Seminar 1 Ce este psihologia? Este studiul stiintific al comportamentului si proceselor mentale Sfera psihologiei este foarte larga, acopera subiecte ca recunoasterea fizionomiilor umane, interactiunile sociale. Psihologia medicala este axata pe studierea problemelor psihologice pe care o boala somatica le pune bolnavului, inclusiv relatia sa in plan psihologic cu medicul si echipa terapeutica. Psihosomatica, corespunde interrelatiei dintre psihic si corp, reprezinta o conceptie care care permite medicului practician somatician sa evalueze implicatiile etiopatogenice ale factorilor psihologici in aparitia si evolutia unor boli somatice dar si sa trateze in limtele competentei sale manifestarile psihiatrice dintr-o serie de boli somatice Psihologia stiintifica se bazeaza pe faptul ca minta si comportamentul pot face obiectul analizei stiintifice. Primul pas in orice proiect de cercetare este generarea unei ipoteze o afirmatie care poate fi testata despre un subiect de interes. Al doilea este testara ipotezei. Aceasta se realizeaza prin observatie si prin experiment: Experimentul: cercetatorul controleaza cu grija conditiile demulte ori intr-un laborator si face masuratori pentru a descoperi relatiile cauzale dintre variabile: de expl un experiment poate cerceta daca durata somnului produce schimbari la nivelul memoriei (amintirea evenimentelor din copo=ilarie scade odata cu lipsa de somn). Daca unori indivizi li se ofera bani vor avea performante mai bune la matematica. Grup control (un grup in care cauza despre care s-a formulat ipoteza este absenta) si grup experimental. Repartizare aleatorie, pentru ca fiecare participant sa aiba o ansa egala de a fi repartizat la oricare dintre grupuri. Masuratori: de expl un psihoterapeut ar putea masura sentimentel de agresivitatee ale unei persoane folosind o scala cu 5 trepte: niciodata, rareori, uneori, deseori si intotdeauna. Statistica: esantionarea datelor dintr-o populatie de indivizi, realizand apoi inferente despre populatie din datele respective. Observatia: in primele stasdii ale unei cercetari, cel mai eficient mod de a progresa catre o explicatie poate fi observarea directa: fenomenul asacum se produce natural. Empirica: pacientul asupra medicului... autoobservatia Stiintifica: medicul asupra pacientului Metode indirecte: studiul de caz, sondaje: ancheta sociologica Primul principiu care guverneaza tratamentul etic al participantilor umani este riscul minim. Participantilor trebuie sa li se spuna din timp ce aspecte ale cercetarii ar putea influenta dorinta lor de a coopera si dupa aceasta dezvaluire, aprticipanul trebuie sa consimta in scris la acest lucru si sa se poata retrage in orice moment doreste fara nici o sanctiune. In Informatiile despre o persoana dobandite in timpul unei cercetari trebuie sa ramana confidentiale. Evaluare psihologica = procesul de identificare a diferentelor individuale intre oameni folosind urmatoarele mijloace: teste, interviuri, observatia. Paii procesului de evaluare psihologic: 1. Faza de prediagnostic: interviu initial, observare

1

2. Administrarea instrumentelor de evaluare psihologic. 3. Interpretarea i integrarea datelor. 4. Comunicarea rezultatelor. Test psihologic= prob construit n scopul stabilirii prezenei (sau absenei) unui aspect psihic, a particularitilor de comportare sau a gradului de dezvoltare psihic (Roca, 1972) Cteva observaii importante n utilizarea i interpretarea testelor psihologice: 1. Testele sunt eantioane de comportament. 2. Rezultatele la teste trebuie interpretate innd cont de mediul din care provine subiectul, motivaia subiectului pentru test 3. Rezultatele la test pot fi influenate de stri temporare de oboseal, anxietate sau stres. Tipuri de teste: de personalitate, aptitudini, inteligenta etc. Personalitatea poate fi definita ca un set dinamic si organizat de caracteristici ale unei persoane si care ii influenteaza in mod UNIC gandurile, motivatiile si comportamentle in diferite situatii de viata. Teste de Personalitate: Obiective Sarcina Sa raspunda la ? referitoare la atitudini, sentimente sau comportamente Exemplu: Da/Nu/Nu stiu - de ales raspunsul cel mai potrivit lung scurt standardizata da (unele teste) da: -persoane diferite -aceeasi persoana in momente diferite cantitativa (scoruri) Proiective Exprimare libera (proiectia= process mental descries de S. Freud) Subiectiv scurt lung complexa, subiectiva, necesita personal specializat nu nu

