CULTURA ORULUI L n m i n e a z a - t e ş i v e i fi! « V o e ş t e şi т е - і p u t e a ! O. Л. Rofigetl

P r t m - r e â & e t o v ; COffST. C E U A I - R A C O T I ţ l

H U B P A C Ţ I A ; 8 T R . m C O L A E I O R « A U r a i 6 . T E X E F 0 9 M: 15 -75 . C i u j , D u m i n e c ă 1 7 H a i , T E L E F O I I HO, 1&-ЧШ. І л я и і і V. я - к с а . t u

A p a r e Isa fleeart D à m i n v e â

I iar Iudeu ii şi Alexandru Vlahuţă Vraja dragostei de viaţă, a învins

î>e mulţi, şi l'a învins şi pe el. Aceleaşi crude mizerii şi aceleaşi neîndurătoa­re suferinţe, au destrămat sufletul lui, ca şi pe al altora şi din firele smulse Un el, nădejdea în timpuri mai bune Şi idealul unei fericiri ce o va ajunge, °u făurit suflete, din adâncul cărora s'au revărsat mărgăritare, ce i-au fă­cut nemuritori.

Alexandru Vlahuţă! Icoană paşnică U sfiicioasă, e acel pe care îl încălzea un suflet ce l'a făcut nemuritor.

Alexandra Vlahuţă e gravul neperi-for al acelui suflet mare, închegat in h*pta geniului cu mizeriile omeneşti.

Alexandru Vlaliuţă, acel etern Vla-kţă, plecat din draga viaţă ce a iu­bit-o atât şi pentru care n'a găsit vor-

mai frumoase, să-i arate neperitorul r/nec, deşi e mort, trăieşte. Seninul îngândurat, blândul şi toto-

^ată posomoritul Vlahuţă, cum ni-l înfăţişează imaginea mută, a fotogra­fei lui, e acel „veşnic iubitor", acel pe care generaţiile viitoare îl vor cunoa-

mereu în scrisul lui neperitor. Sunt numai câţiva ani, de când mo-

gftea, a ascuns într'un fund de groa-уй, ţintuit în patru scânduri, pe Vla-tyţă, pe care vermii nu-l mai întrea-jß, de a fost aur de-a fost schijă.

Acelaş hidos schelet, păstrează groa-ţa de care „eï' se îngrijea. Din slove

yţgre înşirate pe foi ce vor îngălbeni j/e vremea generaţiilor ce se vor perin-tla se va vorbi veşnic cu Vlahuţă eter-0І visător, simţitorul desăvârşit „al iubirii" ce aşa de dulce a descris-o veşnicul ironic, tăcutul ce a luptat a-tât pentru desăvârşirea idealului, a frumosului sublim, în care visa el ţara lui scumpă şi pe toţi ai lui.

Neperitoare slove vor zugrăvi pito­reasca Românie şi cei cărora mijloace­le nu le vor îngădui să simtă desăvâr­şitul farmec, ce-l au locurile, străbătu­te de el, le va fi destul isvorul sufle­tului lui, ce a închegat într'un volum aceia ce mulţi nu au putut s'o facă.

Sublimul sentiment al „dragostei de ţară" pe care el o vede aşa de „mărea-\ă" a fost înnăscut în sufletul acestui copil al „ei".

Născut din oameni simpli, într'un t obscur din judeţul Tutova, în ca­

bina Pleşeşti, Alexandru Vlahuţă, a trimit ca. dar delà natură geniul pe ca­re cu toate împi-ejurările ostile el a finit a-l păzi şi creşte, devenind el în­suşi „genial".

Sărac, micul Alexandru, a pornit din salul Pleşeşti, a pornit pe drumuri ne­cunoscute lui şi din străbaterea căror a eşit în pragul măreţului palat al ne­muritoarei glorii un „nemuritor" el mi­cul şi fricosul copil.

Şi-a petrecut anii de şcoală în maha­laua Cotu-Negru din târgul Bârladului ji cu cei de seama lui, aici s'a jucat, Mei şi-a plâns nevoile şi de aceste lo-нгг s'a legat el cu atâtea amintiri.

Era chemat - din fire spre lupta cu Ыѣпегесиі, lupta şi de copil ironiza, itbea şi se silea să ajungă.

Bârladul a fost leagăml seninei şi sbuciumatei lui copilării, iar băieţii im mahalaua Cotu-Negru, i-au fost to-wăşi de joc.

Amintiri, ce veşnic grăiesc, celor ce 'fu ceva de Vlahuţă, aduc în suflet

Melancolia ce o trage după el, şirul a cestor eterne vorbitoare, de ceva, de áneva.

Şi de dusul drag, de acel Vlahuţă •MiriífflllíTíílíiil ' I ііііГішг—— ' -

ce-a fermecat o lume cu sufletul şi simţirea lui aleasă, s'a vorbit mult.

încălziţi de entuziasm, Bârlădemi i-au ridicat, din iniţiativa unui comitet, un bust în grădina publică o oraşului.

Au ridicat acest bust marelui dispă­rut, în grădina 'n care pentru întâia dată el a simţit fiorii dragostei.

l-au ridicat bustul, în apropierea frasinului, ce-i amintea lui Vlahuţă, cele dintâi bătăi ale inimii lui.

Bustul lui Vlahuţă, care e opera sculptorului Dimitriu-Bârlad, un alt fiu al oraşului nostru şi un talentat ar­tist, va fi o sfântă icoană a marelui scriitor, pentru generaţiile, ce vor veni

Şi când scriu aceste rânduri, o da­torie sfântă, ne face, să aruncăm pri-virea spre mahalaua Cotu-Negru, unde şi astăzi mai stă în picioare, căsuţa în' cure şi-a petrecut copilăria Alexandru Vlahuţă şi fie-ne îngăduit să întrebăm: Dare nimănui nu-i stă in putere a da o altă destinaţie acestei case?

Acelora, însă, cărora le este cerut să facă ceva pentru el să nu le repro­şeze nimeni acerba neglijenţă.

Acelora, cărora sufletul şi spiritul le-a îngăduit să cunoască în chip de­săvârşit pe Vlahuţă, sunt mulţi ori pu­ţini, nu-i ştim,. Politica sfântă, sub steagul căreia a luptat Vlahuţă a fost măreţul partid cu nume nestrigat, a iubitorilor desăvârşiţi de ţară.

Pentru memoria iui Vlahuţă, nici liste de subscripţie, nici cărţi poştale, nici flori sau panglicuţe nu se vând, pentru casa ce ar putea fi cumpărată.

Senină şi rece ,#dtarea" pare a fi închisă in scrinul ei şi pare a fi în­cinsă peste tot.

Cu toate acestea, opera desăvârşită a acestui geniu, îl face prin ea un sim­bol de simţire adevărată şi acei cari l'au iub.it şi il iubesc, nu4 uită şi nu4 vor uita niciodată; îl caută, îl găsesc, îl înţeleg, trăiesc şi îl simt mereu aproape de ei.

Dacă răsboiul, acei fornúdabü cu­tremur, ce a dărîmat şi a sdrmtcinat atât in această ţară, a avut partea lui de mumă şi pentru sfârşitul vieţii lui Vlahuţă, ar b-ebui totuş ca Bârlădemi, să ducă până la sfârşit, frumoasa operă ce au început pentru tot ceia ce a fost sfânt, acestui fiu al Bârladului; pe care el nu l'a uitat niciodată şi unde in zile de restrişte, a căutat alean pen­tru măngâerea sufletului său.

Din căminul paşnic, unde se retră­sese, de la Dragoslavele, într'un car cu boi, printre miile de căruţe cu bă-jenarii, în tovărăşia a mai nimic, ce-i vorbea de sfânta pace a casei, ce o părăsea de urgia duşmanului năvăli­tor, a adus Vlahuţă cu durere, acelaş suflet cald şi iubitor, ce avea să-l pă­răsească atunci, când urgia trecută, revede iarăşi colţul de tihnă, a vieţii lui sbuciumate. Eterna imagine a mor­ţii o întrevede de acum şi sătul de suferinţă, o primeşte zâmbind de mul­ţumirea de a se vedea murind în „casa lui."

Şi în voitoare ucigător de tristă ur­gie a războiului, a trăit Vlahuţă la Bâr­lad, în locul ce păstra amintirii lui, atâtea dragi icoane, a trăit o fărâmă din viaţa lui literară, m tovărăşia câtorva scriitori de aici.

La trecut războiul, a plecat la cui­bul ce-şi alesese şi a murit acolo, alun­gat de sbuciumul vieţii, a murit acolo unde, ajunsese slab şi istovit de sufe­rinţă, fat. A i c x a n d r e s c u таШЁЁШЁЁЁШ^ШЁЁвШЁЁЁЁШШШШЛ

C a s a D o m n i t o r u l u i C u z a La 23 Mai, a n u l aces t a s e îm­

plinesc 52 die a n i d e l à m o a r t e a îtomnitorului A l e x a n d r u I o a n іика, cel .dintâi D o m n i t o r a l i"tö]ncipatelor Uni te .

Faptele lu i m a r i p e n t r u mea­t u l n o s t r u s u n t t r ecu te î n i s to -*te si" vor r ă m â n e a n e m u r i t o a r e fc&'şi n u m e l e lu i .

Dar mu p e n t r u mer i t e l e lua ^ ' u , ici p e n t r u n e r e c u n o ş t i n ţ a 4 à de aces t o m m a r e .

Nu e vorba de o n o u ă s t a t u i e j ^ t r u el , ci e vo rba de casele lu i % Gala ţ i .

Ce-au deveni t e le? _ U n ote l ide lux p e n t r u -cocote.

}°eaii,ne, n e p ă s ă t o r i m a i s u n t e m , iele D o m n i t o r u l u i Cuza rtin

la ţ i , u n d e s'a p l ă m ă d i t u n i r e a "acipatedor şi dec i -şi Romá­

dé azi , u n d e a locui t p â r c ă -'Uil cel 'drept Alex. I o a n Cuza,

a încol ţ i t de s f i i n ţ a r ea io -•ed şi ia l u a t f i inţă p r i m a îim-

'Priietărare а ţ ă r a n u l u i r o m â n ' b în casele iu i , în odă i l e lu i ,

i i t r ebu i t p ă s t r a t e c a t a l i s -genera ţ i i lo r v i i toare cu mo-

bterul lor outot, î n odă i l e l u i s t a u ieimei p i e r d u t e p e n t r u

tä te , s t a u cocotele, cu bu-înroş i te şi c u p ă r u l t ă i a t ,

<Üh acel locaş s f â n t a r o m â ­

ni lor , s ' a f ăcu t u n otel , u n loc d e î n t â ln i r e .

Nu m ' a r m i r a dieloc, diacă a-ceste c a s e a r flî dărăpăniaftie în­t r ' un colţ r e t r a s de ţ a ră , da r

ele s u n t a ş e z a t e în i n i m a Gala­ţi lor, p e s t r a d a Guza-Vodă; o s t r a d ă des tu l .de p r i nc ipa l a , p e oa re se p l i m b ă to ţ i p a r l a m e n ­t a r i i d in Coivuriui, şi c a r i n u zic n i m i c d e a c e a s t ă ba t j ocu ră ce se face c u oasele D o m n i t o r u l u i Cuza.

Dacă p e s t r a d a ce-i p o a r t ă nume le , i-s 'a p r e f ăcu t case te în otel , dece n u i-se p re face şi n u ­m e l e s t răz i i , căci © ide p r i s o s a-i m a i p u r t a n u m e l e . A m s p e r a n ţ a că icitáitorii cu i n i m ă şti1 c â ţ i v a d o m n i profesor i uni iversi tar i s i s ecunda r i , c i t i to r i şi co labora­tori aii aces te i gazete , vor a m i n t i d-l'ui Miha i l Or leanu , fiu a l Ga­la ţ ior ,şi P r e ş e d i n t e a l Camere i Deputa ţ i lo r , c ă a c e a s t ă r u ş i n e să înceteze, căcii1 e u n p ă c a t s t r igă ­to r l a cer; şi dacă n u a c u m a , cel pu ţ i i i m a i t â rz iu , să s e dea a s p e c t u l c u v e n i t ce lu i cane poa­t e la Rug inoasa , nu - ş i p o a t e d o r m i s o m n u l de veci, c â n d ve­de, c â t d e n e r e c u n o s c ă t o r i s u n -•tem a s t ă z i f a ţ ă d e d â n s u l .

« a . » . S t r a t - C u d a l b i

Cronica bucovineană Soc. „Ciprian Porumbescu". — Expo­ziţia de pictură. — „Liga culturală"

Stăaiuim a s u p r a u n e i a d i n ce­le m a i idemne man i f e s t ă r i a l e Bucovine i c u l t u r a l e . R e u n i u n e a de c â n t a r e „Cip r i an P o r u m ­bescu" , c ea m a i vechie şi b o g a t ă în 'meri te soc ie ta te m u z i c a l ă d i n Bucovina , a r e p r e z e n t a t de cu­r â n d , l a Suceava , o p e r a „Baba Hârca ' ' , t e x t u l d e M. Millo, m u ­zica ide M. Flecihtenmacher . Un n o u pr ie j de a apreciila efor tur i le s u s ţ i n u t e a l e acestei venerab i le i n s t i t u ţ i un i , u n n o u c a d r u pen­t r u o n o u ă va lor i i ioare a ' t inere­lor t a l en t e cu ca r e se m â n d r e ­ş te prestâgiioasa soc ie ta te su­ceveana .

Rep rezen t a ţ i a : u n succes ce-l \ s u b l i n i a m c u ro şu . j

Mer i tu l i sbânz i i reivinie în p r i ­m u l ioc t u m u l t u o s u l u i şi m a s i -vuLui t a l e n t a i d-Шиі Ş tefan P a -velescu, c a r e a r eg i s t r a t p iesa , s u s ţ i n â n d to toda tă r o l u l ' t i tular . D-sa> p â n ă m a i dăunăz i , o fru­m o a s ă f ăgădu in ţ ă , începe să se a f i rme, nie b u c u r ă că o p u t e m c o n s t a t a c a O1 n e t ă g ă d u i t ă va­loa re . Demni i s ă i p a r t e n e r i : d - r a E. Maniug şi Gh. Riuptaş n e - a u în fă ţ i şa t î n c a r n ă r i i m p e ­cabi le în r o l u r i c a r i cons t i tue a d e v ă r a t e páietre d e î nce rca re p e n t r u începă to r i . Res tu l i n t e r ­preţ i lor , î n no t ă . Cos tume le bo­g a t e şi p i to reş t i . M o n t a r e a veri­d ică şui l u x u r i a n t ă .

Corul , c o m p u s idin elevi ş i ele­ve a l e l iceelor locale , a t ă l m ă c i t cu f rumoase ca l i t ă ţ i de p r o z a r e şi n u a n ţ a r e m u z i c a b r o d a t ă pe mot ive popu la r e , a l u i Flech' ten-mache r .

F a p t u l c ă soc. „Qiiprian Po­r u m b e s c u " p u n e s t a t o rn i c p e p r i ­m u l p l a n a l p r eocupă r i l o r sa le m u z i c a r o m â n e a s c ă , e o t e n d i n ţ ă car© o onorează , e g a r a n t i e m a i m u l t p e n t r u n ă d e j d e a de a ve­d e a cât m a i c u r â n d re îni t ronată a r t a n o a s t r ă na ţ iona lă , descon­s i d e r a t ă a t â t a v r eme , D u m n e ­z e u şt ie p e n t r u ce!... Orihestra suges t ivă ş i pe s t e t o t adecva tă difer i te lor faze alle ac ţ iun i i . Deo­sebi t d e i m p r e s i o n a n t , h a o s u l v a g n e r i a n c u c a r e a l ă m u r i l e în­t â m p i n ă i eş i rea d iavol i lor d i n infern.

O s e a r ă ide a d â n c i emoţ i i su­f leteşt i şi o f ap t ă b u n ă .

'Zilele aces tea a r e loc, î n în­căper i l e Muzeu lu i de i n d u s t r i e 'din Cernău ţ i ; o m a r e expoziţie de p i c t u r ă şi s c u l p t u r ă , o rgan i ­z a t ă îşi p a t r o n a t ă d e „Liga Cul­tu r a l ă " , e u scopul de a p r i l e ju i r e l e v a r e a şi iafirmarea t a l en te lo r Bucovine i r o m â n e ş t i .

Re l evăm că l a a c e a s t ă expo­ziţie vor l u a pa r t e , c u o ser ie ide t ab lou r i or ig ina le , p ic tor i i E. Maximovic i , I. B â r g ă u a n şti Eu­g e n 'Cihiroviici, profesor i a l iceul ,Ş'tefan-cel-Miare" d i n Suceava . De a s e m e n i , s ' au a l e s s p r e a fi e x p u s e , celie m a i semnif ica t ive l u c r ă r i idin o p e r a 'art işt i lor de­funcţ i : E p a m i n o n d a Bucevsch i şi I l a r ion Ş u h a n .

A v â n d în vedere s t ă r u i n ţ a cu c a r e s e p r e g ă t e ş t e expozi ţ ia a-ceas ta , c u m şi r e p u t a ţ i a de> c a r e se b u c u r ă expozanţ i i , l egăm ce­le m a i înidrăsneţe s p e r a n ţ e de aceas t ă 'manifes tare a r t i s t i că a t i n e r e i n o a s t r e provinc i i .

D u m i n e c ă , 3 Mai, p rofesoru l u n i v . Dr . R o m u l Cândea a ţ i n u t în c a d r u l „Ligei Cul tu ra le" , sec­ţ ia iSuceava, o confe r in ţ ă d e s p r e „Di'miitrie iOneiul, viilaţa ş i ac t i ­v i t a t e s a " . V'enitul aces t e i eon-feriniţi e s t e d e s t i n a t ridicărtii unuil b u s t i u i D i m i t r i e Onciu l , — u n u l d i n fiii cei m a i m e r i t u o ş i ai Bucov ine i — î n a u l a „Arh i ­velor S t a t u l u i " , idin Bucureşti 1 , a l că ro r idirector a fost m u l t ă v r e m e m a r e l e defunct .

Conferinţa , d e t a i l a t ă c u r a r ă coimpeitănţă ş i a r g u m e n t a t ă de r a r u l s p i r i t o ra to r ic , d e c a r e se b u c u r ă d ins t imsui profesor u n i ­vers i ta r , cons t i tue u n r e m a r c a ­bi l s u c c e s iad „ L i g ă Gutura le" , sulbiiniat d e ap l auze l e şi ova ţ i -un i l e să l i i p l ine .

G r a b a c u c a r e aş temeim pe h â r t i e aces t a r t icol , (oh, eomdicà d e p r e z e n ţ ă П n u n e pe rmi t e să d e t a l i e m d u p ă m e r i t f rumoase le l u c r u r i c a r i s e î n t â m p l ă (?) s ă se î n f ăp tu i a scă şlil î n s ă r m a n e l e ţ i n u t u r i a l e cenuşărese i Româ­n ie i în t reg i te . A m n u m i t Buco­v ina .

M u n c a t ă c u t ă şi temeilnică ce se de s f ă şoa ră iaici f ă r ă s u r l e şi tobe, n e a m i n t e ş t e o vo rbă a p r i n ţ u l u i D. Can temir , pe ca re , pa ra f r azând-o p u ţ i n , o r e p r o ­d u c e m c u umiliiniţă p e n t r u or i ­e n t a r e a s a t r a p i l o r a r t e i şi l i t e ra -t u r e i : „Nouă ne e m a i i a i n i m ă să facem fap te b u n e d e c â t s ă le sc r iem" .

G e o r g e V o e v i d c a

PĂDUREA DE TRANDAFIRI Purtând pe umeri coşuri

[cu roşii trandafiri Pe valea înflorită veneau

[culegătoare... Treceau în seara calmă,

[în umbrele subţiri Ca nişte uriaşe buchete

[călătoare...

