lp 8 explorarea circulatiei periferice

7/25/2019 LP 8 Explorarea Circulatiei Periferice

http://slidepdf.com/reader/full/lp-8-explorarea-circulatiei-periferice 1/44

EXPLORAREA CIRCULATIEIPERIFERICE



EXPLORAREA FUNCTIONALA

A ARTERELOR



Arterele au structura elastica ce predomina la nivelul arterelor mari.

Roluri:

- transporta sanele cu vite!a mare si la presiune crecuta

- trans"orma de#itul cardiac pulsatil in de#it continuu

Peretele arterelor are trei straturi:

$. endoteliu % epiteliu simplu incon&urat de "i#re elastice si de colaen

'. medie % "i#re musculare netede

(. adventice % "i#re elastice si de colaen



Testele cele mai "olosite in practica

pentru e)plorarea arterelor sunt :

$. *asurarea tensiunii arteriale

'. Oscilometria(. +eterminarea pulsului arterial

,. Inreistrarea pulsului arterial

. Pletismora"ia



1. MASURAREA TA

Presiunea arteriala presiunea sistolica / estepresiunea pe care sanele o e)ercita asupra pereteluiarterial.

Tensiunea arteriala este eala si opusa ca sens cupresiunea arteriala si re"lecta apasarea e)ercitata deperetii arteriali destinsi de &etul de sane asupracoloanei sanvine.



a) Metoda palpatorie (Riva – Roi)

Permite sesi!area presiunii arteriale ma)ime

sistolice / prin palparea pulsului arterial su# nivelul de compresiune.

0e "i)ea!a manseta in &urul #ratului1 deasupra plicii cotului. 0e

reperea!a pulsul la nivelul arterei radiale/. 0e pompea!a aer pana la o

valoare indicata pe manometru care se considera superioara valorii

ma)ime a tensiunii arteriale. In acest moment nu se mai palpea!a pulsul

deoarece s-a produs comprimarea arterei.

0e decomprima usor manseta intr-un ritm de '-( mm2 per #ataieprin desc3iderea usoara si proresiva a supapei pana se percepe prima

pulsatie arteriala. Acest moment indica pe scala manometrului valoarea

tensiunii arteriale sistolice ma)ima /



*ETO+A PALPATORIE



!) Metoda a"#ltatorie

0e in"asoara in &urul #ratului1 deasupra plicii cotului1 manseta

tensiometrului. 0u# marinea in"erioara a mansetei se aplica stetoscopul.

0e um"la manseta la o valoare mai mare decat valoarea presupusa a

tensiunii arteriale. In acest moment nu se percepe niciun !omot

deoarece artera este comprimata de catre manseta destinsa.

0e desc3ide radat si cu atentie supapa de evacuare a aerului din

manseta reali!andu-se ast"el o decomprimare proresiva a #ratului si

implicit a arterei #ra3iale ' % (mm24sec/



Imediat ce presiunea din manseta scade su# nivelul

presiunii sistolice1 sanele va incepe sa treaca prin artera si

incep sa se auda !omote sla#e la nivelul arterei #ra3iale.

5ivelul presional aratat de manometru la aparitia acestor

!omote repre!inta nivelul presiunii arteriale sistolice.

0e continua evacuarea aerului din manseta. 6omotele

percepute cresc in intensitate si apoi intensitatea lor scade

pana nu se mai percepe niciun !omot. 0e citeste presiunea pe

manometru in momentul in care !omotele si-au sc3im#at

calitatea devenind sterse si aceasta este presiunea arteriala

diastolica.



*ETO+A A0CULTATORIE



No "o#$d": nu se percepe niciun !omot deoarece artera a "ostcomprimat7 de c7tre man8etadestins7 prin intermediul p7r9ilor

moi/.So#$d" %eard: cnd presiunea

aerului din man8et7 este eal7 cupresiunea sistolic7 sau "oarte pu9insu# aceast7 valoare/ &etul de snecare trece prin desc3iderea

;nustat7 a arterei dep78e8te oanumit7 vite!7 critic7. 0e produce oast"el de tur#ulen97 care se traduceprintr-o lovitur7 u8oar71 perceput7 caun prim !omot.

