Coleclia: IST0Rll SICRITI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Istoria necunoscuti a Dobrogei, de laTomisul lui Ovidiula Dervent si cetatea subterani de la Limanu : docu-drarne si mituriistorice insogite de consemniri / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. -Bucuregti : Integral, 201 8

Confne bibliografie

ISBN 978-606 -992-197 -5

94

O INTEGRAL,2OT9

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tiplrit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totald sau parfiah, a acestei lucriri,{hri acordul scris al editorului, este strict interzisigi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -992-197 -5

lrtoria necunot(uti a Dobrog?i

de la Tomisul lui (lvidiu la minunile de la

Dervent $ cetatea tubt?rani de la Limanu

Docu-drame gi mituri istorice

insogite de consemniri din pres[prczentate de Dan-Silviu Boerescu

oU

INTEGR"AL

Sumar

lubire intenid - exilul luiOvidiu la Tomir

dupi ce ;i-a virutimpiritcaH goali / t

Mircea tel Ditfn Hu Dobrogea anexati de lara Rominearci.

llelpoli ;i $6piniri controverHte.

lpopeea ,,llaidudlor Babadagului" / lt

)lirterele ceginimului: lleruent, Nirulilel ;i alte loruri Hce

dintre Dunire pi ilarea Neagri / llTunelud, birerici rupertre j cetifi rubterane recrete

la limanu ;i nu numai/ l]

lnigme nepitrunrs din irtoria (onrtanfei /t9

lpopeea balcanici ;i prizonieratul tragicomic

al lui George Topirceanu / 99

Poyertea titarilor dohogeni.

fi caii n mininti, nu-i ap? / l0l

lEmudri bibliognfite / lll

lubire interziti - exilul lui Ovidiu

la To_mb dupi ce pi-a vizutlmpiriteara goalE

Exilul siu a stirnit multiple teorii ale conspiraliei, nedes-

lugite inci nici pdni azilMarele poet latin Ovidiu, pe numele

siu complet Publius Ovidius Naso, s-a niscut la Sulmona

in anul 43 i. Hr. gi a murit in 17-1.8 d. Hr. la Tomis (Con-

stan!a). El este autorul unor cicluri de poeme remarcabile,

cum ar fi Metarnorfozele, Tristele, Ponticele,Arta iubirii,lmo-ruri gi Fastele,unele scrise chiar in exilul siu tomitan.,,inanul 8 al erei noastre, in luna decembrie, poetul Ovidiu, aflat

la apogeul gloriei sale literare, este smuls, printr-un ordin al

impdratului Augustus, din mijlocul familiei, al prietenilor 9i

admiratorilor gi obligat si plece in surghiun pe coasta MiriiNegre,la marginea Imperiului Roman, in Scilia. in acest fel

brutal se pune capit carierei romane a marelui gi suavului poet

al iubirii, fbcdnd din el ... <<un poet aproape get" - conform

propriei sale mirturisiri.Inigial, impXratul a avut o scurtd

intrevedere intre patru ochi cu poetul, prilej cu care i-a im-pus si pilstreze cea mai mare taind asupra vinei ce i se adu-

sese. Era vorba de o ofensi adusl implratului. Pedeapsa ce

a urmat nu venea nici urmare a unei condamniri din partea

vreunei instanfejudecltoregti, nici a unei dezbateri publice

in Senat. impnratul Augustus era direct interesat ca discrelia

sd. domneasci in jurul unei mlsuri atdt de drastice impotriva

lui Ovidiu. (...) Conform legislaliei romane in vigoare la

acea vreme, i-a fost aplicatd, forma cea mai ugoari de exil -relegarea -, Ovidiu pistrdndu-gi drepturile cetifenegti si

intreaga avere", aratl istoricul Paul $tefbnescu in lucrarea

Enigme ale istoriei romdne.

