isTURfl griculEura ş l industria

l iuminează-te şi vei fi! « Voeşte şi ve-i putea!

A B O A C f J A ; тш. I f l C O f c A l ï » O K « A i f r » * « .

gttra Poporului" caxe du-• început aşa de modest ,

1 un scop măreţ, a reuşit - Uuică şi înţelegerea t im-

partea conducătorilor, » drumuri nu numai la •" ei depărtate căsuţe din

Sau delà şes" a ţăreî mă-şi peste mări şi ţări,

> l u nt români, cu dorul in te cei de acasă. oloaneie acestei foi, s'a de amândouă aceste iz-4e bogăţie: agricultura ş i

tetinţe mai mari ş i mai Kopováduesc îndemnând t r e p t e întreaga activita-^uţie spre agricultura, **ânu, aratul, samănatul ,

ş. a., £n mod raţionai î» Ціѵ, numai aşa se zice, că ; l l e a îmbunătăţi starea e-

*a a ţârii, căci a g n c u l i u -^ "4 ca şi i n trecut va i i

* de salvare în toate si-| # Qîele. Şt im şi noi că în

Aşa a fost, astăzi insă e a se spune că neluând î n

°) industria tennicâ agrico-5 f putea iace o agricultură

ţţpiea t impului şi a pro-(і, care merge iară a ne

ï noi, daca n u vom şti "e b»e de ei.

piai mulţ i specialişti văd sli ^ щ curecţxa specialităţii a : este şi ramura agrico-

. . .aem, că n u u e a u e ^ filozofie a pricepe, ce fo-

щ.аі mul t sătenilor, po-tiu laptele. In loc de teo-inuit le-ar ioiosi dacă li

•mute mai multe pluguri, jctoare şi maş in i de să-( ş. a. aşa în cât tot pă-

' i ce trebue arat şi sămă-txe t'erminat la momentul jt, dându-se exemple î n • cu deosebire acum când

au pământ care trebue

lucrat tot mai intens, deoarece a slăbit prin o continuă recolta­re; iar animalele bune de mun­ca ş i braţele s u n t foarte scumpe şi se scumpesc pe zi ce trece. Ţările cari posedă o industrie aplicata la agricultură, primesc cerealele noastre, în mi i de va­goane, care echivalează aur, ca preţ al maşinelor agricole ce ne vând, ei, mănâncă pâinea noastră mai curată decât noi. Ţările agricole cazi au înţeles la t imp folosul mecanic i i aplicată la agricultură, ne fac concurenţă pe piaţa mondială, oferind ce­reale mai eftine ca ale noastre, dar ce n u se poate face azi c u ajutorul mecanici i şi electrici­tăţii aplicată la agricultură? pu­tem începe a ara cu maşina şi prin maş ină merge sămânţa pa-uá se transformă î n pâine sau orice alt produs ne trebue.

M se va spune că no i nu avem atâtea maşini care costă azi foar­te mult , insă soluţ ia n u este să cumpărăm totul delà alţii, c u preţul a nui de vagoane de ce­reale, soluţia este să industria­l izăm agricultura cu maşini fa­bricate de noi.

In consecinţă este imperios ca alături de atâtea fabrici la a că­ror închegare şi desvoltare sta­tul contribue dând preţiosul său concurs, să se instaleze ş i anexe pentru fabricarea maşinelor a-gi icole, făcând ca multe le mil i ­oane ce azi l e aruncăm peste graniţă să rămână nouă î n ţară, posedam aproape tot necesarul pentru astfel de fabricaţie. Cum vedem n u m a i putem despărţi agricultura de industria tehni­ca, ba pentru a ne ţ ine de cei ce ne merg înainte, e nevoe să dăm brânci industriei , ş i în special mecanici i agricole, căci meca­nica s'a băgat In toate ramurile noastre de activitate, şi î n agri­cultură a găsit destul teren.

PELERINAJUL ATENEULUI TÂTARAŞI LA CÂMPIA TURZII

milícia aniversare a Ateneului Fopular Tătăraşi din Iaşi de 26 Apri l ie , a fost o z i

nie s ă r b ă t o a r e p e n t r u p ó ­ni -aşezământ c u l t u r a l d in aşii l a ş u l u i . deosebită s o l e m n i t a t e s ' a torit încheierea a ó n c i a n i unică ac t iv i ta te c u l t u r a l ă , îmi P o p u l a r « ş a n f i ind i-inat î n D u m i n e c a Toanei a i 1920. B t n e a ţ a , meimbrii A teneu -inare n u m ă r s ' au r e u n i t

imântul lor, de uncie î n în f run te c u f r u m o s u l

ied, sifant.it a n u l t r e cu t d a a d in Sibiu, a u p o r n i t

ă t r â n a b i se r i cu ţă Ta t a -„Sfimţii Voeѵокі-iRoşca'',

Iradia i i t e rn i t ă ţ i i . Aici, î n mei m a r i m u l ţ i m i de m e m -prileiteni, .ai AU:noului, s ' a t u n i m p u n ă t o r T e-Deum. iui fiind format idin P . S. S. іші Grigorie Leu Botoişă-i, viciarul .Sfintei Mit ropo-.distinşii p reo ţ i i eşen i I.

ma., G. $ t iubei , N. Ajgape, C. ^abă şi doi 'diaconi. Käs­

t l e iau fost da te 'de c ă t r e a teneu lu i , isubt c o n d u c e-lui Vaisiie Popovic i . D u p ă іатеа isienviciului divin, P . lărintele Arh ie reu , a ţ i n u t aoaisă c u v â n t a r e die l a u d ă î m u n c a d e p u s ă ş i r oade -ise, de c o n d u c ă t o r i i A tenie-a decu r su l celor c inc i an i .

S. p o r n i n d d e i a tălimăci-raigibjeuiei p r i v i t o a r e i a a p o -Toina, a f ăcu t a s e m ă n a r e începuturile biser icei c r e -pline de îndoei i , g r e u t ă ţ i wredere şi i n t r e i n c e p u t u -temeului idin î ă t ă r a ş i , t r e -prin aceiaşi) ineiricreiderie ş i áciune. & іаітеаиа a a v u t loc î n s a -«îeului o înăi ţătoiare fest i-

la ca re a u l u a t p a r t e o aiulţiime de memibri şi ötori ,ai A teneu lu i , loicui-

J suiburbiei Taitaraşi, şi idi-personalităţi! ale o r a ş u l u i , u reiprezientate toate ,auito-

v şi insitituţiiilie ieşene . *ă. i n t o n a r e a I m n u l u i . Д©-! ,càtre co ru l Ateneului^ a u *c în s c e n ă a l ă t u r i t le

Coimitetului A teneu lu i , e d i n repreizentanţ i i a u t o -№ ş i i n s t i t u ţ i i l o r din Iaş i . numai a l u a t c u v â n t u l >d-l Aráim preşeidinteie A t e n e u -ţte î n t r ' o s c u r t ă e x p u n e r e "art. a c ţ i u n e a s ăvâ r ş i t ă de j 1 1 î n r ă s t i m p u l celor cinci 160 de- şezător i cul tural©, 3uu numai . î n localul Ate -™ d a r a p r o a p e î n toa te o-I <lim Moldova, u n d e ech i -1 Qioideşti propagiandAşti) ai ЭДиі, a u dus d u n d e în-

însuf le ţ i re l a sol idar i -*іп c u l t u r ă , s t i m u l â n d în ' Părţi; î n f i in ţ a rea de so'Cie-«toil'are. ífriim a vorbi t apoi d e sier-

a u lavut loc î n t r u po-figuri lor m a r i şi f ap te -

a t e d in t r e c u t u l nea -de d u i o a s a a c ţ i u n e de

, t a re a 'dat inelor 'de Cră-•îndieosiebi de piropagiaiiida

IN V A R A A N U L U I І92І, М Е М В К П A T E N E U L U I LA M O R M Â N T U L V O E V O D U L U I M I H A I V I T E A Z U L .

de înf ră ţ i re p r i n cu l t u r a , î n t r e ­p r i n s ă d e A t e n e u î n Buco.vina j i a s a r a b i a şi Ardeial.

A a i ' ă t a t c u m în a n u l aces ta a c ţ i u n e a A t e n e u l u i a câştigiat î n i n t e n s i t a t e p r i n creiiarea cu r su r i l o r lilbene a l e Univers i tă-t i i-Populiare, p r i n în f i in ţ a rea u -ne i i ortoeistre s imfon ice a A t e n e u ­l u i , c a şi p r i i n propiajganida m a i ac t ivă і і ш і е р r i t o s ă i n БааагаЬіа . Aceas t a d i n u r m ă idin î n d e m n u l Alteţei Sale Regale Pr inc ipe le Carol, ş i a l ă t u r i de F u n d a ţ i a C u l t u r a l ă c u ace la ş n u m e .

Dil Ifrdm a a r ă t a t că p u ţ i n u l b i i n e c â t s 'a p u t u t s ă v â r ş i , î n i u -m i n a p r inc ip i i l o r n a ţ i o n a l e , a fost cu p u t i n ţ ă p r i n oiboiuil m a ­t e r i a l şi m o r a l da t d e cei 260 d e membrii întemeietori a i Ateneiu-lu i , d e ce i 4Ü0 m e m b r i a i ce lor şase sec ţ iuni , c a şi d e ibuarniicii meonlbri c o n d u c ă t o r i a i aşeiză-m â n t u l u i .

ùOnSia a a d u s mul ţămir i i t u t u ­ro r . A vorb i t d e m u n c a şi jertfe­le ace le i ecinàlpe d e p r o p a g a n ­d i ş t i icudjturali; cor iş t i , a r t i ş t i , conferenţ iar i , c a r i î n f r u n t â n d o-bosieala işd d e imutte o r i ş i foa­m e a , docnminid n o p ţ i d e a r â n d u l pe s c â n d u r i de vagoane , a u s t r ă -ibătut MoDdoiva ica ş i Bucovina , ßasiariabia c a şi A r d e a l u l , r ă s ­p â n d i n d preituttLmieniea cuvân­t u l ide în f ră ţ i re , c â n t e c u l jşi ver­s u l , p o r t u l ş i j ocu l r o m â n e s c .

D-tf. I r i m a іпсіПешаЛ, a d r e s â n d u n pios omag iu , memibriiilor de o-n o a r e iai Atenieiuiui, Th. B u r a d a , E d u a r d C a n d e l a «şi P e t r e P o n i şi u n c u v a n t d e c a l d ă m u l ţ ă m i -re t u t u r o r ispnijiiniitorilor m o r a l i şi mater ia l i , a i A teneu lu i , c i t i n d î n а р і а и ш е і е s a l e p e d-naä p r o ­fesori I. iSinidionescu şi M. Sado-veanu , m e m b r i de o n o a r e şi co­l abo ra to r i de p r i m o r d i n 'aii ac -ţ iunei Ateneui lui : p e I. P . S. S. Mitroipoliitul P i m e n , p e ú-wi Ge­n e r a l Zădiiic, c o m a n d a n t de corp , C. Torna, p r i m a r u l o r a ş u l u i , d - n i i mi'niiştri Al. Lapediatu, Dr . Angheiiescu, .şi Gh. T ă t ă r ă s c u .

In c u v i n t e e m o ţ i o n a t e d-1 I-frim, a aa^ăftat l a r g a ocrotálre p e c a r e A. S. R. P r i n c i p e l e Garo l a acorda t -o A t e n e u l u i , a t u n c i c â n d c u î n a l t a Sa p r e z e n ţ ă a c in-onoa re , c a îşi a t u n c i c â n d a a-protoat :atfiilieirea, c a şiil a t u n c i c â n d c u î n a l t a s.a p r e z e n ţ ă a c in ­s t i t u n a 'din şeză tor i le A t e n e u ­lui . Sialia î n t r e a g ă a oivaţionat p e Principelie Moşten i tor , ocro­t i t o ru l c u l t u r e i r o m â n e ş t i .

In d e p l i n e n t u z i a s m s 'a hof-ă-rîî t r i m i t e r e a u n e i teleigrame că­t r e A. S. R. P r i n c i p e l e Carol, c a şi ce lor la l ţ i ispErijiini,tori a i Ate ­n e u l u i . D u p ă d-1 I f r im a l u a t c u v â n t u l P . S. S. Anb ie reu l Gr i -gorie, care î n mumele I . P . S. S. Mi t ropo l i tu lu i P i m e n , a c ă r u i a b s e n ţ ă o e euzează , a a d u s l a u ­de p e n t r u a c ţ i u n e a c re ş t ineas ­c ă şi române iască c e e ' a desfăşu­r a t cu a ş a de f r u m o a s e rezu l t a ­te t i m p de c inc i a n i ş i a făcut cele m a i ca lde urăr i ! p e n t r u în­f lor i rea a ş e z ă m â n t u l u i , p e n t r u o c â t mai îmibelşuigată r eco l t ă ce

t re tme să r ă s a r ă p e u r m a s a m ă - ' nă to i i lo r .

D-l C. Torna, în n u m e l e o ra şu ­lui a ros t i t u r m ă t o r u l d i s cu r s :

„Mă folosesc de aces t p r i l e j ca în n u m e l e o ra şu lu i , să a d u c c u v â n t u l d e cinstilre insitituţiei AteneuluiinPopuLar d i n T a t a r a ş i şi d-voasitră d-lor m e m b r i , în f runte cu v r edn i cu l d-v p reşe ­d i n t e d-1 C. N. Ifrim, p e n t r u o-pera , p e ca re în r ă s t i m p de cinci ani a ţ i rea l iaa t -o .

Acest c u v â n t , es te o dator ie de conş t i i n ţ ă d i n p a r t e a n o a s t r ă p e n t r u m u n c a , d e v o t a m e n t u l şi jertfe înc l i ina te pe a l t a r u l ace^ 'Steii oipere.

A c u m icimtí 'ani, c u î n c e p u t u r i modes te , cu mi j loace a p r o a p e inex is ten te şi! în t i m p u r i gre le şi vi t regi , a ţ i c re i a t aici , î n p i t o ­r e scu l Ta t a r a ş i , u n a ş e z ă m â n t de c u l t u r ă şi s o ü d a r i t a t e r o m â ­nească .

Ide ia aces tu i a ş e z ă m â n t a fost de o ferici tă insp i ra ţ i e . P o a t e nilci c â n d o p e r a a c e a s t a f rumoa­să, d a r m a i c u s e a m ă necesa ră , n u s'ar' fi i m p u s m a i m u l t , decâ t a c u m c inc i a n i , c ând f ruc tu l siu-feirinţelor şi jer tfelor u n u i n e a m , e r a pnilmejduit d e v a l u l n e s ă n ă ­tos şi tullbure >all .anarniiei.

De b u n ă seiamă c ă aceste îm­p r e j u r ă r i î n m u l ţ e a u g reu tă ţ i l e rea l izăr i i , d a r n u - i m a i p u ţ i n a-d e v ă r a t că ele sporeisc cons ide­rabili m e r i t u l d-v. c a r e c u jer t fa d e fiiec'are zi şi cu p a s i u n e a cal­dă a ţ i înohiiînat pu t e r i l e şi cuge ­tul , operei de a f i r m a r e a solida­r i t ă ţ i i ş i conş t i in ţe i n a ţ i o n a l e .

P u t e ţ i a s t ă z i c â n d se r ă s p â n ­desc a n a l e l e A t e n e u l u i şi ave ţ i în fa ţă ope ra reialiizată, s ă p r i ­viţ i cu dneaptă m â n d r i e sp r e t r ecu t .

D i n aces t p re ţ ios p a t r i m o n i u , î n c a r e a ţ i co'ncretiizat o operă .reală, folosită d e nevoia e d u c a ­ţiei na ţ iona le , este b iue s ă ides-piindieim une l e fap te p e n t r u a li© r e a m i n t i .

N e n u m ă r a t e l e şezători , l a ca­r e a u con t r i bu i t cei mai! 'distinşi r e p r e z e n t a n ţ i ai vieţ i i c u l t u r a l e şi artisitilce ieşene , ce rce t a t e a ş a de m u l t »şide istăruittor, a u c r e a t în a c e a s t ă s u b u r b i e o latmoisferă de î n ă l ţ a r e c u l t u r a l ă şi suf le tea­scă.

Reînvienea t radi ţ i i lor , c a r e î n v r e m e a diin u r m ă ap roape d i s -p ă r u s e r ă , a l că tueş t e u n a l t ca­p i to l î n s e m n a t a l ac t iv i tă ţ i i A-t eneu lu i . M u l ţ u m i t ă s i t răduinţe-lor d -voas t ră . vechil© cHbiceiiluri t r ad i ţ i un i l e româneş-ti , a u r ecă ­p ă t a t locu l lor de c ins te .

Excursiiunide de p r o p a g a n d ă , p e care cu u n că ldu ros a v â n t , le-aţi î n t r e p r i n s î n ţ i n u t u r i l e u -ni te , cu c l ipe d e î n ă l ţ a r e s t â r n i ­te p r e t u t i n d e n i , a u l ă s a t u r m e adânci . .

Aces te exounsiuni se pot c o n -sidema ioa Itiemeilniice con t r ibu-ţ i un i l a o p e r a cea m a i de sea ­m ă , p e оаа^е a v e m d a t o r i a a o în -p l in i , l a o p e r a le uni f icare a n e a m u l u i Intregilt. De d o r i t a r fi, e a ede s ă .se r epe t e câ t m a i des , şi ce le la l t e i n s t i t u ţ i i m a r i a a u mied) de ciultură, s ă iee p i l d ă d a l a oeiace d-vo.asitiră a ţ i făcut .

C u r s u r i l e Uniiversitare, pe ca­r e c u sp r i j i nu l o a m e n i l o r d e b i ­n e ş i în ţe legă to r i ai neces i t ă ţ i ­lor, le -a ţ i ţ inu t , — a d u c o n o u ă şi î n s e m n a t ă c o n t r i b u ţ i e l a ope­r a de p o p u l a r i z a r e a c u l t u r e i şi d e de svo l t a r e i n t e l ec tua l ă .a ce ­t ă ţ en i lo r diln aceas t ă s u b u r b i e . I n t e r e s u l c u care aces te c u r s u r i s u n t ce rce ta te , explică neivoia şi folosul ce s e rea l izează .

Şi în s fâ r ş i t pelerinagiiile, l a locur i le isifinte a l e is tor ie i na ţ io ­n a l e şi cu l t u r a l e ; în fe rmecă­t o a r e a ţ a r ă ia fagilor l a m o r ­m â n t u l lu i Ştefan cel Mare şi s fân t ; î n întinfaa câmpiile a T u r ­dei l a ' m o r m â n t u l lui Miha i Vi­teazul , cel d i n t â i întnetgitor ai

n e a m u l u i ; î n c ă r u n ţ i i m u n ţ i A- ' puiseni, la g o r u n u l m a r t i r u l u i | Horea , si î n m i n u n a t a l u n c ă a ; Mirceşti lor , la m o r m â n t u l ba r - j du lu i Vasile Alecsandr i , u n d e ; v 'aţi p ' eoa t genunob i i cu pi&ta- j te şi va ' ţ i i n s p i r a t din c a l d a iu ­bire de n e a m a iacestor s lăv i ţ i voievozi şi s lăvi ţ i îna in taş i .

Aces tea isunt l ini i le m a r i , p r i n ©are, răs fo ind ana le le , p r i v i m t r ecu tu l bogat în fapte al ace­s tu i a şezămân t . Din aces t t re ­cut ne t r agem n ă d e j d e a vi i toru­lui, pe care ' l a ş t e p t ă m cu încre­dere şi cu d o r i n ţ a vie e a pa s iu ­nea D^v. să r ă m â n ă p u r u r e a n e ­în f rân tă .

Aveţ i î n exiperdJenţa de p â n ă a c u m iec ţ iun i folosiitoare, i a r în r e c u n o a ş t e r e a şi spr i j inu l n o ­s t r u u n a n i m , găs i t , n o u i î ndem­n u r i p e n t r u aper i le de vii tor.

C u m 'aceste s imţ imin te , noi c a r i n e m â n d r i m că i n s t i t u ţ i a Ateneu lu i a p a r ţ i n e l a şu lu i , ace­s tu i o r a ş cu vech i t r ad i ţ i i de c u l t u r ă şi de idea l i sm, — u r ă m Ateneu lu i şi coniducătoriloi .săi:

Să trăiasică şj s ă înfloreasscă". D-il prof. I. Simionei&ou, m e m ­

bru al Aciadeimiei şi de legat a l Univensi tă ţe i ieşene a ros t i t u r ­m ă t o r u l difeicurs.

JJvmmLor şi Uoumnelor, „Ц-l reictor f i ind (sufierind,

mi-,a făcut 'Cinstea deosebi tă s ă repirezint Umveirsi tatea, l a ace,a-s t ă sărbătoaire c u l t u r a l ă . E o sărtoătoiare cu l tu ra l ă , d a t fiiiind că aotiivitatea Ateineului idin Ta^ t a raş i , p â n ă a c u m n u is'a m a n i -iesitat uecât p e aces t t e r e n ; s 'a concre t i za t astfel i dea lu l c a r e a r t r ebu i u r m ă r i t pretut i inde-nqa, c a a t u n c i c â n d es te vo rba de cu l tu ră , toa te d i sens iun i l e a-u iu ţesc c u i t u r a , m a i a les cu l tu ­r a mu l ţ imi i , f i ind p e n t r ' u n m o ­m e n t s i n g u r a s p e r a n ţ ă a î n t ă r i ­rea aces te i ţăr i .

Ë î n ă l ţ ă t o a r e semnarea, căci d e s zice idiiin fericire vo rba sfi-c l i iu i toare a lu i Creiangă că „Ro­m â n u l u i l i e igreu s ă î n c e a p ă că de i ă sa t lesne s e l a să" .

E meni tu l , î n a c e a s t ă di recţ iu­ne, a conducă tor i lo r Ateneului ' , d a r §iii a d-v. tătărăşeniiloir. E m e ­r i t u l celor d in tâ i p e n t r u c ă a u dovedi t perseiverenţa, p e n t r u c ă le-tau foist s fânt i dea lu l ce şi l ' au i m p u s . A u înv ins g r e u t ă ţ i l e în­ceputului . , a u itrecut h o p u r i l e ii-ѵіъе î n cale , n u s ' au os ten i t î n fa ţa peidicilor r id ica te d e r ă u t a ­tea u n o r a , n u a u fost a m e ţ i ţ i d e succesele c ă p ă t a t e .

S ' au l u a t d u p ă s t e a u a m a g i c ă a insufle ţilrii lor, c u CTedinţa în b i ru in ţ ă . Ş i a u b i ru i t . Dar n u e m a i puţim m a r e meritull d-v., c e t ă ţ en i .ai ' i 'ătăriaşului, căci! aţa p r i c e p u t d i n t r ' o da t ă i m p o r t a n ­ţa f a ru lu i de l u m i n ă c© s 'a rildi-c a t i n mijloicul d-voaatră .

N u l ' a ţ i l ă s a t s ă sie s t ângă . L 'a ţ i înconjuiiat c u d r a g o s t e a d-чѵ., d â n d u - v ă sieama ea eiste sipre bi­ne l e D-voastrâ . Şi as tăz i siunteţi îăsiplătiiţi.

Vedeţ i î n m a h a l a u a n e a o ş româneasică a laş i lor , i n p l i n ă p u t e r e de via ţă , u n a d i n insititu-ţi i le cu l tu ra l e C'are şi-a c ă p ă t a t b u n n u m e . Din c e r c u l r e s t r â n s iai une i p ă r ţ i idin o r a ş u l n o s t r u d r a g , aceas tă i n s t i t u ţ i e v 'a p u r ­t a t numelle în toate , co l ţu r i l e ţă­r i i , d in Cetatea-Aibă, p â n ă în T imişoara , idin C â m p u l L u n g <ul Bucovine i p â n ă ' n Ga la ţ i : p r e t u ­t inden i o p a r t e idin D-v., p r i n cân tece şi por t , a l ţ i i p r i n c u v â n ­tă r i , a ţ i s t â r n i t fiorii t rezirea conş t i in ţe i na ţ i ona l e , d o v e d i n d i n s ă c ă n ic i l a ş u l n u es te î n to­t u l î n s t r ă ina t , c u m îi! m e r g e vor­b a . P r i n eăHătoriile d-v. obosi­toa re , deci c u sacrif ici i de os te ­nea lă , a ţ i m a i dovedi t c ă î n t e m e -e r e a u n e i conş t i in ţ i na ţ iona le , se p o a t e isăvârşi t m a i solid ş i pe a l t ă -oale, d e c â t n u m a i a u r e i ş i a b ru t a l i t ă ţ i i .

A m fost ades p e u r m e l e D-voa-

Societatea cooperativă

sfră şi minam da t s e a m a de r ă s ­col i rea ce aţ i s ăvâ r ş i t cihiiar l a elementeile s t r ă i n e ide or ice a-p rop ie re suf le tească c u noi .

I a t ă p e n t r u e e cu d r a g ă i n i m ă a m p r i m i t î n s ă r c i n a r e a ce mi - a dat-o d-l rector , c a s ă v ă s a l u t în n u m e l e U n i v e r s i t ă ţ ă d i n Iaşi , u r â n d u - v ă s ă p ă ş i ţ i î n d e l u n g a v reme , c u aoeuaşi spor pe d r u ­m u l apuca t .

In t re Univers i t a te şi A t e n e u l d i n T ă t ă r a ş i este o s t r â n s ă legă­t u r ă . P a r ă cea d in t â i , aceas t ă d i n u r m ă n u ,ar fi c ă p ă t a t cheză­şia imorală a actiivităţai oale . Conducă tor i i A t e n e u l u i s u n t foştii ieievi a i Uniiversităţei ieişe-ne , i a r m e m b r i i aces te i î n a i t e i n s t i t u ţ i i d e cutlturăj s i n g u r u l s e m n a l veşniciei vieţei o r a ş u ­lui nositru, or i c â n d i -a ţ i che­m a t , v ' au d a t sp r i j i nu l mu n u ­m a i mora l , p e n t r u t r a i u l Atene­ulu i , p e n t r u p rog re su l lu i .

Fie c a v i a ţ a A t e n e u l u i d i n Tă tă raş i , i n a u g u r a t în p r i m ă v a ­r ă , să n u cunoască d e c â t p r i m ă ­vară , a n o t i m p u l florilor, a .chie-m ă r e i ispre viaţă , s p r e m u n c ă , c a ,§i s p e r a n ţ a rodniciei d e p e s t e an . în f lo r i rea A teneu lu i ,din Tă ­tăraşi!, c a şi a celor s i m i l a r e l u i î n s e a m n ă î n t ă r i r e a ţ ă r i i p r i n cuilitură. Aceas ta es te d o a r fier­b in t ea do r in ţ ă a t u t u r o r " .

D-l prof. I. Găvănesicul, p rese - j din te le iLigei Cu l tu ra l e , s ec ţ i a Í Iaşi , ia a d u s sialutul oalid a l ace - i s tei soc ie tă ţ i de u n i t a t e suf le­tească a t u t u r o r r o m â n i l o r p r i n c u l t u r ă , şii a a r ă t a t oe a s e m ă n a ­r e m a r e d e p r o g r a m , e s t e î n t r e ope ra u r m ă r i t ă d e Ateneu , icu aceia u r m ă r i t ă de Ligă. D-sa a făcu t o s in t eza a p o s t u l a t e l o r Ligei Cu l tu ra le îşi a l ă u d a t î n cuvin te ca lde o p e r a c u l t u r a l ă a A teneu lu i sâvărşi i tă p r i n idea­l i smul şi h ă r n i c i a c o n d u c ă t o r i ­lor Iui , î n ă l ţ â n d că t re D-aeu tru-ga re p e n t r u c o n t i n u a înf lor i re şi tot maii l a r g a rodnicie^ a iaşe-z ă m â n t u i u i A teneu lu i

D u p ă înălţătoareile şi en tus i a -istaie c u v â n t ă r i rositite, urmeiază o f rumoasă p a r t e a r t i s t ică c a r e a cons ta t din, producţi la a d m i -rab iau lu i icor a l Ateneu lu i , de isubt conducerea maesitruiui Via-isile Popo'vici; idin rec i tăriile ,sim-p a t e c u l u i lartist i e ş a n M. Popo-vici ca şi іаШе p u r u r e a tineiriei ş i i n imoase i a r t i s t e d -na N a t ă l i a Profir . La s fâ r ş i t d-i I f r im a d a t eetiitre l a 2 scr i sor i frumoiaise ia-dresa te d e că t re id-i Ches im şi lf~l Gh'eorghiu Leonida , 'directo­r u l Bănce i Naţ iona le , î n ca re î n cuv in te e n t u z i a s t e se l a u d ă a c ­ţ i u n e a A t e n e u l u i ş i s e făoeaeiu u r ă r i de feiricire p e n t r u vi i tor , deasiémenea a ceti t o f rumoasă t e l e g r a m ă a d r e s a t ă d e d -na Meissner p r e şed in t a Soc. p e n t r u e m a n c i p a r e a temeliilor românei,

c a r e f i ind b o l n a v ă n ' a p u t u t pa r ­t ic ipa . D-d Iifrilm a s cuza t l ipsa d- lu i Genera l Zadic , b u n u l p r i e ­t e n a l A teneu lu i , d-i Ifr im a m u l ţ ă m i t t u t u r o r ce lor oare a u as is ta t , c i t ând p e c â ţ i v a d i n t r e Col. IoneiS'CU, p refec tu l d e pa l i ­ei : D-nii S a u a v e a n u , Meissner , ţie, Cl. A d a m , C o m a n d . Reg. 13 Inf., B r a n d e a p reşed in te l e Soc. p e n t r u c u l t u r a p o p o r u l u i ro­m â n , Sachieiarescu, i n s p e c t o r

g e n e r a l şcolar, Popov ic i P o d a s -ca, inspec to r şcolar ş. a.

D u p ă fes t ivi ta te î n t r e a g a ia-s i s t en ţ ă î n n u m ă r foiarte m a r e , a t r e cu t î n o g r a d a A t e n e u l u i u n ­de d-1 Gh. Chessler , fotograful i n s t i t u ţ i e i a făcu t u n f rumos ta-űlou fotografie.

S a r a a a v u t loc î n - s a l a Ate­neu lu i o s e r a t ă i n t i m ă d a n s a n ­tă, l a care s 'au r e u n i t m e m b r i i A teneu lu i c u famil i i le lor, s 'a înche ia t î n t r ' o a t m o s f e r ă de fră­ţie şi s incer i t a te , a ceas t a fru­m o a s ă so lemni ta te , p r i n ca re s 'a s ă r b ă t o r i t cinci an i de a~ a" ^ a a ş e z ă m â n t u l u i d i n T ă ' u

Horea Cogălnke),. ^ие». «tudeat, şi membru a)

Scopul acestui extrem de impor­tant ziar, fiind numai ridicarea şi în­drumarea poporului pentru desăvâr­şirea şi autonomia lui culturală şi so­cială, pe căi practice, fireşte că n'am intenţia ca să intru In detalii doctri­nare, relativ la acest subiect.

Delà apariţia, pe pământ, a prime­lor grupe de oameni şi până In pre­zent, omul a simţit — în mod firesc — nevoia din ce In ce mai mare de a se uni, de a se asocia mai mulţi împreuna, fie pentru a'şi apăra exi­stenta fn contra duşmanului comun, fie pentru satisfacerea unor trebuinţe de natură fizică, sufletească şi chiar economică, cum e de pildă Înjgheba­rea unei familii pe deoparte, iar pe de alta parte şi pe măsura în care civilizaţia progresează, această asociere a trebuit sâ ia fiinţă, ori de câte ori, puterile unui singur individ, nu erau îndestulătoare, pentru înfăp­tuirea unor lucrări economice, de in­teres general.