No "o#$d"& cnd presiuneadin man8et7 scade su# nivelulpresiunii diastolice1 artera r7mnesu"icient de lar7 pentru ca vite!acritic7 pentru tur#ulen97 s7 nu mai "ie

atins71 circulatia e laminara.



Acuratetea determinarii presiunii sistolice si diastolice prin

metoda ascultatorie nu este de $<< =1 eroarea "iind de > $< =

din valoarea reala.

'alori al" re"#te: se inreistrea!a cand manseta

tensiometrului este prea inusta1 cand este aplicata prea lar

sau masuratoarea se e)ecuta cu #ratul su# nivelul cordului.

'alori al" "a#te: se inreistrea!a cand se utili!ea!a

mansete prea late1 cand #ratul este ridicat deasupra nivelului

cordului sau cand de!um"larea mansetei se "ace prea rapid.



6omotele care se percep in timpul masurarii prin

metoda ascultatorie se numesc !omotele lui ?orot@o"".

Acestea au "a!e cu caractere di"erite de ascultatie :

$. !omote sla#e1 pocnite1 clare

'. !omotele se alunesc

(. !omote eale1 "oarte intense

,. !omotele scad in intensitate

. disparitia oricarui !omot



Uneori1 in "a!a a '-a1 !omotele scad mult in intensitate

sau devin inaudi#ile1 "enomen cunoscut ca aura ascultatorie.+e aceea1 daca nu se um"la manseta su# controlul

pulsului1 e)ista riscul ca1 intalnind "enomenul aurii ascultatorii

si um"land manseta numai pana la nivelul de aparitie al acestui

"enomen1 sa inreistram ca presiune sistolica valoarea de la

aparitia "a!ei a (-a reaparitia !omotelor/ si deci sa

su#apreciem ci"ra reala a tensiunii sistolice.



Presiunea sanelui este aproape

intotdeauna masurata in mm2 deoarece

manometrul cu mercur a "ost pentru primadata "olosit pentru masuratorile de presiune.

Cand se a"irma ca presiunea in vas

este de $<< mm2 inseamna ca "orta

e)ercitata este su"icienta pentru a impine o

coloana de mercur la $<< mm. Oca!ional

presiunea arteriala se masoara in cm2'O

centrimetri coloana de apa/

$ mm2 $1(B cm2'O



'ALORI NORMALE ALE TA

TA *a+i*a ( "i"tolia ) & $$< % $(< mm2

TA *i$i*a ( dia"tolia ) & B< % < mm2D TA sistolica $< mm2

TA sistolica ' TA diastolicaTA *edie ---------------------------------------

(



) Metoda i$vaiva de *a"#rare a TA

*asurarea inva!iva a TA se

reali!ea!a prin cateteri!arearteriala a. radiala/. Permiteinreistrarea continua a TA.

Implica utili!area unuisistem de tu#uri umplute cu

solutie salina prin care setransmite "orta de presiune aundei pulsului unui traductorcapa#il sa converteasca eneriamecanica in semnal electric.

0emnalul electric este apoia"isat pe ecran su# "ormatraseului de presiune arteriala.

Este utila la #olnavii cu

insta#ilitate 3emodinamicasocati/.



Pro!a li$o"tati"*#l#i

0e "oloseste pentru a testa capacitatea de relare a

circulatiei si pentru depistarea pacientilor cu tendinta la

3ipotensiune ortostatica.

0e determina TA si "recventa pulsului in decu#it

dorsal1 dupa $< minute de clinostatism. 0e ridica repede

pacientul in ortostatism si se masoara TA si "recventa

pulsului din nou1 imediat dupa ridicare1 la si la $<

minute.



