AuroYa Liiceanu

La ta ifa s

POLIROM2016

Cuprins

Cuvhnt tnainte

TimPul

Iubiri scurte, dar cotropitoare:4 ani, 15 zile,Az:d,e ' ' ' ' ' ' 13

Mai bine mort decdt cu alta! Disperare 9i recunoqtinld ' ' ' '25

Tristeleatreceriitimpului " " " " ' i " ' ' 38

TrecAnd,,din mAn6-n mani:', igi treciviala . . . . . . : .. "' 43

Marea iubire: este adinci, este indelungati,

este unici?

Timpul se bate cu iubirea: sindromul Karin '

Ea vrea cu orice pre!. El vtea, ezitd 9i pleaci

Fidanakis..;.'.

Noi gi allii

O fbcituri.?

Banul:vise, realitlli, obiceiuri, legende "; ' ' " " " "'Cu un ban la git eqti altcineva: bincula

Crede!i-m6, a murit frumoasd!

57

64

70

77

95

115

r23

r28

$i diferifi, gi aseminitori

Femeile, zdu,auatdtafarmec! ..... ..... I37Birbalii stau la pdnd6, se nipustesc . . . . . I45imblAnzitoarea... ....., ..I54Cobre qi pitbuli: bdrbali foarte rdi cu femeile . . . 157Ah, psihicul meu! Ah, chimia mea! . . . . . 163Cuvipii amoroasesau firivipdi amoroase... ....... L69O femeie normal[: graba lui la pat, graba ei la altar . . . . 176O teamd mare a femeilor: unde mi-e birbatul? . . 195Cdndiubim?$icezical\ii?. ......191Psihologul neputincios: comunicarea imposibili . . . . . . 196Iubiri,,inghelate" gi iubirivinovate . . . . . . . . . . . . 206

Destin gi cine-mi face via{a

Ghinioane sau destin: Loredana, gtiulelii gi prunul . . . .217

Amdnuntulbiografic: uninel .....225O carte care te face si te lagi de psihoterapie . . . . 235Unelteleseducliei:minteagipoftele .....242Bella gifemeile .....250Femeie sau mam5? . . 25gAmurgulmintii:spaimateniucegte .....263

Timpul

Time is a thieiGladness and grief

Cling to the leaf

As it yelowsl.

F. Scott Fitzgerald

Apuci grabnic timpul gi fineJ strAns! Pizegte-l,

vegheaz| asupra lui ori de or[, minut de minut'Nesupravegheat, ili scapi gi se indepirteazL...Priveqte fiecare moment ca pe ceva sacru. DiL'i

fieciruia claritate Ei sens, di-i greutatea atenlieitale gi adevirati, cuveniti implinire'

Thomas Mann

1. Timpul este un ho;/ Bucurie qi mdhnire/ Atirnd pe ofrrnzLl Ce se-ngilbeneqte.

Iubiri scurte, dar cotropitoare:4 ant, 15 zile, 4 zIIe

O femeie indrigostiti nu mai este in stare siignore birbatul prMlegiat, sd-l depirteze de aten-

fia ei anormali... in fiecare zi el va ocupa mai

mult spaliu in mintea ei...

Ortega Y Gasset

Cel ce este,,iubit" este, prin definifie, lntr-o oare-

care manieri, necunoscut. Eu te iubesc, deci nu

te Etiu. Deci eu te construiesc, eu te fac; Ei tu te

desfaci. Eu te fac locul meu, pdnza mea, cuibul

meu, un {esut de imagini pentru a trii, pentru aascunde ce-am gisit, pentru a mi ascunde demine. La sfdrqit, pentru a mi ascunde... in mine.

Paul Val6ry

Dragostea scurti este cu suspin lung.

Proverb rominesc

Prea adesea gi, probabil, pentru ci este dificil 9ineeconomicos, nu suntem prea receptivi la nuanle, la

t4 La taifas

diferenfe care sunt, uneori, foarte subtile. Odati,la oemisiune de televiziune despre iubire, s-a lansat ideeaci relaliile longqvive, cele ale cuplurilor cu o lungiistorie, pot defini marea iubire. Deci timpul era cheiainlelegerii marilor iubiri. Nimic mai neadevlrat. Existiatdtea iubiri de o intensitate cumpliti, in care emo{i-ile, triirile sunt arzitoare, dar care, din diferite motive,nu dureazi mult. Nu putem lua ca variabili impor-tanti, definitorie, timpul, durata relafiei. Mai existigi reciprocitatea. Pot exista relafii lungi in care doarunul iubegte, altele in care amAndoi iubesc gi cele incare nici unul nu iubegte, dar existi stabilitate, carepoate fi explicati in mai multe feluri: bani, copii,obliga{ii, frica de schimbare sau frica de singuritateetc.