Cu alte cuvinte, asocierea oameni­lor a trecut prin trei perioade şi anu­me: 1. instinctivă sau firească, 2. si­lită sau coercitivă, după cum s'a în­tâmplat 'Jn vremurile vechi, când, pentru construirea unor opere menite sâ înfrunte risipa veacurilor, ca de pildă: Piramidele, Pantheonul, Forum romaa, Labyrintul, Propyleele, dife­ritele obeliscuri, ş. a., o cantitate ne­numărată de cetăţeni şi de robi, mai ales, erau forţaţi să colaboreze la muncă, şi 3. libera sau voluntară, pe care oamenii o Infăptuesc, astăzi, de buna voe, pentru o mai uşoară reali­zare a scopurilor şi trebuinţelor vieţii lor economice.

Mă voi ocupa numai de aceasta din urmă, ca una din care decurge bunăstare materială a oamenilor şi a naţiunii, progresul de orice fel şi deci civilizaţia.

In decursul veacurilor şi In special în veacul al ХѴШ. şi XIX., econo­miştii s'au străduit, nu numai ca să găsească formula sau mijlocul cel mai bun, cu ajutorui căruia să poată, ca prin cât mai puţină muncă, să producă şi să se bucure decât mai multe foloase, dar — şi mai ales — 1

pe aceia după care muncitorul lipsit de instrumentele de producUe, care sunt, In afara de braţele sale, pă­mântul şi capitalul in înţeles de mo­nedă, sh se poatâ folosi de rodul in­tegral al muncii sale, Intr'un cuvânt să nu mai fie exploatat de către pro­prietarul mobiliar ori imobiliar şi de către antreprenor, care se serveşte de capitalul altuia. Ca urmare a acestor străduinţe, au luat naştere diferite scoale numite şi doctrine economice, sau sisteme, cari se pretind unele mai bune decât altele, punând deodată, ori succesiv In practică şcoala sau sistemul său. Voi vorbi numai despre acelea, cari au o legătură cu sub­iectul care ne preocupă.

Aşa, de pildă, avem şcoala libe­rală, numită şi individualistă, opti­mistă ori clasică, In frunte cu marele cugetător^ economist Ad. Shmit, care învaţă nu numai că binele individual, luat în parte, trebue să fie singurul scop al oricărei activităţi şi politici economice, că numai individul este singurul agent al oricărei acţiuni eco­nomice, dar că marele interes social, nu-i şi nu poate să fie decât suma intereselor economice individuale, lu­crând separat. Dacă-i aşa, atunci, după această şcoală, nu mal e ne­voe de nici-o asociere, de nici-o edu­caţie colectivă de producţie, de nici ua imbold sau stimulent din partea statului, ci ar fi de ajuns numai, să se lase individului complecta libertate in diferitele operaţii economice, ca unuia care trebue să-şi cunoască, mai bine decât oricare altul, interesul său. S'a dovedit, însă, că individul nu nu­mai că nu-şi cunoaşte propriu-i inte­res, dar că sistemul, şcoala aceasta, nu favorizează decât tot pe cei deja tari economiceşte şi simplul muncitor rămâne tot la bunul plac al proprie­tarului şi la voia împrejurărilor!

Mai avem şcoala sau sistemul so­cialist, împărţit la rândul sau în so-cializm comunist, socializm colectivist, agrarian şi de stat, fiecare cu pro­gramul său economic deosebit: aşa pentru a stârpi renta şi profitul, de cari proprietarul şi antreprenorui be­neficiază, în paguba lucrătorilor ma­nuali şi fără vre-un drept In acelaşi timp, această şcoală învaţă, că nu există nici un alt mijloc, decât ex­proprierea forţată şi socializarea in­strumentelor de producţiune, rămase până astăzi, în proprietatea particu­lară.

Deosebirea între aceste patru secte ale doctrine socialiste, nu constă, de­cât numai In aceea că, pe când co-munizmul voeşte exproprierea indivi­duală complectă, socializmul colecti­vist nu voeşte decât exproprierea pri­vată numai a bunurilor cari servesc la producţiune, iar socializmul agra­rian, se mulţumeşte numai cu expro­prierea proprietarilor de pământ şi numai a latifundiarilor, deocamdată. Cât despre ultima sub împărţire a acestei scoale, socializmul de stat, care spre deosebire de primele trei, nu e revoluţionară, se caracterizează prin aceea că atribue statului, ca per­sonificare a tuturor intereselor gene­rale, toate rolurile de îndrumare şi de activitate economică, atât ca produ­cător, cât şi ca distribuitor şi con-! mator. „Statul este sinteza şi inima 1 Instituţiilor . . z i c e Schmoller.

S'a dovedit, că nici şcoala socia­listă revoluţionară de mai sus, nici socializmul de stat, nu ajung, în prac­tică, prima la rezultate drepte, ori potrivite cu libertatea, cu caracterul firesc al omului şi ar fi şi o cauză de oprire In loc şi de Iâncezire a pro­gresului, a civilizaţiei impedicând — în acelaşi timp — activitatea şi ale­gerea celor meritaşi, iar a doua, so­cializmul de stat, din cauză că statul procedează la asociere pe cale forţată şi exclude voinţa şi activitatea reflec­tată a masselor, pe deoparte, iar pe de alta pentracă statul dă dovadă de incapacitate economica, servind Jnte-resele de partid, mai mult decât pe cele generale, ca urmare a relei lui organizări, în acest senz.

Doctrha cooperatistă, şi cu aceasta intram In fondul chestiunei, deşi, poate, n'a progresat până într'atât, ca să merite acest calificativ, s'a născut din compromisul pe care socialistul Robert Owen, 1-a realizat în veacul al XIX, în mod inconştient, intre individualizai sau liberalizm şi socializm. Acest eco­nomist şi mare industriaş englez, era un credincios apostol al socializmului aşa zis asociaţionist, şi propovăduia că cheia de boltă a tuturor proble­melor sociale, pentru dezrobirea eco­nomică a muncitorilor, nu e decât asocierea, intru crearea unui mediu nou, care să combată concurenta şi prin urmare şi profitul despre care vorbiatn mai sus.

Sistemul lui, se deosebeşte, totuşi, de cel socialist, prin aceea că pe când acesta din urmă predică socializarea economică a întregei naţiuni, începând de sus in jos şi in mod forţat, pri­mul se mărgineşte numai la asocierea şi organizarea a mici grupe indepen­dente deocamdată, şi începând de joe în sus, formând mici insule, in mij­locul proprietăţii individuale, cari, cu timpul se vor putea voluntar federa Intre ele, şi îngloba toată naţiunea. Owen n'a vorbit niciodată lucrătorilor sai despre stârpirea capitalului, din contra credea că înfiinţarea altor capitaluri, alături de cele existente, prin mijlocul asocierei şi deosebitei lor organizări, ar fi singura cale de dezrobire economică a lor.

Şcoala aceasta se deosebeşte şi de cea individualistă sau liberală, cu toate că, tot ca şi aceasta din urmă, nu­treşte concepţia că trebue lăsată in­dividului toată libertatea de apreciere prin aceea că, sub regimul economic al liberei concurenţe, energiile indivi­duale sunt paralizate, cu excluderea celor deja tari economiceşte.

Şi dacă In ultima sa încercare, cu înfăptuirea aşa zisului magazin de schimb al produselor muncii (Natio­nal Equitable Labour Exchange), în­fiinţat Ja Londra, Owen n'a reuşit sá înlăture profitul şi cu el parazitizmul economic, totuşi ideea fundamentală, aceea a asocierei a rămas şi ea e obârşia, cea mai recunoscută, a siste­mului cooperatist în înţelesul de astăzi.

Primii cari au pus in practica, cu deosebit succes, această fericită idee, din care va germina cooperativa de mai târziu, deşi Owen şi Fourier un alt precursor al asocierei, au igno­rat-o totdeauna in forma actuală, a fost şease dintre discipolii celui dintâi dintre cari Howarth şi William Cooper, au fost cei mai vestiţi între membrii cooperativei de consumaţie delà Roch-dale, celebră prin succesul său. De aci înainte, cooperativele de această natură, au luat un avânt tot mai mare, în special in Anglia, de unde au trecut repede şi pe continent. . .

Această expunere istorică făcuta, putem intra In miezul chestiunei.

Dr- V. Hnrtopan.

ZECE MAI 1925 O, zi de scumpă amintire, De-apurari candelă nestinsă Ce ne-ai ţinut şi 'n veci ne-i ţine In inimi dragostea aprinsă!

Sub soare cald al libertăţii S'adun azi inimile toate, In cari ard aceleaşi doruri Şi acelaş simtemânt le bate.

S'aprind facilele 'n altare. Tămâie arde 'n prisosinţă; Iar preoţii înaltă slujbe Spre ceruri ca recunoştinţă.

Din tot poporul, cântăreţii Se reintrec iar In cântare, Şi toţi îngân' o simfonie De bine şi de uşurare.

Poeţii 'n versuri de-o simţire Şi de-o nespusă măestrie, Compun în ritmuri liniştite AI nostru imn de bucurie.

Din nou se 'nalţ' azi glas de trâmbiţi In depărtare, dând de ştire Că 'n "tara se serbează O zi, de scumpă amintire.

Azi mândrul Crai, din nou priveşte Cu faţa blândă şi senină, Norodul vesel la olaltă Scăldat in raze de lumină,

Alături, scumpei Lui Crăiese In vag privirea ii parcurge Şi-o lacrimă de bucurie Din nou pe faja i se scurge;

Iar pe pământul prigonirii Şi-al suferinţei Indurate, Azi tricolorul se înalţă Şi fâlfâie In libertate.

.Petre A. Petre,

JtrtJé\ CULTURA POPORULUI Numărul fr

VIATA LIII U S U S I I I . ш*е u n d e c u n o a ş t e m v iaţa lu i l i s u s ?

Viaţa, şi faptele iludi Iisius s u n t scr ise î n p a t r u că r ţ i icari s e n u m e s c LvangliaLii. Aceste căr ţ i s ' au isicris î n veacu l cel d i n t â i de là n a ş t e r e a lu i Iiisus, î ncă î n v r e m e a c â n d t r ă i a u apostol i i şi ucenicia D o m n u l u i .

Cea d in t â i Evanghe l i e es te a S fân tu lu i Mateiii E l a fost va­m e ş , l i s u s 1-a întâiniit o d a t ă tocmai e â n d şedea l a v a m ă şi 1-a c h e m a t î n t r e ucenici i să . L ă s â n d v a m a , Mate i a u r m a t p e l i sus , c a r e m a i t â r z i u 1-a a l e s î n t r e cei do isprezece apostol i . D u p ă î n ă l ţ a r e a D o m n u l u i l a cer Mate i a ves t i t a d e v ă r u l în Iude ea şJ ţă r i le învec ina te . P e n t r u p u ţ i n i i j idovi , c a r i a u prilmit l egea l u i r i r i s tos a sc r i s o s f ân t ă Lvangne l i e î n iiimiba evre iască . Aceas t ă EiVianghehe m a i t â rz iu s 'a t â l c u i t î n limiba g recească şi l a t i n e a s ­c ă şi m cele la l te iilmibi a le p ă m â n t u l u i .

Sifantul Matei a ves t i t a d e v ă r u l ş i î n Aráb ia . A i c i şi-ia s fâ r ş i t v i a ţ a fidlnd s t r ă p u n s c u s u l i ţ a la p o r u n c a rege lu i H i r t a c u s . I a r d u p ă p ă r e r e a a l t o r a a fost a rs i a p o r u n c a ace lu iaş rege .

A d o u a evanghel ie es te a s f â n t u l u i Marou. Aces ta n ' a fost apostol , ci ucenic ial sf inţ i lor apostol i P e t r u ş i Pave l . î n v ă ţ ă t u r a c reş t inească a p r i m i t -o d e l à P e t r u , i a r p e P a v e l 1-a u r m a t î n că lă tor i i l e sa le , su fe r ind c h i a r şi î nch i soa re î m p r e u n ă ou d â n ­s u l în Roma . Aici s ' a î n t â l n i t ş i c u P e t r u , c a r e l-a î n d e m n a t s ă sc r ie p e s c u r t v i a ţ a şi î n v ă ţ ă t u r i l e D o m n u l u i n o s t r u i i su s Hr i s tos . De-aceea, E v a n g h e l i a l u i M a r c u se m a i n u m e ş t e şi a l u i P e t r u , p e n t r u - c ă Marcu a s c r i s cele oe cu a d e v ă r a t ie-a a u z i t d e l à P e t r u . Uni i s u n t de p ă r e r e , c ă aceas t ă evanghel ie s ' a s c r i s m a i î n t â i la t ineş te , i a r d u p ă p ă r e r e a a l t o r a s 'a s c r i s î n l i m b a grecească . L a s fâ r ş i tu l vie<ţiil s a l e M a r c u a fost episcop în A -i exandr i a , u n d e a sufe r i t ş i <e! m o a r t e p e n t r u Dr i s to s î n a n u l a i o p t a l e a a l î m p ă r ă ţ i e i l u i Néron, î m p ă r a t u l Roman i lo r .

A t re ia Evanghe l i e este a s f a u t u l u i Euea , despre c a r e ş t iu , că a fost med ic în An t iocn ia şi c ă a fost t o v a r ă ş u l de că l ă to r i e şi d e î n v ă ţ ă t u r ă a l s f â n t u l u i Pave l . E l a sc r i s E v a n g h e ü a sa î n greceşte , p e n t r u iun h u n creş t in d i n a c e a vreime, c u n u m e l e Teo-fiill. A serus-o a ş a c u m a auizit p r e d i c â n d pe S fân tu l apostol P a ­vel, de-aceea u n i i n u m e s c aceas tă sf. Evanghe l i e a sf. Apos to l P a v e l . Afa ră de Evanghe l ie , s f ân tu l L u c a a m a i sc r i s şi F a p t e l e Apostol i lor , to t p e n t r u i u b i t u l s ă u p r i e t e n Teofdl. S fân tu l Gr i -gorie d i n Naziauz este .de p ă r e r e , că L u c a a m u r i t î n P a t r a s , m Grecia. Sfintele l u i moaş t e s u n t aşezate î n biser ica Sf in ţ i lor Apostol i d i n o r a şu l Gonstant inopol .

S f â n t u l Apostol l oan a c u n o s c u t aces te t re i Evanghe l i i «i a văzut , că unele d i n t r e faptele ş i î n v ă ţ ă t u r i l e cele m a i în sem­n a t e a l e l u i I i sus n u s u n t cupr inse î n t r â n s e l e .

De-aceea l a a d â n c i b ă t r â n e ţ e a s c r i s a p a t r a Evanghe l i e , c a r e a ş a d a r e o în t reg i re a ce lor la l te t re i Evanghe l i i .

Ditntre cei p a t r u Evanghe i i ş t i , sf inţ i i Mate iu ş i L u c a pove­s tesc şi d e s p r e n a ş t e r e a lu i I i sus şi d e s p r e o p a r t e a copi lă r ie i lu i . I a r sf inţ i i Marcu şi l o a n is tor isesc l ap t e l e l u i l i sus n u m a i d in ziua, c â n d s 'a a r ă t a t l umi i la r â u l i o r d a n u l u i .

Sfintele EvanghielMl n u c u p r i n d î n t r e a g ă î n v ă ţ ă t u r a l u i I i sus , S f â n t u l Evanghe l i s t l o a n ne spune 1 l a s fâ r ş i tu l Evan ­ghel ie i sa le , c ă alte m u l t e a făcut l i sus , c a r i n u s u n t scrisei î n c a r t e a aceas ta . Că d e s ' a r scr ie toa te , nitoi i n t o a t ă l u m e a mi-se p a r e că n'iai* î n c ă p e a că r ţ i l e ce s ' a r sc r ie . In a fa ră d e Evanghe l i i , î n v ă ţ ă t u r a lu i Msus se m a i c u p r i n d e şi în epistolele s a u că r ţ i l e s f in ţ i lor Apostol i Pave l , P e t r u , iacob, l o a n şi I u d a î a d e u l , p r e c u m ş i î n cărţille s i iuţ i lor p ă r i n ţ i idin vech ime , car i пенаи p ă s t r a t î n v ă ţ ă t u r a cu g r a i u viu & D o m n u l u i lisu© Ilristos-, ve­s t i t ă în l u m e p r i n Sfinţii Apostolii.

Mai î n s e m n ă m , că E v a n g h e l i a S fân tu lu i Mate iu se c i teş te în sfintele hulserici î n c e p â n d de Lun i , a d o u a zi de Rusal i i , p â n ă la z iua î n ă l ţ ă r i i s f in te i Cruci . E v a n g h e l i a s f â n t u l u i M a r c u s e citeşte î n s f ân tu l şi m a r e l e post a l Paş t i lo r . Evanghe l i a s f â n t u ­lui L u c a se ci teşte î n c e p â n d d i n D u m i n e c a cea d in tâ i d u p ă înă l ­ţ a r e a s f in te i Cruci p â n ă în s f â n t u l şjj m a r e l e pos t . I a r E v a n ­ghe l ia s f â n t u l u i l o a n î n t r e Pa ş t i şi Rusa l i i .

In poves t i rea vieţi i l u i I i sus noi voim u r m a sf in te le E v a n ­ghelii , s i i i ndu-ne să s c r i em p e în ţ e l e su l t u t u r o r , ca astfel t u ­t u r o r c reş t in i lo r drept-creidincioşi s ă le fim d e folos.

IV. ALTE ÎNSEMNĂRI, pentru buna înţelegere a vieţii lui I isus Hristos.

In s f in te le Evanghellii î n t â l n i m m a i m u l t e n u m i r i , pe ca r i v r e m să le tâ lcului , Ca astfel c i t i tor i i s ă în ţ e l eagă m a i b ine m i ­n u n a t a v i a ţ ă a lu i Lisus Hr i s tos . A ş a s u n t n u m i r i l e : vameş i , farisei, s aduce i , a rch ie re i , s inagoga, r a b b i ş i al tele .

Vameşii! e r a u s lu jbaş i iai î m p ă r a t u l u i r o m a n , c a r i a v e a u s lu jba să s t r â n g ă vămi le şi d ă r i l e (birurile) d e l à o a m e n i . Toc­m a i d i n p r ic ina , că a u i n t r a t î n s l u j b a î m p ă r a t u l u i r o m a n , j i ­dovii u r a u foar te m u l t p e vamieşi. D a r îi u r a u şi d i n p r i c ina , că m u l ţ i d i n t r e ei e r a u toarte l acomi şi l u a u b i r u r i m a i m u l t e decâ t se cădea , îmbogăţ indu^se astfel p e ned rep tu l , i i sus a s t a t de vo rbă ş i c u vameşi i , î n t o r c â n d pe lunii dliln e i l a ca l ea d rep tă ţ i i .

Fa r i se i i ierau f run t a ş i a i j idovi lor , c a r i se soco t i au m a i sf inţ i şi m a i d r e p ţ i c a alţii o a m e n i . S f in ţen ia şi ' d rep ta tea lo r e ra î n s ă n u m a i prefăcător ie . E r a u îngâmfa ţ i şi poft i tor i de arg in t , ierau c a şi p a h a r u l s p ă l a t f rumos p e d i n a fa ră , i a r p e d i n l ă u n t r u p l i n d e necu ră ţ i e . Se a r ă t a u sfinţ i şi d r e p ţ i n u m a i de ochi i l umi i , c a să-i 'Cinstească oiamienii. Suf le tu l lo r î n s ă e r a p l i n d e o t r a v a r ă u t ă ţ i i . Legea S â m b e t e i o ţ i neau c u a s p r i m e ne înch ipu i t ă , neîngădudlnd î n aceas t ă izi n ic i v indeca rea bolna­vilor, n ic i ' apr inderea focului s a u alte l u c r u r i de aces t fel. I i sus Hr i s tos i^a m u s t r a t a d e s e o r i p e n t r u f ă ţ ă r n i c i a lor .

Saduee i i e r a u jidovi, c a i i n u m a i ţ i neau î n t r u toa te l egea lu i Moisi. Unii 'dintre ei e r a u c h i a r niecredincioişd şi n u c redeau î n n e m u r i r e a suf le tu lu i . Ei s p u n e a u , c ă n u este înviere . B ine în ­ţeles, î n t r e Fa r i se i şi S a d u c e i e r a d u ş m ă n i e de m o a r t e . La b i ­se r i ca 'din I e ru sa l im însă şi Sadueei i laveau (intrare.

Moisi, p roo rocu l cel d e d e m u l t a r â n d u i t p e n t r u s lu jbe le d i n b iser ică pe \arhierei, p reo ţ i şi leviţi ,

Areh ie reu l e ra p r e o t u l cel d i n t â i şi cel m a i m a r e ş i n u m a i el a v e a 'dreptul să î n t r e î n S f â n t a Sfintelor . I n v r e m e a lu i I i sus a rh ie re i i e r a u n u m i ţ i în f iecare a n 'din p a r t e a d i r e g ă t o r u l u i r o m a n ş!i se sehi 'mbau foar te des, De-aceea, î n t o t d e a u n a pe l ân­gă ' a rh iereul a n u l u i se g ă s i a u m a i m u l ţ i foşti a r h i e r e i . D u p ă legea lu i Moisi, a r h i e r e u ! t r ebu i a să fie î n t o t d e a u n a d i n s ă m â n -ţ i a l u i Aron , cel d i n t â i a r h i e r e u a i j idovilor .

Tot 'din sămânţ i la l u i Aron t r ebu i au s ă fie ş i preoţ i i , c a i i a v e a u d r e p t u l să a d u c ă jertfe şi p u t e a u să î n t r e în Sfânta . î n c ă î m p ă r a t u l Dav id a î m p ă r ţ i t pe preoţ i în douăzec i şi p a t r u d e c lase , ca r i u r m a u la s lu jbă cu s ă p t ă m â n a .

Leviţ i i ierau se rv i to r i i b iser ic i i şi toţ i îşi t r ă g e a u ' n e o m u l d e l à Levi, fiul l u i Iacob. Ei a j u t a u p e p r eo ţ i l a a d u c e r e a jertfelor, d a r n u p u t e a u s ă î n t r e n ic i în Sfânta , n ic i î n S f â n t a Sfintelor, c i n u m a i în c u r t e a biserici i .

Biser ica cea m a r e d in I e ru sa l im se î m p ă r ţ e a î n t r e i p ă r ţ i : S fân ta Sfintelor , u n d e avea i n t r a r e n u m a i a r ch ie reu l , Sfânta , u n d e a v e a u i n t r a r e a r h i e r e u l şi preoiţii ş i c u r t e a biserici i , c a r e în une l e p ă r ţ i e r a acoper i t ă şi în ca re p u t e a u să î n t r e şi leviţi i şi p o p o r u l . P e n t r u jertfele s â n g e r o a s e în c u r t e a biser ic i i e r a r i ­d i c a t u n a l ta r .

In ce le l a l t e oraşe* şi s a t e j idovii a v e a u s inagoge s a u case de r u g ă c i u n e . I n aces te se a d u n a u în f iecare S â m b ă t ă şi îşi fă-ceasu rugăc iun i l e , c i t ind 'din căr ţ i le l u i Moisi şi ale prooroci lor . Cei m a i î n v ă ţ a ţ i d i n t r e ei r o s t i a u şi cuvân tă r i , t â l c u i n d popo­r u l u i sfintele Sc r ip tu r i . Aceş t ia se n u m i a u rabb i , s a u î nvă ţ ă to r i . N ime n u p u t e a s ă fie î nvă ţ ă to r îna in te de -a fi împ l in i t t re izeci d e a n i .

In Pa l e s t i na , c a ş i în a l t e p ă r ţ i a le r ă s ă r i t u l u i , fi ind d r u m u ­r i le foarte prăfoase , n i m e n i n u p u t e a s ă în t re ' î n casă î n a i n t e de a se s p ă l a bine pe cap, pe m â n i şi p e p ic ioa re . De-aceea, î n u ş a fiecărei case se g ă s i a u vase p l ine c u a p ă . Uneori , s t ă p â n i i casei u n g e a u c u m i r p ă r u l celui nou venit , în s e m n d e c i n s t e şi 'dragoste.

J idovi i î n c ă pe v r e m e a l u i I i sus a u începu t a t rece şi î n a l t e ţă r i . Astfel, în Egipt , locu iau o m u l ţ i m e de jidovi, c a r i ş i -au u i t a t l imba pă r in t ea scă şi vo rb iau greceş te . P e n t r u aceşt i j idovi cărţiLe lu i Moisi şi a l e prooroci lor au fost t â l cu i t e în l i m b a g re ­cească . Se g ă s i a u j idovi şi în R o m a şi in celelalte p ă r ţ i ale îm­pă ră ţ i e i r o m a n e , car i de -asemenea şi^au u i t a t l i m b a s t r ă m o ­şească. A t â t j idovii d i n Pa l e s t ina , c â t şi cei d i n a l te pă r ţ i a v e a u dator ia , c a la P a ş t i s ă cerceteze b i se r i ca cea m a r e d in I e r u s a l i m .

Să rbă to r i l e cele mai î n s e m n a t e a l e j idovi lor e r a u : Pas t i l e , î n t r u aduce rea a m i n t e d e i eş i rea lor d i n Egipt , Rusal i i le , î n t r u p o m e n i r e a ' a ră tă r i i lu i D u m n e z e u la m u n ­

tele S ina i . I n t r e P a ş t i şi Rusal i i se p r ă s n u i a î n j u m ă t ă ţ i r e a sărbătorii). Sărbătoarea, inoiri i , î n t r u p o m e n i r e a zidir i i d in n o u a b b e -

RĂVAŞE DELA SATE Din Harezu (jud. Vâlcea)

A doua zi de Paşti a avut loc în comuna noastră o serbare ar-tistică-culturală dată de o asocia­ţie de elevi şi eleve de curs se­cundar, în folosul comitetului şcoa-lei de meserii din această comună subt iniţiativa d-lui C. Barbu şi cu binevoitorul concurs al d lui An­ton Ionescu, directorul şcoalei de meserii.

S'a jucat piesa „Vicleniile lui Scapin" piesă care a fost repre­zentată destul de bine, distingân-du-se în roluri mai cu seamă d-1 C. Barbu, care a jucat rolul prin­cipal cu un deosebit talent, d-1 I. Simionescu învăţător şi d-1 Stă-nuşescu, precum şi d-rele Gigi Constantinescu şi N. Vintilescu. După piesă a urmat jocuri naţio­nale D-1 C. Barbu şi d-1 director A. Ionescu, subt auspiciile cărora s'a dat această serbare sunt vrednici de toată lauda pentru munca de­pusă şi reuşita câştigată.

Palanca

Din Bleici Qua. Argeş) A doua zi de Paşti, în comuna

noastră a avut loc la casa părin­telui Beştea, o frumoasă serbare culturală dată de elevii seminarişti şi normalişti, în folosul îoninţani unui cămin cultural. Păr int e l e Beş-tea şi părintele Popescu d J Q . a o e a -etă comună iniţiatorii m$i£\ - Щ~_ bări, au vorbit despre f o l 0 s u i "că". minelor culturale, s p u r i d că această casă dăruită de preotul Be ş !ea va fi focarul de unde se va răspândi lumină şi numai lumină tn acea comună. După aceasta a urmat piesa „Dezertorul" de M. Sorbu, care a fost jucată bine.

Au urmat coruri cântate de elevii seminarişti şi normalişti. Pă­rintele Beştea şi părintele Popescu subt auspiciile căiova s'a dat acea­stă serbare, sunt vrednici de toată lauda.

Dan Sânge Din Geraseui (jud. Buzău).

Acest sat este aşezat spre apus de oraşul Buzău la o distanţă de 17 km. este înfiinţat în anul 1821 şi purta numele de Rotunzei penttu faptul ea are forma rotundă.

Satul era sat de clăcaşi iar pe proprietarul satu) ui ii chema Necu-lai lanciu Grherasă, un om foarte bun şi milos. El a dăruit gratuit, în anul 1864 la toţi locuitori săr­mani din satul Rotunzei şi satele vecine loc de casă şi câte 4 pogo­ane loc. i

In ziua de 27 Iunie 1865 se apucă să zidească o biserică pe care o termină în anul 1875 la 15 August, şi pe care o numi, biserică Ador­mirea Maicei Domnului.^

Dar proprietarul nu se mulţumi numai cu biserica, ci în anul 1893 se apucă şi zidi un local de şeoală pe care o termină în anul 1894, sfiinţând'o la 15 August.

Şcoala e cu două rânduri şi în fiecare rând sunt câte 2 odăi clase, una cancelarie şi câte o sală.

Localul este foarte frumos şi se poate ori când preface într'un gim­naziu cu patru clase.

In anul 1876 diept recompensă serviciilor făcute de proprietare, satul Rotunzei, luă numele de Gheraseni, nume care'l poartă şi astăzi.

Satul are o populaţie de 3010 suflete din care aproape mai toţi locuitorii se ocupă ou agricultura.

Proprietarul Neculai S. Gherasă, a murit în vârtă de 90 de ani, m anul 1898 şi este înmormântat în cimitirul comunei (Fundeni-Ghe-rasă) din jad. Ilfov.

El а murit, dar biserica şi şcoala vor vorbi mereu despre el.

Gheorghe Solomon

Din Burdusoci (jud. Tecuci) A treia zi de Paşti, a anului 1919,

în comuna noastră în urma unei serbări dată de şapte flăcăi doritori de lumină, constatându-se dragostea ou care ei au luptat pentru a îm­piedeca toate greutăţile ce li se pu­neau de cei ce umblau mai mult pe cărările cârciumii, decât pe ale şcoalei şi ale bisericii, au pus bazele unei societăţi sub numele de .Frăţia de cruce" cu scopul de a propaga cultura prin şezători şi serbări cu cuprins moral.

In fruntea acestor tineri a fost d-1 student Miltiade Filipescu, pe atunci elev al liceului Codrianu din Bârlad. Această societate până la 24 ApriLe 1925, a funcţionat în mod secret tot din cauza elemente­lor rele, care nu ar fi căutat decât să arunce zizania, pentru a distru­ge spicele cele mei de grâu şi care nu ar fi putut a se arunca încă în valurile agitate.

Dupăce în timp de cinci ani prin şedinţele secrete, ce s'au ţinut su­fletele slabe ale tinerilor — acum fraţi — s'au întărit şi numărul lor s'a mai înmulţit, ia o şezătoare dată în localul şaoaiei «fetru Ghiţeseu" din acelaş sat în ziua de Isvorul Maicei Domnului ; acelaş, care acum cinci ani a dat ideea de unire, adi­că d-1 student Miltiade Filipescu, în faţă a unui număr destul de mare de locuitori, mai mulţi tineri a declarat micul focar de lu miră luându şi deacum pe faţă munca, ce o ducea până acum în ascuns, prin şezători şi serbări cu conţinut moral, deci folositor pentru popor.

Dacă acest pas făcut de tinerii camurei Burdusaci ar fi urmat de satele Romádéi, atunci am putea vedea zilnic cum majoritatea locui-

rveii din Ierusalim. eoh-mba drumul căr-Mai e r a u apoi s ă rbă toa r ea cor tur i lo r , ziua ispăşirii şi a l t e ) * * * ^ « » » pe al b-sericei şi al

^ öep tä ra io P f " і * і * * ^ ^ ^ г locurile de cinste şi de cre­

dinţă ale neamului nostru, iar câr­ciumile unde se nasc toate certele şi faptele cele rele ar dispăria zi cu zi.