Asupra catzelor care au dus la exilarea poetului plutegte

un mister total. Nu existi vreun document al wemii care sd

menlioneze ceva despre motivele care au stat la baza sur-

ghiunului.Istoricii au incercat si afle rispunsul in textele luiOvidiu. Posibile explicagii au fost descoperite in epistolele

din lucririle Tristele gi Ponticele,care au fost scrise la Tomis.

Prima variantd. este emisl in secolul al lV{ea gi aparline luiSextus Aurelius Victor, care susfine cI impiratul avea o mare

tendinli citre desfrdu, viciu pe care nu-l suporta gi la a19ii.

Astfel, poetul Ovidiu ar fi fost exilat pentru cI... a scris trei

ci4i despre arta iubirii. Chiar Ovidiu, maitdrzit,isi numea

crealia,,Atta nenoricirii sale". Volumele confineau, de fapt,

o serie de recomandlri pentru bXrbagi cu privire la modul

cum si-9i aleagl. iubitele si cum si le plstreze.

Un secol mai tdrzit, poetul Sidonius Apollinaris spune

intr-una din poeziile sale ci Ovidiu fXcuse o pasiune PentruIulia, fiica impiratului, care era prezentati in poemele sale

de Ovidiu cu numele de Corinna, intre cei doi existdnd o

poveste de dragoste. in Evul Mediu, aceasti versiune avea

cea mai mare credibilitate.

De asemenea, un cercetdtor belgian considerd ci Ovidiu

9i impnranrl Augustus au iubit aceeagi femeie,Terentia, care

era sofia lui Mecena, consilierul intim al lui Augustus' care

ar fi dedus din versurile lui Ovidiu dragostea pentru aceeagi

divi a Antichitilii.O altl variantd cate a circulat se referd la o relagie de incest

c^re ^r

fi existat intre Augustus 9i fiica sa biologici,Iulia, in

fapt singura progenituri imperiali. Str[-strX-strlnepotul ei,

Caligula, susfinea intr-un pasaj al lui Suetonius ci prin vi-

nele saie curgea numai,,sdnge imperial". Voltaire a fost unul

dintre cei care au imbriligat aceastd'vatianti. O alti versiune

zratd. cilOvidiu era mijlocitor al iubirii dintre Iulia 9i Deci-

mus Iunius Silanus 9i ci in casa poetului se consuma iubirea

dintre cei doi, iar operz sa poetico-erotic1 ar fi avut labazl'

aceasti pasiune contemplati voyeurist de Ovidiu. Existi o

dovadi in acest sens prin faptul ci Iulia a fost alungati pen-

tru adulter pe insulaTiimerus in aceeagi perioadl cu exilarea

lui Ovidiu. in plus, o idee care circula se referea la rela,tia in-

cestuoasi dintre Iulia 9i fiul ei cu Marcus Vipsanius Agrippa

(cuceritorul Panoniei), Agrippa Postumus (,,niscut dupl

moarteata tatiiui siu"), episod scandalos despre care at fi'

scris in Metamorfoze,lucru cure aatras mdnia impiratului'

Poenrl face gi o alti trimitere in anumite versuri ia surghiu-

nul sdu:,,Ci ochii meivdzutd o crimi, #Lrdvoie,De-aci-mi

veni osdndal / De ce-am avut eu ochii? Ce-i drept, de toati

vina eu nu pot si mi apfu, / Dar vina mea, in parte' o rdtil-

cire-a fost". $i:,,De ce-mi gregiri ochii privind nelegiurea?

/ De ce din intdmplare picatul l-am gtiut? / Acteon f};tl"voie

ydztt pe Diana goall,, / Dar cAinii lui indati pe el1-au sfhsiat".inbaza acestor versuri s-a presupus cI Ovidiu ar fi, vdzut-ogoale in baie pe impiriteasa Livra,fapt care a ajuns la urechilelui Augustus. Se pare ci aceasta este una dintre cele mai vero-simile explicagii ale teribilului surghiun.

