REDACŢIUNEA,

AăiDinistraţinnea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nu se pri­

mesc.— Manuscripte nu se retrimit.

I N S E R A T E ta primesc la Admlnistraţlune în

Braşov şi la următorele BIBOURI de ANXTNŢUEÎ:

în Vlena . la N, Dukes Nachf., .Nax. Augenfeld & Emeric Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold­berger. Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (V II Erzsebet-körut). PREŢUL IHSERŢIUNÎ L0R :

o ssria garmond pe o colină 10 banî pentru o publicare. — Publicări mai dese după tari­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 banî.

OW il'iw jiimu i m » imu

Nr. 195.

A N U L L X I Y.f-imgnri f 't r r i— trr

Braşov, Lnnl-larţl 4 (17) Septemvrie.

„ g a z e t a * isse în fiSctre $i.A D oia ie ite pentru Austro-Uagaria:Pe un an 24 oor., pe ş6ae Iun!

12 cor., pe trei luni 6 oor. N-rii de Duminecă 2 fi, pe an.

Pentru M â n ia şi străinătate:Pe un an 40 franci, pe ş6se îunî 20 fr., pe trei Iunî 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote ofi-

ciele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori.

Atonameatul pentru BraşovAdmtnistraţiunea, Piaţa rcaie.

Târgui Inului Nr. .80, etfîgiu I . : Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 oor., pe trei luni 5 cor, Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12c., petrei luni 6 corone. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiumle sunt a se plăti înainte.

1901.

Szell ameninţă pe Saşi cu disgraţia.In numeral sen din urma guver­

namentalul „P. L îoyd“ aduce o te­legramă din Sibiiu cu data de 14 Septemvrie n. de următorul cuprins: „Sieb. d. Tageblattu de astăcji des- minte soirea, că mişcarea germană în Ungaria de sud a fost provocată prin agitaţiuni săseseî. Raporturi ale Germanilor din Bănat esistă numai faţă cu Saşi singuratici. Pe aceştia f6ia îi admoniază sg fiă reservaţi.“

Acestă telegramă ne a escitat curiositatea, şi Îndată am luat în mână f6ia germană sibiiana se ve­dem despre ce anume se trateză. Şi în adever „Sieb. d. Tageblatt“ în- tr’un articul despre Saşii ardeleni şi Şvabii dio Bănat descopere un fapt forte caracteristic, ce servesce de ilustraţiune viuă a situaţiunii, în care se află acjî naţionalităţile faţă cu guvernul şi cu direcţiunea lui poli­tică.

Nu este de lipsă se facem mare introducere pentru înţelegerea caşu­lui. Cetitorii noştri sciu forte bine cât de mult s’au cătrănit foile şovi- niste maghiare, vecjend că Şvabii din comitatele Timiş, Severin, To< rontal şi din Bacica au început şi ei se se misce şi se protesteze tot mai mult în contra mesurilor de maghiarisare atât de îndrăsneţe şi brutale.

Fiind-că înse nici-odată şovi- aiştii n’au admis la vr’un popor „de altă limbă“, ca nemulţumirea lui deriva din propriele sale sentimente pentru limbă şi neam, ei au atribuit şi acesta nouă apariţiune numai agi­taţiunilor din partea altora şi au în­vinuit pe Saşii din Ardeal, că ei ar fi introdus curentul naţionalist in sînul Şvabilor. Aşa-d&r după trei-cjeci de ani au ajuns şi Saşii noştri cei blajini şi precauţi la ono- rea de a fi timbraţi de „agitatori

fără consciinţa şi seucetori ai po­porului“.

Etă acum întâmplarea cea mai prospetă, ce pune în lumină adevă­ratele intenţiuni ale guvernului un­guresc şi uneltirile lui faţă cu na­ţionalităţile. „Sjeb. d. Tageblatt“ es- primându-şî părerea de réu, că şi cercurile conducetóre au adoptat pă­rerea foilor şoviniste despre o pre­tinsă agitaţiune a Saşilor ardeleni între Şvabii din Bănat, comunica ur­mătorul fapt bătetor la ochi:

,,Un membru al guvernului şi încă acela, care dintre toţi cel din- taiü a dat poporului jfnostru dovec[î de bună-voinţă, a c}*3 înainte cu câte-va cătră o deputaţiune să- séseá. ce i-s’a presentat, în ton iri­tat, că „agitaţiunea“ întreprinsă din partea Saşilor între Şvabii din Bă­nat se ia în nume de réu de cătră guvern şi a adaus, ca décá ea se va continua, guvernul va riposta prin aceea, că nu va mai fi cu prevenire faţă cu interesele săseseî, ba că eventual va lua mesurî aspre repre­sive“.

A-ţî mai veefut dovadă mai fla­grantă de „imparţialitate şi de res­pectul şi cinstirea libertăţii cetăţe- nesci“ din partea guvernului Szell, de cum este acésta? De când póte fi oprit într’un stat constituţional, ca cine-va se facă propagandă pen­tru limba şi cultura neamului seu? Ore Saşii ardeleni nu sunt tocmai aşa Germani, ca şi Şvabii din B ă ­nat şi dâcă da, cum ar fi posibil se li-se împute ca un lucru nepermis, că sprijinesc prin pressa lor mişca­rea Şvabilor, care nu are alt scop, decât apérarea naţionalităţii şi a culturii germane a acestora în contra procederilor volnice şi ilegale ale maghiarisatorilor ?

D ér diarul numit néga, că Saşii ardeleni ar fi produs acea mişcare între Şvabi séu că ea ar fi fost spri­jinită vre-odata de cătră poporul să­

sesc ca totalitate, cjicend, că poli­tica oficială sáséscá nu s’a ocupat nici-odată cu cestiunea Germanilor din Bănat. Şvabii au venit ei sin­guri la diferiţi particulari Saşi, fi- resce ca se se sfátuésca cu ei, şi aceştia nu-i puteau respinge. Dór ce au făcut ei, au făcut pe propria lor réspundere.

Poporul săsesc însuşi nu s’a ames­tecat în afacerile Şvabilor şi nu se va amesteca nici în viitor, ér şi dela aceia, cari ca privaţi au legături cu Şvabii din Bănat, se aşt0ptă se fiă mai reservaţi pentru a nu ameninţa în împrejurările date interesele tota­lităţii poporului săsesc. Oa Saşii se-şî renege şi simţul lor pentru conaţio­nalii din Bănat şi se nu simpatiseze cú desvoltarea lor, acésta nu li-se póte cere. „Guvernul în caşul cel ţmai bun trebue se se mulţumâscă, déca faptele Saşilor nu sunt contrare voinţei lui“.

Ei bine, nu este monstruosă presiunea ce se face tocmai acum asupra Saşilor, când 4^are e guver­namentale afirmă, că programul par­tidului dela putere lasă liberă des­voltarea naţionalităţilor?

Nu seim ce se 4,cem despre tenorul articulului fóiei săseseî din Sibiiu, dér lăsăm se şi-l caracte- riseze ea însăşi, când scrie: „Este obiceiul ţerii de a împărţi séu a refusa binefaceri administrative după conduita politică, şi cu acésta voim se socotim şi noi (Saşii). Nu ­mai sub acésta presupunere voim se ne încercăm a arăta, că poporul nostru săsesc nu merită nici decum disgraţia guvernului, cu care este ameninţat“.

Programele partidelor maghiare.Vorbind despre nouele alegerî şi despre probabilul lor résultat, „Budapester Tag- blatt“ îşî dă, părerea şi asupra programelor partidelor maghiare. Oa cjiar guvernamen­

tal deoul6re pronunţată sz8lIi«it&-apponyisfc&, „Bud. Tagbl.“ , fîresce, trebue să găs&scă, oă mai pe sus de t6te este programai par­tidului liberal. Programele partidelor opo- siţionale, 4 i°e> cu sunt nici pe departe atât de „clare şi atrăgătore“ . Programul partidei independiste e neexecutabil şi de ar fi executabil, ar avă urmări f'6rte rele pentru Ungaria, mai ales în privinţa ma­terială. Programul partidei poporale este un amesteo de idei şi propuneri reacţio­nare şi clericale de cul6re antisemită, cari n’ar corăspunde de loc dorinţelor, tendin­ţelor şi convingerilor maghiare. „Cu mult peste programele oposiţionale“ , adauge „Bud. Tag .u, „se ridică programul partidei liberale guvernamentale; — care pe basa dreptului public aspiră la o desvoltare li­beră şi naţională a Ungariei, oare garan- tâză tuturor religiunilor şi tuturor naţiona­lităţilor, tuturor grupurilor şi individualită­ţilor economice libera desvoltare şi ţinend la devisa: drept, lege şi dreptate, nisuesoe a construi Ungaria în sens modern euro­penesc. Libertate şi liberalism, sub acest semn partida guvernului va întră în lupta electorală şi în acest semn va învinge“ .