Raspuns Timp pt rezolvare Time pt interpretare Interpretare Scale pt minciuni Comparatii statistice

Modalitatea de exprimare a rezultatelor Frecventa folosirii in

calitativa 2

present Testele de personalitate : teste obiective: - 16 PF Cattell (16 personality factors) - CPI (California Psychological Inventory) - MMPI-2 (Minnesota Multiphasic Personality Inventory MMPI ed II, 1989) - ofera un profil al PERSONALITATII (nivelului individual de functionare si al modului de a se comporta in lume), face diferenta intre personalitate normala si tulburare de personalitate - cel mai COMPLET/ VALOROS/ FOLOSIT test de personalitate - cuprinde 567 declaratii ce se focuseaza pe atitudini, sentimente, tulburari motorii, acuze somatice -are scale clinice si de validitate teste proiective: - persoana evaluata primeste un set de stimuli ambigui si e intrebata sa raspunda liber -in raspuns isi proiecteaza gandurile si sentimentele inconstiente, care sunt active de stimuli respective si de care persoana nu e constienta - se presupune ca se investigheaza mai adanc in personalitate Exemple:. Rorschach Inkblot Test - cel mai folosit test proiectiv - cuprinde 10 planse cu pete de cerneala in negru, negru si rosu sau multicolore - persoana evaluate trebuie sa descrie ce vede, ce isi imagineaza ca reprezinta petele=> din descrierea facuta, psihologul afla motivatiile, conflictele interioare ale persoanei

- Thematic Apperception Test (TAT) -cuprinde numeroase cartonase cu imagini ambigue cu personae, in culorile alb si negru si nuante de gri -persoana evaluata trebuie sa spuna o poveste despre fiecare imagine care sa cuprinda motivul pentru care au ajuns in postura din imagine, ce se intampla in present si care e finalul situatiei - teoria pe care s-a bazat testul e ca temele inconstiente se activeaza in functie de diferite imagini - Desenul unei persoane (DAP) -Testul copacului (Koch) 3

Sanatatea mentala si adaptarea O persoana sanatoasa din punct de vedere mental poseda o adaptare supla si armonioasa la cerintele mediului rpedominant social. Exista mai multe grade de adaptare, prin urmare si mai multe tipologii in raport cu normalitatea definita mai sus: cei mai multi dintre noi avem griji, dar grijile lui bogdan par extreme. Unii oameni ar putea spune ca sunt atat de exagerate incat devin anormale, chiar nebunesti. Veti vedea ca uneori granita din normal si anormal este clara dar in multe cazuri este greu de trasat Vom investiga in detaliu tipuri specifice de anormalitate si teorii privind motivul pentur care unii oameni dezvolta tulburari psihice si altii nu. Ce intelegem prin comportament anormal? Trebuie sa ne bazam pe criterii subiective si pe semne si simptome pentru a decide cand aceste simptome consitutie o anormalitate. Au fost propuse diferite tipuri de criterii pentru definirea anormalitatii comportamentale: devierea de la normale culturale: de exemplu cu 40 de ani in urma majoritatea occidentalilor ar fi consideratanormal ca barbatii sa poarte cercei. devierea de la normele statistice: neadaptara comportamantului adica are efecte adverse asupra individului sau a societatii. Unele tipuri de comportamente deviante interfereaza cu starea de bine a individului (un barbat care se teme atat de tare de aglomeratie incat nu se mai duce la servici). suferinta subiectiva a individului sentimentele sale de anxietate, depresie sau agitatie, sau starile precum insomnia, pierderea apetitului sau numeroase dureri si afectiuni. Ce este normalitatea comportamentala: perceperea adecvata a relaitatii aptitudinea de a exercita un control voluntar asupra comportamentului autostima si acceptarea rpopriei persoane aptitudinea de a rea relatii pline de afectiune productivitatea: sa-si canalizeze aptitudinile in activitati productive unele comportamente anormale sunt acute si trecatoare in timp ce altele sunt cronice si pe durata intregii vieti. Daca diferite tipuri de comportament anormal au cauze distincte, putem spera sa le descoperim prin gruparea indivizilor dupa asemanarile de comportament, cautand apoi alte moduri in care ei se pot asemana. Punerea unui diagnostic le permite celor care lucreaza cu indivizi afectati psihic sa comunice informatiile mai rapid si mai concis. Actualmente, clasificarea tulburarilor mentale folosita de majoritatea profesionistilor din domeniul sanatatii mentale este bazata pe manualul de diagnsotic si statistica a tulburarilor mentale, etitia a 4 revizuita. Categoriile de tulburari mentale: exemple: tulburari evidentiate in gen pentru prima data in prima copilarie, la sf sau in adolescenta; in mod traditional se mai foloseste clasificare tulburarilor mentale in nevroze si psihoze, categorii destul de largi. Bolavul nevrotic:

4

are o serie de tulburari mentale, in special in sfera afectiva, caracterizate de anxietate, nefericire si comportament maladaptativ, care necesita uneori spitalizare, dar reuseste sa se adapteze, este drept cu mari eforturi la cerintele vietii cotidiene si normelor sociale. Expl: bolnavul cu depresie, cu fobii Bolnavul psihotic Are tulburari mentale grave, comportamentul individului si procesele sale de gandire sunt atat de afectate incatpersoana pierde contactul cu ealitatea, nu poate face fata solicitarilor vietii de zi cu zi si necesita spitalizare. Gandirea si perceptia lor despre realitate sunt puternic afectate si pot avea halucinatii, si sau iluzii. Este rupt de realitate, tulburarea mentala este severa si ii perturba major functionarea sociala. De multe ori nu are critica bolii. Prezinta ca simptome pregnante idei delirante tulburari perceptuale. Tulburarile de personalitate Trasaturi de personalitate/personalitate accentuate DEFINITIE Trasaturile de personalitate sunt patternuri durabile de percepere, relationare si gandire despre ambianta si sine insusi care sunt manifestat eintr-o gama larga de ontexte sociale si eprsonlae. Numai cand trasaturile de personalitate sunt inflexibile si dezadaptative si cauzeaza deteriorarea functionala sau detresa subiective semnificativa constituie tulburari de personalitate. Elementul esential al unei tulburari de personalite il constituie un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza considerabil de la celrintele culturii individului si se manifesta in cel putin doua din urmatoarle domenii: cunoastere, afectivitate, functionare interpersonala ori control al impulusului. Acest pattern durabil este inflexibil si ervaziv in raport cu o gama larga de situatii personale si sociale Si duce la detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante defunctionare. Patternul este stabil si de lunga durata , iar debutul sau poate fi trasat retrospectiv cel putin pana in adolescenta sau inceputul perioadei adulte Patternul nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a altei tulburari mentale si nu se datoreaza conseintelor fiziologice directe ale uni substante ori ale unei conditi medicale generale (ex un traumatism cranian). Pentru fiecare tulburare de personalitate inclusa in aceasta sectiune sunt prevazute de asemenea criterii de diagnostic specifice. Clinicianul tebuie sa evalueze stabilitatea trasaturilor e personalitate in decursul timpului si in raport cu diverse situatii. Desi uneori este suficient un singur interviu cu persoana pentru a pune diagnosticul, adesea este necesar mai mult decat un singur interviu si distante intre le in timp. Evaluarea poate fi complicata, de asemenea, de faptul ca elementele caracteristice care definesc tulburarea depersonalitate pot sa nu fie considerate problematice de catre individ. Pentru a ajuta la depasirea acestei dificultati pot fi utile infdormatii suplimentare de la alti informatori. Desi prin definitie o tulburare de persoanlitate necesita un debut nu mai tarrziu de inceputul perioadei adulte, indivizii pot sa nu vina penru examen clinic decat tarziu in vita. O tulburare de personalitate poate fi exacerbata dupa pierderea unor persoane de suport importante ori a unor sociatii sociale stabile anterior. TRASATURILE DE PERSONALITATE Tulburarile de personalitate trebuie sa fie distinse de trasaturile de personalitate care nu ating pragul pentru o tulburare de personalitae. Trasaturile de personalitate sunt dg ca tulb de pers numai cand

