raport cercetare-perceptia disciplinelor socio-umane in scoala

5/10/2018 Raport Cercetare-Perceptia Disciplinelor Socio-umane in Scoala - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/raport-cercetare-perceptia-disciplinelor-socio-umane-in-sc

MANZATU MARIUS-VALENTIN

PROIECT DE CERCETARE

PERCEPTIA DISCIPLINELOR SOCIO-UMANE IN SCOALA

Scoala reprezinta alaturi de familie un mijloc de socializare al copilului de formare atat a

aptitudinilor, cat si a caracterului.Ea pregateste indivizii pentru viata,unul din scopul declarat al

educatiei este o optima integrare a individului in sistemul social.Prin curriculumul national se

pune accent intr-o masura echilibrata atat pe disciplinele socio-umane cat si pe stiintele

naturii,stiintele exacte.

Caracterul specific al gimnaziului si liceului este formarea unei culturi generale din toate

domeniile pentru ca ulterior individul sa se orienteze in invatamantul universitar in functie de

aptitudinile sale.

“ Educatia are ca scop dezvoltarea armonioasa a tuturor facultatilor fizice si morale ale omului

prin supunerea lor cerintelor ratiunii”

Dupa absolvirea gimnaziului si admiterea la liceu ,multi elevi chiar daca urmeaza diferite

profile reale isi descopera pe parcursul claselo 9-12 ,vocatia si pasiunea pentru discipline

umaniste(logica,psihologie ,filosofie ),rolul profesorului in acest sens este hotarator in ghidareasi orientarea elevilor.

“Institutiile care formuleaza recomandari sau iau decizii in domeniul educatiei (Ministerul

Educatiei si Cercetarii) par sa accepte necesitatea fundamentarii sociologice a demersurilor

lor”,diagnozele in domeniu realizate de sociologii romani vin tocmai in sprijinul elevilor pentru

ca acestia la finalul studiilor sa fie inserati pe piata muncii atat cea autohtona, cat si cea

europeana,tinand cont de faptul ca Romania e membra U.E.

OPERATIONALIZAREA CONCEPTULUI : PERCEPTIEI ASUPRA DISCIPLINELOR

SOCIO-UMANE:

Variabilele folosite pentru a operationaliza perceptia asupra disciplinelor socio-umane sunt:

- Utilitatea disciplinelor socio-umane

1



- Aplicabilitatea stiintelor sociale.

- Numarul de ore alocat disciplinelor socio-umane

- Optiunile elevilor

- Accentul pus de scoala pe disciplinele sociale

- Solutiile elevilor pentru maximizarea rolului stiintelor-sociale

INTREBARILE CERCETARII:

Elevii de la liceele cu profil real considera utila studierea disciplinelor socio-umane ?

In ce masura ei se orienteaza spre facultati socio-umane?

SCOPUL SI OBIECTIVELE CERCETARII :

1.SCOPUL CERCETARII:

- de a masura in ce proportie elevii prefera disciplinele socio-umane si considera utila studierea

lor 2.OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI:

- construirea unui instrument de cercetare prin care sa se reliefeze preferintele pentru

disciplinele socio-umane elevilor de la liceele cu profil real

3. OBIECTIVE SPECIFICE:

1. Constructia unui instrument de măsurare a perceptiei disciplinelor socio-umane

2. Adaptarea instrumentului de măsurare pentru aplicare la elevii claselor 9-12

METODOLOGIA CERCETARII:

Culegerea datelor despre populatia supusa investigatiei sociologice :

- surse: cataloagele claselor 9-12

- tipul cercetarii: cantitativa

- metoda cercetarii : ancheta sociologica

- instrumentul de cercetare - chestionarul standardizat

- esantionul : 140 de elevi cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani

MANAGEMENTUL CERCETARII:

Activitatea de implementare a proiectului de cercetare va fi ghidată de următoarele scopuri:

- o cat mai buna realizare a obiectivelor propuse

2



- propunerea unor solutii in baza cercetarii care sa vina in sprijinul elevilor care doresc sa

studieze mai mult disciplinele sus-mentionate

ACTIVITATI DE CERCETARE:

- construirea unui instrument de cercetare ce sa contina itemi de masurare a perceptiei asupra

disciplinelor socio-umane

- culegerea datelor –

- analiza rezultatelor obtinute

- propunerea unor solutii in baza rezultatelor cercetarii efectuate

Raport de cercetare asupra perceptiei disciplinelor socio-umane in scoala

CONSIDERENTE TEORETICE:

Educatia ca fenomen uman esential a aparut odata cu omul,astfel odata ce omul devine

constient de sine insusi, ca o entitate separata de restul existentelor,din momentul aparitiei

limbajului si gandirii ,intr-un cuvant odata cu aparitia constiintei, omul s-a trezit intr-o lupta

continua cu mediul la care a trebuit sa se adapteze – majoritatea functiilor si proceselor psihice

umane realizeaza adaptarea – iar pe de alta parte dealungul istoriei dezvoltarii sale, omul a cautat

permanent sa schimbe mediul in care traieste,natura, in avantajul sau. Din acest motiv si

determinat de curiozitate de dorinta de a intelege realitatea,lumea,universul a aparut

cunosterea ,care datorita aparitiei limbajului scris, a putut fi transmisa generatiilor urmatoare

luand forma educatiei si a modelului ei practic invatamantul. Devine evident faptul ca dintre

toate fiintele numai omul dispune, pe langa alte multe avantaje la cere ne vom referi ulterior, de

apanajul creativitatii care datorita educatiei,a modelarii si pe baza dobandirii de noi cunostinte si

experiente de viata,devine o adevarata forta motrica ce a determinat progresul,atat al societatii in

ansamblul ei,cat si progresul individual al omului.

Educaţia este cea care creează în individ o serie de structuri subiective, altele decât cele

genetice, dar pe acest teren. Aceste structuri reprezintă forma interiorizată a constrângerilor

3



exterioare exercitate asupra individului în cursul experienţei sale sociale; de exemplu, o

importanţă deosebită o au constrângerile în procesul educării şi formării copilului ca adult.

TEORIA TRANSMITERII EDUCATIONALE

Autorul acesteia este sociologul si antropologul Basil Bernstein, care a conceput-o ca

o ,,teorie a transmiterii culturale, complementară cu teoria reproducţiei culturale a lui P.

Bourdieu“ . Această teorie analizează educaţia ,,ca o activitate comunicativă al cărei mesaj este

detectabil în structurile specifice ale şcolii, respectiv în organizarea sa instituţională, şi mai ales

în conţinuturile transmise sau în modalităţile de selecţie şi transmitere a cunoaşterii

educaţionale“.

Analiza realizată de B. Bernstein urmăreşte, pe de o parte, elaborarea unui model de transmitere

pedagogică a cunoştinţelor în contextul unei relaţii structurale dintre şcoală şi societate. Tezele

de bază ale acestui demers epistemologic sunt următoarele: – structura de clasă/grup influenţează comunicarea în cadrul familiei, mediată de o anumită

calitate a limbajului, cu efecte

psihosociale multiple/multiplicabile în timp;

– calitatea comunicării este raportabilă la două tipuri de coduri sociolingvistice – codul restrâns

şi codul elaborat – dependente de condiţia culturală a familiei/clasei sociale şi modul de

organizare instituţională a educaţiei şcolare etc.;

– cunoaşterea educaţională, realizabilăPrin conţinutul învăţământului angajează intervenţia socială a instituţiilor pedagogice/şcolare în

calitatea acestora de ,,instituţii ale transmiterii culturale“;

– transmiterea educaţională asigură reproducţia culturală a anumitor calităţi şi valori sociale care

perpetuează structural anumite coduri şi modele dominante în societatea respectivă;

– structura socială şi culturală a şcolii ,,este extinsă treptat asupra relaţiilor dintre educaţie şi

producţie“ care anticipează calitatea resurselor şi eficacitatea direcţiilor principale de schimbare

socială, angajate la nivel social.

