lucrare cercetare perceptia timpului

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARAFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIECATEDRA DE PSIHOLOGIE

Lucrare de cercetare

Ce trebuie să conțină lucrarea de cercetare și punctajul fiecărui capitol?

I. Cadrul teoretic ( 2 pct.)

II. Obiectiv și ipoteză de cercetare ( 0,10 pct)

III. Design-ul cercetării ( 0,15 pct)

IV. Descrierea subiecților (0,25 pct)

V. Materiale necesare ( 0,25 pct)

VI. Desfășurarea experimentului ( 0,25 pct)

VII. Prelucrarea și interpretarea datelor ( 4 pct.)

a) Interpretare cantitativă ( 2 pct)

b) Intepretare calitativă ( 2 pct)

VIII. Concluzii ( 1 pct)

IX. Bibliografie ( 0,5 pct)

X. Anexe ( 0,5 pct)

Se acordă un 1 pct din oficiu!

Total: 10 pct.->nota finală 10!

Psihologie experimentală I – Percepția timpului 1


APRECIEREA TIMPULUI

Mai jos se regăsește o descriere a fiecărui punct care trebuie atins în

lucrarea de cercetare:

Cadrul teoretic ( 2 pct)

Cuprinde:

- definirea conceptelor de bază studiate (perceptia, percepția timpului, factorii care

influențează percepția timpului);

- cercetări anterioare pe tema percepției timpului (minim o cercetare descrisă în cadrul

teoretic). Cercetările anterioare se referă la studii prezentate în articole, publicate în

jurnale de specialitate.

Mai jos se regăsește o trecere în revistă a aspectelor teoretice studiate. Nu vă limitați la

acestea. Pentru obținerea punctajului maxim la această secțiune este necesar să abordați

atât definirea conceptelor, cât și cercetările anterioare, cu informații suplimentare față

de cele descrise mai jos.

!!! Transcierea reperelor teoretice de mai jos în cadrul

teoretic fără a aduce contribuție personală nu va fi punctată!!!



Repere teoretice

Percepția timpului este reflectarea duratei obiective a fenomenelor, a vitezei și a succesiunii lor. Noi percepem în mod nemijlocit numai perioade de timp foarte scurte (în jur de două secunde). Peste această limită, aprecierea timpului este mijlocită prin acele activități pe care le desfășurăm în duratele de timp respective. Percepția timpului este însă influențată de stările afective pe care le trăim în acele momente, de interesul și motivația cu care efectuăm activitatea respectivă etc. Datorită acestor factori, o anumită durată de timp poate fi subapreciată, sau supraapreciată în funcție de starea de excitabilitate a scoarței cerebrale, de cunoștințele și deprinderile legate de activitatea solicitată, precum și de deprinderea de a aprecia corect diferite perioade de timp. Subiectul evaluează întotdeauna mai mult sau mai puțin exact, o anumită perioadă de timp.

Obiectiv și ipoteză de cercetare ( 0,10 pct )

Obiectivul:

Compararea exactităţii aprecierii timpului în cazul efectuării unor activităţi diferite.

Ipoteza de cercetare:

Tipul de activitate în curs de derulare influenţează aprecierea timpului.

Design-ul cercetării ( 0,15 pct)

Este un experiment de confirmare desfășurat în șase etape în care V.I. este tipul de activitate desfășurată de subiect și V.D., aprecierea duratei fiecărui tip de activitate.

Participanții (0,25 pct)

Participanții sunt persoanele care vor participa la experiment. Aplicare probelor

experimentale se va face individual, cu fiecare subiect în parte.

Numărul de participanţi la studiu trebuie să fie de 6. (trei cu varsta intre 20-30 de ani

si 3 cu varsta intre 40-50 de ani)

Exemplu de descriere a participanţilor:

SB, gen masculin, vârsta 22 ani, ocupația student.



Materiale necesare (0,25 pct)

Se vor utiliza:- două serii diferite de litere, de ex. ABCDE, KLMNO;- două texte diferite, aproximativ 3-4 pagini, al căror conținut să corespundă intereselor

proprii subiecților și a căror lectură cu voce tare să se încadreze în limita de timp standard a activității;

- fișă de notare a rezultatelor (tabelul 1);- cronometru (sau ceas cu secundar).

