subiecte rez geomorfologie

Upload: dennis-pau

Post on 07-Jul-2018

296 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    1/51

    Geomorfologie generala

    1. Geomorfologia  este ştiinţa geografcă al cărui obiect destudiu este relieul, component de bază al învelişuluigeografc. 

    Geomorologia prezintă fzionomia, caracteristicile fzice,alcătuirea, geneza, evoluţia, vârsta, ormelor de relie; mai mult lestabileşte locul (ierarizarea! în sistemul geomorologic; princunoaştere teritorială permite dierenţieri regionale iar prin sintezăconduce la defnirea de modele de rang dierit (tipuri şi subtipuri!.

    "elieul  reprezintă ansamblul formelor pozitive şi negative carese însumează în alcătuirea suprafeţei uscatului şi a fundului bazineloroceanice şi marine.

    Formele de relief au dimensiuni diferite şi au rezultat prin acţiuneaagenţilor endogeni (interni, se manifestă în scoarţă sau de la contactulacesteia cu mantaua Pământului şi e!ogeni (e#terni, ce provin din alte

    medii " apa, aer, viaţă, societatea umană situaţie care spaţial le impunprin con#guraţia scoarţei.

    Formele de relief   , constituie sisteme ale scoarţei terestre carese re$ectă în contururi ale feţei sale e!terioare. %a urmare, ele audimensiuni (de la Pământul în întregime, până la forme de câţivacentimetri şi înfăţişări diferite rezultat al unei geneze şi evoluţiideosebite. %omun au însă pe de o parte, două categorii de elementeunele la e!terior (suprafeţele şi liniile care rezultă din îmbinarea lor şialtele la interior (alcătuirea petrogra#că, structurală iar pe de altăparte o anumită adâncime până la care se face simţită acţiunea

    agentului ce le generează.Formele de relief, indiferent de mărime în raport cu un planorizontal, sunt pozitive ( deasupra acesteia, e!. un deal, munte, movilăetc. şi negative (sub acest plan, e!. o depresiune, valea, crovul etc.,

    Formele de relief în funcţie de diferite criterii (agenţi, geneză,procese, vârstă, mărime etc. se pot grupa şi aşeza pe diferite treptede importanţă care alcătuiesc un sistem ierar&ic piramidal plecând dela Pământ componentul cu comple!itatea cea mai mare şi a'ungând lapuzderia de microforme create de agenţii e!terni. lementelecaracteristice diferitelor grupări de forme de relief stau la bazaseparării tipurilor   de relie (e!. relief glaciar, relief $uviatil, relief 

    vulcanic etc..

    2. ramurile geomorfologiei

    - Geomorfologia climatică ) vizând reliefurile glaciare,periglaciare, deşertice, cele din regiunile calde şi umede etc.*

    "Geomorfologie structurală cu tipuri de relief diferenţiate pecategorii de roci şi structuri geologice*

    1

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    2/51

    "Geomorfologie litorală"Geomorfologie matematică"Geomorfologie dinamică cu accent pe procesele de albie şiversant etc.

    3. Direcţiile în studiul reliefului . +u impus câte un domeniudistinct al Geomorfologiei.-  $naliza morografcă % descrierea #zionomiei principalelor

    forme de relief (inter$uvii, văi, versanţi etc, indiferent de geneza şievoluţia lor (se întocmesc pro#le şi &arta morfogra#că, etc.

    -  $naliza morometrică " interpretarea valorilor rezultate dinmăsurători şi calcule efectuate direct pe &ărţile topogra#ce (înălţimi,distanţe sau pe diferite &ărţi întocmite pe baze topogra#ce la scărideosebite* acestea au referire strictă la anumiţi indicatori morfometrici(pante, fragmentarea orizontală, energia de relief, ierar&izareasistemelor de văi şi de inter$uvii, e!poziţia versanţilor etc.* pentru

    #ecare se realizează &ărţi şi diagrame.-  $naliza morogenetică sau morosculpturală % cunoaşterea

    genezei şi evoluţiei treptelor de relief sunt reprezentate pe &ărţigeomorfologice generale* suprafeţe de nivelare, nivele de eroziune,piemonturi, terase, lunci etc.

    -  $naliza morodinamică % se stabileşte mai întâi potenţialulsuprafeţelor ce compun relieful pentru anumite tipuri de procese demodelare (potenţial morfodinamic, risc morfodinamic, apoi agenţii şiprocesele care le afectează, consecinţele asupra utilizării terenurilor şiperspectiva evoluţiei lor (morfodinamica actuală* se realizează &artaproceselor actuale, sc&iţe de &artă şi pro#le pentru forme

    reprezentative.-  $naliza morocronologică % stabilirea etapelor, fazelor prin

    care a trecut evoluţia reliefului unei regiuni precum şi a vârsteiacestora* se întocmesc diagrame geocronologice*

    -  $naliza morostructurală % raportul dintre caracteristicilestructurii geologice în funcţie de care se produce modul de acţiune alagenţilor e!terni şi formele de relief rezultate (e!. cueste, &orsturi,grabene, etc.* se realizează &ărţi, pro#le.

    -  $naliza morolitologică % raportul dintre caracteristicile#zice şi c&imice ale rocilor ce intră în alcătuirea unei regiuni şi modulde acţiune al agenţilor e!terni în funcţie de care au rezultat forme de

    relief speci#ce (peşteri, c&ei, crovuri etc.* se întocmesc &artamorfolitologică, sc&iţe de &artă, pro#le.

    - "egionarea ) separarea în cadrul unui teritoriu a unorunităţi de relief în care e!istă o anumită omogenitate sub raportulformelor, sistemului de relaţii evolutive, dinamice, funcţionale şi carere$ectă peisa'e speci#ce* se întocmeşte &arta regionăriigeomorfologice.

    2

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    3/51

    4.  Etapele necesare studierii reliefului unei regiuni.

    elieful unei regiuni, indiferent de mărimea acesteia, prinalcătuire, structură, geneză, evoluţie şi dinamică reprezintă un sistemcomple! a cărui cunoaştere necesită investigaţii amănunţite care se

    desfăşoară într"o anumită succesiune. -n acest proces de cunoaştere sepot separa în funcţie de modalităţile în care acestea se realizează treietape distincte. Etapa studiului preliminar . mplică două categorii de

    acţiuni. /ai întâi e!tragerea întregului volum de informaţii referitoarela relieful regiunii din lucrările bibliogra#ce dar şi a valorilor unorparametri necesari interpretărilor morfodinamice (e!. anumite dateprivind temperatura, precipitaţiile, regimul eolian, regimul scurgeriirâurilor, activităţile antropice etc.. -n al doilea rând se includ acţiuni decunoaştere a caracteristicilor generale ale reliefului care pot # stabilitepe baza analizei &ărţilor topogra#ce dar şi a numeroase &ărţi

    morfometrice (0arta pantelor, 0arta adâncimii fragmentării, 0artaenergiei de relief, 0arta &ipsometrică, 0ărţi ale ierar&izării reţelei devăi şi de inter$uvii, 0arta altitudinilor medii etc., morfogra#ce, adiferitelor pro#le geomorfologice, a &ărţilor geologice la scară cât maimare şi a unor reprezentări sub formă de blocdiagrame etc. Etapa studiului pe teren. %oncentrează operaţii

    care se desfăşoară1% staţionar cu  înregistrări permanente pe durată lungă în puncte

    caracteristice*% itinerant adică deplasări pe trasee care străbat regiunea pe direcţii

    diferite ceea ce favorizează realizarea de observaţii multiple,măsurători, cartări, recoltarea de probe întocmirea de sc&iţe de &artă,pro#le etc. în mai multe locuri (e!. ) observarea şi măsurarea evoluţieirâpei, valurilor şi treptelor unei alunecări de teren* atenţia seconcentrează pe depistarea şi prezentarea treptelor de relief (suprafeţeşi nivele de eroziune, terase, albia ma'oră, pe aprecierea, cartarea şistabilirea importanţei proceselor actuale în evoluţia versanţilor şi aalbiilor râurilor, în evidenţierea rolului pe care îl au rocile şi structurageologică în impunerea anumitor forme de relief etc.

    Etapa nalizării studiului . 2e bazează pe analiza şiinterpretarea volumului de date obţinute în cele două etape* se

     întocmesc materiale cartogra#ce de sinteză (&ărţi geomorfologicegenerale sau care includ anumite elemente ale reliefului, sc&iţe de&artă la scări mari, pro#le, diagrame pentru probele luate de pe terenşi care au fost analizate în laborator etc..

    tapa se înc&eie în momentul în care s"a realizat studiul(lucrarea asupra reliefului regiunii. a este întocmită urmărind un plancare în general cuprinde mai multe secţiuni.

    - Poziţia geogra#că şi limitele regiunii analizate

    3

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    4/51

    - %unoaşterea reliefului în literatura de specialitate- %aracteristici geologice generale (elemente de natură

    petrogra#că, structurală, tectonică etc..- +naliza morfogra#că şi morfometrică-  3reptele de relief (desfăşurare, caracteristici, geneză,

    evoluţie, vârsta- Forme de relief petrogra#c, structural sau de altă natură- Procesele de modelare actuale (potenţialul terenului pentru

    o anumită dinamică* procesele de versant şi de albie* consecinţe- voluţia generală a reliefului- egionare.

    4ucrarea este ilustrată prin &ărţi (la #ecare problemă,pro#le, diagrame, blocdiagrame, sc&iţe panoramice, fotogra#i.

    5.  . Metode folosite în studierea reliefului . %omple!itateainvestigaţiilor necesare cunoaşterii reliefului unei regiuni solicită

    folosirea diferenţiată în funcţie de situaţii şi de etapa cercetării a unuinumăr mare de metode. Prin speci#cul lor ele se pot grupa în treicategorii. Metode generale aplicate în toate ştiinţele. 2unt mai

    multe, dar importante sunt următoarele1% metoda analizei implică separarea întregului în părţi şi

    cunoaşterea în amănunt a #ecăruia (alcătuire, legături e!istente întreacestea dar şi cu elemente din afara reliefului care au însemnatepentru dinamica şi evoluţia lui. Prin aceasta se stabilesc " locul şiimportanţa lor în sistem, caracteristicile şi relaţiile principale şisecundare, generalizări care conduc la predicţii. a este folosită întoate etapele studierii unei regiuni dar în #ecare implică anumite laturi*

    % metoda sintezei " este utilizată îndeosebi în etapa#nală a studierii reliefului regiunii, atunci când e!istă un voluminformaţional bogat rezultat din cercetări pe teren, bibliogra#e şi dininterpretarea materialelor cartogra#ce. 5atele principale, cu caractergeneral, împing spre înţelegerea mecanismului genetico"evolutivre$ectat în #zionomia de ansamblu a reliefului, permit veri#careamodului în care acţionează legile generale şi speci#ce reliefului,conduc la stabilirea de modele caracteristice facilitând ierar&izării,tipizări, regionări*

    % metoda observaţiei are o deosebită însemnătate încercetarea pe teren, pe baza ei rezultând informaţiile concrete, dedetaliu dar şi urmărirea unor elemente, procese pe ansamblul regiunii.2e realizează staţionar (urmărirea dintr"un loc a desfăşurării unuiproces, a unor forme de relief în evoluţie în timp îndelungat* e!.alunecările de teren, limba unui g&eţar, un ansamblu de dune etc. #eitinerant  în mai multe puncte stabilite în lungul unui traseu unde seinsistă atât pe înregistrarea tuturor elementelor speci#ce locului cât şi

    4

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    5/51

    pe corelarea lor pe întreg spaţiul străbătut. 6bservaţia a'ută lasepararea elementelor principale (cu caracter general de celesecundare (particulare* se fac aprecieri cantitative (rezultate îndeosebi prin măsurători şi calitative, ridicarea de probe pentruanalize în laborator, întocmirea de pro#le sc&ematice, sc&iţe de &artă,

    fotogra#i etc.*" metoda comparativă " este folosită în toate etapele ea îmbinându"se cu observaţia. Pe teren metoda se foloseşte pentrue!trapolarea pe spaţii largi şi pentru un număr mare de elemente*serveşte la separarea particularului de general spri'inind sinteza (e!.comparând mai multe alunecări se a'unge la distingerea tipului speci#cmodelării versanţilor unei văi.

