,,gffiw,wt,

LTv TOLSToI

* a- t* aa &'** a q

$. i\'{ v 3. q" $t 1,./\

Tradueere Si noteLucia Demetrius

,&l'

t11

Irflflilr

CUPRINS

Cronologie....... 5

Parteaintii..... .........,.... 15

Partea a doua.. ......,.......267

Partea a reia... ..............481

Referinle titice .............589

PARTEA iNTAI

O.i.at s-ar fi trudit cele cAteva sute de mii de oameni sislugeascl peticul de pimAnt pe care se ingrimldiserl, oricitl-ar fi bltltorit, l-ar fi acoperit cu pietre ca sI nu creasclnimic pe el, oricAt i-ar fi smuls ffecare ffr de iarbi abia ivit,oricit ar fi afumat aerul cu cirbuni sau cu gaz, oricAt ar fions pomii gi ar ff alungat animalele gi pislrile - primivaracrr tot primivari, chiar gi in orag. Soarele incilzea, iarbahoratl cregtea, inverzea, nu numai pe peluzele bulevar-ddor, ci gi printre lespezi, pretutindeni unde nu fusese

sulsi; mestecenii, plopii, mllinii igi deschideau frunzu-[plc cleioase gi miresmate, iar mugurii umflagi ai teilorflcsneau. Srincugele, vrlbiile ;i porumbeii incepuseri sl-si

6ngiteasci voioase cuiburile, ca in fiecare primlvari, si

lple, incilzite de soare, biadia,tpe l&ngi ziduri. Plante-psirile, gAzele gi copiii, togi erau veseli. Dar oamenii,

ii maturi, nu incetau sI se inqele qi si se chinuiascl pe

hg;i,9i unii pe algii. Oamenii nu socoteau drept in-qi sfantl aceasri dimineagi de primlvari, aceastl

dumnezeiasci a lumii, creatl pentru fericireaEprurilor, frumusege care imbie lapace,la intelegere

&rgoste, ci socoteau.drept sfAnt si insemnat ceea ce

i ei ingigi, ca si se stlpAneasci unul pe altul.

Leu Tolstoi

Astfel, in cancelaria inchisorii din gubernie, nu se so-cotea drept sfrnt si insemnar faptul ci ruturor oamenilor sianimalelor le este dat sI se bucure si si se induiogeze desosirea primiverii, ci cI se primise in ajun o hArtie, cu numir;i antet, prin care se ordona ca trei arestati, doul femei;i unbirbat, deginugi pentru instructie, si ffe adugi, azi,Z8 aprilie,pini la noul dimineaEa, la tribunalul judegean. Una dintreaceste femei, fiind socoritl cea mai primejdioasl criminalidintre ei, rrebuia si ffe dusi singurl.

$i iatl cI in urma acestui or&n, in ziua de 28 aprilie, laora opt dimineaga, gardianul-;ef intra pe sala intunecati gi

cu duhoarea grea a secgiei de femei, urmat de o femeie cufaga chinuitl gi cu pirul clrunr gi cirliongat. Purta o bluzlcu galoane la mAneci, incinsl cu o cingltoare cu sireturide un albastru-inchis; era sefa supraveghetoarelor.

- Ai venit dupl Maslova? intrebi ea, apropiindu-se cugardianul de serviciu de una dintre usile celulelor care di-deau pe sali.

Gardianul descuie cu zinglnit de fiare lacitul gi, des-chizAnd uga celulei din care nlvili un aer si mai stricat decAtcel de pe sali, strigi:

- Maslova, la tribunal!Pe urmi inchise usa pe jumltate si agtepti.PAni gi in currea inchisorii adia aerul invioritor al cAm-

piilor, adus de vAnr in orag. Pe sali ins5, aerul era inlbugitorgi stricat, imbAcsit cu miros de closer, de catran 9i de putre-gai, coplegind pe fiecare nou-venit cu tristege gi melancolie.Chiar supraveghetoarea, obignuitl cu aerul acesta rlu, cindintri de afarl pe sali, se simgi deodati obositi, gi parcl i se

ftcuse somn.

Din celuh se auzea zgomot, miscare, glasuri de femei,pagi de picioare desculge.

inaierea

- Hai, Maslova, migcl mai iute! N-auzi? srrj

nul-gef din qa celulei.