Teoria sociolingvistică a lui B. Bernstein propune, aşadar, două tipuri distincte de coduri

care ,,în mod esenţial transmit cultura şi prin aceasta condiţionează comportamentul “.

Codul restrâns prezintă următoarele categorii de caracteristici:

a) lingvistice/previzibilitate lexicală şi sintactică maximă, alternative reduse;

b) extraverbale/sărăcie a formelor de expresie asociate cuvântului;

4



c) psihologice/tendinţa de inhibare, orientare şi autoreglare limitată;

d) sociologice/accesibilitate universală, semnificaţie particulară;

e) pedagogice/sursă de adaptare şcolară – instituţia şcolară lucrând în condiţii de cod elaborat.

Codurile elaborate prezintă următoarele categorii de caracteristici:

a) lingvistice/previzibilitate lexicală şi sintactică slabă, alternative numeroase;

b) extraverbale/bogăţie a formelor de expresie asociate cuvântului;

c) psihologice/tendinţa de stimulare, orientare şi autoreglare extinsă;

d) sociologice/accesibilitate limitată prin specializare, semnificaţie universală;

e) pedagogice/sursă de adaptare şcolară – instituţia şcolară funcţionând în condiţii de cod

elaborat.

Abordarea sociolingvistică a educaţiei permite valorificarea celor două modele de cod în

contextul dezvoltării pedagogice a copilului/ elevului în diferite medii sociale. Astfel un codrestrâns apare acolo unde forma relaţiilor sociale se bazează pe modalităţi de identificare

restrânsă (…) unde cultura şi subcultura fac ca noi să fie mai presus de eu.

În schimb ,,un cod elaborat apare oriunde cultura sau subcultura accentuează pe eu faţă de noi,

asigurând saltul de orientare poziţională, centrată asupra grupului, fixat într-un sistem de roluri

închise, spre cea flexibilă, centrată asupra persoanei, proiectată într-un sistem de roluri

deschise“.

Modelul de transmitere pedagogică a cunoştinţelor are ca obiect de studiu ,, felul în care o societate selecţionează, clasifică, distribuie şi evaluează conţinutul educaţiei/instruirii, care are

un caracter public reflectând atât repartiţia puterii, cât şi principiile controlului social “.

Prin valorificarea conceptelor operaţionale de clasificare (folosit pentru a preciza ,,relaţiile dintre

conţinuturi“) şi de ordonare (,,folosit pentru a determina structura sistemului de mesaje cuprinse

în practica didactică“) este relevată astfel baza sociologică a două categorii de curriculum:

– curriculum de tip asamblare – care include ,,conţinuturi net demarcate şi izolate, aflate într-un

raport închis unele faţă de celelalte“;

– curriculum de tip integrare – care include ,,conţinuturi diferite care nu sunt intrinsec

independente, ci, din contră, sunt aflate într-un raport deschis unele faţă de celelalte“.

Tendinţa realizării transmiterii educaţionale în limitele curriculum- ului de tip asamblare permite,

pe de o parte, reproducerea culturală a valorilor sociale, iar pe de altă parte, ea încurajează

fixarea elevului la nivelul unor roluri închise în condiţiile în care procesul de învăţământ al

5



unei discipline ,,este invizibil pentru alţi profesori“. Adoptarea curriculum- ului de tip integrare

rămâne astfel soluţia viabilă şi necesară pentru regândirea raporturilor dintre educaţie şi societate

în condiţii vizibile care solicită însă ,,un nivel ridicat de consens ideologic în rândul cadrelor

didactice“ realizabil doar în contextul proiectării unor reforme sociale şi pedagogice de

anvergură.

