Capitolul 1 Prezentarea firmei S.C. Automobile Dacia S.A.

1.1. Date generale S.C. Automobile Dacia S.A., societate pe aciuni, a fost nfiinat n anul 1990 i i are sediul social n strada Uzinei, nr. 1 din orasul Mioveni, judeul Arge, Romnia. Societatea este nregistrat la Camera de Comer i Industrie avnd numrul de ordine J/03/81/13.12.1991 n Registrul Comeruiui i cu certificat de nregistrare n scopuri de TVA RO160796, seria B Nr. 0125591. S.C. Automobile Dacia face parte din Grupul Renault SA care deine pachetul majoritar de aciuni la S.C. Automobile Dacia S.A. (99.43%). Renault S.A cu sediul social n Frana este deintoare a multiple filiale, mpreun constituind un grup multinaional (Renault, Dacia, Samsung).1 Domeniul de activitate pentru S.C. Automobile Dacia este industria autovehiculelor de transport rutier, principala sa activitate fiind producia i comercializarea pe piaa Romniei de vehicule particulare i utilitare. Nomenclatorul de produse i servicii al S.C. Automobile Dacia n 2011 se prezint astfel: autovehicule Dacia n variantele Logan Berlin, Logan MCV, Dacia Duster i utilitare pe benzin i motorin; piese schimb pentru autovehiculele produse; activiti de studii i proiectare pentru industria de automobile.2 Acionariat Participare AC IONAR RENAULT Al ii TOTAL Total integral varsat 2.527.154.307,70 14.565.631 25.271.543.077 145.656.310 (RON) iNumr ac iuni Participare (procente) 99,426938% 0,573061% 100%

subscris

2.541.719.938,70 25.417.199.387 1.2. Istoricul firmei

1 2

www.daciagroup.com Ibidem.

Primele nceputuri ale viitoarei uniti industriale care astzi produce autoturisme au fost legate de fabricarea avioanelor militare IAR pe platforma terasei superioare situat deasupra satului Colibai, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial. n 1952, aceste cldiri industriale au fost folosite cu scopul de a se fabrica piese i subansamble pentru autocamionul romnesc SR 101. De la aceast dat, noua ntreprindere industrial ia fiin sub numele de Uzina de piese auto Vasile Tudose Colibai. Colectivul restrns de muncitori, ingineri, tehnicieni trebuiau s fac fa att sarcinilor complexe de pregtire a fabricaiei, ct i a condiiilor mediului geografic. Aici trebuiau s fie produse integrat camioane, motoare i cutii de vitez aferente, urmnd a se coopera i cu alte ntreprinderi care trebuiau s livreze echipamente electrice, rulmenii, sculele, garniturile i alte repere. Datorit fondurilor de investiii puse la dispoziie, n perioada 1953-1955 s-au pus n funciune mai multe secii, executndu-se totodat i lucrri necesare asigurrii cu energie electric, ap, nclzire, ci de acces uzinale. Astfel, n 1955, numrul salariailor ajunge la 1108, din care 772 muncitori, iar producia global crete de peste 8,5 ori fa de anul 1953. n 1953 se nfiineaz la tefneti, Grupul colar Profesional, principala surs de muncitori calificai a uzinei, iar n 1962 ia fiin a coal tehnic postliceal i o coal tehnic de maitri seral, ce a reuit s asigure parial necesarul de cadre specializate.3 Problematica creterii i promovrii cadrelor tinere a avut ca rezultat recrutarea i trimiterea n perioada 1959-1963, a 21 de muncitori la facultate, care dup ncheierea studiilor s-au rentors ca ingineri. n anul 1963 ntreprinderea ia denumirea de Uzina de piese auto Colibai.Uzina a cunoscut n perioada urmtoare o mare dezvoltare, produsele realizate fiind cunoscute att n ar ct i peste hotare. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966. Dupa semnarea unui contract de licen ntre Renault i statul romn n 1968, ncepe fabricaia modelului Dacia 1100 sub licena R8, urmat n 1969 de Dacia 1300 sub licena R12. ntre anii 1970-1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. i dup anul 1978, Automobile Dacia continu autonom producia de autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995

3

www.daciagroup.com

este marcat de lansarea primului autoturism de conceptie 100% romneasca, Dacia Nova.4 n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001. La 2 iulie 1999 se semneaz contractul de privatizare al societii i Dacia devine o marc a Grupului Renault, avnd ca principal misiune susinerea dezvoltrii Grupului pe pieele emergente. n 2000 are loc lansarea modelului Dacia Super Nova, prima concretizare a colaborrii franco-romne, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault. n noiembrie 2002 este lansat gama de vehicule utilitare echipat cu motor Diesel Renault. n aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai nti n versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003 i n versiunea diesel, 1.9D. n 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan n dou versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) i este lansat cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan - 1.5dCi. Datorit modelului Logan, Dacia si depete n 2005 toate recordurile sale anterioare de productie (172.000 de unitati) i vnzri (164.000 de unitati). 1999 - Renault achiziioneaz 51% din capitalul ntreprinderii Dacia 2000 - Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup de motopropulsor Renault 2002 - Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare Diesel Renault.5 n 2003, au loc: lansarea automobilului Dacia Solenza; participarea Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%; inaugurarea Centrului de Piese de Schimb. n 2004: lansarea autoturismului Logan; ncetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break; 1.959.730 unitati produse din anul 1968); Scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 i 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul 1971. n 2005: lansarea modelului Logan diesel; obinerea certificatului ISO 14001 pentru mediu; fabricarea automobilului cu numrul 2.500.000; inaugurarea Centrului de Export CKD; record absolut de productie: peste 172.000 de uniti. n 2006 au loc: lansarea Noii Colecii Logan i a versiunii Logan Prestige, echipat cu motorul 1.6 16V (105 cp) (n septembrie); lansarea versiunii Logan MCV la Mondialul Automobilului de la Paris (in octombrie); oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (in decembrie). n 2007: lansarea4 5

www.daciagroup.com Ibidem.

modelului Logan Van; lansarea modelului Logan GPL; lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP; autoturismul Logan cu numrul 500.000; lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti; autoturismul Dacia cu numrul 3.000.000.6

1.3. Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societii l constituie producerea i comercializarea de automobile, piese de schimb, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile, de ageni energetici i tehnici pentru societile comerciale de pe platforma industrial Colibai i teri, promovarea i punerea n aplicare a iniiativelor de interes naional, n domeniul fabricaiei de automobile i domenii conexe i realizarea de beneficii. Obiectivul Dacia este de a produce la standarde de calitate Renault i la costuri romneti o gam de vehicule robuste, fiabile i accesibile ca pre pentru clienii romni i strini. Planul comercial actual al Dacia este ambiios i este integrat economiei naionale. Dacia este a doua marc a Grupului Renault, iar Romnia reprezint a asea pia a Grupului. Dacia contribuie la modificarea imaginii Romniei n lume.

1.4. Dotarea tehnic Uzina Vehicule Dacia asigur producia gamei de vehicule Logan berlin, Logan MCV i Logan VAN, ct i fabricarea de piese de schimb. Uzina conine patru departamente principale: presajul, caroseria, vopsitoria i montajul. Dupa ncheierea acestui proces, mainile sunt distribuite n reea. n aproape patruzeci de ani de existen, Uzina a produs 7 modele diferite i mai mult de 3 milioane de vehicule. Capacitatea Uzinei este de 400 000 vehicule/an. Cadena de fabricaie a Uzinei Vehicule este de 50 vehicule/or, adic 1 050 vehicule/zi. Totalul efectivelor Uzinei Vehicule se ridic la 7.459 salariai, din care 30% sunt femei. Fluxul tehnologic cuprinde: presajul - reprezint nceputul procesului de fabricaie a unui vehicul i const n transformarea materiei prime livrate sub form de6

www.daciagroup.com

tabl din aluminiu n piese de caroserie - atelierul ocup o suprafa de 44 000 m, consumul zilnic de tabl: peste 900 tone, presajul este format dintr-un total de 104 prese; caroseria reprezint a doua etap a procesului de fabricaie - piesele din tabl de aluminiu sunt asamblate prin sudur pentru a forma carcasa, atelierul de caroserie ocup o suprafa de 36 000 m, asamblarea pieselor se face cu ajutorul a 900 aparate de sudur; departamentul de vopsitorie, a treia etap a procesului de fabricaie, are ca misiune protejarea carcasei mpotriva coroziunii i realizarea unui aspect final conform exigenelor de calitate, atelierul ocup o suprafa de 35000m, pentru a asigura etaneitatea vehiculelor, pe fiecare main se aplic 18 kg de mastic, 8 kg de vopsea aplicat pentru fiecare vehicul; montajul reprezint ultima etap a procesului de fabricatie - n aceast etap sunt asamblate i montate elementele mecanice, postul de conducere, oglinzile i elementele de interior ale vehiculului (mochete, scaunele), atelierul ocup o suprafa de 45 000 m, 1 linie de montaj are o lungime de 900 m, 2 ateliere de fabricaie, o zon de control al finisrii, un atelier de mentenan.7 Uzina Mecanic Dacia se ocup cu producerea de piese din aluminiu, cu uzinajul i asamblarea motoarelor, cutiilor de viteze i transmisiilor pentru vehiculele din gama Dacia i pentru vehiculele Renault produse n ntreaga lume.