Peste cAteva clipe, o femeie tAnlri, nu pnapieptul mare, imbricati cu un halat cenusiu pcsa

o fusri albi, iegi cu pagi sprinteni din celuln gi

repede de gardianul-gef. Purta ciorapi grogi dincllgiminte butuclnoasl de inchisoare gi o bassub care avusese grija sl-gi scoate celiva cirliongiei era albi, foarte albi, aga cum e chipul acelorat

vreme indelungati in aer inchis si care iti amim

gurii crescugi pe cartofii ginugi in pivnigl Toc qerau;i miinile mici gi late, qi gitul plin, care-i ic

lerul larg al halatului. in aceasti fagi smeadi rc t

ochi negri, sclipitori, poate pugin umflaqi, dar ftroate ci unul era cam sa;iu. Femeia se Einea dreptlnainte. CAnd ie;i pe sall, igi didu capul pe sporigi ridici ochii spre gardianul-gef, gata si indcpl

ce i se va cere. Gardianul era tocmai si inchidicind din dosul ei se strecuri chipul alb, aspru

1

unei bitrine cu pir cirunt, neacoperit. Bltrine;opteasci ceva Maslovei, dar gardianul impinrcapul ei, care nu se mai vlzu. Risul unei femc

celuli. Maslova zAmbi gi ea gi se intoarse sprc

zibreliti a ugii. BiuAna se lipi de cealaltl partc e

gi-i strigl cu glas rlgu;it:- Baga de seaml, nu cumva si spui ceva de pn

numai una;i bunl de la inceput pAni la sfArgit,l

- SI se isprlveascl odati. Mai r1u decit i

acuma n-are sI fie, rispunse Maslova.

-Ba are si fie odatl, cI doar n-o fi de dogardianul cu aer de gef, sigur de hazul lui.

-Dupi mine, marg!

Inaierea

- Hai, Maslova, migci mai iute! N-auzi? strigi gardia-

nul-gef din uga celulei.

Peste cAteva clipe, o femeie tAniri, nu Prea inalti, cu

pieptul mare, imbricati cu un halat cenugiu peste o bluzl gi

o fusti albi, iegi cu pagi sprinteni din celuli 9i se apropie

repede de gardianul-gef. Purta ciorapi grogi de bumbac,

incilgiminte butucinoasl de inchisoare gi o basma albi, de

sub care avusese grija sl-qi scoati cegiYa cirliongi negri. Faga

ei era albi, foarte albi, a$a cum e chipul aceiora care au stat

vreme indelungatl in aer inchis gi care igi amintesc de mu-

gurii crescuEi pe cartofii ginugi in pivnigl. Tot aga de albe iierau ;i mAinile mici gi late, ;i gAtul plin, care-i iegea din gu-

Ieml larg al halatului. in aceastl fagl smeadl, te uimeau doiochi negri, sclipitori, poate pulin umflagi, dar foarte vii, cu

roate ci unul era cam sa;iu. Femeia se ginea drept, cu pieptulinainte. CAnd iegi pe sah, igi dldu capul pe spate 9i pe urmlisi ridicl ochii spre gardianul-gef, gata s[ indeplineascl totce i se va cere. Gardianul era tocmai sl inchidi u9a celulei,

cand din dosul ei se strecurl chipul alb, aspru gi zbArcit al

'.mei bltrine cu plr cirunt, neacoperit. Bitrina incepu si-iiopteascl ceva Maslovei, dar gardianul impinse uga Peste:epul ei, care nu se mai vizu. Risul unei femei risuni in:Culi. Maslova zAmbi gi ea gi se intoarse spre ferestruicaubreliti a ugii. Bltrina se lipi de ce alalti parte a ferestruiciin-! strigi cu glas rigugit:

- Bagi de seami, nu cumva sl spui ceva de prisos. Jine-omn-m:i snx gi bunl de la inceput pini la sfArgit, ;i gata.

- Si se isprlveasci odati. Mai riu decAt a fost pAnir:::n^ n-are sI fte, rlspunse Maslova.

- Ba are si fie odati, ci doar n-o fi de doui ori! zise

s,:dianul cu aer de gef, sigur de hazul lui.

- Dupi mine, marg!

t7:w-sfrl, in cancelaria inchisorii din gubernie' nu se so-

.drept sflnt 5i insemnat faptul ci "t"tot oamenilor 9i

il5;il;;";;t " b"'o" ;i si se induioeeze de

:e primiverii, ci cI se primise in ajun o hArtie' cu numir

;;;;."t.;. ordo"" t' trei arestagi' doui femei qi un

r, defnuqi pentru instrucgie, si fie aduqi' azi' 28 aprilie'

;;il;ineaga, la tribunalul judegean' un1 dinl;

* f.-.i, fiind socotiti cea mai primejdioasl criminalA

re ei, trebuia si fie dusl singuri'

ii iati ci in urma acestui o'li"' i" ziua de 28 aprilie' la

;;;;;;,"' gardian''1-eef intra pe ''i l"t'1::::ujiilho".." grea aiecgiei de femei' urmat de o femete cu

;;;;i.; plri cirunt;i cirlionlat' Purta o bluzl

oto*. la mineci, incinsl cu o cingitoare cu gireturi

il AU*,*-r"chis; era gefa supraveghetoarelor'

l;;;;i;pn M",lo'"1 inirebeia' apropiindu-se cu

O""f i. r.*i.iu de una dintre uqile ttloltlot care di-

n pe sali.