Să le ajute Dumnezeu. Al. Silvestru, seminarist.

Din Guşoeni (jud. Vâlcea) Odată cu reînvierea naturii, odată

cu învierea Domnului, un grup de elevi de curs secundar, din această comună, conduşi de noui speranţe în frunte cu preotul I. Neagoe s'au gân­dit ca să trezească la o altă viaţă pe consătenii lor, s'au gândit ca să-i re-învieze către ceeace se numeşte «Ade­văr şi Dreptate", ridicând prin acea­sta prestigiul comunei lor.

In vederea acestui scop s'a găsit cu cale că singurul mijloc este acela al Infiinţărei unui cămin cultural, cu bibliotecă populară, ş. a.

Pentru a ie strânge fondul trebuin­cios pentru înfiinţarea acestui cămin s'a organizat o serbare populară ce s'a desfăşurat a treia zi de Paşti, In sala şcoalei. Serbarea s'a început cu salutul creştinesc „Hristos a înviat", cântat pe 3 voci, după care a urmat cuvântul de deschidere al preotului llie R. Neagoe. h cuvinte frumoase pe înţelesul tuturor, părintele Neagoe a arătat scopul căminului cultural, spunând că el v a f i c a 0 f ă d i e d e

lumină şi va l U t T l i n a b j r u i n d I n c d e

din urmă întunericul După cuvântul d ; dMchidpi-P s'a

desfăşurat drama : » M o r t ^ I g ­nare" de Bacalbaşa, reprezentată de­stul de muîţămitor ca şi comedia „Mort fără lumânare* de Popian. S'au distins In roluri tinerii : D. Stanca, P. Predica şi I. Fărtăţescu,

Au mai urmat coruri şi recitări, cari au dovedit, ca şi celelalte pro-ducţiuni, că totul a fost pregătit prin muncă şi cu dragoste. Serbarea s'a încheiat cu jocuri naţionale cari au avut loc In sala băncii populare.

Elevii de curs secundar din acea­stă comună, care In Ioc să-şi petrea­că sărbătorile în linişte, se gândesc la binele aproapelui, luptând cu mult zel pentru lumina consătenilor lor din-preună cu părintele Neagoe şi cu cei­lalţi intelectuali din Guşoeni sunt vred­nici de laudă.

Exemplul lor e demn de urmat ! Cinste Ii se cuvine !

M. Gnian.

Din Costeşti (jud. Vâlcea) Din iniţiativa d-lui Aureliu Sa-

cerdoţeanu şi Fenelon Saeerdoţeanu studenţi la Universitatea din Bucu­reşti, s'a dat în sala şcoalei din satul nostru, în ziua de 23 Aprilie o frumoasă serbare studenţească, în folosul înfiinţării unui eămin cultural şi zidirea bisericii. Printre corurile şi recitările SDuse reţinem : „Din prag" de Al. Viahuţă reci­tare de D. Dogăroiu, „Balada" lui Ciprian Porumbescu cântată la vioa­ră de G. Bobei şi „Balada lui Li­curici" recitare de Aureliu Saeer­doţeanu.

S'a juebt apoi piesa „O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale, de către: Dşoara Emilia Iliescu, Lu cica Saeerdoţeanu, Aureliu Saeer­doţeanu, Fenelon Saeerdoţeanu, G. Bobei, N. Opriţoiu şi D. Dogăroiu, cari au fost foarte bine în roluri.

Le aducem mulţumiri şi nădej-duim că nu va fi departe timpul când ne va face să gustăm iarăş frumuseţea unei asemenea serbări.

A. B.

Din Costeşti (Jud. Vâlcea) încă din 1921, în Costeşti-Vâl­

cea, ua grup de tineri idealişti, în dorinţa de a lumina masele, au căutat să pună bazele unui cămin cultural, care prin biblioteci, co­ruri, conferinţe, serbări, ş. a. să împrăştie întunericul. Pentru acea­sta, în luna August a acelui an, s'a dat o foarte frumoasă serbare, când s'a jucat „Baia Domniţii" de C. Râuloţ, de către trupa de ama­tori: F. Saeerdoţeanu, A. Saeer­doţeanu, G. Bobei, I. Grigorescu, V. Dinculescu, G. Saeerdoţeanu, C. Pretulian, ş. a.

Diferite împrejurări însă au făcut ca înfiinţarea căminului să fie amânată. Acum s'a reluat activi­tatea întreruptă. Iu ziua de SI. Gheorghe, a. c. în localul şcoalei s'a dat o reuşită serbare, al cărui venit se va întrebuinţa pentru cum­părare de cărţi spre a se forma o bibliotecă. Programul destul de ales, a făcut ca asoultătorii să pe­treacă clipe de adevărată înălţare sufletească. D l Dogăroi a recitat „Din prag" de Al. Viahuţă; G. Bobei a cântat nemuritoarea „Ba­ladă" de Ciprian Porumbescu; A. Saeerdoţeanu a recitat cu un ta­lent deosebit „Balada lui Licurici" din „îăt Frumos" de Horia Fur­tună. După aceea s'a jucat „O noapte furtunoasă" de Caragiale, de către A. Saeerdoţeanu, F. Sa­eerdoţeanu, D. Dogăroi, O. Opri­ţoiu şi G. Bobei, iar în rolurile de femei au jucat cu o înţelegere şi uri1 talent deosebit d-rele L. Sa­eerdoţeanu şi E. Iliescu.

După serbare s'a procedat la formarea statutelor, a comitetului şi numirea căminului. Cum co­muna Costeşti este aşezată în lo curi aşa de pitoreşti, la poalele muntelui Arnota, s'a convenit a se numi căminul „Mateiu Basarab", ca o pioasă reounoştinţă pentru înalta înţelepciune a Dommôlui ce se odihneşte la Mănăstirea Arno-8.

Prin binevoitorul şi largul con­curs al părintelui Anghelescu, I. Grigorescu şi C. Iliescu, serbarea şi înfiinţarea căminului s'a făcut într'o pţmosferă d? înalt idealism.

Distinşii studenţi ai Universităţii din Bucureşti, F. Saeerdoţeanu şi

A. Saeerdoţeanu, în idealismul ce-i caracterizează, prin tactul şi bu­năvoinţa fără margini, au învins multe greutăţi, pentru opera ce vor s'o înfăptuiască în satul lor natal, să aibă cele mai frumoase rezultate.

Pentru viitor studenţimea vâl-ceană a promis tot concursul ei, care va fi o nouă chezăşie, că tot ce s'a început în Costeşti-Vâlcea se va duce până la capăt. Intre altele s'a hotărît ca să se facă un pelerinagiu la mormântul marelui Voevod Mateiu Basarab, spre a se evoca figura aceluia, care a îm­prăştiat lumina şi înţslepciunea nu numai prin darurile-i fireşti, dar şi prin slova scrisă.

Căminul „Mateiu Basarab" având ca deviză cuvintele marelui poet Goete „mai multă lumină", — îşi va purta cu hărnicie facla de lu­mină pe meleagurile vâlcene, aşa de pitoreşti, atât de dumnezeesc înzestratei a . v .

Din Vereşmort (jud. Turda-Arieş) In ziua întâi de Paşti, în comuna

noastră s'a ţinut o frumoasă ser­bare culturală. O parte din tine­rime, care a făcut serbări şi altă­dată, şi-a luat osteneala şi a făcut şi acum.

S'au jucat piesele teatrale: „Se face ziuă" de Z<iharia Bârsan. Au fost bine în roluri d- soarele Ana Hireau şi Florica Vancea, şi d-nii Arghir Nemeş înv., I. Sanislav, Gh. Metea şi loan Todea ; şi „Lipiturile satelor" de V. Alecsandri cu d-şoarele : L. Pereat, M. Cacovean, Malvina Cacovean şi d-nii Ionel Sanislav, Al. Mureşan, I. Martin, Gh. Mares, I. Mareş şi Ion Caco­vean.

La această serbare a luai parte lume multă, atât din comună, cât şi din împrejurimi. îndeosebi, a luat parte S. S. Părintele Ştefan Roşianu, profesor la seminarul din Blaj. După serbare a urmat joc. Venitul a fost de 1600 lei, sumă, care este destinată fondului „Casei naţionale" din comună pentru cărţi, reviste, ş. a.

Se aduc călduroase mulţumiri S. S. părintelui Iuliu Capâlnean, care munceşte mult pentru ridicarea po­porului. S. S. a înfiinţat „Casa naţională" în cadrele căreia se fac serbări, se ţin şedinţe pentru popor. Se aduc mulţumiri d-nei Elena Ca­pâlnean, d-lor înv. Gh. Stoica, Ar­ghir Nemeş şi Gh. Maier, cari ală­turi de I. Capâlnean muncesc ne­obosiţi pentru luminarea poporului.

Doresc ca pretutindeni să se gă­sească oameni de bine, cari prin munca lor să lumineze poporul acesta, care a stat atâtea veacuri în întunericul nocunoştinţei.

Gh. Metea, normalist. Din Chieşd (jud. Săbj)

Dupăce n o u a lege a î nvă ţ ă ­m â n t u l u i a ho t ă r î t p r e d a r e a în­v ă ţ ă m â n t u l u i cornpl in ientar l a şcolile priimare şi cu r su r i l e pen ­t r u a d u l ţ i îşi după-oe a c e a s t ă le­ge ia fost a p l i c a t ă SEU bucur ie , c o n s t a t ă m că şi la şcoala p r i m a ­r ă de s t a t d in c o m u n a n o a s l r a îşi a r a t ă de ja roadele , 'această lege, c a r e d u p ă m u n c a g r e a şi oboeitoiare a învă ţă to r i lo r v a micşo ra s imţ i to r anafabetis imul care 'domneşite în poporu l n o ­s t ru , do rn i c de î nvă ţ ă tu r ă , lu ­m i n ă ş i î n a i n t a r e p e iteren c u l ­t u r a l .

D'upă-ce aceas t ă lege a fost a-p l iea tă îţi e r a m a i m a r e d r a g u l să vezi pe fetele şi băieţii idin co­m u n a noasitră, c u m în fiecare zi d u p ă a m i a z ă p lecau la şcoală c u că r ţ i l e s u b s u o a r ă dândiunşi si^ l i n ţ a l a î n v ă ţ ă t u r ă cu a j u t o r u l c ă r e i a pot să i a să din î n tune r i ­cul î n c a r e oa rbecă la l u m i n a b inefăcă toare a î nvă ţ ă tu r i i , .fă­ră, de c a r e d r u m u l sp inos a l vie­ţii este greoi de s t r ăbă tu t .

Cu u i m i r e ec'tiim în ziare, c ă în a l te p ă r ţ i a ţ ă r i i jocul t iner i lor s a t e lo r s ă face l a c â r c i u m ă ! O D o a m n e ! păzeş te a şa ceva, l a noi n u s'a p o m e n i t n ic i oda tă ,

*căci l a noi t i ne r i i d i n comună , peste v a r ă îşi înohjiriază c â t e o ş u r ă în care joacă, p e n t r u c a r e la gazda 'şured f iecare fecior şi fată face câte-o zi d e l u c r u de vară , i a r i a r n a s e încnirilază câ­te-o c a s ă în c a r e j oacă t i n e r e t u l p e n t r u ca re să p lă teş t e la g a z d a casei o a n u m i t ă s u m ă die banii d u p ă tocmeală , şi c a r e b a n i apoi să î m p ă r ţ e s c în p ă r ţ i ieeiale pe fe­ciori şi fete. I a r muz i can ţ i l o r în ­că li-se d ă o a n u m i t ă smirnă d e bani , c a r e v ine i a r ă î m p ă r ţ i t ă pe feciori şi fete, c a r e m a i d a u încă ifiiecare la muz i can ţ i şi câ ­te „ u n a vilcă de cucuruz i" . L ă u ­tar i i car i c â n t ă s u n t t r e i la n u ­m ă r .

La cei m a i m u l ţ i locuitori d in c o m u n a noasitră Chieşd n o u a l e ­ge a cârciiumelor a p r o d u s o m a r e bucur ie . H a r D o m n u l u i că — 'din fericire — la noi în comu­n ă o a m e n i i nu s u n t d in t r e cei ma i ibeţivi. ' P r e o t u l n o s t r u local .S. Sa

L a u r e n ţ i u A v r a m în fiecare Du­minecă şi s ă rbă toa re face Sf. Ve­cernie La b iser ică u n d e s ă adu ­n ă tot poporu l .

La no,i în Duminec i şi să rbă­tori c â r c i u m i l e — două la n u ­m ă r — s t a u închise t o a t ă z i u a d a r „Şabăega in i i " d e câ r c iumar i n u p r e a păzesc cu s t r ic te ţe acea­s t ă lege şi astfel d in c â n d în când p r i m p r e t o r u l p lasei noa­s t r e Zălau, d-1 George P o p îi a-mendează 'aşa c u m mer i t ă a-ceşt i n e r u ş i n a ţ i o t răv i to r i a i sa­telor. GEORGE MESESiN

Din Ursoaia jud. Olt

In sfârşit după atâtea străduinţe, după atâtea necazuri, asos i t ş i ziua răsplătirei, 21 Aprilie, când, pe vârful balconului nouei scoale, mândru fâlfâia tricolorul românesc, anunţând o mare serbare culturală, — prima în satul nostru.

Au fost clipe înălţătoare. Şi feri­ciţi trebue să se fi simţit fiii satului, când au văzut că şi la noi se poate face ceva, când au înţeles că şi po­porul le răspunde cu plăcere.

Ziua, începând de рѳ la ora 3, după amiază, s'a ţinut un fel de matineu, mai cu seamă pentru să­teni, cari nu prea pleacă seara de acasă. S'a desfăşurat programul, în faţa unui public mulţumitor,iar după aceea a început dauţul, afară, pe po­iana din faţa şcolii.

Ah 1 ce plăcere, oe frumuseţe 1... Satul întreg, gătit în frumosul nostru port, sărbătoarea cu dor şi voioşie, măreţele clipe, în care a putut şi el să înţeleagă rostul muncii fiilor lui.

Seara, la ora 8, a început serba­rea propiu-zisă. Lumea din sat împreună cu proprietarul şi cu cei mai de seamă intelectuali de aci, au luat parte.

Urmând programului, serbarea s'a deschis cu imnul naţional, „Tră­iască Regele," cor format de elevii şcoalei primare, printre cari a mai intrat câte unul de curs secundar. Cu însufleţire au cântat şcolarii con­duşi de învăţător.

După cor, dl Marin Ciucesou, în­văţătorul satului, a ţinut o cuvân­tare ocazională, în care a arătat mulţumirea ce simte orice om, în aceste momente, în zilele acestea de înviere şi înălţare sufletească, când întreaga natură porneşte către o viaţă nouă ; a vorbit despre starea satului, despre lipsa lui de cultură şi a arătat cu ce muncă desperată s'a putut înjgheba serbarea de faţă, dat fiind nepăsarea locuitorilor şi lipsa de personagii, mulţi dintre fiii vitregi ai satului, plecând în alte sate străine.

A urmat apoi piesa „îngeraşul", de M. Smarand- Oprişeanu, ce s'a repre­zentat pentru întâia oară, nu fără oare care succes.

S'au distins elevul normalist, Ste-rian Ciucescu şi Nicuiina Ciucescu. Asemenea au muncit cu tragere de inimă, în diferite roluri, elevii secun­dari: Stoica Ion, Gică Caraveţeanu, Selea Nicolae şi llie Ionescu, delà şcoala de meserii.

Au urmat recitări ; solo-voce : „Cio­bănaşul" şi „Dor de sat", cântate cu însufleţire de elevul normalist St. Ciu­cescu; „Vine, vine primăvara", co­rul şcoalei primare.

A doua piesă : „Două surde", co­medie populară In 2 acte, de FI. Cristescu, asemenea a fost bine ju­cată, tot de persoanele ce au jucat pe cea dintâiu, printre care se mai adaogă învăţătorul Marlu Ciucescu.

Elevul llie Ionescu a recitat „Banul Mărăcine". A urmat apoi cuvântul de închidere, ţinut de sublocotenentul I. Dumitrescu. Programul s'a încheiat gu un marş, cântat de violină de St. Ciucescu.

A urmat balul. S'a ales regina ba­lului, d-ra Nicuiina Ciucescu.

Serbarea s'a dat In folosul con­strucţiei nouei şcoalei. Afară de chel-tueli, s'a scos suma de 1350 lei, bani cari s'au vărsat comitetului de construcţie local.

Mulţumim cerului, este ceva. Lu­mea a rămas destul de mulţumită şi a început a prinde gustul de cul­tură, căci întreabă mereu, când are să se mai dea serbare !

Dorim sănătate şi spor la muncă, tuturor celor cari se străduesc pen­tru luminarea poporului !

M. 8. Oprişeanu

Din Nicşeni (jud. Botoşani) In ziua de 23 Aprilie, a avut loc

la biserica parohială din satul şi comuna noastră, serbarea hramu­lui, şi la care a luat parte foarte multă lume de prin împrejurimi. Serviciul religios a fost oficiat de către parohul acestei parohii, pă­rintele Econom Dimitrie Arbore, împreună cu tânărul preot Con­stantin Potârniche din parohia Gălugăreni-Botoşani, iar răspunsu­rile au fost date de un grup de cân­tăreţi.

După amiază a vut loc o fru­moasă horă cu două muzici, şi care horă a ţinut până seara, cât şi a doua zi.

— In ziua de 25 Aprilie, a avut loc înmormântarea tinerei copile Maria Gh. Gr. Damian din Nicşeni, decedată în frageda vârstă de 16 ani. Şi la care înmormântare a luat parte toţi locuitorii din Nicşeni şi parte din Dorobanţi, precum şi fete şi flăcăi care au ţinut să petreacă la locul de veci pe această tânără copilă. Serviciul religios a fost ofi­ciat de către preotul Econom Di­mitrie Arbore împreună cu preotul Gonst. Potârniche, iar răspunsurile au fost date de către cântăreţii a-cestei parohii. Pe tot parcursul dru­mului întreaga muzică a Reg. 37 Inft. Botoşani a cântat diferite cân­tece duioase care au stors lacrămi mulţimei. La biserică a rostit o fru­moasă şi duioasă cuvântare d. re­vizor şcolar Th. Arimescu.

0. Dorobanţii

Din Drîgăşani (jud. Vâlcea) A d o u a zi de Paş t i , a a v u t loc

î n s a l a t e a t r u l u i Armzuleseu, o f r u m o a s ă se rbare d a t ă d e elevii de c u r s s e c u n d a r d i n c o m u n a Guşoeni , în scopul înf i in ţăre i u -nui c ă m i n c u l t u r a l în c o m u n a

lor . Seara , în fa ţa u n u i в publ ic , elevii 'au repli idrama: „Mort f ă ră ІитаіЯ 3 ac te d e D a e a l b a ş a şi , idin z iua de azi" , comedie a c t de profesoru l C. PoJ m â n d o u ă piese le a u fos , izentate c u succes .

L a iciheinareia pe care JI cut -o elevii id impreună cu in iciintele lor 'Pr. Neagoe u n ic i de c u l t u r ă — p u b t ó Û g ă ş e n e a n a r ă s p u n s ou W lo n ă v o i n ţ a , p e n t r u ,a cont i *в o m i c ă s u m ă p e n t r u a se 1 ţ a şi î n c o m u n a 'Guşoeni 1 e_ n i i n cu l t u r a l " , c a r e s ă f^jjt d e m â n a ţ ă ran i lo r . Vre*!«« l a u d ă este p r e o t u l Neaf ^ a c e a s t ă c o m u n ă oare lup 1 1 5 tata zei p e n t r u c u l t u r a 1

şi lor săi ; d e a s e m e n e a # ^ m u l t ă l a n d ă d-1 advocat *ti d i n Drăgăşanii î n c a r e cei1 " m i m a Guşoeni a u g ă s i t 1 f1

t e rn i e sp r i j in . a. I Din Maioreşti (jud. i t i

Duminecă 5 Martie, a ' ^ la şcoala dm satul nostru ^ cercului cultural învăţăto' Jw

D-1 preşedinte Şt. Suiau* bit poporului despre „Fola*^ ^ serii" arătând greaua si'1 ?• ţărei noastre de astăzi, cât1! isvoarele mai de .samă sunt 1 ^ le străinilor. Aceştia au cm a comerţul şi industria ţârei t p storcând prin toate шііЦ, f< care dispun toată bogăţia de' $ a ţărei! j j

A încheiat, îndemnând pe J)i să-şi trimită copiii la ітщ ^ o meserie plăteşte cât o ^

După d-sa a luat cuvântul ^ Gheorghiade învăţător in c a

Ruşii-Munţi, vorbind despre $ stiţiile păgubitoare ale p 0 ( jj noastre. , ]

Domnii învăţători distrea j porul cu frumoase cântece ф raie: Peste deal, Bătrânii, s ect. Dl. învăţător D. Gh. p^f din Ruşii-Munţi predică щ$ despre „Gurâţenia trupească ifl fletească". Arată intr'o і'Гц rş şi armonioasă limbă гощац lo regulele higienice de cari să № seamă pentru sănătatea tt >(

nostru şi cum să ne с и г а ш f fletul (partea neperitoare a ц ß< cu care va merge la dreapta jc cată) prin ascultarea şi щ a; sfaturilor bisericeşti, spovedii W păcatele măcar odată pe j j i

Dl. D. Gojocarn înv. în Mii j£ vorbeşte „despre beţie şi relije mări ale ei", care ne distrug a avutul trupesc şi material i g avutul sufletesc.

Dl. preşedinte declară sediu chisă mulţumid poporului j că ne-a ascultat sfaturile q I îndeplinid măcar o parte di, i

La şedinţa intimă dl. D. Qte povici, ţine în faţa colegilor [ia de seamă asupra lucrării d-1 is Ies Payot, „Educaţia voinţii" |u este o adevărată doctorie w tească pentru întărirea ţ «i noastre! *

La ora 5 p. m. toţi d-nii cercш

se despart urându-şi unui i i petrecere frumoasă şi cu fol11

vacanţa recreatoare a Pai 'i{

ducând dulci saluturi ţinuturil * car se vor împrăştia.

Un învii I din Ruşii-ll k

Din Vârciorova (jml. Meb,< In speranţa că doar se val

persoane şi în această comuni I să înţeleagă binefacerile culţi f prin urmare să se intereseze j \ lăturarea neajunsurilor, n'arr eut nici o observaţie frunij conducători.

Aşezată la fosta graniţă mâniei, Vârciorova, în timp mai vechi avea o însemnătate Până aici veneau vagoanele t reale destinate exportului cari încărcate în şlepuri spre a fii sportate mai departe. Multă j laţie din Banat îşi procura ce direct, transportându-le cu car După fiecare căruţă se plăti oarecare taxă vamală în plus, tru adunarea unui fond cu torul căruia să se zidească o rică nouă în comună. Venii delà serbări tot în acest fon intrat. De atunci au trecut ani ca să se mai îngrijască cinei nevoile sufleteşti. De soarta f< lui adunat nu se mai ştie ni cei care au luat iniţiativa im de răsboi au dispărut.

Micuţa biserică, zidită dir azi nu mai poate fi folosit» cauza ruinării. Nici şcoala n< un local propriu. Cursurile * în localuri particulare nehig» In schimb cârciume sunt da cinci cred că sunt chiar cu prea multe pentru o comui cărei populaţie nu e mai m81

50—60 familii. Oamenii au № bătăuşi; nu se înţeleg între ei

Având în vedere această stal lucruri, facem apel la toţi oafl cu credinţă în Dumnezeu, di* mună, să se apuce de lucr« mai e timp. Noi doar avem ^ de biserică şi şcoală bine îj mite pentru ca să putem ®ţ avem cultură. Prin biseri' şcoală trebue să îndepărtăm conştiinţa celor neştiutori cui rele ce le nutresc faţă de seJ lor şi faţă de conducătorii lot de cari n 'ar putea trăi .

Mai amintim că în clădirea care este mai mare ca cea T.-Severin, s'ar putea face o ? specială pentru funcţionarii * ferate. E bine a nu se lăsa P1

ruinării ceeace se poate folos^

.1

bONAMENTUL : Pe un an 250 \ Pentru săteni, învăţători, vfefioH, preoţi, studenţi, func-

jţnari, meseriaşi şi muncitori 'O lei p e un an. Abonamentul plăteşte înainte; se fac abo~ mente şi pe jumătate an.

Două mari sărbători naţionale 10 şi 15 Maia

ABONAMENTUL pentru institu ţii financiare, biblioteci, cluburi şi localuri publice 400 lei. Pen­tru sprijinitorii foaei m/mirnum SOO lei. In America 3 dolari* In Jugoslavia 120 dinari pe an. In străinătate áőO lei pe an.

3J duminică în 10 Mai întreagă

a îmbracă haina de sărbătoa-c Delà u n capăt la altul al ţă-0 toţi fu neamului sărbătoresc 1 Şt irea bărbaţilor mari, cari >e a măreţele lor fapte au scris И e Emi luminoase pagini î n î-it 'fia Românilor. La altarele bî-,jttcU 3 r se înalţă rugăciuni du-ii şi fierbinţi. Toţi cu o ini-h 1 şi cu un suflet dăm laudă

1 Wezeului părinţilor noştri, Àte după luptele grele ce le-am ,t rtaî veacuri de-arândul ne-a i Hlnit visul sfânt. Cu aceeaş

1 şi cu acelaş suflet cerem i. Cuvântarea celui de s u s şi j. * t r u viitor, bine ştiind, că ' neamurilor este în mâna i dumnezeu.

1 ^»pă strălucitele biruinţe din ot '»oiul pentru neatârnare, în л J de 10 Maiu 1881 a iost în­ot Jouai cel dintâi rege al к о т а -ij *• iűoiüovenii şi Muntenii , u-j» > Ьцго s ingură ţară roma-' 1 au secerat atunci cel din-lj j&aro rod al unirii . A fost ! ceiei mai curate şi mai sfin-* jeseii-. la care, cu inimile şi 1, juíiéielü au luat parte ş i i lo-

jjli Ardealului, ai Bucovinei ^ c a m b i e i . ц p iniäptuit atunci cea dintâi <4 (te a visului naţional. i>oap-nj e iiumxlcr spuneau însă, că 0 'apropie ceasul desăvârşitei

•fc a j iu i i i a visului visat de pâ-u ,ţii, moşi i şi strămoşii noştri.

patru-zeci de ani după în-6 a jcerea triumfala a armatelor „'^aii-. care au înscris cu slove t ^àiige neatârnarea ţării, ar-P^teie celui de-al doilea rege al 'jjror fîomanilor au trecut

cà irpa^1» c a s a vestească desă-t l, ,şita desrobire a Ardealului .

jpst atunci cea mai s iântă tre-jj fire a inimilor. S'a cântat a-

t t „cî cântecul celei ma i sfinte

i, cea mai apropiată zi de 10 Mai ) t a jost sarbaiontă delà Nistru u. ga la l i s a , ca o sărbătoare a

доиіш romanesc întreg, ai icuii o sărbătorim a şaptea-

iii ia, toţi cei de-un sânge şi de-o eis |£. Inimile noastre le ridicăm •iu acum către înălţ imile lumi-1 0^ѵ^^іпгш.ылшлі„ ~п\ь,*-ш-**іЖшитЯЁМ

ncase şi cerem binecuvântarea Celui Atotputernic pentru viito­rul şi întărirea ţării.

î n sfânta şi luminata zi de 10 Mai, cerem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei Re­gale şi asupra neamului româ­nesc întreg.

Credinţa neclătită în viitorul ţării ş i al neamulu i în această zi ne-o întărim şi mai mul t şi ră-zimaţi pe această credinţă n e ridicăm ochii către steaua stră­lucitoare care ne-a călăuzit şi ne va călăuzi întotdeauna pe că­rările vieţii.

Vineri î n 15 Mai se împlinesc Ti de ani delà marea adunare a Românilor ardeleni, care s'a ţi­nut pe Câmpia libertăţii. Acea­stă zi se va prăsnui la Blaj , ora­şul sfânt al deşteptării naţiona­le. Din toate părţile ţării vor a-lerga ia Riaj şcolarii, ca să adu­că prinosul cuvenit acelora, cari cu 77 ani mai înainte au înfăp­tuit cea dintâi desroblre a româ­nilor ardeleni.

Mulţimea de şcolari din Ro­mânia veche, din Bucovina şi basarabia, cari vor alerga în a-ceastă zi l a Blaj , va dovedi, că ziua de 15 Mai n u este o sărbă­toare numai a Blajului, ori a Ar­dealului, ci a ţării româneşti în­tregi.

Marea adunare din 15 Maiu 1843 a pregătit doar marea uni­re delà 1318. Adunarea naţiona­la delà Alba-lulia a fost răsune­tul puternic al cântecului de» şteptârii naţionale, ce s'a cântat alunul pe Câmpia l ibertăţ i i .

î n ziua de 15 Mai gândurile tuturor românilor adevăraţi se vor îndrepta către Blaj .

