Cel mai rau e ca nenorocirile nu-si anunF venirca. Nuexisti caini care sa urle in zorii zilei, semnaland data modiitroastre, Si nlmeni nu Stie vreodatr, atunci cand i$i incepe ziua,

daca il asteapti o zi obisnuig sau o catasEofa. Nenorocirea

€ste o a paha dimensiune care se lipegte strans de viedle noas-

tre ca o umbra; aproape toli incercam sa scapam de ele pentru

a tra.i, uitand ca suntem fragili si mudtori, insA uni.i indivizi nu

$iu sa se protejeze de teama de intuneric. Zarza f,rcea parte

din aceash ultima categorie. $tiuse dintotdeauna ca nenoro-

cirea se apropia insidios cu pa'i de trap tacuF.

itr itta acw4Zuza s-a trezit inainte ca alarma ceasului sa

sune $i $-a dat searna imediat ca se simtea nelinistita. Era oproastA dispozilie pe carc o cuno$tea foarte bine, de care

suferea adeseori, mai ales dimineal4 in picoteale, la iesleadin limbul viselor- Pentru ci e nevoie de un anumit grad de

incredere in lume $i in sine pentru a presupune ca realitatea

cotidiana isi umeaza cursul dinoolo, de cealalta parte a

pleoapelor sFanse, asteptand cu rabdare trezirea. in ziua

aceeu Zatza nu era convinsa in mod special de existenta

realitafii si a rimas cu ochii inchigi, hindu-i teama sa

priveasca $i sa vada. Statea in pat cu fata in sus, inca buimaca,

fara sa-si fi terminat de asarnblat personalitatea diuma, lumea

parand a se invarti in jurul ei, gelatinoasa gi instabila. Ea era

Rosa Montero

o naufragiati intinsA pe salte4 plutind pe o mare plina poate

de rechini. A luat incapa6nata decizie de a nu deschide ochiipana cand realitatea nu-Si va fi recapatat fermitatea. Rein-toarcerea la viata era uneori o calatorie dificila!

Din exteriorul obscur s-a auzit un geamat prelung ii Zarza

$i-a strans pleoapele inca puin. D4 inh-adevar, era o tanguireaproape animalica, un vaiet ragusit. Acum se auzea din nou.Murmure agitate, monologuri lacrimogene, apoi o cascada de

suspine. Deodata, un scA46it de lemn, ca o corabie cu panze

leganaB de vant. Voci de oameni. Strigate. Plesnituri rezo-nante intre trupuri ;i alte scddiieli riunice. La cdliva metri de

ochii inchigi ai Zarzei, de patul Zarzei, in dormitorul Zalz€i, opereche facea probabil dragoste. Exista inclusiv posibilitaeaca ei sa conceapa un copil. ,J-a ora asta", s-a gandit ea cuneincredere Si dezaprobare. Via{a exploda de cealalta parte aperetelui, in timp ce Zarza ie$ea cu greutate dintr-o maregelatinoasa, ZAomotul trupurilor continu4 cu toata acea

exagerarc, cu acel zgomot ugor. Redus la aceasta. debandadavecintr, actul sexual, descompus in frecari si gemete, parea

ridicol gi absurd. Un fel de spasm rnuscular, un exerciliufo(at. Zgomotul strident al alarmei ceasului a coincis cugeamatul final al perechii. IndispusA, Zaza Si-a deschis incetun ochi, apoi pe celiLlalt.

