chllel Art Conservation Support

llnistlrea BrAncoveni

lonrl al Patrimoniului, Universitatea Nalionald de Arte

rctuf8, Muzeul National al Tdranului Rom6n,

rl co-flnantat de

trclllor dln RomAnia din fondul "Timbrul Arhitecturii"

hl co-finanlat de Administratia Fondului Cultural Nalional

aprezlntd ln mod necesar pozitia Administra!iei Fondului cultural Na!ional.

rcsponsablld de continutul proiectului sau de modul in care rezultatele proiectului pot fi

tca sunt in intregime responsabilitatea beneficiarului finanldrii.

rle $l arhltecturS: prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, istoric de arte

Un trecut recuperat prin restaurare: prof. univ. dr. Oliviu Boldura, expert restaurator

,hnlca de executie a picturii din Bolnila Mdnistirii 816ncoveni

ERECS Art, Ooru Dumitrescu, Ovidiu Bagtea, Andrei Vretos

) a Blbllotecii Nationale a Rom6niei

IEZA

rnl: un drum spre trecut, o cale cdtre viitor / Tereza sinigalia,

r ; ed. ingrijltd Anca Dine - Bucuregti : Editura ACS, 2015

-606-94198-7-8

vlu(ed.)

'dncoveni)

\CSrwnvrlkn In{)lxIl

.. I UMUIIEA

V+llARHrEGTrroR Drlr

Tereza Sinigalia

Oliviu Boldura

tllllO3l-fllllilIlt'

fffirittr.tirllFEfrilfliiillculhunallI rrr.rrrrr I

lneEtEnelll-lARHI|ECTUM

turllo rerervate Art Conservation Support

i,org.ro www.acs.org.ro wwwpaginarestaurarii.ro

Brincoveniun drum spre trecutno cale citre viitor

roit-ra ACS I cotectia monografii

/enl Un drum spre trecut, o cale citre viitor

GUPRINS

Argument

Partea l: ISTORIE 5l ARHITECTURA

Curtea domneascd

Ansamblul domnesc

Biserica "5f. Nicolae" a Curtii

MinistireaO ctitorie de boieri gi domni

Un catolicon ti o istorie

lncinta ca o matci a istoriei

Turn de poartb 9i turn - clopotnilb

Locuirea in mdn6stire

Vatra de lumind

Bolnila mdndstirii

O picturi brAncoveneasci autentici

Partea ll: UN TRECUT RECUPERAT PRIN RESTAURARE

Tehnica de realizare a picturii

Conservarea picturilor murale

Aspecte generale privind caracteristicile hidrografi ce

ale ansamblului mdndstirii

Consideralii privind statica monumentului

Starea de conservare a elementelor de arhitecturd

Starea de conservare a picturilor bolnilei

Metodologia restaurdrii picturii murale

Misut'i de ameliorare a umidit5lii de capilaritate

lnterventii de stabilizare structuralS 9i extrageri locale ale

picturilor murale

CurStirea diverselor acumulSri si depuneri

lntervenlii din turlS

Abordarea esteticS a picturilor murale

Bibliografie

Cuprins

6

1o

t229

40

42

45

67

69

73

78

86

95

t24126

L32

134

135

136

139

t44t46

t47

L54

156

174

Lg4

I

Brdncoveni Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

Archiv dirr Vienar, irr timp ce ,,Ra-portul" propriu-zis a fost publicat incolectia Hurmuzaki - lorga, in 1891,dupd originalul aflat la Viena2. inceea ce il priveste pe maiorul JohannWeiss, raportul sdu, intitulat ,,Kurze Beschreibung derer oornehmster-Kldster und ctrtderen haltbaren 6 r-ther in der kaiserlich- oesterreir:his*chen Wolachei zu denen Plans unclProspects getrorig", se regAseste indoud copii originale. r_rna la Bucurestisi cealaltd la Viena. Prima apare subtitlul gencric l4anuscris Sennon nr.-103, si se afld sectia Manuscrise a Bibliotecii Academiei RomAne, iar un aldoilea exemplar in aceleasi arhive dirrViena, proverrind de la Kriegsarchiv,fondul "Hofkriegs rath ".

1 Cornel lrimie, Neue Daten zurKulturgeschichte des rumonischen Volkes in einerHermonnstiidter Hondschrift des Johres 1723,in,,Forschungen ft)r Volks- und Landeskunde,,,Sibiu, 1964, nt. 1., p.78-79, pl. L, 2.2 Hurmuzaki - lorga, Documente privitoare loistoria Romdnilor, vol. Xl, 1891, doc. DCCLI, cap.8. p. 634-635 9i cap. XV p. 638.3 Prima parte a manuscrisului cuprinde textullui Friedrich Schwanz, dar fdri desene.

Ansamblul domnesc

in mod exceptional pentru tre-cutul nostru, atAt de sdrac in sursescrise, dar mai ales grafice, Curteade Ia BrZincoveni a berreficiat, in ultima sa perioadi de strdlucire, de treidescrieri si de trei serii de desene,apartindnd unor insineri austrieci,insircinati cu reperarea si studiereaoportuniti{ilor mililare ale ceior maiimportante si mai birre apirate ansambluri arhitectonice din Oltenia,aflali sub adminisiratie habsburg-icd(1718 - 1739).

Cdpitanul Friedrich Schwanz sirnaiorul Johann Konrad 'Weiss.

aurealizat, primul in 1723, iar al doileain 773I, aceste scrieri de mare va-loare documentari. Aceste nepretuite informatii se regdsesc in diferitefbnduri arhivistice. Cipitanul austriac Friedrich Schwanz a intocmit in7723 un ,,Roport" privilor la o seriede aspecte care au ca subiect Olteniarecenl. in{.ratd sub stspAnire austrja-ci, printre care se afld qi informa{iireferitoare la Curtea de la BrAncoveni, pentru care oferd qi dotLd imaginiperspectivale. aflate intr o copie microfilrnatd la Muzeul Brukenthal clinSibiu, dupd originalele de la Staars

lnl Un drum spre trecut, o cale citre viitor

Archiv din Vienar, in timp ce ,,Ra-portul" propriu-zis a fost publicat incolecfia Hurmuzaki - Iorga, in 1891,

dupd originalul aflat la Viena2. inceea ce il priveqte pe maiorul Johann'Weiss, raportul sdu, intitulat ,,Kur-ze Beschreibung derer oornehmsterKlcister und onderen haltbaren Or-ther in der kaiserlich oesrerreichis-chen Walachei <u denen Plans undProspects geh6rig", se regeseste indoud copii originale, una la Bucurestiqi cealalt[ la Viena. Prima apare subtitluI generic Monuscris germon nr.103, si se afld seclia Manuscrise a Bibliotecii Academiei Romdne, iar un aldoilea exemplar in aceleaqi arhive dinViena, provenind de la Kriegsarchiv,fondul "Hofkriegsrath".