Un conglomerat de cuvinte umflate, oari nu corespund stărei reale a lucrurilor ca acesta, debitat de „Budap. Tagbl.“ , nici că s’a mâi pomenit. Adecă d-lor, apponyiştil, sunt acum târî şi mari în partidul lui Szell şi sperâză a eşi şi mai tari din alegeri. Pentru aceea tote !e văd în ool6re aurie, văd garantată chiar desvoltarea liberă a naţionalităţilor. Ce fariseism, ca şi când n’ar fi deochiată până dincolo devisa lui Szell prin faptele, ce se petrec şi cari numai a libertate şi liberalism adevărat nu mirosă. D6că foştii aderenţi ai partidei naţionale deia de acum se dedau la tămâieri bisan- tine de acestea, oe o să fiă atunci, când va întră şi Apponyi în guvern.

Satisfacţiâ dată României, pi arul„Budapesti H írlap“ din 15 Sept. publică sub acest titlu o scire, pe care 4ice, că a primit-o dela corespondentul său din Bucu- rescl şi care cuprinde urmátórele: „Consu­lul român din Ismail a trimis ministrului

FOILETONUL „GAZ. T R A N S “ .

Coresi scriitor séu tipograf?Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură

cultă naţională la Români.

— (Continuare.) —

Descendent al unei erudite familii io insula Ohios, dór stabilite deja de mult

In Muntenia şi romacisate aici, Coresi a ÎMfc diacon la mitropolia din Tîrgov>şte,

f le nnde trece ca tipograf în Ardeal, unde-1 mai ales la Braşov muncind cu un

zel pe terenul tipăririi de cărţi tfiDtrn trebuinţele bisericei române timp

le preste 20 de ani.10)

10) Date asupra familiei Coresi din 'Cfeios, probabil de origine italiană, şi apoi frecisată, «flăm la C. 2V. Satha, [NsosXhrjvixri jftkXoylu, Atena, 1868], care amintesoe jeste opt inşi sub numele de Coresi, dintre fer! unii f6rte erudiţi, ca George Coresi. ,‘jDe diaoonul Coresi însă Satha u’are ounos- JBicţă. Un ram al acestei familii s’a Aftbilit în Muntenia deja în secolul ai X V -

i, oăcl cel mai vechiQ Coresi, cunoscut numele in România, e cel subscris m

to’nn dooument muntean din anul 1492

Centrul de activitate tipografică e în acest period pentru Coresi parte Braşovul, parte Tîrgoviştea şi într’un timp şi Se- beşul-săsesc.

In Braşov a avut legături strînse cu preoţii dela biserica sf. Nicolae, între oari protopopul Iane [numit de unele oroniol şi Enea] şi popa Mihaitl sunt cunoscuţi chiar ca colaboratori ai lui. In Braşov însă n’a funcţionat nici când oa diaoon, , precum credea canonicul Cipariu [Analecte pg. X V I I i ] .

„Meşter învăţat“ , oum a fost în ale Tipografiei, o raritate pe timpul eoela la Români, Coresi era cunoscut de toţi con­timporanii săi, în Ţ^ra Român^scă, ca şi în Ardeal, simplu sub numele de „diaconul Coresi“ .

„Din porunca prea osfinţitului mitro­polit al Ardealului, Chir Ghenadie, m’am ostenit cu ao^stâ carte eu păcătosul şi t i­călosul, ce m& numesc între omeni Coresi ăia-

c o n u l c|ioe însu-şî despre sine cu o sme­renia proprie feţelor bisericescl din acele vremuri, în epilogul Sbornicului slavonesc tipărit la Sas-Sebeş în 1580.u) Că s’ar fi numit din botez Emanuil, e o hipotesă, estrasâ probabil din o falsă interpretare paleografică.12) Şerban e numele unui fiu al diadonului, cunoscut ca tipăritor al unui Liturghier slavonesc, la Braşov 1588.

Diacon la mitropolia din Tergovi^te, capitala de atunci a Munteniei, şi precum să vede, om da încredere al mitropolitului,

(Revista Rom. 1862 pg. 112). Cea mai ve­chia diplomă pentru familia Coresi o ci- t^ză. Haşdău (Col. 1. Traian, 1877 Nr. 10— 11, pg. 571) din anul 1529. DetaiurI să se vadă !a Cipariu, Analecte pg. X V I I I sqq. A. Densuşian, Istoria lit. rom. 1894, pg. 192.

n) Bianu-Hodoş, op. c. pg. 84.

12) Aşa crede d. e. A. Philippide, In­troducere în istoria limbei şi lit. rom. Iaşi, 1888 pg. 73. iu epilogul Evangheliarului slavonesc din 1579 şi 1583 oa oulegătorî- tipografi sunt iudioaţl diaconul Coresi şi Mănăilâ. Aşa se c}*06 d. e. în epilogul Evangh. din 1579;“ eu diacon Coresi şi Mânăilă (K0P6GH H M m & M A ) ne­am aprins de dragostea sf. duh... şi am scris (recte : tipărit) aoéstá carte“ . Conjueţiu- nea slavonă H (ş*) din citatul text slavon printr’o forţată şi falsă interpretare paleo­grafiei a fost considerată ca iniţiala nu­melui propriu, ce-i urmézá (Mânăilă), şi pe calea acésta s’a interpretat greşit: „ Co-ruşi Imânuilâ (! ? !)u Mânăilâu.

în loc de „ Coresi şi

Coresi pare a fi fost trimis la Braşov din capul locului ou misiunea de a mijloci cumpărarea celor trebuineióse pentru in­stalarea unui atelier tipografic, dela Saşii Braşoveni, cari de altmintrelea înşişi de­cretaseră, în vederea propagandei reformate, tipărirea de cărţi biserieesol în traduoerî românesol pe sóma bisericei române.

„împuţinarea dumnecţeescilor cărţi“ e o plângere generală, oe o întâlnim în mai tóté epilógele, ce însoţesc tipăriturile de provenienţă românescă din prima şi a doua jumătate a vóoului al X V I-lea .

Aşa sunt: Apostolul slavonesc, Tér- govişte 1547; Octoichul slavonesc 1574 şi 1575; Triódul slavonesc 1578; Sbornicul si&voneso, Sas-Sebeş 1580, ultimele trei ti­părite de Coresi.

„Diu pricina acésta şi eu robul lui Dumnedeu Io Alexandru voevod.... am vă- cjut şi am înţeles domnia mea séracia şi împuţinarea sfintelor cărţi,,., şi am dorit să se tipárésoá aceste cărţi....“ se c|ice d. e. în epilogul Triodului slavonesc din 1578.15)

Abstrăgend de faptul, că în timpul acesta, după tóté probabilităţile, nu esista

13) Bianu-Hodoş o. c. pg. 69.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 195. — 1901.

preşedinte şi ministru de esterne D. Sturdza un raport telegrafic mai lung, în oare se 4ice, că pe oomandantul vaselor de răsboiii rusesc! de acolo, preoum şi pe comandan­tul celor cinci torpilare şi pe comandantul garnis6nei de acolo, împreună ou doi ofi- oeri de statul major, i-a pedepsit cu arest de câte 80 de c îl®, după espirarea cărora pe comandantul garnis6nei îl va transfera la Irkutsk, âr pe oomandantul vaselor la Vladivostok.