Prirnul lucru pe care l-a vazut a fost de$teptatorul. Negru,patrat, de plastic, lipsit de importanB. inci zdringinea,imblanzit Si neglijat, indicdnd ora 8.02. Reconfortati de acea

imagine inofensivA, Zuza Si-a lAsat privirea sa rAtAceasca

prin camerA. in lumina slaba a diminefii de iama a recunos-cut rama urata, de aluminiu maro, de la fereasffa, perdeluteleponosite gi cenugii, dulapul zidit, un scaun neclar, masuta dela capatai cu lampa ei, cateva raftud foarte simple. Totul atatde impersonal, ca o camera de hoiel. Sau ca dormitorul unuimic apadament mobilat, ceea ce $i era. Zarza a reconstruit inminte cealalta incapere: sofaua de culoare verde-inchis, masa

ral

in attittta inJernuhci

to$nda din lemn pros! trei scaune *:-rnttt:" "-"-t:^1:;;;;" "

.,oitrina cam mare p€ntru dimensiunea camerer'

ir "."t tnt

". "nou, nici un afis' nici marar un calendar in

;;;;". Si nici obiece decora$ve' vaze' scrumiere Nu

i" .*" "f" lucruri Personale in afara laptopului de pe masa

ffi*t*;;;;a ca4i lmPrasfate prin toab pa4ile' Ai fi

l",i*""^" "a "of"

se muase acolo' deSi adevarul e ca locuia

[i^ aJo"i *t " *el aPannmenr' Zarzei ii placea ca lumea

l'o i" uru' imprecisa' elemenhra' tipsita de memorie'

n""i"'"t "^it" u-it"i'i "t"

ranesc precum glontrul unui

sinuciga$.si-a incruntat ftunEa" s-a inarmat cu res€mnare 5i a aprins

td;. ti;;;i;"; sa fie nevoila sa aprinda lumha electrica

t i.o"t diminetilor intunecate de iama: sub sFalucirca

;;;;d; a acelor becuri' lucn'ile capatau un asPect

ilfiU-. e ontt, ot nou Perdelulele prafuite' fereastra de alu-

ffit, i"o""t Jt ntacaj ieftin' de data aceasta bine luminate'

;" ^;

;;;'"t"t ; ;doiala: casa ei era casa ei' Nu mai era nici

ffiffi;;;; '" into""'" aitt to'n"a noplii' lncet-incet'

i i"tli" " *** concentrice detaliile precise ale realitalii

ci. Era o zi lucrato?'rc, ea muncea' trebuia sa se ridice'-Era

l-ll0""" craciunul' Nu' era 7 ianuarie' chiar dupa

i"*,.iti t*"n"I sarbatorilor de iama- Era madi' era mier-

;;ffi;;; "doiala

martr' mai erau t'ei z e pana la

JrtJi"-tin,*ta Era putin Peste opt dit]t""t3:"11iillt" t""n irma se alla la penferia ora$ulur' bebuia sa se

;;. ;;;" ca editor si corector la o editura irnportanta'

i"liJ"t tt gase de ani ii se numea sofia zarzamala- I se

;;;"-;; ;:" era tot. Nici un Pas mai deparle' Nici un

gand in Plus. Trebuia sa-se scoale'"

A opri, d"r,"potorul' care inca se mai agita pe masuta sl

"" *r'"ip" p", lerul din dormitor s-a miscat lene$ in jurul

*rp"l"i "i' ca o jactreta care nu se poate Potrivi' Elract la

I'" "ir' ".*t in acel moment mii de persoane solitare se

1I

R6sa Moniero

trezeau, varate in carapacea caselor lor goale. Zaza a simtitpe umerii sai greutatea restului lumii. Daca ar face un atac de

cord brusc, le-ar lua cel putin r.reo doua zile ca sa o gaseasca.

insa acum, Zarza nu avea timp sa moarl Trebuia sa

se scoale.

A lipait prin dormitor spre baia lipsita de ferestre. Aaprins rindul de becuri care incadrau oglinda 9i s-a privit.Mereu aceeasi paloare si aceeagi umbrd albasruie care iilncerctura ochii. Desi poate era efectul luminii artificiale,poate ca sub o lumina solara violenta nu ar mai avea aspec-

tul acela sleit gi bolnavicios. Oamenii spuneau ca era fru-moasa, sau cel pulin o parte din ei o mai spuneau: gi ea

crezuse asta cu mult timp in uma, intr-o alta viata. Acum se

gasea doar ciudaa, cu acea claie dezordonata de par ro$cat

ma.rmorat de fire albe, asemAnator unui foc care se stinge; cu

pielea laptoasa $i cu cearcane, 5i cu o privire intunecata incare nu se putea recunoaste. Un varnpir dium. Trecuse multtimp de cand nu mai reugea sa se impace cu infad$area sa.