5

sunt inflexibile, dezadaptative si persistente, si cauzeaza o deteriorare functionala sau detresa subiectiva semnificativa. Categoria personalitatilor accentuate prezinta o serie de caracteristici care ies din comun, din media de manifestari in cadrul populatiei generale, care manifesta tendita de a aluneca in anormal fara a deveni propriuzis destructurate. O trasatura accentuata evolueaza cu un grad mai mare de probabilitate spre sensul negativ atunci cand imprejurarile de viata ale persoanei favorizeaza acest lucru Caracteristici ale tulburarilor de personalitate Debut in adolescenta Cauzeaza celorlalti probleme Afecteaza comportamentul in multe domenii Nu au critica bolii se modifica foarte greu comportamentul Tulburarea de personalitate paranoida Dificili in a se intelege cu altii si au adesea probleme inreltiile intime. Suspiciozitatea si ostilitatea lor excesive se pot exprima prin certuri in public, proteste repetate ori printr-o detasare calma, evient ostila. Deoarece sunt foarte atenti la eventualele amenintari ei pot actiona in mod prudent secret sau indirect si par a fi reci si lipsiti de sentimente tandre. Desi par a fi obiectivi, rationali si insensibili, ei prezinta adesea o gama de afecte labile in care predomina expresiile ostile obstinate si sarcastice. Natura lor combative si suspicioasa poate provoca un raspuns ostila la altii ceea ce serveste la confirmarea suspiciunilor lor primare.

Testele de personalitate sunt obiective si subiective: chestionare si teste de proiectie In categoria instrumentelor de evaluare, Schmiescheck are chestionarul de tendinte acentuate omonim care urmareste evaluarea spectelor ce conduc sprre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate. Redam mai jos tipologia de baza a personalitatilor accentuate creata de Leonhard si testata de chestionarul Schimiescheck: ca trasaturi accentuate ale firii: Personalitatea demonstrativ Corespondent n patologie isteria Esena capacitatea anormal de refulare. Din contiin a ceva ce de fapt ar trebui s tie realmente uit ceea ce nu vor s tie; pot s mint i s nu fie totui contieni de acest fapt.Minciuna contient este asociat cu o contiin ncrcat i cu teama ca nu cumva s se descopere adevrul. Chiar i dureri de ordin fizic. Pot readuce imediat n contiin ceea ce cu un moment nainte era n incontient. Stpnit de o mai accentuat dorin de afirmare Laud de sine Strduina de a strni interesul plin de respect al colectivitii 6

Nevoie de recunoatere social Absena inhibiiei Tendina de autocomptimire rolul de martir Triesc exclusiv n prezent hotrri pripite Bun capacitate de adaptare la ali oameni Darul de a se face iubite Poate favoriza ivirea unor talente artistice. Personalitatea hiperexact -anancast Corespondent n patologie nevroza obsesivo-fobic Esena lipsa capacitii de refulare nu pot lua o hotrre nici atunci cnd exist toate premizele, nu pot elimina din contiin nici cele mai mici posibiliti de a gsi poate totui o soluie mai bun. Ex. ablutomania. Lege fundamental a formrii sentimentelor umane, potrivit creia tendine afective supuse oscilrii ntre doi poli cresc n asemenea msur nct sentimente nensemnate devin afecte profunde. Teama devine i mai amenintoare tocmai datorit nesiguranei permanente n privina faptului dac exist sau nu un motiv de team. ncearc s lupte mpotriva obsesiei, care lupt este tocmai ceea ce creeaz obsesia. Munca nu mai poate fi efectuat n mod fluent meticulozitate Hipercontiinciozitate, loialitate, grij exagerat pentru propria bunstare Personalitatea hiperperseverent Corespondent patologie paranoia Esena perseverena anormal a afectului estomparea afectelor are loc mult mai ncet Hiperpersevereni n dumnii ranchiunoi Susceptibilitate Predispoziia de a se simi cu uurin jignit Setoi de prestigiu personal Lupttor pentru dreptate Sentimente egoiste mai intense dect ale altor oameni. Contiina propriei valori, ambiie. Insensibilizare Gelozie Personalitatea nestpnit Pentru comportament sunt hotrtoare nu considerentele raionale, ci impusurile, instinctele i sentimentele. Reacioneaz n mod impulsiv Agresivitate, proast dispoziie, iritabilitate nestatornicie n activitatea profesional. Mai iui la fapte dect la vorbe Dominate de tensiune afectiv Dominarea impulsurilor: mnnc i beau tot ce le place Nestpnii n domeniul sexual nclinaie ctre fuga impulsiv Nu au nelegere pentru cerinele sociale care reclam o judecat mai profund Gndire lent i greoaie, mobilitate luntric ngreuiat. 7