    6. . Tipuri de energie cu importanţă pentru relief.6rice formă de relief reprezintă rezultatul acţiunii singulare sau în

    combinaţie diferită a agenţilor care acţionează din interiorul sau

    e!teriorul Pământului asupra materiei din care este alcătuită scoarţaacestuia. +cţiunea se face prin consumul de energie de care dispune laun moment dat şi într"un loc agentul. 2ursele de energie sunt diverseele provenind atât din interiorul Pământului cât şi din spaţiul cosmic însă însemnătatea lor pentru crearea reliefului este diferită. Din interiorul Terrei   cele mai importante surse

    energetice sunt1- Gravitaţia care impune atracţia spre centrul planetei şi care

    este responsabil atât pentru structurarea în miliarde de ani a materieidin care este alcătuită aceasta, dar pentru relief îndeosebi prinimpunerea deplasării materiei mai ales pe suprafeţele înclinate

    (curgerea apei râurilor, alunecările de teren, prăbuşirea blocurilor etc. 3otodată ea impune greutatea corpurilor, ca e!presie a forţei cu

    care acestea sunt atrase spre centrul Pământului. 5e asemeneagravitaţia determină în timp îndelungat ridicarea blocurilorcontinentale a căror volum, masă şi respectiv greutate au fost multmicşorate prin acţiunea agenţilor e!terni sau favorizează lăsarearegiunilor unde se produce în timp îndelungat o acumulare enormă desedimente (arii subsidente.

    - &nergie seismică  ) se realizează îndeosebi în regiunilefracturate ale scoarţei, unde blocurile a$ate în contact se deplaseazăcoboară sau se ridică cu viteze diferite, acţiuni care favorizează

    concentrarea acesteia în anumite areale situate la adâncimi deosebite.%ând mărimea ei depăşeşte limita de rezistenţă atunci se desfăşoarăbrusc transmiţându"se sub formă de unde seismice către e!teriorulscoarţei. Producerea cutremurelor favorizează fracturări noi în scoarţă,iar la e!teriorul acesteia declanşarea de prăbuşiri, alunecări de teren,crearea în timp a unor rupturi de pantă etc. %a atare rolul acestui tipde energie este însemnat în regiunile labile ale scoarţei (ariile de

    5

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    6/51

    subducţie, de orogen recent sau unde fundamentul de platformă estefragmentat intens.

    % &nergia calorică internă deşi este redusă ca mărime în raport cucea solară (după unele păreri raportul este 789: ::: ea are însemnătate deosebită contribuind la dezvoltarea întregului mecanism

    tectonic generator al plăcilor tectonice, al lanţurilor de munţi etc.Provenienţa acesteia este legată de surse diferite ) materia topită dinmantaua superioară (astenosfera, diversele pungi de magmă prezente îndeosebi  în regiunile de orogen din neozoic, dezintegrareacomponenţilor radioactivi, comprimarea gravitaţională  etc. 3oateacestea fac ca mărimea treptei geotermice (temperatura creşte cu 7 :

    la #ecare ;; m adâncime să nu #e constantă nici pe verticală şi nici înplan. %onsecinţa imediată este crearea unor diferenţe regionale depotenţial termic care vor determina pe de"o parte transformări alestării materiei (solidă, topitură, gaze etc. la diferite adâncimi înscoarţă, iar apoi în marile fose tectonice din ariile de subducţie

    formarea sistemelor de munţi ce dau lanţuri cu lungimi de mii de metri.egional se înregistrează erupţii vulcanice care la suprafaţa scoarţeialcătuiesc platouri şi aparate vulcanice. 4a fel de însemnate suntţâşnirile de gaze şi apă #erbinte provenind din vecinătatea

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    7/51

    din precipitaţii care pătrunde în sol roci în profunzimea reliefuluidizolvând diverse substanţe şi care iese la suprafaţă prin izvoare saudatorită evapotranspiraţiei plantelor care o preiau prin rădăcini etc..

    Pentru relieful de pe uscat diferenţele de bilanţ caloric diurn,sezonier şi multianual local se transpun în dezvoltarea unor procese

    speci#ce (dezagregare, alterare c&imică etc. care conduc lamărunţirea rocilor, slăbirea legăturilor dintre blocuri şi la generareadiverselor forme de deplasare ale acestora (căderi ca efect al greutăţii, împingeri laterale impuse de dilatări diferenţiate etc.. 4a fel de însemnate sunt succesiunile în timp ale proceselor ca urmare amodi#cării condiţiilor de bilanţ caloric. -n acest sens semni#cative suntcele cu regim sezonier (în ţara noastră iarna eroziunea solurilor scade,primăvara când are loc topirea zăpezii şi ploi bogate eroziunea esteputernică, vara alternează perioade cu debite mici şi eroziune maislabă cu altele când se produc averse şi o eroziune accelerată, iartoamna din nou la debite mici sunt eroziuni reduse.

    4a scara Globului diferenţele zonale îndeosebi de natură termicăse transpun într"o diferenţiere similară a proceselor ce acţionează pesuprafaţa terestră şi care generează depozite şi forme de relief. -nacest fel s"au individualizat zone morfoclimatice (ecuatorială, desavană, deşertică, subtropicală, temperate, subpolare, polare.

    % &nergia eoliană  are la bază diferenţele de presiune pe care le înregistrează (zonal, regional, local masele de aer în bună măsurăcauzate de deosebiri de potenţial termic. %a urmare se producdeplasări ale aerului dinspre ariile cu presiune ma!imă spre celeminime proces care generează vânturi cu viteză, tărie şi duratădiferite, capabile să e!ercite asupra stâncilor şi versanţilor abrupţi o

    acţiune de şlefuire, dar şi un transport pe distanţe deosebite a prafuluişi nisipului. %a urmare rezultă pe de"o parte forme de eroziune, iar pede altă parte forme de acumulare.

    % &nergia idraulică este aceea care stă la baza acţiunii apei râurilor,valurilor din lacuri şi mări, a curenţilor. -n cazul râurilor ea estedobândită din relaţiile care se stabilesc între mărimea debitului şipanta albiei prin care apa se scurge (este mare la debite crescute şipante accentuate şi invers. 5e aici ideea că ea nu este o mărimeconstantă ci variază în timp (debite crescute la precipitaţii abundenteşi minime în perioade secetoase şi spaţiu (în munţi în raport curegiunile de câmpie. a este folosită mai ales pentru e!ercitarea

    proceselor de eroziune şi pentru transportul apei şi materialelorsmulse. nergia valurilor şi curenţilor marini este dependentă de alţifactori. %ea mai însemnată acţiune o are vântul care imprimădeplasarea lic&idului în direcţia pe care acesta se manifestă. -n funcţiede intensitatea lui valurile şi curenţii au dimensiuni şi forţă diferite. 4afel de însemnate sunt valurile create în regiunile unde se producfrecvent cutremure submarine (mai ales în cele de rift şi în lungulfoselor din ariile de subducţie sau erupţii vulcanice. 2unt mai rare dar

    7

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    8/51

    energia căpătată este foarte mare încât valurile au dimensiuniconsiderabile şi se propagă pe distanţe întinse. 5e reţinut faptul căenergia realizată iniţial se păstrează un interval de timp şi după încetarea acţiunii factorului care a produs"o.

    fectele acţiunii acestora se resimt pe ţărmurile continentelor şi

    insulelor unde energia căpătată se consumă în erodarea pantelorabrupte, transportul nisipului, pietrişului, blocurilor de rocă saumateriei organice din apă, în bararea gurilor de vărsare ale râurilor saua unor golfuri etc.

    % &nergia antropică capătă o însemnătate tot mai mare pe măsuraevoluţiei gândirii umane. 2"a trecut de la forţa manuală diri'ată deenergia #zică a omului (la realizarea de e!cavaţii, nivelări, construcţiietc. la forţe diri'ate mecanic, electronic în conformitate cu programegândite de oameni, unele spre binele comunităţii (bara'e, terasări,canale etc. altele spre râul acesteia (cele legate îndeosebi de războaieunde în ultimele decenii s"a a'uns la utilizarea energiei nucleare.

    ndiferent de situaţie, prin ceea ce oamenii fac, se a'unge la modi#cări însemnate pe plan local sau regional ale condiţiilor de mediu începândcu sc&imbări ale formelor de relief naturale şi realizarea altoraantropice.

    % Energii de natură planetară  sunt dependente de mişcărilePământului (îndeosebi de rotaţie şi de atracţia pe care o e!ercităasupra lui 4una şi 2oarele. -n prima situaţie se naşte forţa lui %orioliscare accentuează deplasarea spre dreapta în emisfera nordică şi sprestânga în cea sudică a curenţilor de aer, apă etc. cu unele consecinţe şi în dinamica modelării reliefului.

    % $tracţia e#ercitată de ună şi 'oare  se materializează în

    producerea mareei terestre şi oceanice. %ele din urmă conduc ladezvoltarea $u!ului şi re$u!ului apelor oceanice cu consecinţe localedirecte în sc&imbări în fâşia litorală (mai ales la gurile $uviilor şi avalului de $u! planetar care se propagă în sens invers rotaţiei pe careo frânează având consecinţe micşorarea vitezei, sc&imbarea e!trem delentă a formei Pământului (diminuarea turtirii.

    7.  -n Geomorfologie factorii sunt numiţi agenţi. i #e că îşiconsumă energia pe care o au pentru crearea unor forme de relief, #ecă prin proprietăţile #zice, c&imice, de alcătuire etc., in$uenţeazăgeneza, evoluţia şi în #nal caracteristicile reliefului.

    +genţii  se maniestă prin intermediul a trei tipuri de acţiunidenumite procese.

    8.  +genţii activi în funcţie de locul unde acţionează asupra scoarţei şicreează forme de relief, se divid în alte două grupări"interni şi e!terni.

    +genţii interni (endogeni acţionează la diferite niveluri dinscoarţă în sectoarele unde este concentrată energia tectonică,seismică vulcanică sau de altă natură. +cţiunile lor sunt deosebite, atât

    8

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    9/51

    ca întindere spaţială, cât şi ca interval de manifestare dar ceea ce leeste comun este e!ercitarea acţiunii asupra părţii e!terioare a scoarţei însoţită de crearea de forme de relief speci#ce. i se corelează însistemul dezvoltării şi evoluţiei plăcilor. (#g. B

    " /işcările orogenetice în perioade de zeci şi sute de milioane de

    ani dezvoltă cutări ale unei mase însemnate de roci sedimentare,metamor#ce însoţite de crearea de cordiliere, fose şi în #nal lanţuri demunţi (e!. mişcările &ercinice, alpine etc.