Existi iubiri care nu dureazi mult din diferite cavze:unul sau amAndoi iubilii nu pot sta impreuni, unuldintre ei moare, unul dintre ei nu iubegte cu aceeagiintensitate. Dar se intimpli ca unii si triiasci o scurtlperioad[ de mari inflamiri ale minlii qi sufletului, deexaltlri, de intense infliciriri emofionale.

Gindindu-mi la acest lucru, mi-am spus ci acestoriubiri li se face o mare nedreptate. Nu le putem exclude,neglija sau chiar dispre{ui doar pentru ci nu dareaz|mult. Proba rezisten{ei in timp intr-un cuplu nu esteo prob[ de iubire, este un test care uneori nu arecon{inut emofional, aga cum ne place sau ne-am dori

Iubiri scurte, dar cotropitoare:4 ani, 15 zile,4 zile 15

sI credem. Rutina, obignuinla nu sunt sinonime cuiubirea.

Daci mi gindesc repede, cunosc trei asemeneaiubiri, care au fost, intr-adevir, mari gi scurte gi care,

totugi, nu s-au sfdrqit la fel.

Cine n-a vizut filmul Podurile din Madison County,

in care personajele principale erau jucate de MerylStreep gi Clint Eastwood? A fost difiizat qi la noi, 9ila cinema, gi la televizor, probabil s-au vindut qi casete.

Mi-a plicut filrnul, mai ales Meryl Streep. Clint Eastwood

nu este un actor dupi care si mi dau in vint.Este un film despre o Ea, pe nume Francesca, 9i un

El, pe nume Robert. Despre iubirea teribili de doarpatru zile dintre Francesca gi Robert afli copiii ei, aiFrancescli, dupi moartea acesteia, evident, la o virstiinaintatl, cind ei erau oameni in toati firea. Cu stu-poare, evident. Mama lor avusese, pe cind ei eraucopii, pe cAnd ei formau o familie banall - tat[, mamigi copii -, o mare iubire, cu un birbat care veniseintimplitor in localitatea unde ei locuiau. Era foto-graf de meserie. intilnirea lor a fost facilitati de absenla

de acasi atit a solului Francescli, cAt gi a copiilor. Ea

era deci singur6. intre ei izbucnegte o atraclie teribili,o iubire pe care amindoi o simt ca Pe cea mai mare

iubire din viala lor. Era parci o dragoste de ,,infome-ta!i", fiecare simjind absolutul. Doar patru zile a durat

aceasti flacdrb uriaql gi s-au desplr1it. Ea nu putea

t6 La taifas

si-gi lase familia, iar dacl ar fi plecat totugi, iubireaei ar fi fost marcati de gestul ficut, de dorul de copii,de investilia ei emolionali in timpul cisltoriei. Francesca

l-a iubit insi toati viala. Robert a iubit-o toati viafa.Filmul ne lasi impresia ci acele patru zile nu se potcompara cu ceva care a durat mulli ani. Ce conteazd,ci ai o relafie lungi, dacl ea nu se ridici la o mareiubire? $i, oare, se poate?

intr-un alt film ne este povestiti de asemenea oiubire mare, dar aceasta de vreo patru ani. Actorulprincipal, care joacd,rolul lui Pierre, este Daniel Auteuil.

Filmul este francez.Pierce, un birbat de 65 de ani, igiconsoleazi nora, inqelatl de so{ul ei, deci de fiul luiPierre, incercAnd si-i alunge nefericirea. Ca si o ajutesi depigeasc[ aceastl stare, el aluneci in amintiri,fhcindu-i confiden{e. Amintirile nu-i veneau din cAndin cind, spune el, ci erau deja imagini gi triiri care-lbintuiau de douizeci de ani, de cind cunoscuse ofemeie tAniri de care se indrigostise. Caut un cuvintdescriptiv pentru indrigostit gi nu gisesc, ar trebui s[spun ,,ingrozitor de mult", poate. EI nu gi-a pirisitsolia - cu care avea o relafie ,,anemizatd" de timp - gicopiii, dar viala lui a fost ingrozitor de tristi.

Ambele filme, vrind-nevrind, duc cu gAndul larelafia dintre adulter gi sacrificiul pe altarul legimin-tului frcut la un moment dat. Pierre iqi descrie astfelstarea cind era lmpreuni cu iubita lui ,,iliciti": ,,M-am

Iubiri scurte, dar cotropitoare:4 ani, 15 zile,4 zile 17

indrigostit ca atunci cind te imbolnivegti". Regretul

lui este evident: ,,Am lisat iubirea vie{ii mele gi am

rimas cu o femeie pe care am distrus-o definitiv".