Aceştia sunt otioerii, cari înainte cu o lună, fără ordin superior, au pus la cale o demonstraţia ou flota în faţa Ţiglinei (lângă Galaţi), portul de ârnă al vaselor de răsboiii românesc!. Ou un cuvânt, Ro­mânia a prim it o satisfacţiune, care va deveni şi mai deplină prin visita ce o va face generalul Constantinovicl, coman­dantul corpului de armată din Basarabia, la generalul Baicoianu, comandantul corpului de armată din Galaţi.

In ce privesce braţul Chiliei, pe care Ruşii îl regulâză, între guvernele din Bu- curesci şi Petersburg sunt în curgere tra­tări pe basa protocolului din Londra, care în art. V I I spune următorele:

„Braţul Chiliei, care atinge teritoriul român şi pe cel rusesc, va fi supus sub controlul simultan al Rusiei şi României la aceaşi regulă, dupâ-ce eventual va fi fă­cut navigabil, oa şi braţul Sulinei, şi în fiă- care an, aceste două state se obligă să dea comisiunei Dunărene lămuririle necesare cu privire la circulaţia făcută pe acest braţ“ .

In ministeriul de esterne român sunt de părere, că în curând se va lua înţele­gere pe basa aoâsta între guvernul rus şi român şi că deja în oursul acestui an se vor numi cei doi comisari pentru contro­larea braţului Chiliei. Se crede, că reşe­dinţa acestor doi comisari va fi tot în Ga­laţi, unde residâză şi membrii comisiunei Dunărene.

Funcţionarii si cortesirile. Mi-» j »nistru unguresc de interne Coloman Ssella dat o ordonanţă cătră tote comitatele şi municipiile, în care le atrage atenţiunea, oă cu prilejul alegerilor funcţionarii muni­cipali să se reţină dela ori-ce presiune ofi­cială, căcî la caş contrar va lua faţă de ei cele mai rigor6se măsuri de pedepsire.

Diflcultătl. Sub titlul acesta „iîfa-j . .gyarorszag“ dela 16 Septemvrie scrie despredificultăţile inpreunate ou respeotarea legei la viitorele alegeri. Spune, că Coloman Szell se va înşela în speranţa, de a face alegeri libere şi curate. Mai întâiii, nu s’a întâmplat arondarea cercurilor electorale; al doilea, dreptul eleotoral nu s’a estins. In general c|is> corpul fişpanilor nu s’a sohimbat — ceea-ce vr6 să cpcă, că guver­nul n’a făout pregătirile de lipsă pentru alegerile curate. Publicul maghiar, 4’oe „M -g.H, privesee în posiţia de fişpan o ins­tituţia, care liferâză deputaţi şi tot aşa gân­desc şi fişpanii. Fişpanii, deşi nu vor fi

decât o singură tipografiă la Româui, cea de pe lângă mitropolia din Tergovişte, care singură şi luptând cu tóté greutăţile tech- nioe şi financiare, proprii aoelor vremuri, avea să provadă biserica románésoá cu tóté cărţile necesare bisericesc!,— acâstă „sărăciă şi împuţinare a sfintelor cărţi“ e de a-se căuta, preoum observă mai târ4iu autorul precuvântării Trebnicului slavouesc, tipărit la Câmpulung în 1636, îu „năvălirea dife­ritelor popóre de altă credinţă, trimise de urgia dumne4eească pentru pedepsirea nós- tră şi în prădăciuuea cea fără de milă a acestor noróde, după cum acésta s’a în­tâmplat şi la multe alte biserici“ .14).

Sunt ouuoscute din istoria ţărilor româ- nescl jaful şi prădăciunile, săvîrşite de nă­vălitorii Turci şi Tătari, pe la bogatele mănăstiri românesci, pe atunci si «gurile archive ale trecutului nostru şi singurul loc de adăpost al vechilor nóstre monu­mente de literatură. Aceste jafuri nirnici- tóre au causat în mare parte şi „împuţi­narea sfintelor cărţi“ la Români.

(V a u rm a.) JVÎCOlae S u lică .

14j Citat la Sbiera, M işcări c. pg. 29.

primit îndrumări de sus, n’au să rămână pasivi. Deosebirea între treout şi presant este, că în trecut fişpauul impunea publi­cului pe caudidatu! guvernului, acum însă îşi impune candidatul propriu. Forţa abia dâcă bate cui-va la oohî. Dela vice-şpau şi di­rector de finance pănă jos la moşă, pân­desc dorinţa fişpanului. Zelul lor n’are mar­gini, cu corteşirile s’au obicinuit şi vor faoe ce au mai făcut — pentru-ca să se falsi­fice resultatul alegerilor etc. La fine 4'0 9 ‘ „E greu de a spăla murdăria din viaţa publică, tot aşa oum greu este a ourăţi agrul de polomidă. Ni-am dedat cu oorup- ţiunea şi cu forţa brută. Acum aşteptăm să se aplice forţa chiar şi pentru aceea, ca să fim cinstiţi şi liberi“ .

Afacerea colegiului croat din Roma. Din Agram se anunţă, că ministru de esterne contele Goluchowski a cerut lă­muriri, prin mijlooirea guvernului unguresc, asupra decisiunilor meetingului din Agram, probabil pentru a arăta, faţă de aserţiunile foilor italiene, că îa numitul meeting nu s’a adus nici o vătămare personei Regelui Italiei.

Judecătoria din Roma a adus sen- tenţă în acâstă afacere. Ea a re-pins plân­gerea rectorului colegiului, Pazmun, pe mo­tiv, că în urma intervenirei comisarului guvernial, plângerile ridicate au dobândit asoultare şi remediare, fiind-că comisarul a luat administrarea colegiului. Sentinţa s’a dat fără drept de recurs.

Ce s’a făcut la Danzig ? Asupra întâlnirii dela Danzig între Ţarul Rusiei şi împăratul Germaniei, s’a scris mult în pressa enropâuă. Ceea-ce s’a scris însă, au fost numai păreri şi combinaţiunî. Vine acum însu-şl împăratul Wilhelm şi spune, care a fost resultatul întrevederii domnito­rilor celor mai puternioe state europene, împăratul Wilhelm sosind la curtea Arthus pri­marul oraşului i-a oferit o cupă, pe care suveranul luându-o a 4*s : „Viu tocmai acum dela întâlnirea de mare importanţă ou ami­cul meu, Ţarul Rusiei, întâlnire, ce s’a fă­cut spre mulţumirea cea mai deplină a amândurora şi oare a întărit naclătinat con- vingerea> că pacea europdnă rămâne pe mult timp garantată puterilor. Faptul acesta îm i uşureză şi mie inima, când întru în acest veohiă oraş comercial“ ....

Aşa-dâr la Danzig, după spuea împă­ratului Wilhelm, s’a garantat pe mult timp, pacea europână. O fi!

Mórtea lui Mac Kinley.O săptămână întrâgă s’a luptat con­

stituţia puternică a preşedintelui american cu mórtea. Agonia acésta lungă s’a termi­nat în sfîrşit. Speranţele şi prognosticurile medicilor despre o grabnică însănătoşare, nu s’au reálisát; cele două gi0nţe, ce au întrat îu corpul lui, mânate de mâna cri­minală a anarchistului Czolgos, au provo­cat complicaţiunl serióse, cari fatalmente trebuiau să ducă la sfîrşitul tragic, pe care ni-l’a transmis firul telegrafic Sâmbăta tre­cută.

Agonia şi sfîrşitul.După o agoniă, oare s’ar putó numi

un adevărat martiriu, Mao K in ley şî-a dat sufletul Sâmbătă diminâţa la órele 2 şi 15 minute. Ultima luptă crâncenă pe viaţă şi pe mórte s’a început Vineri la orele 6. Medicii îi prelungiau firul vieţii în mod artificial cu oxygen comprimat şi cu dife­rite injecţiunl. La órele 7.30 şi-a perdut consciinţa, preot n’a fost lângă dânsul. Ultimele sale cuvinte au fost: „ Dumnezeu cu voi cu toţi, acesfa-i destinul lui Dumnezeu, sé i-se ímplinéscá voinţa“ .

Soţia lui Mac-Kinley ă stat lângă patul bărbatului său pănă sera la 11 óre. In ultimele sale momente n’a fost lângă den­sul, căcî o copleşise obosóla şi se retrase pentru un moment să se odihnósoá.