    " /işcările epirogenetice se produc pe spaţii mai reduse şi dauridicări sau coborâri ale unor spaţii continentale dar şi a lanţurilor demunţi unde se îmbină cu orogenia constituind #nalizarea consumuluienergiei tectonice. Prin ridicarea regiunilor litorale (epirogenie pozitivăuscatul se e!tinde, iar prin coborârea acestora (epirogenie negativă semicşorează.

    " /işcarea topiturilor magmatice este însoţită mai întâi la scarăglobală de deplasarea plăcilor, creşterea lor în zonele de rift şi

    micşorarea în cele de subducţie, pe când la nivel regional, local dedezvoltarea pe de"o parte a unor vulcani sau lanţuri vulcanice, iar pede alta de coborâri compensatorii ale scoarţei în regiuni limitrofe(rezultă depresiuni de compensaţie e!. 5epresiunea Craşov.

    " 2eismele deşi au &ipocentrul la adâncimi variate (de la câţivaDilometri la peste 9:: Dm ele se propagă repede pe suprafeţe întinsereactivând ariile labile din scoarţă şi impulsionând diverse procesemorfogenetice pe scoarţă (e!. alunecările însoţite de dezvoltarea unorforme de relief.

     3oate aceste acţiuni, dar mai ales primele trei, conduc larealizarea în timp îndelungat a formelor de relief cu dimensiunile cele

    mai mari (continente, bazine oceanice, lanţuri de munţi, bazinedepresionare, bombări sau lăsări ale scoarţei pe areale largi etc., cepun în evidenţă denivelările cele mai importante de la e!teriorulscoarţei.

    4a acestea se adaugă şi alţi factori între care doi sunt evidenţiprin efecte. /ai întâi este, acţiunea gravitaţiei generată de energiaparticulelor numite gravitoni din interiorul Pământului şi care setransmite la e!teriorul scoarţei în mobilitatea materialelor pe pante,greutatea corpurilor etc.

    %el de al doilea este forţa centrifugă, rezultată din mişcarea derotaţie a Pământului care impunând viteze de deplasare diferite în sens

    latitudinal (ma!im la cuator şi minim în zonele polare pentruelementele de pe scoarţa terestră sau din mediile a$ate pe ea conducela modi#cări ale direcţiei de propagare (spre dreapta în emisferanordică şi stânga în cea sudică, forţa lui %oriolis.

    +genţii e!terni sunt mult mai numeroşi, acţiunile lor sunt pespaţii mai restrânse şi în intervale de timp scurte. nergia care lestimulează este cantonată în mediile cu care scoarţa intră în contact(apă, aer, vieţuitoare etc. şi derivă direct sau indirect la scară globală

    9

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    10/51

    din energia solară, iar local din diferenţe de potenţial termic, depresiune, salinitate etc. Eariaţiile climatice globale la intervale de timpmari se re$ectă în modi#carea regimului de acţiune a agenţilor e!terni.6 răcire generală dezvoltă g&eţarii, îng&eţ"dezg&eţul, nivaţia,micşorează spaţiul de acţiune al apelor curgătoare, coboară nivelul

    mărilor şi oceanelor (eustatism negativ etc. (#g. .ezultatele manifestării agenţilor e!terni sunt forme de relief pozitive sau negative cu dimensiuni variabile (cele mai mici serealizează în intervale de timp scurt dar care însumate conduc lacon#guraţia prezentă a reliefului unor regiuni terestre.

    +genţii se manifestă prin intermediul a trei tipuri de acţiunidenumite procese. le diferă ca denumire de la un agent la altul, dar#ecare are o acţiune distinctă ) e!cavează, deplasează şi depune(e!emple ) apele curgătoare realizează eroziune, transport şiacumulare, g&eţarii e!tracţiei, transport şi acumulare* vântul )coroziune, de$aţie şi acumulări etc.. mportanţa proceselor este

    diferită nu numai de la unul la altul ci şi în funcţie de mediul natural încare se realizează. +cesta (umed, arid, rece, cald, temperat oceanic,temperat continental conduce la asocierea agenţilor şi proceselor înevoluţia pe ansamblu a reliefului unei regiuni în cadrul căreia sestabileşte o anumită ierar&izare a lor re$ectată în con#guraţia şimărimea formelor rezultate şi în speci#cul modelării.

    9.  Legăturile dintre agenţi , procese conduc spre două direcţii deevoluţie " contradictorie şi asociată.

    " 'ensul contradictoriu  apare evident mai întâi între acţiunilecelor două mari grupări de agenţi. %ei interni creează marile denivelări

    ale reliefului scoarţei " bazinele ca forme negative şi continentale,lanţurile de munţi ca forme pozitive. +genţii e!terni au, pe ansamblu,tendinţe de umplere a golurilor tectonice pe seama nivelării formelorpozitive. -n al doilea rând poate să se producă o astfel de direcţie întreagenţi din aceeaşi grupare (mişcările orogenetice sau epirogeneticepozitive creează forme pozitive opuse tendinţei gravitaţiei, subducţieisau $uviul aduce materiale în tendinţa ridicării nivelului funduluiplatformei litorale pe când curenţii marini, re$u!ul le transportă ladistanţe mari împiedicând acest proces etc..

    " %ea de"a doua direcţie, asociativă, este mult mai nuanţată earealizându"se atât între agenţi din grupări diferite cât şi din aceeaşi

    grupare. +stfel, mişcările orogenetice se îmbină cu cele epirogenetice,cu vulcanismul, cu dinamica plăcilor etc. în crearea spre e!emplu adiverselor lanţuri de munţi* apele curgătoare, vântul, g&eţarii, apamării etc. conlucrează în nivelarea munţilor, dealurilor etc.

    +lt gen de asociere este legat de îmbinarea unor agenţi interni şie!terni. +stfel acţiunea gravitaţiei, seismicităţii cu cea a apelor dinprecipitaţii generează diverse tipuri de deplasări de teren (alunecărisau mişcările epirogenetice negative (în regiunile subsidente se

    10

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    11/51

    combină cu aluvionarea intensă produsă de râuri* mişcărileepirogenetice pozitive stimulează procesele de eroziune datorităcreşterii regiunii în altitudine, dar şi în mărirea pantelor.

      Agenţii pasivi  sunt legaţi de partea e!terioară a scoarţeiterestre având prin caracteristici rol esenţial în in$uenţarea, uneori

    &otărârea, în diri'area mecanismelor proceselor agenţilor morfogeneticiactivi în crearea unor forme de relief şi c&iar a unor peisa'e morfologicedistincte. -ntre aceştia importanţi sunt alcătuirea petrogra#că,structura geologică* s"ar mai putea adăuga neotectonica, seismelecare deşi sunt factori care dispun de energie, efectele manifestării lorse constată în timp şi corelat cu acţiunea proceselor e!ogene. 5ee!emplu un sector de câmpie care se lasă lent (subsidenţă se vacaracteriza printr"o intensă aluvionare produsă de râuri, iar în altul carese ridică apele curgătoare se vor adânci continuu rezultând în timpsectoare de vale înguste (de#lee.

    !. "egile generale #i speci$ce reliefosferei.+cţiunea agenţilor, gruparea şi intensitatea lor nu se

    realizează &aotic, întâmplător ci în baza unor strânse corelaţii care sedobândesc între ei dar şi cu elementele de mediu în care se produc. %aurmare, mecanismul genetico"evolutiv se desfăşoară în concordanţă cudiverse legi, unele cu caracter general, iar altele pe diferite trepteierar&ice inferioare în cadrul reliefosferei.

    .!. Legile glo"ale se raportează la mediul geogra#c la scarăplanetară, ele condiţionând marile sisteme geogra#ce terestre în care

    şi relieful constituie un component esenţial, deci ele acţioneazădeopotrivă în toate subînvelişurile mediului geogra#c stabilind şiintercondiţionările dintre ele. -n această grupă se includ1 egea zonalităţii este impusă de " forma aproape sferică a

    Pământului ce determină o repartizare inegală a cantităţii de radiaţiesolară (scade de la latitudinile mici spre poli. ezultă mai întâi fâşiinumite  zone de căldură  cu desfăşurare latitudinală în care bilanţulradiativ este diferit. 5ar, în cadrul acestora acelaşi speci#c zonal sere$ectă în valorile temperaturii, precipitaţiilor, umezelii, în repartiţiaprincipalelor formaţiunii vegetale şi asociaţii de animale, distribuireatipurilor de sol, speci#cul scurgerii râurilor etc. -n relieoseră situaţia

    apare evident în) caracteristicile acţiunii agenţilor e#terni, regimul demaniestare a proceselor morogenetice  (au rol esenţial, alterareac&imică în zona ecuatorială, vântul şi pluviodenudarea în deşerturi*$uviaţia în zonele temperate* îng&eţ"dezg&eţul, nivaţia etc. în zonelereci, în modalităţile asocierii lor   (alterarea cu eroziunea laterală şipluviodenudarea în regiunile calde şi umede* acţiunea vântului cuşiroirea, dezagregarea în deşert* acţiunea râurilor, cu şiroirea,alunecările de teren în regiunile temperat oceanice* îng&eţ"dezg&eţul,

    11

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    12/51

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    13/51

    Legile specice reliefosferei . le acţionează la nivelul acestui înveliş sau pentru anumite sectoare ale acestuia. egea e#pansiunii şi restrângerii undului bazinelor 

    oceanice care are un caracter general re$ectă raportul dintre pondereaproceselor dinamice din rifturi şi ariilor de subducţie în funcţie de care

    evoluează plăcile, bazinele oceanice şi masele continentele, sedezvoltă reliefuri submarine etc. egea proflului de ecilibru constituie o formă de

    e!primare la nivelul reliefosferei a legii generale a ec&ilibrelor şidezec&ilibrelor. nterferenţa acţiunilor agenţilor interni şi e!terniconduce către o tendinţă generală de nivelare a reliefului e!primată depro#le morfodinamice cu un anumit speci#c impus de condiţiile în cares"a înfăptuit modelarea printr"o evoluţie de durată. Forma ideală apro#lului este o linie larg concavă. -n natură însă intervin foarte mulţifactori locali, regionali care diversi#că această situaţie.