1.5. Pia a firmei n ansamblu, piaa auto a crescut n primele trei luni ale anului. Din aprilie, vnzrile de maini autohtone au sczut, iar ale mrcilor de import au mai crescut. De fapt, individual, unele mrci au continuat s creasc, n timp ce altele au sczut. Performerele sunt n majoritate firmele care au sustinerea companiilor productoare. Ca toate celelalte piee pentru produse de folosin ndelungat, i cea a mainilor mici a cunoscut un reviriment odat cu relaxarea fiscal. n multe cazuri, ctigul rezultat din reducerea impozitului era perfect pentru o rat la maina mult visat. n plus, anunatele mriri la accize pentru autoturismele de import i-au fcut pe muli s se grbeasc, respectndu-se mentalitatea celebr deja n Romnia. Cam acestea ar fi premisele generale ale creterilor spectaculoase de pe piaa autoturismelor. n particular ns, analiza cifrelor furnizate de importatori i productori, prin intermediul7

APIA,

scoate

la

iveal

o

evoluie

diferit

a

mrcilor.

www.daciagroup.com

La productorii autohtoni, situaia este oarecum previzibil. Dacia a cunoscut un boom explicabil innd cont de lansarea modelului Logan. Dup un vrf nregistrat n martie, numrul de Loganuri vndute lunar s-a stabilizat, urmnd s creasc, probabil, odat cu lansarea versiunilor diesel. Deocamdat, primele concluzii arat ca piaa auto este in stadiul de reorganizare, e drept ca una dezechilibrat. Creterile totale de anul acesta demonstreaz c exist bani i clieni dispui s-i cheltuiasc pe maini. Importatorii i distribuitorii ncep s se dezmeticeasc i s treac de la faza de comercializare pasiv ateptnd clienii s treac prin faa magazinului - la cea activ. Asta nseamn investiii n extinderea reelelor de dealeri, n marketing i publicitate inteligena i, nu n ultimul rnd, n PR. Un studiu al bugetelor de publicitate pe ultimele ase luni ar demonstra c succesul n vnzri a fost direct proporional cu banii cheltuii, dar nu este singurul element care face delimitarea. Capacitatea fiecrui importator de a se adapta specificului pieei locale poate fi un bonus. i aici am putea include i viteza cu care modelele lansate n rile de origine ajung n Romnia. Punerea n aplicare a sistemului de management al calitii const n a transmite, a explica personalului ntreprinderii, procedurile ce trebuie aplicate i a forma personalul pentru aplicarea acestor proceduri. Urmrirea indicatorilor de performan ai produsului i/ sau proceselor este principala metod de urmrire a calitii. Pentru fiecare proces, sunt stabilii unul sau mai muli indicatori de performan pentru a urmri eficacitatea procesului n raport cu obiectivele de calitate definite. Activitatea comercial a S.C. Automobile s-a concretizat la 31.12.2011 n realizarea unei cifre de afaceri de 5.554 mil RON cu 27,15% mai mare dect la 31.12.2010. Creterea nregistrat se datoreaz n special vnzarilor auto care au contribuit la creterea cifrei de afaceri cu 74,97%.8 mil RON Decembrie 2009 VNZRI AUTO 2880 Intern Extern VNZRI 1755 1125 400 Decembrie 2010 3.505 2.428 1.077 427 407 20 Decembrie 2011 4.164 2.598 1.566 442 394 48

PIESE SCHIMB Intern 230 Extern 1708

www.daciagroup.com

ALTELE Intern Extern

360 280 80

436 357 79

948 712 236

Situatia vnzrilor n perioada decembrie 2009- decembrie 2011 se prezint astfel: VEHICULE DACIA SOLENZA Utilitare DACIA Logan Berlina DACIA Logan MCV Total Decembrie 2009 5920 31000 120000 156920 Decembrie 2010 6.190 20.193 144.551 170.934 Decembrie 2011 11.751 168.505 6.997 187.253

Vnzrile totale de autovehicule DACIA se ridic n anul 2011 la 187.253 uniti n cretere cu 16.319 uniti fa de anul 2010. Un segment important de pia l ocup vnzrile la Dacia Logan care este eel mai vndut model, acoperind n anul 2010, peste 89,99% din totalul vehiculelor comercializate de marca Dacia. rile n care exporta Dacia la sfritul anului 2011 sunt principalii clieni i anume : Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bielorusia, Bosnia i Heregovina, Bulgaria, Camerun, Coasta de Filde, Croaia, Elveia, Estonia, Etiopia, Frana (inclusiv Tahiti, Guadelupa, Martinica, Guyana, Runion, Noua Caledonie), Gabon, Germania, Ghana, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Madagascar, Mali, Maroc, Moldova, Nigeria, Olanda, Polonia, Republica Ceh, Romnia, Senegal, Serbia i Muntenegru (inclusiv Kosovo), Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Togo, Turcia, Ucraina, Ungaria.9 Anul 2011 a fost caracterizat de o cretere important a vnzrilor Dacia pe plan internaional. Modelul Logan a devenit leader pe numeroase piee: n Maroc, n Algeria, n Bulgaria i n Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vndute la export n 2011 au fost nmatriculate n Europa Occidental. Reeaua Logistic Internaional (ILN, "International Logistics Network"), noua denumire oficial a centrului CKD, este o adevrat trambulin pentru expansiunea geografic a proiectului Logan, un proiect care prevede fabricarea, n fiecare an, a sute de mii de automobile Logan n locaii de producie rspndite pe patru continente.

9

www.daciagroup.com

Principalii clieni interni sunt reprezentai de urmtoarele segmente: populaia rii care locuiete n mediul urban i se ncadreaz n segmentul cu venituri medii i mari; instituiile statului: coli, spitale, ministere, primrii etc.; instituii private; alte societii comerciale. Pentru realizarea produselor sale, SC Automobile Dacia SA are relaii contractuale cu o serie de furnizori pentru scule, semifabricate, uleiuri, emulsii, maini unelte, aparate de masur i control, dispozitive etc. Pentru realizarea produselor sale, Dacia utilizeaz o gam variat de tipuri de scule (care acoper toate procedeele de prelucrare prin achiere), o mare parte dintre acestea fiind scule speciale (n funcie de materialele i dimensiunile cotelor pieselor care se prelucreaz). ntreinerea i asigurarea bunei funcionri a mainilor unelte este asigurat prin utilizarea produselor furnizate de firme cu tradiie n acest domeniu. Echipamentele folosite n liniile de asamblare sunt furnizate de ctre 188 de furnizori: 134 furnizori externi; 54 furnizori in Romnia, din care 6 furnizori ZIF (zona industriala furnizori): ACI (puni), VALEO (cablaje), JCI (scaune), EURO APS (piese plastice i termoformate), CORTUBI (eapamente), VALEO CLIMATE (climatizare/ nclzire).10

10

Ibidem.