Urmaşul lu i Mac Kinley,Mac K in ley a fost ales pentru a doua

oră în Noemvrie 1900. Tot atunci a fost aleâ şi vice-preşedintele Roosevelt. A lege­

rea se face pe patru ani şi după constitu­ţia Uniunei, decă preşedintele more înainte de espirarea mandatului său, nu se faoe altă alegere, ci ocupă de-a dreptul scaunul presidenţial vice-preşudintele, care depune jurământul acolo, unde se află în momen­tul când primesce soirea despre încetarea din visţă a predecesorului său. Membrii cabinetului însă îşi dau cu toţii detnismuea şi noul preşedinte îşi fortn£ză un alt ca­binet. Astfel Roosevelt va continua cu pre- sidenţia, pe care o va ocupa în înţelesul constituţiunii americane, pănă în Noemvrie 1904.

Inmormentarea.Corpul lui Mao K in ley îl transporfceză

astă4l Luni la Washington, unde îl vor aşe4a pe catafalc. înmormântarea se va face Joi, în Canton. Autopsia a oonstatat, că mortea a urmat diu causa cangrenisării produsă de glonte.

Condolenţe.împăratul german a trimis din Dan­

zig două telegrame de condolenţe, una adresată ministrului de esterne Hay, âr cealaltă soţiei repausatului preşedinte.

Din Viena se teiegrafeză, că minis­trul de esterne Goluchow-iki a avisat pe ambasadorul austro-ungar din Washington, ca să comunice guvernului Statelor-Uuite oele mai adânci regrete.

Preşedintele republicei francese, re­gale Italiei, Papa, cu un cuvent toţi suve­ranii au adresat telegrame d a condolenţe atât guvernului american, cât şi soţiei re- pansatului preşedinte.

j Date biograficeMac K in ley s’a născut la 1844, Iunie

28, prin urmare era de c in c izec i şi şepte de ani. El se trăgea diutr’o veohe familiă irlandesă şi bunicul său s’a luptat alăturea cu Washington pentru libertatea Americei Tatăl său împovărat cu o grea familiă s’a stabilit în Niles (Ohio) unde i-s’a născut al şâptelea copil, W illiam, repausatul pre­şedinte. In lupta pentru esistenţa William ajunse de tiuăr la independenţă. Deja în etate de 1.7 ani avea diploma de învăţător şi din modestul său salar ajuta şi familia. In răsboiul civil a întrat ca voluntar şi a dus’o pănă la rangul de maior. Pe urmă a studiat dreptul şi luând diploma de ad­vocat, a întrat în politică. Era mare ora­tor şi om simpatic. La 1876 îl vedem deja senator, oa representant al locului său natal.

Politica lui Mao K in ley era esolusi- vistă americană. Prin bil-u\ său care, îi p6rtă şi numele, s’a ridicat în contra im­portului din Europa şi era un adversar al imigrărilor. El a luat disposiţii, să nu mai lase a debarca emigranţi, până nu vor do­vedi, că sunt angajaţi la oineva, ori că au fondurile necesare, oa să potă trăi.

Triumful cel mai mare al politicei lui Mac K in ley a fost aoela, pe care l’a rapor­tat îu răsboiul ou Spania la 1898.

Politica lui colonială n’a găsit apro­bare generală şi popularitatea sa a fost sdruncinată, când începuse tratative pentru cumpărarea Mexicului şi oând a trebuit să întretină luptele sterpe în insulele fili- pine. I-s’au imputat afară de acestea, că are tendinţe imperialiste şi se 4 '0e> °â avea de gând să faoă o lovitură de stat, decă nu i-ar fi curmat viaţa înainte de vreme, glontele anarchistului.

Viaţa lui privată era esemplară. Du­mineca îşi aduna familia în jurul său, îm­preună cu servitorii, er densul le citia din bibliă. La masă tot-dâuna el împărţia mân­carea şi nicl-odată nu negligea rugăciunea mesei.

Din partioulărităţile lui se cit£ză obi- oeiul de a da mâua cu totă lumea. Când se întorcea dela preumblare, de multe ori îl durea mâna de atâtea strîngeri.

Noul preşedinte.Pănă la ocuparea oficială a scaunului

presidenţial de cătră Roosevelt, afacerile uniunei le va conduce ministrul de esterne Hay, ca cel mai bătrân membru al cabi­netului. Noul preşedinte are unele principii, cari se deosebesc de ale predecesorului egu

şi se vorb^sce, oă are de gând să refor­meze tariful vamal.

Ceea ce privesce calităţile personale ale noului preşediuce, ele sunt diametrul opuse acelora, pe cari le avea puritanul şi blândul Mac Kinley. Roosevelt este un temperament mai vioiü, am puté 4ice chiar răsboinic.

Roosevelt s’a născut la 1857 în New- York dmtr’o familiă eolonistă. El este deja generaţiunea a opta. Străbunii lui au emi­grat din Olanda. Tatăl său a fost mare in­dustriaş, care s’a îngrijit să dea fiiului söuo eiucaţiune alésâ. Roosevelt a urmat la universitatea din Harvard, ascultând cur­suri juridice şi istorice. Deja în etate de 23 ani s’a distins pe terenul politic, ca representant în corpul legislativ, numele lui însă a devenit celebru în resboiul ame­rican o-spaniol, la oare a participat ca c o d -

ducător al unei brigade organisată de dânsul.

Programul politic, pe care îl va urma Roosevelt, încă nu e cunoscut în de- tailurile sale, se crede însă că deja tempe­ramentul său viu, l’a predestinat pentru o politică mai puţin paclnica, decât a prede­cesorului său.

SCIRILE DILE1.3 (16) Septemvrie.

începutul anului şcolar. La şc01ele române din Braşov anul şcolar s’a început cu 4iua de 1 Sept. v. Din incidentul acesta pe lângă profesorii cei vechi s’a angajat ca profesor nou d-l Petrovici, fost profesor i la Seminariul gr. or. din Arad. Prelegerile se vor începe regulat Miercuri, în 5 Sept. v,, ér Vineri, în 6 Sept. v. se va ţin0 esame- nul de maturitate. In ceea-ce privesce nu­mărul elevilor înscrişi, după iniormaţiunile primite, auul acesta la gimnasiu presentâ faţă de anul trecut scă4ăment, ceea-ce se esplică prin cercetarea din ce în ce mai frecueută a gimnasiilor de stat din Făgă­raş şi Sân Georgiü (Treiscaune) din partea elevilor români. Din contră la comerciale, singura şc01ă de specialitate română la noi, numărul elevilor cresce în mod vădit aa de an.

M anevrele. In 14 Septemvrie n. Ma* jetatea Sa monarchul a întrat în comuna Görcsöny (comit. Baranya). Suveranul, oa pretutindeni, avea alături de sine pe prin­cipele Ferdinand al României. Primire ofi­cială n’ a fost. In acea 41 corpul de armată 13 a trecut, la vederea Majestăţii Sale,rîul ; Drava pe un pod instalat de trupele din ; geniu. Podul fu gata în timp de 1% drâ ■ Pe acest pod a trecut şi monarchul nai Drava, apoi întreg corpul 13 de armaţi, cavaleria, artileria, 2 regimente de honyeiji. Majestatea Sa a urmărit cu privirea timf) îndelungat trecerea trupei, apoi a înoftla* cat, ca să privéscá din diferite puncte lupta, ce s’a desfăşurat pe largul oâmp de eser- • ciţii. Până la Vai-zio monarihul s’a dp călare, ér de aici cu trăsura, aveadcusioe [ pe principele moştenitor român. 1

U grón v r é sé fia érasí deputat. Dió I Şi mleul-Silvan iei se anunţă biroului telegra-» fie ungar, oă Gábriel Ugrón a anunţat prio* V tr’o telegramă, că primesce candidatura C&m cului Şimleul-Silvaniei. Acésta íntóroere ne-1 aşteptată, se 4 'ce, ar fi prioinuit mare bn-i-, curiă la alegătorii cercului. Ugrón a sosit* ert în Şimleul-Silvaniei. !•