Nu se simtea 1n inFegime reala. De aceea, nu-gi fdcea poze

dciodata $i incerca sa nu se priveasca in oglinzi, in vitrine,in usile de sticla. i$i arata chiput in oglinda doar dimineala,in fiecare dimineata, in baia ei. Se aieza fata in fala cu argin-tul viu, cu pleoapele grele gi cu gura avand in continuarcgustul de salpetru de noapte, incercand sa se obi9nuiasca. cu

chipul ei de acum. lnsa nu, nu progresa. Continua sa fie ociudata. in defrnitiv, nici vampirii nu puteau sa-si priveascapropria imagine.

La oru I .14 Zarza a intrat sub du$. I se parea ca exista cevaconsolator in repetarea micilor activitati cotidiene. CateodatA

se amuza imaginindu-$i de cate ori in viala ei avea sa. maideschida in acelagi fel robinetul de apa calda d dusului; de

cate ori avea si-$i mai scoaa ceasul $i sa $i-l puna apoi la loc.De cate ori avea si mai sMnge tubul de pa$a de dinli dea-

supra periulei $i sa-Si manjeasci axilele cu deodorant,

in inittta inJetnoitti

*ri incalzeasca laPtele Pentru cafea- Toate *"Y .111".I:

F *p ru "op,

.mneau prin a construi ceva asemanator uner

- eruu "u'r.h"tehrl

exogen al existentei' obiceiuri nen1l

rii* *"rg. *ui oePane, pentru a merge t"iiandu-se' pentru

' kio f* o t" ,nai g6ndeascd $i astfel' zilele se scurgeau

;; ttt" dului golite -in.mod

fericir de sens' Zarzei

] i-^, n oarut ca restul biografiei sale sa se reduca la cateva

lJrtjtil' i"" tisu de gesturi obisnuite notate de un biro-

;;;;;;" **n caloi Pratuit: ''Pana la moartea ei' sorra

;#;;-" f"iut oi"tii de 41 7t2 ori' ei-a incheiat

-d"J; i'+ zis o"*ii, sia taiat unghiile de la Picioare in

il'il"ti""o.-;' i"sa in dimineata aceea' la ora 8 15' in timp-"a

"*Oa" t^ t" opuneascil' s-a intemplat un faPt neasteptat'

il'ri"*.^" *t4ia lucrurilor: a sunat telefonul' Telefonul

=';"t;; casa zaflEi $i cu sig*anla niciodan la o

il* o* otn ca a inchis robinetul dusului' a alunecat

:;-: Oir, Uui", tra fira urmad, a insfacat din zbor un prosop

il*" ;d"t grabita de apa pe Patchet panl a ajuns la

gaul de Pe masu6'

- Da?

- Te-am gasit'

7-*rn niAt\t '"""ptorul

cu o mi$care brusci $i nu a mai

,;"Jut nr"rn"u nici macar ca sa se $tearga A ridicat de.pe

;';;j;;; ; ; si-o scosese cu o seara inainte si a

iluracuuo, apoi, a tuat aceteaii ghete' pantalonii de catifea

il;;;;:i;te gri' geaca de piel€ intoarsa' A deschis

illri .tt*.r' u,Jot tori banii pe care-i avea $i i-a-bagat

i- ""-,a.