Evoluia principalelor mrci de pe piaa romneasc

Autres Peugeot30 000

VW Skoda Renault ARO Daewoo Daciamars09 Mars10 Aot10 Janv10 Fvr10 Sept10 aot09 janv09 sept09 Juin10 mai09 fvr09 nov09 dc09 juin09 Mai10 Juil10 Oct10 Avr10 avr09 juil09 oct09

25 000

20 000

autres Peugeot VW

15 000

Skoda Renault Daewoo

10 000 ARO 5 000

Dacia

0

9

Satu Mare Marghita Baia Mare Campulung Moldovenesc Bistrita

Botosani Suceava

Reteaua Dacia Renault Nissan2010Iasi

Zalau Oradea Cluj Turda

Piatra Neamt Romn

88 Dealeri Dacia (VN+AV)Vaslui

Odorheiu Secuiesc Miercurea Ciuc Tirgu Mures

Bacau Birlad

36 Dealeri Renault (VN+AV) 24 Dealeri Nissan (VN +AV)

Arad Alba Iulia Timisoara Lugoj Caransebes Orastie Deva Hunedoara Petrosani Campulung Rmnicu Vlcea Resita Turnu Severin Filiasi Craiova Slatina Caracal Alexandria Giurgiu Tirgu Jiu Pitesti Dragasani Trgoviste Slobozia Calarasi Constanta Mangalia Campina Ploiesti Buzau Sf. Gheorghe Sibiu Brasov Panciu Tecuci Focsani Galati Braila Tulcea

Bucarest: 10 Bucarest: 7

10

Dorohoi Radauti Satu Mare Viseu de Sus Campulung Moldovenesc Falticeni Vatra Dornei Tg Neamt Piatra Neamt Romn Beius Turda Odorheiu Cluj Comanesti Secuiesc Miercurea Tarnaveni Ciuc Tirgu Mures Reghin Medias Arad Alba Iulia Lugoj Timisoara Caransebes Orastie Deva Hunedoara Petrosani Campulung Rmnicu Vlcea Resita Turnu Severin Filiasi Craiova Calafat Slatina Caracal Alexandria Giurgiu Rosiori de Vede Tirgu Jiu Pitesti Dragasani Trgoviste Gaesti Sibiu Fagaras Sf. Gheorghe Brasov Sinaia Campina Ploiesti Botosani Suceava

Reteaua Dacia Renault Nissan2011 89 Dealeri Dacia 47 Dealeri RenaultVaslui Iasi

Baia Mare Marghita Zalau Oradea Bistrita

Pascani

Bacau Birlad Onesti Tecuci

24 Dealeri Nissan

Panciu

Focsani Galati Braila Buzau Tulcea

Urziceni Slobozia Bucarest: 8 Bucarest: 7 Bucarest: 2 Constanta

Calarasi

Mangalia

11

1.6. Resursele umane n prezent SC Automobile Dacia SA este condus de un director general i un comitet de direcie compus din efii de departamente: fabricaie; resurse umane; financiar; calitate; mentenan; tehnic; protecia muncii i a mediului; progres continuu; sistemul informaic; logistic (aprovizionare). Departamentul Calitate are n componen urmtoarele compartimente: calitate furnizori are ca responsabiliti: asigurarea conformitii produselor recepionate; lansarea fielor de neconformiti ctre furnizori n caz de incidente calitate; urmrirea i validarea planului de aciuni; recuperarea costurilor noncalitii; calitate clieni constituie interfaa pentru problemele de calitate la clieni i pentru validarea proiectelor de noi produse aflate n derulare; gestioneaz analizele i valideaz planurile de aciuni pentru incidentele de calitate la clieni; verific dac sunt respectate toate criteriile impuse de procedur precum i exigenele specifice ale clienilor pentru proiectele produselor noi; are autoritatea de a opri livrrile atunci cnd se constat neconformiti care afecteaz produsul livrat; laboratoare msurtori i contaminare: laboratoarele de msurtori asigur msurtorile necesare pentru controlul n recepie, pentru auditul de produs, pentru proiecte de noi produse precum i la solicitarea compartimentului calitate clieni pentru analiza unor incidente; laboratorul contaminare este responsabilul cu determinarea gradului de impurificare (numr de particule, dimensiune, greutate i natur) pentru piese primite n recepie ct i pentru produsele realizate n procesul de fabricaie; asigurarea calitii are ca responsabiliti controlul i actualizarea sistemului calitii (manuale, standarde, proceduri) precum i de audituri de sistem, procedur, proces.11 Nr. crt. 1 2 3 411

Categorii de personal Personal direct productiv Personal indirect productiv Personal administrativ si de conducere Total personal la sfritul perioadei

2009 Nr. 6000 1542 3300 10842

% 55,34 14,23 30,43 100

2010 Nr. 6427 1656 3340 11423

% 56,48 14,49 29,21 100

2011 Nr. 5881 1690 3085 10656

% 55,18 15,85 28,95 100

www.daciagroup.com

12

Evolu ia personalului:

11600 11400 11200 11000 10800 10600 10400 10200

2009

2010

2011

13

Capitolul 2 Diagnosticul financiar al S.C. Automobile Dacia S.A. 2.1.Elementele bilanului contabil

Indicatori din Bilant Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total

2009 2.803.218.907 1.445.294.622 554.116.674 540.948.124 350.229.824 2.961.131.296 2.541.719.939 127.877.572 1.125.693.065

2010 3.071.866.131 1.840.944.098 367.570.310 621.361.454 852.012.334 3.184.276.086 2.541.719.939 130.057.595 1.508.335.244

2011 2.930.047.197 2.614.241.294 443.376.904 900.413.092 1.270.451.298 3.314.805.657 2.541.719.939 124.389.214 2.038.475.925

2.2.Elementele contului de profit i pierderi INDICATORI FINANCIARI 2011 AUTOMOBILE-DACIA SA:12 Cifra de faceri Profitul net Pierdere net Profit brut Pierdere brut Salariati Pierderea neta Datorii Total Cheltuieli totale Venituri totale Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL 11,403,296,221 Lei 300,015,819 Lei 0 Lei 334,067,583 Lei 0 Lei 13,823 angajati 0 Lei 2,038,475,925 Lei 11,271,963,072 Lei 11,606,030,655 Lei 2,930,047,197 Lei 2,614,241,294 Lei

12

www.firme.info

14

Stocuri Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci Creante Cheltuieli in avans Venituri in avans Capitaluri Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Capital social subscris si varsat

443,376,904 Lei 0 Lei 1,270,451,298 Lei 4,628,426 Lei 71,246,121 Lei 3,314,805,657 Lei 0 Lei 0 Lei 124,389,214 Lei 2,541,719,939 Lei

INDICATORI FINANCIARI 2010 AUTOMOBILE-DACIA SA:13 Cifra de faceri Profitul net Pierdere net Profit brut Pierdere brut Salariati Pierderea neta Datorii Total Cheltuieli totale Venituri totale Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL Stocuri Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci Creante Cheltuieli in avans Venituri in avans Capitaluri Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Capital social subscris si varsat 7,642,296,976 Lei 222,018,211 Lei 0 Lei 259,392,017 Lei 0 Lei 13,274 angajati 0 Lei 1,125,693,065 Lei 8,143,469,504 Lei 8,402,861,521 Lei 2,803,218,907 Lei 1,445,294,622 Lei 554,116,674 Lei 0 Lei 350,229,824 Lei 8,595,623 Lei 42,407,219 Lei 2,961,131,296 Lei 0 Lei 0 Lei 127,877,572 Lei 2,541,719,939 Lei

13

www.firme.info

15

INDICATORI FINANCIARI 2009 AUTOMOBILE-DACIA SA14 Cifra de faceri Profitul net Pierdere net Profit brut Pierdere brut Salariati Pierderea neta Datorii Total Cheltuieli totale Venituri totale Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL Stocuri Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci Creante Cheltuieli in avans Venituri in avans Capitaluri Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Capital social subscris si varsat 6,935,991,047 Lei 442,342,323 Lei 0 Lei 541,374,874 Lei 0 Lei 11,486 angajati 0 Lei 1,817,232,973 Lei 6,666,211,073 Lei 7,207,585,947 Lei 2,779,371,437 Lei 1,832,215,370 Lei 469,719,138 Lei 0 Lei 949,900,465 Lei 0 Lei 0 Lei 2,693,700,931 Lei 0 Lei 0 Lei 100,652,903 Lei 2,541,719,939 Lei

2.3. Analiza rezultatelor financiare Producia exerciiului QE = QV + QS + QI QE producia exerciiului QV producia vndut QS producia stocat14

www.firme.info

16

QI producia imobilizat ( producia folosit pentru consumul propriu ) 2009 QE = 541.374.874 + 469.719.138 + 2.779.371.437 = 3.790.465.449 LEI 2010 QE = 259.392.017 + 554.116.674 + 2.803.218.907 = 3.616.727.598 LEI 2011 QE = 334.067.583 + 443.376.904 + 2.930.047.197 = 3.707.491.684 LEI