1 Cornel lrimie, Neue Doten zLtr

Kulturgeschichte des rumdnischen Volkes in einerHermonnstiidter Handschrift des Johres 7723,in ,,Forschungen filr Volks- und Landeskunde",

Sibiu, 1964, nr. 1, p.78-79, pl. 1,,2.

2 Hurmuzaki - lorga, Documente privitoare laistoria Romdnilor, vol. Xl, 1891, doc. DCCLI, cap.8. p. 634-635 ;i cap. XV, p, 638.

3 Prima parte a manuscrisului cuprinde textullui Friedrich Schwanz, dar fdri desene.

Ambele variante, avAnd pulinedeosebiri intre ele, au fost publicatela noi: Primul manuscris - imediatdupd intrarea sa in fondurile Aca-demiei, inI972a si apoi de mai multeori, in contexte diferite in anii '205,

'60 qi '80 ai secolului trecuto qi inanii 20007, iar cel de al doilea, inanli'20, in ,,Arhivele Olteniei"8, de

la Craiova.Cele doul surse redau insd aspec

tul ansamblului la un secol dupd ce

Vatei Basarab. ajuns Domn numaicu

4 Virgil Drighiceanu, Curlile domneSti brdnco-venegti. V. Ldmuriri osupro Curlii din Brdncove-ni dupd plonuri contemporone, in BCMI, 1913,

p.t32 - 133.5 Mihai Popescu, Oltenia in timpul ndpAniriioustriece,in BCMI, 1926, p.t07,fig.19 9i 20.

6 Virgil Drighiceanu, Curlile domnegtibrdncovenegti. lV. Curli fdrdmote. Brdncovenii,in BCMI, 1911, p. 53 - 68.

7 lereza Sinigalia, lohonn Weiss et les

monuments de la Volochie,in RRHA. Sdrie Beaux-

Arts, tome XXll, 1985, p. 52 ;i 59, fig. L6 a, b,

9i 17; Eadem, Arhitecturo civild de zid din Taro

Romdneascd in secolele XIV - XVlll), Bucuregti,

Editura Vremea,2OOO, p.2AL - 225; Eadem,.

Repertoriul arhitecturii in laro Romdneascd.

1600 -7680, vol. ll, Bucuregti, Editura VremeaXXl, 2004, p. t46 - 2O5.

8 A.A. Vasilescu, Descrierea si proiectele de

fortificare o mdndstirilor 5i o locurilor strotegicedin Oltenia intocmite in 1731 de inginerul moiorJ.C. Weisss,in Arhivele Alteniei, 1928, p.272.

Curtea domneascd

doi ani inainte, a inceput refacereacur{ii boiereqti moqtenit5 de la pirin-tii qi bunicii sdi, in 1634.

Informalia este oferite de pisania bisericii de Curte, ridicati de

,,preo luminatul crestinul Domnul IoMatheiu Voeooda den Brdncooeni,nepotu rdposatului Bdsdrabd Voe-uod cel Bdtrdn, tnpreund cu luminata gi buna credincioase solia Dom-niei Sale Elina de Fierdqti", pttsdla 6 decembnle 7634, ldcaqul fiindinchinat Sf. Nicolae. A doua parte a

textului cioplit in piatrd ii men{ionaqi pe ctitorii secundari, dar qi pe cel

care supraveghease lucririle de con

strucfie: ,,aI doilea ctitor jupan Pre-da spdtcn, jupani{a lui Pduna i ceadiih fpi copiii lorl si ispraonic jupanStanciul oornic ot Sdlotruc"'.

intr un document din 1652 iulie3, numele lui Stanciu din Sil5trucapare ca fost ispravnic la refacerea

caselor Domnului, din BrAncovenilo.

AEa cum a reconstruit biserica,Matei Basarab, asistat probabil de

nepotul siu de vari, Preda BrAnco-

9 Lecturd Tereza Sinigalia, 1-984.

I0 Documento Romoniae Historico. B. loraRomdneoscd, vol. XXXV|l, Bucuregti, Editura

Academiei Rom6ne, 2006, doc. nr. 228, p. I97.

lmblul domnesc

rrl r,xcr'p(ional pentru tre-I lrr , ir lii I <le sLrac in surse

l nliri illos grafrce, Curtearlovr'rri a ltcneficiat, in ul-lioirrlii rlrr strirlucire, de treiqii rlr, llci surji de desene,rl rrrrol ingirro'i ausrrieci.i ltt rr,1rt:rarca qi studiereaililol rrrilillrt'alc celor mai

r, ;i rrriri binc apirate an-iu'lrit('('loni( (' din OItenia,rtlrrr i rr isl ra{.ic habsburgicdil)),rrrtl l"r'ir,rllich Schwanz ;iolrirrrrr Korrrad Weiss, au

littrrrl in 1723, iar al doilea('(,sl(, sct'i(!ti de mare va-ttncttlut'ir. Ar:este nepretu-rr(ii s<' rrrgirscsc in diferitellrivisli<'c. Cripitanul aus-liclr Sclrwirnz a intocmit inllrrpolt " privitor la o serie('rl'(' iul ca subiect Oltenia

'rrlii srrlr sl.irpiinire austria-, ('iu'c sc aflir si informatii' lrr ( lrrrlrra rlc la llrincove-lrrrt of i,r'i'r 1i rlorrl imaginiirlr', irllirlc irrtr o copie mi-lit l\4trzr,trl lllrrl<cnl.hal dinrir oligirrirlclc rlr: la Staats

r1

I

I

I

I

'**re

I

II

14 I Br5ncoveni

veanu, a arnplificat si ansarnblul boielesc existent. pe acesta il vedea in1640 episcopul catolic de Sofia. petru Bogdan Bakjii, consicler:Andu I,,palat". Acesta nota:

.,De cealaltit parte n rdului fOltl,la ureo IO ntile pe rlectlttri sa ctflo cet.sele pi louil de boqtind al clornrtuluiMotei gi, aldturi cle t:asele sau rnoibine zis palatul sdu, se inliitcle unset ntere numit Brdncooeni; dontnula clitrlit aici kt cttrte,a sctu palotul sinto bisericd.fi.unroasd si, tntre oltele. ct

abdlut o rnere parte din ocel rdu siI a lctcttt stt treucu pu ln,,,go ,,,rolosole; .si acel canal strdbate peste 2Ode nrile tn lungirne pdnd ce se intoarce in rdrtl cel rrctre si ctpa hti ntt.folosesle numai ctcestrd sat t:i treceprirt tnttlte oltt, lt,cttri t.rtre ntoi inainte n-aoeant apit, ictr acu.m ou dirtLrelsug... "rr (sLrbl. TS. ).

Istoria arrterioarti a locului neeste partial cunoscuti. Cei pal.r-ufrati Craioveqti, Barbu, pArvu. I)an-ciu si Radu, fiii banului Neag.oe dela Stlelraia. dArrriarr in 1494 sarulBrAncoveni mdndstirii Bistri(a, ctitoria 1orr2. Probabil printr rrn schinrbrJe moqii. BrAncovenii reintri in pro-prieta.te boiereascd, asa curr reiesedinrl rur docurrrerrr emi. de \cugoe

11 P. B. Bakiii, in Cdldtori strdini despre TdrileRo-mdne, vol. V, Bucuregti, Editura Stiinlificd,1.973, p.208.L2 DlR. B. Toro Romineoscd, veac. XVl,vol. V, p.262.

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

Basarab, in 1518 mai 3r3, in benefi_ciul Neacsei, fiica hri Harvat logofbt.I)ornnul ii irrtdrea acesl.eia ,,caselede Io lJrdncooeni, cd penlru ocelecase Dontnia mea anr d.ctt fra{ilor luiDobroooe Iprirnul so! al Neacqei, aicdrui Irati aveau dreptul la ele in vir-tutea plincipiului protirnisis, n. TS.]un popot'cn sd scoofd lor lemne der:crsri ... si incd Ie ant dot Domniiarneo aspri 1500,,. Textul ar pr.rtea Iiirrterpretat in sensul existeniei unorcose de lemn, contravaloarea repre-,ientand llr nraterial rlc corr.tr.uctieiderrric:i o surnlt in plrrs rJerrrrldeinsemnatd - penl.ru rirlicarea altoranoi. Neacsa a lost rnama Calei cisetoritd cu Datco armaq clin BrAncoveni. liiica lor Maria s a cdsdtorit.cu Vdlsan din Caracal, fiui jupdncseiVarga cea Bairane. sora lui \eagoeBasarerbla, acestia fiinti bunicii luiMatei Basarab. Fiul celor din urmd"I)anciu Vorrricul, tatil domnitorului.a mostenit parte din 816ncoveni.

Casa deci ar fl lrn edificirr reali

13 N. torga, Studii si aorrr"i, V ao. Z anserio ,,Documente muntene din orhivo d-luiConstontin Bdsorob Brdncoveanu,,, p.169;Stefan Grecianu, Genealogiile documentate olefamiliilor boieresti, Bucuresti, 1916, vol. Il, p.303.

14 5t. ttefdnescu, Bdnio in ,Tara Romdneoscd,Bucuresti, Editura Sfiinlificd, 1965. Tabelgenealogic; Nicolae Stoicescu, Dictionor olmorilor dregdtori din loro Romdneoscd siMoldovo. Sec. XtV - XVll, Bucuresti, EdituiaEnciclopedicd Rom6nd, 1,g7 1,sub voce: Datco d i nlzvoroni 5i Brdncoveni; Danciu din Br1ncoveni.

,vcnl

I iunl)lili('irl si ansamblul bo-rislurl. l)c a<:csta il vedea inislolrrrl crrlolit: de Sofia, Pe-l:rrr ll;rkiit1, considerAndu-lAci'slir rrola:

lrrtltrltii ltrrrle a rdului fOlt],tl) tttila pe tlealuri se afld cau'rtl tle ltttslind al domnului, rrlirlrrri tlc ursele sau mliprrlulrtl srirr, se intinde un

' t t r t r r t i I Il x) r t <:<toeni; domnulriri lrr t'rtrlett sau palatul sduit .li'rttttortsir si, tntre altele, aI tnut! pttrle din acel reru siI sit lrarrtri pe ldngd caselertcl t'trrttrl slrribate peste 20irr lrrrr,,girrrc p0nd ce se tnr rittl t'al rrrrrrc sr apa lui nu

ttttrtttti rrcrrslrrr sctt ci trece

'lc rrllr lrx'rtri cure mai tnaur'rttt trltit, irtr acum au din''rr (srrlrl.'llS.).;r irrrtctioirr';i a locului ne(irrl crlrost:uliL. Cei patruovr,sli, lJirrbrr, PArvu, Dan-rlrr, liii lrarrului Neagoe de

rirr, rlirlrriarr in 1494 satulrri rrriirriistirii Bistrita, ctitoI'r'olrirlriI prinir-un schimblllrrrrcovcrrii reintri" in pro)oi('tr.it\(ii. irlit cum reieserlolurrrcrrl crrris de Neagoe

,{itl, itt CiilCiforl strdini despre ,Tdrilerl. V, llucuregti, Editura Stiinlific6,'L

rtu llotndneascd, veoc. XVl, vol. V, p.

