Dedic oceustd carte

Ludnilei Hliiru;na Tolstoi

PREFATAde atunci ,,Pinocchio" squ ,,Aaenturile unei pdpugi de lemn" (in limba italiand, pdpuga de lemn se cheamd buratino). Dupd ani gi ani, adeseori le istoriseam prietenilor mei,fetile gi bdieli, minunatele pdlanii ale lui Buratino, ;i cuft7 pierdusem cartea, de fiecare datd poaestea era alta, de f iecare datd ,ntiscoceam tot soiul de pdlanii, care nici mdcar nu erau cuprinse ?.n carte. Acum, dupd atita amai tle uretne, nti-am amintit de oechiul meu prieten Buratino, Si m-am gindit sd ud spun gi aoud, fetile Ei bdiefi, minunata poueste a omuIelului de lemn.ALEXEI TOLSTOIPe aremea ctnd erarn copil

mult, -- enumeae foarte mult am citit o carte: se

iliiJil

lI

;r\w

ifi{

-)

----r'a_-_:

(ln butuc care scinceste cu g[as omenescnrrneresfe

in miini[e du[gheru[ur Gruseppe

De mult, tare de mu11., traia intr-un orAqel de pe malui '\16rlr Mediierane un dulgl'rer biririn, De nr!me Girrseppe, poreclit Nas-Vlnil Intr-o bun6 zi ii n lca Datrlnuiul ln nrina un butuc, intru nitnic dt osebit de bu5lgnil care -ce arttt.tcl iarna in foc si dea cildurl ,,'lot e bine, iri zise Giustlppe. Am s5-nccrc sd scot ceva diil ienrnr:l dsta. O fi el l-.rrn micar pentru-n iricior de masa"., $i mestertr I dllgher i;i aga{i1 pe nas ochelarii lcgalr ctr tlll ca:r::: 11r: sioa ri, la fcl de bitrini ca ;i e1 , invirti butucul in nliini ;i-n cele din urma inceiru s5-l ciopleascd cu bdrdi{a. Cum cioplea el a9a, deodati tin :1las pifigaiat din cale-afari prinse a scinci:

.)

Giuseppe ldsb sa-i lunece ochelarii pe

-- Vileu, vileu 1... ^&lai lncet, nrai

inr.af fia-ti rnild

I

viriul nasului qi

virc'a prin atelier: nu eta ttimeni... Cerceti sub tejghca -- nimeni...

i;i roti pri

gdsi Cotrobii in co;ul cu tala$ - nu ochii nimic... Scoase capul pe u;a ;i-;i arunca in stradi,,,\1i s-rt

strada ara

prustie...

prirui isi zise Giuseppe. Cine putea sd scinceascS?'' Apucd iar bdrdila, dar cum lovi butucui, auzi din nou glis;ciorul sub{irel :

fi

Nu-nlelegi cZ mi doarc ? De data aceasta, Giuseppe se -sperie de-a binelea ; pind st ocnelarl i i se aburiri de spaimS. RSscoli cr-r privirea toate ungherele inciperii. se viri pina gi-n vatra gi, risucindu-qi gitul, se uitd prirr de:;chiziitu:afro rn u lu

- Valeu, valeu !

i.

Nu era nimeni. ,,Oi ii biut poate ceva ct: nu-nti prie;te 1i de-aia-rni iiuie urechii." se glnor larail ur uselipe. Dar nu | In ziua aceea dozrr nu biuse nirnic... Dlrlti ce se rnai iinilti pulin, Giuseppe lui rindcaua; ii potrir i cu ciocanul partca de dinapoi, in a;a [el ca tbi;ul culiiu]ui sii iasi afari doar at'it cit efa ncvoie -'' nici prca rnult, nici prea pu!in -- l,rilse butrtrLil pe tejghra;i. de-abia trase o dzlti cu rindeaua, cd aLrzi din il!,u: Vileu, vileu ! De ce nu-!i r.ezi de treab;L -., [)e ..c irrii tot .lirr pe;ti ? se tinguia cu deznidejde gl :isr:iorul sLrbtircl. Giuseppe scioi rindeaua din m'ini, sc trrse inapoi, un pas sl lnca un pas, pini cdzu de-a dreptul pc dulumea ; isi diduse sca;na sul acela sub{irtl venea diniuntrul butucriiui de iemn.

Giuseppe daru{esfe butucul oorbttor prietenulut sau Carlotocmai atunci veni ia Giuseppe. Carlo fla5netarLrl, un vechi piieten al siu. Pe vremuri, Carlo colinda c-rra lelr', purtind o piliirie cu borurili' largi, ;i-;i agonisea piinea, ciniind din guri Ei din minunata lui flaq neti. I)ar acurn imbitlinise, era holnar'. iar flaqneta era $l ea de mult

Iata

cI

:.tricatd.