2009

2010

2011

Se observ o evoluie pozitiv a produciei exerciiului n anul 2011 fa de anul 2010 respectnd astfel clienii, sporind i vnzrile, ceea ce a dus i la creterea profitului. Aceast cretere de 27,55% se datoreaz n special creterii produciei vndute, ct i a stocurilor. Se poate afirma c societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea este n cretere. Marja comerciala MJC = CA CC MJC marja commercial CA cifra de afaceri CC costul de cumprare

17

2009 MJC = 6,935,991,047 118.524.102 = 6.817.736.945 2010 MJC = 7.642.296.976 129.492.304 = 7.383.312.368 2011 MJC = 11,403,296,221 230.510.421 = 11.172.785.800

2009

2010

2011

Se observ c marja comercial este n cretere, ceea ce reprezint un lucru pozitiv. Marja comerciala nregistreaz o rat de cretere de 9,29% n 2010 fa de 2009 i de 51,3% n 2011 fa de 2010. Valoarea adugat VA = MJC + QC + CT VA valoarea adugat MJC marja comercial QE producia exerciiului CT consumuri provenind de la teri 2009 VA = 6.817.736.945 + 3.790.465.449 + 2.204.551.862 = 12.812.754.256 18

2010 VA = 7.383.312.368 + 3.616.727.598 + 2.631.999.943 = 13.632.039.909 2011 VA = 11.172.785.800+ 3.707.491.684 + 3.467.808.334 = 18.348.085.818

2009

2010

2011

Soldurile intermediare de gestiune a. Rezultatul brut al exploatrii RBE = VA + SE Impozite, taxe i cheltuieli cu personalul RBE rezultatul brut al exploatrii VA valoarea adugat SE subvenii pentru exploatare 2009 Rbe = 12.812.754.256 +0 2.224.782.318 = 10.587.971.938 2010 Rbe = 13.632.039.909 + 0 2.631.999.943 = 11.000.039.966 2011 Rbe = 18.348.085.818 + 0 3.467.808.334 = 14.880.277.484

19

2009 Nr crt 1. 2. 3. 5. 8.

2010 INDICATORI CA Qe Marja comerciala VA RBE 2009 6.935.991.047 3.790.465.449 6.817.736.945 12.812.754.256 10.587.971.938

2011 2010 7.642.296.976 3.616.727.598 7.383.312.368 13.632.039.909 11.000.039.966 2011 11.403.296.221 3.707.491.684 11.172.785.800 18.348.085.818 14.880.277.484

Analiza cifrei de afaceri: Nr. crt. 1 2 3 4 5 INDICATOR CA (mii ron) Creterea anual a cifrei de afaceri (%) Creterea anual a preurilor (%) Creterea real a cifrei de afaceri (%) Cifra de afaceri corectat (mii ron) ANUL 2009 6.935.991.047 2010 7.642.296.976 9,75 +9 2011 11.403.296.221 33 +11,56 127.93

1+ Rc Rc = 1 100 1+ R p anual a preurilor. R2010 = (

unde Rc = creterea anual a indicatorilor; Rp = creterea

6.935.991. 047 x 100) 100 = 9,75% 7.642.296. 976 20

R2011 = (

7.642.296. 976 x 100) 100 = 33% 11.403.296 .221

1 + 0,0975 1 100 = 0,6% Rca 2011 = 1 + 0,0900 1 + 0,3300 1 100 = 19,2% Rca 2011 = 1 + 0,1156

2.4. Analiza ratelor de profitabilitate Rata rentabilitii globale a capitalului investit : RGI = Rn + Dobnzi + Ipzprofit * 100 Ki

RN rezultatul net KI capital investit KI = KPR + DTL + DTS 2009 KI = 1.629.418.592 + 0 + 768.216.944 = 2.397.635.536 2010 KI = 1.736.496.488 + 0 + 958.167.011 = 2.694.663.499 2011 KI = 2.251.358.608 + 0 + 1.296.625.950 = 3.547.984.558 2009 RGI = 442.342.323 + 1.817.232.973 70.774.771 1.188.800.525 x 100 = x 100 = 49,5 % 2.397.635.536 2.397.635.536

2010

21

RGI =

222.018.211 + 1.125.693.065 35.522.913 1.312.188.363 x 100 = x 100 = 48,7 % 2.694.663.499 2.694.663.499

2011 RGI = 300.015.819 + 2.038.475.925 48.002.531 2.290.489.213 x 100 = x 100 = 64,5 % 3.547.984.558 3.547.984.558

2009

2010

2011

Se observ c n ambii ani capitalul angajat este rentabil, rata rentabilitii n 2011 fiind n cretere fa de 2010 cu un procent de 15,8%. Rata rentabilit ii comerciale: RC = Rn x 100 Ca

Rn - rezultatul net Ca cifra de afaceri

22

2009 RC = 2010 RC = 2011 RC = 300.015.819 x 100 = 2,63 % 11.403.296.221 222.018.211 x 100 = 2,9 % 7.642.296.976 442.342.323 x 100 = 6,37 % 6.935.991.047

2009

2010

2011

Se observ c rata rentabilitii comerciale este n descretere, ceea ce nseamn c firma nu a adoptat o politic comercial foarte bun. Rata rentabilitii economice RE = Re x 100 At

Re rezultatul exploarii At = Imob. Necorp. + Imob. Corp. + Imob. Fin. + Capital de lucru + Disponib. 2009 At = 2.803.218.907 + 2.961.131.296 + 100.652.903 = 5.865.003.106 23

2010 At = 3.071.866.131 + 3.184.276.086 + 127.877.572 = 6.384.019.789 2011 At = 2.930.047.197 + 3.314.805.657 + 124.389.214 = 6.369.242.068 2009 RE = 2010 RE = 2011 RE = 300.015.819 x 100 = 4,71% 6.369.242.068 222.018.211 x 100 = 3,47% 6.384.019.789 442.342.323 x 100 = 7,54% 5.865.003.106

2009

2010

2011

Un lucru bun se ntmpl i n acest caz datorit faptului c activele totale au fost utilizate eficient astfel nct s asigure o cretere a rentabilitii economice. Rata rentabilitii financiare a capitalului propriu RF = Rn x 100 Kpr 24

Rn rezultatul net Kpr capital propriu 2009 RF = 2010 RF = 2011 RF = 300.015.819 = 9,05% 3.314.805.657 222.018.211 = 7,49% 2.961.131.296 442.342.323 = 16,42% 2.693.700.931

2009

2010

2011

Datorit faptului c rata rentabilitii financiare este n descretere, se poate spune c investiiile nu au fost efectuate eficient.

2.5. Analiza indicatorilor echilibrului financiar al firmei

25

Rata solvabilit ii generale RSG = Ac Dts

Ac active circulante Dts datorii pe termen scurt 2009 RSG = 2010 RSG = 2011 RSG = 2.614.241.294 = 1,29 2.038.475.925 1.445.294.622 = 1,28 1.125.693.065 1.832.215.370 = 1,008 1.817.232.973

2009

2010

2011

Dup cum se observ, rata solvabilitii generale nu este cuprins n valoarea optim, adic 2 i 2,5, fiind mai mic, ceea ce nseamn c firma nu are posibilitatea s i acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante ale firmei.

26

Rata solvabilit ii par iale: RSP = Ac S Dts

S stocuri 2009 RSP = 2010 RSP = 2011 RSP = 2.614.241.294 443.376.904 = 1,06 2.038.475.925 1.445.294.622 554.116.674 = 0,79 1.125.693.065 1.832.215.370 469.719.138 = 0,74 1.817.232.973

2009

2010

2011

Aceast rat este apropiat intervalului optim de 0,8 si 1, asta nsemnnd c ntreprinderea are capacitatea s i achite datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti. Rata solvabilit ii curente: RSC = T Dts 27

T = casa + conturi curente plasamente pe scurta durata 2009 T = 413.070.552 2010 T = 491.303.859 2011 T = 776.023.878 2009 RSC = 2010 RSC = 2011 RSC = 776.023.878 = 0,38 2.038.475.925 491.303.859 = 0.43 1.125.693.065 413.070.552 = 0,22 1.817.232.973

2009

2010

2011

Se observ c firma nu i poate acoperi datoriile curente din disponibiliti.