Gardianuldescuiecuzinginitdefiarelacltul9i,-des-tirrd,rf"..l rlei din care

"aieli o" aer ;i mai stricat decit

l& pe sall, strigi:

- \laslova, la tribunal!

Pe urmi inchise uqa pe iumitate ;i agtepci'

i,;;6;r..,i,,tt'itotii adia aerul invioritor al cAm-

ilor, adus de vint in oraq' Pe sali tnsi' aerul era inlbuqitor

*ricat, imbicsit.o -i'o' de closet' de catran 9i de putre-

;;;i.ilJpe fiecare *-"t'it cu tristege qi melancolie'

Liar supraveghetoarea, o-biqnuiti cu aerul acesta riu' cAnd

il.a.'J"ru [. ,"1n, ," 'i*ii deodatl obositi' 9i parci i se

kuse somn.

Dinceluliseauzeazgomot'migcare'glasuridefemei'qi de picioare desculge'

ililil

I8 Leu Tolstoi--=......>==::#

Ochiul bltrAnei pieri din ferestruicl si Maslova il urmlpe gardianul-gef, cu pasi mici 9i gribigi. CoborArl scara depiatr5, trecuri pe lingl celulele birbatilor, incl 9i mai duh-nitoare si mai zgomotoase decAt cele ale femeilor, si, urmi"-rigi mereu de algi ochi de dupl fiecare ferestruicl zilbrelki,intrari in cancelarie, unde asteptau doul santinele inarmate.Un funcEionar didu unuia dintre soldagi o hArtie caremirosea a rurun si-i spuse, arltAnd spre arestati:

- Ia-o in primire.Soldatul, un tiran din Nilni Novgorod, cu faga ro;ie,

ciupiti de virsat, b;gi hArtia in mangeta mantalei gi,

zimbind, arltl spre deginuti gi-i {bcu cu ochiul camaraduluisiu, un mujic ciuvagr cu umerii lagi. Pe urml soldagii gi

deginuta coborirl inci o scarl, indreptAndu-se spre iegireaprincipali. Trecurl printr-o portigi tiiatl in poarta ceamare ;i porniri prin mijlocul strlzilor pietruite ale ora;ului.

Birjarii, negustorii, bucitiresele, muncitorii, functio-narii se opreau gi se uitau curiosi la arestati. Unii dldeau dincap, gAndindu-se: ,,iaca unde ajungi dacl te porgi prosr, nuca noi!" Copiii se uitau inspiimAntati Ia criminali, liniqtiginumai de gAndul cl.erapizitd.de doi soldagi, si cL acum numai putea face nici un rIu. (Jn giran, care-gi vAnduse cir-bunii;i igi biuse ceaiul intr-o ceainlrie, se apropie de femeie,igi fhcu cruce gi-i intinse o copeicl Ea se inrogi, pleci frunteasi ingiimi ceva.

Simgea toate privirile indreptate asupra ei si se uita gi ea

pe furig, cu coada ochiului, la oameni, inveselitl pugin deinteresul pe care-l degtepta. O inveselea 9i aerul acela de

primivarl, atAt de curar, mai ales pe langl cel din inchisoare,dar o dureau picioarele, dezobignuite sI umble pe drumufi

1 Popor din qinutul Volgii

Inuierea

pietruite ;i inclltate cu incilgiminrea grea a inchisorii.Se uita pe unde mergea gi ciuta sI calce cAt putea mai ugor.in faga unei dughene cu ft.inl, femeia era cAt pe ce s5. calce

cu piciorul un porumbel cenugiu, care ciugulea pe jos. Pa-

slrea isi lul zborul 9i, Illfhind, trecu pe lAngi urechea ei, mais-o atingi ugurel cu aripa. Ea zAmbi; apoi, gAndindu-se lastarea ei, ofti din greu.

2

Povestea deginutei Maslova era dintre cele mai obisnuite.Maslova era copila unei femei nemiritare, care, impreuni cumaici-sa, pizea virele pe mogia a doui surori, fete bitrAne.Femeia aceasta, mama Maslovei, nigtea in fiecare an cAte uncopil. il botezanumaidecAt, ata cum era obiceiul la tari; peurmi nu-l mai hrinea gi pruncul nedorit, venit pe lume ftllsi fie nevoie de el gi care o stingherea la treabi, murea repede

de foame.

