LUCIAN BODE:

"Statul român nu este capabil sãrezolve problemele din infrastructurã

de unul singur"(Interviu cu domnul Lucian Bode, deputat PNL, preºedintele

Comisiei de Transporturi din Camera Deputaþilor)

l "Nu avem autostrãzi înRomânia ºi cãi ferate moderne nuatât de mult din cauza corupþiei,ci din cauze instituþionale ºiadministrative, a unor procedurigreoaie ºi a unei relaþiidefectuoase cu partenerii deproiecte"l "Pâinea ºi cuþitul seaflã la Guvern pentru tot ceînseamnã implementareaproiectelor de infrastructurã"

Reporter: Având în vedere cã toa-te guvernãrile au susþinut cã dezvol-tarea infrastructurii reprezintã unuldin elementele importante din pro-gramele de guvernare, cum vã expli-caþi situaþia dezastruoasã în care seaflã infrastructura (rutierã, feroviarãºi aero-portuarã) din România?

Lucian Bode: De când suntpreºedintele Comisiei pentru trans-porturi ºi infrastructurã din CameraDeputaþilor (decembrie 2016) aminiþiat o serie de dezbateri în cadrulcãrora am adus în atenþia publicã to-ate modurile de transport. Am fãcutacest lucru din dorinþa de a desluºicauzele decalajului mare de dezvol-tare pe care îl înregistreazã Româniaîn privinþa dezvoltãrii infrastructuriide transport. Concluzia la care amajuns analizând, toate sectoarele(rutier, feroviar, aerian ºi naval), este

cã autoritãþile statului responsabilesunt niºte mecanisme greoaie, carede cele mai multe ori doar vorbescdespre reformã, dar nu o aplicã, careîncearcã sã gãseascã vinovaþi în afa-ra sistemului pentru incapacitatealor de performanþã.

Aceste metehne se perpetueazãdin pãcate de ani buni, iar rezultate-le sunt cele constatate de fiecaredintre noi, zi de zi.

Reporter: Recent, parlamentariiPSD ºi ministrul Transporturilor, Lu-cian ªova, au adus critici severe laadresa companiilor de infrastructu-rã. Sunt doar companiile de vinãpentru aceastã situaþie?

Lucian Bode: Eu cred cã poziþio-narea ministrului ªova ºi a parla-mentarilor PSD a fost una de imagi-ne. Au vrut sã transmitã un mesaj deforþã, dar cred cã au greºit. Statul

român nu este nici acum capabil sãrezolve problemele din infrastructu-rã de unul singur. Este nevoie de unparteneriat cu firmele de construcþii.A arãta cu degetul doar spre parteadespre care spui cã este "clientul"statului ºi a-l face responsabil pentrueºecul de la capitolul autostrãzi spu-ne mult despre capacitatea ta de a ficonstructiv ºi a-þi propune, din pos-tura de administrator/manager, sãfaci ca lucrurile sã evolueze. Mai

mult, eu nu aº vorbi despre "vinova-þi", mai degrabã aº vorbi despre re-sponsabili. Ca sã nu mai spun despreinjusteþea pe care o fac unii colegi,împãrþind "vinovaþii" în români ºistrãini, în loc sã-i împãrþim în com-petenþi ºi incompetenþi.

Reporter: Ce mãsuri credeþi cã tre-buie luate în acest domeniu? Cumpoate fi acceleratã implementarea

4 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

Infrastructura

(continuare în pagina 6)

5

marilor proiecte de investiþii în infra-structura rutierã?

Lucian Bode: Cred cã cei din minis-tere ºi din autoritãþi trebuie sã stabi-leascã proceduri clare de lucru. Iartoate comitetele interministerialeînfiinþate pentru flexibilizarea proce-durilor sã fie eficiente. Una dintreproblemele întâmpinate în imple-mentarea proiectelor de infrastruc-turã o constituie lipsa avizelor ºi aautorizaþiilor, cum ar fi acordul demediu care se emite cu întârzieresau expirã pânã la data începerii lu-crãrilor, iar în lipsa lui nu poate fiacordatã autorizaþia de construcþie.Am auzit multe angajamente dinpartea miniºtrilor transporturilor cãînfiinþeazã echipe care lucreazã sãarmonizeze aceste lucruri astfelîncât sã fie eliminate aceste sincope,iar rezultatul a fost, de fiecare datã,zero. Tot în acel punct se împotmo-lesc proiectele!