Venea procesiunea de raze [ca un şir

De tinere vestale cu bra-[ţele deschise

Şi 'n urma lor parfumul [curgea ca un zefir

Şi mă purta departe şi mă ['mbăta cu vise:

„—Spre ce palat din basme aduc măreţul dar Să 'mpodobească drumul regeştilor mirese? Ce sfântă minunată aşteaptă în' altar Prinosul de tămâie şi flori abia culese?"

Venea procesiunea de roze în amurg Din cer, cădea pe coşuri a serii largă pace Şi eu priveam, pe gânduri, cum vin mereu şi curg Pe drumurile mute, spre casele sărace...

. . . C u cea din urmă rază a soarelui — s'a stins Şi calma feerie a fiorilor purtate... Tălăncile răsună... ferestre s'au aprins, Femei aleg din turmă viţeii, pe 'noptate...

Ţărani săraci aşteaptă cu turmele ce vin Şi florile culese pe valea 'mbălsămată. E pâinea lor acolo, în coşul mare plin; Sânt zilnicile vise de viaţă 'mbelşugată...

Muri-vor trandafirii şi-al sângelui părâu Va fi vândut ca mâine, în târguri, printre vite... Şi 'n schimbul lor ţăranii primi-vor saci cu grâu Şi-un pumn de-argint, în care sunt mii de flori strivite...

Culegător de roze pe 'ntinsul Jargei firi, Poetul, — biată pradă a grijilor de mâine — Despodobind imense păduri de trandafiri, Işi vinde înflorirea din suflet — pentru pâine...

Victor Eftimiu

S c r i s o r i d i u Y o u i î g s t o w n 9 O h i o — î>ela r e d a c t o r u l n o s t r u —

Biserica noastră din America A c u m c â n d biser ica n o a s t r ă

or todoxă s'a r id ica t la p a t r i a r h a t o p'aa'te d in preoţii! d i n America , demora l i zează b iser ica î n t r ' u n g r a d de neidescris. A ş a î n colo­n i a idin Canton , Ohio, p r e o t u l de acolo Traiian Dimin , a b ă u t a t â t de m u l t î ncâ t şi-a b ă t u t soţia în faţa maii! m u l t o r periso'ane; u n a l t p reo t Grigorie Baloiu d in co­lonia W a r r e n , Ohio, în s t a r e de beţie Га a r e s t a t ca pe cel 'din ur ­m ă laic ; în a l t ă eok>nie u n preo t a spus că t re u n creş t in , c ă de aceas ta îi cere zeci de dolar i p e n t r u s lujba l a o î n m o r m â n ­tare fi indcă şi s l u jba e u n l ux şi cine voieşte să a ibă acest l ux să p lă tească .

Astfel s t ă m noi c u u n e l e bi­sericii a l e noas t r e d in America , şi cine sufere? Poporu l . Popo­r u l e t a x a t d u p ă c e se în toarce în p a t r i a imamă c a r ă t ăc i t . Şi pen-ti 'uce a c e a s t a ? P e n t r u c ă u n i i p reo ţ i de là noi nu-ş i îndepl inesc cu t e m e r e m i s i u n e a ce o au .

P e n t r u c ă episcopii noş t r i d in R o m â n i a n u se in te resează de aceş t i p reo ţ i . Şi n i m e n e a n u se m a i î n t r eabă : c a r e e c a u z a de­căderi i biserici i în A m e r i c a ? Ce poa te s p u n e poporu l , ce c rede ei d e s p r e rel igie ? c â n d u n p reo t îşi ba te soţ ia i n nubi le şi inj ură , c â n d a l tu l e a r e s t a t p e n t r u beţie s au când a l t re i lea preo t a zis că s lu jba n u este decât u n lux.

U n a l t p reo t din colonia Cle­veland, Hie P o p p , c a r e a fost a res ta t în p a t r i a veche p e n t r u c ă a m u ş c a t degetu l u n u i no ta r , şi-<a bă tu t , aici, n e v a s t a l a u n botez u n d e e r a o m a s ă d a t a în c ins tea n o u l u i născu t . Ce în-s a m n ă toa te a c e s t e a fapte ur î te ? Din t re toate n a ţ i u n i l e de aioil nu­m a i o p a r t e d in p r e o ţ i m e a noa­s t r ă face l uc ru r i d e aces tea , n u ­mai p o p o r u l r o m â n e s c a fost siltit c a să «coată preoţ i i d i n pa roh i i l e u n d e n u m e r i t a u s ă s lu jească , cu jus t i ţ i a .

Aceas t a este s i t u a ţ i a n o a s t r ă aici. Par'ică a veni t v r e m e a c â n d eşti nevoi t să n u m a i spu i c ă eşti r o m â n c â n d se î n t â m p l ă ciazuri de aces tea a t â t de t r i s te p e n t r u popo ru l n o s t r u . Cu toa te ace s t ea

n i m e n e a n u se î n t r e a b ă : ce este de făcut şi cine e v i n o v a t de toa te acesteia? S'a scr is a t â t d e m u l t î m p o t r i v a a c e a s t a şi s'a scris şi i a consiistor şi s 'a făcut cunoscu t ş i I." P . S. Sa le mi t ro ­po l i tu lu i Bălan , diar n ic i u n pas sau niciii u n fel d e m ă s u r i nu s 'au l ua t în p r i v i n ţ a acea s t a .

In A m e r i c a e p roh ib i t ă b ă u ­t u r a şi n u se bea d e c â t p r i n con­t r a b a n d ă , i a r preoţ i i noş t r i ca r i r ep rez in tă poporu l se î m b a t ă şi descrediteiază î n t r e a g a n a ţ i u n e .

P reo ţ i i a m e r i c a n i a u fost acei c a r i a u d u s l u p t ă m a r e p e n t r u a se s t â rp i alcoolul i a r uni i p re ­oţ i r o m â n i se î m b a t ă şi c a l că le­gile civile, severe. Ce c r ede po­poru l a m e r i c a n c â n d reprezen­tanţii! p o p o r u l u i r o m â n n u r e s ­pec tă legile lor şi c h i a r d e m o ­ra l izează ІѲЁгіІе lor?

Dacă îna l ţ i i c ap i iai blisericei d i n R o m â n i a n u vor l u a m ă s u r i şi ce rce tă r i d i sc ip l ina re , cu s igu­r a n ţ ă că p o p o r u l n o s t r u va t r ece la a l t e secte, da r se v a feri de a se n u m i că se m a i t r a g d i n po­po ru l r omânesc , aidi u n d e toa te na ţ iun i l e au preo ţ i de mode l n u m a i no i avem cei m a i des t r ă ­bă l a ţ i oiameni. I n z a d a r a m că­u t a noi s ă c r u ţ ă m pe aceşt i oa­meni , căci cu a t â t vom fi miai d i s c r ed i t a ţ i ; de aceea c red că p re ţ io su l 'Ziar „ C u l t u r a Popo­

r u l u i " , n u m a i u n m a r e serv ic iu aduce poporuluiii nos t ru , d a c ă va p u b l i c a aces te r â n d u r i . A-cestea n u s u n t r â n d u r i c u cari se c ă u t ă a s e d i sc red i t a pe c ineva aces tea s u n t a d e v ă r u r i c a r i s u n t m e n i t e d e a se p u b l i c a de oa re ­ce s u n t pub l i ca te în z iare le ro ­m â n e ş t i de a ic i ş i c h i a r în cele englezeşt i .

E u iam crezut că î n a i n t e d e a a junge la o decaden ţă de u n " nu n e vom m a i p u t e a reabi l i ta , sa pub l i c în lacest z iar u n d e şt iu că m u l t e feţe biser iceşt i c i tesc şi colaborează l a „Cu l tu r a Po­poru lu i " , şi p o a t e v o m a v e a cel p u ţ i n în ţ a r ă o a m e n i c a i i ee vor îngri j i şi d e soar tea r o m â n i l o r don Amer ica .

F a c apel l a ce i în d r e p t c a s ă eie grabnice ' m ă s u r i împo t r iva aces to r p reo ţ i c a r i desicredi-

teaiză pe român i i d in Amer ica . 91. A. К о ш а ш

A L E G E R E A E P I S C O P U L U I D E A R A D Duminecă , 3 Mai, a fost ale­

gerea Ep i scopu lu i d e Arad , în i locul r ă m a s vacan t , p r i n m o a r ­t e a r e g r e t a t u l u i şlil v r edn i cu lu i Ioan 1. P a p p .

Alegerea a a v u t loc în Cate­d r a l a d i n local i ta te , s u b p r e -

şeden ţ ia I. P . S. (Sale Mitropo­l i tu l Ardea lu lu i , Dr. N. Bă lan , fiind p r o c l a m a t a l e s d iaconu l Dr. Ghieoirgibe Conişa, e u ma jo r i t a t e de vot urii: 30 c o n t r a Dr . Andre i Maghiar , c a r e a o b ţ i n u t n u m a i 24 de vo tur i , i a r u n u l a fost a lb . Deci în total , n u m ă r u l m e m b r i ­lor a fost de 55.

Sosirea I. P . S. Sale Mitropoli­tul Dr. N. Bălan

S â m b ă t ă , 2 M;a4 d u p ă m a s ă a poilitul Dr. Nicola© B ă l a n al Ar­dea lu lu i , fi ind însoţ i t de că t re sţeciretanul cons i s to ru ru i larbie-piscopial d i n iSiitbiu P . V. Nis tor şi d e c ă t r e a seso ru l cons i s to r i a l Dr. P r o c a .

Ьа, g a r ă I. P . iS. Sa Nicolae, a fost î n t â m p i n a t de că t r e m e m -brtii consiisitorului d iecezan şi d e c ă t r e a u t o r i t ă ţ i l e c ivi le . Cu­vinte de b u n ă veni re a ro s t i t p ă r . P ă c ă ţ e a n u p reşed in te l e Consis-t o r i u lu i şi d i n p a r t e a au to r i t ă ­ţ i lor p r i m a r u l o raşu lu i , d l . Dr. Robu.

Serviciul divin

D u m i n e c ă d i m i n e a ţ a s 'a în ­c e p u t se rv ic iu l idivin. Servic iu l Duimnez'eese a fost ce l eb ra t de că t r e I. P . -S. Sa Mi t ropol i tu l Ar­d e a l u l u i Dr . Ni-coiae B ă l a n f i ind a ju t a t d e u r m ă t o r i i c ler ici : p ă r . Dr. Dimi t r ie Barbu , p ă r . M. P ă c ă ţ i a n u , p ă r . I. Georgea, p ă r . l ' iabriţiu Manu i l ă , p ă r . Dimi t r i e Musca lu şi p ă r . T r a l a u V ă ţ e a n u ; d i acon i : I. C ioa ră şi S. Şiclo-v a n u . Câr ja a fost ţ i n u t ă d e te ­ologul C. Pu t i e iu .

R ă s p u n s u r i l e serv ic iu lu i a u fost da te de co ru l „Armonia" , c o n d u s d e prof. At . L i p o v a n u .

Astfel se rv ic iu l divin a decu r s cu m a r e fas t şi în t r 'o a t m o s f e r ă de recu legere suf le tească .

D u p ă 'h i rotonirea c l e r i cu lu i V. Guleş, se rv ic iu l a u r m a t în c ea m a i î n ă l ţ ă t o a r e ceremonie u r m â n d cuv in te le I. P . S. Sale

Predica I. P. S. Sale Mitropo­litului Nicolae Bălan.

I. P . S. Sa Mit ropol i tu l Dr . Ni­colae Bă lan , a î n c e p u t p r ed i ca sa cu u r m ă t o a r e l e c u v i n t e d i n Sf. Sc r ip tu r ă .

„Ca să l ă p ă d a ţ i voi d u p ă cea m a i î n a i n t e v ie ţu i re p e o m u l cel vechi c a r e se s t r i c ă d u p ă poftele înşe lăc iune i şi s ă vă înoi ţ i i a r ă ş cu D u h u l in imi i v o a s t r e ; Şi1 să

vă î m b r ă c a ţ i în o m u l cel nou ' care d u p ă D u m n e z e u s ' a z idi t : I n t r u D r e p t a t e şi î n t r u Sfinţe­n i a Adevă ru lu i " . (Epist . Apost . Pavel , c ă t r e Efeseni cap. 4, vers 22—27.)

î nv i e r ea D o m n u l u i a fost a -niunţată p r i n solia ce s ' a răsp i ­cat în acea d iminea ţ ă . „Hris -tos ia învliat!". Trezeste te şi t u suflete, căci cân t ă r i l e n e în­d e a m n ă ca d u p ă c e a m m u r i t s ă învieim. Aposto lu l P a v e l şi-a l ua t mo t ivu l idin Evanghe l i e şi a în­d e m n a t pe a s c u l t ă t o r i să-ş i îno-i a scă suf le tul ş i s ă fie o a m e n i nou l . L ipsa oamen i lo r nou i r e ­n ă s c u ţ i p r i n p u t e r e a c red in ţe i , p r i n deebrăca rea de egoism.

P reocupă r i l e n o a s t r e n u t r ebue să fie acele de i n t e r e s egoistac; ne t rud im, dor im f e rb in te s ă n i ­se schimbe condi ţ i i le m a t e r i a l e î n c a r i t r ă i m ; c u m să o c u p ă m funcţiunii m a i r en t ab i l e , c u m să iS'dhimlbăm î m p r e j u r ă r i l e m a ­ter ia le exter ioare . O di rec ţ ie de | cuge ta re c o n s i d e r ă c ă factor i i ma t e r i a l i s u n t a c e i a car i au in­f luen ţa cea m a i m a r e a s u p r a suf le tu lu i . Filozofia m a t e r i a ­l is tă a is tor ie i vede în s c h i m ­bă r i l e soc ia le s c h i m b a r e a sufle­tu lu i m a i b u n i n u se p o t face o a m e n i i p r i n ace s t s i s t em. Ma-m o n i s t m u l , pofta de plăcer i , se man i f e s t ă p r e t u t i n d e n i . C'e fo­los s ă t r ăe ş t i î n p a l a t e şi r ă m â i A d a m cel veöhi s u b s t ă p â n i r e a firei ta le cele vechi .

J u d e c a t a i s tor ie i n u n e v a în ­t reba d e s i g u r cu ce n e - a m î m ­brăca t , c e - am m â n c a t , n u se vor aprec ia fă ră factorili ex te rn i , ci ne vor î n t r e b a în ce Duh , în ce l u m e d e ide i a t r ă i t soc ie ta tea noas t r ă , ce i d e a l u r i a a v u t v i a ţ a noas t r ă .

î m p ă r ă ţ i a D o m n u l u i se poa te coborî numali la fiii Lu i . î m p ă ­r ă ţ i a H a r u l u i şi a Dreptă ţ i i , a o rd ine i socia le m a i bune , se poa te coborî m i m a i i a o a m e n i i m a i b u n i . P r o g r e s u l tehnicei şi a a l t o r ş t i in ţe n u poa te c r e i a o l u m e nouă , oiameni n o u i r e n ă s ­cu ţ i suf le teş te . D r u m u l n o u de v ia ţă u n d e îl vom găs i? Mergeţi l a I e r ihon l a v a m e ş u l Zaicheu u r m ă r i ţ i pe I i sus p r e t u t i n d e n i .

El a icrei'at a t m o s f e r a pr ie l ­n i că ce a d a t n a ş t e r e l a tot ce are m a i m ă r e ţ c ivi l izaţ ia n o a s ­t r ă , d i n î n t r e a g a l u m e .

El a p u t u t face din Sau l -Pa -vel, d i n t â n ă r u l d e s t r ă b ă l a t p e Sí. Augus t in . T u t u r o r le-a î n t i n s m â n ă de a ju tor p e n t r u o în ţ e ­legere m a i b u n ă a ro s tu r i l o r p ă m â n t e ş t i . Apos to lu l P a v e l s'a g â n d i t l a M â n t u i t o r c â n d a sc r i s r ândur i© c i ta te , î n Epis to­lele sa le c ă t r e Efeseni . P e n r u A-posto lu l Pave l , Hr i s to s e r a to ­

tu l ! Dacă oaimenii renăscuţ i 1 ne t rebue c e a m a i n o u ă deviză, va fi „ î napo i l a Hr i s tos !" .

Se vorbeşte de r e fo rme ce se p e r i n d ă în v r e m u r i l e n o a s t r e : Reforma î n v ă ţ ă m â n t u l u i , r e ­forme f inanc ia r e, m a i e r e fo rma coimuniilcaţiilor şi m u l t e altele, mie mi-se p a r e de cea m a i u r ­g e n t ă în t r e t oa t e legile noui, po t să fie c â t ide bune , n u se v a în­d r e p t a n imic . In Hr i s tos este m â n t u i r e a t u t u r o r a . Să deschi­dem l a r g porţ i le sufletelor noa­s t r e m a r e l u i p r i nc ip iu d e v i a ţ ă : L u i Hr i s tos . A m i n .

Deschiderea. Şedinţei Sinodului Electoral

D u p ă ( terminarea ser v ic iului d iv in a u r m a t desch iderea se­dii n ţe i S i n o d u l u i e lectoral de că­t r e I. P . Sa cu u r m ă t o r u l disc u r s : Hr i s tos a î nv i a t !

Discursul I. P . S. Sale Mitropo­litului Nicolae Bălan.

Domnilor Deputaţi, Aţi fost eoinivocatţi p e n t r u ca

să a legeţ i p ă s t o r u l sufletesc a l eparh ie i Arad .

In c l i p a a c e a s t a este o da to­r ie p e n t r u Domni i l e voas t re să cuge t a ţ i la acela, care , d u p ă c e a se rv i t b i se r i ca s t â n d în f run­tea el 22 de a n i a fost c h e m a t l a cele vrednice , Ioan I. P a p p . î n a ­i n t e a ocinilor sufleteşt i n e este încă f igura sa pr ie tenoasă , tot-d e a u a b u n ă , ó i n i m ă deschisă, r i d i ca t d in p ă t u r a s ă n ă t o a s ă a ţ ă r ă n i m e i n o a s t r e , i n i m a lu i a fost p l ină ide idragoste că t re fiii poporu lu i său .

P r i n vorbi r i le sale canonice a l u m i n a t poporu l , a sfinţit bise­r ic i , a î m p ă r ţ i t d a r u r i p reo ţ imei a ocrot i t t u r m a s a ferind-o d e l u p i şi i n i m a lu i a fost p l ină de cele mai f rumoase sen t imen­te r o m â n e ş t i p â n ă l a u l t i m a cli­p ă a vieţei sale . A t r ecu t p r i n toate t rep te le i e ra rh ie i bise­r iceş t i , a a v u t mul te funcţi i bi­ser iceşt i şi şi-a a d u n a t vas te cu­noş t in ţe p e n t r u cl ipa în c a r e a fost c h e m a t să c o n d u c ă t u r m a credinc ioş i lor d i n e p a r h i a Ara ­d u l u i . Domni i le voas t r e sun te ţ i m a r t o r i la felul c u m s 'a gând i t , l a toa te faptele sale m ă r e ţ e şi l a a şezămin te le ce le-a lăsa t .

P ă s t o r i a sa a fost o păs to r i e a agonis irei , a p ă s t r ă r e i , s 'a s t r ă d u i t să adauge delà s ine. El t o t d e a u n a s 'a ident i f ica t cu Al­t a r u l şi g â n d u l s ă u a fost acela de a fii folositor n e a m u l u i d in care face p a r t e .

Nu voi u i t a n ic ioda tă reazi-m u l ce mi - l ' a d a t în o rgan iza ţ i a biserici i n o a s t r e p r i n 'Colabora­r e a la legea >ce a fost de c u r â n d vo ta tă . Să zicem deci d i n a d â n ­

cul inimiei noas t r e Diumnieaeu să-l od ihnească î n p a c e !