28

Solvabilitatea patrimoniala RAFG = Kpr x 100 PasivTotal

2009 RAFG = 2010 RAFG = 2011 RAFG = 3.314.805.657 x 100 = 113,1 % 2.930.047.197 2.961.131.296 x 100 = 96,3 % 3.071.866.131 2.693.700.931 x 100 = 96,09 % 2.803.218.907

2009

2010

2011

Rata de ndatorare global: RIG = D x 100 PasivTotal

D datorii totale 29

2009 RIG = 2010 RIG = 2011 RIG = 2.038.475.925 x 100 = 69,57 2.930.047.197 1.125.693.065 x 100 = 36,64 3.071.866.131 1.817.232.973 x 100 = 64,82 2.803.218.907

2009

2010

2011

30

Capitolul 3 Analiza diagnostic a domeniului investigat

Matricea MEFI ( matricea de evaluare a factorilor interni) Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Factori interni Pre atractiv Reeaua de livrare Calitatea produselor Utilaj nvechit Amplasament favorabil Timp mare de ateptare Pregtirea personalului Satisfacerea nevoilor clienilor Reea de comercializare TOTAL Coeficient de importan 0,1 0,2 0,1 0,05 0,05 0,05 0,05 0,1 0,3 1 Nota 2 3 2 1 2 1 1 2 4 0,2 0,6 0,2 0,05 0,1 0,05 0,05 0,2 0,12 1,57 Scor

Matricea MEFE (matricea de evaluare a factorilor externi)

31

Nr. Crt. 1

Factori externi Impunerea pe pia a unor firme cu utilaj performant Preuri de vnzare mai mici Varietate a produselor Reea de livrare Controlul calitii Ridicarea gradului de utilizare a capacitii de producie TOTAL

Coeficient de importan 0,1

Nota 2 0,2

Scor

2 3 4 5 6

0,15 0,3 0,1 0,2 0,15 1 -

2 4 2 3 3

0,3 0,12 0,2 0,6 0,45 1,87

4

Cadranul 2 Strategie de redresare

Cadranul 1 Strategie agresiv

2 Cadranul 3 Strategie defensiv Cadranul 4 Strategie de diversificare

0

2

A

In funcie de rezultatul matricilor putem afirma ca firma se incadreaz in cadranul 3. Cadranul 3 reprezint situaia in care se afla firma SC AUTOMOBILE DACIA SA relativ slab i trebuie s fac fa unor ameninri majore din partea mediului. n acest caz se recomand o strategie defensiv.

3.2. Analiza diagnostic a domeniului industriei automobilelor 32

Dup anul 1990 concurena pe piaa de autoturisme n Romnia s-a dezvoltat continuu, ajungnd ca n 2006 sa fie nlaturata orice ngradire a concurentei prin liberalizarea pieei de autoturisme n vederea integrarii rii noastre n Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Prin aceasta liberalizare orice agent economic care poate ndeplini condiiile impuse de un productor de autoturisme poate deveni importator, deci a fost eliminata exclusivitatea existenta pna la 1 ianuarie 2006 de importatorii diferitelor mrci de autoturisme. Tot ca urmare a acestei liberalizari un agent economic si poate face service fara a fi condiionat de detinerea unui showroom, cum era pna n momentul liberalizrii pieei auto, cnd exista un contract-service si vnzare, dar trebuie sa ndeplinesti 100% condiiile impuse de productor. Astfel, in Romnia, in prezent exista aproximativ 50 de mrci de autoturisme. O buna cunoastere a pieei actorilor domeniului autoturismelor este condiionata de studierea att a cererii, ct si a ofertei de mrfuri. Acest deziderat reprezinta singura alternativa pentru dobndirea unui flux continuu de informaii menite sa fundamenteze deciziile manageriale. O strategie de piaa adecvata este aceea conform careia ntreprinderea face o selectie corecta a segmentelor spre care si concentreaz eforturile de marketing, carora li se adreseaz cu produsul (n cazul nostru autoturismul) potrivit, pe care-l ofera n cel mai potrivit loc, la pretul potrivit si nsotit de o promovare corespunzatoare, urmarind sa-si realizeze astfel obiectivele stabilite pentru o anumita perioada. Se apreciaza, ca formularea strategiei de piaa reprezinta punctul central al programarii de marketing. Drumul ntreprinderii spre realizarea obiectivelor stabilite, traiectoria n timp a acesteia poate fi caracterizata printr-un ansamblu de elemente definind relatia dintre produsele si pieele actuale si cele de viitor ale ntreprinderii, care este alcatuit din patru componente strategice: sfera de produse si de piee (actuale sau noi) spre care ntreprinderea se angajeaz sa-si concentreze eforturile; vectorul de crestere, strns legata de prima, indica directia n care ntreprinderea se dezvolta n corelatie cu actuala situatie a produselor si pieelor sale; avantajul diferential (competitiv), prin care se identifica acele elemente ale pieelor si produselor ntreprinderii care i vor asigura o puternica pozitie competitiva si sinergia ntreprinderii, reprezinta procesul de actiune concertata a mai multor factori, proces care genereaz un efect total mai mare dect suma efectelor individuale ale fiecarui factor considerat independent .

33

ntr-un mediu economic turbulent si cu un viitor nesigur, piaa auto din Romnia a profitat de oportuniti pentru a se remarca ntre cele 27 de ri ale Uniunii Europene. La nivel european, productorul Dacia din Romnia a devenit unul dintre juctorii de vrf din perspectiva vnzrilor n ianuarie 2011, cu o cretere de 19% fa de aceeai lun a anului trecut. Dacia se situeaz pe locul trei, precedat doar de productorul japonez Mitsubishi cu o cretere de 43% i de Alfa Romeo din Italia cu o cretere a vnzrilor de 39% comparativ cu ianuarie 2010. Aceste rezultate confirma poziionarea productorului romn printre productorii auto cu cea mai rapid dezvoltare pe piaa UE. Bowman a adugat ca piaa naional pare s fi gsit un antidot pentru recesiune, nregistrnd o cretere de 24,8% la nmatriculrile de maini noi in prima luna a anului 2011 comparativ cu ianuarie 2010, conform informaiilor furnizate de Asociaia Europeana a Productorilor de Automobile (ACEA). La nivel naional, Dacia a rmas lider pe pia, triplndu-i numrul de uniti vndute fata de cel mai apropiat competitor in ianuarie 2011, conform datelor Asociaiei Productorilor i Importatorilor de Automobile. Avand in vedere valul de criza economica pe care il traverseaz tara noastra, piaa autoturismelor inregistreaz scaderi considerabile, astfel importul de masini second-hand este favorizatat in detriemntul celor noi. S-a incercat o mentinere a pieei prin innoirea parcurilor auto, insa programul Rabla nu a dat rezultatele asteptate de catre autoritati. Astfel, piaa autoturismelor din Romnia este influentata de urmatorii factori: factori politici: masurile de austeritate adoptate de catre Guvern (taxele mari de prima inmatriculare, impozite, cresterea accizelor pentru combustibil). Istoria zbuciumata a taxei de prima inmatriculare, pe scurt: ianuarie 2007: Intra in vigoare taxa de prima inmatriculare; aprilie 2008: Guvernul aproba o noua varianta a taxei la care cuantumul crestea pentru masinile noi si scadea pentru cele SH; noiembrie 2008: presedintele Basescu propune, in cursul unei vizite la Dacia, ca masinile noi sa fie scutite de taxa auto. In aceeasi luna, Guvernul a aprobat exceptarea (pana la final de 2009) de la plata taxei a masinilor noi Euro 4 cu motor de sub 2000 cmc; februarie 2009: Intra in vigoare o noua varianta a taxei la care scade cu circa o treime cuantumul pentru masinile second-hand; februarie 2010: Si pentru masinile noi Euro 4 cu motoare de 2000 cmc se plateste taxa, exceptarea ia sfarsit dupa ce Comisia a respins cererea Romniei care voia prelungirea scutirii pana la jumatatea anului.

34

In 2011 taxa de poluare auto a fost majorata, in medie cu 45-50% fata de nivelul anterior, dar cu o crestere dubla sau aproape tripla pentru vehiculele poluante intr-un grad mai ridicat, taxa fiind stabilita in funcie de vechimea masinii, capacitatea cilindrica si gradul de poluare: aprilie 2011: Curtea de Justitie a UE decide ca taxa auto este discriminatorie, iar Guvernul este obligat sa o modifice; mai 2011: Autoritatile spun ca vor modifica taxa dar vin si cu o noutate neasteptata: si masinile inscrise in tara inainte de 2007 vor plati taxa, la revanzare. Posesorii de autoturisme au platit in 2011 un impozit mai mare decat in ianuarie 2010, insa cel mai mult au avut de suferit proprierii de masini cu o capacitate cilindrica de peste 2.000 cmc, intrucat valoarea s-a dublat.