5ormal:

- TA sistolica scade initial in ortostatism cu ma)im $ % '< mm21 apoi

revine la valoarea initiala

- TA diastolica nu se modi"ica sau creste cu mm2

- "recventa pulsului creste cu $< % '<4min

Patoloic:

- scaderea TA cu mai mult de '< % (< mm2 la trecerea in ortostatism

3ipotensiune ortostatica

- scaderea "oarte discreta a TA dar cu accelerarea importanta a pulsului.



E+plorarea reativit,-ii va"#lareTestul presor la rece

0e m7soar7 valorile presiunii arteriale TA/ ;nainte 8i dup7 ce su#iectul men9ine mna

timp de $ minut la rece ap7 cu 3ea97/.

Re!ultate:

% normal: se constat7 c7 TA cre8te att pentru valoarea sistolic7 ct 8i diastolic7 cu $<-

'< mm 2G

% hiporeactivitate % cre8terile sunt mai mici de $< mm 2G

% hiperreactivitate % cre8terile cu mai mult de '< mm 2. Hiitorii 2T-sivi.

Interpretarea re!ultatelor:

Contactul cu apa rece a teumentelor determina stimularea termoreceptorilor cutanati sireactie locala vasoconstrictoare. Hasoconstrictia determina cresterea RHP si cresterea TA.



. OSCILOMETRIA

Oscilometria este ometoda prin care seevidentia!a amplitudineapulsatiilor peretelui arterial cu

a&utorul oscilometrului.*anseta oscilometrului

Pac3on se aplica succesiv

pe di"erite sementesimetrice ale mem#relor si se"ac determinarile intotdeaunacomparativ.



0e pompea!a aer in manseta aparatului '< % (< mm2 deasupra TA sistolice / apoi se

decomprima lent1 cu ro#inetul inc3is1 in timp ceurmarim oscilatiile acului oscilometrului caredevin din ce in ce mai ample1 la un moment datatinand un ma)imum1 dupa care scad inintensitate pana la completa lor disparitie.

Haloarea ma)ima a amplitudinii oscilatiilorse numeste indice oscilometric I.O./.

Oscilometrul permite masurarea TA ma)imesi minime si determinarea indicelui oscilometric.



'alorile $or*ale ale I.O.

5ivel e)plorat Haloarea indicelui oscilometric

rat $4( sup. , % '<

rat $4( in". ' % $'

Ante#rat $4( in". $ % $<

Pumn <1' % '

Coapsa $4( medie , % $BJam#a $4( sup ( % $<

La#a piciorului <1' %



+e interes pentru clinica este nu atat cunoasterea

valorilor a#solute cat compararea valorii indicelui

oscilometric intre doua reiuni simetrice.

/iere$tele *ai *ari de do#a #$itati i$tre p#$te

"it#ate la aela"i $ivel pe ele do#a *e*!re repre!inta

un semn patoloic o#structie vasculara/.

Inreistrarea variatiei de presiune a undei pulsatile prin

metoda oscilometrica este mai nou inlocuita cu

e+a*i$area /oppler va"#lara.



0. /ETERMINAREA PULSULUI ARTERIAL

Pulsul arterial se determinaprin palparea arterelor.+epinde de ( "actori:

- marimea diametrul/ arterei

- locali!area sa super"iciala- raportul sau cu un plan dur

In mod o#isnuit se utili!ea!apalparea pulsului arterelorradiale la nivelul epi"i!ei distalea radiusului.