Apos to la tu l n u se sfârşeşte piiin t r ece rea apos to l i lor d i n a-c e a s t ă l u m e . Sluj i tor i i a l t a r u l u i s u n t clheihiiaţi s ă p ropovădu ia scă n e î n t r e r u p t c u v â n t u l , ne t rebu­iesc oiameni lega ţ i suf le teş te de acela care este m a i p r e s u s de orice, de M â n t u i t o r u l c a r e este în veci ace laş .

Deia u n p ă s t o r se cere ca p r i ­m a condi ţ ie :să fie l ega t d e Н г ь stos, pe ca re a r e să-l ves tească oameni lo r . Treibue s ă facă p r i n

cune ţen ia is'imţuriior sa le ca p r i n d â n s u l D u m n e z e u să vor­bească oamen i lo r .

Desbrăca ţ i -vă îna in t ea ace ­s tu i locaş sfânt ide or ice p re ju ­deca tă , şi f ă ră p r i h a n ă daţ i -vă vo tu l v o s t r u p e n t r u cellace î l a-flaţi m a i po t r iv i t d e pă s to ru l t u r m e i drebtcrediheios i lor din dieceza A r a d u l u i . Cea m a i ma­re s i n c e r i t a t e fa ţă d e Duimnel-zeu, epa rh i e s i popor şi fa ţă m a i a l e s de e u l f i ecăru ia 'dintre domni i l e voas t re , d u p ă a d â n c a şi n e p r i h ă n i t a convingere . Ast­fel biniecuvântânidu-vă d e b u n sosit şi împăr tăş indiu-vă d e a r ­

h i e r e a s c a m e a b i n e c u v â n t a r e rog pe b u n u l Dumnezeu s ă vă înd rep ta cuge tu l s p r e a lesul său .

D u p ă (discursul d e deschide­r e a işedimţei e lectora le p ă r i n ­tele Dr. Cioroianu, se .aleg d o u i b ă r b a ţ i -de încredere şi I. P . S. Sa a n u m i t a , e n o t a r pe p ă r i n ­te le Dr. Cioroianu.

Alegerea noului episcop

S'a t r e c u t apoi l a alegere, fi­i n d prezenţ i 55 d e p u t a ţ i s ino­d a l i . F i eca re d e p u t a t p r i m e a câte u n vot a lb , pe ca re ser ia n u m e l e vo t an tu lu i . La n u m ă r a ­r e a vo tur i lo r idin u r n ă , a u rezu l ­t a t m a i m u l t e p e n t r u d i aconu l Dr. Gfheorghe Comşa, c a r e a fost p r o c l a m a t a les .

I o a n J e l e c n t e a n u

însănătoşirea deplină a Maj. Sale Regelui

Ţara întreagă se simte feri­cită, că sănătatea M S. Rege­lui, e pe deplin satisfăcătoare.

însănătoşit şi cu puterea iarăş de muncă şi conducere, Regele nostru prea iubit, îşi va depune mereu toată în­ţelepciunea şi dragostea Sa, faţă de poporul roman şi va îndrepta destinile ţării spre mai bine»

Paoina 2 VULT&MA POPORULUI Жшшагші III

R A V A S E D E L A S A T E Din Slobozia (jud. Mnnsoel)

I n muia ide 3 Mai s ' a ţ i n u t şe­d i n ţ a loereuiliui pneoţ&sc în с о і п ш -n a moasttxă.

Diniiinieaţa, au isosiiit preoţ i i şi .cântăreţ i i idin .сошшіеііе vec ine : Staenieşti, Dragoslavelie şd Ru-că r , s u b іоопіскюетоа pneota lu i I. Răuţei&cu iDnagoslaveie, p reşe ­d in t e l e «eţrouilui. .Sfânta, s lu jbă o-i i c i a t ă în sobor ide toţii) p reo ţ i i •cercului, a imiişoat ladânc p e toţ i >enoirlaşii 'bisericii, c a r i nul ^mai v ă z u s e r ă ailltă da t ă o a ş a de înă l -ţătoiare s lu jbă , în b i se r i ca lor, zi­d i t ă d e p iosu l boer Niilcolae Ru-c ă r e a n u şi soiţi a s a Margihioala.

L u m e a n u m a i î n c ă p e a în bi-eeri'că îşi de ace i a şcolar i i au s t a t a fa ră u n d e a s e m e n e a se a f lau şi alţii s ă t e n i ce n u m a i avusese ră loc. iPrediioa, p r i v i t o a r e la evan­ghe l i a zilei, a ios t ţ i n u t ă d e bă­t r â n u l preot G. A r m ă ş e s c u - R u -c ă r . D â n s u l a a r ă t a t r o s t u l fe--medii! Ini v i a ţ a c r e ş t i n ă şi a d a t p i l dă p e if enieiie m i r o n o s i ţ e car i a u a l e r g a t la m o r m â n t u l Dom­nu lu i , p e m a m e l e ev lav ioase alo mu l to r p ă r i n ţ i bisericeşti! şi pe j u p â n e s e l e şi idomniţele n o a s t r e card-işi c r e ş t e a u p r u n c i i î n ifrica lui' D u m n e z e u sil e r a u mi los t ive f a ţ ă de cei nevoiaş i .

D u p ă t e r m i n a r e a sf intei l i tur­ghii, s 'a f ăcu t p o m e n i r e a eroi lor d i n c o m u n ă căzuţii p e c â m p u l de lup tă . C u v â n t a r e a p r i n c a r e s 'a m ă m t jer t fa eroi lor , a ifost ţ i n u t ă d e pă r in t e l e I. Rău ţ e scu în cu­v in te ca lde şi b i n e s imţ i t e , încâ t m u l ţ i s ă t e n i îşjil ş t e r g e a u iacră-mi l e , c a r e l e n m p l u s e r ă ochi i .

M a r e m u l ţ ă m i r e au s i m ţ i t s ă ­t en i i canid a u p r i m i t în dar u n n u m ă r de 42 că r t i ce le „ U r m a r e a l u i I i sus Hrálstos" t ipă r i t e l a .Si. m ă n ă s t i r e N e a m ţ . Aceste bro­şu r i , s c r i s e ipe în ţe lesu l t u t u r o r s u n t 'de m a r e ío los s p r e z id i rea sufletească a poporu lu i .

B ă t r â n u l p reo t lócal I. Cornă-ţ e a n u ş i jd. î nvă ţ ă to r Miha i l Ne-guleţ , a u p r i m i t îşi o spă t a t ou ideoselbită d r a g o s t e pe preoţ i i c e r cu lu i .

D u p ă m a s ă a începu t işedinţa pub l i că în liocalul noue i scoale. L u m e tot a ş a ide m u l t ă c a şi l a s lu jba b iser icească .

Elevii şcoalei c o n d u ş i .de d-1 M. Neguileţ s ' au p r o d u s c u fru­m o a s e c o r u r i şi poezii . Corul p reo ţ i lo r şi al cân tăre ţ i lo r , a in ­tonat Hr i s to s a î nv ia t îşi Ta tă l nos t ru , pe c a r e s ă t en i i l e ascu l ­t a u în pi'cioiare.

D u p ă a c e a s t a p ă r i n t e l e I. Rău ­ţescu a cartat v i a ţ a s f â n t u l u i Lon-ighim s u t a ş u l , d i n c a r t e a „Spre E m a u s " d e iM. S a d o v e a n u şiil D P ă t r ă ş c a n u , i a r p r e o t u l Sp . Po -pesciu-Rucăr, a c i t a t din r e v i s t a Ailibána, frumoiasa poves t i r e „Co­p i lu l Maniei". A m â n d o u ă lectu­r i l e re l ig ioase a u fost lascultate c u m u l t ă l u a r e a m i n t e .

P r e o t u l I. RăuţescunDragosla-veile, preşedinitiele ce rcu lu i p reo­ţesc, a ţ i n u t іароі o însuf le ţ i tă c u v â t a r e „Despre da tor i i l e co­p i i lor i a t ă de pă r in ţ i " . Toţ i s ă ­tenii! lascul tau cu d r a g şi în cea mai 'bună r â n d u i a l ă f r u m o a s a c u v â n t a r e în c a r e s ' a larătat a-mănuinţiit os tenel i le >oe.-iŞi. dau p ă r i n ţ i i p e n t r u copii , mai a l e s c â n d s u n t midii şi bo lnav i . I-a p o v ă ţ u i t apo i pe copai să carate s u p u n e r e , a s c u l t a r e şi neîn­ce ta tă b u n ă - v o i n ţ ă faţă de pă­r i n ţ i .

Şed in ţ a 'Cercului p reo ţesc s 'a înche ia t l a ora 4 şi v a r ă m â n e a ca o p l ă c u t ă aduce re a m i n t e ,

t u t u r o r să ten i lo r slobozenii. I n u r m ă a u (adus m u l ţ u m i r i

p reo ţ i lo r din cerc , d-1 î nvă ţ ă to r p e n s i o n a r R u n e s c u şi d-1 Miha i l Negu ţ d i r ig in te le şcoale i .

t». I .

Diu Bordnşani (jud. Ialomiţa) In ziua de trei Mai a avut loc

la şcoala primară din această co­mună sub preşedenţia d-lui C. Io-nescu un mic concurs din „Limba Română" (asupra ortografiei) cu elevii ultimei clase din comunele: Făcăeni, Borduşeni, Gegani, Mal­tezi şi Stelnica. ,

Dimineaţa d-nii învăţători în fru-te cu dl. C. Ionescu a procedat la alegerea subiectului, ce a urinat ca temă la acest concurs. A fost bu­cata de cetire Cosaşii din manua­lul de cl. 4 urbană de P . Dulfu. Dictarea s'a făcut de către dl. D. Iliescu timp de o oră. După ce s'a terminat de scris s'a adunat toate temele şi s'a sigilat cu -buline spre a fi înaintate Revizoratului de Ia­lomiţa la corectare şi desemnarea premiilor asupra celor mai bune iucrări.

A avut o mică pauză, după care s 'a cântat câteva coruri şi s 'au ju­cat jocuri naţionale cu elevii cl. 4 şi 5 din com. Făcăeni prin dirija­rea d-lui C. Stoenescu înv. la acea şcoală.

La sfârşitul acestei serbări d. C. Ionescu a ţinut un cuvânt, arătând folosul acestor concursuri pentru sufletul copiilor delà ţară.

Mulţumim din inimă cu toţii cei ce ne-am adunat aici d-lui Ioan B. Munteanu prefect de Ialomiţa pentru organizarea acestui con­curs în mijlocul copiilor delà ţară şi aşteptăm rezultatele asupra celor ce s'au scris de concurenţii aces­tui concura,

O. I o n e s c u

Din Slobozia (jud. Covurlui) Căminul Cultural „Gonst. A.

Şenban" din соишюа noasteă, pen­tru a nu-şi întrerupe şedinţele sale săptămânale şi pentru a cimenta o mai strânsă legătură între toţi fiii acestei comuni, a organizat cu elevii şcoalelor secundare, o serbare care s'a ţinut în ziua treia de Paşti în localul şcoalei.

Serbarea s'a deschis cu cuvân­tarea d-lui G. Petrache directorul şcoalei, care a arătat scopul aces­tei serbări culturale.

Au urmat recitări şi cântece cân­tate de elevii şcoalelor secundare. Eleva T. Gavrilescu, clasa. 4 Şcoala Normală de fete din Galaţi, a re­citat frumos „La Icoană" de Vla-huţă.

S'a jucat apoi piesa de teatru „Se face ziuă" de Zaharia Bârsan.

Au fost bine în roluri d-ra A. Gavrilescu şi elevii V. Buluc, Ioniţă Traian, St. Gavrüescu, Petrache şi eleva M. Şerban.

S'au cântat deasemenea doine, de către elevele Ioniţă Marioara, Strol şi Mirică.

Serbarea s'a terminat cu cuvin­tele d-lui Petrache prin care a mul­ţumit inimoşilor elevi, îndemnân-du-i şi mai mult la muncă, pentru răspândirea culturei în pătura din cari se ridică.

Au fost clipe, de adevărată înăl­ţare sufletească.

D. st. St. Oinm înv. Diu Hida (jud. Cojoena)

In ziua de 25 Martie, membrii despărţământului „Almaş" al Aso-ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, au fost convocaţi la o adunare de reorga­nizare în sala de cetire a despărţă­mântului din Hida.

La ordinea zilei a fost: Reorganizarea despărţământului

Şi Alegerea de preşedinte. Adunarea a fost deschisă de că­

tre d. Vasile Mossa, secretarul des­părţământului spunând:

Fostul nostru preşedinte d. Dr. Nicodim Cristea fiind încredinţat cu demnitatea de primar al oraşu­lui Zălau a fost nevoit să părăseas­că despărţământul nostru. Astfel a-cest despărţământ din anul 1923 a rămas fără preşedinte. După d-*sa a fost ales de preşedinte d. Nie. Borbeiu, însă alegerea a fost de

scurtă durată, plecând şi D-sa. Vă rog cu stăruinţă să binevoiţi

a proceda în unanmitate la alege­rea celei mai chemate persoane ca­re credeţi d-voastră că ar putea fi chezăşia deplină.

D-1 Vasile Pop notarul comunei Jimborul-Mare, a scos în lumină marea operă culturală desfăşurată de fostul preşedinte d-1 Dr. Nicodim, încredinţarea elogiilor cu cari îi datorează toţi membrii acestui despărţământ.

D-1 Dr. Nicodim Cristea, actualul primar al oraşului Zălau, a mul ţămit pentru elogiile adresate d-sale Cristea timp de 2 ani şi exprimă şi-şi ara tă dorinţa de a nu lăsa şi pe mai departe să stea pe loc ma rea operă culturală întreprinsă de d-sa.

Pr in votare secretă s'a ales apoi de preşedinte d-1 Dr. Traian Pop medic, care a asigurat pe membri de bunele intenţii în fruntea des părţământului.

Ioan Delaschei Din Jimboiuî-Maie (jud. Cojocpa) In ziua de 29 Martie, comuna

noastră a avut fericirea să treacă prin nişte adevărate clipe de re culegere sufletească.

In această zi şi-a dat întâlnire cercul cultural învăţătoresc „Sân mihai", cu despărţământul „Al­maş", al „Astrei" din Sibiu.

Din partea cercului „Sânmihai' a vorbit d. Vasile Dumitraş învă ţătorul şcoalei primare confesiona le din Sânmihai : . Despre facerea lumii".

D-1 Vasile Danciu învăţătorul şcoalei primare din Bercia a vorbit despre „Beţie".

Din par tea despărţământului „Almaş" a vorbit d. Dr. Traian Pop preşedinitiele despărţământului-, a ratând minunatul scop, pentru ca re s'a format marea instituţie cui turală „Astra" din Sibiu.

S. Sa preotul Emil Miclea a vor bit despre „Rolul bisericii şi al şcoalei în viaţa socială,

D-1 dr. Traian Pop a dat câteva îndrumări în ce priveşte: „Creşte­rea copilului din punct de vedere igienic".

D-1 Vasile Pop notarul acestei co­mune a arătat mai pe larg oglin­da adevărată ia acelora cari urmă­resc „Asociaţiunea".

In sfârşit ca încheere dl Dr. Tra­ian Pop, preşedinte, a făcut apel la binevoitori să se înscrie cât mai mulţi ca membri ai „Asociaţiunii".

I . I*. Din Bărbăteşti (jud. Vâlcea)

Din i n i ţ i a t i va d-lui N. Opri ţoiu î n v ă ţ ă t o r şi a s ă t eanu lu i D. Do găro iu , s ' a înf i inţa t în s a tu l no s t r u bibl ioteca p o p u l a r ă „I Creangă" , c a r e s'a desch i s , p e n ­t r u publ icu l c i t i tor , pe z iua de

! 1 Mai. Comite tu l de conducere aii bi-

j bîiiotecii, r o a g ă pe aceas t ă cale I pe r soane le şi ins t i tu ţ i i l e bine-I voi toare ide a-i veni în a ju to r cu I c ă r ţ i folositoare să teni lor , cărţ i ! carii! se vor t r im i t e pe a d r e s a : j Bibl ioteca p o p u l a r ă „I. Crean-I g ă " Bărbă teş t i Vâlcea, a . M-

Din Roseti (jud. Ia lomiţa) In p r i m ă v a r a a n u l u i acesta , a

l u a t f i in ţă î n c a p i t a l a j u d e ţ u l u i nos t ru , î n o r a ş u l Călăraş i , o so­c ie ta te fo rma tă idin cei m a i în­s e m n a ţ i in t e l ec tua l i d i n o r a ş c â t şi d e l à ţ a ră , socie ta te c a r e u r m ă r e ş t e s copu l de r ă s p â n d i ­re a cu l tu r i i l a sa t e .

P r i n t r e ace i c a r i au fost iniilţia-tori i acestei societăţ i cu l tu ra le , şi c ă r u i a i s e cuv ine ce l mail m a ­rc mer i t , a fost d e s i g u r d. V. V. S t anc iu fiuiL, t â n ă r u l n o s t r u a-vocat , ca re t e r m i n â n d un ive r s i ­t a t e a îşi c o n t i n u ă opera-dl îşi m a i d e p a r t e l u m i n â n d poporu l .

Aces t t â n ă r apos to l şi l u m i n ă ­tor a l să ten i lor a veni t în Dumi ­neca Torni înso ţ i t încă de c â ţ i v a confra ţ i şi a ţilnut o şezătoare cu l tu ra l ă , î n care s'a t r a t a t des­pre diferi te subiecte , p r i n t r e ca­re a fost ş i acela de „Rolul cul­tu r i i la s a t e " , subiec t t r a t a t de d. V. V. S t anc iu fiul.

A ţ i n u t o confe r in ţă d e s p r e s ta­r e a p r e z e n t ă a d i ter i te lor s t a t e , d. V. Roşe ţeanu , avoca t şi fost d e p u t a t , s ă t e a n de-a i noş t r i , căc i e d in c o m u n a n o a s t r ă şi ne m â n ­d r i m , ia r .d . E u g e n B u d a s t u d e n t l a medieo-uiiliiitară ne^a învese-,lit c â n t â n d cântece na ţ iona le .

Dil C. Dobrescu şi d-na B u r i ­ce seu, \s tudent si s t u d e n t ă la conse rva to ru l de d r a m ă d i n Bu­cureş t i a u d e c l a m a t diferite poe­zii. ,

Şeză toa rea s 'a încheiiiat prim-t r ' u n joc na ţ i ona l , la. c a r e a l u a t piarte itot no rodu l veni t i a şeză­toare .

I n vi i tor a c e a s t ă soc ie ta te de c u l t u r ă , v a avea şi. o revis tă , a şa că p u t e r e a de i luminare a să ten i ­lor v a fi m a i m a r e .

î n a i n t e şi l a u d ă m e m b r i l o r so­cie tă ţ i i . A . tó.

Din Cetea (jud. Alba<ie-jos) A t r e i a izi d e Paştii, c o m u n a

n o a s t r ă a î m b r ă c a t h a i n ă de s ă r ­bă toa re în c ins tea u n o r oaspe ţ i iubi ţ i , aşteptaţii de a n i de -a rân -duil.

Cercetaşi;! cohor te i „Axente Sever" idela l i ceu l M i h a i Vitea­zul d in Alba-IuMa cl. 7- a ide sub c o n d u c e r e a ze losului c o m a n ­d a n t d. praf. N. Babeş, au venit , în mi j locu l n o s t r u şi l a şcoala p r i m a r ă d in c o m u n ă a u d a t o şezătO'are c u l t u r a l ă , biiine r e u ş i ­tă, la c a r e au l u a t pa r t e toţii ce-tenii cu m i c c u m a r e .