PROIECTAREA CERCETARII:

1. SCOPUL ,OBIECTIVELE , IPOTEZELE, LOCUL si TIPUL CERCETARII

Scopul cercetarii :

1.1. de a cunoaste daca elevii claselor cu profil real doresc intr-o masura semnificativasa urmeze studii universitare de profil socio-uman

1.2. Obiectivele cercetarii:

- de a identifica motivele pentru care elevii prefera disciplinele socioumane

- de a evidentia masura in care exista preferinte spre disciplinele socio-umane

1.3.Ipotezele cercetarii:

- elevii care urmeaza profilul real se orienteaza spre studiile universitare socio-umane intr-o

proportie semnificativa ,determinati si de modul in care profesorul preda aceste discipline cu un

grad de libertate de gandire si interpretare mai mare decat stiintele exacte

1.4. Tipul cercetarii:

-cantitativa-

1.5. Locul cercetarii :

- loc. Simleu –Silvaniei, Colegiul T.I.Maniu

2. METODOLOGIA CERCETARII:

2.1. Populatie si esantion:

- populatia studiata vizeaza persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-18 ani ,elevi ai respectivului

liceu

- esantionul este constituit din 140 elevi,cu varsta cuprinsa intre 15-18 de ani,

6



2.2. Metodele cercetarii:

- pentru cercetarea cantitativa am ales metoda anchetei sociologice ,folosind ca instrument de

cercetare-chestionarul standardizat ce cuprinde 8 intrebari.

Prelucrarea si interpretarea datelor

Pentru a evidentia impactul disciplinelor socio-umane asupra elevilor mi-am propus sa

realizez o cercetare sociologica,aplicand un chestionar - instrumentul structurat de baza, in

anchete si interviuri, pe care l-am supus atentiei unui grup de elevi (140) de la Colegiul Tehnic

“Iuliu Maniu” din Simleu-Silvaniei. Elevii au fost alesi prin esantionare aleatorie si am urmarit

cateva aspecte ,privind caracteristicile grupului de elevi investigati,intentiile lor de viitor dupa

terminarea liceului, rolul profesorului de stiinte sociale in scoala,precum si opiniile elevilor

despre utilitatea studierii acestor materii in scoala.Am pornit in aceasta investigatie de la ipotezaconform careia disciplinele socio-umane se bucura de aprecierea elevilor si de un real interes din

partea acestora,chiar daca materiile respective nu sunt destul de sustinute in liceele cu profil

real,desi foarte multi elevi care le frecventeaza sunt interesati in urmarea unei facultati cu profil

socio-uman.

La nivelul simtului comun exista perceptia ca disciplinele socio-umane nu sunt asa importante

pentru pregatirea elevilor ,cu toate ca ele au un caracter de cultura generala sustinand formarea si

dezvoltarea personalitatii elevilor si avand o importanta esentiala pentru dezvoltarea cognitiva alor ,precum si o finalitate practica sprijinandu-i ulterior in integrarea sociala.

Prin aceasta cercetare sociologica am dorit sa vad daca se confirma ipoteza conform careia elevii

doresc sa studieze mai mult disciplinele socio-umane (marirea nr. de ore,introducerea de noi

discipline socio-umane ca de ex. Etica, Estetica,Sociologia in cadrul orelor C.D.S), ca sunt

interesati in numar mare de disciplinele socio-umane chiar daca urmeaza un liceu cu profil real

sau ,ca la finalizarea studiilor liceale in mare masura elevii doresc sa urmeze facultati cu profil

socio-uman.

A.Caracteristicile colectivului de elevi de la Colegiul Tehnic “ Iuliu Maniu”(varsta,sexul,profilul

clasei)

1.Varsta.

7



Tabelul distributiei de frecvente absolute.Varsta

Varsta(xi) Frecvente(ki)

15 30

16 20

17 40

18 50

Total 140

Din tabel rezulta ca 30 elevi au varsta de 15 ani,20 -16 ani,40---17 ani,50----18 ani,media de

varsta fiind de aproximativ 17 ani.

2.Profilul Clasei.

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Profilul clasei

Profilul clasei(xi) Frecvente(kI) ProcenteUman 60 43Real 80 57Total 140 100

Observam ca elevii care frecventeaza profilul real sunt majoritari (57%) ,fapt explicat de profilul

liceului,care este de asemenea ,tot real.