Influenare dificil prin educaie Personalitatea hipertimic Corespondent n patologie hipomania Combinaie de veselie cu dorin de a aciona i cu nevoie de a vorbi nclinaie spre digresiune n gndire mergnd pna la a friza fuga de idei Variant pozitiv a temperamentului uman viaa e privit mai mult sub latura ei plcut, se trece cu mai mult uurin peste necazuri. Nevoia de a aciona poate genera realizri de valoare Digresiunile gndirii sunt nsoite de bogia de idei Persoane antrenante, vorbesc i povestesc fr s devin plictisitoare Veselia exagerat poate duce la superficialitate i iritabilitate; Nevoia de aciune exagerat l poate transforma ntr-un individ mprtiat Bogia de idei se poate transforma ntr-un joc cu idei nerealizabile. Personalitatea distimic Corespondent patologie depresia Contrariul firii hipertimice Oameni serioi, afectai n mai mare msur de evenimentele triste ale vieii Evenimentele zguduitoare pot accentua starea de seriozitate pn la o depresie reactiv Imboldul spre aciune este diminuat scade randamentul Gndirea este mai lent Particip puin la conversaie Seriozitatea duce la o inut etic serioas latura pozitiv Temperamentul subdepresiv accentuat poate conduce la o stare de melancolie dar varianta de temperament distimic poate fi absolut normal. Personalitatea labil (ciclotimic) Corespondent n patologie boala maniaco-depresiv Alternri de stri hipertimice cu stri distimice, fr motive exterioare fire labil afectiv Uneori evenimentele exterioare sunt cele ce declaneaz aceast oscilaie a dispoziiei ns Evenimentele fericite nu produc numai veselie ci ntregul tablou al hipertimiei Evenimentele triste nu declaneaz numai depresie, ci, n acelai timp, i o ncetinire n gndire i aciune Labilitatea dispoziiei nu rezult din asocierea distimiei cu hipetimia, eventual pe baz de ereditate, una din trsturi avnd originea la mam, cealalt la tat. Din contr, din aceast combinaie se ajunge la un echilibru, la o fire sinton. Personalitatea exaltat Aceti oameni reacioneaz la diferitele ntmplri din viaa lor mult mai intens dect oamenii obinuii Evenimentele mbucurtoare le provoac foarte repede entuziasmul iar cele triste i duc tot att de repede la disperare. Dragostea de oameni, bucuria resimit pentru prosperitatea altora pot ajunge la o mare intensitate Dragostea de muzic, art, natur, sport, devotamentul pentru o religie, o concepie despre lume toate acestea i pot emoiona pe oamenii exaltai pn la extaz Pot fi disperai din cauza milei pe care o simt pentru un om sau un animal 8

Pot fi profund nefericii din cauza unui eec, din cauza unei decepii, din cauza unei boli de care sufer o rud Frica i grija pentru propria lor persoan pot deveni de asemenea excesive. Fire deseori ntlnit la artiti i poei. Personalitatea anxioas n copilrie, anxietatea se manifest foarte intens nct domin ntreaga personalitate: copiilor le e fric s rmn seara singuri acas, le e fric de ntuneric, de cini, de furtun, de ali copii, de profesori La aduli frica nu mai poate exercita o influen att de dominant: ceilali oameni nu mai par att de amenintori Persist incapacitatea de a se afirma n cazul unei divergene de opinii, devin timizi Aceast form de timiditate ( diferit de timiditatea anancast izvort dintr-o nesiguran luntric, din team) include i o nuan de docilitate. E vorba de jena provocat de faptul c propriul comportament st n centrul ateniei altora n ambele cazuri se poate produce o supracompensaie, avnd ca rezultat o atitudine sigur de sine sau chiar arogant dar se poate observa c aceasta este nenatural. La femei, timiditii i se mai adaug tendina spre spaim i o hiperiritabilitate a sistemului neurovegetativ, care sporete reacia fiziologic a spaimei. Personalitatea emotiv Reacii de mare sensibilitate i profunzime n sfera sentimentelor subtile Nu sunt impresionai uor de sentimentele grosolane, ci de cele aparinnd domeniului spiritual Prezint nrudire vdit cu temperamentul exaltat Reaciile afective nu sunt att de exagerate i nici nu progreseaz att de rapid. Nu reacioneaz att de vehement ca exaltaii, ci ntr-un mod mai sentimental Cauze relativ minore dau natere unor sentimente profunde cei cu inima sensibil simt mai repede mila dect alii, sunt mai repede nduioai, se bucur mai uor de art, de natur Sensibilitatea este legat de mobilitatea mimicii Le dau uor lacrimile O traum psihic poate s fie resimit cu o intensitate patologic, se poate ajunge la tentative de sinucidere n cazul depresiilor P distimice i cilotimice, evenimentele exterioare sunt cele care provoac dezvoltarea unor predipoziii. Lucrul acesta se poate ntmpla chiar dac soarta nu e excesiv de vitreg cu ei. La P emotive, gravitatea depresiei merge paralel cu gravitatea evenimentelor exterioare. coombinatiile trasaturilor de caracter si temperament accentuate: tipul introovertit (traieste preponderent in lumea imaginatiei) extravertit (lumea perceptiei) introvertit-hipertimic. M.M.P.I. evalueaz acele trsturi care sunt caracteristici comune ale anormalitii psihologice dezabilitante; un instrument de diagnosticare general a anormalitii psihice. Astfel, cu ct este mai mare numrul i mrimea devianei la nivelul scalelor, cu att putem spune c persoana este mai sever tulburat. Scala ipohondrie 9