A;a ii muriseri cinci copii. ii boreza, apoi inceta si-i maihrlneasci, si ei piereau unul dupl altul. Al gaselea copil,ficut cu un rigan care rrecuse pe acolo, ar fi avur aceeagi

soartl, daci una dintre cele doui domnigoare bitrAne n-arfi intrat intr-o zi in locuinga ingrijitorilor de vite, ca si certefemeile de Ia vaci, penrru ci smAnrAna mirosea a grajd.Lehnza era culcati acolo, ginAnd la piept un copil frumos gi

zdravin. Domnigoara Ie mustri gi pentru smAntAni gi pentrucI hsaserl lehuza sI srea in odaia ingrijitorilor de vite. Eragata si plece, cAnd vlzu mai bine pruncul, se tnduiogl de el,

si propuse si-i fie ea nagi. il botezi, intr-adevir, gi, fhcAn-du-i-se mili de fina ei, ii dldu mamei lapte gi bani. Copilasclpi cu viagI. Domnigoarele ti si spuneau ,,fetita salvati".

t9

I8 Leu Tolstoi

Ochiul bitrinei pieri din ferestruici gi Maslova il urmlpe gardianul-gef,, cu pasi mici gi grlbigi. CoborArl scara de

piatri, trecurl pe lAngi celulele birbagilor, inci gi mai duh-nitoare si mai zgomotoase decAt cele ale femeilor, si, urmi-riti mereu de algi ochi de dupl ffecare feresrruicl z\brelitl,,intrarl in cancelarie, unde agteptau doui santinele inarmate.Un functionar dldu unuia dintre soldagi o hArtie caremirosea a tutun si-i spuse, aritAnd spre arestati:

- Ia-o in primire.Soldatul, un giran dln Nilni Novgorod, cu faqa rogie,

ciupitl de vlrsat, bigl hArtia in mangeta mantalei gi,zAmbind, arlti spre deginuti;i-i ftcu cu ochiul camaraduluisiu, un mujic ciuvasr cu umerii lagi. Pe urmi soldagii gi

dednuta coborArl inci o scarl, indreptAndu-se spre iegireaprincipall. Trecurl printr-o portiql tiiatl in poarta ceamare gi pornirl prin mijlocul strizilor pietruite ale oragului.

Birjarii, negustorii, bucltLresele, muncitorii, functio-narii se opreau;i se uitau curiosi la arestati. Unii dideau dincap, gAndindu-se: ,,iaca unde ajungi daci te porgi prost, nuca noi!" Copiii se uitau inspiimintati la criminali, linigtiginumai de gAndul cd. era pizit| de doi soldagi, si c5. acum numai putea face nici un rlu. Un giran, care-gi vAnduse clr-bunii gi igi bluse ceaiul intr-o ceainirie, se apropie de femeie,igi ftcu cruce si-i intinse o copeici. Ea se inrogi, plecl frunteasi ingS.ima ceva.

Simgea toate privirile indreptare asupra ei si se uita gi ea

pe furig, cu coada ochiului, la oameni, inveseliti pugin deinteresul pe care-l destepta. O inveselea si aerul acela deprimivarl, atAt de curat, mai ales pe lAngi cel din inchisoare,dar o dureau picioarele, dezobignuite sI umble pe drumuri

I Popor din Einutul Volgii

Inuierea

pietruite gi incilgate cu incilgimintea grea a inchisorii.Se uita pe unde mergea gi ciuta si calce cit putea mai usor.in faga unei dughene cu ftinl, femeia era cit pe ce si calce

cu piciorul un porumbel cenusiu, care ciugulea pe jos. Pa-

sirea isi lui zborul 9i, Iblfhind, trecu pe lAngl urechea ei, mais-o atingl ugurel cu aripa. Ea zAmbi; apoi, gAndindu-se lastarea ei, ofti din greu.

2

Povestea detinutei Maslova era dintre cele mai obignuite.Maslova era copila unei femei nemiritate, care, impreuni cu

maici-sa, pizea vitele pe mogia a doul surori, fete bitrAne.Femeia aceasta, mama Maslovei, nS.gtea in ffecare an cAte uncopil. il boreza numaidecAt, asa cum era obiceiul la garl; peurml nu-l mai hrinea si pruncul nedorit, venit pe lume fbrlsi fie nevoie de el gi care o stingherea la treabi, murea repede

de foame.

Asa ii muriser} cinci copii. ii boteza,apoi inceta si-i maihrineascl, si ei piereau unul dupi altul. Al ;aselea copil,ficut cu un tigan care rrecuse pe acolo, ar fi avut aceeagi

soarti, dacl una dintre cele doui domnigoare bS.trAne n-arfi intrat intr-o zi in locuinga ingrijitorilor de vire, ca si cerrefemeile de la vaci, pentru cI smAntAna mirosea a grajd.Lehaza era culcatl acolo, ginAnd la piept un copil frumos 9izdravln. Domnisoara le mustri si pentru smAntAnI si pentruci hsaserl lehuza sI stea in odaia ingrijitorilor de vite. Eragata si plece, cAnd vlzu mai bine pruncul, se induiogi de el,

gi propuse si-i fie ea nag[. il botezi, intr-adevir, gi, ftcin-du-i-se mili de fina ei, ii dldu mamei lapte gi bani. Copilascipi cu viagi. Domnigoarele ii gi spuneau ,,fetita salvat5.".