Mişcarea notarilor. Notarii oomiif nall şi cercuall din Ardeal au ţinut la fl*I. c. în Târgu-Mureşului uu congres, Mr scop de-a stărui pentru îmbunătăţirea ştiri lor. La congres au luat parte notarii dio13 comitate ardelene, în număr de vre-D ?150, între cari şi Româui. Congresul a de > ois să oâră dela guvern împlinirea urmátó ' relor pretenţii: 1) Pe lângă fiă*care notai comunal şi oercual să se sistemiseze poil ;* de subuotar provă4ut cu 800 cor. plaţi r anuală şi 200 cor. bani de cuartir. 2) Léö fiă-cărui notar comunal şi oercual sé se în tregéscá pănă la 1600 cor. solvibile de oi tră erar. 3) La pensionări sé se priméso > şi statoróscá timpul de servioiü de 85 ani4) Dreptul de amendare cu fcaui — aseme|

Nr. 195—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

nea drepturile arătate în art. de lege X V I ex 1894 şi X L IV .e x 1888, precum şi oele stabilite pe séma scaunelor orfanale în sin­guraticele statute comitateuse să se sisteze.6) Sé se acorde şi notarilor oonaunall şi oercuall şi subnotarilor dreptul de-a putó Călători cu preţul de ■jumétate pe tren şi deplină scutire de vamă. 6) Tóté aceste să între în vigóre deja în anul 1902.

Primul candidat german de depu­tat. „D. Tgblatt. f. Ungara“ din Timiş0ra «orie, că. în cercul electoral Lovrin a can­didat pentru deputăţiă advocatul Viotor Schreyer din Sân-Miclăuşul-mare. Candida­tul s’a preseatat — lucru nou în părţile aoele — ca German, care luptă pentru apărarea naţionalităţii germane. In comu­nele românesoi a vorbit românesce şi în cele sârbesc! — sârbesce.

Escursiunea la Atena. Telegramele din Atena cu data 13 Septemvrie spun, că, oapitala Greciei este în sărbătore. Tricolorul român fâlfăe alături cu dra­pelul grec. Afluenţa pe străzi este enor­mă. Inoă din zorii q[ilei, mii de omeni, în pilcuri, staţionâză pe străcjî. Peste tot looul animaţia e mare. La órele 10 stu­denţii români se adună cu toţii în marea sală a Universităţii, undă are loc o recep- ţiune solemnă. Cel dintáiü ia cuvântul rec­torul Universităţii, care urézá bună-venire esoursioniştilor şi îi salută în numele sciin- ţei. Salut în voi — a q[*8 oratorul — Ro­mânia întrâgă. Densul aduce elogii Româ­niei, numind pe Români fraţi ai Greoilor. La 1821 — spune rectorul — revoluţia pentru libertate a isbucnit íntáiü în R o ­mânia. Românii şi Grecii au mers tot-dáuna mână. în mâuă şi prietenia lor durâză de vécurl. A încheiat aducéud laude României ;i spunând, că nu póte recunósce în Bal­cani, decât pe Români şi Greci, singurele elemente de oivilisaţiă şi de cultură. D-l profesor Gr. Tocii eseu mulţumesce apoi, prin oâte-va cuvinte bine simţite, d-lui rector de frumósa primire făoută şi pentru laudele rostite la adresa României. Grecia— a spus d-sa — şi în speoial Atena, este nu fooar de lumină. Noi, Românii, am ve­nit aoi, oa cercetând monumentele istorice, răscolind trecutul, tă luăm dela strămoşii voştri pilde măreţe, atât în câmpul soiinţei, oât şi în al iubirei de patriă. D-l Tocileseu koheie aducând laude ţării amioe, Greciei, oom şi populaţiei pentru frumósa primire ftoută. Esoursioniştii au visitat apoi în cor- pore, conduşi de oomitetul organisător al primirei şi de reotor, Universitatea, Aca­demia, Museul de numismatioă, biblio­teca etc.

Numiri. Ministrul unguresc de justi­ţii a numit pe Aurel Pop , preot gr. cat. în Ghiriş, de spiritual la corectoriul din Aiud.— Ministrul ung. de finanţe a numit pe P. 0. D. loan Hăţdgan, protopop în Dergea, de parooh în Co^ocna, parochiă patronată.

Prinţul Ciun la M ajestatea Sa. Dela ambasada chinesă din Berlin sosesce soirea, oă prinţul Ciun, conduoătorul mi- liunei de espiare, va merge şi la Viena, ţi se va presenta şi monarchului nostru.

Recolta României. Consulatul aus- ţro-ungar din BujurescI în raportul său de pe luna Iulie spune, că recolta de pănă itnncî a României ^este cu desăvârşire sa- ösfáoétóre, ér porumbul promite o recoltă splendidă, mai ales, dâcă va veni plóia la timp. Cucuruzii se desvoltă forte bine şi pe fiă.care tuleiu sunt câte 4— 5 cucuruzi, «Şft oă, deja de pe acuma se póte prevede jl-o recoltă de 40 hei. pe heotar. AoelaşI consulat în raportul său pe luna August spune, că mişcarea comercială din cau.sa crisei, ce dureză înoă, n’a fost prea viuă, dér, că se observă deja o îndreptare. Pe terenul industrial se remarcă o activitate inai mare în industria petroliferă şi în es- ploatarea pădurilor. In luna August s’au Înfiinţat două antreprise pentru esploatarea p rtoleului: „Păcura“ si „Cobalescu“ , fiă- care ou câte un capital de 200,0C0 lei.

Complot în contra moştenitorului de tron engles. Din Londra se telegra- fézS, oă poliţia din Montreal a datoOman-

date de arestare în contra anarchiştilor din Canada şi Statele- Unite, cari au plănuit un atentat în contra ducelui de York, moşte­nitorul tronului engles. Ducele va sosi acll mâne în Canada.

Trium ful antisem iţilor în A lgeria .In Algeria s’au săvârşit cŞ.*.Iele acestea ale­gerile municipale. Erau două liste de can­didaţi, anume lista socialistă uvrieră, spri­jin ită de Aliauţa israelită, şi lista antisemi­ţilor, sprijinită de naţionaliştii algerieni. Erau 11 scaune vacante. Lista antisemiţilor a reuşit cu 2796 voturi, pe când lista so­cialiştilor n’a întrunit decât 620 voturi. En- tusiasmul a fost mare la desvălirea scru- tiniului.

Sfinţire de biserică. In de 27Septemvrie st. n. a. c. (sărbătârea înălţării Sf. Cruci) se va face sfinţirea bisericei gr. or. române din comuna Galaţi. Ceremonia sfinţirei va fi săvârşită de I. Prea Sf. Sa Metropolitul loan Meţianu. După sfiinţire va fi banchet în sala şc61ei confesionale, âr sâra petrecere cu joc, la care preţul de întrare va fi de 2 corone pentru o pers6nă singuratică şi de 1*60 cor. pentru o par- sână în familiă.

Căderea unui meteor. Vineri sâra loouitorii comunei HosssumesO au fost cu­prinşi de mare spaimă. Un meteor greu de 8 măjl metrice a căqfut cu mare şgomot şi s’a cufundat adânc în pământ. El răs- pândia o oăldură atât de mare, încât nu putea nimeni să se apropie mai mare tare de el.

Raportul generalal comitetului central al „Asociaţiunei pentru litera­

tura rom ână şi cultura poporului rom ân“ pe anul 1900.

Onorată adunare generală!

In conformitate cu §. 23 din statute, oomitetul central are onorul a presenta ur­mătorul raport despre activitatea sa dela

. 1 Ianuarie pănă 31 Decemvrie 1900 şi des­pre momentele mai însemnate dela aduna­rea generală, ce s’a ţinut la Băile-Hercu- lane, îuc6ee. înainte de tote însă ne cre­dem îndatoraţi a anunţa Onor. adunări ge­nerale, cumcâ Ilustritatea sa d-l loan M. Moldovan, prelat domestic şi preposit capi- tular, din causa unui morb de oare sufere din Martie 1899, prin sorisorea sa ddto 26 Maiu a. c., s’a retras dela presidiul „Asocia- ţiunii“ . Agendele presidiale le-a provă^ut d-l vice-president şi în absenţa acestuia mem­brul din comitet d-l Iosif St. Şuluţiu.