O not ridicat indic faptul c subiectul are tendina de a se plnge excesiv de boli fizice fr nici o baz organic Subiecii sunt diferii de ipohondricii cu manifestri somatice Au un lung istoric de exagerare a comentariilor asupra simptomelor fizice Nu au ncredere n medic, critic tratamentul care li se aplic i alearg din medic n medic. Difereniaz bine pe cei cu simptom ipohondric de cei care prezint o boal fizic real i a cror not nu este prea ridicat. Hs antreneaz i o oarecare ridicare concomitent a depresiei. Scala depresie A fost validat pe un grup de melancolici Este foarte sensibil, se ridic imediat ce n simptomatologie exist o not deprsiv i anxioas Este egal sensibil i la efectele terapiei i coboar rapid atunci cnd bolnavul se amelioreaz clinic Detecteaz subiecii deprimai, dar capabili s-i ascund simptomele deprsive, avnd idei active de sinucidere. Scala isterie A fost validat pe un grup de isterici de conversie Cuprinde dou grupuri de coninuturi O scal de temperament isteroid, care caracterizeaz subiecii cu atitudini sociale nave, care cer numai pentru ei afeciune i ajutorul anturajului i prezint reacii infantile cnd preteniile nu le sunt satisfcute O scal de simptome de conversie Manifestrile de conversie se dezvolt de preferin pe un temperament isteroid. Identific foarte bine lipsa de maturitate a temperamentului isteroid. Scala de deviaie psihopat A fost validat pe un grup de subieci cu diagnosticul de personalitate psihopat Caracteristici principale: Absena rspunsurilor emoionale profunde Neputina de a profita de experien Absena respectului pentru normele sociale Astfel de subieci sunt delincveni care comit delicte de tipul minciunii, furturilor, alcoolismului, toxicomaniei sau delicte sexuale Comportamentul lor antisocial se caracterizeaz prin: Recidivism ( incapacitatea de a profita de experien) Lipsa unei motivaii a activitii lor delictuale Neglijarea precauilor care s evite descoperirea. Scala poate fi ridicat chiar dac subiectul nu a comis nici un delict,o not ridicat poate fi o mrturie a unui caracter narcisic. Scala masculinitate/ feminitate Scala a fost validat pe un grup de homosexuali Autorii grupeaz homosexualii n 4 categorii: Homosexuali prin auto-puniie masochist Homosexuali impulsivi Homosexuali psihopai, cu tendin spre prostituie, considernd fr importan ataamentul afectiv al partenerului Homosexuali adevrai, cu personalitate feminin constituional. Grupul de standardizare a fost constituit din homosexuali din ultima categorie