19

Lea Tolstoi

implinise trei ani, cAnd maicl-sa se imbolnivi gi muri.Bunica ei, ingrijitoare la vite, nu era in stare s[ creasci co-

pila, aga ci bltrAnele domnigoare luarl fetiga in casa lor.Pentru ele, copila aceasta cu ochii negri, neob\nuit de vioaiegi de drIgIIagI, era o mingAiere.

Cea mai finlri, Sofia lvanovna, aceea care botezase

copila, era o femeie mai blandi. Maria Ivanovna, cea mai invArsti, era mai aspri. Soffa Ivanovna imbrlca fetiga, o invigasi citeasci gi ar fi vrut s-o creasci ca pe un copil de suflet.Maria Ivanovna insl voia sI facl din ea o buni muncitoare,o buni fatl in casl gi din pricina asta era mai asprl cu ea, opedepsea 9i chiar o bltea, cind era in toane rele. Sub aceste

doui inrAuriri copila crescu jumltate fatlin casl, jumitatecopil de suflet. O;i chemau cu un nume care nu era nici de

stlpAn, nici de slugI, nici Katia, nici Katienca, ci Katiuga. Ea

cosea, flcea curlgenie prin casi, freca icoanele cu creti,prljea, rignea 9i servea cafeaua, spila mirungi;urile gi, dincAnd in cind, stitea cu domnigoarele ;i le citea cu glas tare.

Fusese de cAteva ori ceruti in cisitorie, dar nu voise si ia

pe nimeni, pentru cl simtea civiaga alituri de un muncitorar ff anevoioaslpentru ea, care se obignuise cu huzurul uneiviegi boieregti.

Triise aga pinl la gaisprezece ani. Atunci venise in casa

domnigoarelor un nepot al lor, studenl un pring bogat, 9iKatiuga se indrlgostise de el, fbrl a indrizni s[ io mlrturi-seasci nici lui gi nici chiar ei insegi. Mai trecuserl doi ani.

Acelagi nepot, care pleca la rlzboi, venise iar la mitugile luipentru patru zile . in ajunul plecirii, o necinstise pe Katiuga,

gi plecase, strecurindu-i o hirtie de o suti de ruble. Cinciluni dupi plecarea lui, Kadqa era sigurl ci e insircinatl. '

Din clipa aceea, o cuprinse o scArbl de toate. Se gAndea

numai cum sI scape de ruginea care avea s[ se afle in curAnd.

inuierea

in..po a-gi sluji prost stipinele, parcl in sili gi, ftri sI grienici ea cum, izbucni intr-o zi. Le spuse cuvinte grosolane,pentru care mai tirziu se cli, gi le ceru sL-i dea drumul.

Domnigoarele, foarte nemulgumite de ea, o lisari slplece. PlecAnd de acolo, Maslova se rocmi la comisarul po-litiei rurale, dar nu putu si rlminl la el mai mult de treiluni, pentru ci stipAnul, bltrAn de cincizeci de ani, incepusi se lege de ea. Odati, cAnd el se ariti mai indrizneg decitoricAnd, femeia, clocotind de furie, il ociri, il fbcu dobitocgi diavol bitrAn 9i-l imbrAnci atAt de tare, incAt bltrAnulcizu jos. Fu alungati pentru obriznicia ei. Nu mai avea niciun rost si-9i caute alt loc; vremea nasterii se apropia giMaslova intrl la moaga din sat, o viduvi care frcea negog curachiu. Nagterea fu ugoarI, dar femeia, care mai mogise inacelagi timp gi o glrancl bolnavl, o imbolnivi gi pe Katiugade febri puerperah. Nou-nlscutul, un bliat, fu trimis la unorfelinat unde, dupi cum povesti bltrina care il dusese,muri indatl.

CAnd intrl in gazdi la moaga, Katiusa avea o suti doui-zeci;i gapte de ruble: douizeci gi gapte cAgtigate de ea, 9io sutl diruite de cel care o necinstise. La plecarea ei de acolo,mai avea numai gase ruble. Nu gtia sl-gi plstreze banii, iicheltuia pentru ea si-i mai didea si oricui ii cerea. Moasa iiluase pentru glzduire, hranl gi ceai patruzeci de ruble pedoui luni, douizeci gi cinci de ruble cheltuise cu nasEerea,

patruzeci de ruble imprumutase bitrinei ca si-gi cumpere ovaci, si mai risipise incl vreo doulzeci de ruble pe rochii 9idaruri. Cand se insinitogi, Katiuga nu mai avea nici un bangi fu nevoiti sl-gi caute iar de lucru. GIsi un loc la un inginersilvic, om insurat, dar care 9i el, ca gi comisarul, incepu s[ se

lege de ea inci din prima zi. Katiugei ii era scArbi de el giciuta si-l ocoleasc5. El insi avea mai multi experiengi, era