8



Diagrama de bara.Profilul clasei (frecventa)

B.Perceptia elevilor asupra disciplinelor socio-umane (itemii 4,5,6,7,8 din chestionar)

1.Utilitatea studierii disciplinelor socio-umane in scoala

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Utilitatea disciplinelor socio-umane

Utilitatea disciplinelor(xi) Frecvente(ki) ProcenteDa 120 86 Nu 20 14

Procentul de 86% releva ca elevii, atat de la profilul real cat si de la cel uman sunt de acord ca

studierea stiintelor sociale este utila,in timp ce restul de 14% considera ca nu suntfolositoare.Graficul de mai jos vizualizeaza acest fapt.

9



Diagrama de bare.Utilitatea disciplinelor socio-umane.

2.Aplicabilitatea stiintelor sociale in perceptia elevilor.

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Aplicabilitatea Stiintelor sociale

Aplicabilitatea st.sociale Frecvente ProcenteCunoasterea probl.psiho-

socio-politico-culturale 50 36Imbogatirea culturii 40 29Integrare sociala eficienta

30 21 Niciuna 20 14Total 140 100

Elevii declara ca studierea acestor discipline i-au ajutat, dupa cum urmeaza, la cunoasterea

problemelor de diferita natura-36%,imbogatirea culturii-29%,integrare sociala eficienta-21% ,un

procent mic de elevi-14% declara ca nu i-a ajutat in niciun fel.

10



3.Numarul de ore alocat disciplinelor socio-umane /suficient/insuficient in conceptia

elevilor.

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Marirea nr. de ore la stiintele sociale

Marirea nr.ore(xi) Frecvente(ki) ProcenteDa 110 79 Nu 20 14 NS 10 7Total 140 100

Elevii considera ca ar trebui marit numarul de ore la aceste discipline intr-o poportie foarte mare

-79%.

4.Optiunile elevilor in ce priveste urmarea in viitor a unei facultati cu profil socio-uman

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Optiunea pentru facultati socio-umane

Optiunea pentru facultati

socio-umane(xi) Frecvente(ki) ProcenteDa 110 79 Nu 30 21 NS 0 0Total 140 100

Din tabelul de mai sus se constata ca in proportie de 79% elevii ar opta in viitor pentru ofacultate cu profil socio- uman.Deoarece elevii investigati apartin in majoritate profilului

real,care este si cel al liceului ,ne intereseaza in mod special optiunile elevilor doar de la profilul

real.(in numar de 80)

In tabelul urmator se observa frecventele si procentele corespunzatoare optiunilor acestora.

11



Tabelul distributiei de frecvente si procente.Optiunea celor de la real

Optiunea ‘realului’(xi) Frecvente(ki) ProcenteDa 50 63 Nu 30 37Total 80 100

Din tabel reiese ca din cei 80 elevi care apartin profilului real mai mult de jumatate 63%, ar opta

pentru facultati cu profil uman,desi profilul liceului pe care-l frecventeaza este unul real.

Diagrama de bare.Optiunea profil-real

5.Rolul profesorului de stiinte sociale in optiunile elevilor.

Distributia de frecvente si procente cumulate.Rolul profesorului in optiunile elevilor

Rolul

profesorului(xi)

Frecvente(ki) Frecvente

cumulate Procente

Procente

cumulateFoarte mare 80 80 73 73Mare 20 100 18 91Mic 10 110 9 100Foarte mic 0 110 0 100

Tabelul ne arata ca din cei 110 elevi care ar opta pentru o facultate cu profil uman,91%

considera ca profesorul de stiinte sociale a avut un rol mare si foarte mare in alegerea de viitor a

lor.(procentul deriva din cumulul raspunsurilor-rolul profesorului-‘foarte mare’ si’ mare’).