Reporter: De ce stãm atat de prostla dezvoltarea infrastructurii rutiere,feroviare, aero-portuare?

Lucian Bode: Motivele sunt multeºi þin în primul rând de determinareaºi voinþa cu care îºi doreºti sã faci lu-crurile sã se miºte. Apoi þine ºi dedorinþa de a recruta oameni cu ade-vãrat competenþi care vin cu soluþiiviabile. Este important sã aloci fon-

duri suficiente pe care apoi sã le ºicheltui. Pentru cã, în ultimii ani, bu-getul Ministerului Transporturilor afost rectificat negativ. Deci au pier-dut bani pe care nu au fost în staresã-i cheltuiascã, deºi avem în derula-re proiecte care treneazã de anibuni. De asemenea, calitatea studii-lor de fezabilitate constituie o frânãîn calea dezvoltãrii infrastructurii deorice fel. Faptul cã, în România, du-reazã 2 - 3 ani întreaga procedurã dela urcarea în SEAP a documentaþiilorpânã la finalizarea unui studiu repre-zintã o dovadã a slabei capacitãþiadministrative de gestionare a de-mersului per ansamblu. Un alt blocajse înregistreazã ºi în ceea ce priveºteacordul de mediu, fãrã de care nu sepoate emite autorizaþia de construc-þie, iar prin revizuiri repetate sau ex-pirarea lui se ajunge la termeneîmpinse cu mulþi ani pânã la finaliza-rea proiectelor.

Reporter: Cum vã explicaþi cã alteþãri au construit sute de km de auto-stradã din fonduri europene, iar noiam rãmas cu doar 748 km, în total, ºiocupãm locul 128 în lume, privindcalitatea drumurilor?

Lucian Bode: Cred cã aceste þãrifac exact invers faþã de ceea ce facemnoi. De exemplu, dacã ar fi sã conce-pem un manual despre cum sã con-struieºti o infrastructurã modernã ºiadaptatã nevoilor reale ale unei so-cietãþi, România ar fi un bun studiu

6 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

Infrastructura

urmare din pagina 4LUCIAN ªOVA CÃTRE ANTREPRENORI:

"Responsabilitatea sã fieasumatã de fiecare"Reprezentanþii marilor companii deinfrastructurã au intrat, recent, în coli-matorul actualului ministru al Trans-porturilor, Lucian ªova.În timpul unei discuþii cu antrepreno-rii din domeniu ºi cu membrii Comi-siei de Transporturi din Camera Depu-taþilor, Lucian ªova a prezentat undocument cu fotografii care aratã pro-blemele privind calitatea lucrãrilor deconstrucþie pe care CNAIR le-a identi-ficat în reþelele de autostrãzi, construi-te de companiile care au câºtigat licita-þiile din domeniu.Lucian ªova a spus: "Nu-mi propun sãcunosc pe niciunul dintre dumneavoas-trã în mod direct, însã vreau sã vã cunosc instituþional ºi din perspecti-vã legalã ºi contractualã foarte strict. (...) Îi rog pe partenerii noºtri dincompanii sã manifeste atenþie. Responsabilitatea se personalizeazã ºiam înþeles sã mi-o asum, însã trebuie sã se vadã clar - ºi voi face toateeforturile din perspectiva comunicãrii - ca responsabilitatea sã fietotuºi asumatã de fiecare, în concordanþã cu rolul pe care îl are în dez-voltarea proiectelor de infrastructurã din România".Lucian ªova a mai spus cã piaþa muncii din România este deschisã ºipentru francezi, italieni, germani, austrieci ºi le-a transmis reprezen-tanþilor companiilor de construcþii cã, în mãsura în care nu existã lucrã-tori, pot sã finanþeze resursã de forþã de muncã pentru a-ºi terminacontractele câºtigate.

de caz la capitolul: „Aºa nu!". Nuavem încã o legislaþie coerentã ºi su-plã în ceea ce priveºte achiziþiile pu-blice, am transpus directivele euro-pene în domeniu, dar blocajele existãîn continuare, motiv pentru care încãse cautã variante pentru a fi îmbunã-tãþitã. Legea PPP, care pare o soluþiesalvatoare, este într-o transformarepermanentã - în decembrie anul tre-cut Guvernul Tudose a operat o nouãmodificare. Când ai atâta impredicti-bilitate pe zona de legislaþie, când aitrei miniºtri la Ministerul Transportu-rilor într-un singur an, când fiecareministru vine cu o nouã viziune, nu

poþi avea performanþã.