Jurământul sfânt, pe care l-au rostit atunci mil ioanele de io­bagi ai Ardealului îl vor reînoi şi in acest an mil ioanele de ce­tăţeni liberi a| României Mari;

Murim mai bine 'n lupta • [ou glorie deplină

Decât sä fim sclavi iarăşi [in vechiul nost pământ

"Cultura Poporului"

Din eparhia ortodoxa a Clujului

Un suflet ales

Щ

m Cititorii noştri, în coloanele acestei di s'au întâlnit de multe ori cu nu-Q ie d-lui G, C. Gkişescu, din America.

ir ( w a tost cel dintâi român care a sub-14 is 25 mii de lei pentru societatea pe ді« ulii „Cultura foporuluï', d-sa a e шіі 3800 de lei pentru cohorta cer-

ţ uşilor din Cluj, d-sa de peste Ocean Ы toată dragostea pentru cultura

ej, mnească şi nu se dă, în laturi delà ц , ! un sacrificiu numai de aşi ajuta f„l, imul. Mai rar ne-a fost dat sa vedem

Pj: fa suflet ales la un om care mun-u r j te cu braţele şi în acelaş timp, în

wnâşagul luptei grele a vieţii, pe-іЩ Ocean, să nu iubească ţara mamă ii-li liai cu inima, dar să treacă la fapte. bhe JJultura Poporului" să simte fericită V0[ i poate mulţămi acestui patriot d-l m^àescu pentru tot ce face pentru

Mail românesc. 2 e j Штпегеи să-l ţie mulţi ani sănătos

" "ă pentru mulţi români delà noi America.

iicăm aici o scrisoare adresată ш, cu data de 15 Martie 1925, ca să

jBată vedea mai mult de ce simţi-ţ j «te frumoase şi patriotice e condus ' u Щй, bunul nostru prieten Ghişes-ari '

fil I Dowtuule Director, ă í Se apropie afioautele săribători ' f t Paştilor I a r a d o u a zi de căn işti, coihonta ce rce laş i lo r „Mi-)lă|( işoami d-e ímuntie"" diin P o i a n a •us, biului, juid. Sibiu, d u o шаіге cu roâtoare. I ra i paire r ă u că ' n u Í o I ima ріаігЬе i a laceastă isărtoă-eniti u>e unde s u n t poft i t deoarece foni i vine pes te m â n ă e a s ă trec ani itâ o s i n g u r a zi, d e o a r e c e адісі .ü& America, S i . Pa ş t i , î i sărlbăto-i ft bnumai o zi . Îmi voi face însă e M o alta caie da to r i a fa ţă d e mi -

îm ^оіігш, car i ş i -au a d u s aimiaite ace ia care la r â n d u l s ă u

in 1 1йі uiiiat deşi r ă t ă c e ş t e p r i a sită fi străine d e a p r o a p e u n s i e r t

n« veac. e * domnule d i rec tor a ş d o r i -ca igifl .eceastă săr ! batoare să s e t r i -deî1 4 loo n u m e r e iddta, ziaa^ul ,no-

cu1 f „Cuiiibura P o p o r u l u i " — n u -mus T cie Sf. P a ş t i — p e n t r u oare niai ^aonixat cosiul lor, i a r ©erce­

dé' fä vor v inde z i a ru l şi bani i ei ? vor p u t e a avea dito. v â n z a r e stai Vor foiosi ca a j u t o r i a ехеш'-оай ţuiea p r o e e t a t ă p e n t r u 10 Mai, din ^aiova. Vă mai t r i m i t u n cec cru 1000 leii, pe n u m e l e d-lui ' d r . î n1'^- V. delà c l in ica die mediici-

b*îin Cluj . El este u n t â n ă r ziífűííit în •medicină pe c a r e pe

M cunosc d a r es te f iul u n u i №'§i b u n p r i e t e n ál m e u d in p r ie , es te fini î n v ă ţ ă t o r u l u i

din Po i ana . ? veţi î n d a t o r a foarte m u l t ^ ^ţi b ine voi c a să- l c h e m a ţ i

eaFT*tă ia r edac ţ i e ; îi veţi p r e d a ea ca m o d e s t a j u t o r d in pa r -0 ?*: ^-ea, cu r u g ă m i n t e a c ă d a c ă 1 il TO urăr i le ii penmi t s ă m e a r -i Pfji Poiana şi să îşi p e t r e a c ă sf. osi- ^tori în s â n u l faaniliei, ca re

s u n t s i g u r î l do reş t e m u l t , isă du­că .micilor ^ioiilmi d e m u n t e c â t şi conducă toa l lo r lor, s a l u t u l m e u iae (peBrtie Ocean ; d-sa s ă e ie p a r t e iia p r o d u c ţ i a cereetaşi lor şi d e s p r e ce le v ă z u t e s ă n e scr ie şi n o u ă p r i n z i a r u l n o s t r u „Cul­t u r a P o p o r u l u i ' , căc i n e es te ta­re n o r s ă m a i iştiim s i n o i câ tece-va idin s a t u l n o s t r u şi n e vine c a m g r e u c ă d in t r ' o coimună f run taş a î n t r e о о ш ш f r u n t a ş e d i n j n u e ţ u i Sibiu, cu 9—10 învă­ţătorii, r e u n i u n e a maseiiuaşiior, re iuniune economică , t re i bănc i ş. a. s ă n u v e d e m nic i ibarem o-d a t ă i a <an ceva î n v re -un z i a r d i n ţ a ră , afiară doiar d e ibiianţ'ul 'băncilor.

Veţi ibinevoi a eoniunilca d- lui O. V. c ă a m pornit S'CrisOiarea d in 5 Dec. iü£4 c â t şi -scr isoarea So­c ie tă ţ i i s t u d e n ţ i l o r î n medilcină d i n Cluj, a r ă t ă n d u - i m u i ţ â m i -nea rnea p e n t r u immoiase ie cu­v in te ce m i s 'au itrimis. P r imesc c u m u l t ă idragoste şi r ecunoş t in ­ţa t i t lu l d e m e m b r u fonda to r a l societăţ i i s t u d e n ţ i l o r î n medic i ­nă d i n Cluj . Şi! a t â t a v r e m e c â t a to tpu t e rn i cu l D u m n e z e u î m i va r â n d u i s ă n ă t a t e şi p u t e r e b r a ­ţelor ca s ă p o t m u n c i , n u vă voi u i t a p© D-v. d e l à „Cu l tu r a P o p o ­r u l u i " . Ş t iu ce nnuncă depune ţ i p e n t r u , v i i to ru l neamuludl no ­s t r u r o m â n e s c , v ă c u n o s c în p a r t e îşi su fe r in ţ i l e şi l ipsur i le .

N u v ' a m p u t u t scr ie m a i a l t fe l p â n ă a s t ăz i şi a s t ăz i v ă s c r i u pe a c e a s t ă c a l e ©a s ă vă s p u n : că m u n c e s c g r e u şi m u l t .

De 7 l u n i m ă sco l di imineaţa l a o r a 3, î ncep l u c r u l l ă o r a 4 şi v in a c a s ă l a 6—7- P â n ă a r u n c o p r iv i r e p e z iare le d i n ţ a r ă m a i ales şi m a i i a u şi c i n a s e face ora IU—11. Aşa es te şi s ă t r ăeş te în ţ a r a p e c a r e m u l ţ i o creld r a i u l pe p ă m â n t . Se s c h i m b ă -treaba şi a i cea şi m â i n e - p o i m â i n e n u v o m avea d e l u c r u şi d e a c e a s t a t re­bui© s ă m u n c i m m u l t p â n ă ce4 avem. Ou doo ebitá stima,

G. C. GHIŞESCU Girard, Ohio.

Unir©a naţionatlă a re învia t , p e l ângă lilbertatea n a ţ i o n a l ă a r o -•mânillor, ş i veichiul a şezămân t -al episcopiei delia Vad ( jude ţu l Solnoc-Dobâca) .

Şbeifan cel Mare , fâiniciul Voe-void a l Moldovei b ă t u s e r ă u pe l ă u d ă r o s u l Matei Corvinul , re ­gele Ungar ie i , când a c e s t a i n t r a ­se' a r z â n d şi pusitádnd c u ce te le l u i în Moldova. Ş tefan Vodă n u e r a o m u l , ©are s ă lase nepedep -siit p e celce c ă u t a s ă 4 flacă r ă u .

CÂNTEC POPULAR Ş'am zâs verdi trii smiceli Colea'n vali'n prundureii Răsar maică două steSi — Două steli roşioari Şi amândouă-s surioare; Cea mai mare tot plângea, Cea mai mie' aşa-i spunea: — Soro, surioara mea O zâs maica ni mărită — Una 'ngios la Craiova Alta 'n sus Ia Tuto va . . . Hire-ar satu-afiuisât! Nici aici n'oiu să trăiesc Nici în sat cu oaminii. Nici pe deai cu iepurii.

Cules de I. V. Bntacelea, normálist

din com. Râpile, jud. Bacău.

f. S. S. E P - S ^ Ü P ^ L N í C O L A E IVAiN

De a c e e a Mateiu s 'a b u c u r a t , c â n d Ştefan s 'a învoi t la p a c e şi l a a n u l 1475 i-a da t m a i m u l t e , moş i i î n Ardea l , î n t r e car i şi Ci-ceu l ( judeţu l Solnoc-Doibâca) cu şasezeci d e s a t e . I n t r ' u n u l d in a -ces te sa t e , l a Vad, p e Someş, Şte­f an în temeie o mânăs t i i re o r to ­doxă şi făcu şi o biser ică d e pea-t r ă .

Sub f iul s ă u , P e t r u Rares , l a Vad e s c a u n de episcon, ©aa© ţ i ­n e a de n ü t r o p o l i t u l idin Sucea­v a Moldovii. Cel d ih t â iu episcop pomen i t l a Văd, I ia r ion (1523), a-poi Va r i aam, i a r sub P e t r u Ra­res ep i scopu l Anas tas ie , c ă r u i a i -au m a i urmiat a l ţ i doi . P e r d e -r e a Ciceului de Domni i Moldo­vei a d u c e înce t a r ea acestei episi-copii, m a i a l e s încuibândunse în­v ă ţ ă t u r a e re t i că a calvini lor în A r d e a l şi! pornindu-<se o priigo-nilre tot m a i m a r e î m p o t r i v a Ro­m â n i l o r şi a biser ici i lor .

•Se m a i pomlenesc în v r e m u r i l e ace s t ea şi doi ep iscop! î n Felea© ( lângă Cluj), Dan i i ! 1848) ş i P e ­t r u , f ratele a c e s t u i a (1538)

Sos ind c e a s u l d rep tă ţ i i , î n t r e cele d in t â i a ş e z ă m i n t e re înf i in­ţ a t e î n Ardea l a fost şi vechea e-piscopie a Domniilor Moldoveni , dându- i - ee n u m e l e Episcopia Vadulu i , Feileacului şi Clu ju lu i c u r e ş e d i n ţ a î n Cluj .

C o n s t i t u ţ i a b iser icească d in Ardeall, deosebi tă de icea 'din veclhiuil Regat . I n Ardea l , p a r o ­h i a e a d m i n i s t r a t ă d e pa roh i en i , c a r i 'şi a l eg p r e o t u l lor, ch iver ­n i sesc a v e r e a piaroihiei p r i n co­m i t e t u l p a r o h i a l şti e p i t r o p ^ b i -serilcii^ to ţ i a leş i ide p a r o h i e n i (enoriaşi) , c a r i s e î n t r u n e s c oda­tă s a u de m a i m u l t e o r i p e a n în s inod pa roh ia l - Tot î n felul a c e ­s ta e a l c ă t u i t ă şi e p a r h i a , î n f runte cu 'episcopul. In locul co­m i t e t u l u i parohiial, e p a r h i a a r e u n consis ter , .compus d i n t re i s ec ţ i un i s a u s e n a t e : s e n a t u l b i ­sericesc, şcolar ş i leţpitropesc, a-©esta d i n u r m ă p e n t r u adminil-s t raieia aver i i e p a r h i a l e . Acest cons i s to r e d a t o r s ă d e a s e a m ă d e s p r e ac t iv i t a t ea lu i în fa ţa s i ­n o d u l u i d i ecesan s a u (eparhial, c o m p u s idiiin d e p u t a ţ i s inoda l i a-leşi de toiţi pa roh ien i i (enoriaşii) d i n e p a r h i a î n t r eagă . S inodul e-parihiiai se convoacă în sesiiune o r d i n a r ă totdeauna î n D u m i n e ­ca Tomei , i a r şetdinţelie ţ i n 3—4 zile.

Ce l u c r u r i f rumoase s e p o t fa­ce p e n t r u biser ică , deci p e n t r u neam, c u s i s t emu l aces ta d e ad­m i n i s t r a r e bilsericescă, miaft a l e s c â n d în f run tea lepiarhiei e u n o m d e energ ie şi p u t e r e d e m u n ­că c u m e P . S. S. ep i scopu l Nico-lae Ivan , v r e m s ă a r ă t ă m i n cele u r m ă t o a r e , î n t emeia ţ i pe Ra­p o r t u l Consistoriluilui e p a r h i a l idin Gluj c ă t r e S inodu l e p a r ­h ia l , 1925.

P o p u l a ţ i a o r todoxă a e p a r h i e i Clu ju lu i cup r inde 293.987 sufle­te g r u p a t e în 63.570 famil i i . Scă­z â n d cei 54.000 c o p ü în e ta te pâ­n ă l a ş a s e anii, aveim ş t iu tor i de ca r t e 55 l a sută- Să n u u i t ă m , că n e a f l ă m în p a r t e a T rans i lva ­niei, u n d e guve rne l e d u ş m ă n o a ­se l u c r a u cu ma i m u l t ă p u t e r e ia îndobi toc i rea n e a m u l u i nO'Stru, penb ruca c u a t â t m a i u ş o r să- l poa tă apoi contopi î n massia s t r ă i n u l u i S'tăpâni'tor.

Piarolhii s u n t 369 cu 104 filii ( sucursa le) . V a c a n t e s u n t 59 po­s tu r i de preoţ i .

C u p r iv i r e la miişearea popu­laţ iei or todoxe, r a p o r t u l cup r in ­de u r m ă t o a r e l e d a t e : Naş te r i a u fost 10156, m o r ţ i 5894. Trecer i le la b i se r i ca o r todoxă au fost în a-n u l t r e cu t 3474, în t re c a r i 4 ca l ­vini (reformaţi) şi 3 j idovi .

Preo ţ i i s ' au î n t run i t , d u p ă pro topopia te , de 20 or i ţ i n â n d 20 pred ic i , 12 m e d i t a ţ i i şi 29 confer inţe .

Din t re ortodoxii s u n t t r ecu ţ i la sectar i 819, ©ei m a i m u l ţ i (421) pocăi ţ i . Sec t a r i smu l s 'a î n t ă r i t

m a i a l e s de l à a n u l 1914 încoace î n t i m p u l răsiboiului. O c a u z ă p r i n c i p a l ă a s e c t a r i s m u l u i e

p r o p a g a n d a i r eden t i s t ă a s t r ă i ­ni lor , ca r i a r a t ă s ă desh ine рѳ R o m â n i Şi isă-i a d u c ă în t a b ă r a celorce jelesc p e r d e r e a pu t e r i i ide m a i î na in t e .

Cea mai : mar© primejdie pen­t r u s ă n ă t a t e a n u n u m a i sufle­t ească , c i ş i trupeească e însă alcoolismul, oeţia de vinars (ra­chiu), pe cari îl varsă în cantităţi uriaşe străini de neamul nostru, cari ştiu bine, că cu aceasta ne fac un rău mare, ne pregătesc ohiar peirea. Aci se cere îutâiu pilda preoţilor, apoi jertfa statului să renunţe la venitul ce 1 are după această otravă, căci atunci poate pune şi biruri (dări) mai mari.

învăţământul primar e In eparhia întreagă statiiicat. Cu toate acestea Consistoriul şi-a ţinut, pe bună dreptate, de datorie, ca să culeagă date statistice cu privire la nu­mărul elevilor ortodocşi din epar­hie. Spre mirarea Consistorului, dar de sigur şi a tuturor oamenilor de bine, s'au găsit învăţători, cari au refuzat să comunice datele ne­cesare 1

Ceva din otrava vântului zilelor de astăzi trebuie că a început să cuprindă şi sufletele multora din învăţătorii noştri, căci după rapor­tul Consistorului, cercetarea bise­ricii din partea elevilor de şcoală e pretutindeni foarte slabă, iar coruri bisericeşti sunt abia 35 la 370 de scoale I Foarte trist 1 Nu numai că cei neglijaţi au călcat dispoziţi-unile ministerului instrucţiunii, care impune învăţătorilor formarea de cor bisericesc şi cântarea în bise­rică la jitf. Liturghie, dar şi-au călcat şi datoria lor naţională toc­mai într'un ţinut, unde cultura naţională e, din cauza vitregiei timpurilor trecute mai înapoiată şi unde trebuie să ne afirmam şi pe terenul religios faţă de firimiturile unui popor străin superior nouă din punct de vedere cultural.

Averea eparhiei. Când a pus actualul episcop P. S. S. părintele Nicolae Ivan piciorul în eparhia de nou înfiinţată, aici era ca în pajişte. Adevărat că eparhia Clu­jului, care a aparţinut până la înfiinţarea ei eparhiei Sibiului, avea să primească din averea acesteia una a treia parte. Dar nici până în ziua de astăzi nu şi-a primit partea! Şi cu toate acestea, Pă­rintele Episcop a ştiut să pună temelie, pe seama eparhiei, unei averi, care va întrece şi pe a unor eparhii cu mult mai vechi. E deja reşedinţă episoopeasoă, case cu lo­cuinţe pentru slujbaşii delà centru, o casă în Calea Dorobanţilor, o altă casă mare în faţa catedralei şi mo­numentul nouă tutura atât de scump: catedrala, la a cărei cupolă se lu­crează acum. Peste doi trei ani clopo­tele catedralei ortodoxe române vor vesti în mijlocul Clujului, care a fost Golgota neamului nostru, biru­inţa dreptăţii divine.

Se'nţelege, că eparhia dispune şi de altă avere. Fondul general al ei se apropie de un milion şi jumătate, fondul tipografiei unde are să se tipărească şi foaia epar­hială, a trecut de trei sute de mii, fondul de pensiuni e de un milion şi trei sferturi, fondul de asigurare de peste 170 mii.

Consistorul administrează şi 25 de fundaţiuni întemeiate de cre­dincioşii acestei eparhii. Venitul acestor fonduri e destinat în mare parte pentru ajutorarea elevilor şi a ucenicilor.

Donaţinni s'au făcut bisericilor, în 1824, în suma de peste trei milioane şi treisute mii de lei. O parte mare din ele sunt delà Sta­tul român.

O nouă instituţie a venit să îm­podobească eparhia binecuvântată a Clujului. In toamna anului 1924 s'a deschis în acest oraş şi Aca­demia teologica ortodoxă, care va avea să umple cât mai curând posturile preoţeşti vacante.

E o icoană frumoasă şi îmbucu­rătoare, pe care ne-o prezintă ra­portul consistorial. Iar dacă ici colea se arată şi câte-o abureală pe faţa ei, aceasta dovedeşte lipsa de pri­cepere la unii din cei chemaţi să sprijinească munca uriaşă a căpă-teniei acestei eparhii. Nimeni să nu uite, că biserica lui Christos a fost, este şi va fi în viitor stânca de granit, de cari să se spargă ticăloşiile omeneşti.

Victor L a z a r

Pentru cit itorii noştrii „Cultura Poporului" se gândeşte

în fiecare clipă, ca să fie folosi toare cititorilor ei. Şi pentrueu foaea e răspândită destul în America, de aceea se pune la îndemâna acelora cari au neamuri peste Ocean, şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să aibă ştiri despre ei, — într'un cu­vânt tot ce i-ar interesa — vor trimite însemnările lor la „Cultura Poporului" unde vor fi publicate. Acelaş lucru şi pentru românii din America, dacă doresc să aibă ştiri delà rudele de acasă, din România, să ne trimită răvaşe şi ele vor fi publicate în foae.

Publicarea se face gratuit

Prilejuri de

înfrăţire sufletească

In ziua de 20 Aprilie, a doua zi de Paşti, s'a sărbătorit împlinirea a doi ani delà înfiinţarea Casei de sfat şi Citire din satul Varatec, judeţul Neamţ. Această sărbătorire a fost prelungită de vizita unui grup de eleve delà Liceul „Carmen-Sylvia" din Timişoara de sub condu­cerea preotului profesor I. Imbroane.

In sala mare a Casei de sfat s'a orânduit o masă de 60 persoane, unde au fost ospătaţi cu cozonac, pască şi ouă roşii.

Au luat parte membrii Casei în frunte cu preşedintele ei d. Ioan Ispir, oaspeţii din Banat, ministru Cultelor, d-I Al. Lapedatu, C. Radu, administratorul plăşei Cetatea Ne­amţ, d. prof. univ. Drag. Dumi­trescu, d. advocat Gheţu, precum şi autorităţile comunale.

Elevele bănăţene au cântat coruri frumoase şi au recitat poezii într'o limbă cu o pronunţie deosebită de a noastră a moldovenilor.

Era o adevărată sărbătoare. Moldovenii vedeau acum, cu ochii

pe fraţii din Banat din acest colţ al ţării jumătăţit de vitregiea vremii.

Bănăţenii la rândul lor se simţeau bine între fraţii lor moldoveni, care îi aşteptaseră ou atâta nerăbdare. In mijlocul acestui entusiasm sufle­tesc a luat cuvântul d-l ministru oare şi-a arătat bucuria de a fi luat parte la aceasta sărbătoare şi a urat bun venit, oaspeţilor din Banat.

Din partea membrilor Casei de sfat a vorbit preşedintele d-l Ioan G. Ispir.

D-sa a început prin a arăta sco­pul urmărit de către Casa de Sfat, în drumul de luminare a poporului şi munca depusă timp de doi ani pentru ajungerea acestui scop.

In împrejurările deosebite de după război a spus d. Ispir pătura ţără­nească trebue pregătită bine, lumi­nată şi îndreptată pe un drum de consolidare socială.

In mijlocul atâtor elemente străi­ne care există astăzi în România întregită, ţăranul român trebue să fie pregătit, spre a-le putea ţinea pept. Elementele viguroase din sânul poporului trebuesc trimise spre oraşe, fiecare după aptitudine, meserii, comerţ, ş. a.

In felul acesta populăm oraşele ou elemente româneşti şi formăm o clasă mijlocie de români, cari vor da la rândul lor conducătorii neamului românesc. In împrejurările de faţă, pătura ţărănească se sbate în greutăţi mari, pentru a putea îndrepta feciorii spre învăţătură, care în cazurile cele mai fericite, dacă isprăvesc prin a-şi lua un titlu, trăeso de pe urma muncii lor atât de nobiiă, ca şi un simplu meseriaş, preoupeţindu-şi menirea lor de în­drumătorii şi susţinătorii ai acelora din mijlocul cărora au plecat.

Ţăranul trebueşte menţinut în starea unui proprietar de cel puţin 10—15 ha. de pământ, de pe urma căruia să trăiască omeneşte şi sa­şi poată chivernisi spuza de copii ce o are.

Pentru aceasta trebueşte sfătuit, în cazul când are mai mulţi copii, să şi-i trimită la învăţătură, meserie şi oomerţ şi să nu oprească pe lângă el decât pe unul singur, care să-l moştenească. Dl Ispir a trecut apoi mai departe şi a urat bun sosit oaspe­ţilor bănăţeni. D-sa şi-a arătat mul­ţumirea de a vedea cu ochii astăzi ceeace eri era un vis: „împlinirea idealului naţional" şi a insistat asupra unificărei sufleteşti a tuturor românilor, care să desăvârşească pe cea teritorială. A mulţămit apoi d-lui ministru al cultelor pentru cinstea ce ne-a făcut-o de a lua parte la această sărbătoare şi a încheiat prin a ne aminti de o parte din români cari încă mai sunt sub jugul străin.

Părintele prof. Imbroane adânc mişcat a mulţumii pentru primirea ce i-s'a făcut.

Şi-a arătat mulţumirea de a se afla în acel colţ de ţară a gloriosu­lui Ştefan cel Mare, colţ împresurat cu numeroase mănăstiri şi locuri de adâncă linişte sufletească.

Părintele Imbroane a spus că sărbătoarea de astăzi va însemna un pas mai departe pentru înfrăţi­rea fraţilor din Banat şi ceilalţi de peste Carpaţi. D-l Niou D. Nichi-toaia membru în comitetul de con­ducere al Casei de sfat, a urat bun venit oaspeţilor bănăţeni şi şi-a arătat bucuria că ne vedem noi fraţi între fraţi.

Apoi d-l N. Ionescu, primarul co­munei, a urat tradiţionalul bun sosit, într'o atmosferă caldă şi plină de frumoase amintiri s'a petrecut în sfaturi, coruri şi recitări până seara. Intre cei de făţă am avut: d-na şi d-l ministru Lapedatu, d l prof. Drag. Demetresou, preot profesor Imbroane, d-na Imbroane, d-na prof, Fodor, d-na şi d-l C. Radu, d-na şi d-l Gh. Ispir, d-l Moţoş, d-na şi d-l advocat Gheţu, d-rele Ispir, A. Mi hailesou, Obreja, d-l N. Ionescu, Ioan G. Ispir, Gav. Ispir, Nie. G Ispir, Virgil Mihailescu, Vas. G Filoreanu, C. Cucoş, Nie. T. Dimit-riu, V. Macovei, A. Tarămtuş, d-na şi d-l Grigor Maestru, St. Nicolau, V. Ţiganaşu, Nicu D. Nichitoaea, Vas. I. Solomica şi alţii a căror nume ne scapă.

Th. Luca,

Teoria cauzei 66 99

Un sistem de cosmologie o r i g i n a l românesc Cu începerea numărului viitor

al „Culturii Poporului" se va pu­blica, o lucrare originală, unică în felul ei, din domeniul ştiinţelor fizice sub titlul „Teoria Cauzei." Autorul ei este profesorul D. Rusu din Cernăuţi. Lucrarea aceasta a apărut acum jumătate de an în capitala Bucovinei în limba ger­mană sub titlul „Das Rätsel der Welt" (Enigma lumii), cu scopul de a fi pusă în discuţiune publică în străinătate, unde lumea ştiiţifică are putinţa să se intereseze de cercetări originale mai mult decât într'o ţară tânără ca a noastră. Atât textul german cât şi cel ro­mânesc nu sunt decât o schiţă de tot sumară a unei idei fără limită, care se va publica, în caz de mijloace, abia după mai mulţi ani, când vastul material, de care dis­pune autorul, va putea fi adunat într'o formă definitivă, dupăcum se aminteşte în prefaţa ediţiei ger­mane. Titlul de mai. sus „Teoria Cauzei" ales pentru textul româ­nesc fusese rezervat la publicarea celui german pentru viitoarea lu­crare complectă.

Din schiţa ideii ce se va pune, cu unele adausuri mici, dar foarte interesante, la dispoziţia cetitorilor interesaţi în româneşte prin această gazetă, se va vedea ea tendinţa dini Rusu este să înfăptuiască su­premul ideal al ştiinţelor fizice, care este reducerea tuturor fenomenelor din natură la o singură cauză. Intru realizarea acestui înalt scop al ştiinţei d-sa neglijează toate căile încercate de ştiinţă până'n prezent şi apucă pe alta cu totul nouă, presupunând ca existente în spaţiu două elemente fizice, eterul şi materia, care se influenţează reciproc. Prin această influenţă reci­procă dintre eter şi materie explică d-sa serii întregi de fenomene, aparţinând capitolelor : Eterul, For­ţele moleculare, Gravitaţiunea, Ela­sticitatea, Lumina (lumina corpu­rilor cereşti, viteza luminii, refracţia şi deviaţia luminii, lumina şi corpu­rile), Căldura (încălzirea corpurilor, căldura corpurilor cereşti), Magne­tismul, Electricitatea, Mişcările cor­purilor cereşti (revoluţiunea corpu­rilor cereşti) şi Formarea sisteme­lor solare, multe capitole fiind su­primate de tot din cauza lipsei de spaţiu şi de clişeele trebuitoare. D-sa explică deci natura, indepen­dent de ipotezele şi teoriile de până'n prezent, printr'o singură ipoteză, aceia a influenţei reciproce dintre eter şi materie.

Ideia aceasta a d-lui Rusu a for­mat In luna Noembrie 1922, „timp de mai multe şedinţe" obiectul de discuţiune între autor şi o comi-siune special instituită de ministe­rul instrucţiunii publice şi compusă din domnii profesori delà facul­tatea de ştiinţe din Bucureşti Bunge-ţeanu şi Hurmuzesou şi d. general Şt. Burileanu, doctor în matema­tici delà universitatea din Paris. Referatul acestei comisîuni către minister ѳ foarte călduros ; arată tendinţa ideii, califică pe autor ся „un spirit cugetător care posedă în îndestul de largă măsură cu­noştinţele fundamentale ale fizicei şi teoriilor moderne, iar ideeia însăşi o recomandă „disouţiunii publice". Acest referat a apărut, în traducere, în prefaţa ediţiei ger­mane şi va apare, evident în origi­nal şi în fruntea textului românesc ce-1 va prezintă cetitorilor „Cultura Poporului."

Afară de aceasta, acum nu de mult a apărut asupra acestei idei, în No. 63 al ziarului „Cuvântul" din Bucureşti un foileton intitulat „Teorii Cosmologice" semnat de distinsul publicist şi poet filosof Lucian Blaga şi un articol de fond în No. 83 al aceluiaş ziar semnat

de d. Cezar Petresou. D. Blaga, făcând reflexiuni filozofice asupra ideii, fără să se simtă „deloc che­mat" a discuta partea ei ştiinţifică, vede din amploarea coucepţiunii d-lui Rusu „ridicarea unui nou sistem de cosmologie în înţelesul ce-i da acestei expresii un Newton, un Kant," sistem, care „formează tocmai hotarul intre ştiinţa de astăzi şi filozofie." D-sa afirmă că „nu se poate tăgădui extrema simpli­tate a ipotezei pe care o face d. Rusu pentru explicarea structurii universului" şi că acest sistem cosmologic „va rămânea totdeauna interesant" şi-i va face „pe oamenii de ştiinţă să deie din cap, pentrucă prea multe fenomene se explică prin acelaş lucru."

Şi în adevăr d. Rusu, după studii şi cercetări proprii de peste doua decenii, în mare parte făcute în Viena, vrea aă apară asum în lume cu îndrăzneaţă ideie de a Intro­duce In ştiinţele fizice o reformă radicală, o orientare nouă în expli­carea ştiinţifică a structurii cos­mice. Şi, devremece d-sa nu e aproape deloc mulţumit cu rezulta­tele obţinute până acum In acest domeniu, s'a pregătit să creeze un sistem tntreg de cosmologie, care să dea o explicare uşoară fiinţei reale a fenomenelor ce compun natura. Bazându-se pe o singură ipoteză în întreg acest sistem, în­temeiază, în local atâtor mii de ipoteze şi teorii, o teorie unică In fizică, valabilă pentru toate proble­mele şi bazată în întregime pe acea ideie a influenţei reciproce dintre eter şi materie.

Prin această lucrare te convingi că se descopere existenţa eterului presupus de atâţia învăţaţi şi luat ca bază în cercetările lor, existenţa negată însă pe de altă parte de alţii.

Lucrarea este minunată. înţele­gând-o prin râvnă în toate amă­nuntele ei, te simţi purtat când între particulele de materie ale diferitelor corpuri, când în centrul unui astru, când în întunericul şi gerul teribil şi veşnic de рэ soare, când plimbându-te prin univers alăturea de vreo planetă, când că­zând prin spaţiul nemărginit spre vreun astru admirând asupra gravi­taţiei concepţia d-lui Rusu, când minunându-te de forţa сэ creiază totul în natură şi pe care o întâl­neşti pretutindeni în jurul tău In nenumărate forme.

Fenomenele tratate sunt întreţe­sute cu o logică de fier, iar siste­mul lor întreg ţi se pare o maşi­nărie cu dimensiuni nedeterminate pentru slabele noastre puteri de imaginaţie, suspendată în spaţiul universului şi mânată de o singură forţă ce pune în funcţiune atât de armonioasă nenumăratele ei piese.

Lucrarea este scrisă delà o înăl­ţime şi conştiinţă ştiinţifica sigură de succes. Ea conţine de sus şi până jos o serie întreagă de legi, menite a fi dogme după izbânda sistemului acestei teorii, pe care d. Rusu ѳ gata s'o apere în faţa lumii savante cu toată energia vaste­lor sale cunoştinţe.

Stilul e concis, expunerea simplă şi atrăgătoare ; ideia e lesne de în­ţeles pentru oricine, care vrea s'o studieze, căci e scrisă pe înţelesul tuturor, afară doar de unele locuri, unde se cer cunoştinţe de spe­cialitate.

In amănunte nu putem intra în cadrele spaţiului limitat al unui articol. Rostul acestor şire este nu­mai ca să atragem atenţia cetito­rilor iubitori de natură asupra acestei idei, care le va schimba de bună seamă coneepţia despre lume.

I. Dominte profesor, Cernăuţi

Societatea p e acţiuni Cultura Poporului

Vedem că avem presă puternică ţi nu ea sufletului curat roma­nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare şl economice si sunt ale neprietinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi străinii, — fi totuş majoritatea romanilor şi îndeletniceşte cu naţionalism sentimental in loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim tn vremea faptelor. La finanţa naţională, să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre româneşti; la intreprin-der-i de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, cu un capital de 3 millioane cu drept de emisiune pană la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări: Biblia, cărţi religioase creştine, căi-ţi de agricultură şi tot ce pri­veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­tru populurizarea ştiinţii, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.

O acţiune costă ZOO de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­meni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin oe-l au, — căci picătură cu picătură se face marea.

Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc in această ţară. *

Deocamdată primim înscrierile iar eănd vom publica statutele societăţii pe acţiuni „Cultura Poporului", fiecare va trebui să verse cotele necesare.

In fiecare număr vom publica numele sub scriitorilor : Din greşeală d-l S. Udristaiu, din Băicoi, s'a trecut de S-ori cu

căte 20 acţiuni. Suma din urmă Lei 72.200

D-l Dediu din Belini (Trei Scaune 2 acţiuni D-ra Cornelia Sângeorxan, din Belini 1 „ D-l I. Georgescu, direct. S. A. M. Baia Sprie 6 „

Total :

400 200

ÎOOO Lei 73.800

С ULTVMA POPOMUL Ui Numărul HO

Chestiunea strâmtorilor In an i i 1912—1913, deş i e r a m

depar te ide Român ia , a v e a m ser ­viciu t o c m a i la n o r d de Riga, p e ţ ă r m u l m ă r e i Bal t ice , i a r cum a începu t răslboiui balca­nic, o d o r i n ţ ă s u p r a o m e n e a s c a m ă făcu s ă u r m ă r e s c toate a-mănuntei le evenimente lor d in Balcani .

L u a m c u d u r e r e cunoş t in ţ ă de orice insucces a l Românie i şi m ă i n d i g n a m o r i d e câ t eo r i so­a r t a ei e r a p u s ă în d i scu ţ i e de c ineva . Mai a les m ă s u p ă r a pu r ­t a rea Rusiei , c a r e cu orice pr i - . lej î m i ponegrea n e a m u l , u i t â n d că ea p r i m a ş'a b ă t u t joc d e noi, a n e x â n d B a s a r a b i a . î n t r u c â t 'zi­a re le r u s e de a tunc i şi imai ales semioificioisul „Novoie W r e m e a " , zilnic ne a t acau , m u l t e n u m e r e d in e le a m p ă s t r a t p â n ă în p re ­zent, a v â n d u n i n t e r e s viu s ă m a i r ev in a s u p r a ches t iun i lo r puse de ele în discuţ ie .

Z b u c i u m u l î n f r igu ra t din t im­pu l acelui răsiboi, când R o m â n i a nu ş t i a la ce s ă se aş tepte , îm­p r e u n ă c u a m e n i n ţ ă r i l e Rus ie i d i n c a u z a Bulgar ie i , toate a m ă ­nunte le v remi i de a t u n c i a u re ­învia t în ochii mei , — c i t ind din nou z ia re le p ă s t r a t e .

Vreau să r ep roduc aici infor-maţilLle culese d in b u b u i t u l Ju-p i t e ru iu i r u s ide a t u n c i î n to r s cu fa ţa spre Ba lcan i . A m găs i t în aces te ziare r u s e şi d i s cu ţ i a cea m a i i n t e r e s a n t a p e n t r u noi în p r i v in ţ a s t r â m t o r i l o r d e l à

Bosfor şi Da rdane l e . Aceas tă d i ­scuţ ie e l ips i tă de orice abs t r ac ­ţie, cum ide obiceiu se p u n e în z iare le noas t r e . Z ia ru l seniioii-eiois r u s „Novoie W r e m e a " de a-t u n c i n e a r a t ă c l a r v i t a l i t a t ea chest iunea cu s t r âmtor i l e , a şa de l ă m u r i t ne a r a t ă , c ă şi u n om s implu , analfabet , să a scu l t e ar înţelege. De oiarece p â n ă a c u m niicăeri, î n n ic i u n z iar r o m â n e s c •chestia aceas t a n ' a fost l ă m u r i t ă în a ş a fel c a p â n ă şi u n şco la r s'o în ţe leagă rea l , a m c réan t de c u v i i n ţ ă s ă r e p r o d u c în z i a ru l „Cu l tu ra P o p o r u l u i " to t c e apu­ne z i a ru l r u s . b a 14 Octombrie , 1912, c â n d în Balcan i se a p r i n s e m a r e l e i n c e n d i u a l i a ţ i i de a tunc i Bulgar i i , .Sârbii şi Grecii îi d ă ­deau lov i tu r i d e m o a r t e Turciei , e ra firesc c a Rus i a să-şi aimiln-t easeă de elbeistia secu la ră de s t r âmto r i l e ce închid Marea Ne­agră , ştii „Novoie W r e m e a " d i n aceas tă zii scrie t e x t u a l : „ Iar s'au înch is s t r âmtor i l e Bosforu­lui şi Dardane le lo r p e n t r u va­sele n o a s t r e comerc ia le . Rus ia este u n i m p e r i u vas t şi i m p u n ă ­tor şi a r e mări! ş i .oceane . Dar Marea Neagră , f ă r ă vorbă, este cea imai i m p o r t a n t ă p e n t r u v i a ţ a

Rusiei , Cheltuielile colosale fă­cu te d e Rus ia s p r e a a r a n j a na ­v iga ţ ia pe a l t e m ă r i , n ' a u nic i o î n s e m n ă t a t e pientru Rus ia fa ţă de Marea N e a T ă şi D a r d a n e l e . P e n t r u ce este a ş a ? să se ştie şi să n u se u i t e , c ă 60 la s u t ă idin e x p o r t u l r u s e s c peste g r a n i ţ ă se fac p r i n Marea Neagră , pe l a Dardane le . Rus ia expor tează a-n u a l (as ta în a n u l 1912) pes te g r a n i ţ ă p â i n e de u n m i l i a r d şi j u m ă t a t e d e r u b l e a u r (rulbla a u r era egală cu 2.60 franci de aur ) , şi t o a t ă aceas tă p â i n e se duce p r i n M a r e a Neagră şi pe l a Dardane le . C â n d în Mar t ie ş i Apri l ie (1912) i a r ă ş i a u fost î n ­chise de t u r c i s t r â m t o r i l e , î n t imp de o l u n ă s i j u m ă t a t e Ru­s i a a piiierdut o s u t ă de mil ioa­ne de r u b l e a u r . C u m se expl ică aceas t ă p i e rde r e? F o a r t e s i m ­plu , r ă s p u n d e z ia ru l . T r a n s p o r ­t u l f ăcu t pe a l te căi fe ra te s a u p r i n a l t e m ă r i es te m u l t

m a i s cump , pe Marea Neagră p u d u l (16 kig.) se t r a n s p o r t a c u 29 bani^ p e c â n d p e al te d r u m u r i ne cos t a p u d u l 50 b a n i de t r a n s ­por t . Aceas tă idiferenţă l a t r a n s ­por t a p r o d u s în t r ' o l u n ă şi ju ­m ă t a t e p i e r d e r e a de u n a s u t ă mi l ioane de rub le a u r . I a t ă .care e s te î n s e m n ă t a t e a s t r â m t o r i l o r în r e a l i t a t e p e n t r u noi" , s p u n e z i a ru l r u s semioficibs.

Eu c red c ă c i t i nd .aceste mot i ­ve ruseş t i , o r i c ine va înţe lege r ea l i t a t ea l uc ru r i l o r în p r i v i n ţ a s t r â m t o r i l o r şi n u - i v a p ă r e a l u ­c r u l p rob l ema t i c , c ă p o a t e da , că poa t e n u n e a ş t e a p t ă p r i m e j ­d i a r u s ă . C u m î n s ă şi i m p e r i u l moscovi t d e a tunc i şi sovietele de astă:zi p r e z i n t ă u n colos, c r ed că a j u n g â n d aces te r â n d u r i în z ia ru l care se t ipă reş te în m o d p o p u l a r în i n i m a Trans i lvan ie i , .de u n d e î n t o t d e a u n a a v e n i t s c ă p a r e a n e a m u l u i , — vor s t â r ­ni şi ele în suf le tul Munţ i lo r se­c u l a r i ref iexiuni a s u p r a vi i toa­r e i s c ă p ă r i a noiastre de p r i m e j ­d i a ce, o r i cum s 'ar zice, ne ame­n i n ţ ă şi n e v a a m e n i n ţ a .

Dar v a t r ebu i s ă veghem, c a să n u p ă ţ i m ca Dacia, c a r e t â r ­ziu s ' a trezit şi a fost r ă p u s ă de vec inu l colos r o m a n . Trebu ie s ă l u ă m toa t e m ă s u r i l e ca să deve­n i m in tangib i l i , c a grecii, c a e-vreii , faţă ide or ice a l t ă n a ţ i u n e şi' d ec i ş i d e p u h o i u l r u s . Acest p u h o i în t i m p u r i l e ba rbar i lo r s ' a r e v ă r s a t pes te t oa t ă l u m e a no r ­dică , i a r a c u m a m e n i n ţ ă s u d u l l u m e i (chest ia e î ncepu tă d e l à E e a t e r i n a a I l -a) . I n f a ţ a ruş i lo r a v e m u n „idraug" în toa te p ă r ­ţile, n u c a acel g e r m a n , c a r e şi-a alles d i recţ ia , — „nach Os­ten" . 1. JLugh inesc iu , S o r o c a

C â i n f i i i i l c u l t u r a l iii m «forâştl Pentru ziua de 26 Aprilie, Că­

minul cultural deschizând seria şezătorilor sale anuale, a avut fe­ricita ideie de a invita pe d-1 in­stitutor I. Balmuz din Bârlad cu corul d-sale compus din elevii şi elevele liceului.

Duminecă dimineaţa a eosit şi imediat s'a început serviciul sf. li­turghii, unde s'au dat răspunsurile în mod strălucit cum niciodată nu s'a mai auzit în Jorăşti, mai ales cântările sf. Învieri ne mai auzite de noi.

In sala căminului, unde era pre­gătită masa, au luat parte vre-o 35 de oaspeţi, dupăce mai înainte se oflciase o impunătoare şi mişcă­toare până la lacrimi slujbă la mormântul studentului V. Savin. La mssă a luat cuvântul preşedin­tele Căminului cultural preotul Petru Gh. Savin, care a scos In lu­mină munca şi dragostea pentru manifestările culturale ale institu­torului Balmuş şi a mulţumit pen­tru dragostea, cu care au răspuns la invitaţia, făcută de a inaugura şezătorile căminului cultural. D-sa a arătat rolul tineretului pentru înflorirea acestor căminuri şi i-a salutat pe aceşti neobosiţi ucenici puşi în slujba luminei pe lângă înţelegătorul lor dascăl. A răspuns mişcat d-1 Balmuş arătându şi in primul loa bucuria că-i e dat să aibă hrană trupească lângă hrană sufletească biblioteca căminului. A arătat apoi mulţumirea ce o simte când se găseşte în o sală proprie a unui cămin cultural cu o activi­tate plină de roade, ceeaoe în ju­deţul Tutova nu prea se găseşte. A arătat apoi greutatea ce o întâm­pină în opera ce o întreprinde pentru munca culturală şi cere pentru aceasta sprijinul şi ocroti­rea d-lui Ioan Savin, inspector ge­neral în ministerul cultelor şi al artelor şi inspector general al fun­daţiei „Principele Carol". Şi-a ex­primat mulţumirea pentru frumoasa primire şi prietenească dragoste, ce i-s'a arătat în satul Jorăşti.

A răspuns d-1 inspector Savin, care a tăgăduit tot sprijinul său şi este fericit de a putea cunoaşte o asemenea activitate nebănuită şi care trebue sprijinită unde se află. A făgăduit o înlesnire materială pentru o excursie şi o subvenţie pentru cor delà ministerul cultelor şi delà fundaţia „Principele СагоГ

După amiază a avut loc un fe­stival cultural în localul şcolii pe scena Căminului cultural frumos împodobită cu scoarţe alese ţără ceşti prin stăruinţa şi munca d-nei şi d-lui I. Nicula, director al şcolii din localitate. S'a desfăşurat ur mătorul program:

Dimineaţa : Răspunsurile litur ghice la serviciul divin oficiat de preotul P. Savin.

- 7

După amiază : De tine se bucură, axion; „Isus", recitare de elevul Damaschin; „Cine, cine", concert; „Hristos a înviat", de Vlăhuţă, re­citare de eleva Tătara Clara; „în­gerul a strigat", axion; „Impor­tanţa căminelor culturale", cuvânt de d-1 I. Balmuş ; „Hai Ileana", cor popular; „Duşmancele", de Coşbuc, recitare de eleva Tataru Clara; „Zi-s'a bade", cor popular ;

Cică să te joci cu hoţii", poezie de V. Militaru, recitată de elevul Viscocel ; „Frunzuleană mărăcine", cor popular; „Concertul învierii".

Părintele P. Savin, preşedintele Căminului cultural, a mulţămit şi foarte mişcat a arătat cât de mult l'a impresionat cântarea acestor cântece şi frumoasa iniţiativă de a îmbina cântecele religioase la ase­menea serbări. D-aa a împărţit din biblioteca căminului cărţi elevilor, după care s'a dus pe la familii şi s'a vizitat satul.

A doua zi oaspeţii au plecat iar noi am rămas cu mulţumirea că osteneala noastră a fost în destul de răsplătită, deşi unii dintre inte­lectuali şi fruntaşi, au stat într'o condamnabilă nepăsare lucru ce n'a putut decât să le mărească ri­dicolul a/ătând şi ou aceasta încă odată câtă dreptate a avut poetul:

„La faptă bună puţini s'adună Dar mult pot puţini buni îm­

preună ! . . Jorăştii au avut o sărbătoare, iar

Căminul cultural şi-a înscris o pa­gină de muncă adevărată în slujba culturii, căreia şi-a închinat exi­stenţa. A. V.

Din Mehadia ( C . Severin.) 0 bucurie mare au avut locuitorii

din comună în ziua de Sf. Gheorghe văzând că fii neamului nostru ştiu să fie folositori pentru cei cari i-au crescut şi pentru cei cari cheltuesc sume mari cu întreţinerea lor în şcoală. . gji

Uu grup de 30 studenţi între cari şi trei studente, din „Cercul Aca­demic Bănăţean", în loc ca să odih­nească cât a ţinut vacanţa, au ple­cat cu făclia aprinsă, propovădu­ind în calea lor mai multă lumină.

La şezătoarea artistico-culturală, ce au dat, a luat parte un public destul de mare, dându-se dovadă că orice propagandă culturală, care are ca scop înflorirea neamului românesc, e bine venită şi bine pri­mită.

S'a jucat o piesă pe lângă un succes desăvârşit şi s'au cântat mai multe compoziţii în aşa fel, cum rare ori am fost obişnuiţi să auzim, la noi în comună.

Laudă se cuvine d-lui Sava Go-lumba, conducătorul grupului de studenţi.

D. L

î n g r i j i r e a p l a n t e l o r Ca l egumele să crească bine

trebuiesc uda te , pl ivi te şi săpa te . F ă r ă a p ă des tu l ă l egumele t â n ­jesc, ce le ifrunzoase nici n u s e pot cu l t iva , c a de ex. conop ida şi ţe l ina, i a r u n e l e d in l ipsa a-pe i d e v i n nefoiosibile: guli i le se fac l emnoase , r id ichi le b u r e ţ o a -ise.

Cea m a i b u n ă a p ă p e n t r u u d a t este a p a cu rgă toa re şi apo i a p a d e lac . . A p a d i n f â n t â n ă n u se poa te î n t r e b u i n ţ a p e n t r u u d a t î n d a t ă d u p ă c e o scoatem, e a t r e b u e scoasă d i m i n e a ţ a şi t u r ­n a t ă în n iş te bu toa ie c a s ă se încă lzească peste >zi d e raze le soare lu i , i a r iseara o p u t e m folo­si p e n t r u uda t , u d a t u l se face c u s t rop i toa rea şi în a ş a m ă s u r ă c a să p ă t r u n d ă p â n ă l a r ă d ă c i n i . Nici oda tă n u u d ă m pes t e zi, când l egumele s u n t p r e a înfer-b â n t a t e , căc i ele s e po t opă r i . N a t u r a însăşi! ne a r a t ă ace s t l u c r u p r i n fap tu l , c ă în to tdeau ­n a îna in te de ploaie se r ăco re ş t e v r e m e a sau p r i n v â n t s a u m a i des p r i n înoura re . care acopere s u p r a f a ţ a p ă m â n t u l u i c o n t r a r aze lo r soare lu i c a o p e r d e a ş i n u m a i d u p ă aceea v ine p loa ia . N a t u r a l că şi p lan te le ş i-au î n ­t o c m i t ifeiul d e v ie ţu i re conform aces tor eond i ţ iun i .

P l i v i t u l se face t o t d e a u n a d u ­p ă ploaie s a u d u p ă c e s ' a u d a t p ă m â n t u l blitme, căci a t u n c i b u -ruen i l e s e pot scoate u ş o r cu r ă d ă c i n i ou tot . B u r u e n i l e se a -d u n ă g r ă m a d ă ş i s e a r u n c ă p e gunoi , m a i a l e s d a c ă e l e n ' a u fost l ă sa t e s ă .crească p â n ă a u p r o d u s s ă m â n ţ e , căc i î n aces t caz s ă m i n ţ e l e s 'ar p ă s t r a în gu­noi, i a r maii t â r z iu a r creşte p e p ă m â n t u l g u n o i t s a u c h i a r pe g u n o i u .

S ă p a t u l şi s c o r m o n i t u l pă ­m â n t u l u i este foarte d e m a r e folos. P ă m â n t u l s ă p a t b ine lasă s ă p ă t r u n d ă a p a p â n ă l a r ă d ă ­c in i le p l an te lo r , .tot astfel ş i r a -izele soare lui , p â n ă c â n d p ă m â n ­t u l bă t ă to r i t , bă tuc i t e ca o scoar ţ e p e n t r u c a r e n u vor face scoar ţ ă p r i n care n u p o a t e păc t r u n d e a p a şi a e r u l î n a d â n c i m e . Legume le s e sapă c u s a p a s a u săpă l iga . P ă m â n t u l în u r m a a-ces te i l u c r ă r i va r ă m â n e c â t m a i n e t e d .

Să ţ i n e m s e a m a n u c u m v a l a aceas t ă l u c r a r e s ă v ă t ă m ă m r ă ­dăc in i l e l egumelor . S ă p a t u l s ă face cel p u ţ i n de d o u ă o r i î n t im­p u l c reş te r i i . Aces t l u c r u t r ebue făcut c i l iar ф î n t i m p secetos, altfel p l a n t e l e n u s e vor p u t e a desvol ta .

Legumele , c a o r i ca re a l t e vie­ţu i toa re îşi au d u ş m a n i i lor . D i n t r e aceş t i d u ş m a n i cei m a i cunoscu ţ i s u n t purec i i , c a r i a t a ­că m a i a l e s frunziele c r u d e d e va rză (eurechiu) şi r id ich i . ,Se p o t s t â r p i aceş t i pa raz i ţ i dacă c e r n e m pes te legumele a t a c a t e cenuşe s a u fun ing ine . Se m a i p o a t e s t rop i s t r a t u l şi cu apă a-mes t eca t ă c u pucioasă . iStropi-t u l îl facem c u o m ă t u r ă , c u oa ­re t o t d e a u n a a m e s t e c ă m b i n e puc ioasa cu apa .

Uneor i s e ivesc p rea m u l ţ i melci î n g r ă d i n a de l egume , mai ' a les d u p ă p loa ie . Aceş t ia se p o t culege c u m â n a , d a r s e n a i p o a ­te stropű s t r a t u l -şi cu l ap t e de v a r s a u c u g ips (ipsos) ide ca r e să feresc melc i i c a de foc. E fo­ar te b u n ă .şi s a r e a d e m a r e con­t r a melc i lor pe care o p r e s a r ă m în j u r u l p l an te lo r fo rmând câ t e uri m i c cerc . Când m e l c u l d ă d e s a r e să r e t r a g e şi o iea într 'al/tă p a r t e . S e a r a p u t e m aşeza p e r ă -zoarelie^ s t r a t u r i l o r şjil bucă ţ i d e s c â n d u r i u n s e .cu u n s o a r e s a u u n t r ânced . D iminea ţ a melci i vor fi l ip i ţ i d e aceste s c â n d u r i , pe carii îi a d u n ă m şi-i n i m i c i m s a u îi d ă m păsăr i lo r , m a i c u s e a m ă ra ţe lo r . Scându r i l e ace ­s t e a d e cu d i m i n e a ţ ă trebueisc a d u n a t e şi puse l a u m b r ă , căc i altfel u n s o a r e a s e v a absorbi î n ele şi n u se vor m a i p u t e a în t r e ­b u i n ţ a .

Mari s t r icăc iuni ne pot face şi omiilziie. Şi c u m l egume le n u s ' a r p u t e a folosi d a c ă l e -am stropi ca via, itrebue s ă găs im a l t ă dof-torie . Omizile n u po t sufer i m i ­r o s u l cânep i i , de aceea e h ibe dacă n i u e m 3 fire d e cânepă în-t r ' u n v a s cu apă, în care se i a s ă 24 ore . După a c e a s t a foile vor fi s t rop i te cu aceas tă .apă. Omizi le c a d şi mor . C a f lutur i i să nu - ş i d e p u n ă ouă le p e f runzele legu­m e l o r e b ine să se s a m e n e ici-co-lea câ t e u n fir de cânepă în g r ă ­d ină , încă c u c â t e v a s ă p t ă m â n i î na in t e de a r ă s ă d i legumele .

Coropişn i ţa es te u n a d i n t r e cele m a i per icu loase insecte . U m b l ă nuai m u l t pe sub p ă m â n t şi r oade r ădăc in i l e p lan te lo r .

Dacă aceas tă insec tă s'a p r e a î n m u l ţ i t p u t e m s c ă p a d e ea fă­c â n d î n g r ă d i n ă o g r o a p ă pe c a ­re o u m p l e m cu bă legar d e cal , care d u p ă c u m ş t im ţ ine m u l t ă că ldu ră . E a se va adăpos t i aici , de u n d e apoi o scoatem î m p r e u ­n ă c u bă lega ru l si o n imic im. Ne mail p u t e m feri de ea d a c ă să -m â n ă m ici-colea c â t e v a fire de f loarea soarelui . Ule iu l ce con­ţ ine aceas tă p l a n t ă este o t r a v ă p e n t r u ea. Câr t i ţ a încă v ine în a ju to ru l g r ă d i n a r u l u i s t â r p i n d coropişni ţa .

In igrădinări i le g e r m a n e , con­t r a aces te i insecte g răd ina r i i se folosesc de broaş te le râ ioase , sau le s târpesc în nop ţ i l e în tu ­necoase făcând foc din câlţii m u ­ia ţ i în p ă c u r ă . La vede rea l u m i nii focului e le vor n ă p u s t i asu­p r a focului în tocmai c a f lu tu r i i a s u p r a flăcării l umin i i .

"i: F l o r i a n

Wfaţa culturală tu Turnu-$everfn R e u n i u n e a r o m â n ă de c â n t ă r i

d i n Orşotva (Banat) a d a t î n s a r a de 11 Apr i l ie î n s a l a t e a t r u l u i o-răşemesic o f rumoasă se rbare ar­t is t ică.

P r o g r a m u l a fost c o m p u s d i n b u c ă ţ i clasice şi p o p u l a r e d e a u ­tori r o m â n i şi s t r ă i n i : Vidu, Bre-d iceanu , Mureşeanu , I. St. P a u -liam, Domide., S c h u m a n , Bort-n e a n k i j , Branowiskij, bucă ţ i cu soli şi cu a c o m p a n i a m e n t u l l a p i a n .

D-1 profesor de m u z i c ă şi con­d u c ă t o r u l .corului „Doina", a ţii-

P r o g r a m u l a fost u r m ă t o r u l : A n a Logo jana cân tec n a ţ i o n a l

c â n t a t de o r c h e s t r a şcoalei nor­m a l e ide fete.

Genia l i t a tea l i r ică a l u i Emi -n e s c u «conferinţă ţ i n u t ă d e d 4 profesor u n i v e r s i t a r Mihai l Dra-gomiirescu.

A m i n t i r i d in B u c u r e ş t i potpo-uri! d e Georgescu, c â n t a t e d e or­ches t r a şcoalei n o r m a l e de fete.

D a n s u r i na ţ iona l e , juca te de elevele şcoalei n o r m a l e de fete.

Orches t r a c o n d u s ă de d. ma­es t ru I. .Schuller.

bege pentru poliţia rurala

URAL' - s e EN

PALATUL TEATRULUI DÍN T ü R N J SEVERIN

n u t o voi lure despre „Rolul co­l u r i l o r d in Bana t " .

D u p ă amiază a u sosit c o r i ş t i cu t r e n u l d insp re T i m i ş o a r a u n d e în s t a ţ i a loca lă se afla o m u l ţ i ­me de ce tă ţen i car i a ş t e p t a u cu n e r ă b d a r e sos i rea lor. Corul soc . „Doina" şi al şcoalei N o r m a ­le d e băeţ i c o n d u s d e d. m a e s t r u V. Builcă şi unuiziea r e g i m e n t u l u i 95 In i . a u cân ta t tot t i m p u l . D-1 I. St. P a u l i a n la sosire p r i n câ­t e v a c u v i n t e mi şcă toa re a a r ă t a t d r a g o s t e a pe c a r e o p ă s t r ă m fa­ţă d e fraţii ' noş t r i .

Apoi coru l societăţ i i „Doina" a c â n t a t c ân t ecu l „Bine-aţ i veni t" , d u p ă aceea a u m e r s cu toţ i i în corpore p â n ă în oraş. la P a l a t u l teatnuiiui o răşenesc .

S a r a a a v u t loc concer tu l . Reu-şiva aifost m i n u n a t ă .

D u p ă tenmimare a u r m a t o ma­s ă c o m u n ă în s a l a r e s t a u r a n t u ­lu i a t e a t r u l u i i a r în zoru l zilei la oi-a 4 oaspeţii 1 a u p ă r ă s i t ora­şu l înapoindu -ISE c u impres i i an inuna t e de d r a g o s t e a ce ,li s 'au a r ă t a t d i n p a r t e a sever ineni lor .

Casa L u m i n i i d in Mehedin ţ i , a ţ i n u t î n s a l a t e a t r u l u i o răşenesc .a 13-a şezătoare .

T recând să rbă to r i l e şezători­le v o r icontinua r egu la t .

P e r s o a n e l e c a r i doresc a d a concursul , se vor a d r e s a l a coimi-tet , cu sed iu l la l iceul T r a i a n .

Conferenţ iar i i a n u n ţ a ţ i s u n t : G\ Ionescu-Şişeişti, d r . Ioan Jia-n u d e p u t a t , C. Moisil, C. Rădu-lescu-Motru D.Pompeiu, C. Ma-riinescu prof. u n i v e r s i t a r Cluj, ing ine r I. Vasii'liu T imişoa ra şi G. Cons tan t inescu ,

— La Unive r s i t a t ea P o p u l a r ă d i n p a l a t u l t e a t r u l u i c u l t u r a l a vorbi t în z iua d e . 11 Apri l ie d. I s t ra te Micescu, d e c a n u l ba rou­lui Ilfov, despre Renaş t e rea şi m e n i r e a idei i de d r e p t a t e

— iDin i n i ţ i a t i va l u a t ă de d-1 dr . Tra i lescu , „Casa L u m i n e i " a d a t o s e rba re c u l t u r a l ă , la noi , în vede rea a d u n ă r i i u n u i fond p e n t r u r id i ca rea m o n u m e n t u l u i lu i M. E m i n e s c u în Bucureş t i . Serbarea a r euş i t foar te Mne. Cu aces t pr i le j s 'au s t r â n s 20 m i i die lei şi s 'au t r im i s comte tu lu i or­gan iza to r Idleila z i a r u l („Cuvân­t u l " d i n Bucureş t i .

4x. aăstăsescu

SITUAŢIA POLITICA In ţară.

C â n d d-1 Octav ian Goga şi-a vorbi t cea d i n t â i c u v â n t a r e în p a r l a m e n t u l ţăr i i , a fost spr i j i ­n i t şi de d e p u t a ţ i i ţ ă r ă n i ş t i . Se' credea a tunc i , c ă fa ţă d e u n i r e a p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l cu cel na ţ io ­n a l i s t a l popo ru lu i se p regă teş te o n o u ă u n i r e : i n t r e p a r t i d u l po­poru lu i îşi cel ţ ă răn i s t .

I n t i m p u l d in u r m ă a a v u t loc însă o î n t â m p l a r e , c a r e a sch im­b a t cu to tu l fa ţa luc rur i lo r . De-puta/tiul P a n t i l i m o n Hal ipa , meimlbm al p a r t i d u l u i ţ ă r ă n i s t ş i fost -ministru a fost p ă l m u i t de u n loco tenen t d e jandar imi cu pr i le ju l u n e i a d u n ă r i popora le . Depu ta ţ i i ţ ă răn i ş t i , .a ră tându-ş i n e n m l ţ u m i r e a în p a r l a m e n t , a u c e r u t g u v e r n u l u i c a n u m i t u l lo­co tenen t s ă fie a s p r u pedeps i t . Guve rnu l a p romis , că f ap t a ne- 1

socoti tă a loco tenen tu lu i die j an­darmii n u via r ă m â n e n e p e d e p ­s i tă . L a ce rea par t idulu i ! ţ ă r ă ­nesc s 'a a l ă t u r a t şi p a r t i d u l na­ţ iona l p r i n toţi depu ta ţ i i c a r i a u fost d e fa ţă . Astfel apoi, s ' a fă­cu t o m a r e ap rop ie re î n t r e pa r ­t idu l na ţ iona l ş i ţ ă r ănesc . S'a în­che ia t în t re ele o tovărăşie de l u p t ă p e n t r u r ă s t u r n a r e a guver ­n u l u i .

Gazetele l iberale s p u n însă , că g u v e r n u l va u r m a să^şi facă da to r i a şii c ă nici vocrbă n u poa­te fi d e o a p r o p i a t ă s c h i m b a r e de guvern..

In streinătate.

C u m se ştie, p r e şed in t e a l Ger­m a n i e i a fost a l e s m a r e ş a l u l H indenburg , c a r e a c o n d u s m a ­re le r ă sbo iu şi care e m â n a cea d reap tă a fostului î m p ă r a t Wil ­h e l m .

Această аіеіо-ете a n e m u l ţ u m i t toa te guve rne l e Europe i , m a i a-les F r a n ţ a şi Angl ia . S 'au lua t m ă s u r i l e t rebuincioase , c a Hin­d e n b u r g s ă n u m a i p o a t ă înce­p e u n n o u răisboiu.

Din Bu lga r i a sosesc ş t i r i despre no ui înce rcă r i de r ă scu -l a re a ţăr i i F i ru l une l t i r i lo r se ţese la Viena u n d e se găsesc m u l ţ i Bu lga r i r evo lu ţ ionar i ,

carii sun t î n cele m a i s t r â n s e le­gă tu r i cu bolşevicii d i n Rusia . Ca să p o a t ă îmnied ica nou i tu l ­b u r ă r i în ţa ră , g u v e r n u l b u l g a r a c e r u t să i-se î ngădu i a s eă spo­r i r e a a rma te i . A s u p r a acestei ce­re r i ш ho tă r î Socie ta tea Na ţ iu ­ni lor .

0 sfântă amintire I n z iua d e 9 Apri l ie , 1925, S ' a

s ă v â r ş i t d in v ia ţă ia l o c u i n ţ a ea, m u l t i ub i tu l m e u bunic Ghi ţă Stoica, în e t a t e d e 76 a n i . Via ţa sa a, fost s c u r t a t ă m a i m u l t din c a u z a c h i n u r i l o r î n d u r a t e sub ocupa ţ i a d u ş m a n ă .

