logistik real

7/21/2019 Logistik Real

http://slidepdf.com/reader/full/logistik-real 1/30



sfar"itul acestui an, s& apar& pe rafturile magainelor apro4imati- *'0 de produse real io"i real Selection# 1n acest moment, sunt deţinute patru m&rci proprii5 !ip =în care suntcomercialiate produse de prim preţ>, real <uality =$ rands>, real Selection =produse premium> "i real io =produse iologice>#

( -erificarea "i îmun&t&ţirea calit&ţii "i prospeţimii produselor?

( omogeniarea calit&ţii "i prospeţimii produselor între magaine?

( reducerea stocului ero?

( reducerea comenii minime?

2.Analiza ramurii

2.1 Poziţionare faţă de concrenţi

)rincipalii competitori ai retailerului pe piaţa autohton& a hipermarketurilor

sunt5 8arrefour, @aufland =SchAard .roup>, $uchan, 8ora =Louise :elhaie>#

8ifra de afaceri a Real Hypermarket Romania a crescut de la *,22 miliarde lei =%6

milioane Buro> în 200 la 2,%/ miliarde lei =6%C milioane Buro> în 200C, ceea ce

repreint& o cre"tere de +2 =%#C echi-alent Buro, a9ustat cu efectele cursului de

schim> în comparaţie cu anul anterior# Dân&rile sunt în -alori nete "i nu conţin !D$#

Retailerii a9ung s& importe "i pân& la C din cantitatea comercialiat& de fructe "i

legume, cum este caul reţelei Real, deoarece producţia autohton& a r&mas una seonier&#

8onsumul de anane în România este de C(+ kilograme pe cap de locuitor pe an, ceea

ce înseamn& c& fiecare român m&nânc&, în medie, '0('/ de anane pe an#

$stfel, românii se situea& cu %0('0 su media la ni-el european, potri-it unui studiu

citat de produc&torul american :ole, citat de Eiarul 3inanciar#

Românii consum& anual circa opt milioane de a4uri de anane, respecti- *60#000 tone#

1n ceea ce pri-este consumul total de fructe proaspete, acesta se ridic& la circa C/

kilograme anual pe cap de locuitor, ceea ce înseamn& cu apro4imati- *0 kilograme mai

puţin decât media european&#



8ele mai consumate fructe la ni-el local sunt merele, ananele "i citricele# Ble

repreint& peste /0 dintr(o piaţ& estimat& la peste *00 de milioane de euro#

România a importat, în primele trei luni din acest an, fructe de *0#C*#C00 euro,

însemnând 2*#06/, tone#3ructele sunt în mare parte importate, foarte puţine fiind producţie româneasc&##Fu putem spune c& fructele din hypermarketul Real se

diferenţea& de celelalte magaine concurente deorece toate sunt din import#

2.2 Specific şi descriere piaţă

Gmporturile de fructe ale României au sc&ut în primele opt luni din 200+ pe

ma9oritatea segmentelor, cele mai importante diminu&ri înregistrându(se la caise, cire"e,

piersici "i prune, unde reducerea a fost de /0,+, pân& la *2#'*/,6 tone#$stfel, în

inter-alul ianuarie ( august România a importat *2#'*/,6 tone de caise, cire"e, piersici "i

prune cu o -aloare de C#**C#%00 euro, faţ& de 2/#%*/,/ tone în -aloare de *6#%/*#*00

euro, în perioada corespun&toare din 200C#

Gmporturile de anane au sc&ut dupa primele opt luni ale acestui an cu '2, de la

+*#/0,2 tone în -aloare de '6#6+/#C00 euro, în perioada ianuarie ( august 200C, la

/%#0*',/ tone cu o -aloare de %'#0+'#00 euro#

)e segmentul de struguri de mas&, dup& inter-alul ianurie ( august 200+, s(aînregistrat o sc&dere de %0,%, fiind importate #2C*,C tone cu o -aloare de /#'/6#*00

euro, faţ& de *0#'/+,C tone în -aloare de C#/%/#+00 euro, importate dupa primele opt luni

din 200C#

:atele 7$):R mai arat& c& dup& primele opt luni ale acestui an au fost importate

*#C*0,* tone de citrice, cu o -aloare de 2+#'#+00 euro, în scadere cu *+, faţ& de

perioada corespun&toare din anul precedent =C+#'//,C tone în -aloare de %+#0%2#'00

euro>#

1n ceea ce pri-e"te segmentul de mere, pere "i gutui, importurile din primele opt luni

din 200+ se ridic& la 2+#C/',% tone în -aloare de *%#2%%#*00 euro, în scadere cu **,C

comparati- cu inter-alul similar din 200C, când în ţar& au fost aduse %%#C6C tone cu o

-aloare de 2*#*C#'00 euro#



1n primele opt luni din acest an au fost importate anane din Bcuador, )anama,

3ranta, Repulica 8eha, ngaria, citrice din !urcia, .recia, ulgaria, ;landa, struguri de

mas& din !urcia, ;landa, .recia, Gtalia, Repulica 7oldo-a, iar pepenii au fost adu"i din

.recia "i ;landa# 7ere, pere "i gutui au fost importate din )olonia,;landa, Gtalia, .recia ,

!urcia, $ustria, iar caisele, cire"ele, piersicile "i prunele din .recia, Gtalia, !urcia#

:up& cum se oser-& cria are un efect negati- asupra consumului de fructe românii

consumând tot mai puţine fructe din caua faptului c& nu î"i mai permit#

iliografie5

AAA#Aall(street#ro , AAA#magainulprogresi-#ro, AAA#f#roI, AAA#realitatea#net

Capitol 2: Gestionare depozitului logistic

2. Alegerea locaţiei

1n primul rând deschiderea unui depoit ţine cont de locaţie , "i treuie a-ut în -ederec& terenurile sunt tot mai greu de g&sit "i la preţuri mari # Fe(am propus s& amplas&mdepoitul în !urda 9udeţul 8lu9 Fapoca deoarece este destul de aproape de ora"ele c&rorale -om furnia marf& "i anume 5 8lu9(Fapoca , !g 7ure", ;radea #

:istanţele de la ora"e la !urda

8lu9(Fapoca J !urda 5 2+ km

!g 7ure" J !urda 5 6 km

:e-aJ !urda 5 *%* km

2,1. ac!eta la scală a depozitului

Macheta se regaseşte la anexe

http://www.wall-street.ro/

http://www.magazinulprogresiv.ro/

http://www.zf.ro/

http://www.realitatea.net/

http://www.wall-street.ro/

http://www.magazinulprogresiv.ro/

http://www.zf.ro/

http://www.realitatea.net/



2.2 Caracteristici te!nice

Dimensiunea depozitului va f de 4 000 mp, din care 1000 de mp parcare .

Depozitul va avea parcare spaţii de birouri, cale acces masini de transport,curent, gaz, apa ,parcare tir şi servicii de manipulare cu electrostivuitoare.