Reporter: De ce nu reuºim sã ac-cesãm fonduri europene pentru in-frastructura din România?

Lucian Bode: Pe zona de fondurieuropene, România nu a fost în staresã joace aceastã carte în avantajulsãu, aºa cum au fãcut alte þãri din re-giune. Pentru exerciþiul financiar2014-2020 avem alocate prin POIMaproape 6 miliarde de euro pentruinfrastructurã, avem 1% din PIB alo-cat pe sector, avem ºi alte împrumu-turi contractate de la parteneri fi-nanciari externi ºi cu toate acestea,în teren rezultatele sunt slabe. Estegreu de explicat populaþiei de ce nureuºim sã avansãm la acest capitol.A existat o perioadã în care instituþii-le care gestioneazã aceste fonduri(autoritãþile de management) func-þionau pe lângã ministere, din 2014au fost strânse sub umbrela Ministe-rului Fondurilor Europene tocmaipentru a da o coerenþã mai mareprocesului ºi a simplifica structurainstituþionalã. Cu toate acestea, deºiau existat mãsuri pentru fluidizareaprocesului de absorbþie, Românianu reuºeºte sã surmonteze decalaje-le. Pe partea de infrastructurã sem-nalele nu sunt tocmai optimiste.Dupã ce am îndeplinit condiþionali-tãþile ex-ante în domeniul transpor-turilor (înfiinþarea Autoritãþii de Re-formã Feroviarã, definitivarea con-

tractelor de performanþã cu furnizo-rii de servicii de transport ºi cu bene-ficiarii etc.). Ministerul ºi celelalte in-stituþii care au în coordonare proiec-te (CNAIR, CFR, METROREX, ARF etc.)trebuie sã recupereze întârzierile depe marile proiecte pentru a evita ris-cul de dezangajare a fondurilor eu-ropene. De cele mai multe oriîntârzierile înregistrate în finalizareaproiectelor ºi amânãrile repetateconduc la un grad scãzut de absorb-þie a fondurilor europene, ceea ce neplaseazã în rândul statelor cu o per-formanþã scãzutã la acest capitol.

Reporter: Ce rol joacã fenomenulcorupþiei în stagnarea dezvoltãrii in-frastructurii din România?

Lucian Bode: Nu cred cã putemvorbi despre fenomenul corupþiei cafiind principalul factor de blocaj alproiectelor de infrastructurã. Dacã elexistã ºi este confirmat prin deciziiale instituþiilor care cerceteazã aces-te aspecte, cei care au fost dovediþiresponsabili vor suporta consecinþe-le faptelor lor. Dar nu vreau sã gene-ralizãm pentru cã astfel de situaþiisunt izolate. Nu avem autostrãzi înRomânia ºi cãi ferate moderne nuatât de mult din cauza corupþiei, cidin cauze instituþionale ºi adminis-trative, a unor proceduri greoaie ºi aunei relaþii defectuoase cu partene-rii de proiecte. De asemenea, potexista anumite "înþelegeri" între an-

treprenorii care participã la licitaþii,dar astfel de situaþii intrã în sfera decompetenþã a unor instituþii precumConsiliul Concurenþei, organismcare poate clarifica aceste aspecte.

Reporter: Care sunt cauzele bloca-jelor care au condus la amânareatermenelor de finalizare pentru au-tostrãzile aflate în derulare ºi, maiales, care sunt soluþiile care pot con-tribui la accelerarea procesului deconstrucþie a acestor obiective?

Lucian Bode: Am subliniat în ca-drul dezbaterilor pe care le-am avutîn perioada recentã pe problematicaimplementãrii proiectelor de infra-structurã faptul cã principalele cau-ze ale acestor întârzieri vizeazã ne-corelarea între instituþiile responsa-bile cu emiterea avizelor ºi acorduri-lor necesare implementãrii unuiproiect, exproprierile de pe traseulunui obiectiv de investiþii, încurcãtu-rile cadastrale care þin pe loc lucrãri-le, iar problema studiilor de fezabili-tate prost întocmite impacteazã ne-gativ parcursul unui astfel de pro-iect. De asemenea, mecanismul de-contãrilor lucrãrilor trebuie sã fieunul corect ºi transparent, trebuie sãexiste un echilibru între progresul fi-zic al lucrãrilor ºi cel financiar.

