PROGRAM DE RECUPERARE DUP ENTORSA DE LEZNO entorsa de glezna poate sa nu para o accidentare foarte grava si de foarte multe ori ea este tratata superficial de catre sportivi, antrenori si, din pacate, chiar si de catre medici si terapeuti. Insa, revenirea in sport fara o recuperare corespunzatoare creste sansele unor reaccidentari, chiar mai severe, iar recuperarea completa, oricat timp ar dura, este de fapt cea mai rapida modalitate de a reveni in efort la capacitate maxima. Recuperarea gleznei are loc in general in 4 etape coordonate de medic si terapeut, care trebuie parcurse si ale caror subpuncte trebuie bifate inainte de a trece mai departe.

Etapa 1

Repaus si tratament pentru intrunirea conditiilor inceperii recuperarii

a. Se utilizeaza fasa, bandajul sau orteza recomandate

b. pacientul poate sta pe piciorul afectat fara durere

c. Durerea si inflamatia s-au redus

Etapa 2

Mobilizarea gleznei si intarirea musculaturii adiacente

a. Glezna este suficient de mobila pentru a desena imaginar in aer literele alfabetului cu degetul mare de la picior

b. Forta musculaturii gambei a revenit la un nivel acceptabil

c. Sportivul tie cnd trebuie purtat ortezai sau bandajul elastic i tie s l aplice

d. Exercitiile aerobice usoare i la sala de forta nu produc durere sau inflamatie Etapa 3 Recuperarea coordonarii si fortei

a. Echilibrul cand stati intr-un picior este la fel pentru cele doua picioare

b. Un nivel mai intens de exercitii aerobice si la sala nu cauzeaza durere sau inflamatie

c. Forta este la nivelul celei dinaintea accidentarii

Etapa 4

etapa final a recuperarii

a. pacientul poate efectua intregul program de alergare fara durere sau limitari functionale

b. pacientul poate efectua miscari si procedee specifice sportului practicat fara durere sau limitari functionale

c. Antrenorul si preparatorul fizic sunt informati cu privire la necesitatea revenirii progresive in antrenamente si competitii si a mijloacelor necesare pentru prevenirea reaccidentarilor

Prezena echimozei este n general un semn al severitii entorsei. Daca aceasta nu este prezent avem de-a face cu o entors de gradul unu sau doi i alte semne vor trebui luate in consideratie in cadrul evalurii. Daca echimoza este prezent putem vorbi cel putin de o entorsa de gradul 2.

Recuperarea entorselor de gradul 2 si 3 va progresa mult mai lent comparativ cu entora de gr 1.

Entorsa uoar poate restriciona sportivul de la activitatea sa nu mai mult de o sptmn, acesta putnd ajunge la performanele sportive anterioare dup maxim 2-3 sptmni. Entorsa medie poate limita activitatea sportiv pt 3 sptmni, performanele sportive anterioare obinnud-se dup 4-6 sptmni, iar entorsa grav restricioneaz participarea pt 6 saptmni sau mai mult, sportivul avnd nevoie de aproximativ 3 luni pt refacerea total

Entorsa de gr 3 poate fi recuperat fie cu ajutorul tratamentului conservativ fie chirurgical, alegerea fcndu-se n funcie de vrst, nivel de performan, obiective, indicaiile ortopedice.

Instabilitatea gleznei este in cele mai multe cazuri reparata chirurgical.

Capacitatea sportivului de a se recupera dup o entors de glezn depinde i de istoria traumatic a acestuia. Prezena multiplelor entose suferite pot conduce la instabilitate fcnd procesul de recuperare mai complex i mai dificil. Instabilitatea cronic de glezn poate conduce la slbiciune muscular cronic i sensibilitate kinestezic, fcnd glezna mai susceptibil la traumatisme suplimentare. De asemenea pot aprea modificri compensatorii cu alterri ale mersului, forei i flexibilitii, scznd eficiena mecanic a gleznei i piciorului.

Datorit acestor modificri suplimentare, entora de glezn cu instabilitate cronic necesit o perioad de recuperare mai mare.

Cel mai frecvent mecanism de producere al entorsei este inversia. Severitatea traumatismului, ligamentele specifice (talofibular anterior i calcaneofibular, ocazional tibiofibular) i structurile implicate (fractura maleolelor, fractura peroneal sau dislocaia sau alte leziuni tendinoase) depind de forele mecanice aplicate i de gradul de stres aplicat.Daca disfuncionalitatea i durerea determin un patern de mers incorect, este necesar ambulaia cu ajutorul crjelor sau alte dispozitive de sprijin.

La entorsa cronic adesea se pot observa aderenele cicatriciale i o limitare a mobilitii articulare intertarsiene i metatarsiene, n special la pacienii care au folosit gheata de imobilizare sau orteze.