Telefonul a inceput sa sune din nou' insa nu a

tiilt.-lu" l-' daca ar h facut-o' ar fi auzit din nou

:ceeasi voce de barbat, poate aceea5i fraza' "Te-am,gas-it*'

ep"tut,"tafoni" pusese in funciiune un ctonometru mvl-

;'ou,lt."*r inexorabil al unei numaratori itver* Zatza z

;l'J; agila ln miscad incat la nici trei minute de la

p.iJ"u *"*iotoi era deja gata' La 8'19 iegea pe uga

B

Rosa Monteroapartarnentului ei, fara sA $tie dacavreodata, in ,td ; ;;;.iuiaLd

avea sa se mai intoarce

inuuauto,t iu,nralo;;;;J;il:" sfidator in urna ei,

Cand a revenit la r€alitate si a incetat sa mai fie concen-

rA doar asupra efortului de a fugi, ZTza s-a regasit in

dflocul soselei de centura" urm6nd acela5i traseu pe care ilfua in fiecare zi pentru a merge la serviciu. Cobordse in zborgile casei sale, ajunsese la masina in doi timpi Si trei

dScari si traversase jumatate de orag, mergind serpuit prin

t'aficul intens, sub protestele celorlalli poferi, insa nici dupa

-ata goana nu putuse lasa in urma senzatia de catasEofA imi-EIta pe care i-o provocase apelul telefonic. Acum era aici,

ilci ingozitl, in plin hafic, ca in toate diminetile. Dar azi nu

cra o zi normala. Pentru ea" zilele normale luasera sfar$it.

Desi, la drept vorbind, Zarza fusese mereu neincrezatoare in

normalitate; se temuse mereu ca lucrurile cotidiene erau o

construcfie prea ftagila, prea fina, prea usor de distrus, ca si

tsnza yaporoasa a unui paianjen. De-a lungul arilo\ Zanainc€rcase sa suslina constructia cu rutina sa de rigoare, dar

schelenrl se inclinase acum si era nevoie ca ea sa faca ceva.

Deocamdatl nu se putea apropia de editura. Daca e-l iic.unogtea domiciliul, atunci trebuia si $tie si care era locul ei

de munca. A tras brusc de volan gi a parasit autostrada laprima ie5ire. Trebuia sa-si puna ideile in ordine. Trcbuia sa se

gendeasca ce si facr-

r5

Rosa MonteroA oprit masina cateva shazi mai incolo. intdmplare4 acel

romancier nebun care ne scrie, o facuse sa treacA prin fata uneicafenele pe cate Zarua o frecventa mai demufl f.u oru S.SO $ilocalul era recent deschis 9i aproape gol, ln"a d""o.ut

"u "jt"lva ghidande de Craciun ponosite. A luat loc exact in fata

i:*i p. .T obisnuia sa o ocupe atunci c6nd mergea la ocalea" cu atalia ani in uma. Si vechea ei masa era libe-ra, insanu a indrdznit sa se a$eze acolo. S_a instAat n fafa ei, aeci, tauna dintre mesele deteriorate de marmura gi temn, aproape defereasla, si : lucara

buni de timp n_a facut a""ai "a

,".if*- Ce sa fie?

- Un ceai, va rog.

- Si respire 5i si mearga inainte. in cele mai grele momente

trebuia sa se aga{e de firncliile de Aaa, ia, in"a sna iiSi respire 9i sA meargA hainte. f.eU,lla sa se efUerere Ce toice era inltil gi si reziste, sA se agaF de exi.t"nta

"u * _i_a,

ca o^moluscd lipindu_se de stanca pentru a lupta conha valu-lui. in plus, gtiuse mereu ca momentul acesta avea sd vina. Arfi trebuit sa fie pregAtita penau asta. Dar nu aru, Z*"u n uu"uincrederc in ea insaSi si in modul ei Oe a aa piept

"u proi_

lemele. Cu ani in urm4 eJ obisnuia sa spun A ca Zrza ayea opersonalitate de fugar. poate ca avea dreptate; poate ca ea nirstia si se confrunte in mod direct cu lucrurile. Nici micar cuamintirca lucruritor. Uneori se gandea ca devenise istoricpentru a-Si putea insu$i amindriie indepartate Si pentru aevada din cele proprii. pentru a avea ceva de care sal$i aduciaminte 9i care sa nu o doara. Istoricul _ ca un parazit al trecu_tului celorlalli.