27

I

Lea Tolstoi,

implinise trei ani, cAnd maicl-sa se imbolnlvi 9i muri.Bunica ei, ingrijitoare la vite, nu era in stare s[ creascl co-

pila, aga ci bitrinele domnigoare luari fetiga in casa lor.Pentru ele, copila aceasta cu ochii negri, neobignuit de vioaiegi de drlgllagi, era o mAngAiere.

Cea mai tdniri, Sofia Ivanovna, aceea care botezase

copila, era o femeie mai blAndi. Maria Ivanovna, cea mai invArsti, era mai aspri. Sofia Ivanovna imbrlca fetiga, o invigasi citeasci gi ar ff vrut s-o creasci ca pe un copil de suflet.

Maria Ivanovna insi voia si faci din ea o buni muncitoare,

o buni fatl in casi gi din pricina asta era mai asprl cu ea, o

pedepsea 9i chiar o bitea, cAnd era in toane rele. Sub aceste

doul inriuriri copila crescu jumltate fati in casI, jumltatecopil de suflet. O gi chemau cu un nume care nu era nici de

stipin, nici de slugi, nici Katia, nici Katienca, ci Katiuga. Ea

cosea, flcea curigenie prin cas[, freca icoanele cu cretl,priljea, rignea gi servea cafeaua, spila mirungigurile ;i, dincAnd in cAnd, stltea cu domnigoarele gi le citea cu glas tare.

Fusese de cAteva ori cerutl in clsltorie, dar nu voise si ia

pe nimeni, pentru ci simgea civiaga allturi de un muncitorar fi anevoioasl pentru ea, care se obignuise cu huzurul uneiviegi boieregti.

Triise a;a pinl la gaisprezece ani. Arunci venise in casa

domnloarelor un nepot al lor, student, un pring bogat, gi

Katiuga se indrigostise de el, ftri a indrizni si i-o mirturi-, . ,t , , ,. t

seasca nlcl rul sl nlcr cniar ei insesi. Mai trecuseri doi ani.Acelagi nepot, care pleca la riaboi.,venise iar la mltqile luipentru patru zile. in ajunul pleclrii, o necinstise pe Katiugagi plecase, strecurindu-i o hArtie de o suti de ruble. Cinciluni dupi plecarea lui, Katiu;a era sigurl ci e inslrcinati.

Din clipa aceea, o cuprinse o scArbl de toate. Se gAndea

numai cum sI scape de ruginea care avea s[ se afle in curAnd.

Inaierea

Incepu a-gi sluji prost stipinele, parcl in sill gi, fhri si gtienici ea cum, izbucni intr-o zi. Le spuse cuvinte grosolane,pentru care mai tirziu se cii, gi le ceru si-i dea drumul.

Domnigoarele, foarte nemulgumite de ea, o lisari siplece. Plecind de acolo, Maslova se tocmi la comisarul po-litiei rurale, dar nu putu si rimlni la el mai mult de ireiluni, penrru ci stlpAnul, bltrin de cincizeci de ani, incepusi se lege de ea. Odatl, cind el se ariti mai indrizneE deiatoricAnd, femeia, clocotind de furie, il ociri, il fhcu dobitocgi diavol bltrAn gi-l imbrAnci attt de rare, incAt bitrAnulcizu jos. Fu alungati pentru obrlznicia ei. Nu mai avea niciun rosr si-gi caute alt loc; yremea naqterii se apropia giMaslova intrl la moaga din sat, o vlduvicare flcea negog curachiu. Nagterea fu ugoari, dar femeia, care mai .rroqir. inacelagi timp 9i o glranci bolnavi, o imbolnivi gi pe Katiugade febrlpuerperali. Nou-nlscutul, un bliat, fu tiimis la unorfelinat unde, dupi cum povesri bltrina care il dusese,muri indatS.