10

O not ridicat nu este obligatoriu secondat de homosexualitate; valoare diagnostic relativ. Scala paranoia A fost validat pe un grup de bolnavi paranoici Este o scal caracterial detectnd tendinele paranoide i la subieci care n-au prezentat niciodat manifestri patologice. Itemii care compun scala in de trei tipuripatologice: Cei cu senzitivitate ridicat: subieci uor jignii ( cu epiderm sensibil) Cei cu moralitate excesiv i care i afirm raionalismul Cei cu idei de persecuie, nencredere Orice subiect cu nota peste T 70 este suspect patologic, iar o not peste T 80 aduce certitudine. Scala psihastenie A fost validat pe un mic grup de subieci ce prezentau nevroz obsesional Este o scal simptomatic, itemii referindu-se la simptome fobice i obsesinale O not ridicat poate fi considerat un indice de anxietate Cea mai mare parte a nevrozelor grave au o not Pt ridicat Scala schizofrenie A fost validat pe un grup eterogen de schizofrenie Permite depistarea a 60% din schizofrenii Scorul poate fi ridicat fr s fie vorba de schizofrenie, de exemplu, n nevrozele grave sau la unii subieci cu o puternic introversie Adolescenii au n mod obinuit note cuprinse ntre 60 i 70. Scala hipomanie A fost validat pe un grup de hipomaniaci Itemii prin coniunt constitie 2 subscale: Expansivitate Iritabilitate 60% din subiecii cu diagnosticul de hipomanie au o not superioar lui 70, iar alii au o not cuprins ntre 60 i 70 Asociaia Ma- Pd ridicat este destul de tipic la adolescen Scala introversiei sociale Nu este o scal clinic stricto senso Se poate aplica pe normali fiind construit prin discriminarea ntre un lot de studeni care se angajeaz n puine activiti extracurriculare i un lot cu caracteristici opuse. Scorurile ridicate indic tendina de a evita contactele sociale. Lectura suplimentara> ASPECTE NOI TEORETICE IN CEEA CE PRIVESTE PERSONALITATEA VALIDITATEA EVALUARII DIMENSIONALE IN DIAGNOSTICAREA TULBURARILOR DE PERSONALITATE Rezumat Studiul prezent exploreaza tulburarile de personalitate din perspectiva dimensionala cu ajutorul chestionarului KSP "Karolinska Scales of Personality". Au fost inclusi in studiu 60 de subiecti din care 30 au fost diagnosticati cu tulburare de personalitate conform DSM-IV-TR si 30 subiecti au format lotul martor si au fost evaluati sub raportul trasaturilor de personalitate. Pentru prelucrarea statistica a datelor am folosit metode statistice descriptive si analitice. La scalele KSP diferente

11

semnificative statistic s-au obtinut la trasaturile de impulsivitate, detasare, socializare, anxietate somatica, anxietate psihica, tensiune musculara, agresivitate verbala la lotul cu tulburari de personalitate fata de lotul martor. Cuvinte cheie: tulburare de personalitate, diagnostic pe clustere, evaluare dimesionala, Karolinska Scales of Personality. INTRODUCERE Testele de personalitate sunt necesare atat pentru elucidarea diagnosticului psihiatric, cat si in expertizele medico-legale sau chiar in alte specialitati medicale (boli psihosomatice). Ele pot fi clasificate in doua grupe mari: teste proiective si metode obiective de evaluare a personalitatii: testele proiective si testele obiective de personalitate. Testele proiective de personalitate au mai pierdut din importanta in practica clinica, datorita imposibilitatii incadrarii diagnostice pe baza rezultatelor obtinute prin aplicarea lor. Ele sunt folosite totusi in scop de cercetare si psihoterapie, cele mai cunoscute fiind: Testul Rorschach si Testul tematic de aperceptie (TAT) (Murray, 1943). Este vizata decelarea nucleului conflictual si a mecanismelor de aparare intrapsihice ale Eu-lui. Se bazeaza pe teoriile psihodinamice ale personalitatii. Testele obiective de personalitate sunt reprezentate la randul lor de doua categorii: testele categoriale si testele dimensionale ale personalitatii. Testele categoriale de diagnosticare a tulburarilor de personalitate se bazeaza, in majoritatea lor, pe criteriile DSM-IV, avand in comun avantajele si dezavantajele acestei abordari. Dintre autoevaluarile categoriale, cele mai utilizate sunt: MMPI (Inventarul multifazic de personalitate Minnesota pentru tulburarile de personalitate) si PDQ-R (Chestionarul de diagnostic al personalitatii) (Sadock & Sadock, 2000). Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (Minnesota Multiphasic Personality Inventory-MMPI) este, probabil, instrumentul de testare cel mai des folosit in evaluarea trasaturilor de personalitate. Testul a fost elaborat in 1940, dar a suferit revizuiri pentru a putea fi aplicat si unor categorii largi de populatie, caracterizate prin accentuate diferente culturale. Scalele MMPI-PD (Minnesota Multiphasic Personality Inventory Personality Disorders) au derivat din grupul itemilor MMPI pentru a evalua simptomele tulburarilor de personalitate (asa cum le descrie DSM-III), fiind incorporate in MMPI, astfel incat, pe langa evaluarea fidela a tulburarii de personalitate, psihologii si cercetatorii pot utiliza si alte scale din MMPI (ex. scala de minciuna, de validitate, de defensivitate) pentru analiza validitatii rezultatelor si a raspunsurilor la alte subscale din acest inventar diagnostic complex. MMPI-PD evalueaza 10 scale, precum: Scala 1 - Hipocondria; Scala 2 - Depresia; Scala 3 - Isteria; Scala 4 - Devianta psi- hopatica; Scala 5 - Masculinitate-feminitate; Scala 6 - Paranoia; Scala 7 - Psihastenia; Scala 8 - Schizofrenia; Scala 9 - Mania; Scala 0 - Introversiune.