C o m u n a a p r i m i t oaspe ţ i i iu­b i ţ i p r i n neobos i tu l ş i h a r n i c u l p reo t Sf. S a A l e x a n d r u F r â n e u .

S 'a j aoa t p iesa „Se face z iuă" de d-jnii V. T u r g h e a n , Georges-cu, I. P o p , d-ra E. S tanc iu , C. Bouda , V. Roşea, S. F r â n e u şi m a i m u l ţ i ţ ă r a n i .

D-şoara Bouda, a d e c l a m a i poeziila „Trei d o a m n e ş i toţi .trei ' die G. CoŞbuc, foarte bine.

D-şoara V. Roşea, a c â n t a t d in vio'ară foiartie. f rumos, înche ind cu s e r e n a d a Tassel lo, publ icu l entuziasmat , urâmdu-i succes în vii tor. (

D-uii Turgheain, Georgescu, Pop ş i Ionăşel au j u c a t c u bine piesa „S luga la doi s t ă p â n i " .

D-1 Mitiofan, a s p u s monolo­gul „Evreu l la P a r i s " , s t â r n i n d a p lăuzie.

D u p ă înche ie re t iner i i oaspe ţ i s 'au r e t r a s l a c i n s t i t a familie Al. F r â n e u , unlde au pe t recut p â n ă a 'doua zi .

P e n t r u ce toni ,a fost o m a i e s ă rbă toa re a c e a s t a şi deoarece nefi ind d e p a r t e de Aiba- In l ia şi Aiuld, ei se duceau la o raşe le în­vec ina te îşi vedeau şcoalele ace­l ea matri, ungureşti i c u puzde r i e ide e levi d a r u n d e copii i lo r n u e r a u p r imi ţ i .

Şi iastăzi abia m a i afli v r e -un ţ ă r a n c u s tă r ie ică m a i bună , ca să n u a ibă copiii l a şcoală.

I a t ă de unde r ă s a r e l u m i n a drep t ă ţ i i . A i ţ u

Din Larga (jud. Iaşi) In z iua de 3 Mai, a a v u t loc ia

şcoala p r i m a r ă d i n aces t sat , şe­d i n ţ a ce rcu lu i c u l t u r a l învă ţă to ­resc . Dtlmineaţa, a t â t co rpu l di­dac t i c c u copii i de şcoală c â t şi n u m e r o ş i c reş t in i a u l u a t piarte la s l u j b a toi seri ceaşcă oficiată de preoitul local Gih. Laaăr .

D u p ă serviciilul d iv in , co rpu l învă ţă to resc s 'a r e î n t o r s l a şcoa­lă u n d e d. revizor şcolar S. Râ­p ă a deschis ş e d i n ţ a i n t i m ă , a-r ă t â n d ros tu l a d u n ă r i i şi spir i ­t u l de jer t fă cu care t a g m a dăs­că lească înţelege să lupte ' pe o-go ru l cu l t u r i i na ţ iona le . . Apoi d - şoa r a E leonóra I. Ra­ţă a ţ i n u t o confer in ţă despre „Şcoala ac t ivă" . După m a s a co­m u n ă d a t ă colegiilor de că t re d. D. Ionăşescu d i r ec to ru l şcoalei a u r m a t ş e d i n ţ a pub l i că l a care au lua t piarte p e l â n g ă învă ţă to ­r i i aces tu i cerc şi a l tă m u l t ă lu­me. P r o g r a m u l s e r bă r i i a fost m i n u n a t a l că tu i t . A u ţ i nu t cu­v â n t ă r i p r . I. Ciolan, d-1 Ionăşes­cu, C. Cor tudeanu , i a r d. revizor S. R â p ă a vorbi t despre : „Greşa-l a ce o fia ce acei ce pă ră se sc ţa­r a " .

A u r m a t a p o i p r o d u c ţ i a şco­l a r ă sub conducerea d-şoarei E leonóra Raţă î n v ă ţ ă t o a r e l a a-ceas tă şcoală.

Copiii b ine pregă t i ţ i , au c â n ­t a t şi ispus diferi te poezii;, ca re a u p r o c u r a t î n ă l ţ a r e a sufleteas­că t u t u r o r celor de f a ţă .

Elevele şcoalei a u juca t d a n ­turii! na ţ iona le , ca r i au fost pen­

t r u nod cea m a i m a r e m u l ţ u m i ­re , î n t r u c â t n u se j ucau îna in t e ide a veni d - şoara Raţă , în imilj-ilocul nos t ru . Au a v u t d a r ce a s ­c u l t a acei ce s e a d u n a s e r ă în n u m ă r m a r e , cântece, j ucu r i , poezii. î n v ă ţ ă t o a r e a a l uc r a t c u fetele în ore le de l u c r u şi l a şe-zà tori le d e i a r n ă cu poveştii, c â n ­tece ş i g lume , cosrtume n a t i o n a ­le pe care le p o a r t ă cu m â n d r i e f iecare r o m â n c ă d i n şcoală . Ser­b a r e a a încheiat-o d. revizor S. R â p ă m u l ţ u m i n d t u t u r o r celor ce a u l u a t pa r t e , ş i a d u c â n d toa­t ă l a u d a d i s t inse i î n v ă ţ ă t o a r e E leonóra Raţă , c a r e în a d e v ă r îşi face idatoiia şi p o a t e fi c a pil­d ă de m u n c ă sj d e v o t a m e n t t u ­t u r o r colegelor ei . Cu pr i le ju l a-ces ta d - şoara î nvă ţ ă toa r e a îm­pă r ţ i t pub l icu lu i foi d in „Cul tu­r a P o p o r u l u i " c i e a l i n d a r e .

i » . 6 . Din Dragomn-eşti (jud. Putna)

In ziua de 3 Mai, în satul nostru a avut loc înmormântarea elevului Stoma Vemaniim din el. 5 primară. La locaşul de veci, în durerea tutu­rora, l'au petrecut părinţii, colegii şi colegele şi învăţătorii. Aceştia din urmă au depus pe sicriu o cu­nună de flori de liliac şi frunze de tei. Dl. diriginte şcolar a vorbit foarte înduioşător, isprăvind cu: Dormi în pace.

V. Băisan, înv. Din (Jairadia (jud. Ismail)

In ziua de 23 Aprilie, fiind pa­tronul căminului cultural „Sf. Gheorghe" din localitate, o parte din membrii lui în frunte cu preo­tul Ilie Zbucu şi învăţătorul D. Cherciu, au dat o prea frumoasă serbare.

Dimineaţa în faţa unui număr mare de săteni şi sătence, s'a oficiat serviciul religios la biserica locală, după care preotul Ilie Zubcu, în cuvinte însoţite de numeroase pilde creştineşti, îndeamnă pe cei de faţă să se înscrie în căminul cultural sărbătorit.

Răspunsurile liturgice au fost date cu multă însufleţire de către corul şcoalelor din comună, codus de ^învăţătorul director Dobre N. Cherciu.

După amiază elevii delà şcoala primară, cum rşi cei delà şcolile se­cundare originari din comuna noastră, au dat în localul băncii po­pulare, o producţie şcolară, urmată de două piese de teatru şi de câteva danturi naţionale.

Cu acest prilej s'au distins elevii şi elevele: Chioser Chirii, Traian G. V. Paşun, D. Caler, V. Pintuschi, C. Chirilov, Afanase Burlacov, Ser-ghei Ghiorghier. Ioan Ţârdea, Ma-iria Vâileenco, Nina Mih. Polizor, Dona Marinov. Incheerea a făcut-o dl. înv. D. N. Cherciu, vorbind mai pe larg despre scopurile ce urmă­reşte căminul prăznuit, cum şi des­pre marea nădejde ce trebue să-şi pună fiecare în conducătorii actuali.

In tot timpul serbării, cât şi ba­lului ce i-a urmat, publicul a fost servit cu multă bună-voinţă la bu­fet de d-na învăţătoare Neculina D. Cherciu, ajutată de dl. învăţător V. Chirilov şi elevul normalist G. Ţârdea. "

C H . I» . Din Bârboiu (jud Mehedinţi)

In comuna Bărboiu, acum câţi­va ani de zile nu era aici nici şcoală nici învăţător. Bieţii băeţi erau în­ghesuiţi într'o casă ţărănească strâmtă, unde înghiţeau mereu praf şi unde o zi veneau şi cinci nu. Din îndemnul d-lui Ioan Bob, primarul comunei şi a d-lui Ioniţă Bărbo-ianu, proprietar şi din munca şi dragostea săteiiitor pentru -şcoală, au puie mână deta mână şi azi în mijlocul satului în loc de o casă strimtă ţărănească se ridică o şcoală încăpătoare care atrage copiii de departe.

Asemănătoare cu şcoala noastră puţine se mai găsesc în judeţul nos­tru. In Dumineca Paştilor, seara, i-s'a făcut inaugurarea. S'a dat de către un grup de elevi secundari, sub preşedenţia d-lui învăţător Ioan Udrascu, piesele: „Năpasta" şi „Umbrela pierdută" şi câteva re­citări.

Cuvânt de deschidere a ţinut păr. P. Ionaşcu, .care a vorbit CH mare dragoste despre nevoile studenţilor români. Serbarea s'a dat în folosul studenţilor strângându-se suma de cinci mii de lei.

După serbare a urmat balul până în zorile zilei. Mulţămim cu toţii d-lui învăţător, d-lui primar Ioan Bobei, d-lui Ioniţă Bărboianu pen­tru munca şl dragostea ce au faţă de şcoală, iar tuturor locuitorilor le urăm succes şi dorim ca şi de acum înainte să muncească şi să aibă tot aceiaş dragoste de şcoală cum au avut şi până acum.

ti Udiescu-Jift Din Beia (jud. Odorhedu)

A d o u a zi de Paş t i , a avu t loc în c o m u n a n o a s t r ă o p roduc ţ i e t ea t ra lă , da t ă în folosul biser i­cii r o m â n e d i n a c e a comună , da­tă de t i ne r imea d e acolo cu con­cu r su l funcţ ionar i lor C. F. R. de l à g a r a Beia. S 'au j uca t p i e ­sele t ea t ra le „Răn i tu l " . In r o l u r i a u fost 'bine: d - ra M a r g a r e t a Ciontea, d-uii V. Bărdaş iu , I. To­rna şi P . Leţea. E levu l de l iceu Ioan Ciontea, o r fan diln răstooi, a d e c l a m a t f rumos poezia, „La-Mărăşeş t i " ide N. iSlăt ineanu.

Mai mul ţ i t iner i î m b r ă c a ţ i fru­mos în cos tume na ţ iona le , d u p ă

t e r m i n a r e a m e s e l o r a u j u c a t jo­c u r i l e n a ţ i o n a l e Că luşe ru l ş i Bă­tu ta , f i ind v iu a p l a u d a ţ i . La s fârş i tu l producţ ie i pă r in te le , I-lie Ciuleau, î n c u v i n t e p l i n e de d ragos te a m u l ţ ă m i t t ine r i lo r şi d-lor func ţ ionar i p e n t r u m u n c a depusă l a r e u ş i t a aces te i ser­bă r i , al cărail veni t s'a d e s t i n a t bisericii d i n local i ta te . A m u l ţ ă ­mi t d e a s e m e n e a şi n u m e r o s u l u i publ ic p e n t r u sp r i j i nu l da t .

Nu p u t e m u i t a n ic i m u n c a de­p u s ă d e t â n ă r u l î n v ă ţ ă t o r din :aceasta c o m u n ă d-1 Teoffl Dobre l u â n d p a r t e d i n toa te (puterile l a r e u ş i t a aces te i p r o d u e ţ i u m .

De a s e m e n e a s u n t de l ă u d a t femeile A n a Muşuno i , P a r a s e h i -va Damian , şi Marga re t a Cion­tea , c a r i au împodobi t s c e n a cu ţ e să tu r i m i n u n a t e făcute d e m â ­n a lor, ş l m e r i t ă t oa t ă l auda . T r ă i a s c ă femeile noas t r e .

Elisa lerdacke Din Chiţcani (jud. Tighina)

D o m n u l e director , c u m a r e dragos te a m p r imi t n u m ă r u l fe­stiv şi d i n t r e toa te foile câ t e le p r i m i m l a secţ ia n o a s t r ă c u l t u ­r a l ă „ î m p ă r a t u l T ra i an" , peste 15 foi, z i a ru l d-v. a făcut m i n u n i a t â t în f rumuse ţe c â t şi î n cu­p r i n s u l se rur i lo r . Sec ţ ia n o a s t r ă c u l t u r a l ă vă t r imi t e l a u d e şi mulţămtilri; a n u l de m u n c ă în c a r e a ţ i p ă ş i t s ă d e a D u m n e z e u •ca s ă fie în p l in şi înflori tor .

In n u m e l e secţiei, I. MIRON — In c o m u n a noas t r ă s 'a ma i

înf i inţa t o filială a Uniiiunei cre-ş l i n e 'din Chiş inău . Comite tu l a fost a les : preşedinţie p r e o t u l iero­m o n a h Eroniim, vice preşediinte Ï. Miron ; p reşed in te de onoa re păr in te l e a r h i m a n d r i t Hr i sauf t ; casier Mitrofan Ignă te scu ; se­c r e t a r A t a n a s ă Dâleaci şi meinibri M. Grosu, S imion Pod-gursch i , Teodor UrlanoviiCi ş i T. Bidhini. S'au înscr i s 140 ide m e m ­br i , c a r i a u v ă r s a t t a x a d e în ­scr ie re în to ta l 1040 de lei.

— E x i s t â n d în c o m u n a noa­s t r ă : c a s a de c i t i re . .Garmen Syl­va", s ec ţ i a c u l t u r a l ă „ î m p ă r a t u l T ra i an" , c a s a de c i t i re „Ion C r e a n g ă " şi secţ ia „Uniune i e re -ştinie or todoxe" , şi toa te a p r o a p e a v â n d aceiaş scop, în c u r â n d v o m avea a d u n a r e genera lă , u n d e vom ho tă r î c a secţia „Uniune i ereştblne" şi s ec ţ i a cu l ­t u r a l ă „ î m p ă r a t u l T r a i a n " să

fie u n a şi aceiaş i , î n s ă d'eosebite p r i n comite t şi regis t re , ilar bib-'lio'teoeie toate s ă fie Ia şcoa la No. 2, s u b c o n d u cerea 'harnicu­l u i î nvă ţă to r d. M. 'Grosu, dec i v a fi O' singură,biibliiiotecă f rumoasă f o r m a t ă din u r m ă t o a r e l e biblio­tec i : ,Дош C reangă" , „Horia , Cloşca şi Cr işan" , „Carmen ' Syl­va", „ î m p ă r a t u l T r a i a n " şi „U-nlilunea c reş t ină o r todoxă" .

1. Miron Din Vaca (jud. Hunedoara)

In ziua de 3 Mai, s'a ţinut şedinţa cercului cultural Brad la şcoala din comuna noastră.

Serviciul divin a fost oficiat de preotul locai Al. Fugătă şi de preo­tul Iosif Comşa din comuna vecină Ribiţa. Răspunsurile liturgice le-a dat corul şcoalei de adulţi din loca­litate. După terminarea serviciului divin norodul s*a îndreptat spre şcoală.

Şedinţa s'a deschis de către pre­şedintele cercului d. Pavel Lazar, care a vorbit despre „Iubirea de patrie". A urmat d-na văduvă Ir ina Damian, care a vorbit frumos şi cu pilde din viaţa zilnică despre Damian.

Programul a fost împodobit de către şcoala de adulţi în număr de 27 fete şi 23 băeţi în vârstă de 12— 18 ani, cari formau o adevărată cu­nună în fruntea poporului adunat, prin recitările spuse. Şcoala a fost condusă de învăţătorul din locali­tate. S'a ţinut examenul final al anului cu şcoala de adulţi.

In urmă preşedintele cercului a mulţumit sătenilor şi a închis şe­dinţa.

Lazar Saeiu înv. Diu Hoíioni (jud. Timiş)

In comuna noastră, în ziua de 3 Mai, s'a ţinut adunarea cercului religios preoţesc şi a cercului cul­tural învăţătoresc „Becicherecul-mic".

Dimineaţa toţi d-nii preoţi ai cer­cului religios în frunte cu harnicul preşedinte Pavel Jurma, au fost prezenţi la biserică, iar învăţătorii au fost de faţă la şcoala respectivă în frunte cu Todor Catalina, pre­şedinte. /

Toţi membrii acestor cercuri au luat parte la sfânta liturghie ofi­ciată de cătră preoţii Pavel Jurma, Tismonariu şi Babeu, iar răspun­surile au fost date de către corul din localitate sub conducerea vred­nicului învăţător Cioca. După ter­minarea sfintei leturghii s'au ţinut şedinţe intime.

După masă s'a ţinut şedinţa pu­blică. Sala era tixită de popor care aştepta cu cea mai mare nerăbdare sfaturile date de aceşti apostoli ai neamului. S'a câtai „Bine-aţi v^nti" apoi Sf. Sa preotul din localitate Tismonariu a salutat oaspeţii în nu­mele poporului. A răspuns dl. pre­şedinte al cercului religios Pavel Jurma. Au vorbit preotul din co­muna Sânadrei despre simţul re­ligios al poporului, iar învăţătorul Cioca din comuna Hodani despre iubirea de patrie.

Cu concursul dat de elevii şcoalei de sub conducerea harnicului învă­

ţător Cioca, şedinţa publică a reu­şit bine şi poporul adunat s'a de­părtat la casele lor cu sufletul plin de mângâere în urma învăţăturilor primite.

In trecut astfel de serbări au fost pentru noi închise în adâncul ini­milor. Astăzi sorbim şi noi cu drag, din farmecul înălţător al culturii noastre româneşti.

Ferice de aşa comune şi de aşa preoţi şi învăţători cari muncesc pentru popor. Ţăranul JP. e .

Din Vidra (jud Putna) In ziua de Sf. Gheorghe, a avut

loc în comuna noastră, întrunirea membrilor societăţilor: cooperativa „Unirea Vrancei" şi societăţii fo­restieră „Vrancea" convocate pen­tru a hotărî contopirea lor într'o singură societate.

In această zi fiind bâlciu la Vid­ra, s'a adunat multă lume. încă de pe la orele 12-1 sala şcoalei, unde s'a ţinut întrunirea, era populată cu studenţi şi fruntaşi vrânceni, adunaţi ca să vorbească şi să hotă­rască lucruri însemnate pentru re­giunea Vrancei: unirea a două so­cietăţi, singurele de acest gen.

Deschizându-se şedinţa a fost ales preşedinte al aclunărei d. Ico

nomu N. Mihail. S'a discutat la în­ceput chestiunea apariţiei „Gazetei Vrancei" vorbind studenţii D. Panţiş, Ion Soare ş. a. cari au arătat în-semătatea ce'trebue sş se dea acestei gazete regionale, care are de scop strângerea tuturor daunelor vechi, credinţelor populare, legendelor ş. » a., cum şi răsunetul ce 1-a avut a-pariţia celor câteva numere scoase până acum.

S'a hotărât susţinerea acestei ga­zete în care scop societăţile au şi dăruit suma de 600 lei.

S'a pus apoi în discuţie chesti­unea unirei societăţilor: dl. N. Ioa-chian a arătat trecutul acestor două societăţi, la înjghebarea cărora d-sa a lucrat malt, а cerut adunărei vo­tarea contopirei susţinând lozinca: „unirea face putera".

Au mai vorbit tot pentru unire d-nii I. Soare student cooperatist, I. Răileanu învăţător, ş. a.

Săteanul I. Dimitrescu-Nichiriş a cercat să conbată unirea, susţi­nând că societăţile nu sunt de ace­iaş ramură, căci una este de pro­ducţie forestieră Vrancea, iar cea­laltă de consum.