I. Şedinţele comitetului.> *

In anul 1900 comitetul 'central a ţ i­nut 12 şedinţe ordinare, satisfăcând astfel prescrisele §-lui 21 din statute, şi 11 şe­dinţe estra-ordiuare; a ţinut deci în total23 şedinţe. Decursul acestora s’a adus la cunosoinţa tuturor membrilor „Asociaţiunii“ prin procesele verbale, cari s’au publicat în partea oficială a „Transilvaniei“ .

Prin 278 concluse s’au resolvat tote ces- tiunile supuse deliberării comitetului central.

Numărul exibitelor a fost 881, cu 216 mai mio, decât în anul precedent.

Stipendiile conferite de „Asociaţiune“ în anul şcolar 1900/901, se arată prin con­semnarea alăturată sub A.

Cu privire la înfiinţându-1 museu et­nografic şi istoric, precum şi cu privire la loteria intrepinsă în acest scop se presen- tâză raport speoial.

II. Membrii „Asociaţiunei“.In present „ Asociaţiunea“ are 1633

membrii, a oăror listă se alătură acestui ra­port: 1) Membrii onorari (în viaţă) 7; 2) membrii corespondenţi 20; 3) membrii fun­datori (în viaţă) 83; 4) membrii pe viaţă 204; 6) membrii ordinari 1219.

Abstragând dela membrii onorari şi corespondenţi, numărul membrilor activi ai „Asociaţiunii“ a crescut cu 121 faţă de anul trecut.

III. Averea „Asociaţiunei“.n >Percepţiunile fondului general în 1900

au fost de cor. 32,614.53, erogaţiunile de cor. 28,001.23 Cassa s’a încheiat cu un sald de cor. 4,640.30

Averea fondului general a fost la finea anului treout de cor. 288,028.10

Intrâgă averea administrată de comi­tetul central a fost de cor. 493,900.37 Aoăsta sumă este mai mică, decât cea ară­tată în raportul pentru anul 1899; ceea-oe

se esplioă prin împrejurarea, că depositul Iancu, în suma de cor. 9,402.80 a fost re­clamat de ministrul de interne. D03ă ab- stragem dela aoest deposit, averea adminis- tată de „Asooiaţiune“ în 1900 a crescut cu cor. 4,827.07.

In legătură cu acestea rugăm pe Ono­rata adunare generală să mai ia cunoscinţă de următorele:

Afacerea lăsământului lui George F i- lep din Tăşnad încă nu este terminată.

Lăsământul fericitului loan Petrán din Cluşi ö, oare întrâgă averea sa a testat-o pentru crearea unei fundatiunl sub numi­rea „Fundaţiunea loan Petrán“ , s’a pertrac- tat în 30 Ianuarie, respective 16 Februarie a. c. Representantul comitetului central a declaratîn numele “ Asociaţiunii“ ,că primesce moştenirea şi a cerut împreună cu văduva defunctului, observarea şi esecutarea testa­mentului lui loan Petrán. Dór fratele şi doi ne­poţi ai acestuia, pentru pretinse defecte for­male, nu au vrut să recunoscă testamentul: în conseouenţă judecătoria oercuală din Cluşitt i-a îndrumat la proces. La timpul său vom raporta despre finalisarea acestei afaceri.

Fundaţiunea intenţionată de fericitul Dr. loan Nichita din Şimleu, comitetul nu a putut să o primóscá în administraţiunea sa. Aducerea acestei hotărîrl se întemeâză pe următorele motive: a) fundaţiunea de sub întrebare este de caracter pur local şi confesional, destinată pentru ajutorarea şcolelor şi bisericilor gr. cat. române din Sălagiu; b) în sensul disposiţiunilor testa­torului fundaţiunea este a-se contopi cu un alt fond deja esistent şi administratfde iu- stitutul „Srvan ia“ din Şimleu, adecă de un organ ce nu aparţine organismului „Asocia- ţiunii“ ; e) şi nici referinţele de drept ale fundaţiunei nu sunt pe deplin clarificate, în deosebi „Asociaţiunea“ ar avea numai pro­tectoratul asupra fundaţiunii.

Prin decodarea văduvei Ana Ioanette n. Gomboş, întâmplată în Martie a. o., s’a eliberat de usufructul intabulat averea ră­masă dela loan Iancu, fost preot în Vidrá­dé sus, şi testată de acesta „Asociaţiunii“ în scopul înfiinţării unei fundaţiunl. Comitetul oentral în şedinţa sa dela 4 Aprilie a. c. a decis vânc}*rea acestor realităţi, având suma realisată a-se administra oonform dis- posiţiilor testatorului. Vânzarea, ce e drept, s’a efectuit, dér încă nu sunt împlinite tóté formalităţile cerute, pentru care motiv ne reservâm a raporta asupra fiualisării ei la proxima adunare generală.

Comitetul prin conclusul său Nr. 113 din 12 Iulie 1897 a decis, oa realităţile ră­mase dela Nemuritorul Avram Iaucu, cu eâcepţ!unea casei, să se vândă, şi din suma realisată, augmentată ou preţul a 800 ex. din scrierea „Biografia lui Avram Iancu“ de Iosif St. Şuluţiu, donată de autor „Aso­ciaţiunii“ , să se întemeieze un fond, care să pórte numele lui Avram lanou. Până la în- (heierea acestui raport din vendarea reali­tăţilor s’au îucassat peste 4300 cor., ér un rest de aprópe 1700 cor. mai este a-se în- cassa, şi diu vân4&rea broşurei amintite peste 800 oor., va eă dică în total peste 5000 cor. De aceea comitetul a decis in- aotivarea „fondului Avram Iancu“ cu în­ceperea anului şcolar 1901— 1902, având a se conferi din venitele acestui fond de­ocamdată un stipendiu de 100 cor. la un student român d« gimnasiu, şc0la reală séu comercială, şi restul a-se capitaltsa, ér când venitele fondului vor permite, să se confere şi mai multe stipendii de aceeaşi mărime şi tot la studenţi de români gimnasiu, şc01ă reală séu comercială.

Dare de semâ, şi mulţămită publică,.Pentru ma^a studenţilor dela gimna-

siul rom. gr. or. din Brad au binevoit a contribui următorii M. St. domni şi Prea stimabile d<5mne.

I. 1) Ştefan Antonescu preside de se- dria orfanală în pensiune şi proprietar îu Şiria 60 cor 2) Georgiu Popoviciu proto­pop, Şiria 10 cor. 3) Dr. loan Raţ candi­dat de advocat Arad (mire) 50 cor. 4) Geor- gina Raţiu Arad (mirâsă) 10 cor. 5) Dr. Teodor Burdan adv. Arad 2 cor. 6) Bar­bara Antonescu Arad (mama mire-ei) 10 cor. 7) V irgil Antonesou şi Camil Anto- nesou, studenţi câte 2 cor. 8) Adriana Is­pravnic Arad (naşa) 2 cor. 9) Trifan N. profesor de musică 1 cor. 10) Dr. loan Pe- tr&n profesor preparandial Arad 10 cor.11) Văd. Iulia Dogariu 2 cor. 12) Roman Ciorogariu referinţe ia senatul şcolar3 cor. 13) Irina Popovicî protopopâsâ, Şiria 2 oor. 14) loan Ign. Papp prot. ono­rar Arad 10 oor. 15) Iulia Fiiimon văd. not. Siria 2 oor. 16) Meletie Pop preot gr. or. Draus 2 cor. 17) P*tru Pelle preot Me- nes 2 cor. 18) George Beek şi soţia 2 cor. (Suma de 174 cor. s’a colectat prin prea on. d-n Ştefan Antonescu cu ocasiunea

unei nunte nobile). 19) Dr. lacob Hotaran adv. Şiria 2 cor. 20) Regina Hotaran1 cor. 21) Cornelia Hotaran 1 cor. 22) Maro Pascuţiu protopop 2 cor. 23) Niooiae La- zarescu ec. 1 oor. 24) Savu Bariş ec. 1 oor. 25 Dimitrie Tamaş 1 cor. 26) G. Todorescu not. com. 2 cor. 27) Mihu Buda ec. 40 b. 28) Nicolae A. 20 b. 29) Lazar Savu ec. 40 b. 30) Romul Făerusan preot 2 cor. 31) Demetriu Grec 1 cor. 32) Axente Secula eo. 10 oor. 33) Coste Borlea 1 cor. (Suma ulterioră 26 cor.) Suma totală 200 cor.