Graficul urmator evidentiaza importanta acordata de elevi profesorului care preda discipline-

socio-umane in optiunea lor:

12



Diagrama de bare.Rolul profesorului in opinia

elevilor

C.Opinii ale elevilor privind atitudinea scolii fata de stiintele sociale

1.Accentul pus de scoala pe respectivele discipline in perceptia elevilor.

Distributia de frecvente si procente .Accentul pus de scoala pe disciplinele sociale

Accentul pus de

scoala(xi) Frecvente(ki) Frecvente

cumulate

Procente Procente

cumulateFoarte mult 20 20 14 14Mult 40 60 29 43Putin 60 120 43 86Foarte Putin 20 140 14 100

Din raspunsurile cumulate ale elevilor,se observa ca ,in conceptia lor,scoala pune accent “putin”

si “foarte putin” pe aceste discipline - 57% ,mai mult de jumatate considera acest fapt,restul de

43% declara ca scoala pune accent “foarte mult” si “mult” pe aceste materii.

2.Solutii identificate de elevi ,privind maximizarea rolului stiintelor sociale in scoala.

Distributia de frecvente si procente.Solutiile elevilor pentru

maximizarea rolului stiintelor-sociale

13



Solutii(xi) Frecvente(Ki) ProcenteMarirea nr. de ore 30 22Introducerea de noi

discipline cu profil uman 90 64 Nimic 20 14Total 140 100

Solutiile pe care le identifica elevii,asa cum reiese din tabelul anterior sunt-introducerea de

discipline noi cu profil socio-uman (64%) dintre elevi,marirea nr. de ore (22%) ,iar restul de 14%

cred ca situatia existenta nu mai trebuie imbunatatita,scoala nu mai trebuie sa faca nimic in acest

sens.

3. Opinii ale elevilor ce studiaza in liceele cu profil real privind introducerea unor noi

discipline socio-umane.

Tabelul distributiei de frecvente si procente.Introducerea de noi discipline socio-umane

Optiunea elevilor pentru

noi discipline socio-umane Frecvente ProcenteDa 65 81 Nu 10 13 N.S. 5 6Total 80 100%

Se observa ca din cei 80 de elevi care studiaza la profil real ,81% doresc introducerea de noi

discipline socio-umane in procent foarte mare si doar 13% nu sunt de acord cu introducerea de

noi discipline,in timp ce un procent mic de 6% nu stiu ce sa raspunda.

14



2.Concluziile cercetarii efectuate

Investigatia efectuata releva faptul ca disciplinele socio-umane se bucura de un real interes in

randul elevilor care urmeaza atat profilul uman,cat si cel real - care este si profilul liceului la care

am raportat cercetarea.

Elevii,investigati prin metoda esantionarii aleatorie,folosind ca instrument de lucru –

chestionarul-,au cateva caracteristici care-i definesc ca grup-esantion:media de varsta este de

aproximativ 17 ani;cei care frecventeaza profilul real sunt majoritari in proportie de 57%,restul

de 43% urmeaza profilul uman; procentul majoritar al repartitiei in functie de sex arata ca baietii

sunt majoritari-64% ,fapt ce se explica prin aceea ca profilul liceului este unul real.Procentul de 86% dintre elevii care au declarat ca studierea disciplinelor socio-umane in scoala

este foarte utila ,releva aprecierea de care se bucura aceste materii printre elevi.Dintre acestia ,

36% spun ca acestea i-au ajuta sa cunoasca mai bine problemele socio-economico—psiho-

culturale, 29% declara ca sunt folositoare pentru imbogatirea culturii, 21% raspund ca sunt utile

pentru o integrare sociala eficienta si ,doar o mica parte dintre elevi (14% ) declara ca nu le sunt

utile.

Interesul pentru aceste discipline este relevat si in proportia mare 79% de raspunsuri in favoareamaririi numarului de ore la aceste discipline.

Investigatia realizata ne mai evidentiaza faptul ca un procent foarte mare de 79% de elevi ar opta

in viitor pentru o facultate cu profil uman,procent reprezentativ si oarecum paradoxal,tinand cont

ca profilul liceului este unul real.