Potrivit altor cercetitori, exilul nu ar fi a\,ut la bazd.olegd-turd. amoroasi, ci complicitatea lui Ovidiu la inliturarea 1ui

Tiberiu, fiul vitreg al impiratului, care urma sI-i succeadila tron. impdriteasa a insistat ca si fie luate misuri, iar Ovi-diu si celilalt pretendent la tron, Agrippa Postumus, au fostpedepsigi. (Agrippa a fost 9i el gonit din Roma, apoi execu-tat de propria sa gardi.) Se mai spune, totodati, cI Ovidiuar fi participatla o gedingi de spiritism pentru a afla viitorulsi numele urmitorului impirat.

...Ovidiu la Tomis - ce destin coplesitor! Cu doui mi-lenii in urmi, in ultimii ani de viati, consumati in durereasfhsietoare de a fi despirtit de Roma gi prin ea de axul strilu-citor al lumii cireia ii apartineade drept, poerul invafd.limbagetilor, scrie poeme (din picate pierdute) in graiul lor, esteales agonothal- responsabil aljocurilor dedicate zeilor - sirecunoaste ospitalitatea sau aprecierea de care s-a bucurat,afirmd. Dr. Doina Piuleanu, directorul Muzeului de Artidin Constanta.

Poetul latin Publius Ovidius Naso a fost surghiunit in anul8 d. Hr. la Tomis din cauze complexe - carnlen et error -,pecare propriile mirturii, pinl acum singurele existente saurimase din perioada anticd. despre edicnrl imperial, nu le-aulimurit in intregime,lesand loc interpretdrilor si speculagiilordes{hsurate pe mai multe paliere. Carmen - poezia (inspecialpoemele de dragoste din Amores - Iubiri, Ars amandi - Arta

iubirii, Remedia arnores - Remediile iubirii) 9i error - tdtdci-

rea, o gregeal[ sau suma gregelile comise, imprudenfa poe-

tului monden gi ceiebru, a epicureului implicat in intrigile 9i

scandalurile Romei, au fost motive suficient de puternice

pentru ca Augustus s[-1 relege la Pontul Euin (formI de

expulzarcprin care persoana igi pdstra dreptul la cetigenie 9i

averea), in,,nu gtiu ce co19 allumii", de fapt, chiar la capitul

ei, conform convingerilor sale de nezdruncinat. Cind a fost

informat despre decizia imperiali, intr-o noaPte din Idele

lui Noiembrie, Publius Ovidius Naso se afra pe insula Ilva

Tireniana (Elba). Sfngiat de tristele a pornit spre striluci-

to^re Urbe, pe care trebuia s[ o piriseasci (definitiv, gtim

noi astizi) imediat. Ultima noapte la Roma, relatatd intr-o

elegie celebrl din cartea I a Tristelor 9i scrisi pe cdnd se in-

drepta spre Tomis, igi deruleazl orele nefaste intre durere,

tendinle suicidare, zrdereaunor manus criservizita a doar doi

dintre numerogii prieteni de pAnI atunci, incercirile de a o

convinge pe solia sa Fabia si nu-lurmeze. Drumul spre locul

exilului a fost lung si anevoios. Pe o navd gubredi, furtuna

exterioard ii egaleazd', nelinistitor, tumultul sufletesc (din

cauza talaztrilor, crede ci va muri hrd mormdnt cunoscut)'

imbarcat in portul calabrez Brundisium (astdzi Brindisi),

stribate in conditii terifiante Marea IonicI, zdteste insula

Ithaca, patria celebnilui erou homeric 9i debarc[ la Lechaeum'