In urmă punându-se la vot s'a hotărât în plin entusiasm unirea amändomr societăţi sub numirea de societatea „Unirea Vrancei" cu se­diul în Eârseşti. S'a ales apoi noul consiliu de administraţie, câte 1-2 membri din fiecare comună.

Kea Iun ilarşim Din Nărcja (jud. Putna)

In ziua de Sf. Gheorghe fiind pa­tronul Ligei culturale, secţiunea noastră din Năruja a dat o fru­moasă serbare artistică în comuna Năruja în localul şcoalei primare. Gu toate că spre seară vremea nu a fost aşa de frumoasă din cauză că începuse ploaia, totuşi sala şcoalei s'a umplut de sătenii dornici şi bucuroşi de asemenea serbări.

S'au jucat piesele „Florin şi Flo-rica" precum şi „Cinei Cinei" de către d. avocat Nădejde, d-na şi d-rele Nădejde şi d. A. Bărbulescu, reuşind în condiiiunile cele mai bune.

Au urmat apoi danturi naţionale cu viorişti din Vrancea, cari au în­veselit publicul până în zori.

ЯГ. I . 11. Din Ohaba (jud. Timiş)

A doua zi de Paşti s'a dat în Ohaba un frumos concert popular ur­mat de dans.

Această serbare a fost mai mult ca impunătoare prin faptul că a reuşit să întrunească la olaltă şi pe românii din împrejurimi, cari au fost prezenţi şi Ia rugă, care a ţinut şi a treia zi de Paşti,

Cu drept cuvânt se poate spune că numai cei bolnavi au rămas acasă, ceialalţl au fost şi au petrecut de mi­nune până in zori de zi.

D-l D. Răzădean învăţător şi d-1 Roman Iovan conducătorul de cor au fost sufletul acestei serbări. Ei au aranjat serbarea sub aripile casei de educaţie naţionale din localitate.

Onoare ohabenilor. Vestitor. Din Lăpnşnic (Ardeal)

In ziua de 8 Aprilie s'a ţinut şe­dinţa cercului cultural „Dslboşeţ" în comuna noastră.

Fiind vremea frumoasă, la glasul clopotelor, credincioşii au umplut bise­rica, unde s'a celebrat serviciul divin de către preoţii D. Goanţa şi P. Bufan.

După slujba religioasă învăţătorii şi-au ţinut şedinţa intimă, unde înv. Bădiu a ţinut prelegere practică şi înv. Popescu a vorbit despre educaţia voinţei.

După amiaza adunându-se poporul In număr mare, în şcoală, preş. P. Budescu a deschis şedinţa publică, arătând scopul ce-1 au aceste con­ferinţe. A mai vorbit d-1 înv. Grozav despre şcoală şi biserică.

A urmat apoi d-1 înv. Micicoi, vor­bind despre „Iubirea de ţară".

D-1 preşedinte P. Budescu a ex­plicat noua lege şcolară, îndemnând pe oameni de a îmbrăţişa învăţătura şl a sprijini şcoala, care este menită de a face pe om fericit, căci numai cu ajutorul şcoalei şi bisericii poporul nostru va fi fericit şi-şi va trăi viaţa fericită pe care i-a hărăzit-o Dzeu.

La urmă d-sa a mulţămit învăţă­torilor colegi cari au dat sfaturi pre­ţioase iar poporului pentru interesul şi atenţiunea arătată. N. Ѳ.

Din Dornest! (Васоѵіпк) Comuna Dorneşti din judeţul Şi­

ret, care în timpul stăpânirii mo­narhiei Austro-Ungare purta nu­mirea de „Hadic-falva" este locuită, numai de populaţie maghiară a-proape 1600 de contribuabili. Co­muna are o poziţie foarte frumoasă cu o formă triunghiulară, străzi drepte, casele aşezate cu rând ca într 'un oraş dar este lipsită cu de­săvârşire de pomi roditori. In par­tea de Apus-Miază-zi a comunei este aşezată gara cu aceiaş nume, gară destul de însemnată fiindcă afară de linia ferată Cernăuţi-Bu-cureşti-laşi-Ghişinău, mai este şi o' linie locală spre oraşul Rădăuţi-Se-leţin, şi totuşi în această gară ud călător nu găseşte apă în timpul oprirei trenurilor nefiind în gară cişmea sau fântână.

In comună există un local de şcoală foarte mic după numărul copiilor, dar în schimb sunt zece cârciumi foarte încăpătoare, loca­luri cari zilnic sunt ticsite de oa­meni ce întovărăşiţi câte 2-3 îi v a cu sticla de un litru plină cu ra-j chiu, otrăvindu-şi trupul. '

Populaţia din comună este de re­ligie romano-catolică şi ţine mul', la această credinţă. Fiindu-le p U B ruinată biserica din timpul rii.sbQ: iului, ei au adunat acuma numai dintre ei suma de 600 mii lei, în, cepând reparaţia bisericei.

Din tot numărul populaţiei, сащ jumătat sunt buni gospodari осц, pându-se cu munca câmpului ş| creşterea vitelor, iar restul sunt mai săraci şi se angajează la lucru ргіц fabricele de 4'herestea de prin păr. ţile muntoase ale Bucovinei, şi 0

mare parie (de amândouă sexsele) se angajează la munci agricole p e

limpul vtíifci pe. i>at<í ş tpie іц^ de zile cu un salar destul de frumos ^ mergând în vechiul regat.

In şcoală se învaţă mai mult un­gureşte şi prea puţin româneşte fiindcă până în toamna anului 1924 nu a fost nici un învăţător român ci toţi erau din localitate.

In câmp pământul arabil este cam slab, din care cauză locuitorii samănă mai mult cartofi şi ovăz,-iar grâu, secară, porumb prea pu­ţin şi numai după ce gunoeşte lo­cul. / j

Ziare româneşti nu citeşte nimeni din care cauză eu nu am alte ştiri decât numai din cele scrise în sin-;

gurul ziar „Cultura Poporului". luau Jiditiiu plutonier jandarm.

Din Bulboaca (jud. Tighina) La şcoala medie mixtă din comuna

noastră s'a înfiinţat un cerc cultural şcolar numit „Ion Creangă".

Acest cerc cultural 6e conduce de către elevul preşedinte, Croitoru An­drei cl. 4-a ajutat de câte-un elev de fiecare clasă, sub supravegherea d-lui director al şcoalei.

Scopul acestui cerc cultural este îmbogăţirea cunoştinţilor, folositoare şi trebuincioase pentru viaţa de toate zilele. Acest cerc In fiecare Sâmbăta seaia va ţine o şedinţă intimă.

Cercul cultural „Ion Creangă" In prima sa şedinţă avută In ziua de S Mai 1925 cu „Biografia şi opera lu Ion Creangă," conferinţă ţinută de elevul Malcoci Stefan cl. 4-a, vice­preşedintele cercului.

Elevul Malcoci pe înţelesul tuturor a arătat foarte frumos întreaga viaţi şi operă a lui Ion Creangă, citind ca încheere „Amintirile din copilărie".

S'a recitat apoi poezia „Ţara mea1

de către elevul Pascariu Boris cl. I-a, după care a urmat bucata „Davii Creanga" bunicul poetului, conferinţă ţinută de elevul Paniş Teodor. Corul clasei a I-a sub conducerea elevului Piaton Ioan a cântat bucata foarte reuşită „Nunta" pe 2 voci, după care a urmat bucata „Dacă am tăia pă­mântul în două", citită de elevul Mo-rariu. S'a recitat apoi poezia „Tata şi zece copii" de elevul Timofeev Tri fan cl. 4-a şi s'a încheiat şedinţa pria bucata de cor „Rândunica" cântată de corul elevilor cl. 4-a.

Pe viitor datorită marelui zel de muncă ce se depune de către acest cerc In reuşita şedinţelor, se crede, că reproducţia cercului va fi şi mai reuşită.

Prin acest mijioc elevii şcoalei fo­losesc puţinul timp liber cel au In fo­losul lor, înveselind In aceiaş timp şi corpul didactic.

Ce nu se poate face la sate şi ce n'a eşit din Humu'eşti.

Pe viitor acest cerc cultural „Io Creangă" va lua contact cu locuitor din sat pentrucă astfel In zilele de sărbătoare In loc să se ducă la câr­ciumă, să se poată bucura de câteva clipe înălţătoare, auzind pe copiii lor vorbindu-le pe înţeles despre ţara, poporul şi sufletul românesc precum şi cântându-le doinele. D Platon.

Pentru cititorii noştri» „Cultura Poporului" se gândeşte

în fiecare clipă, ea sa fie folosi­toare cititorilor ei. Şi pentrucă foaea e răspândită destul in America, à aceea se pune la îndemâna аевіоя eari au neamuri peste. Ocean, ( dacă vor să-i întrebe ceva eau s aibă ştiri despre ei, — într 'un cir vânt tot ce i-ar interesa — voi trimite însemnările lor la „Culturi Poporului" unde vor fi publicate-Aceiaş lucru şi pentru românii d]1

America, dacă doresc să aibă şti11

delà rudele de aeasă, din Românii să ne trimită răvaşe şi ele vor publicate în foae.

Publicarea se face gratuit. m ш

IBONAMBNTUL : Pe un an 250 lei. Pentru săteni, învăţători, profesori, preoţit studenţi, func­ţionari, meseriaşi şi muncitori 200 iei pe un an. Abonamentul ве plăteşte înainte; se fac abo­namente şi pe jumătate an*

f A l e x a n d r u m a r g h i l o m a n «?азж»ю"ТГТШЖВТііііі l i l l l ' l l l l l l l I I H W H I I I I M M M I I I M W

] Tot românul care simte cinstit e îndurerat adânc, c i Alexandru Marghi­

loman, a murit. Românul conştient se pnne pe gânduri şi caută talente desăvârşite,

cari să înlocuiască pe cele plecate în lumea de veci. Unde sunt ele şi oare »unt?

Româuul conştient ştie că a fost o pleiadă renumită delà 1880 încoace, pleiada cu oameni politici san ai literaturii, o pleiadă care se împuţinează

cu ziua ce vine, şi ce rămâne în locul ei? Unde ne sunt energiile ereatoare? Poate vor fl ele, dar nu ie vedem deocamdată ; nu au putinţa a eşi în vileag; stan ascunse — se şi irosesc inutil desigur, — deoarece le înăbnşă patimile Mediocrităţii eşite îu fruntea rosturilor soeiale de după război. Şi dacă nu Vedem aceste energii manifestâWa-se, nu vedem aceste talente călăuzitoare, cam cetăţeanul departe de bulboana politicianismului pervers, să nu fie În­grijorat, când se duc căpeteniile cari aveau un mare rost în viaţa noastră «a stat?

Se duc bătrânii şi cn ei iau un trecut luminos. Şi an rămas vreo câţiva pleiada renumită, şi le vor veni fi lor rândul să se ducă, — şi ce mare

Sol lasă nnul câte unui când închide pleoapele pe veci. In faţa sicriului, meritele omului se evidenţiază mai puternic. De aceea românul conştient e emoţionat, simte o pierdere aure. şi e

ttnit sufleteşte, în faţa acelui ce s'a despărţit pământeşte de naţiunea Ini fentrn veşnicie, — Alexandru Marghiloman.

Ël a fost junimist. Şi pe cine nu 1-a copleşit această grnpare fie ca : Mitică sau literară? Junimist a însemnat însuşiri alese, caracter, talent, Htriot, om politic cinstit şi consecvent toată viaţa. Şi Alexandru Marghilo­man, le-a avut toate acestea din prisos. A fost o personalitate covârşitoare V a rămas până în clipa vieţii din nrmă. Sfetnic al Tronului, a purtat toată jfagostea sa nemărginită către ţară şi norod. Nu s'a coborlt niciodată în Jftaagogia politică, ci a rămas întotdeauna aristocrat şi al cuvâotului spus, jjal gândirii, un fruntaş ales al partidului conservator. Ів sufletul Ini nu j'a sălăşluit niciodată micimea, ci a dat însemnătate numai frumosului şi jdeväiului din viaţă. Cât priveşte cazul lui politic din vremea războinlui, „a noi contimporanii, îl putem judeca şi a arunca chiar picături de ură până li la sicriul iui, ci istoria va vorbi. Vor veni nepărtinitorii, — şi atunci ju va vedea ce patriot mare a fost Marghiloman şi îu vremea războiului pentru întregirea neamului, şi ce mult bine a adus ţării.

Psihologia poporului înţelege adevărul; deaceia o ţară delà un capăt la altul simte ducerea că a murit Marghiloman, un desăvârşit om de stat, je-ar fi fost şi deacum înainte prea folositor şi ne-ar fi dus pe căi Slinoase. CONST. CEHAN RACOVIŢĂ

Societatea cooperativă П.

Ce este soc ie ta tea coopera t i -yă, c a r i s u n t r e^u le l e d e ifonniă şi fond, ©ari g u v e r n e a z ă înfiiniţa-[8a şi -existenţa ei, d i n punici de jede re ju r id ic , s u n t î n t r e b ă r i de bmeniuil 'd reptului comerc ia l y ,nu po t i n t r a în c a d r u l u n u i buidiii p u r e c o n o m i c . . ' .

ivià mă rg inesc s ă a f i rm n u -bai, că socie ta tea coopera t ivă , p ornice ca tegor ie , e o i o r m ă so-teailă — ş i c e a m a i p o t r i v i t ă — 4e asociere , a i c ă r e i obiect poate b b r ă ţ i ş a toa te r a m u r i l e u e în-trftpiiriiUiere economică , c a p ro -aucţia, r e p a r t i ţ i a şi î n spec ia l Pnsuimaţia, e tc

Ea are de scop, în coopera ţ ia şuncii s au ,a p roduc ţ i e i (asocie­rea lucră tor i lor , p u n â n d i n co-й ш п urâţele şi economi i le lor) , jöáaiuiiaaea a n t r e p r e n o r u l u i orii Lpiiaiistuiui, deven ind , p r i n a-Éaïea, p rop r i i lor pa t ron i , căci pQizänid proiuusul m u n c i i lor Erect рпшшсиіиі coinsiumator, tor p ă s t r a numai p e n t r u ed, ro ­iul iinuieg a l m u n c i i lor, i a r in Boperatdivieiie agr icole im p e n ­ii c u m p ă r a r e a m c o m u n a m a ­teriilor îşi a nnentelor necesa re puliturii p ă m â n t u l u i , fie în aso-aeiea pentru v â n z a r e a unor purii u i l agr icole , l i e i n e o o p e r a -jiviele de c r é a i t şi — i n stfârşit I r i n asocierea in vede rea con­sumaţiei, — in la t iurarea mi j lu-titoiriiior r e p r e z e n t a ţ i p r i n n e -

jAsitori ş i c ă m ă t a r i , fie p u n â n -3 i Jrise m c o n t a c t i m e d i a t c n pro-

cătoruil, î le proiduicănd s ingu ­re, itLupă itreoeriea u n e i lanunute ierioade. In ceeace p r ive ş t e modul d e

fliiinţare a i iei, m a m u l ţ u m e s c a bune că coopera t iva se c o n s u ­lte ca şi ceieiiai'be so-ciietăţi co-pemciaie, lauacă fie cu , o r i fără и р ш ц aar cond i ţ i i l e ide v ie ţu i -щ iae cont ro l , ne r ă s p u n d e r e , se wosebesc î n t r u c â t v a , i l a r , ueo-pebuirea cap i t a l ă , idin .care r ezu l -jâ c a r a c t e r u l speci i le a l lacesitui pol ue cea a n o n i m ă p e a c ţ i u n i , •eşaiue i n felul, i n p rocedeu l de teta'ilijuire a l c â ş t i gu lu i r e a l i z a t <te ea, idupâ cum vom - vedea Nil iuep<arte.

Societăţ i le coopera t ive s e maiii Beotóieibesiq, juiricuceşte vorbind, p socie tă ţ i le cap i t a l i s t e : p r i -"to, p e n t r u că e le s u n t soc ie tă ţ i ţ persoane , tşi n u n u m a i de că­utaturi, uupă cum s u n t ce le d in "füia, şi secunUo, p e n t r u c ă e le ^ t cons t i tu i te cu p e r s o a n e şi %>ital va r i ab i l (sclbjimbâtor), pe ^ d ce ie c ap i t a l i s t e a u eap i -N'Ud şi p e r s o n a l fix, ceeace d ă N»te're a pius-valoai 'ea a c ţ i u n i -

de :si H îai

i io np

ce

ion )ГІІ de ir iva lor ra, im

O f r u m o a s ă s ă r b ă t o a r e l a C r a i o v a V i z i t a „ R e u n i u n i i r o m f t n e . d e c â n t ă r i ş i m u z i c ă " d i n L u g o j , l a Cra iova . S ă r b ă t o r i r e a m a e s t r u l u i c o m p o z i t o r I o a n Y'idu.

Aceste socie tă ţ i (cooperative) •"ut, u u p a c u m .am m a i spus^ d a b i l e s ă i m p a c e >atat s p i r i t u l

ac t iv i t a te i n d i v i d u a l ă a l ţă-^Uiui , cât şi Urea s a u porn i -

î H spre soeiatilziare m a i r ă s p â n -m uiasse le o răşeneş t i , ale

іе&лгаЮгііог m a n u a l a . а?л l o t u ş i , s 'au găs i t un i i , c a r i зга ^spreţuesc cu n u m e l e .de soc ia-5) *Уи, a ce iis iu fo rmă s u p e r i o a r ă s» *e ac t i \ i t a t e economică, pe m o -

3U- «Vuj şub red <de altfel, că, î n de>-îoI jUitiiv, scopul d i n u r m ă a l ei, a r jr« ' e x p r o p r i e r e a şi u c i d e r e a m a ­iié, filor capitalişt i! . . . № „Acest r e p r o ş n u <e şi n u poa te tifl ^ temeinic, dacă n e g â n d i m că ''fi j ! C ; Î i e , t a , ; e a coooeraitistă n u nu-

^ i că n u v isează e x p r o p r i e r e a ^din contră , ţ in teş te tocmai la

ra l izarea p ropr i e t ă ţ i i , s ub d e mici lotuni n u m i t e ac ţ i ­

un i , i a r î n ceeace p r iveş te capi -tal/ul, n u n u m a i c ă n u se g â n ­deş t e iia idis trugerea lui, d a r c n i a r î l icauită în t r 'o ©anitáttate câ t m a i m a r e , p e n t r u r e u ş i t a in -' t repr inderei . Ceeace s e p a r e în vedere., :şi i n t e n ţ i a e c â t s e p o a t e de logică îşi d e folosiitoare tuitu-ror, î n ac-eiaş m ă s u r ă lildeală, e„ nuimai idestdituirea l u i (a cap i ta ­lului) d i n r o l u l d e conducă to r , de di r ig inte , î n p r o d u c ţ i u n e .

p r e c u m şjii r e t r a g e r e a ibenefáciu-luá, p e c a r e î l îngi i i te î n aceas tă cal i ta te , suib fo rmă d e profi t f ă r ă m u n c ă î n înţelesuil d e ex­p l o a t a r e a Incră tor i lor , c a r i n u d i s p u n de el . Ceva m a i imuilt: o s u m ă ide coopera t ive , o r i n u fac în m o d voi t maici u n profi t , or i d a c ă iac, î l v a r s ă în fondu l de rezervă , resti i tuindu-1, şji t într 'un caz. şi finitr'ialltul, la înclbeeirea

bilanţailui , imeimbrilor lor, p r o ­po r ţ iona l cu m u n c a o r i c n c u m ­pă r ăniile, p e 'Cari l e -an efec tuat Ia cooipenativă, d a r .ndciodată

n u l .distribue siuib iformă d e d i ­v idend . Aceas t a e caraciterisitiica cea m a i i m p o r t a n t ă , icare l e de ­osebeş te 'de soc ie tă ţ i le cap i t a ­l iste, idespre c a r e vorlbeam m a i s u s .