    -ntre aceştia importanţi sunt1" roca (panta va # mai redusă la cele care opun o rezistenţă mică*- agentul  (râul va crea un pro#l generalizat larg concav pe

    când un g&eţar un pro#l în trepte*- climatul (creează pro#le diferite ca înfăţişare în principalele

    zone morfoclimatice care re$ectă speci#cul îmbinării proceselor princare acţionează agenţii* e!. râurile au pro#l în trepte în zonaecuatorială, pragurile de natură tectonică #ind conservante, apoi cuconcavitatea în sectorul superior în regiunile semiaride, larg concave în cele temperate, concave dar cu panta mare în cele reci, subpolare.(#g. 7:

    2e disting două situaţii de evoluţie  către un stadiu #nal deec&ilibru " prima în lungul traiectului acţiunii agentului (râu, g&eţar şi adoua pe suprafaţa de manifestare a proceselor impuse de un agent saugrupare de agenţi (pe versanţi, pe platforma litorală etc.. ndiferent desituaţie atingerea ecilibrului nu reprezintă decât o stare fnalărelativă. Pot interveni diverşi factori (ridicarea neotectonică a regiunii,coborârea punctului de vărsare, modi#carea climatului etc. care rupec&ilibrul impunând începerea unei modelări noi ce va tinde către unalt pro#l de ec&ilibru. %a urmare, în timp îndelungat evoluţia reliefuluiunei regiuni poate consemna forme care indică un anumit număr defaze în care s"a a'uns mai mult sau mai puţin la stadii de ec&ilibru. (e!. în lungul unei văi nivelele de eroziune şi terasele. -n unele situaţii carepresupun o evoluţie de durată pe fondul general al unei stabilităţi afactorilor care pot provoca dezec&ilibrări ma'ore se poate a'unge la onivelare pe ansamblu a reliefului pe teritorii întinse. ezultă suprafeţecvasiorizontale care retează structuri şi roci diferite şi care aucaracteristicile unor câmpii de eroziune (peneplene, pediplene. egea nivelului de bază e!primă dependenţa

    modului (regimului de realizare a modelării unui versant sau a

    13

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    14/51

    pro#lului longitudinal al unui râu în funcţie de poziţia bazei (punctuluide la care aceasta începe să se manifeste.

    Pentru râuri se admite un nivel de bază general (nivelul zero almărilor şi oceanelor sub care acţiunea de eroziune a agentului nu semai produce, nivele de bază regionale (vatra unei depresiuni, un lac

    prezent în cursul său, punctele de con$uenţă etc. şi nivel de bazălocale, (pragurile structurale sau petrogra#ce etc.. (#g. A.-n cazul g&eţarilor, el coincide cu limita zăpezilor veşnice, pentru

    apa mării în regiunile de ţărm adâncimea de pe platformă de la care seconstată acţiunea valurilor, curenţilor.

    Pentru evoluţia versanţilor importantă este atât poziţia bazeiacestora ca nivel general, dar şi orice ruptură de pantă din lungul lorimpusă de prezenţa unor strate de rocă mai dură sau realizată prindeclanşarea unor alunecări, prăbuşiri în masă etc. Fiecare dintreacestea reprezintă punctul în raport de care mai sus se va produce unanumit ritm de modelare. 5ar, nu trebuie omis faptul că poziţia lor este

    relativă, întrucât în timp îndelungat ea se modi#că ceea ce va conducela sc&imbări în dinamica proceselor. (e!. în lungul râului un prag seretrage spre amonte lăsând în aval o albie relativ ec&ilibrată* pe unversant se a'unge la o atenuare a pantei generale etc.. egea eroziunii dierenţiale. elieful este

    alcătuit din roci variate care sunt cuprinse în structuri geologicediferite. %a urmare, agenţii e!ogeni întâmpină rezistenţe deosebite peparcursul modelării suprafeţelor ce"l compun. 5e aici, rezultă faptul căacţiunea lor va # diferită de la un sector la altul al versanţilor sau albiarâurilor, procesele având intensitate variabilă (mai rapidă în sectoarelecu roci friabile şi slabă pe cele dure, rezistente. ezultatele se vor

    concretiza în diversi#carea pantelor ce compun versanţii, inter$uviile,văile (#g. 77 şi de aici imprimarea unor #zionomii aparte care în multesituaţii devin speci#ce unei categorii de roci (formele carstice pecalcar, crovurile pe loess, căpăţânile de za&ăr pe granite etc. saustructuri geologice (văi simetrice, platouri pe structura tabulară etc.. egea ciclului de evoluţie ) pleacă de la ideea

    că evoluţia reliefului unei regiuni se face de la o formă primară la unade ec&ilibru. I./. 5avis a de#nit prima dată ciclul eroziunii, separândetape de evoluţie  (tinereţe, maturitate, bătrâneţe aplicat latransformarea unui sistem montan, într"o câmpie de eroziune(peneplenă. Hlterior l"a e!tins la sistemele carstice, glaciare, deşerticeetc. (#g. 77

    -n diferite variante legea poate # urmărită la evoluţia oricăreiforme de relief (o terasă aluvială rezultă prin două etape de modelare(realizarea unei lunci şi adâncirea râului în această luncă, iar terasaaluvionară implică trei etape (adâncirea râului, dezvoltarea unei pânzede aluviuni şi o nouă adâncire. -ntr"un câmp cu loessuri groase

    14

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    15/51

    evolutiv se pot separa trei stadii1 se trece prin câmp cu crovuri, câmpcu găvane şi câmp cu depresiuni întinse (padine.

    -n natură, cu cât se trece de la forme de relief simple la formecomple!e, desfăşurate pe spaţii largi şi care au cunoscut o evoluţie dedurată, situaţiile devin mult mai complicate. -n lungul unei văi

    importante (Pra&ova, 3elea'en, Cuzău etc. pot # identi#cate forme derelief realizate în mai multe cicluri de evoluţie (e!. nivele de eroziune,terase, luncă etc..

     3rebuie reţinut însă faptul că un ciclu nu este identic cu altul,#ecăreia #indu"i speci#ce " un anumit mod de manifestare a proceselor în raport de diverşi factori locali (rocă, structură etc., regionali (condiţiiclimatice, o anumită durată de stabilitate relativă a factorilormorfogenetici (neotectonici, climatici etc. care pot întrerupedesfăşurarea normală a proceselor de modelare etc.

    .  Dezagregarea

    eprezintă un proces #zic şi constă în sfărâmarea părţiisuperioare a rocilor a$ată în contact cu aerul. ezultă în timpfragmente colţuroase cu dimensiuni variabile în funcţie de proprietăţilerocilor, dar şi de intensitatea manifestării procesului." ezagregarea prin insolaţie este speci#că regiunilor cu climat aridunde variaţiile diurne de temperatură sunt mari (deşert şisemideşert unde ziua sunt ?:"@::, iar noaptea coboară până la ::,uneori #ind negative. le produc dilatări şi contractări repetate şidiferite ca mărime la nivelul mineralelor ce alcătuiesc rocile (decivariaţii de volum. %a urmare, în timp îndelungat are loc pe de"o parteslăbirea până la ruperea legăturilor dintre acestea şi apoi lărgirea

    #surilor. Procesul este cu atât mai intens cu cât rocile sunt mai&eterogene ca alcătuire, iar stratele ce alternează mai variate.Procesul este activ la partea e!terioară a rocii şi slăbeşte către

    interior, profunzimea acţiunii #ind dependentă de gradul deconductibilitate termică a rocilor şi de mărimea amplitudinii termice.%a urmare, sunt roci unde acţiunea este deosebită (e!. granitul,conglomeratele şi roci în care ea este redusă (gresiile în strategroase. ezultatul manifestării sunt gro&otişuri cu dimensiuni variabilecare îmbracă rocile şi care se constituie într"un ecran cu rol deprotecţie al lor.

    " ezagregarea prin îngeţ%dezgeţ este rezultatul producerii de

    variaţii termice în 'urul valorii de :: în condiţiile în care rocile au #suri,crăpături ce conţin apă. Procesul este caracteristic îndeosebi înregiunile în care climatul este favorabil acestor situaţii (e!. în regiunilesubpolare, temperate, în eta'ele alpin şi subalpin, dar intensitateadiferă în funcţie nu atât de amplitudinea termică, cât de frecvenţa(repetabilitatea producerii sale. Procesul constă în dezvoltarea unorpresiuni foarte mari e!ercitate asupra pereţilor crăpăturilor de cătreapa din acestea care prin îng&eţ îşi măreşte volumul cu 7877 ori.

    15

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    16/51

    5atorită lor crăpăturile se lărgesc, cresc în adâncime şi se diversi#că.-n cazul crăpăturilor mari şi adânci umplute cu apă procesul este cevamai nuanţat. +ici la presiunea e!ercitată direct asupra pereţilor decătre g&eaţă se adaugă tensiunile pe care stratul de g&eaţă care seformează începând din partea superioară a crăpăturii le transmite

    asupra stratului din adânc, încă lic&id. %a urmare, aici se realizeazăefectul de pană care măreşte despicătura în profunzime (#g. [email protected] producerii procesului sunt blocurile, bolovanii

    colţuroşi care îmbracă roca sau se rostogolesc la baza pantelor(gro&otişuri. ste procesul speci#c regiunilor alpine, periglaciare saupe orice versant abrupt cu roca la zi din zona temperată în lunile carefac trecerea la iarnă sau primăvară.

    " ezagregarea prin cristalizare  " este legată de e!ercitareapresiunii cristalelor ce se formează din soluţiile supraconcentrate din#surile rocilor. Procesul se produce mai ales în regiunile semideşertice,dar şi la marginea oceanică a deşerturilor. +pa din ploile rare, dar şi din

    rouă sau ceaţă în timpul nopţii, pătrunde în #surile rocilor se încarcă cusăruri pe care le dizolvă până la saturare. Jiua prin încălzirea rociisoluţiile devin supraconcentrate creându"se condiţii pentru cristalizare,proces care conduce la creşteri de volum de unde tensiuni asuprapereţilor #surilor în porţiunea bazală a acestora urmate de creşterealor în adâncime. +cest mod de producere a dezagregării se combină cucelelalte şi mai ales cu insolaţia.

    "ezagregarea prin variaţii de umiditate este întâlnită în regiunileunde pe de"o parte sunt roci avide de apă, care îşi măresc repedevolumul prin incorporarea lic&idului în 'urul particulelor, iar pe de altăparte se produc frecvent alternanţe de intervale cu umiditate crescută

    cu altele secetoase când rocile pierd rapid apa.Fenomenul este frecvent în semideşerturile lutoase şi peterenurile alcătuite din strate de argilă, marne sau depozite argiloase.-n perioadele umede argila se îmbibă, iar prin creşterea volumuluistratele de la e!terior gon$ează* invers fenomenul se produce însezoanele secetoase când prin pierderea apei din rocă în urmaevaporării se realizează reduceri de volum ce favorizează dezvoltareade crăpături care se înscriu într"o reţea poligonală. ezultă KKcoşcoveKK "un fel de plăci, argiloase cu grosime sub 7 cm şi lăţimi de câţivadecimetri care pe măsură accentuării uscăciunii se fragmentează şimai mult uneori transformându"se într"un praf grosier.

    %. #lterarea c$imică este un acţiune comple!ă pe care aerul,apa încărcată sau nu cu diverse substanţe (frecvent îi impun caracteracid o e!ercită asupra rocilor producând transformarea profundă aacestora (nu numai fărâmiţarea ci şi modi#carea c&imică a mineralelorce"o compun. ezultă un depozit cu grosime diferită, cu structură şialcătuire net deosebită de roca din care au provenit.