Sursa:http://www.wall-street.ro/articol/Auto/97307/Ce-impozite-platim-pentru-masini-in2011.html Anul 2011, a nceput cu aplicarea calendarului de majorare a accizelor carburanilor acciza la benzin a ajuns la pragul minim din UE de 359 de euro pe mia de litri, ncheind perioada de tranziie de 4 ani, iar acciza la motorin majorat la 302,51 euro/1.000 de litri i urmeaz calendarul pn la 1 ianuarie 2013, cnd trebuie s ating un minim de 330 Euro/100 litri. La nceputul lui 2012, acciza la motorin va nregistra o cretere de 4,46% n euro, de la 302,51 euro/1.000 de litri la 316,03 euro/1.000 de litri, iar datorit diferenei de curs dintre ratele oficiale de schimb euro/leu pentru calculul accizelor, comunicat de Banca Central European n prima zi lucrtoare a lunii octombrie pentru anul urmtor i publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se va nregistra o cretere de la 4,2555 lei pentru 1 euro n 2011, la 4,3001 lei pentru 1 euro n 2012, adic 0,8%. Astfel va rezulta o cretere n lei a accizei de 5,27%, ceea ce poate 35

justifica o cretere a preului motorinei de maximum 2%. (8,53-10 bani pe litru), explic, ntr-un comunicat, conducerea UNTRR. ( Uniunea Naional a Transportatorilor Rutieri din Romnia). La inceputul acestui an pretul motorinei a atins pretul de 6,04 lei. DEC. IAN 2010 4.95 2011. 5.04 FEB MAR. APR. 2011 5.33 MAI. 2011 5.80 IUN. 2011 5.29 IUL. 2011 5.24 AUG. SEPT. OCT. NOV. DEC. 2011 5.31 2011 5.41 2011 5.53 2011 5.53 2011 5.5

2011. 2011 5.06 5.28

Sursa: http://www.euload.com/info.php?catID=25 Factori economici: reducerea veniturilor populatiei; puterea scazuta de cumparare; cresterea ratei somajului. Factori sociali: scaderea natalitatii; structura socio-ocupationala. Structura pe sexe i pe grupe de vrst, structura socio-ocupaional influeneaz cererea pentru autoturisme. De exemplu, dinamica ascendent a populaiei din Romnia n vrst de 18 ani i peste influeneaz cererea potenial pentru autoturisme. Factori tehnologici: inovarea; inventivitate; creativitate. Automobilele fabricate in China sunt inca privite cu suspiciune in Europa. Desi arata bine, ele lasa mult de dorit. Aceasta se regaseste in vanzarile slabe pe care le-au avut pana acum. Parerea unanima a pasionatilor de automobile este aceea ca tot ce este produs in China este ieftin si de o calitate indoielnica. Recent intrate pe piaa de la noi, masinile fabricatei in China au reputatia unei calitati precare, la care se mai adauga inca un mare minus: rezultate foarte proaste la testele de impact. Pana in prezent, nici un automobil chinezesc comercializat in Romnia nu a obtinut rezultate bune la celebrele teste de siguranta EuroNCAP. In 2008 au fost comercializate 140 de modele de masini chinezesti, iar in primele noua luni din 2009 au fost vandute numai 60 de unitati. Tata Motors, cel mai mare productor auto din India, are aceeasi soarta, in Europa, ca si concurentii sai chinezi vanzari extrem de slabe si probleme de fiabilitate si siguranta. Dinamica intrarii pe piaa si numarul scazut de concurenti sugereaz faptul ca exista bariere semnificative la intrarea pe piaa auto din Romnia. Elementele care influenteaz decizia intrarii pe piaa sunt: restrictii de natura legistativa (din 2011 taxe mai mare la achizitionarea masinilor aduse din import); investitii foarte mari in raport si profitul obtinut; cerere scazuta pentru achizitionarea autoturismelor; reteaua de distributie: in Romnia nu exista multe saloane sau reprezentante auto de unde pot fi achizitionate aceste modele de masini, iar costurile cu acestea este destul de mare in comparatie cu venitul obtinut.

36

Bariere la iesirea de pe piaa pot fi: strategice: complementaritatea cu evolutia altor activitati economice: afaceri imobiliare, credite bancare etc.; psihologice: reputatia si brandul firmelor importante. Principalii furnizori sunt productorii de masini, productorii depiese de schimb si bancile, care au o putere de negociere ridicata. Clientii sunt reprezenati de persoane fizice si juridie, ai avand o putere de negociere mai ridicarata in comparatie cu sectorul furnizor, ei avand un grad de concentrare mai mare. Canale de distributie pe piaa auto: saloane auto, reprezentante productor, firme de leasing. Datorita progresului tehnologic semnificativ, apare ca o masura de protectie a mediului si de stopare a incalzirii globale, automobilul electric. Multe dintre acestea au ieit sub form de prototipuri, dar civa productori auto au decis s scoat pe pia modele de serie. Unul dintre inconvenientele mainilor electrice l constituie rencrcarea bateriilor, proces care dureaz mult i care solicit conectarea la o priz. Acest lucru ar putea fi depit n curnd, graie unei metode wireless de rencrcare a bateriilor mainilor electrice.Aceast tehnologie exista deja, fiind implementat n automobilul Citroen C1 de o companie britanic. Astfel, spre deosebire de mainile electrice obinuite, aceasta nu necesit conectarea la o priz Factori-cheie de success: promovarea- prin campanii de publicitate, reclama si relatii publice; studiul de piaa ofera industriei automobilelor un instrument de masura al gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor; diversitate si noutate - O gama larga de autoturisme ar putea satisface nevoia clientului de orice gen, masculin ori feminin, experimentat sau incepator, cu scopul de a o folosi in interes personal sau business; distributie- Livrarea autoturismului intr-un timp cat mai scurt; optiuni de creditare- ofera posibilitatea oricarei persoane de a deveni client, sporind astfel numarul vanzarilor Principalul concurent pe piaa auto din Romnia este Dacia. In Romnia exista 2 fabrici de automobile: fabrica Dacia din Mioveni a construit 17.281 de uniti Duster n noiembrie, n timp ce Sandero a obinut a doua poziie, cu 7.320 uniti, iar Logan a fost construit n doar 3.707 uniti. Cel mai puin cerut model Dacia n noiembrie a fost Logan Pick-Up, construit n doar 680 de uniti; uzina romn a construit i ea 6 vehicule comerciale grele n noiembrie 2011. Producia de autovehicule la nivel naional a sczut cu 0.8 procente n primele 11 luni ale anului n raport cu aceeai perioad a lui 2010; anul 2012 aduce multe nouti pentru Dacia. Pe lng lansarea lui Lodgy n versiunea de serie, gama Dacia va include cinci nuane "mai vii" ncepnd cu toamna 37

anului viitor. Pentru moment, nu exist detalii despre respectivele culori, dar nuanele oferite difer n funcie de piaa pe care va fi oferit vehiculul respectiv. Singurele limite sunt imaginaia designerilor, preferinele consumatorilor, tehnologia de aplicare a vopselei prezent la Mioveni i costul respectivelor vopseluri. 15 In Romnia, la sfarsitul lunii octombrie 2011, primii 10 concurenti, clasificati in funcie de numarul de masini vandute, sunt: Situatie livrari automobile 2011

MARCA DACIA VW RENAULT SKODA FORD OPEL HYUNDAI PEUGEOT FIAT

AUTOMOBILE VANDUTE 26055 9456 7179 6933 5398 4295 2804 2696 2683

MERCEDES BENZ 2665 Sursa: http://www.apia.ro La nivel european, la inceputul anului 2011, situatia arata cam asa:

15

www.dacia.ro

38

Sursa:http://www.businesscover.ro/19-04-2011-piaa-auto-din-ue-a-scazut-cu-23-in-t1-2011-cearomneasca-a-crescut-cu-98/ Piaa Uniunii Europene s-a micorat cu 2,3%n T1 2011, principalii vinovai fiind Spania cu 27,3% mai puine maini, Italia cu un minus de 23,1% i Marea Britanie cu o scdere de 8,7%. Piaa autohton a crescut cu 9,8%, n primele trei luni ale anului fiind vndute aproape 9.700 de maini. Germania rmne cea mai mare pia european cu 763.000 de automobile vndute. Portofoliu de produse Dacia: 1. 2. 3. 4. Lodgy; Duster; Sandero; Logan; 39

5. 6. 7.