P r i n u r m a r e , d e u n d e î n so­c ie tă ţ i le lanonime r o l u l .oapiilta-lu lu i e u n ro l ide idirigndftor, în socie tă ţ i le coopera t ive capáltalul e r e d u s lia r o i u l d e s a l a r i a t , c a u n u l ce e r e m u n e r a t , u n e o x i c'o d o b â n d ă foar te imică (capi ta lu l ob l iga ţ iun i îşi c â t e o d a t ă clbiar ac ţ iun i ) , i a r m u n c a e r i d i c a t ă la r a n g u l d e c o n d u c ă t o r .

E d rep t , c ă d a c ă î n în ţe lesu l i dea l a l c u v â n t u l u i u r m ă r i l e cooperaţiei ' s e voi- t r a d u c e , c u t i m p u l în soc ia l iza rea întregea n a ţ i u n i , a mi j loace lor d e p r o -ductjiiune, to tuş i , î n î n ţ e l e su l r e ­a l a l c u v â n t u l u i , a c e a s t a n u în­seamnă , n u m a i decâ t , c ă se m o p e r a e x p r o o r i e r e a p e c a l e a re ­vo lu ţ i ona ră a confiscări i , c i î n mod v o l u n t a r şi meifiectat, î n ţ e ­l e g â n d ,fiecare c ă a c e a s t a e stiin-g u r a soiuţ iume d r e a p t ă , c a r e e r .asigura f iecăru ia f ruc te le m u n ­cii lu i , m a i b i n e decâ t ooliicare a l t a , c a r e a r în lesn i î n m o d în-idest'Uilliitor r i d i c a r e a ce lor m e r i ­tuoş i , c a r e , î n sfârş i t , n i c i n u e expropriiere, ci a s i g u r a r e a m a i p u t e r n i c ă a proprietăt i i i indiivi-iduale, p e ca le d e t r a n s f o r m a r e n u m a i , a p ropr i e t ă ţ i i . Afa ră d e avantajiele m a i s u s e n u m ă r a t e , aces t s i s tem, s p r e deoseb i re de cei sociaiiiist, m a i p o s e d ă încă d o u ă virtuiţi, c a r i îl fac supe r io r o r i c ă r u i a l t u l .şi . anume: Aşa, în p r i m u l r â n d , e l n u n u m a i că n ' a r e i n vede re n u m a i b u n a a ta ­r e a u n e i a n u m i t e ca tegor i i (pe munc i to r , de ex . î n i&ocialism), ci îng lobează î n s i n e î n t r e g u l i n t e r e s g e n e r a t f ă r ă deosebirea s a u l u p t a d e c lasă , d a r ( intere­sele .contrarii), ca rac te r i s t i ce şeoaleul, l iberale . .

Asa , d e p i ldă , s u p r i m ă con­f l ic tul idintre v â n z ă t o r şi c u m -părător^ d i n t r e p r o p r i e t a r s i

ch i r i a ş , î n t r e c r ed i to r s i debi tor , î n t r e s a l a r i a t s i cap i ta l i s t , î n t r u n i n d î n s ine , .toate aces t e ca­l i t ă ţ i diferiiite. I n a l do i l ea r â n d , el m a i a r e d a r u l d e a c r e e a ş i de a d e s v o l t a s e n t i m e n t u l d e soli­d a r i t a t e şi s p i r i t u l d e d r a g o s t e c reş t inească , p e n t r u a p r o a p e l e n o s t r u , p r e c u m şi ide a con t r ibu i p r i n p ropr i i l e s a l e mij loace, p e n t r u binele i n d i v i d u a l &l s o ­cial .

Reuniunea română de cântări şi şi muzică din Lugoj, de sub con­ducerea maestrului Ioan Vidu, răspunzând invitaţiei autorităţilor şi publicului craiovean, a vizitat oraşul Craiova în züele de 23 şi 24 Aprilie, în cadrul unui întreg pro­gram de serbări. Pr in această vi­zită, lugojenii au ţinut să întoarcă vizita craiovenilor din 1912, cari au fost primiţi cu multă căldură şi dragoste de lugojeni.

Pentru primirea oaspeţilor, cra-iovenii au format un comitet în fruntea căruia s'a pus inimosul primar, d. Gonst. Negrescu, încon­ju ra t de alte persoane oficiale, pro­fesori, presa, societatea muzicală „Armonia", străduindu-se să facă o adevărată sărbătoare de înfră­ţire sufletească.

Providenţa şi eroismul neamului românesc a făcut să se împlinească aceeace înainte cu 19 ani, după participarea bănăţenilor la expo­ziţia generală din 1906 delà Bucu­reşti, un inimos român, regretatul Mircea Gonstantinescu din Craiova a profeţit cu prüejul înapoierii lu­gojenilor din Craiova, că în curând ne vom revedea fără paşapoarte.

Trenul cu oaspeţii lugojeni a so­sit in gara Craiova frumos împo­dobită cu verdeaţă şi tricolor, în ziua de Sf. Gheorghe, în sunetele unui marş naţional al muzicei mi­litare, fiind întâmpinaţi de repre­zentanţii autorităţdor civile şi mi­litare, ai societăţilor culturale, soc. Armonia şi de un.numeros public, care a umplut peronul gării cu tot tmipul nefrumos din acea zi.

Momentele întâlnirei au fost e-moţionante. A urat bun venit d. primar Negrescu, la care a r ă s ­puns în puţine şi bine simţite cu­vinte, maestrul Vidu, reamintind de legăturile sufleteşti, făcute între lugojeni şi craioveni, decând cu vi­zita societăţii „Armonia" la Lugoj, urând în numele lugojenüor bun găsit. Ploaie de flori şi urale nes­fârşite, au acoperit pe oaspeţii lu­gojeni.

S'a format apoi un măreţ cor­tegiu, care a străbătut oraşul în ovatiunile publicului craiovean.

In faţa palatului administrativ din Piaţa Unirei, s'a făcut o nouă recepţie în prezenţa unui foarte-numeros public. Aici au vorbit: dd. M. Nenoveanu, directorul prefec-turei, în numele judeţului, G. Shci-na, preşedintele societăţii corale „Armonia", Dr. Gh. Laugier, în numele societăţii „Prietenii Ştim­ei", D. Atanasiu în numele presei, care a înmânat d-lui Vidu un fru­mos buchet cu flori, aducând cu toţii elogii marelui compozitor Vi­du şi fraţilor bănăţeni. Unul dintre oratori, al cărui nume îmi scapă, a subliniat, că printre mulţii băr­baţi de frunte pe cari i-a dat Ba­natul şi Lugojul în special naţiunei

fost marele şi neuitatul Goriolan Brediceanu pe teren politic-naţio-nal, alături de numele căruia stă astăzi, figura maestrului Vidu, pe teren muzical. Au răspuns mulţu­mind pentru frăţeasca primire, d. Dr. P . Maier, preşedintele corului lugojan, iar apoi d. Vidu.

Oaspeţii au fost conduşi la masa comună, oferită în restaurantul „Central", iar deacolo în frumosul internat al Şcoalei Normale de fete, unde au fost găzduiţi.

Sara, a avut loc concertul „Re-uniunei române de cântări şi mu­zică" din Lugoj, în sala Teatrului Naţional, neîncăpător pentru pu­blicul doritor să asculte corul lu­gojan. Vastul şi variatul program era alcătuit din 22 puncte, în ma j ori ta tea lor compoziţii de ale lui Vidu, cântări patriotice şi poporale iar restul de alţi autori români şi străini printre cari şi clasice. Două piese din program au fost cântate de d-na Elisaveta Ju rca profesoară de muzică. Acompaniamentul la „Ştefan şi Dunărea" a fost susţinut de orhestra militară din Craiova, iar bucăţue „De-aşi i i Rege", „Otel­ló" şi „Moartea lui Mihai-Viteazul" la pian, de d-ra Marioara Ignea, absolventă a conservatorului din Bucureşti.

Concertul a fost pe deplin reuşit, fascinând publicul craiovean, prin egalitatea, sonoritatea şi armonia contopită a vocilor, prin câtarea

precisă, cât şi prin duioşia melo-diüor bănăţene. S'au distins din­tre corişti îndeosebi d-na E. Jurca , în soluri şi bucăţue câtate singură, între care una, cu text dedicată d-lui primar Negrescu, d-sa este ab­solventă a conservatorului din Iaşi şi posedă frumoase cântaţi vocale. D-ra M. Ignea s'a distins prin cân­tarea precisă la pian, precum de-asemeni au fost bine soliştii: dd. Lucuţa, Bradicean, Iacob şi părin­tele M. Jigorea. După încheere s'a cântat de corurile lugojan şi craiovean, cântărue „La Tisa" de Soloviu şi „Eroi" de Vidu sub conducerea d-lor dirigenţi Soloviu şi Anastasiu. Dl. Vidu şi d-na Jurca

au primit frumoase jerbe cu flori, iar întreaga sală a ovaţionat fre­netic pe maestrul şi cântăreţi, fă-cându-li-se la eşire o manifestaţie de simpatie.

Aurmat masa comună, unde s'au ridicat câteva toasturi.

Vineri, la 24 Aprilie, s'a oficiat în biserica Sf. Ilie, liturghia cu

preoţi craioveni şi preotul lugojan M. Jigorea în prezenţa autorităţi­lor şi a unui numeros public. Răs­punsurile liturgice au fost date de corul lugojan.

După terminarea liturghiei s'a format o procesiune în frunte cu preoţimea, urmată de autorităţi amândouă corurile şi alt public, îndreptându-se către cimitirul din etr. Săneasca. In faţa mormintelor eroilor, s'a ţinut un scurt serviciu divin după terminarea căruia pă­rintele Mihuţ Jigoria, fost asuprit în Jugoslavia pentru sentimentele sale româneşti, printr 'o inimoasă cuvântare a adus prinosul de recu­noştinţă al bănăţenilor, faţă de e-roii neamului, amintind de datoria generaţiilor viitoare, de a complec­ta opera de întregire a tutror fra­ţilor, rămaşi încă în afară de gra­niţele actuale. Coriştii depun apoi pe mormântul eroilor o frumoasă cunună de brad şi flori naturale cu panglica tricoloră. Au mai vor­bit despre însemnătatea cultului eroilor, părintele Ghia, prof. Vas-culescu şi V. Antonescu ajutor de primar, slăvind memoria eroilor. Corul Vidu a cântat „In veci po­menirea", iar apoi împreună cu corul „Armonia" sub conducerea d-lor Anastasiu şi Soloviu a cântat „La Tisa "şi „Eroi". După această pioasă manifestare, lugojenii au depus o cunună vie pe mormântul regretatului Mircea Gonstantinescu cu inscripţia pe panglica tricoloră: „Memoriei aceluia care a prevestit revederea fără paşaport".

In frumoasa sală Minerva s'a dat de primărie o bogată masă, la care au lúat parte reprezentanţii autorităţilor, ai societăţdor cultu­rale şi cele două coruri. In mijlocul unei vii însufleţiri generale, au to­astat: d. primar Negrescu, d. Dr P . Maier, preşedintele corului lugojan d. Vidu, d. Atanasiu, ziarist, d. Ge-orman, prefectul poliţiei, d. prof. Vasculescu, preotul Jigoria şi păr. Ghia, slăvind însemnătatea acestor zile de înălţare sufletească. Ospăţul a luat sfârşit pela ora 4, improvi-zându-se la eşire o frumoasă horă „Lugojana" şi alte danturi naţio­nale.

S'au vizitat apoi de către oas­peţi, frumosul palat administrativ, cu muzeul său, biserica Sf. Du­mitru, Banca Comerţului şi Muzeul Fra ţuor Aman, după care s'au fo­tografiat cu toţii în faţa Palatului administrativ. De aici oaspeţii au fost conduşi să viziteze frumosul parc Bibescu, unde a avut loc şi masa de seară. Aici au luat cuvân­tul printre alţii d. prefect al judeţu­lui, G. Popoviciu, regretând hpsa d-sale din oraş în cele două zile de adevărată sărbătoare şi exprimân-du-şi bucuria de a vedea Banatul alături de sora sa Oltenia.

La ora 10 seara, în mijlocul unei însufleţiri de nedescris, lugojenii îşi iau rămas bun delà ospitalierii fraţi craioveni, ducând cu ei cele mai frumoase impresii.

Aceste serbări au dovedit odată mai mult, unitatea sufletească a fra ţuor din Banatul-timişan şi oltean între cari există vechi şi strânse legături sufleteşti şi cari vor deveni şi mai trainice în viitor.

t u ş i i P o p e s c u

Viaţa economică în Basarabia

Dupăoum am arătat mai înainte în ziarul nostru că, conform ra­poartelor ale consilieratelor agricole, aproape în toată Moldova de peste Prut au fost ploi binefăcătoare cari au dat speranţe mari agricultorilor, înviorând, toată lumea.

Arăturii© făcute până îa prezent sunt foarte frumoase şi ploile au venit la timp.

Viile se prezintă foarte bine. Moldova de peste Prut va avea anul acesta recolta foarte frumoasă şi din belşug. Pretutindenea viile sunt frumoase.

Fructe deasemenea vor fi multe. Seceta din anul trecut a arătat

tuturor cultivatorilor de vii cât şi de pomi că trebuesc luate măsuri împotriva unor insecte parazitare, cari distrug recoltele. Ploile au avut o înrâurire foarte bună asupra viilor şi livezilor fructifere.

Provincia basarabeană cu adevă­rat mănoasă a avut de suferit foarte muit din cauza revoluţiei ruseşti din 1917-1918 .

Din cauza organizaţiunii noui financiare care a trebuit să fie Intro­dusă la început, în 1918 şi 1919 încasările de stat au mers foarte greu, mai cu seamă, cu încă nu se aranjase definitiv pe atunci chestiunea proprietăţii rurale. Delà 1918—1924 s'au încasat în total 6.596 148.536 de lei. Dacă se ţine seamă că în acest timp s'au în­casat îa total 6.596.148.535 de lei ceeace arată *ă a rezultat un exce dent de lei 172.990.442. Totuşi se poate spune că în primele timpuri după ocupare Moldova de paste Prut a avut nevoe de ajutor fi­nanciar din partea vechiului Regat.

Din cauza evenimentelor sociale prin care a trecut această provincie, pe lângă instituţiile financiare de stat, au avut de suferit şi cele parti­culare, aşa încât ele nu au putui ajuta cum trebue viaţa agricolă sau cea comerciala. Fostele instituie de credit ruse, cari la 1917 aveau un capital de 177,857.000 de lei, ce erau încă lei aur, nu au fost în putinţă de a-şi mai continua ope­raţiunile lor din cauza lipsei de numerar. Băncile din Moldova de peste Prut. având sediul central în Rusia, nemaiputând a fi alimen­tate cu fonduri duceau lipsă. Pe de altă parte ele nu şi-au mai putut încasa datoriile ce le aveau la alte bănci ruseşti din alte gu­bernii, şi cari la 1 Decembrie 1917 se ridicau la suma de 45,020 277 ruble aur, ceeace ar face 103,996.831 de lei aur.

Pe toate aceste sume a pus mâna guvernul sovietic. In acelsş ;imp, institutele particulare de cre­dit românesc nu au putut pune la dispoziţia pieţii din cauza crizei de numerar, deaât capitaluri relativ restrânse.

ABONAMENTUL pentru institu­ţii financiare, biblioteci, cluburi şi localuri publice 400 lei. Pen­tru sprijinitorii foaei тшітит ăOO lei. In America 3 dolari, în Jugoslavia 1*40 dinari pe an. In străinătate 4ă0 lei pe an.

Scrisori din jLug'oj Adunarea Generală a „Cercului Academic Bănaţitu"

U r m a r e a a r t i c o l u l u i S o c i e t a t e a c o o p e r a t i v ă Avenu, d u p ă c u m a m zis, to t

felul die socieităţi cootperatiíve, d i n p u n c t u l de viedere a l scopu­lu i c e n e p r o p u n e m , lasitfel: a-v e m соореігіаѣіѵе agr icole , s u b -irnpăirţi'te î n coopéra t ive die c u m p ă r a r e (isindicate agr icole) , de v â n z a r e a proiduseioa* agr icole de 'creidit ag r i co l ş i 'de <credat î n gene ra l , ide asigurănil ag r i co l e ; d e cons t ruc ţ i e , d e a n t r e p r i z ă p u ­blică, idje c o n s u m a ţ i e , c a r i a u

l u a t u n a v â n t n e a ş t e p t a t de m a ­re , diupă războd m a i a les , şi d e p roduc ţ i e , icari m e r g o leacă mati g reu , fie 'din cauza l ipsei d e ca­p i ta l , fie d i n .lipsa mi j loace lor .pentru f o r m a r e a u n e i c l ientele , care s ă le a s i g u r e p rospe r i t a t ea , fie, î n detfinitiv, d i n c a u z a üps*ei d e e d u c a ţ i e economică a m e m -briillor lo r !

Mai avem, deş i în t r 'o c a n t i t a t e des tu l d e r e s t r â n s ă coopera t ive imixte, c a r i î n t r u n e s c a m â n d o u ă a t r i b u ţ i i l e : d e c o n s u m şi d e p r o ­duc ţ i e .

Aces ta e itáipul ce l m a i idea l şi r a r eo r i , s a u mai. bine zis n ic io­d a t ă , n u se p o a t e în făp tu i p e c a l e idirectă, c i se începe, s p r e o m a i s i g u r ă r e u ş i t ă , p r i n coope r a t i v a de c o n s u m , oare d u p ă u n a n u m i t sitadiu şi p r i n federa rea c u a l te le , c â n d a u a juns d e s t u l d e pu t e rn i ce , încep p r o d u c ţ i a , cu mi joacele lor propria'. """"" ~ , U i l » r . V i c t o < | H o r t o p a B £ ;

7 ^

Zilele trecuta a avut loc la Chişi­nău o mare adunare a comercianţi-or. O serie de cuvântări au discu­

tat situaţia precară a chiriaşilor co­mercianţi ce urmează a fi evacuaţi din localurile unde ei îşi exepcită comerţul. In urma diseuţiunilor ur­mate s'a hotărît ca în semn de protest şa nu se ocupe nici un ma­gazin ce ar fi devenit liber prin evacuarea unui comerciant. Acela, Insă, care totuşi va ocupa vre-un local de comerţ evacuat va ii decla­rat „Strehbeha" .şi în consecinţă va fi boicotat.

Trebue notat că în Moldova de peste Prut nelegiferarea „Vadului comercial" va lovi mai greu decât la alte părţi căci aci timp de peste 100 de ani de zile шЬ ocupaţia ruseascl, nu s'a mai efectuat nici o construcţie, iar comerţul s'a în­mulţit prin venirea unui număr mare de refugiaţi comercianţi cari şi-au deschis fonturi de comerţ.

C. V. Ursuleac

S t u d e n ţ i m e a u n i v e r s i t a r ă bă-n ă ţ a n ă , o r g a n i z a t ă sub n u m i r e a de „Cercul Academic B ă n ă ţ a n " şi-a ţ i nu t a d u n a r e a gene ra l ă d in acest an î n o r a ş u l nos t ru , î n ca­d r u l u n o r f rumoase se rbă r i , c u scopul de a p r o d u c e u n imbo ld în p u l s u l vieţii româneşti (din a-c e a s t ă i n i m ă a Banatului!, ce •par 'că a î n c e p u t s ă l âncezească în u l t i m u l t imp .