    16

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    17/51

    "-#idarea % este procesul prin care diverse elemente din minerale secombină cu o!igenul din aer sau rezultat din disocierea apei. 2erealizează mai ales în rocile la care acest element lipseşte, dar e!istăşi altele care se combină rapid cu acesta. -ntre ele sunt #erul,manganul ce au o pondere însemnată în alcătuirea rocilor metamor#ce

    şi magmatice, roci realizate la adâncime în scoarţă în mediineo!igenate. /ai suferă o!idări sulfurile, diverse substanţe organicecare se transformă în acizi care acţionează direct asupra altorelemente din roci. Fiind legat de aer şi apă, procesul se manifestă înscoarţă până la adâncimi la care acestea pătrund, dar frecvenţa şiintensitatea cele mai mari se fac simţite pe câţiva metri de lasuprafaţă. Hnele din aceste reacţii sunt identi#cate pe baza culoriiprecipitatelor (vişiniu până la portocaliu pentru o!izii de #er, negrupentru cei de mangan, verzui şi albastru pentru diverşi sulfaţi etc.. 6bună parte din aceste produse sunt solubile şi uşor de îndepărtat decătre apă. %a urmare, roca pierde treptat diverse elemente c&imice

    suferind transformări însemnate."arbonatarea % este unul din procesele cele mai frecvente întrucât apa şi %69 (din aer, din descompunerea materiei organice, dinrespiraţia vieţuitoarelor au o largă răspândire. 5in combinarea lorrezultă o soluţie acidă care atacă diverse elemente din rocilemagmatice, metamor#ce, calcarul şi dolomitul. Prin preluarea acestorarezultă bicarbonaţi sau carbonaţi care sunt uşor de dislocat rocarămănând fără elementele preluate. -n cazul calcarelor şi dolomitelorpe de"o parte rezultă goluri cu dimensiuni variabile dezvoltate în lungulsistemului de #suri şi diaclaze, iar pe de o alta precipitarea calciului dinsoluţiile suprasaturate. Procesul este întâlnit indiferent de climat numai

    că el se îmbină diferit cu alte procese de alterare, în funcţie de nuanţamai caldă (cu &idrolizasau mai rece (dizolvarea."/idratarea este un proces c&imic impus de prezenţa apei pe roci

    şi în spaţiile goale din cadrul acestora şi constă în pătrunderea ei înrelaţiile dintre particule sau c&iar în reţeaua moleculară. Prin aceastase realizează modi#cări de natură #zică (volum, masă sau de structurăc&imică, mineralogică (un mineral se transformă în altul. 6pus acestuiproces este des&idratarea prin care apa este eliminată parţial şi treptatdin compoziţia mineralelor sau a rocii însoţită de transformări denatură #zică sau c&imică.

    "/idroliza este un proces c&imic lent care este deosebit de

    e#cace, în regiunile calde şi umede şi pe rocile magmatice şimetamor#ce care conţin silice, feldspaţi etc. /anifestarea lui serealizează în mai multe faze #ecăreia #indu"i speci#ce eliminarea dinroca iniţială a unor elemente şi prin aceasta se produce modi#careatreptată în alcătuirea c&imică a rocii. +stfel, mai întâi are loc separareadin roci a La, %a, M care vor forma &idro!izi ce sunt îndepărtaţi maiales prin transformarea în carbonaţi solubili. Hlterior, se elimină şi alteelemente între care siliciu, pentru ca în #nal, să rămână o masă bogată

    17

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    18/51

     în o!izi şi &idro!izi de #er şi aluminiu (bau!ita, lateritul care seremarcă prin colorit (portocaliu, vineţiu, roşu şi consistenţă.

    Procesul de &idroliză se asociază frecvent cu o!idarea,carbonatarea şi &idratarea.

    "izolvarea % este un proces comple! care se e!ercită asupra

    unei categorii de roci care au o proprietate aparte " solubilitatea. -ntreacestea cu însemnătate pentru formele de relief care rezultă suntcalcarul, sarea, gipsul, conglomeratele cu elemente calcaroase etc.+gentul este apa care se asociază cu diferite gaze (%6 9, acizi rezultaţi în special din descompunerea materiei organice. /anifestarea cea mairapidă se constată la sare, gips, brecia sării în care apa creează rapidşenţuleţe, alveole, lărgesc contactele cu alte roci etc. 2ituaţiile celemai comple!e se produc în masivele calcaroase unde deşi procesuleste mai lent formele rezultate se păstrează timp îndelungat. -n acestcaz, apa încărcată cu %69 dă o soluţie acidă slabă care dizolvă şi preia%a din calcar proces realizat pe măsura pătrunderii şi străbaterii

    #surilor şi diaclazelor din masivul calcaros. 2paţiile se lărgesc, seunesc, rezultând în #nal, o multitudine de goluri atât la e!teriorulmasivului, dar şi în interiorul lui* soluţia de bicarbonat de calciusupraconcentrată a'unsă, în golurile interne (peşteri, va da naştereprin precipitare la diverse forme pozitive (stalactite, stalagmite etc..

    5izolvarea se îmbină cu celelalte procese #zice şi c&imice, dardiferit în funcţie de condiţiile climatice (este mai activă peste tot undeapa se încarcă repede cu %69 şi diverşi acizi, dar şi în locurile unde apapoate circula prin masa rocii.

    3  . %coarţa de alterare  % constituie depozitul rezultat în urma

    proceselor de meteorizare şi bioc&imice şi care este prezent pesuprafeţe orizontale şi cvasiorizontale (#g. 7;.-n depozit se includ elemente cu dimensiuni variabile dar

    colţuroase întrucât procesul de sfărâmare este continuu indiferent degradul de alterare c&imică şi de uşoara mobilitate locală a lor. &aracteristicile scoarţei de alterare'

    - 0orma şi mărimea generală a elementelor ce%o compundepind de rocă şi de climatul în care s%au ormat . -n acest sens se potsepara mai multe situaţii1

    • 2coarţa de alterare în care elementele componente suntputernic colţuroase şi mari (gro&otişuri* este frecventă pe rocieruptive, metamor#ce, calcare şi în climatele reci unde îng&eţ"dezg&eţul este activ (#g. 7;.

    • 2coarţe de alterare formate din plăcuţe cu grosime sub 7cm şi diametre variabile (coşcove* frecvente pe platourile alcătuite dinstrate subţiri de marne, argile, gresii slab cimentate care prin alterarese sparg* în climate în care se succed intervale umede cu altele

    18

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    19/51

    secetoase* au loc dezagregări şi &idratări"des&idratări care conduc lasfărâmarea în plăcuţe poligonale a stratului argilos de la suprafaţă.

    • 2coarţe de alterare în care materialul are caracter netnisipos* rezultă din dezagregarea şi alterarea stratelor de gresii puţincimentate, în climat cu variaţii de temperatură şi umezeală

    • 2coarţe de alterare în care materialul este argilos, prăfosca urmare a unei intense alterări favorizată de rocile moi, dar mai alesde climatul cald şi umed.

    • 2coarţe de alterare în care e!istă concreţiuni sub diferiteforme incluse în materiale argiloase* rezultă pe roci granitice,metamor#ce în climat umed tropical.

    % 'coarţele de alterare prezintă o structură specifcă  înraport cu condiţiile climatice şi cu durata realizării ei. 2pre e!emplu înzona temperată, aceasta are mai multe orizonturi deosebite ca mărimeşi ca tip de elemente constituiente. 4a partea superioară este unorizont dominat argilos  rezultat al unei alterări intense şi de durată.

    2ub acesta sunt altele (argilo%detritic, detritic, roca parţial ragmentatăşi roca neaectată în care spre adânc creşte mărimea şi pondereaelementelor dezagregate, colţuroase. Hn astfel de pro#l are o grosimemedie de 7,@"9 m, această adâncime constituind nivelul bazal almanifestării alterării. 5acă orizonturile superioare sunt îndepărtate prineroziune, alterarea îşi va relua ciclul afectând nu numai ceea ce arămas din depozit dar şi roca astfel încât în timp se va a'unge lastructura speci#că.

    %'coarţa de alterare #ind o masă de elemente cu dimensiunivariabile (de la particule argiloase la bolovănişuri separate de golurinumeroase  permite circulaţia apei (gravitaţional şi capilar!, aerului,dezvoltarea plantelor şi acumularea de materie organică;

    %'coarţa de alterare îi este speci#că o dublă mobilitate. /ai întâieste deplasarea lentă a particulelor  din componenţa orizonturilor carese realizează prin circulaţia apei în depozit, prin variaţii de volumimpuse de oscilaţii climatice şi de umiditate etc. ste speci#căsuprafeţelor cu panta foarte mică pe care scoarţa este groasă. %ea dea doua formă implică pante mai mari pe care apa din precipitaţiiantrenează la început materialele din orizonturile superioare aledepozitului (scoarţei de alterare iar ulterior şi pe celelalte până la rocadin bază (pluviodenudare. -n funcţie de mărimea pantei este viteza dedeplasare a materialelor, gradul de îndepărtare a lor, dar şi raportul cuposibilitatea regenerării depozitului.

    %'coarţa de alterare este depozitul pe seama căruia prin procesepedogenetice se a'unge la realizarea solului.

    &. % 1ipuri de mişcare a materialelor de pe versanţi. !istămodalităţi deosebite de diferenţiere a mişcării materialelor în funcţiede criteriile alese.

    19

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    20/51

    • 0orma de e#istenţă a materiei care este supusămişcării le împarte în deplasarea materialelor solide (de la particulesubmilimetrice la blocurile de rocă care se prăbuşesc şi rostogolesc şi$uide (apa din precipitaţii încărcată cu elemente preluate frecvent prindizolvare şi care circulă prin depozite şi roci.

    2iteza cu care se realizează mişcarea separăelemente la care mobilitatea este lentă, imperceptibilă şi elemente lacare aceasta este mare şi deci uşor de sesizat.

    •  $gentul care înfăptuieşte mişcarea ce impune nunumai viteza, intensitatea, dar şi forma în care aceasta se produce.+stfel sunt deplasări lente ale elementelor în depozite ca urmare avariaţiilor de temperatură, umiditate, creşterii rădăcinii plantelor,circulaţiei apei prin crăpături etc., deplasări pe supraaţa versanţilor decătre apa din ploi sau topirea zăpezilor etc., deplasări în lungul unuicanal în care se manifestă acţiunea agentului (ravene, ogaşe, torenţi, în acest caz procesul purtând numele de transport. 5eci trebuie să se

    facă o distincţie în folosirea celor doi termeni " deplasare pentrumişcările lente sau brusce cauzate indirect din acţiunea unui agent(variaţii de temperatură, umiditate* gravitaţie şi transport pentruprocesul ce caracterizează mişcarea agentului împreună cu materialeledislocate (transport torenţial etc..

    5. 'ră(u#irile efniţie. 2unt deplasări ale unor volume de

    rocă care se produc brusc, aproape instantaneu sub efectul gravitaţiei./işcarea se face prin cădere liberă când versanţii sunt abrupţi sau prinsaltare când aceştia sunt înclinaţi. Procesul i se mai atribuie şi termenii

    de năruire  (se produce pe versanţii, malurile alcătuite din roci slabconsolidate, e!. în loess, nisipuri etc. şi surpare (au loc pe pantele acăror bază este supusă unei eroziuni ce creează e!cavaţii rupândstabilitatea, e!. în malul concav al meandrelor râurilor, pe falezelelitorale. 1ipuri de prăbuşiri. Frecvent sunt separate

    două categorii în funcţie atât de volumul deplasat, cât şi decomple!itatea procesului.