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

Basarab, in 1518 mai 313, in beneficiul Neacsei, fiica lui Harvat logofbt.Domnul ii intdrea acesteia ,,clselede h Brdncoueni, cd" pentru acelecase Domnia mea am dat fralilor luiDobroooe fprimul sot al Neacsei, aicdrui frati aveau dreptul la ele in vir-tutea principiului protimisis, n. TS.]un popor ca sd scoatd lor lemne d.e

ccsd ... gi incci le am dat Domniiamea aspri 1500". Textul ar putea fiinterpretat in sensul existentei unorcase de lemn, contravaloarea repre-zentdnd alt material de constructieidentic si o sumd in plus destul de?nsemnatd pentru ridicarea altoranoi. Neacsa a fost mama Calei cisdtoritd cu Datco armas din BrAncoveni. Fiica lor Maria s-a cdsdtoritcu Vdlsan din Caracal, fiul jup5neseiMarga cea BitrAnS, sora lui NeagoeBasarabla, aceqtia fiind bunicii luiMatei Basarab. Fiul celor din urmd.,Danciu Vornicul, tat5.l domnitorului,a mostenit parte din Brdncoveni.

Casa deci ar fi un edificiu reali

13 N. lorga, Studii gi documente, V, doc. 2 dinseria ,,Documente muntene din orhivo d-luiConstontin Bosorab Brdncoveanu", p.169;

ttefan Grecianu, Geneologiile documentote olefomiliilor boierepti, Bucuregti, 1916, vol. il, p.

303.

14 $t. gtefinescu, Bdnia in ,Toro Romdneascd,Bucuresti, Editura StiintificS, 1965. Tabelgenealogic; Nicolae Stoices cu, Diclionor olmorilor dregdtori din -[ora RomAneoscd siMoldovo. Sec. XIV - XVlt, Bucuregti, EdituraEnciclopedicd Rom6n5, 1971, sub voce: Dotco dinlzvoroni gi BrAncoveni; Donciu din Brdncoveni.

zat di:ntr:-urr material identic cu cel al

primei biserici descoperite de arheo

logi - de dimensiuni probabil destulde impunitoare qi poate cu o structurd asemhndtoare caselor de lemndin TArgoviqte, databile in secolul al

XV lea15. Nu qtim cAt timp s-a pes-trat acest edificiu qi cAnd a fost in-locuit cu unul de zid. Documentele

amintite anterior qi sursele pe care le

\om comenta in continuare ne punin fala marelui palat ridicat de MateiBasarab ;i menfionat de Bakiii sau cu

ceea ce Paul de Alep vedea, in1657:+,

..Tn dupA amiaza zilei urmAtoare

am ajuns la un tArg al cirui nume este

Brdncoveni, in care se afld palatelesus numitului boier. De asemenea

aici sunt clse cxre au apartinut rdposafului Matei ooieood, care era de

.fel de aici"16. ,,Sus numitul boier"

15 Tereza Sinigalia, Arhitecturo civild de zid in

lora Romdneascd. Sec. XIV - XVlll, Bucurest,Editura Vremea,2000, p. 89,fie.32.16 Paul din Alep, Jurnalul de cdldtorie in Mol-dova si Volohio, edilie 9i traducere adnotati de

loana Feodorov, Editura Academiei Rom6ne si

Muzeul Brdilei, 201,4, p. 373.

Curtea domneascd

era Preda BrAncoveanu, nepotul de

vari al lui Matei Vodi, cel care nu ii vamosteni doar intreaga avere persona-1417, dar si cel care igi va insqi qi multe din iniliativele ctitoricesri comune.

dezinformAndu-i astfel pe unii dintrecei interesati, ca de pildd pe Paul de

AIep insusi, asupra adevdratului ini-{iator al construirii ori refacerii unoredificii sau ansamblurils. Chiar qi afirmalia conform cdreia ,,palatul" ar fifost al lui Preda, iar ,,casele" ale domnitorului Matei este eronati, idee sus

{inutd qi de informa{iile urmdtoare.

17 Documentul din 18 octombrie 1659, la

ASB, ms. 295, f. 271v. Partial, despre aceastd

mostenire fusese informat 9i Paul de Alep: ,,Elo luot pe seomo lui toote mdndstirile core ou

fost clddite de rdposotul Matei voievod fiind -

dupd cum om spus - rudo Domnului ceo moi de

oproope gi ocum le odministreazd" (op. cit., p.

374]|.

18 in disculie pot fi aduse cazurile mdndstirilorDintr-un Lemn gi Gura Motrului, ambelemenlionate in documente ca fiind ctitoriiale lui Matei Basarab, dar despre care Preda

BrAncoveanu afirm6 cd sunt ale sale (pentru

intreaga discutie, v. Tereza Sinigalia, op. cit.,passim)

l, rlr,rrrrr l(onradWrl,r,, Curteo de

ht llt iirtt:oveni.

llrrr trrr'1ti,

Mrtttttstrisul

tlt't ttt(ttt 1,0.

Vlr lr.t c

pr.r,,pcctivald

rlltr,,prc vest,

t',rl',,,('natd de

Vtr liil l)righiceanu(t,rlr)

il

nl

I

I

I

I

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

I

Fried rich

Schwanz, Curteode lo BrdncoveniViena,

Staatsa rch iv(dupd C. lrimie)

Paui de Alep, deci, rnentioneazddoui locuinte importanl.e, aparentsituate in cadrul aceluiasi ansamblu. Afirmatia sa este confirmati dedoui serii de surse ulterioare: primaeste ofbriti de 'lbstantentul redactatin 1708 de Constantin BrAncoveanu,care isi impdrtea intre cei 4 fii proprietdtile irnobiliare mostenite de laantecesorii sii (Preda Brincoveanufusese burricul sdu patern), caseledin BrAncoverri fiirrd donal.e celor doifii rnai rnici, Radu si Matei. Astfel, ellisa ,,porte .fiiu meu Radului Brdnco oearut l...Brdnco oenii... 9i cu casele de pialrd ale lui Matei Voeuotl. iarcurtee cu toote dichisele ei si cu foigontl cel cle piotrd din oie si uiile im-pre.iur jumd.tnte "re si ,,parte f.iu-meuMatei BrdncoDeonu... Brdncoue nii...pi crr cttsele ile piatrd cele oechi, iarcurtea si toote dichisele ei si cu foiso