Cand intrl in gazdi la moa;L, Katiuga avea o suti doui-zeci qi gapte de ruble: doulzeci gi gapte clgtigate de ea, gio sutl diruite de cel care o necinstise. La plecarea ei de acolo,mai ayea numai sase ruble. Nu gtia si-gi pistreze banii, iicheltuia penrru ea 9i-i mai dldea gi oricui ii cerea. Moasa iiluase pentru gizduire, hranl 9i ceai patruzeci de ruble pedoui luni, doulzeci si cinci de ruble cheltuise cu nascerea,paruzeci de ruble imprumutase bltrAnei ca si-gi cumpere ovacl, gi mai risipise inci vreo douizeci de ruble pe rochii 9idaruri. Cind se inslnltoqi, Katiuga nu mai avea nici un bangi6r nevoiti sl-gi caute iar de lucru. Gisi un Ioc la un inginersilvic, om insurat, dar care 9i el, ca gi comisarul, incepu sl selege de ea incl din prima zi. Katiugei ii era scArbl de el giciuta si-l ocoleasci. El insi avea mai multl experienrl, era

z2 Leu Tol.stoi.

mai siret decAt ea gi, mai ales, era stlpAnul care purea s-otrimiti unde voia el. Folosind o imprejurare potriviti,o posedi. Nevasta lui prinse de veste si, gisindu-i odatl sin-gu.ri intr-o odaie, se arunci asupra Katiusei gi o luila bltaie.Katiqa nu se hsi nici ea mai prejos; s-a iscat acolo o plruializdravilni,sipe urml fata a fost izgoniri, fhri sI i se pliteasclnici un gologan din banii munciti. Atunci Katiuga se muriin ora;, trase in gazdd,lao mltusi de-a ei, al clrei birbat eralegltor de cirti. Pe vremuri, o duseserl ei bine, dar acumomul igi pierduse rori cliengii, se imbita zilnic, si vindea totce-i cidea in mAnI ca sI aibi penrru biuturi.

Mituga ei tinea o mici spilitorie din care triia ea cucopiii gi birbatu-slu, un netrebnic pe care-l intretinea rotea. O imbiase si pe Maslova si intre spilitoreasl la ea, darfata,vizindviaga grea a celorlalre munciroare care locuiaula mltugi-sa, govlia si ciuta prin birouri de plasare, sI se

tocmeascl serviroare aiurea. in sfArgit, glsi un loc la o cu-coani care avea doi biiegi la liceu. DupI o siptlmAnl, celmai mare dintre ei, care era in clasa a sasea si care h.sase sL-icreasci mustigile, nu-gi mai vedea de carte gi n-o mai lisa inpace pe Maslova. Maici-sa invinui tot pe Katiu;a gi o diduafarA.. Nu mai gisea ah loc. Odati, la biroul de plasare,Maslova intAlni o cucoani cu braEe goale, durdulii, impodo-bite cu briqiri si inele. Cucoana, aflAnd situagia MaJovei,o pofti la ea. Katiu;a se duse gi fu primiti cu caldurl, ospi-tat5. cu prljituri 9i cu vin dulce. Apoi cucoana trimise ser-vitoarea undeva cu un bilegel. Citre searl, intrl in odaie unom inalt, cu pirul lung care incepea sI albeasci, si cu barbacIruntl. Se agez5. lAngl Maslova si incepu s-o priveasci cuochi sclipirori, si-i zAmbeasci si si glumeascl. Gazda il chemlin camera de alituri si Maslova o auzi spunAndu-i: ,,E proas-pItI! De la gari!" Pe urmi o chemi si pe ea acolo, ii spuse ci

inaierea

domnul era un scriitor care are foarte mulqi bani ;i care e

hotarAt sI nu precupegeasci nimic, daci fata ii va fi pe plac.

Ea il plicu, qi scriitoml ii dirui in urmi doulzeci ;i cinci de

ruble, flglduindu-i si vini s-o vadi mai des. Banii aceia

se duseri repede, pe chirie, pe o rochie noul, pe o pilirie gi

pe nigte panglici. DupI cAtevazlle, scriitorul trimise iar dupi.". ii dldu incl doulzeci gi cinci de ruble si o intrebi dacin-ar vrea sI se mute intr-o locuingl numai pentru ea singuri.

Acolo, in apartamentul inchiriat de scriitor, Maslova se

indrlgosri de un vAnzltor de privilie, un b5.iat vesel, care

locuia in aceeagi curte. Ea insisi i-o mS.rturisi scriitorului gi

se mutl iar in alti locuingl mai mici. VAnzltorul ii ftgiduises-o ia de nevasti, dar intr-o zi o plrlsi, flri sl-i spunl nimic,

;i fu gi la Nijni Novgorod. Maslova rimase singuri. Ar fi vrutsi stea mai departe in apartament, dar nu i se ingidui. Iarcomisarul ii spuse ci va putea trli asa numai daci va clpltacondicuga de prostituatl gi se va supune controlului medi-cal. Atunci se intoarse iar la mitusl-sa. B5.trAna, vizAnd-oimbricatl cu o rochie la mod[, cu pelerini gi cu pillrie, in-cepu s-o priveasci respectuos, ca pe o fhpturi care urcase o

reapti mai sus in viagi si pe care nu mai putea s-o imbie sIse tocmeasci in spilltoria ei. Maslova nici nu-gi mai puneaacum intrebarea daci trebuie sau nu sl se faci spalitoreasi.Se uita cu mili la viaga trudnicS. pe care o duceau, in spl-litoria din fa9[, femeile acestea palide, cu miini slabe, unele

atinse de oftici, care spilau gi calcau in aburi de slpun, la ocllduri de treizeci de grade, cu ferestrele deschise vara gi

iarna, gi se infiora la gAndul ci ar fi putut sI robeasci ;i ea laaceasti munci silnici.