    • 3răbuşirile individuale de blocuri.  2unt speci#ce abrupturilorstâncoase ale munţilor în eta'ul alpin. 5ezagregarea reprezintă

    principalul proces preliminar, iar acumularea de blocuri singulare saugrupate sub formă de (conuri, poale de gro&otiş, este rezultatul iintervenţiei gravitaţiei. (e!. la baza abrupturilor munţilor Cucegi, Piatra%raiului, %ea&lău, %iucaş, Făgăraş etc..

    • 3răbuşiri sub ormă de năruiri. 2unt frecvente pe versanţii a cărorinstabilitate este pregătită de eroziunea $uviatilă, abraziunea marinăce creează nişe adânci la baza lor sau de către sufoziune carerealizează diverse goluri subterane. Prin prăbuşire rezultă trepte sau o

    20

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    21/51

    masă cu con#guraţie neuniformă (apar frecvente pe versanţii alcătuiţidin loess, în malurile concave ale meandrelor râurilor, pe falezelelacustre sau marine.

    • 3răbuşiri%alunecări. 2unt deplasări de volume însemnate de rocăsau de depozite care se realizează în condiţii care determină o

    instabilitate pe spaţii largi din versanţi. Poate să se producă încondiţiile în care rocile din care este alcătuit versantul sau depozitulce"l acoperă capătă o cantitate mare de apă în urma unor ploi bogateşi de durată sau a topirii unei cantităţi mari de zăpadă. 2lăbireacoeziunii dintre blocuri şi a frecării interioare dintre acestea faciliteazăruperea ec&ilibrului şi prin gravitaţie, deplasarea unor volume însemnate din versant. +ceasta nu se va realiza prin cădere liberă, ciprintr"o translaţie combinată cu rostogoliri. ezultatul va # o masă degro&otişuri cu înfăţişare &aotică (valuri, trepte, microdepresiuni carese va desfăşura la baza versanţilor uneori cuprinzând o mare parte dinlunca şi albia din văi. 2e poate a'unge c&iar la bararea albiilor şi

    crearea unor lacuri pe fundul văii în amonte de bara' (e!. 4acul oşurezultat în 7;B pe râul Cicaz.

    Alunecările de teren efniţie. 2unt deplasări gravitaţionale care se produc cu

    viteze variabile, dar în ma'oritatea situaţiilor sunt ridicate. Procesuldeşi este considerat ca brusc, se desfăşoară mai încet decât în cazulprăbuşirilor, într"un interval de timp mai îndelungat şi poate # urmărit.l constă în desprinderea, sub acţiunea gravitaţiei, a unui pac&et deroci care se deplasează spre baza versantului pe strate argiloase. %aurmare, rezultă o formă de relief comple!ă cu sectoare ridicate cealternează &aotic cu porţiuni coborâte.• Tipuri de alunecări . Fiind un proces cu frecvenţă mare în

    modelarea versanţilor însoţit de numeroase consecinţe nefavorabilesub raport economic, alunecările nu numai că au fost mult studiate,dar au fost şi grupate diferit în funcţie de diverse criterii, acţiune însoţită şi de introducerea în literatură a unei terminalogii variate,multe denumiri #ind preluate din limba'ul regional (grui, gruieţ,vârtop, iuz, pornitură etc..

    2e pot separa tipuri de alunecări după diferite criterii1

    "dimensiuni (mici, mi'locii, e!tinse*%poziţia (adâncimea la care se a$ă patul de alunecare (alunecărila suprafaţa, la mică adâncime, profunde etc.*

    %orma pe care o capătă corpul alunecării (alunecări în suprafaţă,lineare*

    %vecime (alunecări prezente, vec&i etc.*

    21

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    22/51

    %sensul evoluţiei  (detrusive " se dezvoltă din 'osul în susulversantului* delapsive se produc în partea superioară a versantului şi înaintează către baza lui*

    %stabilitate (alunecări active, parţial stabilizate, #!ate*%raportul dintre sensul deplasării şi cel al înclinării stratelor 

    geologice  (alunecări consecvente "ele coincid* obsecvente "ele suntopuse*Grupările sunt relative, întrucât orice alunecare poate #

     încadrată aproape în oricare din categoriile menţionate.Pentru studiile geogra#ce, deşi importante sunt toate, ceea ce

    interesează este orma, întrucât aceasta re$ectă tot ansamblul decondiţii ce%a generat  nu numai declanşarea ci şi întreaga evoluţie a lui.a este condiţionată mai întâi de adâncimea la care se a$ă patulalunecării şi de factorii care au condus la starea de instabilitate. -nacest sens frecvent se disting1

    &urgerile de pe (ersanţi 

    2unt procese gravitaţionale ce se realizează cu viteză mareprin care un volum important de materiale (argilo"nisipoase, cenuşăvulcanică etc. cu consistenţă redusă şi cu caracter $uid sunt deplasatecătre baza versantului. Producerea lor este însoţită de numeroaseconsecinţe care afectează nu numai elementele cadrului natural, dar şiaşezările, diversele construcţii, culturi agricole etc. -n funcţie decaracteristicile #zice ale materiei ce suferă deplasarea şi de modul încare acesta se înfăptuieşte, se pot separa mai multe tipuri.

    &oraziunea )deraziunea* " este un proces de deplasare lent însensul pantei atât a elementelor depozitului cât şi a capetelor stratelorde sub el.

    Procesul este favorizat de anumite condiţii " strate &eterogene caalcătuire, subţiri şi cu poziţie aproape de verticală, un depozit gros şi opantă generală a versantului de peste 9::.

    Tasarea este un proces gravitaţional lent care se realizează cupredilecţie în depozite groase sau în roci afânate cu porozitate mare cepermit, circulaţia apei pe verticală . -ntre acestea importante suntloessurile, depozitele loessoide, nisipurile argiloase, slab cimentate şidepozitele groase. ealizarea acestuia mai necesită e!istenţa unorsuprafeţe orizontale sau cu înclinare foarte redusă, precipitaţii bogateşi o bună drenare naturală a apei în adânc.

    %ufoziunea  este un proces gravitaţional comple! în care

    deplasările lente (precumpănitor în prima parte a producerii lui secompletează cu altele rapide. ezultă un relief variat care se însumează pe măsura dezvoltării procesului în timp şi pe spaţii tot mailargi.

    6 Pluviodenudarea este acţiunea directă pe care o e!ercităapa provenită din ploi şi topirea zăpezii asupra elementelor de lasuprafaţa solului sau a rocilor cu care intră în contact. +cest agent

    22

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    23/51

    realizează dislocarea şi deplasarea materialelor în lungul versantului pedistanţe variabile, dar care în timp, prin însumare conduc la modi#căriimportante ale pantei, alcătuirii solului şi la generarea unui anumitgrad de degradare a terenurilor. 3recipitaţiile actor stimulativ şi agent dinamic. 

    +pa care provine din diferite ploi sau din topirea zăpezii participăla acţiunea de pluviodenudare sub două forme.Prima implică procesul de saturare a orizontului de sol sau a rocii

    prin ocuparea golurilor cu apă slăbind coeziunea particulelor şi  prinaceasta rezistenţa la mişcarea pe pantă, de unde rolul stimulativpentru pluviodenudare. 2ituaţia este frecventă la ploile cu intensitatemică, dar de durată şi la topirea lentă a zăpezii când se acumuleazăapă în sol pe adâncime mai mare.

    + doua formă de acţiune implică procesul mecanic de smulgereşi deplasare a particulelor   de materiale în lungul versantului.ealizarea lui se face la ploile bogate şi cu intensitate ridicată

    cunoscute sub numele de ploi torenţiale. -n acest tip se include atâtaversele (ploi bogate ce cad într"un interval de câteva minute dar şiploile ce se produc în timp de mai multe ore şi care asigură o cantitatemare de apă. Ploile torenţiale asigură izbirea (bombardarea, iar princantitatea mare de apă, dislocarea şi deplasarea lor. Prin speci#culdinamic aceste ploi pot înregistra ma!imum manifestării la început,către mi'locul aversei sau la #nal, însă efectele vor # diferite.

    -n prima situaţie pluviodenudarea va # activă în două cazuri. Hnaimplică un sol saturat cu apă în prealabil #e din alte ploi, #e din topireazăpezii. %a urmare, căderea bruscă a ploii va produce o rapidăantrenare pe pantă a materialelor din sol. %ealaltă este speci#că

    regiunilor unde perioadele secetoase sunt lungi încât solul estesecătuit de apă şi golurile, nu prea mari, sunt umplute cu aer. Picăturilede apă mari şi dense nu pot pătrunde în sol datorită rezistenţei aeruluidintre particulele minerale şi ca urmare, ele se vor uni formând opânză de apă care se va deplasa pe pantă antrenând şi unele elementede la suprafaţa solului.

    +versele cu ma!imum de manifestare la mi'loc sau către sfârşit,au efectele cele mai importante indiferent de starea de umiditate asolului. Pe unul umezit acţiunea începe mai repede şi volumul demateriale dislocat este mai însemnat. Pe un sol uscat şi cu goluri şicrăpături largi o bună parte din apa căzută la început pătrunde în el şi

     îl umezeşte slăbind rezistenţa granulelor pentru ca în momentul deparo!ism al ploii acestea să #e smulse şi deplasate pe pantă.

    5ar ploile torenţiale cad pe suprafeţele reduse şi ca urmare,efectele lor deşi sunt foarte însemnate se concentrează pe arealelimitate. %a urmare, nu trebuiesc omise ploile de durată, întrucât seproduc pe un spaţiu larg şi asigură o puternică umezire a solului şirealizarea unei pânze de apă care îmbracă versanţii antrenând sprebaza acestora elementele slab coezive.

    23

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    24/51

    7  %pălarea în suprafaţă )areolară+a"laţie+ eroziune laminară* 

    ste procesul realizat de pânzele de apă care se organizează peporţiuni din versant în condiţiile1

    producerii unor ploi torenţiale bogate cuma!imum de manifestare la mi'locul sau în #nalul acesteia*• topirea rapidă a zăpezii ce generează apă care

     îmbibă orizontul de sol dezg&eţat dar şi dă naştere la o pânză care sescurge pe versant*

    • versantul să aibă o pantă care să permităscurgerea apei dar nu concentrarea ei pe diferite făgaşe* în general între ;: şi 7@:.

    • materialele de la partea superioară a depozitului,solului, rocii să #e slab coezive şi să se înregistreze un anumit grad desaturare cu apă.

    • lipsa vegetaţiei care reţine apa împiedicândscurgerea ei.

    % esăşurarea procesului  implică într"o fază preliminară,umectarea depozitului apoi constituirea pânzei de apă care seampli#că spre momentul de vârf al ploii. Eiteza apei condiţionată devaloarea pantei şi de cantitatea rezultată din precipitaţie genereazăforţa care produce smulgerea de particule din sol sau din rocă şiantrenarea lor în lungul pantei. 4a precipitaţii foarte bogate pânzadevine mai groasă, iar micile denivelări ale suprafeţei versantuluidetermină crearea pe de"o parte a unei scurgeri vălurite, iar pe de altăparte dezvoltarea de microturbioane care smulg din sol cantităţi de

    materiale pe care apa le transportă pe pantă. 2pre #nalul ploii odată cumicşorarea cantităţii de apă, pânza devine tot mai subţiretransformându"se treptat în şuviţe de apă care se strecoară printrematerialele mai mari ce"au fost abandonate.