19 Radu Greceanu, Viato lui Constontin VoddBrdncoveonu, de logofdtul..., edilie St. Grecianu,Bucuresti, 1906, o. 27 4.

rul t:el de piatrd din oie si cu uiile imprejur.j umittate"2o. TexluI nu permi-te nici un echivoc privitor Ia co-exis-tenta, in spatiul aceleiasi curti, folositin comun, a d.oui rAnduri de case.fiecare cu noul siu proprietar, unelefbsle ale lui Matei Vrielod. din con-tert cele noi, deci palatul mentionat de Bakiii iar celelalte ,,vechi,'

cu sigluantd, fie mostenirea comund a celor doi de la descendentiiCraiovestilor deci inlocuirrd dejape cele prcsuplrse a fi fost de lernn.datAnd din deceniul al doilea al vea-culr-ri XVI - fie numai mostenirealui Preda BrAncoveanu de la mamasa Nlaria, vara dupd tati a lui Matei

20 lbidem, p. 276. PAnd de cur6nd, nu a fostremarcat acest partaj al caselor, considerdndu_se cd ele au fost date numai lui Radu (cf. V.Drdghiceanu, Cu rti I e dom n esti b rA n coven esti. tV.Curti gi conoce fdrAmote. 3. Curteo si MdndstireoBrdncovenii, in BCMt, 1911, p.6O) si, dupd el toticei care s-au ocupat de ansamblul civil de laB16ncoveni. Am discutat aceast5 problemd inlucra rea noastrS , Arhitecturo de zid, p. 2O4 - 224.

:oveni Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

rul cel de piatrd din oie si cu oiile tm-prejur jumdtate"2o. Textul nu permi-te nici un echivoc privitor la co exis-tenta, in spafiul aceleiasi curfi, folositin comun, a doui rinduri de case,

fiecare cu noul siu proprietar, unelefoste ale lui Matei Voievod, din con-text - cele noi, deci palatul mentio-nat de Bakiii - iar celelalte ,,vechi"- cu siguranld, fie mostenirea co-mun[ a celor doi de la descendentiiCraiovestilor - deci inlocuind dejape cele presupuse a fi fost de lemn,datAnd din deceniul al doilea al vea-cului XVI - fie numai mostenirealui Preda BrAncoveanu de la mamasa Maria, vara dupd tatd a lui Matei

20 lbidem, p. 276. PAnA de cur6nd, nu a fostremarcat acest partaj al caselor, consider6ndu-se ci ele au fost date numai lui Radu (cf. VDrdghiceanu, Curlile domnesti brdncovenesti. lV.

Cur;i 5i conoce fdr1mote. 3. Curteo si MdndstireqBrdncovenii, in BCMI, 1911, p.60) si, dupd el tolicei care s-au ocupat de ansamblul civil de la

B16ncoveni. Am discutat aceastd problemd inI ucrarea noastrd , Arhitectura de zid, p. 2O4 - 224.

L?.ofi.;( r.ru,,.F,.,r c('Lr, (. .

,-rl

Curtea domneascd t7

Fried rich

Schwanz, Curteode Ia Brdncoveni.Viena,Staatsa rchiv(dupd C. lrimie)

lr rlr,rrrn Konrad\Nri,,';, Curteo de

hr llrAncoveni.Vlr,n,r,

"1.r, rtsarchiv.

l'l,rrr (dupd M.

I'r rplscu, 1926)

I rlt' Alt:p, rleci, mentioneazdocrrilrle irnportante, aparentirr cirrlrrrl aceluiasi ansam-

lilrrrir(iir sil csl.e confirmatd de'r'ii rlc srrls<. rrlrerioare: prima'r'ilii (lc'li'slanrentul redactati rlr' ( |rrrslarri.in BrAncoveanu,

irnprir'{r'ir irrl.re cei 4 fii pro-Ic irrrolrililrrri rnostenite de laolii siii (l)r'cda BrAncoveanulrrrrrilul siru patern), casele

rrlovuri fiirrd donate celor doirrrili, llirdu si Matei. Astfel, elrt'tr .liirt rneu Radului Brdn-

r r 1.,. llrt n<:ouenii... gi cu case -ulril rrle lui MateiVoevod., iar'tt l(,ulP tli<:hisele ei si cu foi-'l rlt ltitrlt'ri din oie si oiile tmurr('rlrr/e"rr) si ,,parte fiiu-meuit'it r I t'o oe tr t r r.t... Brdncouenii...rrllr rle piclrd cele oechi, iari I ttr rl e rlichise.le ei Ei cu foiqo-

6r0ceernu, Viala lui Constontin Vodd

nu, de logofdtuL.,, edilie 9t. Grecianu,ltJO6, p.274.

Basarab, cdsitorit5 cu David postelnicul21. Apare aici realitatea istoricda succesiunii celor doui case, ambe-le ,,de piatri" (dupd cum rezultd dindocumentul citat, emis de ConstantinBrAncoveanu) a cdror co-existentd, incadrul aceleiasi curti, este atestatd qi

de menfionatele deja surse desena-te datorate celor doi ofiteri austrieci,Friedrich Schwanz si Johann Weiss,

care au surprins aspectul Cur{ii de

la BrAncoveni, din unghiuri diferite,complementare din punctul devedere care ne intereseazd. aici, in 1723 si

respectiv in173LMai existi doui surse scrise in

care este menlionatd Curtea dinBrAncoveni.

Prima informa{ie apar{ine con-telui inginer Luigi Ferdinando Mar-sigli, aflat in suita principelui de Ba-

den, in 1689, care ,,terminclse si is-cdlise qici" (subl. TS.) impreun[ cu

Constantin BrAncoveanu,,un tratatpentru co ermata (austriacd, n. T.S.)

sd rdmAnd in siguran{i pe timpul ier-n1i,r22. Ca loc de semnare a unui tratatintre doui asemenea personalitili,Curtea trebuie sd fi fost suficientde reprezentativd si de primitoare.Contele Marsigli fusese si anterior la,,frumosul palat de la Brdncooeni",pentru a lua averea fostului domn

$erban Cantacuzino - aliat secret al

austriecilor incd de la asediul Vienei,din 1683 - aflat[ aici, qi pentru a puneastfel moqtenirea fiului siu Gheorgheintr-un loc mai sigur, la mindstireaBistrita, revenind apoi in satul dinvecindtatea Oltului23.

Al doilea document dateazd dinI7I8 - an in care el fusese propus ca

21 Niciun document nu este explicit in acest

sens. Pentru relaliile de rudenie, vezi Stefan

$tefdnescu, Bdnio in Taro Romdneoscd, Tobelgenealogic.