Exerciiile fr ncrcare cum ar fi exerciii izometrice exerciii acvatice i rezistena manual, pot fi introduse devreme n programul de recuperare.

Fora muchilor care contraleaz micrile de eversie i inversie este cheia stabilitii articulare. Pt imbunattirea acesteia se pot folosi exerciii izometrice, cu rezistena manual, scripetoterapie, exerciii cu banda elastic, exerciii acvatice. Exerciiile n lan kinetic nchis pt eversie i inversie amelioreaz funcionalitatea i cresc refacerea propriocepiei.

Cnd sportivul este capabil s-i susin greutatea corpului fr durere, poate fi initiat antrenamentul de mers i continuate exerciiile n lan kinetic nchis. Exerciii pt echilibru pot progresa spre sprijin unipodal pe suprafee stabile i instabile.

Cnd sportivul este capabil s-i mobilizeze articulaia pe toat amplitudinea de micare i a rectigat 90 % din fora muscular, exerciiile pliometrice pot fi introduse in recuperare. n momentul n care kt introduce n programul de recuperare exerciii mai complexe el trebuie sa acorde atentie semnelor care pot indica reaciile inflamatorii nespecifice datorit saprasolicitrii. Ecest rspuns include prezena inflamaiei postexerciii i a durerii fie in timpul fie dupa terminarea programului de recuperare. Dac aceste semne sunt prezente el trebuie sa reduc complexitatea programului pt 1-3 zile nainte de a progresa spre un nivel mai mare de dificultate.

Perioada de recuperare a entorsei difer de la un pacient la altul i este condiionat de o serie de factori: vrsta sportivului, istoricul traumatismului, gradul entorsei, capacitatea de refacere a sportivului.

Obiectivele recuperarii variaza in functie de aspectul clinic si de aspectul functional al articulatiei interesate. Recuperarea se refera in special la: 1. ameliorarea durerii, 2. reducerea inflamatiei, 3. recuperarea mobilitatii, stabilitatii si abilitatii. 4. recuperarea forei i rezistenei musculare

Pentru recuperarea articulatiilor portante ale membrulu inferior prioritatea este reprezentata de recapatarea capacitatii de sustinere. Abia pe planul 2 vine recapatarea mobilitatii.Entorsa de gradul I:n general nu necesit tratament profesional si reabilitare. Glezna rmne stabil. n functie de simptome se folosesc: gheat local- nu se aplic direct pe piele (fig 1) pozitia procliv a piciorului medicatie antiinflamatoare interzicerea temporar a sprijinuluiRentoarcerea la activitatea sportiv se poate evalua foarte simplu prin punerea pacientului s sar pe piciorul traumatizat. Dac refacerea este prezent micarea nu va fi dureroas.

Fig 1

Entorsa de gradul II si III:Atunci cnd nu exist o patologie asociat sau entorse repetate n antecedentelesportivului, tratamentul conservativ s-a dovedit suficient. Obiectivele includ: diminuarea durerii diminuarea tumefactiei imobilizare potrivit pentru repausul fibrelor ligamentare - orteze recuperarea muschilor peronieri restaurarea miscrii normale a gleznei

Tratamentul contine urmtoarele faze:a) faza I de tratament :trateaz echimoza si edemul prin: repaus (mers cu crjele) gheat pansament compresiv - (imobilizarea prin bandaj compresiv elastic, rulat in forma de "8"), (fig 2) sau cizm gipsat sau orteze reglabile (fig 3) pozitie procliv

Fig.2

INCLUDEPICTURE "http://ortopediaonline.ro/images/stories/entorsa_glezna/orteza_glezna%203.jpg" \* MERGEFORMATINET

Fig 3 a, b orteza reglabila i orteza partial de glezn b) faza II de tratament :Consta n nceperea recuperrii propriu zise. Aceasta faz ncepe la 1-3 sptmni de la traumatism, atunci cnd edemul a diminuat mult. Recuperarea este activ. Caut s restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articular. n afara miscrilor active, se execut si miscri pasive atente, graduale: exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fr rezistent). exercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, si plimb piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament). exercitii pentru ntrirea muschilor peronieri: eversii repetate izotonice si izometrice.Aceast etapa dureaz ntre 4 si 10 sptmni, dup care pacientii pot progresa spre faza a III-a.c) faza III de tratament :Const n renceperea activittii sportive. Este important ca naintea nceperii exercitiilor s se pun o gleznier. Ea ofer stabilitate mai bun iar contactul cu pielea amelioreaz activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiei gleznei prin eversii repetate mpotriva unei rezistene (elastice, scripeti).Recuperarea este complet atunci cnd pacientul poate s sar pe piciorul traumatizat fr durere sau instabilitate.Pacientii care la 3 luni de la traumatism si dup o recuperare complet si corect mai au simptome, au cu sigurant o patologie asociat.Pentru entorsele a cror patologie este complex se apeleaz la tratamentul chirurgical.