- tJu!la zlua, uruseJrno snrrse el inlrind in

du

lgherie.

Ce

f

aci

acolcl pe du5umea ? -- Ei, am pierdLrl ;i eu un gurubel... Dar da-l incolo ca degeaba-l r:aut, rispunse Giuscppe privind chiorig la butuc. Tu, bitrine, crrm o mai duci ? gindesc in fel gi chip cum si-mi - Rau, rdspunsc Carlo. ci;tig bucata dc piinc... Macar dc m-ai ajuta 5i tu I Sau ccl pulin de

lla

mi-ai da un sfat...

ia-l Si du-1 aca:-.ii... '- Eeel raspunse Carlo abatut 5l oe ulma / 5a zlcem ca ouc uu iucul acas;i: dzrr vezi cd-n odzri{a mea n-am nlcl macar o valra cum st cadr. -- Las-ra stiu eLr cr-r-1,t spr.rn, Carlo... Pune mina pe un cufit,ciop le:,rte din butucul i:'ta o p;lpu;i, inr,at-o si rosteasca tot felul de vorbe iiazlii, fa-o si cintc, :li joacc ;si poart-o prin crrriile oamenilor. O sd ci;tigi asticl dt'strri pcritru

rt (il'{r

-_=-*-:=-::='--

------_:

--=4-E

-=-

II1i

-

r

pe garduri, o sd stric cuiburile pdsdrelelor, o sd necdjesc bdiefagii, o szi trag pisicile ;i ciinii de coada... $i cite altelc n-o sa mai niscocesc ! Jale mi-e de tine, jale, Buratinol Multe lacrimi ai sI tnai r,er;i ! nou Buratino. - De ceee ? intrebd din un cap de lemn, prost. ai - De-aia ! Pentru cI pe scaun, de pc Atunci Buratino sar i =ctrutt pe masa. apuca tttt cirrcan si-l zvirli in capul Greierului Vorbitor. Batrinul gi infeleptul greierag suspini din adinc Ai, trri;cintlu-;i rnustdcioara, se vlri sub vatr5, plrdsind oddifa pentru totdeauna.

-- De ceee...? intrebd Buratino. Vorbitor. ceee", rispunse - Ai sd vezi tu ,,de bdtrin de o sutd Greierul strigi Buratino. Aild de ani I Ei, - lumeagindac-fleac,nu-mi place mai mult ca pdfaniile primejca pe asta nimic dioase ! Chiar miine dis-de-dimineatd o si fug de acasd, o sd mi caiirr

burdttno ITtdI t ITIdI Sd Se ptdrdii dtn prictna nechibzutntei sale. Tata Car[o tt face tmbracaminte dtn htrtie colorataf)

$I

TI

cumpara

un abecedar

DupA intimplarea cu Greierul Vorbitor, in odAila de sub scarA se iacu un gol mare, mare de tot. Ziua pirca acum lungd, nesfirgit de lun' se. Si goald, goald de tot era .,si burtica lui Buratino. El inchise ochii pentru o clipd, ;i, deodatS. i se ndziri cb in fa{a lrri, pe o farfurie, se aflS o gaind rumenitd. Deschise repede ochii -- gaina de pe farfurie se iicu nevizuti ! lnchise din nou ochii, li acum i se ndzfri cd in fa{a lui se aflb c f arfurie cu budinca de gri9,f amestecati cu dulcca{i de zmeurd. Deschise ochii iarfurl? cu htrdinca de griS 5i drrlcea{5 de zmetlra pieri ca qi cum n-ar fi fosi. Atunci Buratino in{elese c5-i era tare foame. Se repezi la vatrd gi-;i viri nasul in ceaunul ce fierbea pe foc. Dat nasul lui Buratino, lung cum era, gauri ceattnul, pcntru cd, dupZ cum v-am mai spus, gi vaira gi focul ;i fumul ;i ceaunul, toate erau zugrivite de sdrmanul Carlo pe o bucati de pinzd veche. Buratino i;i trase la iuleali nasul inapoi ;i se uita prin gauri. Pe Derete, in dosul pinzei, se zbrea ceva care semina cu o ulili, dar era atit de acoperiti cu fire de pdianjen, intit mai ci nu sc prrtea deslrrsi nimic. Buratino incepu sd scotoceasca prin toate col{urile -- doar, doar o gisi vreo cojiiS de piine sau vreun oscior de qEini, fie el si ros de pisici. Dar din picate, sarmanul Carlo n-avusese ce pregiti pcntrtt cinh. Deodatd, in colul cu talag ziri un orr de giin5. 11 apuci, il asezl pc Pervazul icrestrei si cu nasul - cioc-cioc "parse coaja. Dinduntrul oului piui un glSscior: - I{i mul{umesc. ontttleltrlc de lt'mn i Prin coaja spartd, sari alari un puilor attritt, t:t.t ttlt,smoc de puf in loc de coadi ;i cu ochi;orii veseli. __ Rimii cu bine ! Mama mea, giina, ma aSteapid de mult incrtrte.