    Eersanţii nu au o formă simplă, ci se compun din suprafeţedrepte, conve!e, concave cu înclinări şi lungimi deosebite. %a urmare,modul de manifestare al pânzei va # diferit de la un sector la altul, înunele precumpănind eroziunea, iar în altele depunerea materialelordislocate (#g. 7A.

    % 4ăsuri de prevenire şi combatere. fectele sunt diferite nu numaispaţial ci şi în timp şi ele depind de modul în care condiţiile

    generatoare ale procesului se îmbină. roziunea se manifestă intens pesolurile sau depozitele lipsite de vegetaţie şi duce în timp la îndepărtarea orizonturilor acestora a'ungând până la roca de sub ele(roca în loc. %um spălarea pe versant se face diferit de la un loc laaltul se a'unge în #nal ca suprafaţa acestuia să se constituie dintr"o însumare de petece ce reprezintă orizonturi ale solurilor mai mult saumai puţin erodate. 6 parte din acestea se acumulează la bazaversanţilor la contactul cu podurile teraselor sau la marginea luncilor

    24

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    25/51

    aici rezultând glacisuri coluviale. /ulte dintre materialele spălate a'ung în albiile pâraielor şi râurilor constituind cea mai mare parte din masaaluviunilor în suspensie cărate de către apa lor.

    8  ,iroirea. eprezintă procesul de

    concentrare a apei din precipitaţii pe trasee lineare care constituiealiniamente 'oase în lungul versanţilor. 2curgerea apei pe acestea seface cu o viteză mare impusă de masa de apă şi de pantă de unde oforţă a şuvoiului care se consumă prin erodarea materialelor de pepatul curgerii şi transportarea lor. Procesul începe lent, se accentueazăpe măsura creşterii volumului de apă, sfârşeşte la scurt timp după ceploaia a încetat şi este reluat la alte ploi similare. 5e aici caracteruldiscontinuu în timp datorită manifestării ploilor torenţiale.

    ealizarea şiroirii este condiţionată  şi de1 lipsa unei vegetaţiidense, e!istenţa unor denivelări, pante mai mari de 7::, prezenţa înalcătuirea versantului a unor soluri, depozite sau roci uşor de dislocat

    de către şuvoaiele de apă, un mod de utilizare a terenurilor propicescurgerii concentrate (desfăşurarea în lungul pantei a potecilor,drumurilor de căruţă, a arăturii, a culturilor prăşitoare etc..

    3rin  modul de desăşurare şi rezultate, şiroirea  constituieprocesul care ace trecerea de la spălarea în supraaţă la scurgeriletorenţiale şi +uviatile. %u primul proces are comun dependenţa deploile torenţiale, locul de manifestare (suprafaţa versanţilor şidepozitele slab coezive de pe acestea. Faţă de celelalte elementelecomune sunt" realizarea scurgerii pe făgaşe în lungul pantei,eroziunea, transportul apei şi al materialelor dislocate, crearea unorforme de relief negative şi alungite. %eea ce le deosebesc sunt

    amploarea şi speci#cul formelor de relief rezultate.Niroirea creează trei tipuri de orme de relie   care re$ectă în

    bună măsură şi stadiile de evoluţie ale procesului pe versant.% 5enţuleţele sau rigolele sunt forme primare, cu dimensiunile

    cele mai mici şi cu un grad de instabilitate accentuat. le apar pema'oritatea sectoarelor de versant unde se realizează trecerea rapidăde la o pantă mică la una accentuată (prag cu condiţia lipseivegetaţiei. Frecvent se produc în lungul potecilor, drumurilor de căruţă,scocurilor (şanţurilor rezultate prin târârea trunc&iurilor copacilor etc.4a ploile torenţiale rezultă în urma eroziunii şenţuleţe cu lungimi demai mulţi metri, lăţime şi adâncime sub :,@ m care taie solul sau

    depozitul de versant, mai rar roca. 2unt paralele sau convergente înfuncţie de #zionomia versantului. !istenţa lor este efemeră întrucâtpot # umplute spre sfârşitul ploii de către materialele care a'ung aicidin partea superioară a versantului sau ulterior în intervale uscate prinnăruirea pereţilor ori prin nivelare antropică (mai ales prin arături.

    fectul creării rigolelor la prima vedere pare minor şi local, însăele contribuie la micşoraea stabilităţii versantului pregătind prinreluare degradări de amploare. -n regiunile semideşertice şi deşertice

    25

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    26/51

    unde ploile sunt rare, dar au caracter torenţial, astfel de forme suntfrecvente având un loc însemnat în evoluţia versanţilor (#g. 7A.

    % "avenele (ravinele! sunt forme evoluate ale şiroirii, procesulrepetându"se de mai multe ori* ca urmare eroziunea a creat formenegative alungite (de la mai mulţi zeci de metri la sute de metri, late

    de :,@"7,@ m, cu adâncimi de 7"7,@ m, dezvoltate pe toată grosimeadepozitului de versant* sunt permanente şi se asociază la obârşiatorenţilor, pâraielor sau pe unii versanţi. %ând desimea lor este mare încât spaţiile dintre ele se reduc la creste, versanţii capătă o înfăţişaresălbatică, gradul de degradare al terenurilor #ind ma!im. 5e aici şitermenul preluat în geomorfologie din topica populară de KKpământurireleKK. -n 2.H.+. ele se numesc KKbadlandsKK având aceeaşi semni#caţie.voluţia ravenei se face diferit în sectoarele sale. 6bârşia care aparesub forma unui perete abrupt suferă o retragere activă la #ecare ploaiedatorată atât eroziunii şuvoiului de apă ce vine din partea superioară aversantului, cât şi năruirii materialelor (este o formă de manifestare a

    eroziunii regresive. -n loessuri şi depozite loessoide se adaugăsufoziuni, iar în depozitele argiloase curgeri de noroi. Pereţii lateralisuferă o spălare în suprafaţă şi numai când au o lăţime de peste unmetru pe ei se pot dezvolta şenţuleţe de şiroire. 3alvegul ravenei esteun sector activ la #ecare ploaie prin el se scurg apa şi materialeledislocate, dar în lungul său, din loc în loc rămân bolovani şi volumedesprinse de pe pereţi ce n"au putut # transportate* apar şi praguri pecapetele stratelor de roci dure. /aterialele transportate de apă suntfrecvent împrăştiate pe versant la capătul inferior al ravenei. Lumaicând în faţa acestuia se a$ă o luncă sau o suprafaţă orizontală atuncise poate a'unge şi la dezvoltarea unor forme de acumulare

    embrionare.Pe suprafeţele aproape verticale ale malurilor înalte alcătuite dinloess sau depozite loessoide, şiroirea se îmbină cu sufoziunea, iarformele rezultate au o înfăţişare aparte, rezultată din două sau c&iartrei componente " ravena propriu"zisă, pe panta abruptă (are multmaterial în lungul ei rezultat din năruiri şi şiroire, &ruba de sufoziunespartă spre ravenă la partea superioară a versantului* se adaugă labaza ravenei materialul căzut şi transportat, iar uneori dincolo de&rube unul sau mai multe puţuri de sufoziune (indică direcţia de înaintare a ravenei.

    % -gaşul constituie forma cea mai dezvoltată creată prin şiroire,

    cea care premerge torentului. +re dimensiuni foarte mari" lungimi desute metri (c&iar peste 7 Dm, lăţimi de mai mulţi metri şi adâncimicare deşi variază depăşesc frecvent câţiva metri* secţionează nu numaidepozitul de versant ci şi o parte mică din stratele de sub acestea.5inamica în diferitele sectoare ale sale este mult mai activă decât laravene. 6bârşia înaintează către partea superioară a versantului, aiciindividualizându"se multiple şenţuleţe sau c&iar ravene secundare*pereţii se transformă în maluri pe care spălarea în suprafaţa, şiroirea şi

    26

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    27/51

    năruirile sunt frecvente* în talveg se dezvoltă praguri pe capetele deroci mai dure, dar şi acumulări bogate de provenienţă laterală. 5eobicei, gura ogaşului a'unge la baza versantului unde materialeleaduse de şuvoaiele de apă se acumulează sub formă de conuri.

    5ezvoltarea acestor forme de manifestare a şiroirii, conduce la

    fragmentarea versanţilor, distrugerea solurilor şi a diverselor culturi,construcţii etc. /ăsurile care se impun pot avea caracter preventiv sauameliorativ.

    -n prima grupă se includ acele acţiuni care au menirea de amenţine stabilitatea versanţilor şi împiedicare redeclanşării repetate aprocesului. -ntre acestea importante sunt menţinerea unei vegetaţiibogate care să nu favorizeze concentrarea apei din ploi, evitareaculturilor prăşitoare pe pante care depăşesc 7::, împiedicareadezvoltării de reţele de poteci şi drumuri în lungul versantului, etc.

    -n cea de a doua situaţie lucrările de combatere sunt mai redusela ravene în raport cu ogaşele, ele #ind deosebite şi în funcţie de

    sectoarele acestora. 6bârşiile unde abundă şanţurile şi şenţuleţele vor# #!ate prin cleiona'e şi plantaţii de arbuşti, în lungul ogaşului vor #realizate bara'e de tipuri diferite (din lemn, piatră, beton etc., ele vorpermite scurgerea înceată a apei, stocarea materialelor şi prin aceastamicşorarea pantei pe sectoare. Paralel pe versant, în 'urul ravenelor seva aplica un mod de utilizare a terenurilor corespunzător ce va asigurastabilitatea pantelor şi împiedicarea concentrării apei spre ogaşe.

    9  Torenţialitatea. ste acţiunea directăcea mai comple!ă a apelor rezultate din ploi şi topirea zăpezii. ste oşiroire de proporţii (ca debit, durată ce cuprinde spaţii largi şi creează

    o formă de relief " organismul torenţial sau torentul " care prin multecaracteristici dinamice pre#gurează organismele $uviatile (pâraiele,râurile etc..

    " ondiţiile care favorizează acţiunea sunt1 versanţi cu pantă maimare de 7:: pe care să se poată organiza o scurgere lineară rapidă*lipsa sau o slabă dezvoltare a vegetaţiei ierboase sau arboricole*precipitaţii bogate care frecvent au caracter de ploi torenţiale* roci şidepozite uşor de secţionat* activităţi antropice care stimuleazăprocesele torenţiale (despăduriri, secţionarea versantului în lung,crearea de 'g&eaburi prin târârea arborilor, drumuri etc..

    " &lementele din compunerea unui torent sunt) % bazinul de

    recepţie, canalul de scurgere şi conul de de'ecţie (agestrul* ele se înlănţuie în această ordine plecând de la partea superioară aversantului către bază (#g. 7A.

    • 6azinul de recepţie în ma'oritatea situaţiilor ocupăcea mai mare parte din organismul torenţial, desfăşurându"se pe osuprafaţă e!tinsă a versantului. ste alcătuit dintr"un număr variabil deravene şi ogaşe care se înrămurează, dar cele mai importante seadună într"un punct a$at la partea inferioară a bazinului. +pa din

    27

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    28/51

    precipitaţiile căzute pe suprafaţa bazinului se diri'ează pe şenţuleţe,ravene, ogaşe pe care le adâncesc dar şi le e!tind* ca urmare limitelebazinului nu rămân #!e, ci se dezvoltă pe versant încorporând spaţiinoi, pe măsura înaintării obârşiilor ravenelor.