22 L.F. Marsigli, Relofia cdldtoriei prinTronsilvanio gi fara Romdneascd, in Cdldtoristrdini, vol.Yll,23 L. F. Marsigli, op. cit.,loccit.

J

fi

loc de incheiere a pdcii dintrc Austriasi Turcia ca fiirrd ",ein Lusthaus des

WallachiscLten l:'tirsleri'24. I)in nou.presupunem o clidire rcprezentativi. Renuntarea la aceasl.i locatie,probabil insulicierrt controlati, si arputea gisi o explicatie in textul maiorului Johann Weiss dinl731:"Stelltdos Schloss Brankooan, 2 Stund oondem Alth Fluss liegend, welches derWallachis<:hen Frirsf Brancooon,so 4u Constontinopel hingerichtenworden. einem Lusthaus oor Sieherbaul. und nach seinent I'{ohmenerbouet, welcLrcs in IeLzL werdenen(?) Tiirkenkrieg uon denen'Ihrtarenziemlig ruiniert uncl olle Dochstiihle tbgebrandt worden, nlso da.s es

sehr schad clomit ist..." (subl. T.5;z:.

lncendiul titdresc estc cel din timpul riizboiului din l716-1718. Este

interesant de observat cd, pe planullui Weiss, la punctul B corespunzdtorclldirii denumitd ,,lusthaus" ", este

desemnat fbisoml din coltul de est

al incintei aproximaliv pentagonale,singura cli.dirc cu functic de locuittemporar din ansamblu care lEi pds

trase invclitoarea.

24 V Drdghiceanu, Polotul de la Brdncoveni, inBCMI, L915, p.192.25 J. C. Weiss, in BAR, Ms germon nr. 10, f.8L:,,Polotul Brdncoveni se afld Ia doud ore de rdulOIt, pe care Constontin Brdncoveonu, cel core o

fost ucis lo Constontinopol, l-o construit pentrusine co pe o casd de odihnd si core o luot numelesdu, care, in ultimul rdzboi o fost oproape ruinotde ocei tdtdri si toote sarpqntele du ars, aslfel cdeste foa rte stricot.-.".

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

Ceea. ce este relevant este thptulcd, in arnbele terte. rclativ la caselede la Bri.ncoveni, Wciss rnentioneaz:icd firseseri construil.e ."de Brdncooe.onu", in contrast si cu. Testomen/r.rl deja mentionat al domnil.oruluiinsusi.

Evident, din initiativa domnilorului:rnsamblul civil de la BrAncove

ni putea sa fi fost lnfrumr-rsetat, darnu de cdtre el arl fost construite corn

ponentcle sale majore, dupi propriarnlrturisire.

Proprietatea rdmline in posesiadescendentilor lui BrAncoveanLr! pelinia nepotului Constantin, dar aces-tia nu sc mai inerijesc de case. caretrept.at se ruineazi. asa cunt conslata germanul l,ranz Joseph Sulzerin 1781, care putea consemna totusiasemdnarea palatului cu cele d.e laPotl ogi si Mogosoaia26.

Culremurele din 1802 si -l837 au

desivArsit starea de ruini. a Curtii.Prirrrul care o mentiotteaz1. esle Alexarrdru Odobescu, in Antichitrltilejurletului Rctrnanati2T. O inforrna(icde maxim intcres provine din rispunsul la ceca ce se nurneste ,.Ches-tionarul Orktbescu" ^ din 187128, am

26 F.J. Sulzer, Geschichte der TronsalpinischenDociens, Wien, 1781, vol. l, p.352, citat si de VDrdghiceanu, Curtile domnesti brdncovenegti.lV. Curti fdrAmote. Brdncovenii, in BCML 1-'9:"I,p.-l'1, nota 73.

27 Al. Odobescu, Antichitdlile judetului Romo-nafr, Bucuresti, 1885, p. 26, n.53.28 BAR, Manuscrise, Mss rom.229, publicatde

oveni

n(:lrcicr() a plcii dintre Austriairr cir Iiirrd ,,ein Lusthaus des

'/risclrerr I,'iirsten"2a. Din nou,tf tf(rltf o t)lldire reprezenta-cnunl,lroa [a aceasti locafie,il irrsrrfir:ir:rrl. controlatd, si-ar;rlsi o cxplica.fie in textul ma

.f olrir rr rr Wciss din173l:" Stelltrlrrss llrrrrrko Dan, 2 Stund uonllr l,'lrr.s.s licgend, welches derItisllrarr I'i?r.s1. Brancouan,( i t r r sl r t r r I i r xt pe I hingerichtent, r,ittcrrr l.usthflus uor Sieh

rtrrrl trttt:lt seinem Nohmenr, rrrc/r:lr<rs in letzt werdenenIr,ttLt'icg oon denen Tartaren,'uini(r'l rtrrcl aIIe Dachstii-

t,hrundl w<trden, clso dos estrtul rlttrrril ist..." (subl. TS)25.

nl liiliircsc cste cel din timlrrritrlrri <lin 1716-1718. Estetrl rlc obscrvat cd, pe planulrs, lrr purr<:lul l) corespunzdtorrlcrrrrrrrilir,,l,uslhaus" ", este

rrl liriqorul din colqul de estIci i1 ps',,*l tnotiv pentagonale,llr'irlir'c rtrr |unctie de locuit

rt' rlirr irrrsamblu care isi pds

rcliloarca.

;hlceanu, Polotul de lo Brdncoveni,in5, p. 192.

clss, ln BAR, Ms german nr. 10, f.87:'dncoveni se ofld la doud ore de rdule Constontin Brdncoveonu, cel core at Constontinopol, l-a construit pentrut casd de odlhnd gi care o luot numele'n ultlmul rdzboi o fost aproope ruinottrl Sl toote garpantele ou ars, ostfel cdstrlcot...".

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

Ceea ce este relevant este faptulc5", in ambele texte, relativ la caselede la Brdncoveni,'Weiss mentioneazdcd fuseserd construite ,,de Brdnco-Deantu", in contrast si ct Testamen-tul deja mentionat al domnitoruluiinsusi.

Evident, din inifiativa domnito-rului ansamblul civil de la Brincoveni putea s5. fi fost infrumusetat, darnu de cdtre el au fost construite componentele sale majore, dupd propriamS.rturisire.