Te%$ia palparii p#l"#l#i

$. reperarea prin inspectie

si palpare a locului e)act incare se poate simti artera careurmea!a sa "ie palpata

'. palparea pulsului tre#uie"acuta e)ercitand o presiuneusoara pe artera cu '-(deete si nu cu unul sinur

(. palparea arterelortre#uie "acuta comparativ cuam#ele maini1 concomitent sepalpea!a arterele 3omoloe /

$ A temporala anterior de traus



$. A temporala % anterior de traus

'. A.carotida dr % in spatiul dintrecartila&ul tiroid si marinea ant. ams. 0C*

(. A. carotida st,. A. #ra3iala - la plica cotului1 su#

tendonul re"lectat al ms. #iceps

. A. Radiala % in santul radial sita#ac3era anatomica

B. A. Femurala % in triun3iul lui0carpa

K. A. Poplitee % in &umatateamediana a spatiului popliteu

. A. ti#iala post dr % in spatelemaleolei interne

. A. ti#iala post st

$<. A. pedioasa



Caraterele p#"#l#i

$. "recventa : puls $or*al i$tre 2 – 32 !atai 4 *i$#t. Peste $<<

#atai4min puls ta3icardic1 su# B< #atai4minut puls #radicardic.

'. ritm : pulsul $or*al e"te re5#lat. Pulsul nereulat poate "i su#

"orma de e)trasistole ritm de #a!a reulat cu #atai premature /

sau su# "orma "i#rilatiei atriale puls complet nereulat/.

(. amplitudine : Pulsul normal se considera !i$e !at#t. Poate "i

amplu in an)ietate1 "e#ra1 3ipertiroidie1 anemie / sau poate "i

sla# in socul circulator /.



6. INRE7ISTRAREA PULSULUI ARTERIAL(SFI7MO7RAMA )

Evacuarea ritmica a sanelui in artere determina pulsatii

presionale sincrone in sistemul arterial. Aceste pulsatii pot "i

percepute ca o sen!atie de lovitura usoara daca se

comprima adecvat artera pe un plan dur puls arterial /.

0"imora"ia centrala se reali!ea!a la nivelul uneia dintre

arterele mari carotida/1 iar cea peri"erica la artera radiala

sau pedioasa.

0"imorama are aspectul unei cur#e care



0"imorama are aspectul unei cur#e carepre!inta :

- o panta ascendenta anacrota /

- o panta descendenta catacrota /

- o inci!ura inci!ura dicrota /



Pe s"imoram7 se pot aprecia urm7toarele calit79i ale

pulsului:

% "recven9a - pulsus "recMuens et rarusG

% vite!a celeritate/ - pulsus celer et tardusG

% amplitudine - pulsus manus et parvusG

% tensiune - pulsus durus et molisG

% ritm - pulsus reularis et ireularis.



8. PLETISMO7RAFIA

Este o metoda utili!ata pentru inreistrarea ra"ica a

variatiilor de volum ale unui sement corporal ca urmare

a variatiilor de volum sistolo-diastolice ale "lu)ului

sanvin care iria acel sement.

Inreistrarea ra"ica se numeste pletismorama. 0e

impune ca sementul la nivelul caruia se "ace

determinarea sa "ie introdus intr-un dispo!itiv cu pereti

rii!i.



Pentru e)empli"icare se descrie pletismora"ia

diitala. Aceasta metoda inreistrea!a variatiile de volum ale

unui deet cu a&utorul unei celule "otoelectrice aplicate pe piele.

Este de pre"erat ca inreistrarea pletismoramei sa

se "aca in paralel cu inreistrarea E?J in una din derivatiile



EXPLORAREA FUNCTIONALA A

'ENELOR



Henele au peretele "ormat din aceleasi trei straturi ca

si arterele1 dar su#tire si "oarte distensi#il venele sunt

de ', de ori mai compliante decat arterele/1 structura lor

este relativ saraca in "i#re elastice si musculare netede1

tunica medie "iind "oarte su#tire.

Henele repre!inta un teritoriu de re!istenta sca!utala curere a sanelui si prin care circulatia se "ace la

presiune &oasa.

T l T i T d l !



Te"t#l Traia$ov9 Tre$dele$!#r5

Este un test care aprecia!a permea#ilitatea venoasa si o"era in"ormatii

despre "unctionalitatea sistemului venos al mem#relor in"erioare super"icial

si pro"und /.Te3nica de lucru : su#iectul este ase!at in decu#it dorsal 1 cu mem#rul

in"erior la care se "ace e)plorarea in po!itie cat mai apropiata de verticala.