2."Capacitate

60 tone de fructe Iluna

2.# $mpărţirea pe compartimente

1n acesta -om a-ea %000 mp de fructe din care */00 mp citrice = portocale, lamai,grepfruit , mandarine, mango, anane >, produse seoniere */00 mp =cap"uni, cire"e,struguri >

1n spatele depoitului -or fi amplasate camerele frigorifice pentru fructe#

2.! "lte detalii te#nice$

$ici putem oser-a flu4urile de informaţii "i material , locurile de depoitare, cantit&ţile pentru transporturi, depoitarea "i ie"irea din depoit#

:epoitul -a a-ea *00 m lungime, C0 m laţime "i 20 m în&lţime#

2.% &lu'ul material (n depozit

)utem afirma c& logistica are un rol foarte important în controlul optim al flu4uluimaterial care odat& cu depoitarea eficient& a produselor , de la punctul de origine la punctul de consum au drept scop satisfacerea cerinţelor clienţilor#

)entru organiarea depoitelor consider&m necesar& reducerea costurilor de aministrare,flu4ul material "i informaţional s& fie cât mai eficient, oferind produse de cea mai un&

calitate#

)rodusele le(am clasificat din punct de -edere al metodei de gestiune a stocurilor astfel 5

o )roduse proaspete

o )roduse seoniere



2.) *reluare marfă

!ir(urile -or parca în spatele depoitului de unde -a fi preluat& marfa cu a9utorul

electrosti-uitoarelor#1n timp ce marfa este desc&rcat& este in-entariat& pentru a a-ea oe-idenţ& cât mai precis& a tot ceea ce intr& în depoit, iar -erificarea se face cu a9utorulfacturilor#

7arfa o -om a"ea în funcţie de data de -alailitate ,lot "i în funcţie de datele de stocare"i -om realie o comparaţie a timpilor de depoitare#

2.+ Condiţii de depozitare

epozitarea fructelor :

$malarea produselor se face respectand regulile legate de asigurarea conditiilor optime

de transport si depoitare, cel mai important aspect fiind realiarea unei -entilatii

adec-ate a aerului in 9urul produsului#

:epoitarea se realiea& la diferite temperaturi, în general sc&ute# $ceasta condiţie se

datorea& faptului c& fuctele respir&, asorind o4igen "i elierând dio4id de caron,

c&ldur& "i etilen&# )entru fiecare cre"tere a temperaturii cu ece grade intensitatea

fenomenului preentat mai sus se dulea&# Gnl&turarea c&ldurii "i a etilenei se face prin

e-aporare, astfel prin menţinerea condiţiilor de mediu la parametrii recomandaţi se

asigur& menţinerea calit&ţii produselor#

)entru reducerea pierderilor "i deprecierilor pe durata p&str&rii select&m, citrice , produse

seoniere dintr(o singura grupa de soiuri, cu acelasi grad de maturare si aceleasi cerinte

pentru factorii de pastrare# Gncarcatura unei celule se -a face in ma4im / ile in conditiileincare temperatura optim& a spaţiului de depoitare pe perioada înc&rc&rii este între '(C

grade 8#



1n concluie o depoitare eficient& ţine cont de anumiţi factori cum ar fi 5 umiditate,

temperatur&, o4igenare, , lumin&, chiar "i urm&rirea în permanenţ& a funcţion&rii a

camerelor frigorifice #

2.- anipulare

7anipularea m&rfii se -a realie cu a9utorul electrosti-uitoarelor "i a personalului anga9at#

". $ncărcare

1nc&rcarea se realiea& tot cu a9utorul personalului "i electrosti-uitoarelor#

".1 $nlănţuirea etapelor cone'e ce izează flu'urile fizice

ransportul,stocarea,depozitarea,manipularea, sortarea, preambalarea,

condiţionarea, expedierea şi recepţia prduselor, distribuţia invers!, "#uxurile

in#ormaţionale privind logistica produselor.

Capitolul " $Configurarea logisticii (n amonte

1.Descriere piaţă %n amonte. &ipri de frnizori

8onsumul anual de legume "i fructe a9unge la un milion de tone, apro4imati- 60

dintre acestea fiind repreentate de produse din import, potri-it 9uc&torilor din domeniu#

K600#000 de tone de legume "i fructe -in în fiecare an din import "i asta pentru c& pe

segmentul de fructe producţia româneasc& acoper& doar */ din necesarul de consum, în

timp ce legumele între '0 "i 60 din necesar, în funcţie de perioada anuluiK, a declarat

$urel !&nase, pre"edintele patronatului Romconser-#

:atele 7inisterului $griculturii arat& c& România poate produce anual circa ',+ milioane

de tone de legume "i fructe, din care '/ legume, struguri pentru mas& ( */ "i fructe (

'0#



'aracteristici ale procesli de ac#iziţii

8riterii de deciie utiliate pentru achiiţionarea unurilor producti-e

:GS);FGGLG!$!B$ produsului# )rodusele treuie s& e4iste în oferta potenţialilor

furniori în cantitatea dorit& "i la momentul dorit#

8$LG!$!B$ produsului, treuie s& fie în concordanţ& cu specificaţiile pe care "i le

dore"te întreprinderea, altfel aceasta nu -a putea s& realiee performanţele propuse

=produse de o anumit& calitate "i la un anumit preţ>#

)RB optim pl&tit pentru calitatea "i disponiilitatea produsului#

SBRDG8GG suplimentare care s& însoţeasc& produsul# 1ntreprinderea dore"te s& oţin& nu

numai un produs singular adresat unei anumite ne-oi, ci o MsoluţieN integrat& care s&

satisfac& mai multe oiecti-e#

RBL$GG )B !BR7BF LF.# :urata relaţiilor economice pe care le staile"te

întreprinderea se dore"te a fi cât mai mare# Gndiferent de tipul de cump&rare, procesul de

achiiţie este comple4 "i presupune parcurgerea mai multor fae de deciie#

(azele procesli de ac#iziţie

• $pariţia "i identificarea unei anumite ne-oi#

• Stailirea cantit&ţii, calit&ţii "i a termenelor de li-rare#

• :efinirea caracteristicilor produselor care urmea& s& fie achiiţionate pentru

satisfacerea ne-oii, ne-oilor identificate =întocmirea specificaţiilor produsului>#

• Gdentificarea furniorilor susceptiili de a r&spunde cerinţelor întreprinderii#

• Lansarea cererii de ofert&#

• )rimirea "i analia diferitelor oferte "i negocierea preliminar& cu furniorii de la

care s(au primit oferte rele-ante#

• $legerea furniorului sau a furniorilor cu care urmea& s& se poarte tratati-e în

-ederea încheierii contractelor#



• B-aluarea eficienţei relaţiilor cu furniorii#

1. )trategia aleasa %n amonte * aplicare

a# cheltuielile cu materii prime deţin o pondere semnificati-& în costul defaricaţie?