irr,r.e^.a "..ea

deosebit de grea pentru Maslova, vremein care nu-gi gisise nici un ocrotitor, ea intAlni o femeie care

momea fete pentru case de tolerangi.

a3

I

tt

rI

I

Inaierea

domnul era un scriitor care are foarte mulgi bani 9i care e

hotlrAt si nu precupegeascl nimic, daci fata ii va ff pe plac.Ea il plicu, gi scriitorul ii dirui in urmi douizeci gi cinci de

ruble, fbglduindu-i si vinl s-o vadl mai des. Banii aceia

se duseri repede, pe chirie, pe o rochie noui, pe o pillrie 9ipe nigte panglici. Dupi citevazile,scriitorul trimise iar duplea. ii dldu inci doulzeci gi cinci de ruble si o intrebi dacin-ar vrea sI se mute intr-o locuingl numai pentru ea singrrrS..

Acolo, in apartamentul inchiriat de scriitor, Maslova se

indrlgosti de un vAnzltor de privilie, un biiat vesel, care

locuia in aceeagi curte. Ea insisi i-o mirturisi scriitorului gi

se muti iar in altl locuingi mai mici. Vinzitoml ii fbgiduises-o ia de nevasti, dar intr-o zi o plrlsi, fhri si-i spuni nimic,5i fugilaNilni Novgorod. Maslova rimase singuri. Arfivrutsi stea mai departe in apartament, dar nu i se ingidui. Iarcomisarul ii spuse cI va putea trii aga numai daci va clpita-ondicuta de prostituati gi se va supune controlului medi-cal. Atunci se intoarse iar la mitugl-sa. Bltrina, vizind-o:mbracatl cu o rochie la modi, cu pelerinl gi cu palarie, in-;epu s-o priveasci respectuos, ca pe o flpturi care urcase o:rEapti mai sus in viaEi si pe care nu mai putea s-o imbie siie rocmeasci in spilitoria ei. Maslova nici nu-si mai puneaxum intrebarea dacl trebuie sau nu si se faci spalitoreasi.i uita cu mili la viaga trudnicl pe care o duceair, in spi-.riroria din fagi, femeile acestea palide, cu mAini slabe, unelerq-:rse de oftici, care spllau gi calcau in aburi de sipun, la oi^luri de treizeci de grade, cu ferestrele deschise vara gi

;ura ;i se infiora la gindul cI ar fi putut sI robeascl gi ea lar-*riti muncl silnici.

in t.emea aceea deosebit de grea pentru Maslova, vreme,u. :i.re nu-gi gisise nici un ocrotitor, ea intAlni o femeie carerurr:iea fete pentru case de tolerangl.

a3

*-rai ales, era stipAnul care Putea s-o

Folosind o imPrejurare Potriviti'rinr de veste 9i, gisindu-i odati sin-

mci asupra Katiuqei 9i o lui la bitaie'

4-r; prejos; s-a iscat acolo o Piruialire a fost izgoniti, fhri si i se pliteascl

nii muncifi. Aunci Katiuqa se muti

bo mirqi de-a ei, al cirei birbat era

rmuri, o duseserl ei bine' dar acum

;&nqii, se imbltazilnic, givindea tot

ri aibi pentru biuturi.l mici spllitorie din care triia ea cu

, un netrebnic pe care-l intreginea tot

leslova sa inue spihtoreasi la ea' dar

ne celorlalte muncitoare care locuiau

gi ciuta prin birouri de plasare' si se

,.ior.t in sfArgit, gisi un loc la o cu-

liieqi la ticeu. Dupi o siptimAni' cel

rrc era in clasa a qasea 9i care lisase si-i

rgi mai vedea de carte si n-o mai hsa in

&-r" invinui tot Pe Katiuqa 9i o didu

r alt loc. Odatl, la biroul de plasare'

mni cu brage goale, durdulii, impodo-

dc- Crr.o"n", "hattd

siuagia Maslovei'

lse duse gi fu primiti cu cildurl' ospi-

uvin dulce. Apoi cucoana trimise ser-

m bilegel. Citre seari, intri in odaie un

-gr."t. incepea s[ albeasci, 9i cu barba

hfr \{"ttorrli it..P, s-o Priveascl cu

dtrascl Ei si glumeasci' Gazda il chemi

if \taslova o auzi spunAndu-i: "E proas-

burml o chemi qi pe ea acolo' ii spuse cI