Logan MCV; Logan VAN; Logan PICK-UP. La capitolul vnzri, cel mai sus plasat este productorul de la Mioveni, cu o cot de

pia de 30,4% i cu nu mai puin de 27.053 de autovehicule vndute. Locurile doi i trei sunt ocupate de grupul VAG Volkswagen (9.381 de uniti vndute) i Skoda (7.718) urmat de Renault, cu 6.881 de maini comercializate. Totalul de maini achiziionate (conform APIA) n aceast perioad e de 89.064. Dacia se menine hegemon n preferinele (i bugetele) de achiziie ale romnilor. i nu numai a romnilor: a ctigat i premiul de SUV al anului n Argentina Top vanzari autoturisme import dupa marca

Sursa: www.apia.ro

Top vanzari autoturisme import dupa model

40

Sursa: www.apia.ro Segmentarea dupa tipul de combustibil - dupa acest criteriu putem diferentia: alimentare pe benzina alimentare Diesel alimentare electrica Avand in vedere ca diferenta dintre pretul motorinei si cel al benzinei este aproape nesemnificativ si ca posesorul unui autovehicul din Romnia este sensibil atunci cand vine vorba de pretul combustibilului si de consum nu exista diferente notabile intre cele doua segmente, asa cum ilustreaz si graficul de mai jos.

41

Sursa: www.apia.ro Top 10 autoturisme diesel import(dupa marca)

Sursa: www.apia.ro Top 10 autoturisme diesel import(dupa model)

Sursa: www.apia.ro Privita sub criteriul clasei, piaa auto este la prima vedere usor de segmentat. In aceasta varianta a segmenrii pe clase se pot diferentia: clasa A masini foarte mici, clasa B masini mici, clasa C,D, E, F, sport, monovolum, SUV. Aceasta este varianta practicata de majoritatea tarilor

42

occidentale. Pentru a fi utila departamentului de marketing, segmentarea trebuie sa ii indice, corect toti concurentii fiecarui model vandut, asa cum sunt ei perceputi de catre clienti. Segmentarea funcie de vechimea autovehicului - n funcie de acest criteriu distingem: masini first hand ( noi, prima dotare) masini second hand ( rulate, a doua dotare )

Dac piaa de autovehicule noi este marcat de Dacia, la capitolul second-hand prioritare sunt mainile nemeti Conform statisticilor Politiei Romne, n perioada ianuarie-noiembrie au fost nmatriculate n ar 18.012 Opel-uri i 17.209 VW-uri. i, tiprintre altele, i 243 de Dacii. Indiferent de clasificarile utilizate de firmele din domeniu, majoritatea consumatorilor romni percepe tot ceea ce inseamna masini cu un pret sub 7000-8000 de euro ca pe un segment aparte, de sine statator. Aici criteriul de segmentare nu mai poate fi altul decat accesibilitatea. Cumparatorii masinilor ieftine impart piaa in autoturisme care le sunt accesibile, oricare ar fi acelea si autoturisme pe care nu si le pot permite. De la 7-8000 de euro, scade proportia celor pentru care conteaz in primul rand pretul. Pe masura ce preturile urca, devin intr-adevar valabile segmentarile pe clase. Oamenii pleaca in alegerea unei masini, in primul rand de la beneficiile pe care le doresc de la aceasta. Nu mai este luat in considerare pretul, pur si simplu, ci un alt indicator, costul beneficiilor oferite (price for value). In cazul masinilor al caror pret depaseste 30-40.000 de euro se acorda o importanta foarte mare imaginii si prestigiului mrcii, statutului pe care aceasta il ofera, performantelor sportive etc, criteriul pret fiind pe ultimul loc. Segmentarea funcie de modalitatea de plata - n funcie de acest criteriu se disting: masini platite integral la cumparare cash sau prin virament bancar masini platite cu un avans urmand ca diferenta sa fie platita prin alte modalitati ( credit bancar, leasing) masini inchiriate masini cumparate in sistem Rabla

In condiiile actualei crize economice cea mai preferata forma de plata este cea oferite de sistemul Rabla.Deja Dacia a epuizat cota iar celelalte mrci nu au reusit sa ajunga nici macar la jumatate din cota in cadrul sistemului. Segmentarea strategica pentru principalii concurenti 43

Inovarea - sursa de avantaj competitive Dacia - cu un efectiv ce depeste 10 000 de angajai, Romnia este cel de-al treilea angajator ca mrime din grupul Renault, dup Frana i Spania. n cadrul grupului de origine francez, Dacia i-a format o veritabil cultur binaional, chiar internaional. De exemplu, n vederea lansrii modelului Logan, 450 de salariai Dacia au participat la formri de lung durat, organizate la Centrul de Realizare al Prototipurilor de la Guyancourt, lng Paris. Schimburile

44

dintre Dacia si celelalte uniti din grupul Renault sunt permanente, iar oportunitile nu vor ntrzia s apar. Proiectul Logan a fost o reala provocare nationala, prin care Dacia a dovedit ca are potentialul de a deveni o marca internationala. Grupul Renault a luat decizia demararii proiectului Logan pentru a dispune de o oferta de produs complementara celei din actuala gama Renault. Logan a contribuit la dezvoltarea volumelor de vanzari in cele 50 de tari de comercializare pana la sfarsitul anului 2008. Romnia este astazi prima tara din regiunea Euromed (inaintea Bulgariei, Turciei, Marocului, Tunisiei, Ucrainei si Comunitatii Statelor Independente) si cea de-a sasea piaa a grupului, iar Dacia Logan ocupa pozitia a treia in clasamentul celor mai vandute modele ale grupului, dupa Megane si Clio. Pentru Dacia, anul 2010 a fost marcat de lansarea modelului Duster. Datorita unui raport prestatii/spatiu interior/pret fara echivalent in lumea vehiculelor 4x4, Dacia Duster s-a impus rapid drept lider in segmentul sau pe piaa din Romnia, cu 4 826 unitati vandute. Remarcabil este faptul ca 92% dintre clienti au optat pentru versiunea varf de gama, Laurate. Modelul cunoaste de asemenea un succes remarcabil pe plan international, cu peste 100.000 de comenzi la data de 31 decembrie 2010. Dincolo de aprecierea publicului larg, Dacia Duster a reusit sa-i convinga si pe profesionistii domeniului auto. Duster a obtinut astfel premiul Autobest 2011 , precum si titlurile Masina Anului 2011 in Romnia si in Croatia, precum si trofeul SUV-ul Anului 2011 in Romnia. Reteaua comerciala Dacia in Romnia numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se concentreaz strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaz doar servicii post-vanzare. Fabricarea, distributia si exportul vehiculelor sunt asigurate prin munca a peste 13.800 de persoane. Pentru pregatirea personalului, Renault a investit 1 milion de ore de formare, iar pentru modernizarea infrastructurii, numai in anul 2008 au fost investite 2.200.000 de euro, care au acoperit refacerea spatiilor sociale (cantine si vestiare dotate cu grupuri sanitare) si spatiilor de parcare din complexul industrial Mioveni. Renault lanseaz planul Renault 2016 Drive the Change care se bazeaz pe ambitia de a face mobilitatea durabila accesibila tuturor, o ambitie definit de semnatura de marca Drive the change . Planul strategic al grupului Renault este construit pe 6 ani cu un punct intermediar la mijlocul perioadei, la sfarsitul lui 2013. Acesta va permite perspective strategice pentru a asigura o 45