# mar9ele de profit ale furniorilor sunt ridicate?c# se impune necesitatea unei coordon&ri procesuale ridicate?d# poate repreenta un mi9loc de susţinere a diferenţierii?e# creea& produc&torului accesul la consumatorul final#

:ea-anta9e ale strategiei integr&rii -erticale5

• solicit& resurse financiare importante?• lochea& firma adânc în sectorul respecti- de acti-itate?• creea& proleme de utiliare a capacit&ţilor de producţie pe fiecare stadiu al

lanţului -alorii?• poate implica capailit&ţiIcuno"tinţe diferite?• reduce fle4iilitatea tehnologic& "i rapiditatea introducerii de produse noi#

Integrarea strategiei (n mi'ul de mar/eting:

7i4ul de marketing sugerea& ideea antren&rii resurselor de marketing în

cominaţii diferite, pentru a oţine un r&spuns ma4im din partea pieţei ţint&#

1n -iiunea lui )hiliph @otler elementele mi4ului de marketing sau Mcei patru P N

sunt5 )rodus, )lasament, )reţ, )romo-are#

Strategia în amonte se integrea& în mi4ul de marketing astfel5 -om g&si soluţiile

optime pri-ind produsul, plasamentul "i preţul# Dom folosi strategia M9ust in timeN#

escriere furnizori

0omfruit Come' srl furnizor de anane şi citrice

Sediu5 $rad, str# )oetului, nr#+(*0% =depoitul central>

Contact contactOromfruit#ro

!el5P'0(=2/>(206%%

7oil5P'0(=2'>(2*0'



3a45 P'0(=2/>(206%%

Interfruct

$dresa5d#7etalurgiei*%2, ). Stand $%*P%2, sector ', ucure"ti,România

!elefon5 P'0(2*('6*0%+, P'0(%0*0'0%

3a45 P '0(2*('6*0%+

ere 3 pere5 .olden :elicious, .ranny Smith, Gonatan, Qonagold, Red :elicious,

Starkrimson

&ructe e'otice5 ananas, anane, caramola, cocos, fructe de cactus, mango, papaya,

rodii, smochine etc

Struguri5 8hasselas, :auphine, Hamurg, Gtalia, La Rochelle, Red .loe, Dictoria

SC. 4GA&05C6 S07 8 prune, mere, caise

Sediul Social5 :umra-iţa, 9ud !imi", str# )etofi Sandor, nr#C2

)unct de lucru =di-iia fructe>5 8entrul 8omercial Buro !imi"oara, Strada :i-iia +

8a-alerie nr#6C, !imi"oara

)unct de lucru =ser-ice auto>5 Str# $# :emetriade, nr# *I/ = in curte>, !imi"oara

8G35 R;*2*C%*/

Reg# 8om#5 Q%/I*'I2000

Analiza s9ot

0omfruit Come' srl

$-anta9e5 e4perienţ& în domeniu,colaoratori importanţi pe piaţ&

:ea-anta9e5 deocamdat& nu au fost identificate

;portunit&ţi5 în preent firma colaorea& cu o -ast& reţea de furniori, care î"i au locaţia pe 2 continente



$meniţt&ri5 o concurenţ& acer& pe aceast& piaţ&

Interfruct

$-anta9e5 Bste o companie modern&, cu -iiune "i -alori puternice?

:ea-anta9e5 distanţ& mare faţ& de depoit

;portunit&ţi5 linii moderne de amalare "i calitate înalt&

$meninţ&ri5 o concurenţ& acer& pe aceast& piaţ&

SC. 4GA&05C6 S07

$-anta9e5 se afl& aproape de depoit, preţuri competiti-e

:ea-anta9e5 comeni ridicate

;portunit&ţi5 gama -ariat& de produse

$meninţ&ri5 o concurenţ& acer& pe aceast& piaţ&

olum si configurare comenzi. 0ecepţie şi depozitare

*# Bmiterea comenii

2# )rimirea comenii%# eful de depoit recepţionea& comanda "i controlea& documentele aferente

m&rfii precum5 certificat de produc&tor, factur& sau a-i de însoţire a m&rfii,

termen de -alailitate

'# 1nregistrarea în contailitatea comenii

/# !ransportarea m&rfii cu a9utorul electrosti-uitoarelor

6# )entru fiecare departament e4ist& persoane specialiate =pickeri> care ţin e-idenţa

m&rfii ce intr& "i iese în fiecare on&

# $ran9area m&rfii în locurile corespun&toare



Capitolul #: Configurarea logisticii (n aal

1. Descriere piaţ! $n aval%

escriere pia ţ ă pe fiecare oraş 8 populaţie, target

Situaţia pieţei fructelor la ni-elul ora"elor 8lu9, ;radea "i !ârgu 7ure" în care

sunt situate supermarketurile apro-iionate de c&tre depoitul nostru este urm&toarea5

Clu;: )opulaţia ora"ului a oscilat în ultimii ani în 9urul cifrei de %00 000 de

locuitori# 8onform ultimului comunicat al Gnstitutului Faţional de Statistic&, ora"ul a-ea

la data de * ianuarie 200+ o populaţie de %06 '' locuitori, fiind al patrulea ca populaţie

din România,

dup& ucure"ti, !imi"oara "i Ga"i# 8oncurenţa pe piaţa fructelor din aceast&on& este repreentat& de @aufland, 7etro, Selgros, 8arrefour, illa precum "i

aproarele din cartiere#

<radea: Suprafaţa este **#//6 ha, ceea ce îl plasea& între primele *0 ora"e din

punctul de -edere al întinderii, a-ând "i o populaţie de 2=%.#%" locuitori, conform

statisticilor din 2002, dintre care /' populatie acti-&# 8oncurenţa noastr& din acest ora"

o repreint& supermarketurile 8arrefour, 7etro, Selgros, illa#

6>rgu ureş: 8onform ultimului comunicat al Gnstitutului Faţional de

Statistic&, ora"ul a-ea la data de * ianuarie 200+ o populaţie de *'/ */* locuitori la o

suprafaţ& de 66,+6 km# Bste situat la o distanţ& de 6 km#

escriere comportament de consum:

8onsumul mediu anual de fructe pe cap de locuitor în România a înregistrat

un trend ascendent, începând cu anul 2002, când consumul a fost de '/,' kg pe cap delocuitor, urcând pân& la C%,2 kg în anul 2006 "i pân& la +C,* kg în 200C# 8hiar la acest

ni-el consumul se afl& su ni-elul niunii Buropene, unde anual sunt consumate în

medie **%,' kg de fucte pe cap de locuitor, în condiţiile în care fructele -ândute în

magainele din ţar& pro-in în proporţie de C0 din import#

http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/2009

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fi





http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fi





Luând în considerare importanţa fructelor într(o alimentaţie s&n&toas&, acestea nu

lipsesc din co"ul de cump&r&turi al consumatorilor# 8onform cercet&rilor efectuate asupra

comportamentului consumatorilor s(a constatat c& în proporţie de 6*,2 ace"tia cump&r&

fructe de la supermarket cel puţin o dat& pe s&pt&mân&, un procent de *,C din

consumatori cump&r& fructe de mai mult de % ori pe s&pt&mân&, iar suma medie alocat&

unei cump&r&ri de fructe este de */ lei#

Caracteristici ale procesului de distriuţie:

$-ând în -edere propriet&ţile produselor distriuite, în special în pri-inţa

termenului de garanţie "i al gradului de perisailitate al acestora, procesul de distriuţie

preint& unele particularit&ţi# 8amioanele preint& dot&ri speciale în acest sens, cum ar fi

implementarea unui sistem de -entilaţie pentru menţinerea unei temperaturi optime#

&. 'trategia aleas! $n aval

a. Strategie de desfacere aleasă ?@I6 s. stocuri

)entru desfacere, am ales strategia @I6 ?@5S6 IB 6I4# 7oti-ul pentru

care am ales aceast& strategie este dat în primul rând de caracteristicile fructelor care

preint& un grad mare de perisailitate "i, implicit, o perioad& scurt& de garanţie# inând

cont de aceste constrângeri, strategia noastr& const& în a pune la dispoiţiasupermarketurilor fructele în cantit&ţile cererii e4istente "i la momentul oportun# )entru

acest lucru, -om menţine o comunicare permanent& cu repreentanţii raionului de fructe

din fiecare supermarket, care ne -or raporta la un inter-al de câte-a ore situaţia e4istent&#

1n afara fluctuaţiei seoniere a cererii sortimentelor se -a ţine cont "i de ilele

s&pt&mânii, cunoscând faptul c& cei mai mulţi dintre consumatori î"i fac cump&r&turile la

sfâr"it de s&pt&mân&# $"adar, -om apro-iiona magainele în aceste ile cu cantit&ţi

suplimentare de produse în comparaţie cu restul ilelor#

1n dorinţa de a e-ita situaţia nepl&cut& de ;;S =out of stock>, -om

apro-iiona magainele cu cantit&ţi suplimentare pentru toate categoriile de fructe,

asumându(ne riscul legat de stricarea produselor, în acest fel p&strând clienţii fideli ai

produselor#



. Integrarea strategiei (n mi'ul de mar/eting

Strategia aleas& ne -a a9uta s& oferim clienţilor supermarketului Real urm&toarele

eneficii5

( produse proaspete "i de o calitate corespun&toare a"tept&rilor lor?

( preţuri accesiile tuturor, corespun&toare calit&ţii fiec&rui sortiment?

( plasarea ?distriuirea produselor de care au ne-oie la momentul oportun "i

în cantit&ţile cerute?

( promoarea produselor prin mi9loacele folosite de supermarket, oferind

informaţii consumatorilor cu pri-ire la programele promoţionale desf&"urate la

raion#

(. Descriere h)permar*eturi

7ocalizare

0eal Clu;5 $dresa d# 7uncii, Fr#*(*/# Suprafaţa total& construit& este de

2*#*'' mp =inclusi- galleria Real>, din care #/00 de metri p&trati repreint& suprafaţa

util& de -ânare# $cest magain Real are o arhitectur& modern&, spaţii generoase "i

aerisite, dispune de o parcare teran& "i suteran& de apro4imati- '00 de locuri "i

eneficia& de aparatur& performant& pe toate sectoarele de acti-itate#

( 0eal <radea5 $ici a-em dou& supermarketuri, în ;radea 8alea $radului, Str

;gorului Fr ** "i în ;radea Bpiscopia, Str Sui"ului Fr *0$# ;radea Bpiscopia se

desfa"oar& pe o suprafaţ& total& construit& de *'#000 metri p&traţi, dispune de o suprafaţ&

util& de -ânare de #/00 de metri p&trati "i eneficia& de o parcare cu o capacitate de

//0 de locuri#

( 0eal 6>rgu ureş5 este situat pe +d. 1 Decembrie 11- r. &1 şi se

desf&"oar& pe o suprafaţ& total& construit& de *2#/00 de metri p&traţi, cu o suprafaţ& util&

de -ânare de #%* de metri p&traţi, fiind deser-it de o parcare cu peste //0 de locuri# .

"naliza )+O& pe ecare centr comercial ,eal



ru Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Real Cluj ( -ad comercial un =densitate marea populaţiei >

( 8ost mare al proiectului Jnecesitatea unei

mari sume de ani pentruachiiţionareaterenului,construcţiamagainului

( ona foarte un&"i împre9ur&rile permit in-estiţia

într(un domeniudiferit =e45 parcareteran& "i suteran&>

( concurenţ& -enit&din partea@aufland, situat în

-ecin&tateaacestuia#

Real

Oradea

( -ad comercialfoarte un =centrulora"ului>

comunicare "irelaţie proast& întreanga9aţii de ni-el

mic "i cei de ni-elsuperior

( )iaţa potenţial&de dimensiuni mari( hypermarket(ul

eneficia& de unmare potenţial decump&r&tori

( :ispariţiaefectului T de nou J în urma

dispariţiei efectuluicurioit&ţiiclienţilor, e4ist&riscul ca ace"tia s&se intoarc& la-echile magainedin care isi f&ceaucump&r&turile

Real Tg.

Mureş

( suprafaţ&

comercial& maimare decât aconcurenţilor

( gam& redus& a

sortimentelor de produse

( )reţuri

competiti-e JhypermarketulReal are ca politic& principal& un raportcalitate J preţ câtmai a-anta9os

( concurenţa acer&

f&cut& în modspecial desupermarketurileStedyan= specialiate pe-ânarea de legume"i fructe>

4. /estiunea o#ertelor

Grupa; 8 &racţionare 8 Asortiment



Dom lua în considerare seonul de prim&-ar&( -ar& "i fructele care se -ând

cel mai ine în aceast& perioad&# 1n fiecare dintre cele patru anotimpuri, consumul este

diferit "i fructele preferate -aria&#

$-ând în -edere consumul mediu anual de fructe pe cap de locuitor de +C kg "idatele furniate de cele % supermaketuri pe care le apro-iion&m am decis stailirea

cantit&ţilor pentru o i de apro-iionare, dup& cum urmea&5

Real 8lu95 a-ând în -edere -aloarea consumului mediu de %,*+ kg pe cap de

locuitor apro-iion&m aceast& filial& cu C00 kg de fructe pe i? camionul -a conţine

fructe în funcţie de consumul mediu al acestora5 mere =*6 ( *%C,2' kg>, anane =*' (

*20,+6 kg>, portocale =C ( 6+,*' kg>, struguri =C ( 6+,*' kg>, caise =6 ( /*,C' kg>,

l&mâi =/ ( '%,2 kg>, cire"e =/ ( '%,2 kg>, piersici =/ ( '%,2 kg>, pere =' ( %',/6 kg>,clementine =% ( 2/,+2 kg>, mandarine =% ( 2/,+2 kg>, c&p"uni =% ( 2/,+2 kg>, kiAi