De la fereastra cafenelei se vedeau chiar turnurile univer_sitatii unde Zarza studiase; aici, in acest local, obi$nuiau sa seindlneasca la ie$irea de la cursuri. Ea a devenit ,p""iai"i inistorie medievala; e1 s-a specializat in isto.ie conie_porana.Dar asta se intampla cu mult tirnp in urmA, inh-o alta viafa.Inainte sa apara Re gna. Znza a simlito sen"utie Oe g.eata in

16

in initta inJetnuhti

Omac: ,,Poab cA era cadavrul Pe jumAtab digerat al propriei

rcnte", s-a gandit cu o grandilocYenF ironici. De$i ea nu

kse niciodaa cu adevarat inocenti. ,,Copilaria este locul

d€ iti petreci tot restut vietii", s-a gandit ZaEa; copiii batufi

!i bar copiii cdnd ajung adul$, fiii de belivi devin alcoolici'

&c€ndenlii sinucigagilor se omoara, cei care au parinti ne-

bi innebunesc.

Respia si mergi inainte! Trebuia sa se inzdraveneasca

f ra-$i concenheze fo4ele. Trebuia sa se Pregateasci- Ca $i

l4t.lorii inainte de bdtiLlie. De exemplu, tebuia sa manance

cEva nu Stia cind va mai Putea sa o faca! A Pus deoparte

ccasca de ceai, din care abia gustase, $i l-a chemat pe chelner.

- Un sandvici cu tortilla pi o cafe4 vi rog'

Era ceeace obi$nuia sa minance cu el atunci cind veneau

ff. Un sandvici cu totilla cu painea prdita. Pe atunci, inca

rc mai bucurau de mdncare, si edstau aleile singuratice, 5i

rirosul de pamant ud din tirnpul furtunilor, 9i leneveala la

GaHura in diminefle de duminica- Ea nu a fost niciodata o

iDcenu, inszl viata ei de dinainte era aProape o viala.

Putea incerca sa fuga- Sau, dimpotriY4 putea sil infmnte'

Acesea erau, de fapt, singurele opfiud. SA eYadeze sau sa-l

ffiare. Z$za a zambit pentu sine cu ama[iciune, penhu ca

€de doua altemative ii prreau absurde. Se alla din nou intr-o

iuatie f,ri iesire. De$i, cine stie? Poate ca, dupa tot ce se

-rimFlase, e1 nu venea sd se razbune. Poate cA o iertase.

O familie tocmai se aSezase la masa din fa[i" la vechea ei

nas4 fata sa-gi dea seama ca aceasta era Patata de amintid.

Era vorba de un tata si o mama de vitsta Zatzei; o fetili de

rr€o zere ani, o alta poate de $ase si un bebelus biiat. Tatil o

d*'qse ahturi de el pe fetila cea mare, care era o pdntesa cu

IErul lung Si car[ontat; mama s-a instalat hnga fiica cea mica"