continuitate in operatiuni si pentru a defini prioritati cifrate si precise pentru urmatorii 3 ani. In 2011 Renault ncepe comercializarea n mas a dou vehicule electrice: Fluence ZE i Kangoo ZE. Angajamentul, spiritul de echipa si dorinta permanenta de a atinge perfectiunea reprezinta cele mai importante componente ale succesului VW. Prin intermediul competentei tehnice si al capacitatii de inovare, Volkswagen lanseaz pe piaa idei dinamice. Cel mai rapid model de automobil sport din lume si cel mai puternic propulsor diesel montat pana in prezent intr-un autoturism sau automobilul cu cel mai mic consum de carburant din toate timpurile reprezinta doar cateva exemple pentru noile standarde impuse de Volkswagen prin intermediul elementelor specifice revolutiilor tehnice. Conform APIA romnii sunt destul de conservatori atunci cand vine vorba sa isi cumpere o masina noua ei se inspira din ce vad pe strada, isi intreaba prietenii care au automobile si incearca sa gaseasca masina ideala pret mic, costuri pe masura insa dincolo de utilitate masina reprezinta un simbol al statutului social astfel ca printre automobilele din top 10 cele mai vandute modele in 2011, intalnim nu mai putin de 7 modele germane sau produse sub licenta si cu piese din Germania. Din clasamentul celor mai vandute autoturisme din Romnia am detaliat trei dintre principalii concurenti si anume: In topul celor mai vandute autoturisme in 2011, locul intai il ocupa Dacia Logan, locul 3 fiind ocupat de Dacia Duster. Brandul auto cu cele mai multe aparitii in media este Dacia, cu un total de 28.101 aparitii intre 1 septembrie 2011 si 30 noiembrie 2011, dintre care cele mai multe sunt pe Internet. Dacia Duster se gasete pe pozitia a noua in preferintele clientilor francezi, conform raportului Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA) privind evolutia pieei de autoturisme din Hexagon in primele 11 luni ale anului 2011. In topul celor mai vandute autoturisme in 2011, locul 4 e ocupat de Volkswagen Golf. n 2010, topul celor mai valoroase mrci auto, conform Interbrand VW se clasa pe locul 6 Volkswagen - 6,892 miliarde USD datorita concernului american simte "suflarea in ceafa" a nemtilor de la Volkswagen, care isi continua cresterea sustinut (+6%), fiind loiali programului "Strategia 2018", prin care grupul VW vrea sa ajunga la o productie de 6,6 milioane de masini pe an. In Top 10 cele mai vandute masini in lume 2009 Volkswagen Golf a ocupat locul 4. In topul celor mai vandute autoturisme in 2011 Renault Symbol a ocupat locul 5. Locul 2 in topul cele mai vandute modele de import s-a clasat modelul stilizat al lui Renault Clio. Francezii au vandut automobilul in 490 de exemplare in noiembrie (cele mai multe automobile de import 46

vandute in luna a 11-a anului) si au adunat, in total, 3.750 de unitati, in scadere insa cu 22% fata de 2010.

Dinamica Dacia i a proiectului X90 a determinat dezvoltarea puternica a retelei de furnizori auto din Romnia, o parte dintre acestia instalandu-si capacitati de productie in perimetrul platformei industriale de la Mioveni sau in regiunea Pitesti. Imediat dupa privatizare, Dacia a pus in aplicare un plan de sustinere a furnizorilor din Romnia. n perimetrul platformei de la Mioveni a fost creata o Zona Industriala de Furnizori (ZIF) unde s-au instalat unii dintre cei mai importanti furnizori internationali ai Grupului Renault. n prezent, grupul Renault dispune in Romnia de peste 800 de furnizori. n judetul Arges isi au sediul 21 de furnizori pentru fabricatia de serie si serviciile post-vanzare ale Dacia si 167 de furnizori pentru prestatii tertiare. Creat in iunie 2006, Renault Technologie Roumanie (RTR) este deja al doilea centru de inginerie al grupului Renault si cel mai mare din afara Frantei. Luand decizia de a instala in Romnia un centru de o asemenea complexitate, Renault dovedeste increderea in potentialul si in inteligenta tinerilor romni. La RTR vor lucra, in final, aproape 3.000 de ingineri si specialisti. n 2010, RTR va dispune si de un centru de testare la Titu, in judetul Dambovita, unde vor lucra peste 500 de persoane. Acesta va fi cel mai important centru de testare al grupului Renault din afara Frantei. Din iulie 47

2008, RTR are in responsabilitate viata de serie a gamei X90 la nivel mondial - toate versiunile derivate produse in cele 9 uzine din lume. n plus, centrul de inginerie dezvolta o parte din ce in ce mai importanta a noilor modele din gama Dacia. n completarea centrului de inginerie din Romnia, grupul Renault a inaugurat, in anul 2007, la Bucuresti, Renault Design Central Europe - primul si singurul centru de design auto din Europa Centrala si de Est. Primul rezultat al creativitatii echipei de designeri din Bucuresti este conceptul Duster, prezentat in martie 2009 la Salonul Auto de la Geneva. Cu peste 18.000 de persoane angajate la Dacia, RTR, RCI si la celelalte entitati ale sale prezente in Romnia, grupul Renault este unul dintre cei mai importanti angajatori din economia romneasca. Luand in considerare cei peste 800 de furnizori din Romnia si reteaua sa comerciala, activitatea grupului Renault genereaz peste 130.000 de locuri de munca. O atentie deosebita a fost acordata formarii profesionale a salariatilor, prin care s-a urmarit atat dezvoltarea competentelor pe meserii, cat si dezvoltarea competentelor manageriale si a celor lingvistice (prin cursuri pentru limba franceza si limba engleza). Alaturi de "scolile de dexteritate", destinate salariatilor direct productivi, angajatii Dacia au la dispozitie un Centru de Formare care cuprinde 17 sali, dotate cu calculatoare, retroproiectoare, statii grafice - in funcie de specificul formarilor. Pentru a dezvolta polivalenta si a da posibilitatea salariatilor sa evolueze, societatea propune formari specifice si deschise tuturor salariatilor. Formarile sunt realizate atat de specialistii Departamentului Formare cat si de profesionisti din fabricatie, specialisti in meserie. Toate formarile se desfasoara in timpul programului de lucru al salariatilor si sunt gratuite. Din anul 2000 pana in prezent, la Dacia s-au realizat aproape 4 milioane de ore de formare, ceea ce inseamna o medie anuala de 40 de ore dedicate fiecarui salariat. La nivelul tuturor entitatilor Grupului Renault in Romnia au fost realizate, pana la jumatatea anului 2009, peste 5 milioane de ore de formare. Investitiile in modernizarea instalatiilor industriale de la Dacia au fost insotite de demersuri majore privind ameliorarea condiiilor de munca si de securitate, precum si a condiiilor sociale pe intreaga platforma de la Mioveni. ncepand din anul 2000 au fost investite aproximativ 50 de milioane de euro pentru crearea unor condiii optime pentru salariatii Dacia. Astfel, posturile de lucru au fost amenajate pe principii ergonomice, au fost prevazute instalatii de ventilatie si climatizare, au fost montate bariere si balustrade de protectie pentru evitarea accidentelor si au fost prevazute echipamente specifice pentru situatii de urgenta.

48

Sume importante au fost alocate pentru renovarea vestiarelor, dusurilor, grupurilor sanitare si microcantinelor. Dacia dispune in prezent de serviciile celei mai mari bucarii de intreprindere din Romnia. Aceasta asigura zilnic peste 12.000 de portii calde, care sunt oferite, gratuit, salariatilor direct productivi. Transportul salariatilor Dacia este subventionat. Pentru a deservi necesarul de transport al angajatilor de pe platforma de la Mioveni sunt utilizate 120 de autobuze. n scopul de a evita aglomeratia si de a asigura un loc pe scaun fiecarui salariat transportat au fost introduse sisteme informaice de gestionare a transportului. n perimetrul sitului industrial de la Mioveni a fost inaugurat, in anul 2004, un centru medical ultramodern, rezultat al unei investitii de peste 650.000 de euro. Centrul este echipat cu aparatura medicala la cele mai inalte standarde si dispune de trei ambulante pentru interventia rapida a echipei de medici. La Uzina Vehicule Dacia a avut loc auditul pentru certificarea Sistemului de Management al Sanatatii si Securitatii in Munca. Specialistii Renault au acordat Uzinei Vehicule Dacia diploma de certificare pentru respectarea principiilor generale de sanatate si securitate in munca. Certificarea obtinuta de Uzina Vehicule reflecta progresele semnificative realizate de Dacia in scopul prevenirii accidentelor de munca si respectarea cerintelor Referentialului de Sanatate, Securitate, Ergonomie si Condiii de Munca al Grupului Renault. Incepnd cu anul 2001, aceasta certificare este o condiie obligatorie pentru toate siturile industriale ale Grupului. Consecinta cea mai importanta a Sistemului de Management al Sanatatii si Securitatii in Munca la Uzina Vehicule Dacia este responsabilizarea salariatilor si schimbarea comportamentelor si atitudinilor acestora in vederea respecrii securitatii muncii. Dacia isi instruieste constant salariatii pentru purtarea echipamentului de protectie, pentru respectarea instructiunilor specifice si a modurilor de operare standard. O atentie deosebita se acorda ameliorarii ergonomiei posturilor de lucru si informarii constante a angajatilor.

49