Ovidius stribate Pe uscat istmul Corintului pentru a se im-

barczlaCenchreae pe o navi mai solidl, aflatl sub semnul

ocrotitor aJ.zeigeiMinerva; apoi poposegte in insula Imbros,

indreptindu-se citre S amotrake, patria nemuritoarei Victo-

rii. Debarcat pe aceastd ultimi insuld, poetul urci pe o noul

corabie, care il po^rtd' de la Zerint pdni la Tempyra (orag pe

tirmul Traciei); guvernatorul Macedoniei, Sextus pompeius,

prieten mai pulin afectat sau speriat de disgralia Romei, iidi bani si o escorti. de legionari spre a traversa tinutul si atrece prin dreptul sau chiar prin cetitile de coast[: Messem-bria (Nesebar), Dionysopolis (Balcic), Callatis (Mangalia).Pe parcursul cilitoriei (cele 11 elegii care alcituiesc Carteaint,ii aufost scrise si trimise la Roma inainte de sosirea inportul terminus), iar apoi la Tomis, poetul alcituiegte unadevdrat,jurnal de bord" sau de uscat gi ,,inaugure azd,un genpatetic, concurd"nd aproape cu tragedia", constati GeorgeCilinescu. C[litoria se termini laTomis, o modesti asezaremarini intemeiatX de grecii milesieni in sec. al Wlea i. Hr.,unde Ovidiu soseste in anul9 d. Hr., primdvara,pe la mij-locul lunii mai, pentru a-si trii elegiac ultimii ani 9i a-9i scrielamentatiile pentru indurare. Pe aceste tirmuri indepirtate,constatl poetul, pimintul ia de obicei infhtisarea mdrli - etinterra est alteraforma maris -,iar locul insusi pare un pustiunesfhrsit: rnare portibus orbi.

Poemele din exil ale lui Ovidiu: Tristia-TTistele gi Epis-tulae ex Ponto - Ecrisori de Ia Pontul Euxin sau ponticele,oferi

informatii vitale, chiar dac6 distorsionate prin ex gerare,auto- compitimire si indelung sperata izbdvir e despre local-nicii geti, sarmati si greci, despre mare, navigatie si navigatori,despre rdzboaie, atacuri pustiitoare si incursiuni de jaf, des-pre climi si ierni lugubre, despre moravuri 9i obiceiuri, des-pre moartea sufletului 9i letargia trupului:,,De-o s[ te-ntrebimiratd. de ce scrisoarea asta/ De alte mdni-i scrisi, si stii cisunt bolnav, / Bolnav ln fundul lumii, pe tirmuri nestiute, /Si-n cumpdnd de moarte.Ce crezrc[ poate fi/ in sufletu-miacum, cdnd zac in nigte locuri/ Asa de-ngrozitoare,lagefi 9i

la sarmali? / Nu imi priesc nici apa, nici aerul de-aice/ $i nu

gtiu cum, nu-mi place nici chiar pdmdntul 1or...".

Subordonate unui singur gdnd obsedant - revenirea inmiraculoasa Urbe - poemele lui Ovidius au vidit catacter

soteriologic, fiind ruglminfi, tdnguiri, semne elocvente ale

disperirii. Din aceasti cauzd.,intr-o comparafie continui 9i

firesc defavorizantdfagd de unul din termeni, poetul ingroagl

trisituri, caractere, situagii care isi pierd din asperitate abia

in ultimii sIi ani cAnd, dupd moartea lui Augustus (vara anu-

lui L4 d. Hr.), isi dI seama ci nici impiratul Tiberius (im-

potriva cdruia se pare ci poetul ar fi complotat cdndva) nu

va putea fi weodati induplecat. Abia atunci va recunoagte

gesturile de deferenti 9i chiar de admiragie ale localnicilor:

,,Ah, mi-i rugine-a spune: am scris in graiul geic. / Cuvintele

barbarc le-am pus in vers latin! / A 9i plncut poemul; tu pofisi mi felicili: / Aici intre silbatici, am nume de poet".

Ajunge chiar sI-i preluiasci 9i si-i iubeascd pe localnici:

,,Tomitael/ Qros ego... amo". Hiperbolizate de poet, vdn-

turile, devenite locul comun al tuturor evocirilor hibernale

de aici (Tomisul - Siberia acelor timpuri), se situeazi astfel

doar in raport cu Cetatea Eterni, nu gi cu reala lor inten-sitate: ,,Furtuni vijelioase imi vinzolescviaga/ $i nu-i destin

pe lume mai trist decdt al meu". Sub asaltul terifiant alzdpe-

zilor de altddatd,,inconjurat (ce-i drept, cu preguire) de bar-

barii cirora ,,furfurii de gheali le zuruie in plete", poetul

asociazd catastrofe naturale, neconsolatei sale tristeli: ,,$ia9a de tare-i vdntul,cd.dezgolegte case/ $i turnurile nalte le

surpi la pimdnt".Publius Ovidius Naso a murit laTomis in anul 77 (potri-

vit Cronicii lui Hieronirn) sau in primivara anului urm[tor

(potrivit poemului calendaristi c Fastele) gi a fost dus pe ulti-mul drum cu onoruri, intr-un loc astdzi necunoscut, lapoartacetIlii din wemea sa - ante oppidi portam; poate pagii nogtri

chiar au trecut, negtiutori 9i grnbigi, peste mormintul sdu.

Orice nafiune, orice comunitate are nevoie de elemente

pregnante de identific are,stzttreazd. Dr. Doina Piuleanu. incazul municipiului Constanla si chiar la nivel naflonal, exi-

lul marelui poet latin la Tomis reprezintd, o temi majord, a

discursului identitar, cu largi deschidere europeani, la care

s-a fhcut in general recurs pe trei paliere: cultural (poetul gi-a

cigtigat drept de cetate in epoca de aur a literaturii latine, incare triiesc 9i creezzd. Virgiliu, Horatiu, Propergiu, Tibul),politic, administrativ. Ovidiu trebuie sI fie un brand al

Constanlei. Prima incercare in acest sens, de fapt o mare

izb6,ndd.,aparfine celui dintdi prefect al administratiei romd-

negti gi este statuia sa in bronz,amplasatl. in piafa Ovidiu(Independenfei, pe atunci) in anul 1887. Autorul operei este

sculptorul italian Ettore Ferari (1845-7929), autor cunoscut

9i apreciat de monumente amplasate in importante orage ale

lumii. O replici este dezvelitl in anul 1925La Sulmona,loca-

litatea natald. a poetului. in descendenta lamentatiilor sale

(Ovidiu i9i definegte eliptic dispozilia sufleteasci in Epistu-lae ex Ponto: ,,Cint lucruri triste fiind trist"), Constanla se

agazd. inperioada moderni sub semnul, vidit elegiac, al ma-

relui poet. (http://muzeuldeartacons tanta. ro)

Mircea c?l Bitrin nu llobrogea

anexati de Tara Romin?arci.lleryofi ;i $ipiniri (ontrouerrate.

[popeea,, llaiducilor Babadagului]'

Voievodul czre a dus Valahia medievald la cea mai mare

extindere teritoriall, atinsi apoi abia la sfirsitul secoluluial XIX-lea, cind se va recdpdta controlul asupra Dobrogei,in urma cdgtigdrii Rezboiului de Independenfi, degi a dom-nit o vreme indelungatl (L386-7394/7395,1397-t41"8, cu

un interludiu provocat de inselitoarea,yictorie"de la Rovine,

cind a trebuit sn fugn din tari pentru a scdpa de rdzbunarea

turcilor!), nu a fost niciodati denumit in epoca sa,,Cel Betran"'.

Nici nu avea cum, cdtl weme comportamentul siu, inclusiv

cel erotic, a fost permanent unul foaste tineresc, de o fecundi-

tate impresionanti, generind numerogi copii,legitimi sau dinflori, dintre care cel pulin patru - Mihail, Radu Prasnaglava,

Alexandru Aldea gi Vlad Dracul (tatel lui VladJbpeg) - vor

ajunge si ei pe tronulJirii Rominegti. Denumirea,,Cel Bi-trdri' a apdntt, de fapt, mult mai tdritu, ca un artificiu al is-

toriografieir pentru a nu risca vreo confuzie cu domnitoriivalahi ulteriori care au purtat 9i ei numele Mircea:,,Numele

lui insemna uMircea cel Vechi" (din batrAni, din trecut), dar

o datd. cu evolulia limbii a ajuns sd-gi piardi sensul inilial,pentru ci numele in sine s-a pistrat neschimbat. Supranu-