Acest procent explica si de ce un numar mare de elevi considera necesara marirea numarului de

ore la aceste discipline.

De asemenea ,in ce priveste introducerea de noi discipline in cadrul orelor de C.D.S. precum

Etica,Estetica,Sociologia, se observa agrearea acestei idei in randul elevilor ce urmeaza un liceu

cu profil real,elevii intr-o proportie covarsitoare 81% doresc acest lucru.

Un fapt interesant ce reiese din cercetarea efectuata este acela ca 63% dintre elevii care urmeaza

in prezent profilul real ,ar opta defapt pentru o facultate cu profil socio-uman,elevii declarand ca

un rol “foarte mare” si “mare” (91%) in optiunile lor,l-a avut profesorul de stiinte sociale.

15



Majoritatea elevilor (57%) considera ca scoala pune accent “putin si foarte putin” pe aceste

discipline ,fapt ce-l deducem din raspunsurile cumulate de la indicatorul nr.9 din chestionar.

Din raspunsurile libere ale elevilor privind masurile pe care ar trebui sa le ia scoala pentru a

maximiza rolul disciplinelor socio-umane se constata diferitele solutii pe care le identifica

respondentii:introducerea de noi discipline cu profil socio-uman(64%), marirea numarului de ore

existent- 22% ,restul de 14 % dintre elevi considerand ca scoala nu mai trebuie sa faca nimic in

acest sens.Observam ca doar o mica parte(14%) dintre elevi sunt multumiti de situatia existenta

privind rolul pe care-l acorda scoala disciplinelor pe care le-am mentionat mai sus.

Putem afirma pe baza rezultatelor obtinute din cercetarea realizata ca disciplenele socio-umane

sunt percepute ca importante si utile de catre majoritatea elevilor indiferent de profilul liceului

(real sau uman), si ca scoala ar trebui sa ia anumite masuri pentru a veni in intampinarea nevoilor

spirituale specifice ale elevilor,acestia oferind si solutiile prin care se poate realiza acest lucru.Sintetizand toate informatiile cercetarii sociologice intreprinse in randul elevilor putem spune ca

se confirma ipoteza noastra de la care am pornit si anume, ca disciplinele socio-umane se bucura

de un interes deosebit in randul elevilor chiar daca acestia urmeaza un liceu cu profil real,acestia

constientizand faptul ca sunt utile in dezvoltarea personalitatii lor, a culturii generale,ca pot sa-si

exprime propriile opinii,sentimente,atitudini prin discutii libere,eseuri, pe diferite teme socio-

umane.

ANEXA 1

Chestionar privind perceptia elevilor asupra disciplinelor socio-umane

1.Varsta

2.Profilul clasei

1.Considerati utila studierea disciplinelor socio-umane in scoala ?

1. Da

2.Nu

3.N.S/NR

16



2.Cum v-au ajutat disciplinele socio-umane in general?

………………………………………………………………………………

3.Credeti ca ar trebuit marit numarul de ore la aceste discipline?

1.Da

2.Nu

3.NS/NR

4.V-ati gandit in viitor sa urmati o facultate cu profil socio-uman?

1.Da

2.Nu

3.NS?NR

5.Profesorii de socio-umane au avut vreun rol in optiunea respectiva?(numai pentru cei ceau raspuns Da la i.7)

1.Foarte mare

2.mare

3.Mic

4. Foarte mic

6.Credeti ca scoala pune destul accent pe disciplinele mai sus-mentionate?

1.Foarte mult

2.Mult

3.Putin

4.Foarte putin

17



7. Ati dori ca in loc de ore de stiinte exacte sa studiati in cadrul orelor C.D.S. discipline

socio-umane precum: Etica,Sociologia ,Estetica,etc ?

1.Da

2.Nu

3.Nu stiu

4.Nu raspund

8.Ce ar trebui sa faca scoala pentru a maximiza rolul disciplinelor socio-umane?

………………………………………………………………………………………………………

18

raport cercetare-perceptia disciplinelor socio-umane in scoala

Documents