Pui5orul sdri peste prichiciul ferestreit4

st...

ia-l de trnde nu-i

ft//4

+-:

,A\" lql\l\,

,il{l;I

,"iJ

'lliilt

lr

iri[i

il1

I

lil'

t\

OI, of, -- strigi Buratino, rnc.rl de foame lncet, incet soareie asfin{i, iar in oclaif d prinse sa sc inturrece Buratino, strins gherr lingi focul zugrivit, sughi{a inceiiEor!

de

foame.

ungherul de linga scar b, rasdri de sub drrlumea Lrrr cap Irale. Apoi se ivi un animal cenuliu cLt niste lSbute scurte. iidrrl mecind de zor in jurul lui. Se indrepti lSrii grabl sprc cr,rSiii cir iiilal qi -sarr iniuntru supa rat, mirosind si scormoninrl talasui crre fosnra Cairta pesemne oul pt cz, re-l spirsese B ura tinr.r. Ie;i apol din col 1i se apropie clc Iluratino. Il rnirosr, ririscindu-:i fdra incetare botul negru, irlpodobit de o parte,*i de alla cu citc pairir iirisoare irrngi r.h p;'rr. Cum insi []uratino nrr mirosea a mincare. :c strccura pe linai el. 1ii''indu-si coaria lrrrgit si srrl;1ireDcodata,t5

in

Ei, dar te puteai stipini sE nu-l apuci de coadl ? $i Buratino il apttcii de coadij. Vietatea aceasta era SuEara, $obolanul cel bdtrln 9l rau. De spaimi, gobolanul o zbughi ca o nlluci sub scard, tirindu-l drrpd el gi pe Buratino. Dar dezmeticindu-se qi vdzind ci avea cle-a iace ('u un bdiefel de lemn, se rrsuci in loc cu o furie silbaticd se anrnca ai a:rupra lui, pregdtindu-se sd-i roadd beregata. . Buratino se sperie de-a binelea de asti datd; lisd din mind coada rece a gobolanului gi-qi fdcu vint tocmai sus, pe scaun. Sobolanul dupd el. Buratino sdri atunci de pe scaun pe pervaz. $obolanul - dupa cl. Strabitind odiifa dintr-un salt, sdri de pe Dervaz pe masa. dup6 $obolanul pe masd, inhd{5 -spate el. $i aici, strins intrell dinfi, sdripe Buratino dc git, il trinti pe inapoi pe clulumea. Ei, {inindu-1 tragindu-l spre gaura lui de sub scari. Tata Carlo I atit apucd sd strige Buratino. Iata-mi-s ! rbspunse un glas puternic. U;a se dddu de perete gi tata Carlo intrd in odiitd. Ici sm u lse repede din picior unul din galen{ii lui de lemn qi-l zvirli in gobolanSugara dddu drumul biie{elului de lemn, scrigni din di nli qi pieri ca o nilucd. .- Iata unde te-a dus neascultarea I mormai tata Carlo, ridicindu-l pe Buratino de pc jos. Il cerceti cu de-aminuntul, sd vadd daca era teafar, 5i il agezd p. gcnurrchi. scrase apoi o cepqoari din brzunar, o crrra{d Si i-o intinse: - Ia de mbninci. F-lamind crlm era, Buratino infipse din{ii in cep;oarii;i o didu gata cit ai clipi, ronldind qi plesciind de pllcere. Apoi incepu sd se alintefrecindu-gi cipgorul de obrazul pdros al lui tata Carlo. O cuminte, ncspus - mi-asii fiu sd-ncep gcoala. de cuminte, tati Carlo. Grc.ierul Vorbitor spus Bine s-a gindit, mititelule. Dar vezi, tati Carlo, eu sint gol-gol uf, numai lemn - qi au si r10 a 0e mine bdiefii la gcoald I fhi ! fdcu Carlo lngindurat, scirpinindu-qi bdrbia piroasa. Ai drepiate. tnititelule.t6

\;

/

/

t\/ t

/

d-re

;$s r.:t-L \\X