Tabelul 1. Fişă de notare a rezultatelor individuale

Subiectul:

ProbaTimpul evaluat

I II III IV V VI

În minuteÎn secunde

Desfășurarea experimentului (0,25 pct)

Înainte de a începe experimentul, se va explica subiectului că, fiind vorba de aprecierea timpului fără mijloace obiective de măsurat (ceas, de ex.) și fără alte procedee de apreciat (cum ar fi număratul în gând, numărarea pulsului etc.), el va trebui să ghicească (să estimeze) cât timp a durat activitatea la care a luat parte, sau cât timp au stat în inactivitate bazându-se numai pe "simțul timpului".

Se cere păstrarea unei liniști perfecte până la terminarea întregului experiment (compus din 6 probe). Subiectul va fi informat că perioada de timp care trebuie apreciată va fi de fiecare dată diferită, și că începutul perioadei de evaluat precum și sfârșitul ei vor fi marcate cu o ușoară bătaie de creion în masă.

Durata de timp ce trebuie apreciată (marcată cu cele două bătăi în masă) va fi măsurată de experimentator cu un cronometru.

Experimentul constă în șase probe realizate astfel:- proba 1: Subiectul se va așeza într-o poziție comodă, sprijinindu-și capul în mâini o

perioadă de timp în care nu va trebui să efectueze nici o activitate. Să nu se gândească la



nimic special, să stea cu ochii închiși, încercând să nu aștepte semnalul final. După ce s-a terminat prima probă se va nota timpul estimat de subiect în tabel.

- Proba a 2-a: De data aceasta, subiectul va efectua o activitate monotonă. El va trebui să scrie fără încetare șiruri întregi de litere (de ex. ABCDE, ABCDE, ABCDE). Activitatea va începe și se va termina la comanda experimentatorului (respectiv la cele două bătăi în masă). Subiectul va estima imediat după terminarea probei timpul care a fost alocat, după părerea lor, acestei activități.

- Proba a 3-a: Subiectului i se citește un text care va conține o anumită idee ce trebuie urmărită.

Timpul obiectiv (standard) care se va utiliza în cele trei probe este de 5 minute (respectiv, 300 de secunde).

- Probele 4-6: Se repetă primele trei probe cu mici modificări: schimbarea duratei alocate fiecărei activități (între 5 și 15 minute), alegerea altui șir de litere care vor trebui scrise, alegerea altui text. Se va proceda în mod asemănător cu primele trei probe. Se vor înregistra estimările subiective ale duratelor fiecărei probe.

Atenţie! Nu le comunicați participanților cât de precise au fost estimările lor decât după finalizarea experimentului.

Prelucrarea și interpretarea datelor (4pct)

a) interpretarea cantitativă (2 pct)După completarea tabelelor individuale, se vor calcula diferențele dintre aprecierile

date de subiecți și durata obiectivă a fiecărei probe. Se realizează un tabel centralizator al datelor culese pe parcursul celor șase probe ale experimentului de la cei 6 subiecți (tabelul 2).



Tabelul 2. Exemplu de tabel centralizator pentru interpretarea datelor obţinute de subiecţi:

Proba I II III IV V VI

S1

S2

S3

timpul subestimat supraestimatîn sec. cu… cu…

Din totalul subiecților se va preciza câți la sută subapreciază proba 1, 2, 3,…,6 și câți la sută supraapreciază proba 1, 2,….6 (de exemplu, la proba 1, 50% din participanți au subapreciat timpul). De asemenea, se va calcula pentru fiecare participant în parte, procentul de sarcini care au fost subapreciate / supraapreciate ca timp (de exemplu, participantul 1 a subapreciat timpul la 50% din probe).

De asemenea, se vor realiza două grafice, pentru ilustrarea rezultatelor obținute (aveți exemple mai jos). Unul din grafice trebuie să reflecte care este tendința de apreciere a timpului pentru cele șase probe. Al doilea grafic va arăta care sunt tedințele fiecărui participant (de a supraaprecia sau subaprecia timpul).



Graficul nr. 1 Procentul participanţilor care au subestimat / supraestimat timpul aferent fiecărei sarcini.

Din graficul de mai sus, putem observa că la probele I, III, IV și VI, participanții au avut tendința de a subaprecia trecerea timpului. Această tendință este mai pronunțată în cadrul probei III (în care 100% din participanți au subapreciat timpul petrecut în sarcină). Pe de altă parte, toți participanții au supraapreciat timpul petrecut în desfășurarea activităților 2 și 5 (aceași probă cu mici modificări).