U n p ios s e n t i m e n t d e r ecuno­ş t in ţă , o s fân tă a m i n t i r e , m ă fa­ce s ă nu- i ui t , m e m o r i a E l este u n u l d in t r e aceia , ca re s imbol i ­zează s fân ta jer tfă , a d u s ă pen­t r u idea lu l ş i d r e p t a t e a n e a m u ­lui .

Da ! r ă m â n r ecunoscă to r e te rn , n e u i t a t u l u i m e u bun ic , p e n t r u d e v o t a m e n t u l s ă u fără m a r g i n i cu CĂREI ş i -a p u s î n joc, v i a ţ a lu i p e n t r u m i n e i n t i m p u l ocupaţ ie i . E v a d a s e m idin l a g ă r u l de^ pr izo­n ier i de l à S l a t i na , c u scopu l de e, t rece f ron tu l î n Moldova. AceOr s t a e r a în c u m p l i t a i a r n ă a a n u ­lu i 1917. Din c a u z a a s p r i m e i a-celei i e rn i , n u m i - a m p u t u t rea ­liza ţ i n t a do r i t ă , c i a t r ebu i t s ă m ă în to rc a c a s ă . P ă r i n ţ i i m e i e-r a u (refugiaţi î n Moldova. Acasă n u m a i r ă m ă s e s e r ă d i n toa t e ru ­de le mele , d e c â t u n s e rv i t o r bă­t r â n c u n u m e l e d e Florea , ol­t e a n d e o r ig ină — î m p r e u n ă c u b u n i c u l ş i bun ica , c a r e c â n d n i ' a u văzut , n u m a i ş t i au C E s ă facă ide bucur ie , deoarece auzi­s e r ă c ă a m m u r i t şi f i indcă e r a m u l t i m a o d r a s l ă c e m a i r ă m ă s e ­s e m d i n faimilia lor ; d a r bucu­r i a le-a fost s c u r t ă , căci l e -am d e s t ă i n u i t i m e d i a t p i a n u l m e u şi î n loc d e b u c u r i e le-<am fost c a o a d e v ă r a t ă pacos t e căc i a u t r e ­b u i t să s e expue m u l t , s ă -mi fa­că de s t r a j ă î n tot t i m p u l acelei gre le i e rne , t r ă i n d în or ice m o ­m e n t cu frică şi cu groază , că m ă vor descoper i s a u m ă vor p r i n d e n e m ţ i i şi apo i m ă vor împuşca , d u p ă ' c u m ISE vorbia în sat . Da, n u voi u i t a n i c ioda t ă pe d e c e d a t u l m e u b u n i c şi p e bie tul m o ş F lorea , .santineleLe m e l e ne ­ado rmi t e , c a r i c u m p r i n d e a u de veste că n e m ţ i i a u i n t r a t î n sa t , n u m a i ce i a u z i a m că-imi s p u n e : „sui-te în pod, s a u a scunde - t e ta tă , că v in i a r ă ş câinii po topi -AR D u m n e z e u " . De m u l t e o r i e-r a m s ă fiu împuşca t , l u c r u ce Ta s g u d u i t foar te mu l t . D a r m a ­r e a golgota a sufer in ţe lor , a fost î n să d u p ă p l e c a r e a m e a la front, căci a t unc i bieţ i i me i bun ic i a u fost duşi s u b ba ione te d e colo, p â n ă colo la icercetare ş i închiş i în t e m n i ţ ă la Târgoviş te , u n d e zilnic e r au a m e n i n ţ a ţ i cu m o a r ­tea, c h i n u i ţ i c u foamea ş i bă­ta ia . D E aceia zic: D e a p u r u r i să-i fie m e m o r i a veşn ică şi feri­c i t ă od ihnă , b u n i c u l u i decedat , p e n t r u fapta lu i r o m â n e a s c ă şi de a d m i r a b i l a l t r u i s m .

M. ETHIŢESCU

Scopu l aces te i legi, est* de a . ţ se lasigura p e t e r i to r iu l r u r a l b u n a r â n d u i a l ă , s i g u r a n ţ a p u ­blică şi aduce rea l a îndep l in i r e a legilor ş i r egu l amen te lo r de a d m i n i s t r a ţ i e publ ică .

Aceas tă lege c u p r i n d e : 1. P a z a holdelor , livezilor, să­

dir i lor şi d u m b r ă v i l o r ; 2. P ă ş u n a r e a vitelor, s t r i că ­

c iun i , .amenzi şi d e s p ă g u b i r i ; 3. Vite de p r i p a s ; 4. P a z a c o n t r a făcător i lor de

ne le; _ 5. S t â r p i r e a de insecte , p ă s ă r i

şi a n i m a l e s t r i că toa re şi 6. Delicte şi con t r aven ţ i i .

Paza holdelor şi a ţarinilor Р а г а holdelor , Ііѵейіііог şi

d u m b r ă v i l o r se fa.<ţe de că t re goarzi i câmpen i , n u m i ţ i -de c ă t r e au to r i t a t e a c o m u n a l ă şi p l ă t i ţ i d in fondur i le c o m u n a l e .

Aceş t i ga rd ien i (pândar i ) vor face pol i ţ ia c â m p e a n ă şi vor r a p o r t a au to r i t ă ţ e i c o m u n a l e , toate in f rac ţ iun i le r u r a l e câ te a u descoperi t .

Ei vor fi r ă s p u n z ă t o r i de pa­g u b a p r i c inu i t ă d a c ă în 24 ore n u vor r a p o r t a d e s u r e inf rac ţ i ­un i le c e s ' au comis .

Despre păşunarea vitelor. Nimeni n u poa te p ă ş u n a v i ­

tele sa:le p e p r o p r i e t a t e a a l tu ia , fără voia ş i c o n s i m ţ ă m â n t u l lu i .

P ă ş u n a r e a vi te lor fără păz i to r în locur i le ne îng răd i t e e s t e o-p r i t ă în or ice t i m p .

Vitelbe p r i n s e la p ă ş u n a t p e lo­cul a l t u i a s e vor î n c h i d e l a obo­r u l c o m u n a l . F ieca re c o m u n ă este ob l iga tă s ă a ibă u n obor u n ­de s e vor închide vitele.

C o m u n a v a ţ ine u n reg i s t ru , n u m e r o t a t şi s igi lat d e A d m i n i ­s t r a t o r u l d e plasă , în care se v a trece î n f iecare zi v i te le m e n i s e la obor, cu a r ă t a r e a n u m e l u i ce­lui c e le-a a d u s , felul v i te lor id n u m ă r u l lor şi n u m e l e s t ă p â n u ­lui hoidei .

Vitele a d u s e l a obor se vor ţ i­ne h r ă n i n d u - s e d e c o m u n ă p â n ă la iv i rea s t ă p â n u l u i , c ă r u i a i se va el ibera , Uupă ce v a p l ă t i a-mena i le p r evăzu t e de lege. S tă ­p â n u l vi te lor p r inse , pe locu l a l ­tuia, es te răspuniză tor ş i de pa­gubele a d u s e p r i n s t r i căc iune .

V a t ă d e p r ipa s , se n u m e ş t e a-tunc i c a n a l i ind p r i n s ă pe p ă ­m â n t s t r ă i n şi înci i isă l a obor n u a fost r e c l a m a t ă de n i m e n i in t i m p d e 3 zile.

D u p ă ce o vi tă a fost dec la ra ­tă de p r i p a s , se î n t r e ţ i n e d e co­m u n ă s au s e d ă în p r i m i r e a u-n u i locui tor care o va îngr i j i .

Acel, c ă r u i a i s 'a d a t v i t a în îngr i j i re o poa te î n t r e b u i n ţ a d u ­pa, lüíeistuínavia sa, î n s ă î n aces t caz n u m a i poa te p r e t i nde h r a ­n a ş i .chieituieliie d e în t r e ţ i ne re .

Vi ta asitiel d e c l a r a t ă de p r i ­pas , s e va ţ ine t i m p d e 6 lun i d e ziiie, în c a r e t i m p s e v a face pub l i ca ţ i un i şi se va r a p o r t a a u ­torităţilor supe r ioa re . D a c ă î n a-cest t i m p de 6 lun i , n u s e iveş te s t ă p â n u l , v i t a s e va v inde p r i n l ic i ta ţ ie publ ică , i a r p r e ţ u l eişit se v a v ă r s a l a fondul c o m u n a l d u p ă ce s e vor s cade che l tu ie l i ­le de în t r e ţ ine re ş i costul s t r i că ­ciunea.

Gel ce v a t ă i n u i o v i tă de p r i ­p a s , se va socoiti ca furt, ş i se v a pedeps i cu înch isoare d e i a 15 zi­le l a 2 a n i ş i c â t e o d a t ă şi cu a m e n d ă d e l à 50—1000 d e lei.

Faza contra făcătorilor de rele şi dărilor de foc.

Ală tu r i d e j a n d a r m i , p e n t r u p a z a comune lor s u n t a n g a j a ţ i cu a n u l , paznic i , goarz i c o m u n a l i . Aceş t ia s u n t p u ş i isub c o n t r o l u l şefului de post . Şeful ide pos t î n o r g a n i z a r e a serv ic iu lu i de' p a z ă t rebue să h o t ă r a s c ă păz i to r i lo r ~rec is sec toru l p e n t r u o r d i n e a şi l in iş tea c ă r u i a r ă s p u n d e .

Păzitoriiii trebuesic î n v ă ţ a ţ i să rapor teze or i de c â t e or i s u n t cont ro la ţ i , tot ce p r iveş t e o r d i ­n e a şi s i gu ran ţ a . Es te opr i t a s e î n t r e b u i n ţ a gua rz i c o m u n a l i p e n t r u serviciu pa r t i cu l a r e .

vo r încheia, e l ibe rând dovezi d i carn»te i» d e a m e n z i respecta1

p e n t r u u r m ă t o a r e l e aba te r i : StrejerM s a u guarz i i comunii

c e vor fi găs i ţ i l i p să d in p o s t a« d o r m i n d la pos t vor fi amendJ c u 5,15 s a u 30 lei a m e n d ă î n i losu l coimiuniei.

Legea obl igă pe or ice locuit a sării î n a ju to ru l s t r e je r i lo r p \ t r u p r i n d e r e a făcător i lor d e rel'

a) J .audarmi i ap l ică ameinö p e baza procese lor verba le 1

s a u î n caz d e foc, pedeps ind ' amjendă delà 200—1000 iei 1

ace l ce n u v a d a aces t ajutor;-i a r în cazur i m a i uşoare , janda m i i p l u t o n i e r i şefi de pos t p ap l i ca a m e n d a p â n ă l a 30 d e 1' i

In caz de schiloidire, strej«J s a u guarz i i r u r a l i , î n l u p t a ' j j făcător i i de rele, p r i m e s c .di s t a t c a r ă s p l a t ă o pens i e lunfli D şi s c u t i r e d e p l a t a impoizitul» ' Acela c a r e v a fi r ăn i t , p r imei <\ d e l à s t a t o r ă s p l a t ă în b a n i ; Й j s o ţ i a celui c e a m u r i t , pr imei I o pens i e pe v i a ţ ă de 500 lei Í î na r , c a r e d u p ă m o a r t e a ei 1 . t rece a s u p r a copiilor p â n ă ' m a j o r a r e a ce lu i m a i m i c .

De a s e m e n e a se v a p e d e p s i 1

a m e n d ă de l à 10—150 de lei , se bit d e d e s p ă g u b i r e a civilă:

1. Cel ce v a a p r i n d e foc pÀ c â m p i i , ţ a r in i , l ivezi şi sădit î n t r ' o d i s t a n ţ ă m a i m i c ă d e s t â n j e n i (50 metrii) de locuiui p ă d u r i , p â r l o a g e .pometuri , gjj dur i , c lă i de gr âne , d e p a e g| d e fân .

2. Cel ce ş i -a l u a t p e ascuns însuş i t fă ră învo i rea proprie^ r u l u i s t r u g u r i şi or ice fel , druicte d i n g răd in i , d i n livezi j | p o m e t u r i şi a l t e săd i r i .

3. Cel ce a t ă i a t s a u f rân t crj c i le a rbor i lor rod i to r i de p e щ p r i e t a t e a a l t u i a .

4. Cel ce a f r ân t a l to iur i l e a j u p u i t coaja a rbor i lo r p e e ioa re d e pe p r o p r i e t a t e a a l

5) Cel ce a , a s t u p a t ş a n ţ u r i ^ a dă râmat , r i d i ca t s a u r u p t Q grăd i tu r i l e , a t ă i a t m â r ă c k g a r d u r i l o r a l t u i a .

6. Cel ce a I n t r o d u s fără соц, s i imţământu l p r o p r i e t a r u l u i q, ale posesoru lu i , v i te în or ice f(

d e livezi, f âne ţe , vii, r ă s a d n i ţ e j pomi rod i to r i şi a l t e asemeriq s ăd i r i .

7. Cel ce a s t r ica t , sp.art s a u ц g a r d u r i l e şi înch ide r i l e сошщц s a u p a r t i c u l a r e .

8. Cel ce a i n t r a t că la re s a u e t r ă s u r a pe locur i le s ă m ă n a t e .

9. Gel ce a t ă i a t s au distrii g r â n e în sp icu r i s a u .alte ааеіщ n e a p r o d u c t e

10. Cei ce v a u c i d e c u r e a то i n ţ ă , dobi toace de or ice fel &u c â i n i d in pază, p e loc s t r ă i n

11. Cel ce v a f rânge s a u Щ mia i n s t r u m e n t e de m u n c a pi m â n t u l u i în t i m p u l l u c r u l u i

12. iQel ce v a s t r i c a drumurjl publ ice p i n s ă p ă t u r i , larăturj r i d i c a r e de p ie t re , d e podlini a l te a semea .

l t i : » i i C Ţ 1 0 ^ A L E y i N E R I LA 8 MAI, a sosit Û

v Cluj, dl Const. Gh. CUEU-Bot» ş&ni, directorul publicaţiunii patrio tise, „Biblioteca războiului."

D sa a avut convorbiri cu mi multe persoane de seamă din Cluj în scop de propagandă culturali DRÍETENII noştri. In toate ora * şele, târguşoarele şi comuni rurale din România, vrem sä avei prieteni grupaţi în jurul mişoăr noastre culturaie. Ei vor trebui « De scrie în foae: fapte bune, mi| carea culturală, artistică, economic şi industrială din localitatea în car trăesc. Ştiri de asemenea natui r încât să intereseze intelectualii ora şelor, muncitorii de prin ateiien şi fabrici şi lumea delà sate, prie, tenii no vor trimite aderarea loi, iar redacţia le va răspunde ce к de făcut.

RUGĂN pe abonaţii noştri din America, dacă nu primesc

foaea regulat să facă cunoscut administraţiei noastre, pentru a li-se trimite foile lipsă. Delà noi să expediază în bună regulă.

Ш

• c o r n u t e s e î m b o T i t e l e

î m b o l n ă v e s c

Foţi asigura vitele con­tra bolilor §i poţi ajuta îngroparea lor prin fo­

losirea puternicului.

D E S I N F E C T al primmedioului veterinar David Eleme? protejat cu marcă legală. M V I M A I M U L T ! Boală de porci, călbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmariej preoţi, învăţători şi dnii proprietarii oare se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. V« kg. în cutie 20 de lei ou instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă se trimite cu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA:

SO ÓSác COMP, TÂM G U-MUBAŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.

Іл comande r n j á m adresa exaciă, Judeţul si poată nltimS.

Numărul 110 VULTUBÄ POPOBULÜl Pagina ö

Uneltirile bolşevicilor în Bulgaria E v i u în m e m o r i a t u t u r o r fe­

lu l euim iStamibolinsiky şi pr i«-teaili l u i poli t ici a u l u a t condu­cerea s t a t u l u i b u l g a r p r i n t e ­r o a r e şi a s a s i n a t e ; s e ş t ie că î n a n u l 1923 acest g u v e r n r evo lu ­ţ iona r a foiS't răpus, î n c e p â n d c u a s a s i n a r e a lu i Stamlboilinisky că­r e i a i-<a u r m a t a l t e asiasiitaiatte şi î n u r m ă s 'a s fâ r ş i t c u j u d e c a r e a t u t u r o r celor r a m a ş i în v i a ţ ă d i n aces t nenoroc i t cab ine t . Toate s ' au pe t r ecu t î n t r ' u n .tâmp re la ­t iv scu r t şi e u n e p u t i n ţ ă die a fi prevăiaute.

S ' a dovedi t î n u n m ă ică lovi tu­r a de s ta t d a t ă de> că t r e S t a m -boilinsky şeful p a r t i d u l u i coaniu-n i s t - a g r a r i a n d in Bulgiaaúa, a fost p u s ă l a cale î n Berl in , î n tovă ră ş i a ibolşevieilor c a r i după -œ şi-au creia t acolo o c en t r a l ă .de conspi ra ţ i i şi c o m p l o t u r i o-dioiasie, ş i -au î n t i n s ş i desfăcut firul complo tu r i l o r î n t o a t e .sta­tele Europe i runde a u af la t n u ­m a i o<ameni c a r i s ă le ascul te porunci le . P r i m a v i c t imă a bol­şevicilor deplasaţii d in Moscova a căzut Bu lga r i a şi dacă r eac ţ i -iunea p o p o r u l u i c u m i n t e a sănă­toasă î n t â r z i a a m fi a v u t p r i l e ­ju l .să veide.ni s t a t u l vec in îno­t ând in s â n g e şal r u i n e .

P l a n u r i l e 'bolşevicilor dan cen­t r a l a Ber l in şi c u sed iu l î n Mos­cova a u .fost descoperi te 'Şi Staim-boilinSky şi-a lua t p l a t a ibilnieinue-r i t a t ă fiind oimorît, în u r m ă ace-iaş isoairtă a u avu t -o m i n i ş t r i d i n ace l cab ine t r ă m a ş i î n Bul ­g a r i a în m o m e n t u l funiei gene­ra le .

C â r m a s t a tu lu i b u l g a r a fost •luată d e că t re p a r t i z a n i i lud Ţancoff. In v r e m u r i foiarte gre­le şi când în B u l g a r i a bolşevici i îşi i n s t a l a s e r ă o fil ială c a r e n u contenea cu a s a s i n a r e a oiaimenii-lor de ordine , g u v e r n u l Ţancoff s'a a şeza t pe l u c r u şi i-a r e u ş i t a potol i mişcă r i l e a n a r h i c e şi a p u n e p u ţ i n ă o r d i n e în a d m i n i ­s t r a ţ i a isitatuilui. Măsur i l e d ra ­stice lua te d i n t r u începu t ne -au făcut să c r e d e m c ă bolşevici i vor fi t r imiş i la locul l o r şi că v ia ţ a n o r m a l ă î n B u l g a r i a v a l u a fi inţă. Aişteptăriile ue^au fost î n s ă înşe la te .

0 s lăb ic iune omenească , ca ­rac te r i s t i că dealtfel , a foist fata­lă g u v e r n u l u i Ţancoff. Grezân-du^sie s t ă p â n p e s i t ua ţ i e a înce­p u t a a c o r d a consp i ra to r i lo r d e odilniOiară aimnestii şi aces te g ra ­ţ ier i iisvorîte d i n t r ' u n î n a l t s i m ţ uman: a u în lesn i t şi î n c u r a j a t bolşevicii p e n t r u o n o n ă aven ­tură. Lă sa ţ i l iber i d in t emn i ţ e s 'au p u s pe l u c r u şi ia tă azi .din n o u B u l g a r i a în t e a t r u l u n o r s â n g e r o a s e lupte c u e lemente le r e a c ţ i o n a r e ; d in n o u vedem p e a r e n ă p e (bolşevicii eoimunlilzaiţi î n l u p t ă cu a r m a t a r e g u l a t ă şi pe c â m p r ă m â n m i i ide c a d a v r e .

Ziarele şi t e l e g r a m ele n e aJdue veş t i d in t re cele m a i d u r e r o a s e . L a 15 Apr i l ie g e n e r a l u l Ghierasi-moiff a fost î m p u ş c a t , în aoelaş t i m p bande de a n a r h i ş t i au în-

cerca t să întcunjoar» A u t o m o ' b i -c a r e л *că,pat cu v ia ţă n u m a i da to r i t ă u n o r ferici te î n t â m ­p l ă r i . Aces to ra le*-» u r m a t o lo­v i t u r ă imdişetaaseă f ă r ă p e r e c h e în isitoria l u m i i c ivi l izate . I n b i ­se r ica idin Sofia o m a ş i n ă infer­n a l ă aşeza tă işii exp loda t ă l a t i m p a u c i s s u t e de o a m e n i î n t r e c a r i n u m a i p u ţ i n c a 14 gene ra l i şi ipoimelniicul a sas ina te lo r n u I u l rege lu i p e n t r u a-1 a s a s i n a ^ t e r m i n ă ac i i lLa fiecare o r ă es te a s a s i n a t cel p u ţ i n u n îna l t func­ţ ionar a l s t a t u l u i .

Te l eg rame le d i n 22 Apr i l i e n e - a u a d u s veistea c ă î n l u p teile cu r evo lu ţ iona r i i a u căzu t pe s t e 4U0Ü de o a m e n i şi des igur c ă n u

uieiiii î ncă la s fâ r ş i tu l răisibo-i u l u i c iv i l idin Bu lga r i a .

Avem pr i l e ju l s ă c o n s t a t ă m î n c ă o d a t ă scopur i le mişcă r i lo r bolşevice p u s e î n a p l i c a r e c u c o n c u r s u l comuniş t i lo r ,şi a ce­lor m a i înce rca ţ i a n a r h i ş t i . De­s i g u r c ă a t e n ţ i u n e a t u t u r o r s ta ­te lor l a fel ieste a ţ i n t i t ă a s u p r a even imente lo r c e sie pe t r ec î n B u l g a r i a ş i t oa t e vo r t r a g e ace-l eaş concluzi i şi î n ace laş t i m p aceaeaş î n v ă ţ ă t u r i ; toa te a u în­că o d a t ă p r i l e ju l s ă v a d ă c e s u n t în s t a r e e ă facă bolşevici i d a c ă n u liise p u n e s t av i l ă .

Piericoiul ibolşevic-tcomunist s 'a a r ă t a t c u p u ţ i n i a n i î n u r m ă şi s t a t u l r o m â n a fost ce l d in ­t â i c a r e a l u a t m ă s u r i energ ice de r e p r i m a r e . L a fel s t a t e l e eu ­r o p e n e a n u l t r e c u t a u t r e c u t l a a c ţ i u n i foar te ho t â r î t e p e n t r u s u p r i m a r e a c u r e n t e l o r c o m u n i ­s te f i indcă s e dovedise, c ă toţ i conducă to r i i eomuniilşli s e a d a p ă cu pove ţe d e l à Moscova de u n d e s u n t ali imentaţi ou b a n i ; iba m a i s u n t 'dăruiţ i şi cu conducă to r i .

De d a t a laoeiasta p ă ţ a n i i l e Bul­gar ie i a u veni t s ă conf i rme con­s t a t ă r i l e .conducători lor ţăr i i n o a s t r e şi a n u m e că 'bolşevicii o r i u n d e linse v a î n g ă d u i s ă p u ­n ă p i c io ru l .primul l u c r u de ca­r e se a g a ţ ă es te să învrăjibească p o p u l a ţ i u n e a p a ş n i c ă îşi s ă di­s t rugă o r d i n e a soc ia lă ; e i c a u t ă s ă disitriuigă o rgan iza ţ i a eons t i -t u ţ i o n a l ă şal s ă s a m e n e cunoscu­t a a n a r h i e d i n Rus ia . P e n t r u a-j unge rea aces tu i scop n u s e d a u î n d ă r ă t , d e l à n i m i c şi .mijloacele de cari s e folosesc le s u n t cu to­tu l indi ferente .

S ă s p e r ă m însă c ă t r ag i ca s o a r t ă c e ddn n o u a înce rca t a-c e a s t ă neno roc i t ă Bu lga r i e v a servii l a ceva, v a desch ide ochii conducă to r i lo r s t a te lo r c a r i vor fi m a i v ig i l en ţ i fa ţă de asocia ţ i i ­le comun i s t e îşi vor fi imiai p r u ­d e n ţ i c â n d istau l a vorbă c u t i ­r a n i i da la Moiscova. Vor ş u dea -'Cum î n a i n t e i n m o d ne îndo ios că p u r t ă t o r i a m b u l a n ţ i a i s tea­g u l u i r o ş u c u domic i l iu l oficial în Moiscova n u g lumesc c i pe u n ­d e a j u n g une l t e sc şi lucreiaeză isisteimattic idin răsputerii) p e n t r u r ă s t u r n a r e a ordinea soc ia le s i o-d a t ă aceas ta cunoseând-o s e vor l u a m ă s u r i l a t i m p .

At, Mototrna

SCRISORI DELA ORAŞE

Asociaţia „Solidaritatea" a femeilor române pentru câştigarea drepturilor civile şi politice adresează

nmătornl apel către CETĂŢENI!

Programul nostru nu diferă de al vostru 1 Ga şi voi dorim prosperi­tatea oraşelor şi îmbunătăţirea traiu­lui tuturor.

Dar, a йѵеа un program nu e des­tul. Trebuo să mai avem şi calităţile şi competinţele necesare pentru a-1 realiza.

Şi nu punteţi osre de părere că şi noi, femeile, am putea fi folosi­toare comunelor, alături de bărbaţi?

Şi anume : Atunei când este vorba de copiii

noştri şi de instituţiunile pentru ocrotirea lor?

sau : de igiena şcolară şi de apli­carea legilor şcolare?

sau: de înmulţirea eonstrucţiunilor eftine şi de instalarea lor practică,

sau: de curăţenia străzilor (din punct de vedere material şi moral ?

sau: de organizarea aprovizionarei pentru a lupta în contra scumpetei?

CETĂŢENI! Pentru a lupta contra mortalităţii

copiilor, contra mizeriei şi boalelor, contra locuinţelor nesănătoase, con­tra imoralităţii,

Femeile sunt datoare a colabora cu voi.

Stăruitoare şi vrednică fem6ea va şti să-şi iii partea ei de muncă şi de responsabilitate şi în conducerea comunei; după cum ştie să şi-o ia şi în conducerea propriului ei cămin.

CETĂŢENI! Cereţi cu toţii alegerea femeilor

la comună. Comitetul Asociaţiei „Solidaritatea":

Prezidenta: Zoe Gr. Romninceanu; viceprezidentâ: Elena C. Odobescu; casieră: D-na Voiculescu Victoria; secretare: D-rele Ana Manoil şi Margareta Atanasiu; membre: Ale­xandrina Gr. Cantacuzino, Calypso Botez, Iosefine Papacostea, Eeate rina Cerohez, Dr. Râsvan Poteca, D-na Racovioeanu Fulmen, Ale­xandrina Făleoianu, Natália Silvici, Elena Nioolaidi, Eugenia Floru şi Ceeiiia Rizescu.

Dări de seamă A apărut :

„Vocabularul tipografului ro­man", întocmit de Virgil Molin, Li­cenţiat în arte grafice.

E o broşură foarte interesantă pentru toţi cei ce se îndeletnicesc cu arta scrisului; publicişti ca şi tipografi, mânuitorii condeiului. ca şi ai literei.

La sfârşitul broşurei se află şi semnele de corectură.

„Grafica noastră de azi" (extras din revista „Grafica română") 5 o broşură de asemeni, trebuitoare, nu numai'' folositoare, acestori catego­rii de muncitori.

Autorul ei este tot d. V. Molin. „Almanahul Graficei Române"

pe 1924, întocmit tot de d. V. Mo­lin. E o lucrare tipărită cu o literă admirabilă şi pe hârtie velină în aproape 150 de pagini. înzestrată cu multe şi foarte reuşite ihistra-ţiuni, lucrarea aceasta face multă cinste ca şi celelalte două prece­dente, întocmitorului care este de o competinţă unică la noi, în ţară în ramura aceasta.

In afară de partea calendaristică are o serie de articole instructive şi mai mult decât interesante, da­torite, cele mai multe, întocmitoru­lui, cum şi d-mi N. Iorga, Giovani Papini, şi G. D. Fortunescu: Isto­ria tiparului în ţările româneşti, un articol de o însemnătate nebă­nuită.

Almanahul este scos în editura „Grafica Română", Graiova, şi ti­părit la „Scrisul Românesc".

Toate aceste lucrări pomenite mai sus, împreună cu Almanahul pe 1925, care a apărut, sunt me nite sa aducă mare şi frumos fo­los artei tiparului la noi.

Felicităm sincer pe d. V. Molin, pentru străduinţa ce'şi-o dă întru luminarea celor cari se îndeletni­cesc cu ramura aceasta de activi­tate.

Revista ,Grafica Română" care apare tot sub conducerea şi îngri­jirea pricepută a d-lui Molin este de asemeni,de un netăgăduit folos.

II sfătuim, însă, să nu se descu­rajeze şi să stăruiască înainte tot cu aceiaşi râvnă, tot cu aceiaşi dra goste, ca până acum.

Cridlm

D I N P A N C I U

Acest oraş işi deapănă firul vieţii în mod liniştit, ocrotit fiind de Întinse podgorii şi sate bogate, cu biserici frumoase şi case curate în­velite cea mai mare parte cu şindilă.

La câţiva kilometri spre apus străjuese munţii Vrancei, cu culmi ondulate şi coaste Impădurate cu brazi.

Centrul yieţii economice îl for­mează podgoriile, ou struguri aleşi şi vin bun. Proprietarii de vii, mari şi miei, au avut multe stricăciuni din cauza răsboiului, — pe aoi fiind frontul de luptă. Cu toate acestea, datorită câtorva ani buni, ei şi-au putut reface o bună parte din avu­tul lor.

Anul acesta decalitrul de vin s'a vândyt că 60—140 lei ; se aşteaptă o îmbunătăţire a preţului la vin acum !n primăvară. In privinţa celorlalte alimente şi lucruri cas­nice, preţurile sunt aceleaşi ca în toate părţile.

Spre miazăzi de oraş, în direcţia Mărăşeştilor, plugurile sătenilor ară din zor şi până în noapte, încre-dinţâad pământului dogorit de pri­mele raze primăvăratece sămânţa de popuşoi, orz, ovăz, ş. a.

Plugurile rămân noaptea pe câmp din cauza că sătenii sunt departe de saisie lor. La capătul fiecărei bucăţi de pământ vezi căruţa cu fân, sămânţa şi puţină apă. Cum înserează se aprind focurile şi la dosul grapei de spini stau plugarii la foc şi'şi încălzesc} merindea, ori se odihnesc, scormonind cu oticul1) jarul focului.

— Când eram mic şi mă ducenm cu tata la plug, nimic nu-mi plă­cea mai mult decât seara când aprindeam focul, — mai ales când era senin şi nu bătea vântul. Ne toîoneam până târziu pe lângă el şi apoi adormeam. Când ne tre­zeam eram amorţiţi de frig şi deşi mai era mult până la ziuă, înce­peam să ne mişcăm : înjugam boii şi trăgeam încet câteva brazde pâuă se lumina ; până să ne încăl­zim ne clănţeneau dinţii de frig cu manile pe coarnele plugului. Soarele era aşteptat cu bucurie şi mare ne era bucuria când îl ve­deam apărând de după vreun deal.

Dar să lăsăm aceasta şi să spu­nem ceva despre viaţa culturală delà Panciu. Vorbind drept, până în prezent nu prea avem multe de spus despre aceasta. Trebuesc multe sforţări şi multă bunăvoinţă până vom avea un mediu cultural aici.