II. Nioolau Maneguţiu protopresbiter gr. or. în Mureş-Oşorheiu 2 corone.

I I I . Nicolau Bolboca protopresbiter gr. cat. în Vermeş 4 cor.

IV . 1) Sofroniu Olariu preot gr. or.1 cor. 2) loan Petruţoniu învăţ. 1 cor. 3) Muntean Alexandru 40 bani. 4) Iosif Vlad 80 bani. 5) Luoh Vilmoş comerciant 1 cor.6) Haţiegan George 40 bani, 7) Muntean Petru 20 bani. 8) Petru Nedelkovics 1 cor. toţi din Tisa = 5 cor 80 bani.

Petru Câlciunariu advocat în Orşova 15 cor. pentru masa studenţilor şi 11 cor. 66 bani în favorul gimnasiului. Prin aceste sume m. On. D. Petru Căloiunariu a sol­vit taxele de binefăcător fundator atât la masa studenţilor cu suma de 50 cor., cât şi la gimnasiu cu suma de 200 cor.

Primâscă atât zelosul nostru binefă­cător Petru Căloiunariu, cât şi toţi ceilalţi marinimoşi dăruitori cea mai oăldur6să mulţumită; şi servâscă de esemplu tuturor bărbaţilor noştri de inimă şi ou dare de mână.

Direcţiunea gimnasiului rom. gr. or. din B r a d , în 26 August 1901.

Georgiu Pârău,dir. giînnas.

NECROLOG. Duminecă sóra în 2 Sep­temvrie a. o. a încetat din viaţă Lucia Petric, fiica reposatului funcţionar al „A l- binii“ Romul Petric şi nepóta protopopului loan Petric, în frageda etate de 9 ani. Re- pausata se va înmormânta Marţi în 4 Sep­temvrie a. c. la 3 óre p. m. la Biserica sf- Nicolae

SCIRI ULTIME.Bucurescî, 3 Septemvrie v. (T e ­

legramă particulară). In România se încep concentrările pentru manevre. Anul acesta sunt manevre, ca nici­odată. Peste 55.000 de ómení numai infanteriă, aiară de celelalte arme, sunt chemaţi sub drapel. In totă téra sunt menevre. Manevrele regale se vor ţine în jurul oraşului Rîmnicul-sârat. Acolo vine şi statul major al corpului de armată din Sibiiu, cu F Z M Waldstâtten în frunte.

i i t v j b r s c ;.Cel m ai mare aparat fotografic

din lume. Sosirea Ţarului în Francia emo­ţionezi pe fotografii profesionali şi pe cei amatori. Clişeuriie, ce se vor lua, fie la Dunquerque, fie la Compiógue, fie la Reims, vor fi conservate cu îngrijire, - căci vor fi reproducţiunl de evenimente istorice. Dér ele nu vor oferi, decât o vedere fórte res- trînsă a tabloului pitoresc şi emoţionânt din file le de 17, 18, 19, 20 şi 21 Septemvrie. Pentru a poseda o vedere de ansamblu, ar trebui să fie imitaţi Americanii, cari se pofc făli, că au bătut tote reoordurile relative la fotografiile imense. In adevăr, graţiă unui nou aparat, ei pot soóte o fotografiă, având11.24 metri. Acest aparat fu oonstruit în Chicago cu oheltuiala unei societăţi de căi ferate pentru fotografiarea trenurilor nouă pentru o esposiţiune. Camera obscură a acestui aparat, când e întinsă, are o lun­gime de 6.08 m., o înălţime de 2.73 m. şi o lăţime de 1.82 m. Capacitatea ei inte- ri0ră ar puté cuprinde 60 de persóne. Placa de sticlă, de oare se serveso la negativ, costă 1000 franci. Cu aoest aparat gigantic s’a făcut mai deunăcpf cea mai mare foto­grafiă de interior. Subiectul fu biuroul unei oase de comerciü din Chioago, oare cuprinde 1000 de persóne şi are reputaţia de a fi cel mai vast din lume. Pentru transporta­rea camerei obscure trebueso 10 ómení tari, dér acuma se studieză cestiunea de a în­trebuinţa aluminiu séu alt material, ca sé micşoreze greutatea.

Proprietar: D r . A u r e l M u reş îa w u .

Redactor responsab i l : T r a ia n H . P op *

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI.

Cursul losnrilor privatedin 11 Sept. 1901.

cump. vinde

Basilica . . . . . . . . Î5.80 1G HOCredit ............................. H98.50 400.50Clary 40 ii. m. . . . 154 .- 162.—Navig. pe Dunăre. . — .— —Insbruck . . . . 83.— 87.—Krakau ......................... 77.— 79 -L a ib a c h ............................. G2.85 64.85B u d a ..................................’ — .— __Pa^fiy . ..............................' 162 - 175 —Crucea roşie austriacă . • 170 — 179 —

„ „ ung. . . . • 48,— 49.—24.— 25 —

R u d o i f ............................. • 58.— 62 -S a l m ................... ”. . . * 2Í34.— 242 —Sa lzburg .............................. * 78 — 83 —St. (leuois ....................• 270. - 279 —S t a n i s l a u ........................ • — ,— ______Tnentine 4,/2°/0 100 m. c. * 397.— 8 9 9 .-

4°/o 50 . . . . • 30.— 33.—W aldstein 55.— 56.—

„ de 10 franci . . * 22.50 24.50Banca h. ung. 4 % . . . • — .—

B u r s a de B u c u r e s c idin 10 S ept 1901.

V a 1 o

Eenta a m o rtisa b ilă ....................„ „ Impr. 1892 . .„ „ din 1898 . . .„ „ 1894 int. i> mii.„ „ Impr, de 32 i/5 mii. „ „ Im pr. de B0 mii. ,„ „ lmpr. de 274 in. 1890 „ „ Impr. de -15 m. 1891„ „ Im . de 120 mii. 1894 „ „ Im pr de 90 mii. 1896

Oblig, de Stat (Conv. ru>ale)„ Casei Pensiunilor ir. 300 „ comunei Bucurescî 188B „ „ „ din 1884rt n » din 188b

n » din 1890Scrisuri fonciare rurale . . . Scris, fonciare rurale din 1810

„ „ urbano Bucurescn. n n 1 aŞi ■

Oblig. Soc. de basalt artificiali

Banca Rom. uit. div. fr. 12.81 Banca Naţion. uit. 'iv . 8a.—Banca ag rico lă .............................Dacia-Ro «ân ia uit. div. 35 lei Naţionala do asig, uit. div. le i 48 Soc. bazalt artif. uit. div. le i 80 Soc. rom. de constr. uit. div. 15 1. Soc. rom. de hârtie uit. — .— „Patria-1 Soc. de asig. uit. 4 lei Soc. rom. de petrol L em. u. d. 0

„ „ „ „ 2 em. u. d. 0 Soc. de fur. m ilitare u. d. 60 1. „B istriţa“ soc. p. f. hârtii 30 1 Sociat. p. constr de Tramaxs20 franci a u r .............................Fabricile Unite de gazose. . .

6%5 »5 »

4 „

105°/o

4556

V. N.5005005002002002=.025010«)10020010003001000200

12

Scad.cup.

Cubau!gata

Apr.-Octla n .-îu l ,n î?

A pr.-O ct. Ia n ,-Iu l, » îl 17n »» »

M ai-NOT.n ii

la n .-Iu l. M ai-H ov. Inn .-Dec, Mai-NOY. îan .-Itil, » » n îi î? îi îi n

150 v. într. v. 150 v. într. v.