,,indrigostit de dragoste", ar sPune Henry Miller. Stare

in care, adaug[ el, ,,te diruieqti in intregime, te Pro-sternezi in fala imaginii divine, si mori o mie de morli

imaginare, si anihilezi orice urml a eului t[u, si regi-

seqti intregul univers intrupat qi sanctificat in imagi-

nea vie a altuia". Ei, da, chiar dacl nu am experimentat-o,

qtim, simlim c[ aceast[ trlire existi. Ci unii trec prin

aceasti stare.

in comentariile qi recenziile acestui film francezapare insistent, degi vag, discret, ideea lui principali:

,,s[ pleci din curaj gi si rimdi din laqitate". Aceastiidee il obsedeazd pe Pierre, care iqi d[ seama ci arenunlat la ceva de care poate mulg oameni nu au

parte, ceva care poate fi doarbinuit, dar cate pAnila

urml poate fi un mare noroc pentru unii. $i el l-aavut, dar degeaba. Asemenea Francescii' care' com-

parindu-gi viala dinainte de a intAlni iubirea vielii ei

cu ceea ce trbia in cele patru zile, spune un lucru atit

de real, de grav: ,Viala ne face sl-i urmim cursul,intAlnim pe cineva, ne unim, facem copii 9i aqa via{a

lncepe. Dar nu este aqa, via{a atunci se opreqte". Cuvintele

ei lasi aceeagi impresie caaceleaspuse de Pierre femeii

iubite: ,,Te iubesc, sunt viu, viu', iar alti dati vorbeqte

despre un dezghe!. Si fie oare rutina, obiEnuinla un

18 La taifas

fel de moarte? Si fie oprirea vie{ii, aga cum spuneFrancesca?

Identificarea rutinei ca ucigagi a relaliei, ca aceeacare omoari iubirea, o gisim adesea in literaturi. $iunul dintre personajele unei cirfi de David Lodgeafirmi cu tdrie ci,,rutina distruge totul", ci ,,obignu-in{a devoreazd, obiectele, hainele, mobilele, solia gifrica de rdzboi... Arta existi pentru a ne ajuta sirecuperdm senzalia viefii". Este nevoie de ceea ce elnumegte,,defamiliar izar e".

Ambele personaje, Pierre 9i Francesca, igi privesc

retrospectiv via{a cu durere stinsi gi regrete adinci.Ei par sl fi obosit regretAnd. Dar aceasti oboseald nuaduce linigte, acceptare. $i totugi, se spune ci timpulvindeci rinile. Nu se spune c[ trebuie s[ faci pace cutrecutul daci vrei si triiegti prezentul? Diferenla dintre

Francesca si Pierre este ci Francesca privegte trecutulcu o duioasi recunoqtinli fa$ de destin - totugi a triit,a avut parte de marea, adevirata mare iubire -, pe cAndPierre rimAne incrincenat, cu o durere parcd nestinsi.

Canxile lor sunt aseminitoare. Aveau un so! sau osolie, aveau copii, singura diferenli este durata. Nuputem compara patru zile cupatru ani. Ajungem dinnou, oare, la timp? E posibil ca femeile si se conso-leze, s[ mullumeasci sor{ii, vietii pentru ce au triitca un dag ca un noroc, iar birbafii si n-o poati face?

Iubiri scurte, dar cotropitoare: 4 ani, 15 zile,4 zile 19

Pentru ci in filme imaginea aduce foarte mult,gesturile exprime ceea ce uneori este greu de descris,

ii vedem pe Francesca gi pe Pierre aproape devo-rindu-qi iubitul sau iubita. Sirutirile, atingerile, mig-clrile corpului au o intensitate atit de mare, incit lafiecare intilnire se nlpustesc asupra celuilalt cu dis-perare, ca gi cAnd prin contactul cu ellea s-ar umplede viafi. Pierre igi siruti iubita insetat, ca un om carese repede si bea ap6, de parc6,gi-ar fi atins limita setei.

Gura ei este pentru el ca un izvorlacare alergi pentru

a te salva, pentru a tr[i.$i iati o alti iubire de clteva zile. Ne-o povestegte

Ortega y Gasset. March iza de Custine,,,prima doamni"

a Franlei, se trlgea dintr-una din cele mai nobile familiigi era extrem de frumoasl. in timpul revolufiei, cindera o copili, a fost condamnati la ghilotini, dar a fost

salvati de dragostea pe care a trezit-o in inima unuiunui cizmar, membru al tribunalului. Ea a emigrat inAnglia. La intoarcere, Chateaubriand tocmai publi-

case Atala. Ea l-a intilnit si s-a indrigostit de el. Opasiune nebunl. Chateaubriand, fire capricioasd, ii diideea si cumpere castelul Fervaques, o regedinliveche in care Henric al IV-lea petrecuse o noapte.Marchiza de Custine igi vinde ln grabl, dezavantajos,

bunurile care ii fuseseri returnate dupi emigrare gicumpiri castelul. Dar Chateaubriand nu pare grlbitsi alerge la ea gi si-i cad[ in brale. Sau s-o ia in brale.