=% ( 2/,+2 kg>, pepeni =2 ( *C,2 kg>#

$cela"i procent din fiecare categorie de fructe -a fi utiliat "i pentru celelalte

transporturi, diferenţa fiind cantitatea transportat& J Real ;radea =+00 kg>, Real !g#

7ure" =*0 kg>#

Comenzi si incadrare temporal ă Luând în considerare c& ora de închidere a fiec&rui supermarket din

reţeaua Real este ora 22, -om introduce un sistem de comeni la raionul fructe dup&

aceast& or&# $stfel, între orele 22 "i 2%, personalul din supermarketuri -a face un in-entar

al stocurilor de fructe "i se -or elimina fructele care nu mai corespund calit&ţii cerute#

:up& ora 2%, comenile pri-ind necesarul de fructe pentru a doua i -or fi trimise printr(

un sistem electronic, o interfaţ& între supermarketuri "i depoitul de fructe# :in acest

moment, în depoit începe înc&rcarea camioanelor pentru apro-iionarea fiec&rei dintre

cele % filiale Real# Dor fi înc&rcate simultan trei camioane pentru fiecare dintre cele trei

ie"iri pentru apro-iionarea celor trei supermarketuri luate în discuţie#

n camion cu capacitate mai mare -a pleca primul "i -a deser-i supermarketurile

din ;radea# 8amionul -a pleca la ora * din depoit, -a parcurge cei *6 km pân& la



;radea în apro4imati- */0 de minute, marfa -a fi desc&rcat& în 60 de minute, iar

camionul -a porni spre !g# 7ure"# Da a9unge în 9urul orei '#0# la acest supermarket, iar

marfa -a fi desc&rcat& pân& cel târiu la 6#00 pentru ca personalul de aici s& ai& timp s&

aran9ee fructele pe raft pân& la ora C când este ora de deschidere#

ltimul camion -a a-ea destinaţia 8lu9, -a parcurge cei 2+ km în apro4imati- 20

de minute "i -a a9unge la supermarket în 9urul orei /#%0#

D. angementul rupturilor de stoc

Dom utilia tehnica lotului constant =tehnica B;< ( Bconomic ;rder <uantity>

în condiţii de incertitudine# 8ondiţiile de certitudine sunt nerealiste din urm&toarele

moti-e5 ratele de consum -aria&, ceea ce determin& o cerere -ariail& "i e4ist& riscul

degrad&rii m&rfurilor în timpul transportului sau în cursul ilei, ca în care supermaketul

treuie s& se reapro-iionee#

)entru a face faţ& condiţiilor de incertitudine, supermaketurile treuie s&

constituie un stoc de siguranţ&# :eterminarea m&rimii acestuia se face prin minimiarea

cheltuielilor pe care le presupune# 1n acest sens, se -a realia un stoc de siguranţ& pentru

fructele care deţin o pondere mai mare de + din -aloarea comenii, pondere de pân& la*0 din cantitatea cerut& de supermarket# !otodat&, se -a face o -erificare în fiecare

supermarket în 9urul orei *%#00 pentru a determina dac& stocurile de fructe s(au diminuat

cu mai mult de /0# 1n condiţiile în care acest prag a fost dep&"it, se -a solicita o

comand& suplimentar&, menit& s& a9ung& pân& la ora *C#00#

'apitol !$ &ransport -i otă

!.1 /ecesarl de transport



0stimarea necesarli de transport

8omenile ilnice de fructe -or fi de apro4imati- */ tone pe s&pt&mân&, cu

e4cepţia s&r&torilor legale , comenile -or fi mai mari # :eoarece noi distriuim

fructe c&tre % magaine Real, fiecare magain -a primi % tone de fructe pe i #

!.2) tandardele de transport

)entru a transporta fructe proaspete nu -om a-ea ne-oie de paleţi deoarece -or fi

transportate în ma"ini speciale frigorifice# 3ructele -or fi amalate în pungi dup& care -or

fi puse în cutii de carton respecti-e l&i de carton , acestea a-ând g&uri pentru a nu le ţine

în spaţiu închis#8utiile -or a-ea etichete cu informaţiile urm&toare 5 numele

produc&torului, categoria "i clasa de calitate, data limit& de consum, indicaţii pri-ind

condiţiile de depoitare #$malarea produselor se face respectand regulile legate de

asigurarea conditiilor optime de transport, cel mai important aspect este de a a-ea

-entilatii adec-ate a aerului in 9urul produsului#

$mala9ul este constituit din doua straturi5 interior si e4terior ( construite pentru a

actiona impreuna permitand -entilatia cantitatii necesare de aer si prote9and produsele pe

durata transportului

Bste foarte important ca materialul folosit sa nu se degradee intr(un mediu cu umiditate

ridicata# )entru a spori reistenta materialelor -om impregna cu ceara sau alte sustante

cu proprietati similare#

Li-rarea se face cu mi9loace de transport autoriate , pre-&ute cu sisteme de -entilaţie

"i frigorifice funcţionale , aparatur& care înregistrea& temperatura, asigur& protecţia

m&rfii împotri-a insectelor , ro&toarelor degradarea sau contaminarea



produsului#3iecare transport -a a-ea certificat prin care sa ateste c& are -oie s& transporte

produsul respecti- în conformitate cu pre-ederile legale în -igoare

Fepreentarea uletinelor "i declaraţiei de conformitate prin care se certific& calitatea

produsului, are ca efect respingerea lotului#

D." Configurarea rutelor

:epoitul nostru -a alimenta magainele 8arrefour din ora"ele 8lu9 Fapoca, :e-a "i !g7ure"#

:istanţele de la ora"e la )loie"ti, unde se afl& situat depoitul5

!urda ( 8lu9 Fapoca 2+ km

!urda ( !g 7ure" 6 km

!urda ( :e-a *%* km

1ncepând de luni pân& -ineri -om trimite câte * tone de fructe pe i pentru fiecaremagaine , iar ma"inile -or merge direct la destinaţie#

!. 4 'ongrarea otei

!ransportul "i depoitarea se realiea& la diferite temperaturi =în funcţie de

produs> în general sc&ute# $ceast& condiţie se datorea& faptului c& fructele respir&,

asorind o4igen "i elierând dio4id de caron, c&ldur& "i etilen&# )entru fiecare cre"tere

a temperaturii cu ece grade intensitatea fenomenului preentat mai sus se dulea&#

1nl&turarea c&ldurii "i a etilenei se face prin e-aporare, astfel prin menţinerea condiţiilor

de mediu la parametrii recomandaţi se asigur& menţinerea calit&ţii produselor# !ransportulfrigorific este autoriat sanitar si monitoriat termic prin termograf# !ermograful, permite

eneficiarului, sa afle temperatura la care a fost transportat& marfa, pe toat& durata

transportului, temperatur& de transport de pân& la 0 grade#

imensiunea flotei



$-em 6 tiruri de C tone "i un !GR de 2/ tone care au sisteme adec-ate pentru

p&strarea unei temperaturi optime transportului de fructe#

Fum&rul de "oferi necesar pentru conducerea acestora este de 6, îns& pentru a e-ita

unele situaţii impre-iiile ce ar putea împiedica li-rarea de marf& -or fi anga9aţi "oferi,care -or lucra în regim *2I2'#