Proprietatea rimAne in posesiadescendentilor lui BrAncoveanu, pelinia nepotului Constantin, dar aces-tia nu se mai ingrijesc de case, caretreptat se ruineazd", asa cum constata germanul Franz Joseph Sulzerin 778I, care putea consemna totusiasemdnarea palatului cu cele de laPotlogi si Mogosoaia26.

Cutremurele din 1802 si 1837 audesdvArsit starea de ruinl a Curfii.Primul care o mentioneazd este Alexandru Odobescu, in Antichitdtilejudelului Romonati2T. O informatiede maxim interes provine din rds-punsul la ceea ce se numeste ,,Ches-tionarul Odobescu", din 187128, am-

26 F.j. Sulzer; Geschichte der TransolpinischenDdciens, Wien, 1781, vol. l, p.352, citat gi de V.

Drdghiceanu, Curlile domnegti brdncovenegti.lV. Curti fdrdmate. Brdncovenii, in BCM\, I9II,p.77, nota 73.27 Al. Odobescu, Antichitdlile judelului Roma-natt Bucure9ti, 1885, p. 26, n.53.28 BAR, Manuscrise, Mss rom. 229, publicatde

pld intreprindere care a stat gi labazaintocmirii Marelui Dic[ionar Geo-grafc alRomdniei, din 1898.

in 1911, Virgil Drighiceanu a fhcutprimele sipdturi arheologice nesiste

matice in fosta Curte de la Brdncoveni,

printre denivel[rile sub care presu

punea cd s ar afla inci ziduri, publi-cAnd cdte ceva din observaliile sale gi

o primd restituire a planului locuin-

1ei2e. Obserwatia cea mai concluden-td este cd: ,,sumarele sdpdturi ce am

intreprins" au adus la iveal5 ,,numaiqanlul de fundare cu primul rdnd de

cd"rd"mizi"3o. El revine asupra subiec-tului dupd achizi\ionarea Manuscri-sului German nr 70, dar nu reugegte

sd desluqeascd prea mult din secretele

acestuia, degi publicd planul ansam

blului qi vederea sa perspectivald, pe

care o redeseneazi ins531.

Din acest moment, ansamblul nupare a mai interesa pe nimeni.

CAnd, in 1973 1974, Dtrec\iaMonumentelor Istorice decide si ilincludd in planurile sale de restau-rare, cerceterile debuteazi cu fosta

biserici a Curlii, devenitd bisericd de

mir, pentru care se intocmeste si un

N. Stoicescu, in BMl, I974, nr. 1, p. 65.

29 Virgil Drighiceanu, Curlile domnegti brdnco-venegti. lV. Curli gi conoce fdrdmate.3. Curteo 9iMdndstirea Brncoveni, in BCM l, 1911, p. 53 - 68,

cu o schil5 de plan la p. 57.

3O lbidem, p.64.31 Virgil Drdghiceanu, Cur.tile domnegti brdnco-venegti. V. Ldmuriri osupro Curlii din Brdncove-

ni dupd plonuri contemporane, in BCMI, 1913,p.132 - 133.

Curtea domneascd

proiect de restaurare care, dupi des-fiintarea acestei institufii, in 1977,

este preluat si finalizat de EpiscopiaRdmnicului32.

intregul perimetru al fostei incinte este practic ocupat de inmor-mdntdri. in foarte pufine locuri de

pe fosul platou in jurul cdruia MateiBasarab dirijase o parte din apele Ol-tului pentru a alimenta Curtea, dar gi

satele din jur, se mai pot observa incadenivel[rile terenului.

Doar fragmentul de zid de incintd, fhcut din cirdmidS tare si prevSzutcu tiranli de lemn, acum putreziti,s-a pestrat spre zona dinspre estulbisericii.

Este o singurd mirturie. Prin izo-larea sa este extrem de trist5.

Ne putem intoarce insd sd vedemdacd din informaliile existente si maicu seame din desenele pdstrate ar fiposibil se reconstituim ceva viabildin arhitectura fostei Curli domnesti.

Pdrisiti de cei care, in secolulal XIX lea, se considerau urmagiiBrAncovenilor, zidurile, pistrate lasfhrgitul veacului, incd pAnd la indl

limi diferite gi chiar spatii constru-ite intregi devin o sursi de materialpentru noile case ale sitenilor, care

viseazi si ei la innoire.

32 Conform celei de a treia pisanii montate totin pridvor, pe acelagi perete de est. Proiectulde restaurare iniliat de DMI aparline arhitecteiSuzana Machedon.

Rdspunsul preotului din satulBrAncoveni la ,,Chestionarul Odobescu". de care am aminrit. es{e o

sursd documentard de prim ordinprivitoare la aceastd chestiune:

,,Acest rleal, in superf.cia ca de3 pogoane, a fost tnchis de un zidde cdrdmidd tn formii de cetdtue,dupd cum aratd santurile din cares-a .scos cdrdmidd de curdnd. Cd-rdmida este de mdrimea celei ce se

face acum, insd. este de obseruot ci,varul pus intre cirdmizi are o tdrime foarte mare, astfbl c[ mai lesnese poate rupe cdrlmida decAi varul.Din acesfe ruine mai este un zid cu ogrosime de 4 palme, tndltime de unusi jumdtate stAnjin, iar lungimea 19

std"njini. Acest zid a fdcut parte dincel ce seroea de cetdtue, cere aDee

.forrna rotundd, neregulatd.. Indun-tru erau case, care s au stricat de lo-cui:tori pentru a lua citrdmidd, dupace au sdpat pdnd la addncimea de 3stdnjeni. Pimnitele erau atdt de maricd. putea intra curul cu Lroi si bute, se

tntorcea prin pimnitd si esea tot peunde a intrat"33.

Daci am pleca de la aceasti relatare. care astAti nu se mai poa{e \erifica fie si numai pentru cd lipsesccercetdrile arheologice, corobora-

33 Rdspuns la ,,Chestionarul Odobescu", aflatla BAR, in Manuscrisul romdnesc 229, f. ISt.Textul a fost publicat si de Nicolae Stoicescu, inMonumentele ldrii RomAnegti ;i Moldovei acumun secol. Cetd.ti, curti domneSti gi boieregti, inBMI,1974, nr. 1 p. 65.