Acestui test i se poate atasa un program computerizat care realizeaza o interpretare sub forma descriptiva. Pacienti cu scoruri inalte la Scala 3 (Isteria), 4 (Devianta psihopatica) si Scala 9 (Mania) mai mult ca sigur ca pot fi incadrati, conform DSM-IV, in diagnosticul de tulburare de personalitate, fie de tip antisocial, fie de tip borderline. Personality Diagnostic Questionnaire (PDQ-R) este un

12

chestionar de autoevaluare a criteriilor DSM-III R pentru tulburarile de personalitate asociate cu scala de stres/afectare functionala, pentru a cuantifica semnificatia afectarii functionale sau a stresului subiectiv ceruta de criteriile DSM. In practica, acest instrument supradiagnosticheaza tulburarea de personalitate in comparatie cu diagnosticul clinic. Examinarea dimensionala a tulburarilor de personalitate In mod clasic, personalitatea a fost evaluata dimensional, iar tulburarile de personalitate au fost diagnosticate categorial, aceasta neinspirata separare fiind neproductiva pentru studiul personalitatii. Testele dimensionale ale tulburarilor de personalitate sunt alcatuite sub forma unor chestionare de autoevaluare. Cel mai frecvent utilizate sunt MCMI (Inventarul Clinic Multiaxhial Millon) si TCI (Inventarul Temperament Caracter), NEO-PI si KSP (Eysenck, 1990, 1991). MCMIII, care a fost ajustat pentru a corespunde clasificarii DSM-III-R a tulburarii de personalitate, evalueaza trasaturile durabile de comportament grupate in 10 pattern-uri fundamentale de personalitate: dependent, evitant, schizoid, pasiv-agresiv, narcisic, antisocial, isteric, compulsiv, agresiv si defetist, si 3 tulburari de personalitate (borderline, schizotipal, paranoid). Atunci cand apar ultimele 3 patternuri, ele indica severitatea celor 10 tipuri fundamentale de personalitate. Acest test evalueaza, de asemenea, 9 sindroame clinice de pe Axa I. Unele studii indica faptul ca MCMIII tinde sa supradiagnosticheze tulburarea de personalitate, in comparatie cu diagnosticul clinic. TCI (Temperament and Character Inventory) este o baterie de teste care investigheaza componentele de baza ale personalitatii: temperamentul si caracterul. R. Cloninger de la Universitatea din Saint-Louis a deosebit 4 grupe mari de descriptori ai temperamentului, pe care ii considera ca fiind innascuti, caci se manifesta de timpuriu si sunt transmisi ereditar. Fiecare grupa este caracterizata prin doua nivele diferite de intensitate a manifestarii lor la diferite persoane, astfel ca fiecare grupa detine si descriptori cu un scor inalt, si descriptori cu un scor scazut de manifestare. Aceste dimensiuni ale temperamentului sunt: 1. Evitarea traumei. 2. Cautarea noutatii. 3. Dependenta de recompensa. 4. Perseverenta. La modelul descriptorilor temperamentului, Cloninger a adaugat si 3 dimensiuni ale caracterului. Spre deosebire de temperament, caracterul este intr-o mai mare masura influentat de experientele educative. Descriptorii caracterului sunt: 1. Auto-directionarea; 2. Cooperarea; 3. Auto-transcendenta. (Cloninger, Svrakic, Pryzbek, 1993, 1994).

13