Vineri , 24 Apri l ie , d i m i n e a ţ a s'a oficiat o s lu jbă re l ig ioasă în b iser ica o r todoxă , de Sf. Sa p r o ­topopul Dr. C n . Popovic iu , d u p ă care a a v u t loc ş e d i n ţ a fest ivă în sa la Gasinouludi r o m â n , î n p r e ­zen ţa r ep rezen t an ţ i l o r au to r i t ă ­ţilor, a u n o r in t e l ec tua l i ş i a vre-o 80 de s t u d e n ţ i . P re şed in t e ­le 'cercului d. Gth. S u r l a s i u , a desch i s a d u n a r e a , s a l u t â n d pe cei prezenţiii şi a r ă t â n d i s tor icu l ac t iv i tă ţ i i ce rcu lu i . A u vorbi t d-nii Dr . Gii. Popov ic iu ; prefect, Dr. P . Cornean; prefect de poli­ţie, »Dr. V. Popov ic iu şi p r i m a r I. Hanambaşa , d u p ă care a u r m a t s a l u t u l secţi i lor Bucureş t i , Cluj, T i m i ş o a r a şi al g r u p ă r i i regio­n a l e Lugoj şi î n s fâ rş i t .al m e m ­bri lor ex te rn i . S 'a i n a u g u r a t în­f i in ţarea g r u p ă r i i reg iona le Sân-Nicoiaui-Mare. S'a p r o c e d a t l a r ea legerea p reşed in te lu i d e o-noare î n ^ e r s o a n a d i s t i n s u l u i în­vă ţa t profesor Dr. V. Babeş, ca­re n u a p u t u t l u a parité, í iánd bolnav . A u fost p r o c l a m a ţ i m e m b r i d e onoa re , d-niii Dr. Gh. Popoviciu şi Dr. Gh. Dobrin. Du­p ă m a s ă iau î ncepu t şed in ţe le admin i s t r a t i ve de i n t e r e s in t e rn , discutânduHse ş i laprobâudu-se r e g u l a m e n t u l i n t e r n a l ce rcu lu i .

S a r a a a v u t loc u n boga t p r o ­g r a m 'artistic î n T e a t r u l o r ă ş e ­nesc , execu t a t d e membr i i sec­ţiei Cluj, "şi c â t e v a punc te , de m e m b r i i g r u p ă r i i Lugo j . P ro ­g r a m u l a fost fo rmat d i n u n con­ce r t al coru lu i (secţiei Cluj, con­d u s ide diriigentul Sava Colum­ba, d i n o p i e s ă t e a t r a l ă : Doctorie p e n t r u soacre , loca l iza tă d e C. Kadu, d in bucă ţ i muz ica le , solo şi ia p i an ş i deiciiaimaţii. î n t r e g p r o g r a m u l a r e u ş i t p e dep l in , s t â r n i n d ap lauze le publ icu lu i .

Sâmbă tă , 25 Apri l ie , a u u r ­m a t şedin ţe le de in t e res in t e rn , ' r ea i egându- se vech iu l comite t , în f runte c u d. Gih. S u r l a s i u .

S e a r a a a v u t loc în s a l a Dacia, ba lu l ce rcu lu i , preimiinldu-sie co­s t u m u l n a t i o n a l al d-şoare i Te­rez ia Ju rca , af la t ca cel m a i fru­mos.

Dumin ică , 26 Apri l ie , d u p ă sf ta l i t u rgh i e s'a înfăpituit — în p i a ţ a 'd inaintea biserici i o r to­doxe — a c t u l s o l e m n a l sf inţ i r i i s t eagu lu i , d ă r u i t de d. profesor Tr. Lalescu, naşul steagului, na­ş a fiind vene rab i l a d o a m n ă văd . Cor. Bred iceanu , î n p r e z e n ţ a re ­p rezen tan ţ i lo r t u t u r o r au ­tor i tă ţ i lor pub l ice şi a u n u i pu ­blic n u m e r o s . Servicául d ivin a fost oficiat d e c l e ru l or todox în frunte c u Sf. Sa p r e o t u l Dr. A. Mihaescu, i a r r ă s p u n d e r i l e re l i ­gioase a u fost d a t e de „Reuniu­n e a r o m â n ă de c â n t ă r i şi m u ­zică" de s u b c o n d u c e r e a maes -truluiii Vidu. D u p ă ac tu l sf inţ i r i i p ă r . Dr. Mihaescu , a t ă lmăc i t s imbolu l u n u i d r a p e l ; d-1 prefect Dr. Co rneanu , a î n d e m n a t t ine ­r e t u l la ac t iv i ta te rodnică, i a r n a ş u l s t e a g u l u i d. prof. Tr . Lale­scu, p r i n o f rumoasă c u v â n t a r e a a r ă t a t t i n e r e t u l u i d e l à studii', a c ţ i unea ce treibueşte desfăşu­r a t ă în j u r u l a c e s t u i s fân t d r a ­pel „spre a ţ ine t r e a z ă în con­ş t i in ţa p o p o r u l u i r o m â n , sufe­r i n ţ a b ă n ă ţ e a n ă " , ca astfel p r i n n o u a energ ie n a ţ i o n a l ă , să se îndrep te s i n g u r a încalc are, c a r e în t inează î ncă pămâni tu i noisitru s t r ămoşesc . Dur>ă m i n u n a t u l

SI a r i d e s e a m ă Cărţile bnnnlni creştin. No. 3.

BOLŞEVICII ŞI BISERICA, de Iuliu Maior. Blaj, 1925. Preţul 5 lei plus porto. 64 pagini.

Faţă de păgânirca tot mai mare a sufletelor şi nevoia apărării se impune tot mai mult. Aceasta o ştiu de mult şi oamenii luminaţi ai Blajului, centru de cultură românească şi creştină, de aceea lucrează cu felurite mijloace pentru apărarea sufletelor de multele ispite şi pentru scăparea celor căzuţi în ispită delà rău. Intre mijloacele întrebuinţate e şi pornirea unei biblio­teci sub titlul Cărţile bunului creştin, din care au apărut până acum trei numere: Despre păcat, Fiţi desăvâr­şiţi! şi Bolşevicii şi biserica.

In broşura a treia se dau lămuriri foarte clare despre felul, cum s'a născut bolşevismul, cine sunt socialiştii, cine sunt şi ce spun bolşevicii, nebu­niile lor, ţinuta lor faţă de cultură şi acasă la ei, la ce sunt buni bolşevicii şi cum se ţin la putere. Pe urmă se arată, pe temeiul învăţăturilor creştine, leacul împotriva bolşevismului.

Cartea merită o răspândire cât mai mare la poporul nostru, mai ales că e scrisă într'o limbă uşoară şi plăcută şi e plină de pilde potrivite cu price­perea lui.

v. 1.

idiscurs, ia u r m a t preşedin te le ce rcu lu i , d-1 Gth. Sur las iu , c a r e a m u l ţ u m i t vorbi tor i lor p e n t r u u r ă r i l e f ăcu te şi p e n t r u idragos-tea m a n i f e s t a t ă fa ţă d e s tu ­denţ i , f ă când p r o m i s i u n e , că se va măzui s ă d u c ă la b u n sfârş i t ope ra începu tă .

In fosta g r ă d i n ă a Concordiei , azi a i n t e r n a t u l u i Eforiei Liceu­lui „Coriolan Brediceanu", a avut loc o „masă academică" la care au luat parte d-nii prof. T. Lalescu I. Vidu, Gh. Bireescu consilier la primăria Timişoara şi alţi intelec­tuali. S'au ţinut câteva toasturi, cu care prilej d. prof. T. Lalescu a dăruit 5000 de lei pentru Că­minul Bănăţean şi o cupă, care va fi păstrată de către secţia univer­sitară, care în decursul unui an va strânge cea mai mare sumă pentru acelaş scop.

La ora 5 după masă, a avut loc, pe terenul societăţii „Vulturii", concursul de foot-bal între echi­pele româneşti „Banatul" din Ti­mişoara şi „Vulturii" din Lugoj, terminându-se după două prelun­giri, cu 2:1 în favoarea „Banatu­lui".

Astfel au decurs serbările tine-rimei studioase bănăţene într'o perfectă ordine şi demnitate, dând dovadă de înţelepciune, în aceste clipe de frământări fireşti în care se zbate, în dorinţa de a-şi vedea poporul românesc ridicat la cele mai înalte aspiraţiuni, aşa cum se cuvine unui popor liber, în ţara lui proprie.

Dee Dumnezeu, să-şi vadă cât de curând realizat acest ideal.

Concertul corolui bucnreştean „Căutarea românească"

„Cântarea României" din Bucu­reşti, societate care a dus faima muzicei româneşti şi peste hotarele acestei ţări, a concertat şi în ora­şul nostru, în seara züei de 29

Aprüie, cu prilejul în toarcem din Belgrad şi Reşiţa, debutând cu un bogat şi variat program.

Publicul lugojan, pricepător şi iubitor de ar tă muzicală, datorită activităţii unui Vidu şi Brediceanu Tiberiu, s'a grăbit să răspundă chemării, ocupând complect sala

Teatrului orăşenesc. Cu toată oboseala unui lung tur­

neu, corul condus de magica ba­ghetă a dirijorului Botez, a stârnit admiraţia şi aplauzele publicului auditor, fiind uimit de perfecţiunea tehnicei, a nuanţări i şi preciziei. 0 mică observaţie e de făcut în ce priveşte proporţia vocilor. Forţa vocilor bărbăteşti în general şi a tenorului în special n'a fost sufici­ent reprezentată faţă de aceea a sopranilor şi alţilor, cel puţin în formaţiunea în care s'a prezentat la Lugoj.

A făcut o foarte frumoasă im­presie aspectul pitoresc al costu­melor naţionale ăl doamnelor şi domnişoarelor, reprezentând vari­aţia stilurilor din diferitele ţinu­turi, precum a impresionat plăcut frumoasa însuşire a coriştilor, de a cânta toate bucăţile pe dinafară.

Dirigentul şi cântăreţii au fost îndelung aplaudaţi.

După terminarea concertului, corul a luat masa înpreună cu re­prezentanţii autorităţilor, ofiţe-rimea garnizoanei şi alt public, în sala Dacia. Au toastat d. primar Harambaşa, d. Botez, d. Colonel Păcurar iu şi d. Butoiu, inspector administrativ. In tot timpul, mu­zica militară, pusă la dispoziţie gratuit de comandamentul garni­zoanei, a distrat publicul, iar după ridicarea mesei, s'a improvizat o frumoasă petrecere dansantă.

La ora 3 dimineaţa corul s'a în­dreptat spre gară, urmând să-şi continue drumul spre Oraviţa, un­de asemena vor concerta.

Hont! F n p c s c n

Societatea pe acţiuni Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică fi nu-i a sufletului curat roma­

nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare sl economice ei sunt ale neprietinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi străinii, — ei totuş majoritatea românilor se îndeletniceşte cu naţionalism sentimental in loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim în vremea faptelor. La finanţa naţională, să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la întreprin­deri de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, cu un capital de 3 millioane cu drept de emisiune pună la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări1

Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce pri­veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­tru populurizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.

O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­meni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin ce-l au, — căci picătură cu picătură se face marea.

Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc în această ţară.

Deocamdată primim înscrierile iar cănd vom publica statutele societăţii pe acţiuni „Cultura Poporului", fiecare va trebui să verse cotele necesare.

In fiecare număr vom publica numele sub scriitorilor :

Suma din urmă Lei 73.800

D-l llie Drăghici, din Pa^nova (C.-Severin) 1 acţiune „ 200 D-l Ion Vacaru, din Băicoi (Prahova) 20 „ „ 5000 D-l Epa, Balamace, insp. general Bucureşti 20 „ „ 4000

Pagina é OULTVMA POPORULUI Nwmârul III

VIAŢA LUI U S U S Y. Inaîntemerg'ătorul

I n ѵачетііе ѵѳоЪі (proorocii аді prooroci t , c ă îniaintie 'de airă-tiarea în Іишоіе a MânituitoruiLuiij аѳ v a laräta u n prooroc , c a r e via pregă t i inimité oiaimieiniloir p e n t r u p r i m i r e a siiaxteiar iui învăţă­turii,.

Aces ta a fost Ioan Botezătorul* cel idin u r m ă prooroc au dogii cetei vieiciii, c a r e s ' a înăsuot ou işeaeă l u n i î n a i n t e 'de iisus şi c a r e se n u m e ş t e „ I n a i n t e m e r g à t o r u l " Doniiiuiiui.

T a t ă l l u i a i o s t Zaxihairi©, p reo t a l ibisierdcei d i n Ie rusa l im, i a r maimă-isa se mumia Ei i sabe ta . Amânidoi e r a u o a m e n i ibuni şi' t emă to r i ide D:uanneizieu, d a r n u a v e a u copi i . Î n t r e a g a tar vdia-ţu a u r u g a t pe Duimneizeu s ă le d ă r u i a s c ă u n p r u n c , oare s ă ie lie a j u t o r ş i m â n g â i e r e l a b ă t r â n e ţ e . u u # â c i u n e a lor a i o s t i n să zada rn i că ş i lastrei, a u îmibătrâni t lamândoi c u d u r e r e a in sui'iet.

I n iziiieie ibătrâneiţelor Zacluarie s 'a idus i a b i se r ica din Ie­rusa l im , c a să s lu j ească ia a l t a r u l t ămâ ie r i i . Tocmai a t u n c i e r a la r â n d s ă p t ă m â n a preoiţiior idin c i a s a i n c a r e a ios t î m p ă r ţ i t ei. I n v r e m e ce s iu jea , d in t r ' o 'dată s ' a larâtat u n î n g e r i a d r e a p t a a l t a r u l u i . I .__ '. 4

Zaciiaràe s 'a s p ă i m â n t a t , iair î n g e r u l i - a g r ă i t : — Niu te t e m e Zactuarie, c ă s ' a lauizit r u g ă c i u n e a ta . F e m e i a

t a E i i s abe t a va n a ş t e u n fiu şi ve i 'Ciieima mumele i u i Ioan . Şi mulţi se vor ibuoura die n a ş t e r e a l u i P e m u l ţ i dim fiii lud l z ra i i îi v a în toa rce ,1a D u m n e z e u . E l va g ă t i D o m n u l u i (adică i u i l i sus) popor d e s ă v â r ş i t !

Zacluarie n ' a v r u t s ă c r e a d ă cuv in t e lo r înge ru lu i , spumând, că ied es te ibătrâm, i a r E i i sabe ta îmaiintată în zále.

î n g e r u l a r ă s p u n s : — E u s u n t i i avr i i l , îngerul l u i Duimneaeiu şi s u n i t r imis , c a

să-ţiii s p u n acestea , tji i a tă , vei rămânea m u t ş i n u vei m a i p u t e a gră i , pana m ceasu l c â n d se v a n a ş t e p r u n c u l , fuindcâ n ' a i c r ezu t •cuviinţelor me le .

Aşa s 'a şi în i tâmpiat . Zacmarie a r ă m a s m u t . P o p o r u l u i , c a r e a ş t ep t a îm iDoseaicâ n a făcut tsemn c u mânoie , c a să se depăr teze .

iar d u p ă ce şi-a împlinit isăptămâma sla î n t o r s şi el ia c a s a sa, r ă m â n â n d m u t v r e m e d e nouă l u n i u e zile. Atunci Elaisaoeta a n ă s c u t i iu ş i s ' a b u c u r a t i n t r u m u m a sa , văzând, c ă D u m n e z e u ş i -a făcu t imiiâ cu d â n s a . -

im z i u a a o p t a d u p ă n a ş t e r e s ' a u a d u n a t t o a t e rudemiile l u i Zaciiariie şi a Euisabetei, c a s ă t a ie impirejur p r u n c u l şi sâ-i p u n ă mume. Mul ţ i poi ' t iau, c a , s â - i p u n ă numedie z>acmaile. D a r Kitsa-veta 'zicea sâni p u n ă т щ ц а і е Ioan . -Kuuenüle z iceau : JNume n u est© î n t r e ruden i i l e voas t re , c a r e s e p o a r t e ace s t mume.

A t u n c i Zaci iar ie a c e r u t o t ă M i ţ ă ide c e a r ă şi a s c r i s : I o a n să-i lue n u m e l e l u i ! Im aceasxă сщхіга i-s 'a idescmis granuù ş i a l ă u d a t p e D uumezeu prim um câmtee № u i m o e , spuinamu, ca prum-cu l n o u n ă s c u t s e via cinema prooroc ial loeilui "'eiainaiit îşi c ă v a pregătii canea acemia , c a r e va i n u r e p t a picioiareie o a m e n i l o r pe ca i ea păcm.

N a ş t e r e a lud Ioan Boteză to ru l no i c reş t in i i o 'Sărbătorim in zjiua ide '£Á liujnte, i a iSanzaemei, t o c m a i cu ü luni m a i n t e ue na ş t e r ea Jui l i sus .

I n a c e a s t ă zi se înche ie p r i m ă v a r a ş i se î ncepe va ra , întoc-miaá c u m p e t i m p u l maşteri i i u i i oan u o t e z ă t o r u i s a micmeaat legea vécue ,şi s ' a începu t l egea c ea n o u ă .

Vestirea naşterii l u i î i sus .

"~~ Lnainte de n a ş t e r e a l u i i o a n c u t re i l u n i de zile Ar.cn.ange-iul u a v r i i l s 'a a u s ş i l a fecioiara Mania î n iNaizaret. i n t r â n d m casa ei, aiiliangeiiui ш z is : ,

—• Б и с ш а - t e cea-'ce e ş t i plimă de d a r , D o m n u l es te c u t i n e ! Bine-icuivâmtatâ esta t u in t re femei !

Auz ind aces t e cuv in t e , iMaria s'a s p ă i m â n t a t , i a r î n g e r u l a g r ă i t :

— N u t e teme Marie, c ă a i a f la t ibar î n a i n t e a i u i D u m n e z e u . Ia tă , vei diuia im p â n t e c e şi ve i n a ş t e i i u ş i ved c n e m a n u m e l e l u i l i sus . El v a fi muare ş i F iu l ce lu i preai înai t s e v a c h e m a !

Manila a tunc i a z i s c ă t r e înge r : C u m v a i i aceas t a , ide vre-me-ce e u mu c u n o s c b ă r b a t ?

i lăspuinzând î n g e r u l іча аш: S f â n t u l Dum se va pogor î pe s t e t ine ş i p u t e r e a сешиі preamial t te v a u m b r i . De-aceea ş i SIamtui ca re isc1 v a n a ş t e ;idin tine Ului lud D u m n e z e u s e v a c n e m a !

ins fâ r ş i t Mar i a a z i s : I a t ă , e u r o a b a D o m n u l u i ! F i e m i e d u p ă c u v â n t u l t ă u !

I n ace s t c h i p D u m n e z e u a ves t i t p r i n A r e b a n g e i u i Gavri i i n a ş t e r e a F i u l u i s ă u , c a i e a v e a s ă se î n t â m p l e in cnap mimumat. Lia D u m n e z e u indicai u n l u c r u mu e s t e cu neputi inţă. иенасееа 'şi noi, s ă a v e m t o t d e a u n a încreiderei î n Diummezeu, c a r e a făcut l uc ru r i m a r i ş i m i n u n a t e p e n t r u a n o a s t r ă m â n t u i r e .

Vest i rea maşteri i i u i l i s u s Hriisitos o sărbătoir im î n 25 Mart ie , la s ă r b ă t o a r e a ts une i - Vestiri . A t u n c i est© ş i î n c e p u t u l pri imăve-rdd, î n s e m n â n d p r i m ă v a r a a d e v â r a t e i vie ţ i a eu i le te ior omeneş t i . Luvinteiie Arbiangeiului iGiavriil i e r o s t i m ş i moi im r u g ă c i u n e a ^Născă toare d e a jumnezeu" .

D u p ă a c e a s t ă i n t â m p i a r e M a r i a s 'a d u s ş i a ce rce t a t p e El i -isabeta, c a r e iii e r a r u d e n i e ş i l a c a s a c ă r e i a a s t a t vre-o t r e i lun i , a p o i s 'a î n to r s i a c a s a sa , laş teptând c u î n c r e d e r e s ă s e împ l i ­nească c u v i n t e l e înge ru lu i .