0e e"ectuea!a comprimarea venei sa"ene interne. Compresiunea sereali!ea!a prin aplicarea unui arou la radacina sau la mi&locul coapsei. 0e

comprima diital1 cu policele1 sa"ena e)terna la mi&locul spatiului popliteu. 0u#iectul trece apoi din po!ite clinostatica in po!itie ortostatica.

0e urmareste umplerea venoasa in timpul mentinerii compresiei.

0e intrerupe compresiunea.

0e urmareste revasculari!area venoasa a mem#rului in"erior.

+aca se produc dilatatii venoase la nivelul am#ei in timpulcompresiei acest lucru semni"ica insu"icienta venelor comunicante saupro"unde.

+aca sa"ena interna se umple #rusc cu sane de sus in &os1

se poate a"irma e)istenta unui re"lu) venos patoloic datorita uneiinsu"iciente venoase la nivelul acestei vene.



Pro!a elor trei 5aro#ri

Este un test care se e"ectuea!a la pacientii cu varice

accentuate ale mem#relor in"erioare. Permite un dianosticdi"erential intre dilatatii varicoase primare "ara insu"icienta

valvulara a ramurilor comunicante/1 dilatatii primare cu

insu"icienta a comunicantelor si dilatatii secundare uneiinsu"iciente a venelor pro"unde.

Te3nica de lucru : se aplica un arou su# vena

comunicanta suspectata ca "iind implicata in mecanismul deproducere al dilatatiei varicoase. Prin sc3im#area po!itiei

aroului la niveluri di"erite 1 se poate preci!a locul insu"icientei

valvulare.



0e aplica ( arouri : la nivelul N mi&locii a coapsei1deasupra enunc3iului si la D am#ei.

+upa cateva minute1 arourile se scot succesiv1 de &os insus1 de "iecare data o#servandu-se umplerea venoasa.

dilatatii venoase super"iciale pe intre mem#rul in"erior inpre!enta celor ( arouri in timpul compresiei / insu".valvulara la nivelul venelor pro"unde sau al venelor

comunicante. dilatatii venoase super"iciale dupa scoaterea aroului

in"erior insu"icienta venei sa"ene e)terne

dilatatii venoase super"iciale dupa scoaterea aroului

mi&lociu insu"icienta sistemului 3unterian dilatatii venoase super"iciale dupa scoaterea aroului de

la nivelul coapsei insu"icienta sa"enei interne



EXPLORAREA FUNCTIONALA A

CAPILARELOR



Capilarele sunt cele mai mici vase1 au peretele

"ormat din endoteliu si mem#rana #a!ala. Prin capilare

sanele circula la presiune constanta si cu vite!a mica.

Capilarele "ormea!a teritoriul de sc3im# nutritiv1

a!os1 electrolitic1 3ormonal intre sane si spatiul

interstitial1 iar prin intermediul acestuia se reali!ea!asc3im#urile nutritive tisulare.



/eter*i$area rei"te$-ei apilare (R#*pel9Leede)

0e creea!7 o presiune crescut7 prin aplicarea timp de minute a unei man8ete

pneumatice in $4( in"erioara a #ratului.

Presiunea din man8et7 va "i de apro)imativ $<< mm 2 de reul7 su# valoarea

presiunii arteriale ma)ime1 sistolice/.

0e o#serva "ata anterioara a ante#ratului

Presiunea crescuta in sistemul venos si capilar poate determina ruperea

capilarelor in numar cu atat mai mare cu cat re!istenta lor mecanica e mai mica

0e consider7 pro#a po!itiv7 re!isten97 sc7!ut7 a peretelui capilar/ ast"el: - sla#

po!itiv7 la $<-'< pete8iiG

- po!itiv7 la mai mult de '< pete8iiG

- intens po!itiv7 la un num7r mai mare de < pete8ii.

lp 8 explorarea circulatiei periferice

Documents