91.7891.—91.—

78.— 78 V2 78.1/2 78. Va19.1/279.7,

92-7479.—80-7375.7«

2150293.—182.—388.— 385.—

55.—

S e o m p l u r î :

Banca na . a Rom. ?7n Paris . . . . 3%6%4°/n

A-Vansurî pe efccte 8 „ Petersburg . .Casa de depuneri 10 „ Berlin . . . .Londra 3 „ Belgia . . . 31/,Viena. . 4— E lveţia . . . . KOyU

Bursa de mărfuri din Budapesta.din 11 Sept. 1901.

S ë m i n ţ e(Duali­tateaper

Hect,

Preţul per 100 chilograme

dela până laGrâu Bănăţenesc . . . 80 8.— 8.15Grâu dela Tisa . . . . 80 8.— 8.15Grâu de Pesta ♦ ♦ 80 7.95 8.05Grâu de Alba regală . . 80 .—Grâu de Bácska . . . . 80 .— .—Grâu unguresc de nord . 80 .—Grâu românesc . . . . 80 -—

Cuali-Seminţe vechi

S o i u ltatea Preţul per

ori noue perHect.

10C chilograme

del a pănă la

SScara. . . 70— 72 6.68 6 8 0Orz . . . . nutrey. . 60— 62 <:.50 6.70Orz . . . . de rachiu 62— 64 5.9b 6.15Orz . . . . de bere . 6 4 -6 6 5.80 5.95Oves . . . --------- .— .—Cucuruz . . bănăţân . 75 .— .—Cucuruz . , alt soiu . 73 — .— — .—Cucuruz . . H >1Hirişcă . . 4.80 5.—

Producte div. S o i u l

Săm. de trifoii

U lei de rapiţă U lei de in . . Unsóre de porc

Slănină Prune .

iiLictar .

Nuci G o g o ş i.

iiMiere .

iiOóráSpirt

Luţernă ungur. „ transilvană „ bănăţenă „ roşia . .

rafinat duplu

dela Pesta . .dela ţeră . . .sventată . . .din Bosnia . .

Slavon şi Serbia din Serbia în s. slavon nou . . serbesc . . . din Ungaria . unguresc!. . . serbesc! . . . brut . . . . Drojdiuţe de s.

Cu r s u ldela

52.—

44.- - 12.—

19Í2517.75

pana

6 3 .— —.h044.5012.25

20!—18.25

PUBLICÂŢIUNE.Comisiunea pentru conac: ierea

virilistiior v a ţ i ne în 20 S e p t e m- v r e a. c. l a 4 6r e p. m. ş e d i n ţ ă p n b l i c ă în sala sfatului, pentru compunerea listei virilistiior oraşului Braşov, pe acul 1902.

Acesta se comunică publicului cu acel adaos, că fie-cine se pote presenta înaintea acestei eomisiuni spre aşi validita eventuala sa pre­tenţie îndreptăţită de a fi primit îo lista virilistiior.

Comisiunea orâşenescâ a conscripţiei virilistiior

G r a f m, p1— 1,(268) preşedinte

450— 1901.

v é g r l i . s z á m .

Árverési hirdetmény.Alulirt bírósági végrehajtó az 1 SS 1 évi L X . t. ez. 102 §-sa ér­

telmében ezennel közhirró teszi, hogy a sárkáayi í'ir. járásbíróság 1901 évi V. 199/2 számú végzése következtében Dr. R.ussu Octav ügyvéd ál­tal képviselt „Albina“ nagyszebeni takarók* és hitelintézet javára uj* sinkai ITlncus Juon és társai ellen 1620 kor. s jár. erejéig 1901 évi Au- gustus hó 29 ón foganatosított kielégítési végrehajtás utján lefoglalt óa 2858 kor, ■— fillére becsült következő ingóságok, u. m .: 6 ló-szekér, 8 ökör-szekér, 8 faszán, 6 ló, 1 víztartó (fából), 29 öl bükkfa, 12 drb. ser­tés, 1 biva! borjú, 1 tehén borjú, 2 ökör 2 schveiczi fajú ökör, 44 sze­kér széna, 40 szekér trágya, 1 szalma vágó gép, 1 vas eke, 2 borona, 2 zsák búza, 1 „Sám. Wagner “-féle 1845 sz. lóhajtó cséplőgép minden hozzá tartozóval egészen uj, 1 „Sám. W agner“ féle vaskerekekre á'litott sárgára festett uj búza rosta, 1 „Ph. Mayfarth u. Co“-fóle jó karban lévő sárgára festett búza rosta és szoba bútorok nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a sárkányi kir. járásbíróság 1901 -ik évi V. 199/1 számú végzése folytán 1620 kor. — f i 1, tőkekövetelés ennek 1900 é?i Augusztus h6 12 napjától járó 6°/0 kamatai és eddig összesen 186 kor. 20 fillérben biróilag már megállapított költségek erejéig í j Sinka köz­ség házánál leendő eszközíé.iéro i9öl évi Szeptember hó 26 dik napjának délelőtti 10 Órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881 évi LX . trv .-ez. 107. és 108. § sa érteimében készpénzfizetés mellett, a leg­többet Ígérőnek becsáron alul is eí fognak adatni.

A mennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felül* foglaltatták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, jelen árverés az 1881. évi LX . trv. ez. 102. §. értelmében ezek javára is elrendeltetik.

Keit S á r k á n y o n , 1901 évi Szeptember üó 13*ik napján.

Józsa Sándor,kir. bírósági végrehajtó.1— 3.(267)

jap" „Gzeta Transilvaniei“ cu numérul â 10 fii. se vinde la librăria Nie. I. Ciureu şi la Eremias Nepoţii.

A n trep riss ie pompe funebre

E - T v L t s e t e .Hi *a§ov. Strada Porţii Ni*. 12.•> ' ’

(Lipit de depoul de ghete al D-nului I. Sabâdeami.)Recomandă Onor. public la caşuri de m6rte, aşecfămentul

seu de înmormentare b o g a t a s o r t a t în cari tote obiectele, atât sortele mai de rend, cât şi cele mai fine, se p o t c ă ­p ă t a cu preţuri ieftine.

Comisiune şi depou de slcrlurî de metal ce se pot închide hermetic, din prima fabrică din Viena,

Fabricarea propria a tuturor sferturilor de leiAill de metal şi imitaţiuni de metal şi de lemn de ştejaru.

Depou de cununi pentru monumente şi plantlc! cu preţurile cele mai moderate.

Representanţă de monumente de marmură, care funebre proprii CU 2 şi CU 4 cai, precum şi un car funebru venet, pentru copii; precum şi cioclii.

Comande întregi se esccută prompt şi ieftin i a u asupră-mi şi transporturi de morţi m ^streinătate.

La caşuri de morte a se adresa laE. T u t s e k .

A. MureşianuHraşov, Ternul Inulni ® r. Sil.

Acest stabiliment este proyecjut eu cele mai bune mijloce tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a put6 esecuta ori-QB comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:,

REGISTRE şi IMPRIMATE pentru tote speciile de serviciurî.

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORI.

C Ă R Ţ Î D E S O I I S Ţ Ă ,L IT E R A T U R Ă SI D ID A C T IC E

S T A T U T E .

foi PÉmomcKBILETE DE TISITÁ

DIFERITE FORMATE.

PROQRAME~ELECrAITTE.BILETE DE LOGODNĂ ŞI DE NUNTĂ

DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

B I L Ü K T T T J S Ï .

Compturîj Adrese, Circulare, Scrisori.

<Souv&'Zste,, în iotă măzimea-

IN D U S T R IA L E , de H O T E L U R Î şi R E S T A U R A N T E .

PREPI-CÜRÉÍTE ŞI DIVEESEBILETE SE INM0RMENTARI.

Comandele eventuale se primesc în biuroul tipografiei, Braşov Târgul Inului Nr. 30, eta- giul 1, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co­mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

ANUNC 2 UR Isuni a se e!jr*es@

fitimitiisfrafiiiiisL In tinsul pvs- feiicas*ii unui maii

úe odată se face scădemânt, ca»1« cresce cu cât publicareau® fac® mai de muite-orl.

A d m i is t r . nG asstei Trans.“Tipografia A. Mureşianu, Braşov.