In timpul iernii, afară de şedin­ţele centrului cultural al instituto­rilor şi învăţătorilor din Рагшіи, au mai fost sporodice manifestări culturale, cu câte o conferinţă, câte o mică piesă, sau câte un film cinematograf ic. Oraşul sufere şi de un loc propriu unde să se faoă asemenea manifestări. Cu timpul eredem că lucrurile se vor îmbună-ăţi mult.

Decurând s'a format un comitet )entru ridicarea unui monument

al eroilor. Lucrul merge cam greu dar se va face.

La 24 Aprilie s'a dat o fru­moasă serbare cu caracter cultural, urmat de dans, de către elevii şcoalelor secundare delà Focşani şi alte oraşe. Serbarea a fost ur­mată de dans şi s'a dat în folosul gimnaziilor de băeţi şi de fete de aici, cu rezultate mulţumitoare.

Serbarea a fost deschisă, printr'o scurtă cuvântare, de dl Adolf Căpă-ţină, preşedintele comitetului şco­lar, farmacist şi podgorean. D-sa a arătat nevoia ce se simte, mai ales acum după răsboi, de o mai mare pătrundere a culturii în ma­sele poporului şi deoi de existenţa unor gimnazii în oraşul acesta. A arătat după aceea nevoile ce în­tâmpină comitetul şcolar cu procu­rarea celor două imobile ce vor servi celor două gimnazii şi a ter­minat ou îndemnul către toţi oamenii de bine să contribue cu obolul lor pentru înfăptuirea lor. După aceea s'a jucat piesa nemuritorului Cara-giale: „O noapte furtunoasă," In oare elevii şi-au dat toată oste­neala spre a ee obţine o reuşită bună.

La serbare a luat parte multă lume, din care o bună parte a ră­mas şi la dans. Bufetul şi tombola au fost la înălţime, fiind organi­zate cu gust. S'a petrecut până aproape de ziuă, când serbarea a luat sfârşit.

I Ciobann D I N T G . P U I E Ş T I

Şed in ţ a cercului^ n o s t r u cu l tu ­ra l , a a v u t loc p e l u n a Apr i l ie în .satul iPoliţeni, com. Hă lă re ş t i .

D iminea ţa , î n ş e d i n ţ a i n t i m ă , a vorbi t d-na E l e n a Efs t a t e des ­p r e „Eiducaţia sen t imen te lo r " , i a r d - n a Luc re ţ i a Báláiban, înv. locală, a ţ i n u t o lecţ ie d e imuzi-că .

L a şedilnţa publ ică , a l u a t pa r ­te l u m e foar te m u l t ă , a ş a c ă în­t r u n i r e a s 'a ţ i n u t în c u r t e a işcoa-lei .

D-l C. Boteza tu a exp l i ca t no­u a lege a î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i ­m a r , i a r d. Ştefan Efota te a vor­bi t oamen i lo r d e s p r e Si. Evan­ghel ie .

P roduc ţ i i şcolare s ' au făcut des tu le . N ' a íipsiüt n ic i f rumosu l d a n ţ al florilor, j u c a t de copile î m b r ă c a t e în hâ r t i e eoilorată.

D^na învăţătoiare a ~ue i n t e r e s p e n t r u şcoala, bar locui tor i i s u n t m u l ţ u m i ţ i . — Gu 'aceste p ă r e r i p l e c ă m s p r e .casă.

E. S. !) Instrument de lemn sau de fer, ou

care se curăţă cormone plugului.

D I N B A C A U I n zolua d* ZI Apri l ie , s t u d e n ­

ţii băcănaini a u d a t o f r u m o a s ă s e r b a r e la A teneu . S'a j u c a t co­

med ia : Musca Span io lă . Dile­t an ţ i i , j u c â n d c u .toată verva, a u i n t e r p r e t a t ro lur i le , a p r o a p e cu u n reialism incontestaBil. S 'au d i s t i n s î n r o l u r i : D-ra Mar ic ica Zotta, Marga re t a G a l u ş e ă şi Zot-t a , Liaizărovici, Nicu leseu şi Ghieoroihiu. Răsboiu l c u l t u r a l a l s tuden ţ i lo r , p e n t r u d e s ă v â r ş i r e a c u l t u r i i şi p e n t r u cuce r i r ea сш-vilizaţaiei, fiind î n faşă tşi c u p r i ­v i r ea sp re nouil o- iizonturi, a-ş t e a p t ă sp r i j i nu l ce lor m u l ţ i , î n vederea izibânzii f inale .

— S t u d e n ţ i m e a b ă c ă u a n ă a-d u c e cele m a i exp res ive şi imiai emotatonate c o n d o i e n ţ e famil ie i şi p r i e ten i lo r deceda tu lu i s tu ­den t . I . A v r a m , a c ă r u i î n m o r ­m â n t a r e a a v u t toc î n zaua .de. 12 Apri l ie .

S 'a s t i n s u n u l d i n p ioni i cu l ­turali ' d e m â i n e a i B a c ă u l u i , ca­re a d u s î n m o r m â n t r ă v a ş sc r i s cu sufer in ţe le ,şd c u da tor i i l e s t u -den ţ imi i . S'a idus şi pes te câ tva t i m p , e l n u n e v a r ă m â n e decâ t c a o a m i n t i r e î n l u m e a visurii-Icr .

— P ă r i n t e l e I . Grosu lescu d i n com. Mărg inen i—Bacău , a d u c e vii i n u l ţ u m i r i 'direcţiuniili „Cul­tu r i i Poporu lu i " , c a r e a d ă r u i t s u m a de 5Ü0 lei comi te tu lu i dö r e s t a u r a r e <a todi&erioei or todox» „Sí. Gtheonghe" d i n Măngineni .

1. C. Munteanu-Jlimtiuarg D I N D A R M A N E Ş T I ( B U C O V I N A )

In z i u a d e 20 Apri l ie , s 'a d a t o f rumoasă s e r b a r e î n c o m u n a n o a s t r ă , d e c ă t r e soc ie ta t ea „Ti-neriimea s p o r t i v ă " idin local i ta­te . S 'a j u c a t c o m e d i a : U m b r e l a p i e r d u t ă " d e Caragia le , care. a ioat i n t e r p r e t a t ă siatdstfăcătotr de c ă t r e d i l e t an ţ i . A u r m a t ba lu l . S tuden ţ imea , c r e ind o a t m o s i e -ru veselă c u ar i i s i cân tece n a ­ţ ionale , a fost l a mnădiţiimeia ei. R e e i n a b a l u l u i a fost a l e a s ă d - r a Mar ic ica N. Verdes idin Doftea-na . I n zorii zilei, d 4 d e p u t a t G. Mânza a a v u t 'doritnţa să pe t r ea ­că c â t e v a c l ipe î n mi j locu l s t u ­denţ i lor , că ro ra l i -a vorbi t des^ p re da to r i i l e lor ş i desp re idei le f rumoase c o n c e p u t e d e ei , p u s ă în s lu jba p r o s p e r ă m n e a m u l u i ' roimânese. S i m p a t i z â n d f r ă m â n ­t a r e a suf le tească a s tuden ţ i lo r , e x c l a m ă emoţioinat: „pe umer i i s t u d e n ţ i l o r s e r e a z e m ă v i i to ru l ţ ă r i i ; fiitţi l a î n ă l ţ i m e şi s ă n u e-ş u a ţ i d in ca l ea a d e v ă r u l u i " . La aces te c u v i n t e .a r ă s p u n s s t u ­d e n t u l şi pub l i c i s tu l N . C. M u n -teanu^Muntanarig, сагѳ p r i n cu­v in te s imţ i t e , « a r ă t a t j er tfa s t u -denţiimii.

Făcându -ee inv i t a ţ i i la a cea ­s t ă se rba re , a l u a t partei l u m e a cea m a i se lec tă d e pe v a l e a Tro -t u ş u i u i . A d u c e m v i i m u l ţ u m i r i d-lor- F l o r i a n ş i famil ie i Millcu-lescu, c a r i n e - a u făcu t o рогшйгв d e s t u l >de f r u m o a s ă .

I. o. D I N M I H A I L E Ş T I ( J U D . B U Z Ă U ) U n a d in t r e cele m a i s t r ă l u c i t e

senbăr i !şeoiiare să teş t i , u r m a t ă de d a n ţ , a a v u t loc în s e a r a izilei de 25 Apri l ie , î n loca lu l şcoalei d i n c o m u n a n o a s t r ă . Comi te tu l de iniiţiiatavă, c o m p u s idin: Ar i -s t id ie D. Nicoieiscu, judecă tor , s u b p a t r o n a j u l c ă r u i a s 'a d a t se rba rea , I. G. Negulescu , N. Do-d a n avocaţdi şi Ş te fan D. Şerpes-cu, idirigintele şcoalei , a desfă­ş u r a t o ac t iv i t a t e m i n u n a t ă . S'» j u c a t p i e sa d e t ea t ru - şco l a r „ P a ­ctele s a t e lo r " d e I. Voiculeţ , i n ­s t i t u to r iR. S ă r a t ; „Cinci p â i n i " de I. Creangă, t r a n s f o r m a t ă î n p iesă ; p r e c u m îşi idiferite poezii p o p u l a r e c a : „Revedere" d e M. E m i h e s e u ; „Vacc ina Pop i i " ; S p o v e d a n i a Ţiganului 1 , ş. a . Da­to r i t ă d- lui Şt. D. Şerpeseu, d i r i -giintale şcoalei, ca re cu energii* şi dragoisteia u n u i ibun şi p a t r i o ­t ic dascăl , a t â t p iese le c â t ş i poe­ziile, cânt ice le , dialogurile^ a u e-şit foar te r e u ş i t e . — iS'a d i s t i n s în „Pae ţe l e sa te lor şi î n „Cinci P â i n i " e levul Ioneseu Steilian c l . p r k n a r ă , î n l u n g a poeizie „Tână ­r a gospod ină" e l e v a J o i ţ a F r â n -c u c l . p r i m a r ă , î n S p o v e d a n i a ţ i­g a n u l u i îşi Vacc ina pop i i d-rele Angiheilin. Toa te laceste m i c i pie­se d e t e a t r u , cân tece , poezi i dan­s u r i na ţ iona le , d i a logu r i . N'iau a-v u t a l t c a r a c t e r d e c â t n u m a i m o ­r a l şi pa t r io t i c .

L a a c e a s t ă s e r b a r e au l u a t p a r t e şi m u l ţ i s ă t e n i de parin s a ­tele vecine. i

S e r b a r e a a l u a t s f â r ş i t o d a t ă cu r ă s ă r i t u l .soarelui, i a r no i ţi­n e m s ă m u l ţ u m i m î n t r e g u l u i Comite t d e in i ţ i a t ivă , ca re s'.a t r u d i t a tâ t , şi a m u n c i t p e n t r u r e u ş i t a s e r b ă m . A. V.

D I N C E R N À U J I Soc ie ta t ea c u l t u r a l ă „Acade­

m i a P o p u l a r ă " , î n u r m a r ezu l t a ­telor a t â t d e f r u m o a s e ce le^a p u t u t ob ţ ine d e ne u r m a concu r ­s u l u i de col inde d i n R ă d ă u ţ i , cu c a r e ocaz ie a icolectat 17 co l inde pe car i Ie-a p u b l i c a t îmtr'o mică b roşur i că (pe note) , s 'a a d r e s a t a c u m că t r e toate p r imăr i i l e (.ra­selor ide j u d e ţ c â t şi că t re ' p r e ­fectur i le idin ţ i n u t u r i l e r o m â ­neş t i a l e Bucovinei , c e r â n d aju­toa re b ă n e ş t i c u scop c a să or­ganizeze în t oa te a c e s t e o ra şe a-semenea .concursuri., c e u r m ă ­resc u n îndoi t s cop si a n u m e : 1. re înv ie rea a c e s t o r f rumoase obi­ceiuri şi p r i n a c e a s t a î n t ă r i r e a c red in ţe i sitrămoişeşti şi 2. colec­t a r e a a c e s t u i g e n de m u z i c ă po-por* la . A ».

D I N G A L A Ţ I

In ziua de 8 April s'a stins din viaţă, după o păstorie zbuciumată şi urmată de toate chinurile la care a tost supus, mucenicul bisericii ruse patriarhul Tihon. Toată lumea delà noi cunoaşte că în Republica Sovietelor biserica a fost înlăturată, despoiată de averi, bisericile dă­râmate sau prefăcute localuri de petrecere, episcopii şi preoţii tri­mişi în surghiun, chinuiţi şi omorîţi.

In acesta vremuri grele prin care trece pravoslovnica Rusie s'a ridi­cat cu tărie şi multă îndrăsneală patriarhul Tihon, care cu preţul vieţii sale s'a opus acestor perse­cuţii întricoşitoare pornite de co­munismul jidovit al sovietelor. Aruncat în închisoare, judecat bat­jocorit, condamnat la moarte, a fost scos datorită mişcărilor po­porului care s'a adunat în număr de mai multe sute de mii şi au cerut eliberarea şi cruţarea vieţii arhipăstorului lor. Ieşit din închi­soare, patriarhul Tihon a slujit într'o piaţă din Moscova sf. Litur­ghie în faţa peste 300 mii de cre­dincioşi cari-1 înconjurau. Cu acest prilej s'a făcut dovada că credinţa nu putea fi scoasă din suflete şi deci năzuinţa bolşevicilor rămase zadarnică. Aşa a ştiut să lupte patriarhul Tihon pentru apărarea credinţei strămoşeşti şi azi când a fost chemat la Domnul, a trecut în acele locuri la care au drept­ul toţi acei cari'şi dau viaţa pentru el.

Refugiaţii ruşi, cari se adăpostesc în oraşul Galaţi, au ţinut ca să se roage pentru odihna sufletului bu­nului lor păstor şi au rugat pe P. S. Episcop Cosma ajutat de preoţii economi Ludovic Cosma, N. Filip delà biserica sf. împăraţi, proto-iereu Petre Somlew delà biserica bulgara, Cameliu Grumdescu şi diaconii I. Qeorgescu şi Ioachim delà Catedrala sf. Episcopii.

Răspunsurile liturgice şi la pa­rastas au fost cântate de un cor format din refugiaţii ruşi în chip foarte măestrit atrăgând admiraţia tuturor. La parastas a vorbit pă­rintele Ludovic Cosma profesor la şcoala ortodoxă, arătând în cuvinte bine simţite cine a fost patriarhul Tihon şi ce rol principal a avut în vremurile de azi în conducerea bi­sericii ruseşti.

După terminarea slujbei s'a dat o gustare în casele părintelui P. Somlew, unde au vorbit : P. S. Cosma al Dunării de jos, zicând c'a slujit c'o deosebită dragoste întru­cât legăturile de ortodoxie ou bise­rica rusă sunt comune cu ale noastre, dorind ca refugiaţii ruşi, cari s'au gândit să se roage pentru sufletul arhipăstorului lor, să-şi re­vadă cât mai curând căminurile lor şi să se bucure de viaţa liniştită de odinioară. Au mai vorbit fostul primar al Moscovei mulţumind P. 3. Episcop şi clerului deservent pentru osteneala ce şi-au luat ca să le împlinească această cerinţă sufle­tească. Părintele Ludovic Cosma şi Somlev au arătat însemnătatea acestor clipe care pentru cei de faţă vor rămânea deapururi neşterse.

Astfel s'a comemorat amintirea vrednicului patriarh Tihon de către ortodocşii ruşi, bulgari şi români din Galaţi şi cu acest prilej s'au reînoit legăturile ortodoxismului care au de luptat cu ateismul pro­povăduit de comunism.

— Joi, 23 Aprilie, regimentul 5 pioneri şi-a serbat patronul. Dimi­neaţa s'a slujit sfinţirea apei şi un Te-Deum de către P. C. Pr. Cor-neliu Grumăzesou ca delegat al P. S. Episcop Cosma al Dunării de Jos, ajutat şi de preotul Ştefănescu confesorul garnizoanei.

După slujba bisericească, păr. Cornel Grumăzescu a ţinut ostaşi­lor un cuvânt ocacional, arătând cum sfântul mucenic Gheorghe a primit cununa martirului pentru credinţa şi legea lui Hristos. A în­văţat ostaşii să ia pildă ca atunci când ţara îi va chema la datorie să fie pregătiţi să se jertfească pentru apărarea ei.

Apoi a vorbit d-1 colonel Ale-xandrescu, comandantul regimen­tului, arătând însemnătatea zilei şi aducând mulţumiri d-lui general Sachelarie şi tuturor ofiţerilor şi invitaţilor, cari au ţinut să ia parte la această solemnitate înălţătoare.

După aceasta s'a trecut în sala de teatru din cazarmă, unde un cor, format din ostaşi sub condu cerea unui d-1 locotenent, a tatonat Imnul Hristos a înviat şi Imnul Regal, precum şi alte cântece populare, care au stârnit admiraţia celor de faţă.

Artistul Mărculescu a recitat im­nul închinat M. S. Regelui, ce-a produs multă emoţie şi a însufleţit inimile auditorilor. Au mai urmat şi alte monoloage, spuse de nume­roşi artişti. La urmă s'a servit o masă, la oare s'au ridicat toasturi de d-l general Sachelarie pentru M. S. Regele, de Păr. C. Grumă zescu din partea P. S. Episcop pentru armata română, d-1 colo­nel Alecsandrescu pentru ofiţerii şi trupa regim. 5 pioneri, artistul Mărculescu, col. Cristodulo Geor gesou şi alţii, ale căror nume ne scapă.

La ora 3 cei de faţă au începu; să se retragă, ducând cu sine amin­tiri plăcute despre ceeace au auzit şi văzut la aceasta sărbătoare patronului sus zisului regiment.

D. F.

Ş t i r i l e S ă p t ă m â n i i

Toţi acei cari aţi urmărit această foae v'aţi în­credinţat de însemnătatea ei şi că aduce un mare folos cititorilor. Se cuvine dar, să o r ă s ~ pândiţi cât mai mult în toate straturile sociale, încât delà învăţăturile ei bune să se folosească delà acei luminaţi până la sătenii delà coamele plugului. O gazetă bună e un prietin nedespărţit în viaţă. Şi cine se fereşte să aibă o gazetă bună în casa sa, acela va rămânea în urmă. Sufletul şi el are nevoie de hrana cărţii şi dacă nu i-se dă la timp, el se întunecă, se îngroapă în întuneric.

I N TOATĂ ŢARA a plouat bine 1 şi sămănăturile de toamnă sunt foarte lrumoase şi făgăduesc holde îmbelşugate. I N ORAŞUL Dorohoi, a avut loc * sărbătorirea punerii pietrei de te­melie a noului seminar care va purta numele „Mitropolitul Pimen." La această sărbătorire au luat parte mitropolitul Moldovei, mitropolitul Bucovinei, episcopul Huşilor, Ro­manului şi al Hotinului.

MARII noştri artişti: Aristide şi Constanţa Demetriad, delà

Teatrul Naţional din Bucureşti, au plecat într'un turneu de propa­gandă, cu o trupă bună şi bine al­cătuită, încă delà jumătatea lui Martie, prin tot Regatul vechki, ca şi prin Bucovina şi prin Ardeal.

CEREŢI delà toate librăriile din ţară poeziile lui Robert Burns,

poetul ţărănimei, traduse minunat de profesoral universitar din Cluj, dl Petre Grimm. Un exemplar costă la autor 10 lei. IN ORAŞUL PANCIU jud. Putna l s'a înfiinţat un comitet de opt persoane pentru a se ridica un monument în amintirea eroilor că­zuţi în răsboiul purtat pentru între­girea neamului. Persoanele bine voitoaro sunt rugate să-şi trimeată obolul lor pe adresa directorului gimnaziului de băeţi din Panciu, membru în comitetul de iniţiativă.

TRIBUNALUL din Budapesta a condamnat pe dr. Arpad Meyer

şi pe farmacistul Ştefan Baczanyi, la câte 3 luni închisoare şi câte 3 milioane coroane amendă.

Doctorul s'a făcut vinovat pentru-că a prescris într'o reţetă o doctorie greşit oa grame. Din această gre-şală Iosif Kunz, directorul unei fabrici de bere şi-a găsit moartea.

RUGĂM pe toţi prietenii noştri: preoţi şi învăţători, că de câte

ori au conferinţe ale cercurilor cul­turale, adunări, etc., să ne facă cu­noscut din vreme pentru a le tri­mite numere din „Cultura Poporu­lui" pentru a fi împărţite gratuite, ca propagandă.

LOCUITORUL Const. Nanciu din comuna Sasighiol din jud. Tulcea

luându-se la ceartă cu soţia sa, ea de ciudă cu toporul a dat mai multe lovituri puternice peste picioarele soţului care rănit grav a fost dus la spital.

NUMAI în America se poate întâmpla toate faptele năstruşnice. A murit

o mare bogătaşă şi a lăsat acest testament: „Am avut în viaţa mea atâţia prieteni cu două picioare. Toţi au fost falşi şi interesaţi.

Singurii amici sinceri i-am găsit printre animalele cu patru picioare.

De aceia doresc ca toată averea mea să fie spre folosinţa celui mai credincios animal de pe pământ. Cer ca toată averea mea să se Intrebuiu-ţeze pentru îmbunătăţirea vieţei câini­lor. Ei m'au înţeles, lor le las avutul meu". Averea lăsată prin testament trece peste suma de 50 mii de dolari.

I N ZIUA de 21 Mai se va face * învestirea patriarhului României, Dr. Miron Cristea. Tot atunci epis­copul Basarabiei va primi titlul de mitropolit, pe care l'a avut înainte ou o sută de ani. La instalarea mitropolitului Basarabiei vor merge la Chişinău, membrii sf. sinod în frunte cu Sanctitatea sa patriarhul. I A ALEGEREA unui nou epis-" cop al diecezei Aradului, în locul răposatului episcop Ion Papp, au fost trei candidaţi : dl Vasile Stan, directorul şcoalei normale ortodoxe din Sibiiu, dl Dr. Magher asesor consistorial de pe lângă episcopia din Oradea Mare şi dl Gh. Comşa, director în , ministerul cultelor.

A fost ales dl Gh. Comşa, ca episcop. Д/IINISTERUL şcoalelor a tnfiin-

ţat pe ziua de 1 Mai anul acesta, o şcoală de ţesătorie de covoare orientale în insula Ada-kaleh. ДДINISTERUL de domenii a apro-

bat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Corjenot (jud. Hotin) în fiecare Mercuri, cât şi a unui anual de vite la Dezna (jud. Arad) la 4 Decemvre ale fiecărui an.

CONGRESUL careurilor studen­ţeşti din Oltenia, ce urma să

se ţină la T.-Severin în zilele de 1 şi 3 Mai, s'a amânat pentru va­canţa de vară (15—18 August) şi nu pentru 15 Mai, dupăcum din greşală s'a publicat în ziare. TtUMINECĂ 3 Mai, în Bucu eşti, a " avut loc căsătoria redaotornlni nostru pentru Capitală, cunoscutul pu­blicist d-1 avocat Ion Nedelescu, cn d-şoara Jeana Haşiescu-Mirişte. Nuni au fost d-na şi d-1 Stelian Popescu, directornl ziarului „Universul".

Urăm tinerilor căsătoriţi un trai fericit şi noroc. D A R A D A militară de 10 Mai, * în anul acesta s'a făcut la Bu­cureşti, la şoseaua Kiseleff, în faţa M. S. Reginei şi A. S. R. Prin-cioelui Carol. Г\1 SIMION Mândrescu, ministrul

României la Tirana (Albania) a făcut un raport ministerului arte­lor şi cultelor, prin care se arată că este necesară înfiinţarea unui episcopat românesc în Albania, întrucât numărul aromânilor orto­docşi este destul de mare şi inte­resele lor naţionale reclamă această episcopie. j S u M I N E C Ă din Săptămâna tre-U cută, a avut loc sfinţirea bi­sericii din' satul Chişcăreni din jud. aşi. Frumoasa biserică ai căreia

cost trece de 2 milioane de lei, a ost construită din obolul sătenilor,

oari au făcut toate sacrificiile. Comi-;etul a avut ca preşedinte pe preotul Ursu. Sfinţirea s'a oficiat de către protoereul judeţului, sf. sa Niculcea, însoţit de diaconul Marţian şi de preoţii din comunele învecinate.

r \ L IGNAT MIRCEA, senator, a I D Ä I A T U L Ion Vasile Andronio L** dăruit suma de 20 mii de lei | D din comuna Zilil, jud. Tulcea, pentru înfiinţarea unui laborator trebuincios liceului de băeţi din Sighişoara. Fapta bună vorbeşte delà sine. I N JUDEŢUL Mehedinţi, musca * columbacă, a făcut foarte mari pagube. Sute de vite au fostomo-rîte de această muscă. Locuitorii aprinzând focuri mari pentru a le nimici, au luat foc 14 gospodării în mai multe comune.

având să răsădească un pom, în vremea când săpa la rădăcina lui, găsind un şarpe mare amorţit l'a omorît. Băiatul aşezându-se pe urmă la masă, fără a se spăla pe mâni şi fără a-şi da seamă de vreo primejdie, după ce a mâncat a fost apucat de dureri groaznice de sto­mac şi vărsaturi, iar după o jumă­tate de ceas a murit. Din cercetările făoute moartea i-a venit din otră-

DL CHISENCU, comersant din I v , r e a d e P e u r P a materiei ce se oraşul Roman, a dăruit suma scursese p e m a n i delà şarpele pe

de 50 mii de lei pentru fondul de c a r e 1 o m o r a s 9 -clădire a bisericii din satul Mirceşti ГЛ înfiorătoare crimă s'a întâmplat judeţul Roman. | ^ în comuna Slava-Rusă, judeţul CĂPTAMĂNA treoută, într'o zi

a căzut o ploae mare cu grin­dină asupra judeţului Putna, iar o grozavă furtună s'a deslănţuit asupra comunelor Văteşti şi Vâr-tişcoiu, desvelind casele, desrădă cinând şi rupând copacii, gardurile, stâlpii telegrafilor, distrugând viile şi tot ce a găsit în cale. Jalea printre populaţie a fost mare de­oarece uşa cumpănă nu s'a mai văzut. I N NOAPTEA de 17 spre 18 ^Aprilie a isbucnit un foc la bi­serica din comuna Măgura jud, Buzău. Credincioşii cari se aflau în biserică la denie, au fost cuprinşi de mare groază. Toţi au dat nă­vală spre uşă, unde s'a produs o straşnică îngrămădire. O mulţime de bătrâni, femei şi copii au fost călcaţi în picioare. Două femei au fost omorâte. Focul a luat naştere delà luminările copiilor oe cântau prohodul în amvon I N ORAŞUL Bălţi s'au adunat * cei 16 protopopi din episoopia Hotinului (Basarabia). Ei au cerut guvernului să eie măsuri pentru străvilirea întrebuinţării alcoolului la sate, alcool care roade sănătatea şi averea ţăranului

Constanţa. Cu câtâva vreme în urmă s'a

întors în comună din America, tânărul Gh. Achimov. Ca să nu ştie părinţii lui cari trăiau în sără­cie, tânărul la început s'a dat drept un drumeţ şi a cerut de mâncare şi loc de ondină. Dar părinţii lui n'aveau nimic că să-1 ospăteze; atunci el a scos 100 de lei pe care i-a dat bătrânului său tată să cum­pere ceva de la cârciumă.

După plecarea bătrânului, fiul s'a culcat pe o laviţă şi a adormit. Femeea, mama sa, crezând că dru­meţul este un străin bogat, s'a hotârît să-1 omoare pentru a'l jefui. Ea a luat un topor şi a dat mai multe lovituri fiului său, în cap, omorîndu-1. Când s'a întors bătrâ­nul cu târgueli de la cârciumă, unde aflase că drumeţul este fiul său, l'a întâmpinat soţia oare i-a spus că a omorât pe străin. Bătrâ­nul tată la auzul acestor cuvinte a lnebunit. Criminala mamă a încer­cat să se sinucidă dar a fost prinsă de autorităţi şi închisă. Asupra vic­timei s'au găsit 30 mii de dolari.

MÂNCAREA locuitorilor din ţara Tibetului este carne uscată de

animale, carne care se păstrează şi câte o sută de ani.

UN SCRIITOR japonez serie că I Д RTICOLELE oari le primim la fasanul este cel mai bun pre- I redacţie le publicăm pe rând ;

zicător al cutremurilor de pământ, de-aoeea rugăm pe persoanele cari, El ţipă înainte de producerea fie- ni le trimit să aibă răbdare oarei outremur. > le văd la tipar.

Pagina ß CÜLTVKA -РОРОШѴІЛП Numărul 110

Cronica nemţeana Nici judeţul nostru n'a dus lipsă

de serate, baluri populare — cu plată şi gratuite — jocuri de foot-bal, tennis, care s'au ţinut lanţ toate sărbătorile Paştilor. E un în­ceput bun, o iniţiativă frumoasă.

Insă nu despre asta vreau să vorbesc acuma. Vreau să arăt : cum s'au petrecut sărbătorile Paş ­tilor şi ce se mai ceteşte de cei oameni, în regiunile pe care le cu­nosc.

Voia începe eu satul Cârnu. Toată săptămâna patimilor s'au

făcut repetiţii la cântările biseri­ceşti pentru Paşti,

In Vinerea Mare, seara am avut fericirea să vedem — ceeace cam rar se vede — elevii şcoalei, re­partizaţi în două grupuri, cântând eu multă frumuseţe, sub conduce­rea învăţătorului Victor Sandu-lescu, „Prohodul Domnului nostru Isus Hristos", care a făcut atenţi pe toţi credincioşii prezenţi.

La ocolirea bisericii cu Sf. Aer, elevii au cântat „Sf. Dumnezeule" şi „Doamne milueşte".

In noaptea învierii elevii au cân­tat „Hristos a înviat" şi „Tatăl nostru", oare au avut un mare ră­sunet în inimile credincioşilor.

In ziua de Paşti — după amia­ză — a fost serbarea populara în localul şcoalei din acest sat.

Până la începerea serbării flă­cău şi fetele au stat în ogradă aşteptând cu nerăbdare.

Flăcăii au bătut mingea foarte frumos.

Serbarea s'a început la ora 2, ou „imnul Regal", cântat de co­iul şcoalei.

Au urmat apoi diferite recitări şi cântece, — toate bme pregătite.

Uorui şi recitările au fost pre­gătite de suanuinitul învăţător, unpieună cu învăţătorul Gh. Trifan.

La sfârşitul serbării, d-1 Gh. Tiiiuu a distribuit sătenilor cărţi poştab, reprtzentàuci domnitorii lomaueşti.

D-1 Sanduiescu a impăiţit — gratuit — numere dm „Cultura Po-torului* îndemnând pe săteni să se aboneze ia această gazetă.

Lume a fost nespus de multă, iiicât nu mai Încăpea în sală.

. Ne face o deosebită plăcere să amintim pe d-nii D. Trifan, revi­zor şcolar, 1. Trifan, student la medicină, precum şi domnişoarele Virginia Trifan normalistă, Maria Petrescu, învăţătoare în Sărmaş-Ciuc, de loc diu acest sat, Ecate-rina Ursu, moaşă de plasă şi Ma­na Trifan gimnazista.

Serbarea s'a sfârşit la ora 4 şi jumătate, de unde flăcăii şi fetele au plecat la scrânciobul (dulap) de peste vale, ce era făcut pe un tăpşan, în faţa casei unui gos­podar.