isi i.mediat s-a ridicat ca sa-l scoata pe bebelug din carucior

$ sa-l ia in braie. Cea mica! cu bucle inchise la culoare, a

r-nas singua la un capit al mesei, singud si devoraa de

17

Rosa Montero

singuahte. Era mai degrabA uraficA. Nimeni nu parea sA_i deanici cea mai mici atenjie, aga cum se intampli uneori cu copiiimijlocii; insA tatal, mai ales tatal, era cel care_Si conce;tratoata mahnirea, acel tatA care ayea ochi si cuvinte doar pentruprintesa. Prin{esa Si tata fdceau un aparteu amoros Si inter_rninabil, chip l6ngA chip, aproape guri la gura" iar m6nataalui mangaia pletele aurii ale frumoasei, umerii, talia aceleinimle mladioase cu $oldud abia ghicite $i prepuberale. FatauratA ii pdvea nAucifi, cu ochi rotunzi rugatori, insi ceilaliinici nu bagau de seama prezenti ei. Atunci urata a vaxsatpaharul cu lapte pe mas4 dar nu s-a ales decdt cu o foartescurtA mu$truluiala din panea tatalui, nici macar o jumatate deminut de interes; iar apoi, tatal a continuat sA o soarbA dinpriviri pe printesa lui, in timp ce mama, oarba si surda.dezmierda in condnuare bebelusul. Iar fata mijlocie. ceauitata, cu o inscripfie jegoasa de ,,Criciun Fericit. pe cap,invidia atenfia $i afectiunea tatalui ei pani h disperare, panala suferintA. PanA la a-Si dori, ala cxxn Zatza o stia, ca tata savina gi la ea intr-o noapte; str o m6ng6ie chiar si in felul acela,h modul acela ciudat, cu degetele lui gddilicioase gi lipi_cioase; chiar de-ar fi fost ca ea sa taca si ca totul sa fie cuprinsde intuneric. Doar ca tata sA o atinga Si sA o iubeasca, pentrua putea calma durerea aceea.

Sa rcspire si sa meargi inainte. Deodati, Zarza s-a simjitca asfixiata. Avea nevoie sa iasA din cafenea, s6 simta aerulrece de ianuade pe ohaji, sa se plimbe pe stradd. A luat ouldma imbucAtua din sandviciul ei, a plarit la tejghea penrrua nu mai pierde timpul ;i a pArasit localul. Era 9.35. Erahotarata, avea si plece. Era cel mai bun lucru pe care puteasa-l faca. Sa se indeparteze de ora$, sA dispara cel pulilpen_hu cabva zile. Odata ajunsa departe Si in siguant4 putea sAse g6ndeasc6 in liniste $i sa gaseascA o solulie. ii parea rAudoar ci-gi punea slujba in prfunejdie. Zarzei ii placea muncaei. Era unul dintre pulinele lucruri din viata ei care ii placeau.

r8

in initna ia'Jernuh+i

lss din poseta blefonul mobil pe care i-l dlduseri de la

hr si a sunat la birou; a raspuns Lola, celaialt editor al

,.r.4i,ei de istorie.

- lrla nu pot veni la serviciu.

- Ce-ai prfit?

- Probleme familiale. O criza. Fratele meu, $tii tu, a

-roizaL- Dar e ceva grav?

- Ei bine, nu 'tiu,

treburi de-ale ftatelui meu' Se pare ca e

-ir bolnav Si au nevoie de mine. Auzi, inca cev4 daca ma

d cineva,., Daca mA cauti cineva, spune-i c-am Plecat

-{ cilatorie in afara ora$ului.

- Cum?

- Daca'ma suni cineva sa-i spui c-am plecat intr-o

.g(tiie in afara ora$ului, sau, mai bine, in afara tarii, si nu

!- cand ma voi intoarce.

- De ce?

- Asta e teaba mea. Spune-i Luciei ci va hebui sa liPsesc

pbabil cdteva zile.

- Se va infuria- ESti in urma cu cartea-

- Mi-e indiferent' Tu sPune-i.

- Nu, daci Yoi sfarsi prin a fi implicata...

A auzit-o pe Lola bombanind ln timp ce inchidea. Nu se

lFlesesera niciodati bine, dar nici riu. Zana nu Putea' nu era

&dca sa aiba prieteni.

insa il avea pe Miguel. Zarza a simlit o nevoie brusca de

*l vedea- Nu yoia sa plece fa'ra sa-$i ia ramas-bun. Nu Putea

rt dispara chiax asa. 9.,10. vizitele incepeau la 10.00. A ucat

- ma$ina si a condus spre zona de nord prin traficul inci

4lomerat" sub un cer trist cu un aspect mineral. Prin gea-

rrile celorlalte vehicule apireau niste chiPuri cu expresii

Eionate Si posomorate, chipuri mahmure de pehecere,

c4le5ite de excesul de realitate caxe se astemea peste tot in

dminelile dezgolite de iama.

19