Caracteristicile flotei

$utocamion cu prelat&, 2/ tone# Sunt recomandate transporturilor de m&rfuri

paletate, num&rul de europaleţi transportaţi fiind de %%# $utocamioanele cu semiremorc&

prelat& sunt folosite de asemenea la transportul de m&rfuri lungi a c&ror încarcare se poate

face prin lateral#

8aracteristici 5

( greutate utila5 2/ tone

( dimensiuni medii5

*%,6 4 2,' 4 2, =L4l4h>

( m

( -olum5 +0 mc

8aracteristici5

( .reutate5 C tone

( .reutate utila5 % tone

( Dolum5 %6(%+ mc

( :imensiuni5 60 4 2,'0

4 2,// m

8amioneta tip Kdua inchisaK, ' tone util

:imensiuni =e4emplu>? 6 4 2#' 4 2#6 m = L 4 l 4 H > U %6 mc



7odalitate de incarcare5 se incarca numai din spate

8ostul unei camionete de C tone este de *00 euro, in total cele 6 costând '2 600 euro, iar

!GR(ul de 2/ tone a costat %* 600 euro#

8amioneta de C tone are un consum de * litri la *00 de km, iar !ir(ul de 2/ tone

consum& %0 litri la *00 km# !ir(ul -a efectua câte un transport pe s&pt&mân& pentru

fiecare magain#

)reţul motorinei este luat la -aloarea de ',*2 lei#

8ostul cu transportul pe s&pt&mân& pentru fiecare magain -a fi5

)entru 8lu9 Fapoca, pe / ile, motorina pentru o camionet& de C tone ne cost& 2*0,*2

lei , în total motorina pentru cele 6 camionete ne -a costa 2 /2*,'' lei#

7otorina pentru !ir ne -a costa pe s&pt&mân& *,6C lei =C, litri V ',*2 lei U %/,C' lei?

%/,C' V 2 U *,C' lei>

)entru ;radea =distanta *6 km> %0 litri V ',*2 leiIlitru U *2%,6 lei motorinaIi pentru o

camionet&#

)e / ile costul pentru o camionet& -a fi de 6*C lei, iar costul pentru cele 6

camionete -a fi de % 0C lei#

7otorina pentru !ir pe s&pt&mân& -a costa 2*C,%6 lei, adic& /% litri V ',*2 lei#

)entru !ârgu 7ure" =6 km>5 *% litri V',*2 lei U /%,/6 leiIi pentru o camionet&

)e / ile costul pentru o camionet& -a fi de 26,C lei, iar costul pentru cele 6

camionete -a fi de *606,C lei#

7otorina pentru !ir pe s&pt&mân& -a costa %C0 lei, adic& 22,C litri V ',*2 lei#

Costuri şi inestiţii

)rincipalele costuri ale construirii propriei flote de transport sunt legate de salarii,

ser-ice(ul camioanelor "i costurile legate de consumul de enin& sau motorin&#



D.Serice şi

suportte!nic

; dat&

pe

s&pt&mân& ma"inile de transport marf& =tir P camionete> -or fi -erificate tehnic, pentru a

e-ita posiile defecţiuni ce pot ap&rea "i împiedica desf&"urarea acti-it&ţii sau care ar

putea pune în pericol -iaţa "oferilor "i siguranţa transportului#1ntr(un ser-ice din !urda

situat în apropierea depoitului, ma"inile -or fi supuse -erific&rii frânelor, curelelor detransmisie, a uleiului, a motoarelor "i a a4elor de susţinere a remorcilor# 1n caul

defect&rii anumitor piese, acestea eneficia& de garanţie "i -or fi înlocuite de

produc&tori.

Capitol % : Sistem informaţional

1. escriere flu' informaţional companie

7i4ul de marketing repreint& Kansamlul de instrumente tactice de marketing

controlaile, pe care firma le comin& cu scopul de a produce pe piaţa ţint& reacţia dorit&N

=)h# @otlerW T)rincipii de marketingN J p# *%'(*%/># Bl reune"te propriet&ţile

caracteristice ale organiaţiei, elementele pe care aceasta le poate folosi pentru a influenţa

cererea pentru produsul s&u în general, -ân&rile în mod special, "i anume5 produsul

însu"i, ni-elul preţului, acti-itatea promoţional& "i distriuţia sau plasarea produsului#

$cest set de -ariaile controlaile de c&tre organiaţie, cunoscut "i su numele de cei

T')N are rolul de a detalia strategiile de marketing "i de a influenţa piaţa în -ederea

asigur&rii eficienţei ma4ime#

C!eltuieli aloare aloare totală

?euro$chiiţionare camionete '2 600 euro '2 600

$chiiţionare tir %* 600 euro %* 600

Salariile C00 euro per salariatIlun& / 600Ser-ice 8amioane 200 euroIlun& * '007otorin& C 6C2 leiIluna %6 2+0,6!otal ** '+0,6 euro



Logistica de distriuţie este orientat& spre a pune de acord spaţiul "i timpul ce

separ& producţia de consum, prin transport "i depoitare# )e lâng& aceste dou& funcţii, se

mai adaug& realiarea comenilor "i li-rarea acestora# Ba cuprinde toate acti-it&ţile care

sunt necesare pentru a aduce produsele din punctul lor de finaliare, din întreprinderea

produc&toare, pân& la ultimul punct din canalul de distriuţie# $cti-it&ţile logistice

cuprind5

X proiectarea "i organiarea depoitelor?

X depoitarea?

X transportul?

X amalarea?

X onorarea comenilor?