Graficul nr. 2 Procentul probelor în care timpul a fost subestimat / supraestimat de către fiecare participant.

Din graficul de mai sus putem observa că nici un participant nu a manifestat tendințe clare de subapreciere sau supraapreciere a duratei activităților (timp). Spre exemplu, 3 din participanți au subapreciat și supraapreciat timpul în proporții egale pe parcursul celor șase sarcini.

b) interpretarea calitativă (2 pct)În prezentarea calitativă a rezultatelor se răspunde la următoarele întrebări:

1. A fost ipoteza de cercetare confirmată?2. Există diferențe între subiecți? Au fost participanți care au avut tendința de a

subaprecia sau supraaprecia timpul pe parcursul tuturor probelor? Care credeți că este explicația?

3. Cum ați formula si ati investiga ipoteza de cercetare într-un alt studiu?

Altfel spus, se va realiza o analiza a rezultatelor statistice prezentate în grafice și în tabele, folosindu-se și datele obținute prin observație și notate în fișa de observatie. Această interpretare calitativă presupune o analiză intra- și interindividuală a performanțelor și a diferențelor identificate la subiecți în ceea ce privește exactitatea percepției timpului.



Concluzii (1 pct)

Se va preciza dacă tipul de activitate desfășurată de subiect influențează aprecierea timpului.

Bibliografie (0,5 pct)

Conține referințe exacte din lucrările și cercetările consultate conform standardelor APA (Autor, An, Titlu, Ediție, Editură, Pagină).

Anexe (0,5 pct)

Lucrarea de cercetare trebuie să cuprindă următoarele anexe:

- Fișele de notare a rezultatelor individuale;

- Materialele utilizate (textele care le-au fost citite participanților, foile pe care

participanții au scris șirul de litere);

- Fișa de observare a conduitei în timpul examinării (vezi anexa 1).



ANEXA 1 - Fișa de observare a conduitei în timpul examinării

InițialeCota la conduita socialăCota la conduita de lucruData examinării

Conduita socială1 2 3 4

Este cuviincios? necuviincios puțin cuviincios

cuviincios foarte cuviincios

Este sociabil? nesociabil puțin sociabil

sociabil foarte sociabil

Este îndrăzneț? Timid puțin timid

îndrăzneț foarte îndrăzneț

Este ascultător (docil, supus)? neascultător puțin ascultător

ascultător foarte ascultător

Este încrezut, mândru (caută să iasă în evidență)? încrezut puțin încrezut

modest foarte modest

Conduita la lucru1 2 3 4

Este atent la instrucția examinatorului? neatent puținatent

atent foarteatent

Este absorbit de proba pe care o execută? foarte distrat Distrat absorbit foarteabsorbit

Lucrează cu aceeași râvnă, este constant în activitate? fluctuant puținconstant

constant foarteconstant

Este conștiincios? neconștiincios puținconștiin.

conștiin. foarteconștiin.

Lucrează îngrijit, curat? neîngrijit puținîngrijit

îngrijit foarteîngrijit

În fața dificultăților, renunță ușor sau este perseverent?

neperseverent puțin persev. persev. foartepersev.

INSTRUCŢIUNI DE COTARENumărul de deasupra fiecărei coloane indică valoarea în puncte ce trebuie acordată fiecărui răspuns. Pentru fiecare grupă de întrebări (Grupa A și Grupa B) se va stabili numărul total de puncte, prin însumarea punctelor obținute la fiecare întrebare în parte. Exemplu: un S obține la Grupa A (conduita socială) următoarele puncte:

Întrebarea 1 coloana 2 deci 2 PuncteÎntrebarea 2 coloana 1 deci 1 PuncteÎntrebarea 3 coloana 4 deci 4 PuncteÎntrebarea 4 coloana 3 deci 3 PuncteÎntrebarea 5 coloana 3 deci 3 Puncte

Total 13 PuncteLa fel se procedează și pentru stabilirea cotei la Grupa B (conduita la lucru). Cotele obținute la cele două grupe (A și B) se vor raporta la etalon.ETALONGrupa A - conduita socială01-05 puncte Rea06-10 puncte satisfăcătoare11-15 puncte bună



16-20 puncte foarte bunăGrupa B - conduita la lucru01-06 puncte Rea07-12 puncte satisfăcătoare13-18 puncte bună19-24 puncte foarte bună


lucrare cercetare perceptia timpului

Documents