    • analul de scurgere este sectorul central al

    torentului. +re formă lineară întinzându"se de la partea inferioară abazinului de recepţie şi până la baza versantului. ste rezultatuleroziunii efectuate de şuvoiul de apă încărcat cu materiale care s"auadunat de pe toate ravenele din bazinul de recepţie. 4a ploile torenţialedispune de multă energie care se transpune într"o forţă de atacputernică care sapă în lungul canalului. 5atorită faptului că sunterodate roci ce opun rezistenţă diferită, pro#lul bazei canalului esteneregulat cu multe praguri pe roci dure şi scobituri în roci moi. /alurileau pante mari şi sunt supuse eroziunii în suprafaţă şi surpării,materialele căzând pe fundul canalului de unde sunt preluate deşuvoiul de apă. Hneori pe maluri se dezvoltă şenţuleţe şi ravene

    secundare scurte.• onul de de*ecţie (agestrul! reprezintă partea

    #nală (inferioară a torentului constituind o formă de relief pozitivă (unsemicon rezultată prin acumularea pe o suprafaţă cvasiorizontală amaterialelor cărate de şuvoiul de apă. ste cu atât mai mare cu câttorentul este mai e!tins, suprafaţa pe care se acumulează este largă şinu este spălată de apele râurilor, rocile şi depozitele erodate de torentsunt friabile şi uşor de dislocat, evoluţia torentului este îndelungată.%onul constituie o sumă de pânze de materiale suprapuse, #ecareaparţine unei ploi importante* la aversele bogate, puterea de eroziuneşi capacitatea de transport a şuvoiului de apă sunt ridicate, ceea ce

    face ca materialele ce a'ung în sectorul de acumulare să aibădimensiuni mari* ele sunt precedate şi urmate de materiale cu mărimireduse care corespund unor debite mai mici speci#ce începutului şisfârşitului viiturii. 4a ploile ce dau o cantitate mică de apă, pânzelesunt formate din elemente #ne. 5epunerea materialelor, indiferentde ploaie, implică o anumită sortare, elementele grosiere #indprimele acumulate (la vârful conului pe când cele mai #ne ultimele(spre marginea conului, aceasta întrucât viteza apei scade odată cumicşorarea pantei ceea ce face ca şi puterea de transport să se reducăspre marginile conului. 3oate acestea fac ca structura conurilor dede'ecţie să #e foarte &eterogenă, în secţiune să apară succesiunea de

    pânze de unde şi ideea de KKstructură încrucişatăKK. 5acă torenţiidebuşează în albiile minore ale râurilor, conurile nu se formează sau audimensiuni modeste, întrucât o bună parte din materiale sunt preluatede apa acestora.

    5acă râul are apă puţină şi viteză mică, iar torentul aduceo cantitate însemnată de materiale atunci conul se dezvoltă, iar albiarâului #e că este obturată, #e că este împinsă spre versantul opus.

    28

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    29/51

    Hneori, torenţii se dezvoltă pe frunţiile unor terase sau aunor trepte structurale, platouri etc. 4a aceştia frecvent se vor dezvolta#e un canal de scurgere alungit (un ogaş puternic şi un con dede'ecţie, #e un bazin de recepţie pe suprafaţa slab înclinată (podulterasei, suprafaţa structurală şi un con de de'ecţie la bază (uniile de

    pe terasele 5unării din /e&edinţi. 6rganisme torenţiale comple!erezultă şi pe versanţii acoperiţi de depozite loessoide groase, întrucâttorenţialităţii i se adaugă sufoziunea. %a urmare, în bazinul de recepţiealături de ravene se dezvoltă puţuri, &rube şi tunele sufozionale,canalul de scurgere include şi părţi din tunele sufozionale prăbuşite(e!. versanţii Podişului /oldovei dinspre Prut şi 2iret. 2ituaţii similareapar şi pe versanţii regiunilor alcătuite din blocuri de sare acoperite dedepozite luto"argilo"nisipoase groase (2ubcarpaţii de %urbură înbazinele văilor âmnic, 2lănicul de Cuzău* la Praid, 6cna 5e' etc.

    %!

    % Eroziuneaste procesul mecanic e!ercitat de apa râului încărcată cu

    aluviuni asupra patului albiei şi malurilor. 2e realizează în sectoareleunde râul dispune de energie suplimentară şi are viteză mare, #inddependentă de scurgerea turbulentă, iar la marile viituri de cea învaluri.

    Prin izbirea rocilor de către şuvoiul de apă şi aluviuniletransportate, acestea vor # slăbite, dislocate şi antrenate în mişcare*ceea ce rămâne sunt nişte goluri mai mari sau mai mici în funcţie devolumul de rocă smuls. 2e disting, prin raportare la locul unde serealizează acest proces şi la rezultate câteva tipuri (#g 9:.

    " &roziunea lineară. 2e produce în albia râului în lungul #rului deapă, adică acolo unde este mare şi turbulenţa este activă. +ici sedezvoltă curenţi largi cu caracter &elicoidal, iar pe de altă parte curenţiverticali (vârte'uri. Ni unii şi alţii izbesc patul albiei producând aicierodarea acestuia. 2e dezvoltă scobituri, iar prin târârea bolovanilor,local apar şenţuleţe de zgâriere (striuri. Prin unirea acestora serealizează pe fundul albiei, porţiunea cea mai coborâtă şi cu cele maimulte denivelări (talvegul.

    &roziunea lineară este deosebit de activă în sectoarele de praguri care în, ma'oritatea cazurilor au caracter structural sau litologic(strate de roci cu rezistenţă mai mare intersectate de către albiarâului. Pe aceste praguri şuvoiul de apă se prăbuşeşte izbind rocile dela baza lor. 6 parte din apă încărcată cu pietriş este proiectată deizbitură spre prag săpând în timp la baza acestuia o e!cavaţie(marmită. %ând dimensiunile marmitei devin foarte mari stratele deroci de deasupra se prăbuşesc. fectele sunt două " fruntea pragului seretrage iar patul albiei din aval se e!tinde în amonte. 5atorită modului în care s"a înregistrat eroziunea, aceasta deplasându"se din aval în

    29

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    30/51

    amonte procesul este denumit 77retragerea cascadelor77  şi re$ectă oformă de manifestare locală a eroziunii regresive.

    etragerea abruptului cascadei se face lent dar acesta se

    păstrează în regiunile calde şi umede întrucât aici datorită alterării

    intense rezultă doar aluviuni #ne ce sunt uşor de spălat, iar apa

     încărcată cu ele nu produce izbirea creatoare de marmite. -n regiunile

    temperate fenomenul înregistrează o evoluţie rapidă, dar paralel cu

    retragerea se produce şi atenuarea înclinării, încât în timp aceasta

    dispare.

    &roziunea regresivă se produce pe orice denivelare din lungulalbiei râului tendinţa este însă de anulare a pantei mari prin retragereaşi teşirea ei spre amonte.

    6 formă tipică de manifestare a eroziunii regresive se produce laobârşia văilor unde retragerea pantelor mari sub efectul mecanic alapei conduce la e!tinderea bazinelor &idrogra#ce şi modi#carea în timpa poziţiei cumpenei de apă, situaţii care facilitează procese de captare$uviatilă. a mai poartă numele şi de eroziune de obârşie.

    " &roziunea laterală este procesul mecanic prin care apa râului încărcată cu aluviuni acţionează asupra sectoarelor de mal abrupt alealbiei (frecvent în concavităţile meandrelor. 2curgerea turbulentă aapei râurilor împinge curentul principal, alternativ, când spre un malcând spre celălalt. +cesta la contactul cu malul smulge roca creândscobituri (marmite. %ând dimensiunile acestora sunt mari, iar nivelulapei coboară sub poziţia tavanului, stratele de roci de deasupra seprăbuşesc, malul suferind o retragere. Frecvent locul de izbire şi dedezvoltare a marmitelor se a$ă la mi'locul malului concav sau în 'umătatea din aval a acestuia (când panta longitudinală a albiei estemai mare. Prin retragerea malului lateral şi spre aval, se produce odeplasare a albiei râului pe această direcţie paralel cu e!tinderea lunciipe malul conve!.

    Procesul este deosebit de activ când rocile din alcătuireamalurilor sunt uşor de dislocat, când râul s"a apropiat de un pro#l deec&ilibru (eroziunea lineară lipseşte sau este redusă, în sc&imb izbireacurentului de malul concav produce năruirea lui, când patul albiei esteformat din roci cu rezistenţă mare sau este îng&eţat (în regiunile polareşi subpolare. 5e asemenea, în climatul cald şi umed ecuatorial unde înlipsa aluviunilor grosiere şi a eroziunii lineare, acţiunea şuvoiului de

    30

  • 8/19/2019 Subiecte Rez Geomorfologie

    31/51

    apă se concentrează asupra malurilor unde rocile sunt alterate şi lesnede deplasat.

    -n concluzie,  prin producerea eroziunii, râul creează  diverseforme de relief din care cea mai importantă este valea* în cadrul ei serealizează albia minoră, lunca, terasele etc.

    %% Transportul eprezintă procesul care se petrece permanent, întrucât este o

    e!primare a acţiunii gravitaţiei ce dă prin pantă cel puţin acel minimde energie su#cient pentru a asigura curgerea apei de la izvoare sprelocul de vărsare al râului. -n funcţie de mărimile debitului şi vitezeicurentului de apă, râul va căpăta anumite caracteristici dinamice  înfuncţie de care va antrena şi o cantitate mai mare sau mai mică dealuviuni. -ntre acestea însemnate sunt1

    • capacitatea de transport care indică cantitateade aluviuni pe care râul o poate deplasa într"un loc la un moment dat

    (este mare la viituri, în regiunile muntoase cu pante mari şi mică înintervalele secetoase şi la câmpie şi pretutindeni unde sunt pantereduse.

    • competenţa râului " se referă la dimensiuneama!imă pe care o au componentele aluviunilor ce sunt cărate de apă într"un loc şi la un moment dat. Eariază în funcţie de mărimile debituluişi pantei. +stfel este ridicată în regiunile cu pantă mare (e!. în munţiapa transportă bolovani, pietriş şi mică în cele cu pante reduse (e!. încâmpie, depresiuni unde apa deplasează nisip, mâl etc.. 5easemenea, în acelaşi loc, ea creşte la viituri când antrenează pietrişuri,bolovani, blocuri, scade treptat la #nalul acestora şi ulterior

    (materialele grosiere transportate anterior se depun treptat pe fundulalbiei pe măsura micşorării energiei mecanice a'ungând la un minim înintervale secetoase (transportă doar nisip #n, mâluri. +luviunilegrosiere acumulate în albie vor forma aşa numitul 77pava* de pe undulalbiei77  care prote'ează roca de sub ele.

    -n funcţie de energia mecanică a râului şi de dimensiunilealuviunilor transportul acestora se realizează sub diferite moduri.

    • transportul pe undul apei râului care implicămaterialele cu dimensiunile cele mai mari, o pantă ridicată şi un debitimportant (îndeosebi la viituri. 2e face prin târârea blocurilorrostogolirea bolovănişului şi  pietrişurilor   sau prin  saltarea unor mase

    de nisip cuprinse de curentul principal (formează pâ