mele .,cel Bitrdnu (in slavon[: stardi) presupune, in general,

in limbajul de cancelarie medieval, primul domnitor cunos-

cut cu acest nume. intrucdt in lara Romineasci nu se obig-

nuia numerotarea domnilor, ca in Occident, Mircea a primitacest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul siu Mir-cea al ll-lea gi de Mircea Ciobanul, czte a. domnit in secolul

alXW-lea".Marea rcalizare a domniei lui sti" in faptul ci, exploatdnd

exceplional aliantele succesive cu Regatele Ungariei gi Polo-

niei, precum 9i prlbugirea regimului I'iBzizzid,zdrobit de

conducitorul mongolilor, Timur Lenk, a reusit sd extindifoarte mult hotarele larii Romdne;ti, transformdnd princi-patul valah intr-o putere regionali s-emnificativ[: ,,in timpuldornniei sale, granilele Valahiei au cunoscut intinderea teri-toriald maximi din Evul Mediu: de la Olt in nord la Dunirein sud 9i de la Po4ile de Fier in vest p|nd,laMarea Neagriin est. Mircea a stipanit Banatui Severinului (din 1388/9),

Ducatele Amlagului 9i Flgiragului, Cetatea Bran, Cetatea

Bologa, granila dintre Moldova 9i Jhra Romineasci (secto-

rul dintre Carpagi si Prut) si Dobrogea. Dupi 1.404,Mircea

isi extinde stipinirea si 1a nordul gurilor Dunirii, cuprin-zdnd cetatea Licostomo (Chilia Veche). Cel mai lung titlual lui Mircea apare din 1406 pdni la sfhrgitul domniei sale,

sub forma: <Eu, intru Flristos Dumnezeu binecredincios 9i

binecinstitor 9i de Hristos iubitor si autocrat, IoMirceamarc

voievod 9i domn din mila lui Dumnezeu gi cu darul lui Dum-nezev, stipdnind gi domnind peste toati Jara Ungrovlahiei

gi a pi4ilor de peste munfi, inci gi citre pirlile titiregti gi

Amlagului gi Figiragului, hergeg gi domnitor al Banatului

Severinului ;i pe amdndoui pir,tile pe toatd. Podunavia, incipin[ la muteacea mare gi stipdnitor al cetilii Ddrstoruluirr".

Anterior lui Mircea, care, profitdnd de imprejurlrile fa-

vorabile, a alipit-o Jarii Romanegti, Dobroge a aparfinut

diferitelor imperii 9i a suferit tot felul de alte influenle, inspecial de naturi comerciah, datorate faptului cd era mdr-

ginitd deopotrivi de Dun[re gi de Marea Neagri, fiind 1o-

cuiti de un amalgam de populalii, intre care gi vlahii nord- 9i

sud-dunireni, provenili din romanizarca triburilor traco-ge-

tice. Regiunea a fost cunoscuti in Antichitate sub numele

de Sci$a MicI, care nu desemna o provincie, tinutul fbcdnd

parte din provincia Moesia Inferior iar mai apoi, in Er,'ul Me-diu, din thema bizantind, Paristrion.

Dobrogea a fost un teritoriu locuit din cele mai vechi tim-puri. Cercetlrile arheologice au eviden,tiat existenfa obiectelor

din neolitic din cultura Gumelnila,si dezvoltarea in neolitic

a culturii Hamangia (cunoscuti in special datoritd statuetei

numite,,Gdnditorul de la Hamangia"). in secolele VI-IVi. Hr.,litoralul Mnrii Negre este colonizat de greci. Pe teri-

toriul Dobrogei romdne de azi sunt intemeiate coloniile

Histria, Callatis giTomis, iar Dionyssopolis in partea bulgari.

Coloniile grecegti se organizeazd. dttpd. modelul polis-ului

grecesc.Ini,tial, Histria era cea mai prosperi dintre colonii,

insi, ca urmare a impotmolirii golfului, decade, si Tomisul