Fetele şi flăcăii in frumosul port naţional, se dădeau în scrânciob Iar alţii jucau mingea: „Dina", „Tacurile", „Poarca" ş._ a.

Am avut însă neplăcerea să ve­dem şi maimuţoi — că altfel n'am cum ie zice — cari schimonosesc portul cu pantofi de lac (ba încă pineuri 1), rochii (ou intenţie I), pan­tofi de tennis şi alte de telul acesta.

Insă din fericire, n'au stat mult, fiindcă cei prezenţi au început să-i ia la vale.

Tustrele zile ale Paştilor s'au petrecut în acest fel. Alt scrânciob a mai fost la Ion Oiteanu, la gura Potooilor.

Cei cari se dădeau în scrânciob erau limpezi ia cap, iar ca băutură, s'a' băut numai limonada.

Ne bucurăm foarte mult că, de o bucată de vreme, nu se mai face hoxă şi scrânciob la crâşme.

Folosul îl vedem cu toţii: Au încetat bătăile, nelegiuirile care se făceau, când era hora la crâşmă.

La Bicaz, în Vinerea Mare — seara — cât şi la Paşti, corul mixt, condus de vrednicul păstor şi apostol, preotul Teodor Borş, a cântat „Prohodul" precum şi „Li­turghia", care au avut un strălucit succes.

In ziua de Paşti — seara — a fost un bal popular dat în folosul dispensarului ue sugaci „Principele Mncea" din localitate. Balul s'a dat în localul Teatrului sătesc.

Mai în flecare an — la Paşti şi Crăeium — se dau astfel de ba­luri cu scopuri, anunţate pe hâr­tie, dar în realitate, . . . Dzeu ştie.

Mai amintim că — cu ocazia ctiouiui de recrutare — s'au dat

— mai mult silit decât benevol — bilete de ierbare, a căror preţ era 10 lei, încasând pe tineri cu câte 100—150 iei pentru 2 bilete. Aceste bilete ţaşa era tipărit pe ele) erau pentru o serbare ce trebuia să se deie luna aceasta în Tg.-Neamţ, în folosul orfelinatului dm acel oraş.

Frumoasă faptă 1 Dar nu sân-tem siguri, daca orfanii mai văd sau mai aud atâţia bani, ce se în­semnează în numele lor.

Cei ce scrie aici, ştie situaţia orfanilor din Tg.-Neamţ şi deaceea nu-i vine a crede că — s'ar în­tâmpla! — o minune ea asta.

Să stăm strâmb şi să judecăm drept.

Dacă toţi banii cari se încasează s'ar întrebuinţa drept acolo unde sânt sortiţi, Doamne, Doamne, ce ne-ar vedea ochii 1? Să nu exage­răm: La toate răspintule drumu­rilor, — monumente, in flecare oraş sau comună — orlehnate bme întreţinute, scoale frumoase şi oopu огіаш îmbrăcaţi ca păpuşile. Dar vedem cu toţii că nu-i aşa, cu loaie că „în afişe" şi „pe bilete" sene : „in folosul orfelinatului" . . . cutare, pentru ridicarea monumen­tului ouiaruia, ori iu folosul şcoa­lei (biserieei) cutare."

Avem ia Tarcău şi la Doamna două monumente care — nici pană în ziua de azi — nu s'au desveht.

Are să trebuiască schimbate pân­zele ce ie acopere, caui mai au încă mult de stat aşa!

(Ce sa-i faci? Nu-s parale!) in Piatra s'a făcut, ia Teatrul

Regal, — teatru de „vaxieieuri". Asta ne mai lipsea acum 1 N'a-vem destuie TmDomba, Greeri, Re­viste galante, Zdrang-zuiâug, şi alte prostii, care sânt căutate ct» iarba de leuci i

De ce e mai dureros insă e fap­tul că, chiar oei cari „se pretind" оашеш еоіц, citesc cu multa plă­cere .asenièuea prostii, sub cuvânt oâ s'ar „distra", „s'ar amuza", cum zi ii ы 1

Am fvăzut elevi de liceu, de scoale noimale — băieţi şi late — ba chiar şi de seminar, umoiând cu astlet de foi şi cetindu-le pe'n-trecutej Gândiţi-va voi, seminarişti, că тыі târziu — tot voi — aveţi să răg.foiţi Sf. Evangheliei

Şi astfel în puţine cuvinte, cam aceasta ar fl privirea generaiă a judeţului nostru.

V e s t .

liouâ mari excursii ale basarabeniior la laşi

Ateiueiuil p o p u l a r Tătăraişi ditn, la^ i , ia iuajt inuiţiatavia p r i n coirudiu-•caboi'uil e ă u <L C. ІЧ. iîriim, die a ongaiuiaa uoiuâ imajiii exioursáa а і л а л ш М / е ш і о г 'Ja l a ş i , aceste eat-'Cuiiisiii ise voa iiaioe isvab auistpUicdàlie 1 uaiiujaţâiei LUjiiturjaliö „ P i l u c i p e i e с а ш і " . і-*ігііша v a аіѵіеаі toc icaitne &iar$i!tiud lu ine ' i Mai, şi voi* p a r t i ­c ipa m a x i m u m o male de pensota-ire, canoni şi jiniteiiieict/ujatli idliin ju-.aeţieoie nótáin, ö o r a o a şi Onhei' i a r a ' U ö u a v<a іаіѵеа toc caitne etanşi-t'Uii ruinei-шоіше şal votr p a r t i c i p a c a m aoeiltaşi n u m ă r ide. peirisoanie, Uiiia jude ţe le , ОашЬоа-iAjlibă, Is­m a i l şi 1.iglu na.

I n «aioesit scop s 'a àiniteiwieiniit île caiinei F'UUDUiaţiie, p e n t r u reidu.ic:e>-r e a .(ie io <na siiUă p e C. F . K.

Cu priillejui iSioisai'iei. imiţ i lor b a ­sai'atoeim,, m laş i , v o r a v e a toc m a r i ©eiribàri ş i manifeistăiri: ide î n i r a ţ i r e , l a Ti&aitnu iNiaţionai, i a A t e n u e u , Üiiiiivieirísiuate iş. a. üxciuir-м.ош.^иіц. imipar ţd ţ ipe g r u p u r i i v o r v iz i ta aş*ezamiiiniteilie -şi тоігш'Шеіі-• te lie ieşieaue; ei v o r iii g ă z d u i ţ i : pneoţdă şiil î n v ă ţ ă t o r i i l a s e m i n a r , і лсеи і i i i i e m a t si Scoaila N o r m a ­lă, i a r sa te iu i în urna d i n căzăr-тлііе oiraşuii'Ui.

•Slau făouit ideasemeni lilnter-viemţi.uaaai c a n a a s a iriideciuiisiuil ce -liior a t r e i иііе, c â t oiaspeiţii baisa-rabeini v o r sita ilia l a ş i , s ä l i sie s e r v e a s c ă în imoid g r a t u i t .

A. S. R. Pmincipeiie Garoi, a f ă ­g ă d u i t dnlui l i r i m , c ă v a veni î n l a ş i c u a r e s t ipriiiiej.

Iniseimnătaitea aoeistor m a n i í c -isíari, dum p u n c t die- veidére a l lei-gături i lor isrU'Eiiertieişti c e se v o r isita-biilli ©sitei idin ca le m a i mard.

Acesta f run ta ş i ai s a t e l o r ha-sairiabeiie, î n to r ş i da .veitiröle tor, d u p ă іоеіе c e vor fi văjauit îşi s im­ţit , von- fi >c:ed m a i bunii1 p r o p a g a n ­d iş t i -aii op'eineii d)e î n f r ă ţ i r e pe >oa-r e a î n t r e p r i n s - o îniaJltuii aşeiză-m â n i c u l i u r a l , d i n Bucureişti, de sub p r e ş e d i n ţ i a A. S. R. P r i n c i ­p e l u i Garoi.

A. I I .

_fc_fc__ä______j_ i______fci

Meâaeţîa uoa^frá, diit JBuenre^tl „(Jultora Ророгаіаі" pentru a û cât mai folositoare cititorilor ei

şi a corespunde unei prese aşa cum o impun* spiritul de cultură a vremei şi însemnătatea ce trebuie S Â o a M faţă cu o populaţie de 18 milioane de români, nu se dă la o parte delà nici un sacri­ficiu şi a înfiinţat o redacţia în Capitala turui.

Ë o înlesnire pentru cititorii din Bucureşti. Ám grupat in jurul nostru, în redacţia bacnreşteană, distinşii

publicişti. REDACŢIA SE AFLĂ Ш CALEA ŞEQAN VODĂ No. 42.

R e d a c t o r i : d-nü Traian G. Stoeneseu„ Pavfsl Macedonski, Cridim I. Nedelescu şi Naum-Delavardar ; reporteri cullnrali: d-nii Daniel St. Constantinescu, N. Buia şi R. S. Nicutettcu-Mislea.

Pentru tot ce priveşte partea administrativa, anunţuri şi reclame, pnblical bucureştean se va adresa d-lui D. St. fJonstantinescu, tutun­gerie, Piaţa cn Flori.

Decorarea uuui bun creştin Aceasta s'a întâmplat In biserica

parohială din comuna Bilca, judeţul Rădăuţi, Duminică, la 29 Martie a. c.

Gospodarul şi evlaviosul creştin Ştefan Gh. Gâză, din comuna Bilca, a făcut răsboiul şi a petrecut în li­niile de foc. Pe când era In faţa fo­cului duşman, a făcut jurământ, că dacă va scapă cu viaţă din răsboi şi va ajunge sănătos la nevastă şi copii, va aduce drept mulţămită lui Dum­nezeu un dar bisericii din satul său.

Dumnezeu a împlinit dorinţa şi el şi-a împlinit făgăduinţa.

Pe când unii descriesati, cu a au ajuns pe acasă, au îuceput a ridica icoanele de pe păreţii caselor, a face bajocură de sfânta cruce şi sfânta bi­serică, bunul creştin Ştefan Gh. Gâza s'a purtat altfel. El când a ajuns acasă la familie cu ajutorul nevestii sale Mânuţa au lucrat într'acolo, ca să strângă banii trebuincioşl pentru ufl clopot la biserica din localitate. Cu ajutorul lui Dumnezeu au cum­părat ei în anul 1924 pentru biserica parohială de aici un clopot mare In preţ de 30 mii de lei şi o sfântă carte a evangheliei In preţ de 380 de lei. Aceste daruri frumoase s'au sfinţit cu mare parană de trei preoţi în ziua sărbătorii sfântelui liie, Sâmbătă, in 2 August 1925.

Aşa şi-a împlinit acest bun creştin jurământ făcut pe când era cu viaţa, în mare primejdie.

Noi preoţii din sat am trimis ştire despre aceste daruri scumpe 1. P. S. Mitropolit delà Cernăuţi, de unde i-a sosit creştinului Ştefan Gh. Gâză o frumoasă adresă de mulţamire şi re­cunoştinţă cu înalta binecuvântare ar­hierească. Preacinstitul conzistor arhi-episcopesc din Cernăuţi şi prefectura din Rădăuţi au făcut rapoarte la în­altul minister de culte şi arte din Bucureşti despre jertfa cea însemnată a parohianului Ştefan Gh, Gâză, în urma căror rapoarte Majestatea- Sa Regele nostru a binevoit a-1 decora pe acest vrednic creştin cu medalia „Răsplata Muncii pentru biserică clasa 11-a".

Duminică în 29 Martie a sosit la biserica de aici prefectul judeţului, d-1 Dr. Em. Bancescu dimpreună cu se­cretarul de administraţie, d-1 Dr. Ed. Claus. După sfânta liturghie şi ca­zania parohului din localitate, d-1 Claus a citit în auzul tuturor celor de faţă brevetul regal şi adresa ministerului de culte şi arte, cari vestesc, că Ma-jestăţi Sale Regelui Ferdinand 1. 1-a plăcut, a-1 decora pe creştinul şi gospodarul din Bilca, Ştefan Gh. Gâză, pentru fapta sa frumoasa. Domnul prefect în frumoase cuvinte de laudă şi mulţămită i-a atârnat pe piept de­coraţia, şi 1-a sărutat frăţeşte pe faţa.

Decoratul Ştefan Gâză cu lacrimi în ochi a mulţămit M. S. Regelui pentru binevoitoare decorare d-lui pre­fect, pentru că s'a ostenit pănâ la Bilca, ca în persoană să-1 decoreze, şi preabunului Dumnezeu, că i-a aju­tat, să-şi împlinească jurământul, fă­cut pe câmpul de luptă, şi 1-a învrednicit pe dânsul şi familia sade aceste clipe prea frumoase şi plăcute.

La sfânta liturghie din această Du­minică a cântat cântările .bisericeşti un cor mixt de domni şi doamne sub conducerea d-lui institutor Ion Vico-vanu din Vicovul de jos. Aceste cân­tări liturgice au înfrumuseţat foarte plăcut dumnezeasca slujba.

După aceste petrecute în biserică s'a dat o masă bogată în casa paro­hială, la care au luat parte : prefectul judeţului d-1 Dr. E. Bancescu, secre­tarul de administraţie d-i Dr. Claus, preoţii şi învăţătorii din localitate, de­coratul Ştefan Gh. Gâză cu soţia sa Mânuţa, coriştii din Vicovul de jos, primarul şi secretarul comunii, şi toţi epitropii bisericeşti.

S'au ţinut frumoase cuvântări, iar ia sfârşit s'a sfătuit d-1 prefect cu căr­turarii şi consilierii săteşti, cum să în­ceapă cu bine şi spor. clădirea pen­tru şcoala a treia din acest sat.

Aceste întâmplate în Duminecă din 29 Martie am socotit de bine, să ie tipărim In gazeta „Cultura Poporului", pentru ca să ştie şi lumea, ce se pe­trece In satul nostru Buca din judeţul Rădăuţi. Preot Ion BitcevecM.

Secţia culturală „üli. $шсаі" I n z i u a ide 22, Mar t i e a. c. sec­

ţ i a iculbuiraiă „Gin. Ş inca i " a a v u t a u u n a r e a ce rcu lu i s ă u în c o m u ­n a iMăJuaraş (Ardeal) .

D-ii p r e ş e d i n t e Gornel iu Blaş , a fajeiscnis ş ed in ţ a s a l u t â n d p e oei ide i a t ă , d u p ă care a u r m a t p a r t e a peidiagoigaică îşi a n u m e : d^şoana M. Uiiarescu a vorbi t despre „excunsiuni ie şco lare" .

Apoi a ! u r m a t lec ţ ia p r a c t i c a ţinuita ide d. î n v ă ţ ă t o r N. D u m i -u a c n e c u c l a s a 4 p r i m a r ă .

u u p ă aoeia to ţ i meimbri ce rcu ­lu i a u l u a t p a r t e l a serviiiciul di­v i n c a r e a fost ol'iciat ide p r e o t u l g r . ca t . M a x i m Рода. JLa islajrşitul slujibei р ад іше іе Maxim p r i n t r ' o f r u m o a s ă p red ică , a î n d e m n a t pe s ă t e n i a v e n i c â t mauimulţi l a ş ed in ţa , d e (după amiază .

De a m i a z ă a a v u t loc m a s a idată de d. N. Dumitrachie învă­ţ ă to r d i n local i ta te .

D u p ă amiază , î n şcoală a u r ­m a t şedintja pub l i că .

D-1 î n v ă ţ ă t o r CornelAu Blaş a vorbdlt c u m u l t ă însuf le ţ i re d e s ­p r e „c reş te rea cop i lu lu î n f ami ­l i e" .

A s e m e n e a d-1 înv . N. S t ă n e s e u a scos î n l u m i n ă î n s e m n ă t a t e a c u l t u r e i , i a r p e n t r u m a i b u n ă r e u ş i t ă a cet i t d in I. Caragia le pe „Gănu ţă o m suc i t " , care a p ro ­vocat r â s m u l t î n t r e să t en i . Ar fi fost m a i complec t p rog ra ­m u l d a c ă d-n i i a g r o n o m şi m e ­dic n e - a r fi d a t concu r su l .

if. » .

Din mijlocul satelor... Odată cu sosirea sf. sărbători

ale Paştilor întreaga natură pă­mântească par'că s'a schimbat. . .

Peste tot s'a întins cuvântul acela atât de fermecător spus cu atâta blândeţe de către preoţii altarelor în „Noaptea Mântuirii" în noaptea «învierii Domnului"; „Veniţi de luaţi luminai* Aproape toate sa­tele s'au reînoit . . . peste tot s'arată o flacără vie de lumină . . . Cercu­rile culturale s'au întins vraja lor până în adâncimile cele mai în­tunecoase ale cătunelor.

Noianul suferinţelor, puhoiul în-tunerecului de-acum înainte începe din ce în ce să dispară.. . întreaga suflare par'că se reînoeşte din nou ; peste tot se petrece o veşnică schimbare sufletească.

Sfintele sărbători ale Paştilor din anul acesta par'că a fost mai fru­moase, mai înveselitoare ca altă­dată. Peste tot au fost numai ser­bări şcolare şi petreceri folositoare. Nenumărate societăţi culturale şi-au întins mai departe flăcările lor de lumină, Înmulţind într'una semnele răbojului cultural.

Astfel a doua zi de Paşti a avut ioc şi în şcoala primară din co­muna B. Frânceşti-Gorj, o ser­bare culturală făcută de cărturarii mai vechi ai satului şi de tineretul de aici care urmează pela şcolile secundare. Această serbare a fost gratuită şi pelângă distracţia să­tenilor a mai avut şi următorul scop: De a pune bază uuui «Des­părţământ cultural al Asociaţiunii din Sibuu sub numirea de „Cercul cultural „Astra" din comuna B. Frâaoeşti-Gorj. Programul ser­bării a constat din diferite coruri cântate de elevi şi din câteva cu­vântări şi anume :

Cuvântarea bătrânului Învăţător V. Icieanu, prin care a arătat destul de lămurit sătenilor, nevoia de a li şi în comuna noastră un cerc cultural.

Cuvântarea mea — adică cel ce scrie aceste rânduri — prin oare am arătat pe larg tuturor oameni­lor rolul acestor cerpuri culturale.

Cuvântarea d-lui învăţător M. Isao, prin caro a arătat nevoia cul­turii ce se simte la un popor, dar mai ales la poporul nos tru . . .

Cuvântarea tânărului Eug. Po-pescu, prin care a arătat destul de lămurit rolul unei culturi pentru un popor.

In sfârşit, explicarea pe larg a statutelor Asociaţiunii ia toţi locui­torii de către Ad. Subit. Enoulescu U. Ilie şi apoi a urnmt alegerea conducătorilor Cercului cultural, preşedinte M. Isac, învăţător ; vice­preşedinţi Gh. C. Secotă, primarul comunii şi V. Al. N. Blendea; secretar literar C. Zamora, semina­rist ; secretar administrativ şi casier N. isao, contabilul băneii populare ; bibliotecar M. isao; arhivar Eug. 1. Popescu elev „Liceul Tudor Vladimiieseu" Tg.-Jiu.; econom Ad. Subit. Eneulescu C. Ilie.

Ca membri fondatori s'a înscris următorii: C. Zamora, M. Isao, "V. Icloanu, Ad. Subit. Eneulescu, C. Ilie, N. Isac, Eug. Popescu, Vasilică Hulă, V. Al. N, Blendea, Gh. D. Tabără, Gh. I. Cartianu şi V. Brâncuş.

Ca membri рѳ viaţă următorii; D şoara Victoria I. Popescu, P. 1. Popescu, Gh. C. Secotă, Ion Al. Popescu, Gh. Fuinea, Simion C. Pavel, N. F. Tivig, N. 1. lconaru, lonuţ B. Bojincă, i. D. Huidu, Hb.. Modoran-Racoţi, I. lconaru, V. Un­garn, C. Gh. Falcue, Samuil Isac, Gh. Gh. Faloue.

Ca membri activi următorii: D. Zamora, N. Gh. Sulea, 1.1. Sprânce-natu, I. L. Isac, Gr. G. P. Bojincâ, D. Carv&ci, Matei Iurtoi, Al. Milcu, Al. I. Coteţ, Gh. S. Alesu, N. Gr. Coteţ, M. T. Isac, I. Isac, Matei V. Popescu, C. Eneulescu, Gh D. Bozincă, V. Buliga, I. P. Popescu, C. Giurgiulescu, D. N. Sulea, I. I. Popescu-Ceoace, Gh. N. Sulea, T. Zamora, N. Tabără, 1. V. Purec, Gh. I. Coteţ, Gh. Dănescu, C. Gh. Zamora, P. Nădrag, S. N. Condu-lescu, N. V. Alesu, V. I, Popescu, D. Giurgiulescu, I. P. Bojincă, Sp. Eüculesju, I. I. Coteţ, I. Gh. Po-oescu, M. S. Vintilesou, D. Nădrag, Dnele Natália P. Popescu, Nieo-iiţa I. Popescu şi d-şoarele Ana I. Hulă, Manta Bojinoă, Parasehiva V. Tabacu, Parasehiva V. Unguru.

Iar noi aducum vii mulţumiri tuturor celor cari au contribuit şi vor mai contribui încă cu oboiul lor pentru fondarea acestu cere cultural şi cari se gândesc ades ia propăşirea păturii noastre ţărăneşti care zace în mijlocul întunericului.

C. Zamora-Gorj

MARELE ATELIER DE D0GĂR1E

M c o l a e S a v u i e s c u absolvent al şcoalei de meserii diu comuna Racoviţa (judeţul Muscel),

execută orice fel de comenzi relative la aeeastă branşă, ca

B u ţ i , B u t o a e , P u t i n i , Ve­d r e , H ă r d a e , e t c . , d in m a t e r i a l a l e s ş i u s c a t .

E x e c u ţ i e promptă Preţuri convenabile

Pentru comande şi informaţinui a se adresa: MCOLAE SÄVDLESCÜ, satul VALEA STÂNII No. 44 (prin gara Clucereasa, jud. Muscel). —

A d r e s a te legraf ică: SÄVULESCU, Clucereasa.

A P E L Iubiţi camarazi şi iubiţi cetăţeni, Astăzi sunt şeapte ani delà în-

cheerea păcei groaznicului răsboi de întregirea neamului pentru care a suferit atât armata cât şi populaţia civilă. In acest timp ni­meni nu s'a gândit în mod serios să ridice un monument acelor ce şi-au jertfit totul pentru patrie şi tron şi cum Panciu a fost devastat, lăsat prada trupelor duşmane şi e-vacuat, un monument istoric, care să ne amintească acele zile turbure şi triste ar fi bine venit pentru o-răşelul nostru. In acest scop, am format un comitet din nouă per­soane, pentru a ridica în centrul oraşului, în centrul judeţului şi în centrul României întregite, acest

monument, care va avea o înălţime de 6 metri.

l)e oarece acest monument costă enorm de mult, facem apel la toate persoanele binevoitoare, fie că au luat parte în răsboi, fie că au rude moarte în răsboi, fie militar sau civil, să contribue fiecare după pu­terile sale la această înălţătoare lucrare. Tot în acest scop facem apel către toţi d-nii comandanţi de diferite unităţi militare, profesori, preoţi, învăţători, jandarmi şi d-nii j ofiţeri de poliţie din comunele ur- І bane din România, să ne dea tot j concursul spre a se complecta lis­tele ce am lansat pentru strânge­rea fondurilor necesare.

Pe acest monument vor fi scrise cu litere de aur, în afară de nu­mele eroilor morţi în răsboi, nu­mele tuturor acelor donatori, cari vor subscrie delà suma de o mie lei în sus.

Comitetul de iniţiativă: Nicu Asfadur Burdea, preşedinte, co-mersant, podgorean, sergent-instr. Iancu Ciobanu, directorul gimna­ziului Zăbrăuţi, sublocot.; Vasile Burdea, comersant, sergent; Gara-bet Aburel, comersant, sergent; Ion Pepescu, depozit de viţe alge­riene, plutonier; Dumitru Milea, proprietar de vie, sergent; Costică Vasiliu, proprietar, sergent; Marcu Stander, funcţionar, sergent-maj. $i Vasile C. TJrziceanu, comersant, sergent.

Băile Vatra-Dornei (Bucovina)

Cele i m a i (bogate a p e fenugá-п о а в і ѳ , c o n ţ i n â n d m a r i c a n t i t ă ţ i ide a c i d carbonic . Băile de noimol în t r ec în efect toa te s t a ţ i un i l e ide aceas t a ( S p e c i a l i t a t e .

Secţi i ide id ro te rap ie , a p a r a t e de ifisic-terapie, arodilcigie l abo­r a t o r balneologie etc.

Vindecă afec ţ iuni le ide cord, iboalie reoimatice, a fec ţ iun i le n e r ­voase, 'difetrújte a f ec ţ iun i a l e o r ­gane lo r fetmeeşiti, bronsáttele, a-fecţ iuni p u l m o n a r a e tc .

Inaugurarea sezonului la 16 Mai P r e ţ u r i l e ibăilor: 1. B ă i ide ac id

canboniic Mai, lunile ş i Sept . aj S a l o n 65 Lei , (b) -cl. I., 55 iei, r e ­d u s 40 iei, c) cl . I I 40 lei , rediu»-30 l e i . Iulie ş i A u g u s t a) Sa ion 75 l e i , ib) cl . I 65 lei, r e d u s 50 leii, şi c ) c i . II , 45 iei, r e d u s 35 lei.

II. Băi de noimol, Mai Iun ie şi Sept . 65 lei , r e d u s 45 lei, î n Iul ie şi A u g u s t 75 lei, r e d u s 55 lei .

O b a i e de nâbo l ide p ic ioare 30 lei, o p r o c e d u r ă i d r o t e r a p i e 30 lei, r e d u s 20 leffl, o b a i e e i m p i ă d e c u r ă ţ e n i e 20 iei, o c o m p r e s ă ide n ă m o l 15 lei, u n m a s a j p a r ţ i a l 20 lei, u n m a s a j total 40 lei.

Preţurile camerilor La ihoiteilurilie d e lux o c a m e r ă

c u u n p a t p e Mai, lunile şi Sept . 80 l e i , cu ba lcon 100 lei p e zi, p e Iul ie îşi A u g u s t 120 lei, cu ba lcon 140 lei p e izii, o c a m e r ă cu d o u ă p a t u r i p e Mai lunile şi Sept. 150 Lei, c u ibalcon 160 le i pe zi, p e Iu­lie şi A u g u s t 200 lei, c u ba lcon 220 lei p e zi.

L a ho te lu r i l e ide cl., I o c a m e ­r ă cu u n p a t pe Mail, Iun ie şi Sep t . 60 lei, eu ba l con 70 iei pe zi, p e Iul ie îşi A u g u s t 100 lei, cu ba lcon 120 lei pe izi ; o c a m e r ă cu două p a t u r i pe Mai, Iunie ş i Sept. 120 iei , cu .balcon 130 l e i p e zi; pe i Iul ie <şi A u g u s t 160 lei cu ba lcon 180 lei pe zi . Toate c e l e ­la l te boitelurdl şi locu in ţe p a r t i ­cu la re fiind c u m u l t m a i ieft ine.

înştiinţare La Regimentul 4 Infanterie ou

garnizioana Piteşti, se caută un maistru croitor militar pentru Atelie­rul de haine ofiţereşti, plătit cu solda gradului de plutonier reanga­jat plus o primă din lucru ce - va efectua lunar.

Comand. Rec. Araes Na. 4.

CUMPĂR b u h e , ( u l i u ) l u p i , u r r i , | f > c o r b i , p e l i c a n i , v u l t u r i , t

î n v i a ţ ă . £

3 HANS KNALL PEÜU ^ ^ C l u j , S f r . M a i o r 4-

• • •

-frvyTVTVVVvTVVVTVVTVVWVV^

Statin pra-rüce

0 reţetă de frumseţe Mult mai practic ca săpunurile, fără efect şi cremele unsuroase, împo­triva: pistrnilei. negrelei, petelor, co^nrilor, bnbnliţelor şi a necură­ţeniei tenului în genere, este urmă­torul mijloc: Se toarnă în luO gr. apă, sau în S0 gr. glicerina un pacheţel cu pulbere „Crin" se amestecă bine, şi se dă pe faţă di­mineaţa şi seara. Efectul foarte mare. Soluţia 'astfel preparată ѳ foarte bună şi pentru manile aspre san cr&pate, împotriva sndorei. şi pentru curăţirea gâtuiţii. Ea se pre­pară foarte uşor de către oricine. E eftină şi bună. Pulberea „Crin" se trimite contra lei 20, trimişi în

scrisoare închisă de către X S e p o z i t n l c a s a p o ş t a l ă 2 0 8 ,

C l u j .

Traian Gr. Stoenescu • T o c a t

Calea Şerban Vodă 42 BUCUREŞTI

Mai bine ca

ori fi unde se serveşte la

Baia Elisabeta Băi de abur,

de cadă, duş, etc.

CLUJ, Str. Călugăriţelor (pe Someş).

DIN cauză că serviciul poştal lăsă mult de dorit şi se pierd ziare,

rugăm pe abongţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să înştiinţeze administraţia foaei. ca să li-se trimită din nou.

Boli de pieie, răni, râie, mâncărime cu durere, mâncătînie din cauza gerului, opăreala, jupuieiile, crepătunie de piele,

bubele dulci, se vindecă singur şi radical cu : — —

P O I A P A A I T B A § № Se foloseşte cu succes ÎD orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap, precum şi între picoare, la frecături şi rosături fiind abtwlut, nevătămătoare.

P R E Ţ U L . UNUI B O R C A N L E I 3 0 . Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ѵѳ-ţi primi franco (fără alte cheltueli postale) aceste leacuri delà O K P O S l f l i L í ' K I N C I P A X F a r m a c i a : D R . B I R Ó C L U J , P I A Ţ A U N I R E ! . K n d o i f » « ш s. A . 1 2 « .

Ue prima calitate plăcută şi răcoritoare este

Fabrica :

Turda, Telefon 5» Depozit principal:

€L.UJ, lelefon .394,

iVOTOAK№L№ JU»U I Z pentru benzină, gaz prin aspiraţie, gaz metan, benzol, mo­

torină şi petrol suât ü t iu l i e eut*5! Depozit permanent de motoare stabile şi montate ca lo co­rn obile delà IV2 pâ­nă la 22 cai putere! Motoare mai mari până la 500 cai pu­tere furnizăm în ter­men scurt loco fab­rică. Mai departe : Tiacíoíi, masifti ЧІЙ treerat şi ori-ce ma-şiui sinniíUf sgricolí,

ms maşini origiualn americane „Phila* şi uleiuri indigene.

Fnruizeazä ca preţuri eftiae şi în con di ţin ni de plată avantajoase : DEPARTAMENTUL MASINEL0R AL REUNIUNE! AGRICOLE S A., S I B I I U .

Suoursale : Sighişoara, Mediaş, Târgu-Mureş. întreprinderi —• surori: Hann & Comp. Cluj, Str. Regina-Maria şi Burze-

länder Maschinenhalle A. Marko & Comp. Braşov, Str. .Lungă, ca reprezen­tanta generală pentru Transilvania a fabricilor motoare din Oeutz.

I

precum şi silei ari de

Cetiţi şi răspândiţi „CULTURA POPORULUI"

Specialităţile fabricei de bere CZELL din Cluj

"HERCULES" bere nœts-Atoare, s p e c i a l i t a t e a N E A G R A d i n m a l ţ d u b l u

"U R S U S " b e r e A L B A , m u l t a p r e c i a t ă

din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ea mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.

ччпягпі ТііммігяНпі ..Viata". Cini. Strada Realua Maria 38.