1ntre logistic& si marketing e4ist& o leg&tur& indisoluil& atât su aspectul

satisfacerii necesit&ţilor "i a"tept&rilor clienţilor, cât "i din pespecti-a profitailit&ţii#1ndeplinirea oiecti-elor de marketing impune e4istenţa unui sistem logistic capail s&

ofere utilit&ţile de timp, loc "i posesie dorite de clienţi#

La ni-elul fiec&rei organiaţii, este necesar& corelarea oiecti-elor, deciiilor "i

acti-it&ţilor din domeniul logisticii "i marketingului# Bficacitatea operaţiunilor logistice

treuie s& fie e-aluat& în raport cu oiecti-ele care stailesc performanţa de marketing a

firmei# 1n consecinţ&, marketingul "i logistica nu treuie s& fie pri-ite separat în cadrul

firmei#

7i4ul de marketing ne a9ut& s& ne promo-&m "i s& îmin&m eficient metodele

folosite în -ânarea produselor# $cti-itatea de logistic& face parte din mi4ul de marketing

deoarece ea se ocup& cu partea de depoitare "i distriuire a produselor "i tot ce ţine de

acestea dou&# :egeaa susţinem c& produsul nostru este cel mai un "i are toate

a-anta9ele pe care un client le caut& dac& nu suntem capaili s& p&str&m acel produs în

condiţii une "i nu îl li-r&m la timp#

!raseul parcurs de produs, de la ie"irea din faric& pân& la clientul final, este un

traseu, în care logistica are un rol foarte important, acela de a asigura faptul c& produsul

a9unge la client la timpul potri-it în condiţii optime#

Logistica este implicat& de asemenea "i în ciclul de -iaţ& al produsului prin

prisma controlului stocurilor "i gestionarea eficient& a acestora#



Producţia "i logistica sunt interdependente# Fu putem produce mai mult decât

putem depoita "i distriui "i ineînţeles c& acestea sunt influenţate de cererea de pe

piaţ&# $tât producţia cât "i logistica urm&resc oţinerea celui mai sc&ut cost sau

de-oltarea anumitor forme de diferenţiere importante pentru clienţi#

Sistemul informaţional poate fi definit ca ansamlul datelor, informaţiilor,

flu4urilor "i circuitelor informaţionale, procedurilor "i mi9loacelor de tratare a

informaţiilor menite s& contriuie la stailirea "i la realiarea oiecti-elor organiaţiei#

Fluxul informaţional repreint& cantitatea de informaţii care circul& între emiţ&tor

"i eneficiar# 3lu4ul informaţional este caracteriat prin5 conţinut, sens, frec-enţ&,

lungime, -ite&, fiailitate, cost#

Sistemul informaţional treuie s& ai& un rol acti-, treuie s& se transforme într(un

instrument de conducere care s& permit& anticiparea corect& a -iitorului? pe aceast& a&s& ofere -ariante de acţiune, de plan, de strategii de marketing, de consolidare "i e4tindere

a poiţiei pe piaţ&, astfel se poate a9unge la o conducere "tiinţific&#

3uncţiile sistemului informaţional presupun5

( culegerea "i transmiterea datelor?

( -erificarea, stocarea "i actualiarea datelor?

( prelucrarea datelor "i preentarea reultatelor#

Gnteracţiunea informaţional& între toate departamentele unei firme suntimperios necesare, deoarece nu sunt departamente independente în firm&, toate sunt în

leg&tur& "i informaţiile treuie s& circule de la unul la altul eficient "i rapid#

2. 0aport flu' informaţional 8 flu' material

3lu4ul material repreint& traseul urmat de produse de la produc&tor pân& la

clientul final# $cest flu4 treuie îmun&t&ţit în permanenţ& cu a9utorul sistemelor

informaţionale care ţin pasul în permanenţ& cu locul în care este marfa, în ce stare este "ice caracteristici are#

3lu4ul informaţional urm&re"te în permanenţ& flu4ul material "i ofer&

informaţiile necesare implement&rii "i reali&rii oiecti-elor de marketing "i logistice ale

firmei#



%# )ropunerea unei solu ţii informatiate pentru gestiunea

informaţional&

".1 escriere soluţie

Sistemul informaţional logistic al unei organiaţii const& în resursele umane,echipamentele, soluţiile informatice, metodele "i procedurile utiliate pentru asigurarea

datelor "i informaţiilor necesare pentru adoptarea deciiilor strategice "i operaţionale

referitoare la acti-it&ţile logistice ale organiaţiei# )entru a fi utile procesului deciional

logistic, informaţiile treuie s& ai& urm&toarele caracteristici5 actualitate, rele-anţ&,

acurateţe, accesiilitate#

1n funcţie de tipurile de acti-it&ţi logistice -iate, componentele ma9ore ale

sistemului informaţional logistic al unei organiaţii sunt urm&toarele5 sistemul de

management al comenilor, sistemul de management al depoitului, sistemul de

management al transportului# Rolul acestor sisteme este de a susţine procesul de

planificare, realiare "i control în caul acti-it&ţilor referitoare la stocuri, depoite "i

respecti- transport#

Dom implementa platforma Tulk reak 8ross(:ockingN =Y:8> pentru fructe in

depoit#

Gmplementarea conceptului de Y:8 repreinta primul pas in de-oltarea

logisticii depoitului#)rin acest sistem platforma de-ine clientul unic al furniorului iar pentru magaine unul dintre furniorii cei mai importanti#

)rincipalele a-anta9ele ale noului tip de platforma =Y:8> sunt urmatoarele 5

( reducerea muncii administrati-e =pentru comeni si pentru -erificari a facturilor J o

facturaIun a-i in loc de */ J >?

( imunatatirea parametrilor legati de stoc =rotatie, stoc ero>?

( reducerea pierderilor in magaine prin imunatatirea calitatii produselor receptionate?

( receptia calitati-a si cantitati-a la ni-el articol este realiata la platforma?

( reducerea timpului necesar pentru receptie in magaine si marirea timpului acordat

-anarii?

( reducerea cantitatii minim comandate de catre magain#

)rin implementarea acestei platforme se doreste atingerea urmatoarelor oiecti-e5

( -erificarea si imunatatirea calitatii si prospetimii produselor?



( omogeniarea calitatii si prospetimii produselor intre magaine?

( reducerea stocului ero?

( reducerea comenii minime?

( otinerea unor preturi mai mici de cumparare datorita cumpararii unui -olum mare si a

e4istentei un singur punct de li-rare pentru furnior?

( posiilitatea efectuarii de cumparari speculati-e si depoitarii temporara a acestora in

conditii de temperatura mai une?

( reducerea timpului necesar receptiei la magaine si concentrarea personalului spre

-anari?

( reducerea numarului de li-rari la magaine?

( reducerea pierderilor in magaine prin -erificarea si imunatatirea calitatii produselor?

( reducerea costurilor administrati-e Sistemul de management al comenilor este constituit din dou& susisteme, unul

referitor la comenile clienţilor, iar un altul pri-ind propriile comeni ale organiaţiei,

adresate furniorilor# $cest sistem este corelat cu cele de management al depoitului "i al

transportului# 1n caul relaţiilor cu clienţii, funcţiile îndeplinite de sistem sunt legate de

asigurarea informaţiilor referitoare la urm&toarele aspecte5 e-oluţia "i structura cererii?

e4istenţa unui anumit produs în stoc? locul în care este preent produsul în reţeaua

logistic&? cantitatea disponiil&? programarea în timp a faricaţiei unui anumit articol?inter-alul de timp estimat pân& la li-rarea produsului, stadiul onor&rii comenii#

)rin funcţiile sale, acest sistem aloc& produsele din depoit pe comeni, diminuea&

stocul cu cantitatea li-rat&, preg&te"te factura pentru produsele ce -or fi li-rate conform

comenii# 1n caul propriilor comeni ale organiaţiei, sistemul informaţional

îndepline"te funcţii de e-aluare a performanţelor furniorilor, de asigurare a informaţiilor

pri-ind preţurile "i condiţiile contractuale, costurile de menţinere a produselor în stoc,

costul comenilor etc.