Un drum spre trecut, o cale cdtre viitor

ti cu ceea ce ne oferd cele trei seriide desene ale ofiterilor austrieci din1723 qi 1731, se poate contura o ima-gine ipoteticd a Curtii de la BrAnco-veni in secolul al XVII lea si in primele decenii din cel urmdlor.

l)intre acestea numai cele alelui Weiss sunt relevante, cele ale luiSchwanz sunt si mai schematice qi inplus oferd perspectiva ansambluluidinspre baza pantei pe care este plasat acesta, o vedere fiind luati dintrevii, iar cea de a doua dinspre parteaopusi, orientati cdtre intriri qi fala-da vesticd a bisericii, zidul de incintdobturAnd aici majoritatea clddirilordin interiorul curtii, cu exceptia aco-perisului foisorului.

Cele doud manuscrise'Weiss suntsi ele diferite intre ele. Dacd planurilesunt identice, vederile perspectivalese deosebesc. Cel de la Viena este unsimplu desen alb negru de un grafimaccentuat, chiar dacii. sensibl, in timpce, cel de la Bucuresti este mai pictu-ral, foarte corect si chiar cu intentiide atmoslbrizare datoritd tehnicii folosite, acuarela. Detaliile sunt extremde numeroase, ele dAnd acestui de-sen aerul unei vedute.

Planurile si perspectivele Weissne dau informatii esentiale desprecompozitia ansamblului civil. Clddirile cele mai importante au fost nota-te, pe ambele planuri cu litera A, iarin legenda aferentd sunt identificateca,,Fiirsten Wohnung"/Locuinta

Johann Konrad

Weiss, Curteo de

la Brdncoveni.

Bucuregti, BAR.

Monuscrisulgermon 1.0.

Plan 9i vedereperspectiva l5

dinspre vest

n

covenl

spunsul preotului din satuloveni la ,,Chestionarul Odo*', de care am amintit, este odocumentard de prim ordinrere la aceastd chestiune:rcet deal, tn superfcia ca de)ane, a fost inchis de un zid^dmidd tn formd de cetd[ue,

eum aratd ganSurile din cereoe cdrdmidd de curd.nd. Cd.-

t este de mdrimea celei ce se

lum, fnsd este de obseroat cE,

lus lntre cdrdmizi are o tdri*rrte mare, astfel cd mai lesnel€ rupe cdrdmida decAt varul.cste ruine mai este un zid cu oe de 4 palme, tndllime de unuItate stdnjin, iar lungimea 19

i, Acest {d a facut parte dinsen)ea de cetdfue, cere aDea

rotundd, neregulatd. Indun-I cale, care s-au stricqt de lo-petftru a lua cdrd.midd, dupdilpat pdnd la addncimee de 3i, Pimnilele erq.u atdt d.e maria intra carul cu boi gi bute, se

u prin pimnifd" gi egea tot pein1rot"33.

tr am pleca de la aceasti rela-re astizi nu se mai poate ve-: qi numai pentru cd. lipsesc'ile arheologice, corobora-

nl la ,,Chestionarul Odobescu", aflatn Manuscrlsul romanesc 229, f. t't.rrt publlcat 9l de Nicolae Stoicescu, intt/t Tlrll Romlne1ti $i Moldovei acumCttdfl, curil domnesti gi boieregti, in, nr, 1 p,65,

Un drum spre trecut, o cale citre viitor

ti cu ceea ce ne oferd cele trei seriide desene ale ofilerilor austrieci din1723 qi 1731, se poate contura o ima-gine ipoteticd a Curlii de la BrAnco-veni in secolul al XVII-lea gi in pri*mele decenii din cel urmitor.

Dintre acestea numai cele alelui Weiss sunt relevante, cele ale luiSchwanz sunt gi mai schematice gi inplus oferd perspectiva ansambluluidinspre bazapantei pe care este pla-sat acesta, o vedere fiind luatd dintrevii, iar cea de a doua dinspre parteaopusd, orientatd cdtre intrdri si fafa-da vestici a bisericii, zidul de incintdobturAnd aici majoritatea cld.dirilordin interiorul curtii, cu exceptia aco-perisului foisorului.

Cele doud manuscrise'Weiss suntqi ele diferite intre ele. Dacd planurilesunt identice, vederile perspectivalese deosebesc. Cel de la Viena este unsimplu desen alb-negru de un grafimaccentuat, chiar dacd sensibl, in timpce, cel de la Bucureqti este mai pictu-ral, foarte corect si chiar cu intenliide atmosferizare datoritd tehnicii fo-losite, acuarela. Detaliile sunt extremde numeroase, ele ddnd acestui de-sen aerul unei vedute.

Planurile ;i perspectivele Weissne dau informatii esentiale desprecompozilia ansamblului civil. Clddi-rile cele mai importante au fost nota-te, pe ambele planuri cu litera A, iarin legenda aferentd sunt identificateca ,,Fiirsten Wohnung" lLocuinla

Curtea domneasci 2L

Johann Konrad

Weiss, Curteo de

lo Brdncoveni.Bucuregti, BAR.

Manuscrisulgerman L0.Plan gi vedereperspectivald

dinspre vest

&tr,:,1&5

,1.

i,;:l

J . u.,.u... \.1.,

ilth ' e\l,ft,r .

'atltou&.tLl

i l.:,

:i :,1

",:4ii:l

Principelui. Cu litera B este numit,,Ein Lusthaus"r /foigorul inalt dincollul est-nord-est al incintei; C co-respunde unei ',,Andere Wohnung" I

A1t[ locuin![, D sunt anexe gospodi-re;ti - ,,Schopfung",E - ,,Kichel"este cuhnia sau bucdtiria, iar in afa*ra incintei - indicat[ prin litera F -,,Wallachische Kirche" , adici Biseri-ca valahd/orodox5.

Toate aceste obiective, de diferite

inilfimi, care depSgesc mai mult sau

mai pulin zidurile de incintd, apar invederile perspectivale. Cele mai im-portante sunt desigur cele notate culitera A. Practic, este vorba despredoud corpuri de cl[dire, separate,

dar aflate la micd distanli intre ele,

adosate zidului de incinti. Zidul cu-noaste, spre panta platoului, un de-calaj intre ele, cu o dubld retragerein unghi drept a volumului estic. Tot