Reporter: Ce vã propuneþi, din

7

"A arãta cu degetuldoar spre partea

despre care spui cãeste «clientul» statuluiºi a-l face responsabil

pentru eºecul de lacapitolul autostrãzispune mult despre

capacitatea ta de a ficonstructiv ºi a-þi

propune, din posturade administrator

/manager, sã faci calucrurile sã evolueze". (continuare în pagina 8)

punct de vedere legislativ, pentruaccelerarea dezvoltãrii infrastructuriidin România?

Lucian Bode: Dezvoltarea infra-structurii din România se face þinândcont în primul rând de MasterplanulGeneral de Transport aprobat prinHG 666/2016 ºi de POIM. Apoi, vor-bim despre legislaþia privind achizi-þiile publice care are un mare rol înimplementarea acestor proiecte, iaro modificare a acestei legislaþii înprivinþa reducerii termenelor trebu-ie discutatã temeinic cu toatepãrþile implicate (ANAP,instanþe de soluþiona-re a contestaþiilor,autoritate con-tractantã, com-panii). În acestdomeniu se re-glementeazã fo-arte mult la nivelsecundar, fie cãvorbim despre apro-barea indicatorilor tehni-co-economici ai unui proiect,fie cã vorbim despre modele decontract între constructor ºi benefi-ciar. Toate acestea se stabilesc prinHotãrâri de Guvern, iar noi ca legi-slativ nu avem competenþe în acea-stã zonã. Pâinea ºi cuþitul se aflã laGuvern pentru tot ce înseamnã im-

plementarea proiectelor de infra-structurã. Din Parlament, noi, prininiþierea de dezbateri ºi exercitareafuncþiei de control parlamentar, pu-tem sã semnalãm derapaje ºi sãmonitorizãm continuu acest proces.

Reporter: Consiliul InvestitorilorStrãini a propus, recent, Guvernuluiînfiinþarea unei entitãþi care sã supra-vegheze marile proiecte de infra-structurã. Cum vi se pare aceastãpropunere?

Lucian Bode: Mã aºteptam ca ace-astã propunere sã fie fãcutã în ca-drul dezbaterii pe care am organi-zat-o ºi unde au fost prezenþi 13 re-

prezentanþi ai companiilorcare au contracte de

construcþii pe infra-structura rutierã

mare, din cei 15 in-vitaþi. O astfel deentitate care sãs u p r a v e g h e z emarile proiecte

poate fi o soluþie încondiþiile în care re-

zolvãm ºi alte problememult mai stringente: calita-

tea documentaþiilor de atribuire, ca-litatea studiilor de fezabilitate, cali-tatea lucrãrilor efectuate etc.

Reporter: Vã mulþumesc!

8 Bursa Construcþiilor nr. 1 / 2018

"Nu cred cãputem vorbi despre

fenomenul corupþieica fiind principalulfactor de blocaj al

proiectelor deinfrastructurã".

Infrastructura

Consiliul InvestitorilorStrãini propuneGuvernului înfiinþarea uneientitãþi care sãsupravegheze marileproiecte de infrastructurã

Consiliul Investitorilor Strãini(FIC) a propus, recent, autoritãþi-lor înfiinþarea unei Unitãþi deImplementare a Proiectelor(UIP), care sã fie responsabilã desupravegherea implementãriimarilor proiecte de infrastruc-turã.

În viziunea comitetului di-rector al FIC, la ora actualã, înRomânia, existã o serie de obsta-cole administrative care împiedi-cã dezvoltarea infrastructurii,precum: probleme de proiecta-re, întocmirea defectuoasã a ca-ietelor de sarcini, procese ºi pro-ceduri de achiziþie complexe ºigreoaie din punct de vedere ad-ministrativ, procese ºi proceduri îndelungate ºi, uneori, slab coordonate,de obþinere a aprobãrilor necesare ºi, nu în ultimul rând, lipsa resurselorpentru monitorizare în etapa de derulare.

urmare din pagina 7