Gnformaţiile pe care le gestionea& sistemul de management al depoitului Real se refer&

la urm&toarele acti-it&ţi logistice5 recepţia m&rfurilor, plasarea lor în spaţiul de

depoitare, managementul stocurilor, prelucrarea comenilor, preluarea m&rfurilor din

deposit "i preg&tirea li-r&rii#



3uncţiile ma9ore pe care le îndepline"te sistemul de management al depoitului

sunt urm&toarele5

X identificarea produselor "i a cantit&ţilor de produse recepţionate?

X stailirea locului din spaţiul de depoitare unde -a fi p&strat produsul?

X determinarea rutei "i succesiunii operaţiunilor de plasare a produselor în spaţiul

de depoitare?

X actualiarea înregistr&rilor referitoare la cantitatea e4istent& în stoc "i locul unde

se afl& produsele din stoc?

X transmiterea solicit&rilor de completare a stocului, c&tre ser-iciulI departamentul

de apro-iionareI cump&rare?

X stailirea succesiunii flu4urilor de produse care fac parte din structura unei

comeni, de la spaţiul de p&strare la rampa de înc&rcare în mi9loacele de transport?X determinarea rutei "i succesiunii operaţiunilor de preluare a produselor din spaţiul

de depoitare?

X alocarea pe lucr&tori a operaţiunilor de preluare a produselor? planificarea utili&rii

spaţiului de depoitare#

Sistemul de management al transportului este corelat cu celelalte dou& componente ale

sistemului informaţional logistic# $cest sistem gestionea& informaţiile referitoare la

transportul materiilor primeImaterialelorIproduselor de la furniori "i la transportulsuansamlelor, componentelor,

produselor la clienţi#

1n interiorul depoitului a-em anga9aţi care se -or ocupa cu5

X primirea m&rfii "i înregistrarea acesteia în programul informaţional?

X manipularea m&rfii "i transportarea acesteia c&tre sectoarele

corespun&toare?

X a-em pickeri care -or preg&ti comenile cu a9utorul aparatelor electrice#

X a-em personal ce se -a ocupa de departamentul economic "i celelalte

departamente cone4e#

1n afara depoitului a-em distriuitorii care se ocup& de li-rarea comenilor#



Impactul care la aut acest sistem asupra actiităţii de logistică din depozitul 0eal a

fost unul ma9or înregistrându(se mari îmun&t&ţiri asupra5controlului stocurilor? costurile

cu depoitarea? costurile cu distriuirea#

$m urm&rit optimiarea utiliarii parcului logistic e4istent, cu a9ustarile de rigoare#

1n principal, este -ora de reorganiarea depoitelor =marf& "i personal>, administrarea

eficient& a parcului auto, fluidiarea procesului de apro-iionare "i redistriuţie marf&

între depoite, crearea unor proceduri eficiente de lucru în -ederea organi&rii "i prelu&rii

comenilor de clienţi "i a urm&ririi stadiului li-r&rilor acestora.

)rogramul informaţional înregistrea& toat& marfa care intr& "i datele acesteia =termen de

-alailitate, cantitate, genul m&rfii "i în ce sector treuie transportat&, temperatura la care

treuie p&strat& "i alte detalii de genul acesta>, marfa care iese "i o scade din gestiune,

organiea& comenile "i ţine o e-idenţ& a stocurilor în permanenţ&#Inestiţii şi costuri:

Gn-estiţia se -a reuma la achiiţionarea programului informatic, a autoturismelor

necesare distriuţiei "i a utila9elor necesare manipul&rii m&rfii în depoit#

)rogramul informatic a costat ' /00 euro?

$utoturismele necesare distriuţiei au costat în total // +00 euro

tila9ele necesare manipul&rii m&rfii au costat în total5 '0 electrosti-uitoare ( ''0#000

euro "i C transpalete J '0#000 euro#Analiza SE<6

*uncte tari

Bste un sistem eficient? S(au înregistrat numeroase îmun&t&ţiri? )ermite un control mai riguros?

Se crea& o a& de date mai complet&?a9ut& la scurtarea timpilor de depoitare "i dedistriuţie

*uncte slae

Bste un sistem destul de costisitor



<portunităţi

Gmplementarea acestui sistem duce laun control mai un al costurilor ceea ceînseamn& o sc&dere a preţului produselor "io fideliare a clienţlor mai eficient&?

.estiunea mai un& a stocurilor implic& e-itarea rupturilor de stoc, iar o lips&de stoc generea& li-rarea de comeniincomplete, deci o diminuare a eficienţeili-r&rilor

Ameninţări

; e-entual& eroare de sistem ar da peste captot lanţul logistic

#. Audit al sistemului logistic

( B-aluarea costurilor de logistic&

( B-aluarea -alorii ad&ugate

( $specte de îmun&t&ţit

)rin audit, în general, se înţelege e4aminarea profesional& a unei informaţii

în -ederea e4prim&rii unei opinii responsaile "i independente prin raportarea la un

criteriu =norm&, standard> de calitate# 1n scopul amelior&rii calit&ţii si urm&ririi informaţiilor financiar(contaile,

auditul se -a aplica în cursul anului, la principalele "ase conturi ale acti-it&ţii unit&ţii

patrimoniale "i anume5

(cump&r&rile?

(-ân&rile?

(imoili&rile?

(stocurile?

(treoreria?

(flu4ul de numerar

Se -or e-alua toate costurile de logistică, pentru a -edea dac& totulfuncţionea& în parametri normali# Se -or analia costurile totale de distriuţie, costurile

de transport, costurile de depoitare, cota procentual& a stocurilor în-echite, reducerile de

preţuri =>, num&rul "i cota de piaţ& a intermediarilor de distriuţie ie"iţi din canalul de

distriuţie, num&rul "i cota de piaţ& a noilor intermediari intraţi în canalul de distriuţie,

structura comenilor, num&rul reclamaţiilor de la clienţi, dar se -or mai analia "i



conflictele din canalul de distriuţie, relaţiile cu consumatorii, relaţiile cu categoriile de

comercianţii, adaptare la noile tehnologii, coordonarea în cadrul canalului de distriuţie "i

disponiilitatea informaţiilor#

4aluarea alorii adăugate J se -a analia dac& aceasta acoper& costurile

logistice#

Sunt "i câte-a aspecte de (munătăţit, dintre care cel mai important r&mâne

comunicarea între furnior(depoit(distriuitor "i cea între departamente#

logistik real

Documents