VI. Naşterea lui l î r u s .

' î m p ă r a t u l Oetav ian A u g u s t a d a t p o r u n c ă s ă se s c r i e toţ i oameni i , do r ind s ă c u n o a s c ă n u m ă r u l cetăţeinilor impără ţae i sa­le . To t o m u l t r ebu i a s ă s e lînsicrde în ce ta tea , d e urna© s e itrăgea n e a m u l i u i .

N e a m u l i u i iosdi' ş i iai Măr ie i s e ti'ăgea idin o r a şu l Vdlfiaim (Betleem), c e t a t e a lud David, î n l udea . Au p l eca t a ş a d a r ' amân­doi că t r e Viiiiiaim, c a s ă impuinescă p o r u n c a impariatudiuiL

La Viiii'iaim au a j u n s c ă t r e s e a r ă ş i a u ce rca t isă-şi gă sea scă locuin ţă . Dar î n aces t o r a ş s ' au a d u n a t o m u l ţ i m e de o a m e n i d in t o a t e p ă r ţ i l e Şi toa te locu in ţe le e r a u pun© de s t re in i , c a r i a u ven i t s ă se .scrie. Atunaii a u ieş i t i a c a p ă t u l o r a ş u l u i .

Aici a u g ă s i t o peş t e r ă . In j u r u l Vdifiaimuiui îşi p ă ş t e a u t u r ­mele o m u l ţ i m e d e păs to r i , c a r i î n v r e m e de p loa ie sin f u r t u n ă îş i a d ă p o s t e a u t u r m e l e în p e ş t e r a laceasta. ue-aiceea, î n pe ş t e r ă se găs i au şi iesle, p e n t r u v i te .

Im a c e a s t ă p e ş t e r ă s ' a a d ă p o s t i t iosif şi c u Miaria, tocmai îm n o a p t e a a c e e a s fân tă , c â n d s 'a împ,iùnit v r e m e a c a s ă se mas­că M â n t u i t o r u i luimii. Aici, î n i es lea v i te lor s 'a n ă s c u t F i u l cel i ub i t al lui D u m n e z e u . Dupăce s'a n ă s c u t p r u n c u l , F e c i o a r a Mar ia F a î n făşa t işdi 1-a cu i ca t îm iesle .

N a ş t e r e a i u i l i s u s s ' a î n t â m p l a t îm vremea , c â n d s 'a sc r i s toată l u m e a , î n s e m n â n d că iei a v e a s ă c h e m e i a m â n t u i r e p e toţ i oiamendi', ideia um c a p ă t i a autul a i p ă m â n t u l u i . S'a n ă s c u t îm p e ş t e r ă îşi î n ies lea vitelor, c a cei mai) s ă r a c i o a m e n i , î n v ă -tându^me p r i n a c e a s t a să f im îşi no i umiiiiţi, căc i şi el s ' a lumiiit p e s ine. F i u a l lu i D u m n e z e u f i ind, fiu a l o m u l u i s ' a făcu t .

N a ş t e r e a i u i l i sus o sanbàtoriini i a Crăc iun , c a r e e s te urna d i n cele m a i l u m i n a t e s ă rbă to r i al© biiserdcedi c reş t ineş t i .

^ 4 VII. îngerii şi păstorii.

Păs tor i i , cânii îşi p ă ş t e a u t u r m e l e î n j 'u ru l V ü l a i m u lu i a u văzu t îm n o a p t e a aceea m ă r i r e a Iu i D u m n e z e u s t r ă l u c i n d în ju ­r u l lor. A u văzu t o l u m i n ă m a r e ş i s ' a u s p ă i m â n t a t . Atunc i , s 'a

' i v i t u n înger , c a r e a s ta t î n a i n t e a lor şi i e -a z is : — Nu v ă t emeţ i , c ă ia tă , vă s p u n v o u ă bucur ie imiare, c a r e v a fi

p e n t r u tot poporu l . Astăzi s 'a n ă s c u t vouă î n ce t a t ea l u i Dav id Mân tu i to r , car© es te Hr i s tos D o m n u l ! I-a î n d e m n a t apoü s ă se d u c ă la Vifiadm, căc i îl vo r găs i în făşa t şi c u l c a t î n iesle.

D u p ă cuv in te le acestea, s ' au ivit o m u l ţ i m e d e înger i , cani' l ă u d a u şi p r e a m ă r i a u pe D u m n e z e u c â n t â n d : Măr i r e î n t r u cei de s u s lud D u m n e z e u şi pe p ă m â n t p a c e ş i î n t r e o a m e n i b u n ă învoire !

Păs to r i i işd-au î m p r e u n a t g l a s u r i l e c u al© îngeri lor , l ă u d â n d şi ei pe Dumnezeu . Apoi a u zis undd c ă t r e a l ţ i i : S ă m e r g e m ia ViilfLaim ş i s ă v e d e m luc ru l , pe ca r e nd 1-a 'a ră ta t n o n ă D o m n u l !

S 'au d u s ;la peş t e ra d i n Vifiadm şd a u af la t pe Iosdf şi pe Mar ia şi p r u n c u l c u l c a t în iesie. S 'au încbimat p r u n c u l u i , s p u ­n â n d l u i Iosif şfl Măriei cele ce іенаи auz i t ei d e l à înger .

Cântecu l înger i lor şi al păs to r i lo r a fost c â n t e c u l păci i şi al b u n e i în ţe leger i în t re oamen i . A t u n c i s'a împliniit p rooroc i rea lu i I sa ia proorocul , c a r e s p u n e a d e s p r e l i sus , c ă el v a fi „domn a l păcii şi pă r in t e l e ѵ ѳ а е и і ш c© v a s ă fie".

s t i ' i r a i i P O P A .

Societatea „Freamătul' In oraşul Hotin din Moldova de peste Prut, exista societatea

culturală „Freamătul", eare contribue mult la luminarea moldovenilor.

In anul acesta adunarsa generală a societăţii, a ales următorul comitet :

Preşedinte d. Pauş Epaminonda avocat, vicepreşedinţi : Ionesou C. avocat, Beyrodnăi N. directorul şeoalei normale, secretar d. Pâlnie G. prof. şcoala profesională, casier d. Babor T. prof. liceul de băeţi, biblio­tecar d. Macarioiuc I. prof. la liceul de băeţi, econom d. Sotniţchi D. prof. la liceul de băeţi, membri: d. Proţenco Vladimir director la liceul de băeţi şi preotul Grimaoschi, econom stadrofor, cenzori : d. Ghilieo-vici V. pedsgog la liceul de băeţi şi Macri D. funcţionar la administra­ţia financiară.

lor s'a alcătuit preşedenţia de

Extnrsia basarabenilor In ziua de 2 7 Aprilie s'a întru­

nit în localul primăriei, convocaţi de d-1 primar 0 . Torna, reprezen­tanţii autorităţilor şi un număr de personalităţi, pentru a discuta cu privire la organizarea primirei celei o mie de basarabeni, ce vor vizita laşul.

Se ştie că iniţiativa acestei ex­cursii este luată de Atentul popu­lar Tătâraşi, Iaşi. Aceşti o mie de excursionişti vor fi gospodari, frun­taşi şi intelectuali ai satelor din nordul Basarabiei, Hotin, Soroea, Bălţi şi Orhei.

Pentru primirea un comitet subt onoarea I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, subt preşedenţia activă a d lui C. Torna, primarul oraşului. Din acest comitet fac parte d-nii P. Fântânaru, prefectul judeţului ; Colonel Ionescu, prefect de poliţie ; Ai. Slatinearm, rectorul universităţii; general Zadic, comandantul corpu­lui IV armată; C. N. Ifrirn, preşe­dintele Ateneului; I. Găvănesau, preşedintele Ligei Calturale, secţia Iaşi; I. Simiontscu, prof, univ.; M. Sadoveanu, membru al Academiei ; Popeia, inspector general alinvăţă-mânralui primar ; Penescu, directo­rul Teatrului Naţional; S. S. pă­rintele Valeriu lordăchescu, recto­rul seminarului; Niţesou, director regional C. F. R. ; Teodor Bădârău, directorul Liceuhn Internat, şi alţii.

Din sânul acestui comitet s'a ales o delegaţie restrânsă compusă din d-nii C. Torna, C. N. Krim, inspector general Popeia, şi colo­nel Ionescu, prefectul de poliţie. Comitetul a fixat în trăsături ge­nerale programul acestei excursiuni.

Sosirea cu tren special va avea loc In ziua de 2 7 Mai după amiază. Dl Torna va interveni pentru a căpăta, dană se poate gratuitatea pe C. F. R. Recepţiunea oaspeţilor se va face în sala Teatrului Naţio­nal, unde se va rosti cuvântări de bună venire. Seara la ora 7 va avea loc un serviciu religios de vecernie, la Mitropolie, iar ia orele 8 o masă dată de primărie în Gră­dina Copou. A doua zi 2 8 Mai (Sărbătoarea Eroilor) excursioniştii voV lua parte la serviciul relegios din catedrala Mitropoliei, şi vor porni în fruntea cortegiului către cimitirul Eternitatea.

La оѵл 1 după amiază va avea loc o masă, oferită de primărie, in frumoasa ogradă a bisericii Sf-ţii Voevozi-Roşea, dia Tál araşi. Vor fi aduşi şi 100 - de ţărani fruntaşi din judeţul Iaşi, ţărani cari vor fi împărţiţi printre ţăranii basarabeni.

Vizitarea monumentelor şi insti­tuţiilor oraşului, se va face în după ameaza ziiei de 2 8 şi în dimineaţa яііеі de 2 9 . Intre instituţiile vizitate vor fi: bisericile, Trei-Erarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Golia, Palatul Domnesc eu statuia lui Ştefan cel Mare, Universitatea, Aieneul Popu­lar Tătăraşi, Pinacoteca ş. a.

Vizita se va iaee în grupuri de câte o sută, călăuziţi de către preoţi ii profesori ieşeni. In seara zilei ie 2 8 Mai va avea loc la Teatrul Naţional o serbare, constând din coruri, recitară, muzică instrumen­tala, produse de excursionişti.

In după ameaza zilei de 2 9 , va avea loc tot la Teatrul Naţional un fcBiival artistic, dat în cinstea oaspeţilor, care va consta din o scurtă piesă de teatru, coruri, reci­tări, ş. a.

Găzduirea se va faee astfel: să­tenii la cazărmile Reg. 1 3 Roşiori, preoţii, învăţătorii şi d-nele la Şcoala Normală de fete, Liceul Internat şi Seminarul Veniamin Costachi.

Masa va fi gratuită. Două mese date de Fundaţia Culturală „Prin­cipele Carol," două oferite de pri­mărie şi una cea din sara plecărei oferită de prefectura de judeţ.

Plecarea excursioniştilor din Iaşi, va avea loc în ziua de 2 9 Mai ora S sara. însemnătatea unor asemenea manifestări, din punct de vedere al legăturilor sufleteşti, nu scapă nici unui bun român iar autorităţile ie­şene merită toată lauda, în frunte cu primarul oraşului, pentru entu­ziasmul şi convingerea calda eu care au îmbrăţişat iniţiativa Ate­neului popular Tatăraş. c , H.

C r o n i c a s p o r t i v ă

Un râu din valea Mureşului Frumoase şi mândre bogăţii se

ascund In sânul pământului nostru românesc; darnic a fost Dumnezeu cu noi şi In ceeace priveşte bogăţia solului, care bogăţie brăzdează faţa binecuvântată a pământului nostru. Şi darnic a fost Părintele Cerescjşi cu românii din valea Mureşului (de sus) dâruindu-i pe aceştia atât cu pă­mânt bun de cultură deoparte şi de alta a apei amintite (unde satele se ţin lanţ ca mărgelele înşirate pe-o aţă ca : Râsbojnea, Deda Bistra, Deda, Filea, Rusii-Munţi ş. a.) cât şi cu pă­duri întinse presărate cu păşuni pen­tru hrana vitelor !

Dar ce folos de darurile şi bună­tăţile ce moştenesc când nu ştiu cum să întrebuinţeze cu folos aceste da­ruri, risipindu-le şi stricându-le într'un mod cu toiul barbar.

Aşa s'a întâmplat în unele părţi din valea Mureşului cu preţioasa bo­găţie a codrilor noştri falnici.

Cele mai multe din pădurile ace­stea au fost vândute pe preţur1 de nimic, unor societăţi de exploatare străine, cari şi-au instalat aici fabrici pentru industrializarea lemnelor din regiunea aceasta. Dar nu numai că jefuiesc avutul statului nostru, răpin-du-i nişte venituri însemnate, cari ar fi putut trece In istoria ţării noastre, dar mai aduc o pagubă şi cea mai mare pentru timpurile viitoare.

Nimeni nu se interesează de modul cum se face tăierea acestor păduri. Străinii exploatează aceste păduri uzând de mijloacele cele mai barbare, pentru a termina odată cu ele şi atunci îşi iau fabricele cu frumoasele câştiguri de milioane, pentru a se in­stala In alte părţi sau a se retrage într'un oraş de seamă, unde trăiesc împărăteşte.

Nimeni nu se gândeşte ca legea de exploatare a pădurilor să se respecte aşa cum ar trebui. r

Dar In urmă ce va rămânea? Dealurile şi coastele munţilor chei. Şi de pe acum îşi începe natura

acţiunea sa destructivă pe coastele acestor munţi!

Puhoaiele cele repezi, torentele din munţi, nemaigăsind niciun obstacol In cale, pornesc printre pietre cu o furie nebună, începe a măcina cu în­cetul pietrele cele tari, ducând la vale stratul acoperit cu covorul catifelat de iarbă verde, lăsând afară In bătaia soarelui creerii muntelui de piatră, cari cu timpul se macină şi ei, sunt duşi In vale pentru a distruge dru­murile şi şoselele ce duc la Ghimeş-Palanca, pentru a strica case şi poduri.

lată deci care e răul cel mare. Din munţi frumoşi acoperiţi cu pă­

duri şi păşuni, avem dealuri sterpe, la cari ne vom îndrepta cu jale pri­virea.

Să ne gândim serios la răul ce ne aşteaptă, dacă tăierea pădurilor în felul acesta (fără a se face replan-tarea) va continua, dacă aceste so­cietăţi de lăcuste cotropitoare, cari tind a pune mâna pe toate pădurile noastre din părţile acestea, vor con­tinua să funcţioneze mereu.

Ce bine ar fi dacă aceste societăţi străine, ar fi înlocuite cu nişte socie­tăţi cooperative româneşti.

Dar cine să i îndemne pe cetăţeni şi să i sfătuiască la aceasta?

Unde ne sunt oamenii de iniţiativă din părţile acestea?

Dar să hrănim In noi dulcea iluzie şi speranţă că lucrurile se vor în­drepta cât mai curând.

D. Gh- Popovici, învăţător.

M E f » A C Ţ I O X A JLIi!

pRIETENII noştri. In toate ora-* şele, târguşoarele şi ooraunile rurale din Româaia, vrem să avem prieteni grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui să ne Sirie în foae ; fapte bune, miş­carea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în care trăesc. Ştiri de asemenea natură încât să intereseze intelectualii ora­şelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea delà sate, prie­tenii ne vor trimite aderarea lor, iar redacţia le va răspunde ce au de făcut.

RUGĂN pe abonaţii noştri din America, dacă nu primesc

foaea regulat să facă cunoscut administraţiei noastre, pentru a li-se trimite foile lipsă. Delà noi să expediază în bună regulă.

România-Tnrcia 1—2 (0:0) Raport de corner H : L

Jocul a fost slab ; ne-am fi aştep­tat la o partidă mult mai intere­santă. Prima repriză, a fost în avan­tajul românilor cari au dominat pe turci net. Rezultatul de cornere 7 :1 p. România ne arată acest lucru.

In repriza doua, Turcia ne arată un joc vioi. Popovici şi Deleanu nu mai ştiu ce să facă. Stroescu se întrebuinţează des şi cu succes. Iu cele din urmă centrul haw ture Humid bey, găureşte pentru prima uată poarta română. In urma unui „fam" a lui Aii Munif, Chifor bate, Brauchier interceptează cu capul şi egalează în aplauzele publicului. Turcia contrariată atacă şi în urma unui efort personal Babridebe mar­chează panctul aducător victorii.

Echipele au fost arbitrate de Roiton admirabil în formaţiunile următoare :

Turcia: Hamid Bey, Codri Bey, Aly Munif, Kennal Riiat Bey, Humid Bey, Saadi Bey, Mehmet Bey, Alodine Bey, Zéehi Bey, Sabich Bty, şi Babridebe.

România : Stroescu (Colţea Bucu­reşti); Popovici (Juventur, Bucu­reşti), Deleanu (Tricolor, Bucureşti), Gelier (Braşovia, Braşov), Toth (Braşovia, Braşov), Czeh (Juven­tus, Bucureşti), Charks (Tricolor, Bucureşti), Brauchler (Juventus, Bucureşti), Chifor (Victoria, Cluj), Bonciocat (Universitatea, Cluj), şi Cipcigan (Victoria, Cluj).

Consideraţii asnpra jucătorilor : Hamid Bey nu s'a întrebuinţat

deloc pentrucâ apărarea turcă nu lăsa să treacă nimic.

Aii Munif, cel mai bun om din echipa ţuică, posedă un joc ştiinţific cu capul şi degajări lungi. Tovară­şul lui Cadri Bsy na a fost mai prejos. Ambii formează o pereche de înaintaşi de nepătruns. Ne amin­teşte perechea bucureşteană din 1 9 2 4 : Swolensky-Tetzko. Din mijlo­caşi şi înaintaşi niciunul n'a produs un joc mai interesant pentrueă nu era armonie. Fiecare numai cu eforturi personale.

Stroescu a jucat admirabil. Na i-se poate imputa niciun punct. Mereu a fost la locul său şi a apărat bine. Dacă ar fi fost altul rezultatul ar fi fost mai ridicat. Deleanu cu Popovici s'au înţeles bine eomplectându-şi lipsurile unuia altuia.

Linia mijlocaşilor a fost mijlooie afară de Czeh care poate fi învi­nuit de înfrângere.

Delà înaintaşi au făcut bine Brachler, Charles şi mai puţin bine Chifor şi Bonciucar. Cipcigan n'a fost înti'o zi bună.

De ce am fost înfrânţi? Din cauza unor match-uri inter­

naţionale Aradul, Oradia-Mare şi Timişoara nu ne-au putut trimite pe cei mai buni echipieri locali.

Apoi din cauza unei inversiuni (se stabilise să se joace întâi mateh-ul interurban Bucureşti-Con-stantinopol), echipierii n'au avut timp când să fie anunţaţi şi să vină. Echipa noastră naţională n'a avut antrenamentul şi coeziunea necesară pentrueă jucau între ei pentru prima dată.

Bucureştl-Cluj 2 :1 (2:0) Jocul a fost lipsit de interes şi

presărat mai ales în al doilea mi-temps cu incidente regretabile când s'au retras după teren urmând să apară după 10 minute.

Echipele, la fluerul arbitrului, dl Suciu, s'au prezentat In formaţiile următoare :

C l u j : Lazăr; Daşi şi Huza; Popp, Hiţiegan şi Cipcigan ; Blaju, Guga şi Bonciucat.

B u c u r e ş t i : Stroescu, Popo­vici, Deleanu, Migotti, Pipa, Cezeh, Froaio, Melchior, Moretti, Branchier, Charles.

In minutul 2 1 Bucureşti mar­chează prin Branchier un gool in aplauzele publicului. După 2 mi­nute Moretti trimite în goolul lui Lazăr o bombă mărind scorul la 2 : 0 . Clujenii se sforţează mult şi cauzează pe Guga, Cipcigan dar nu poate sa egaleze fie din pricina

nenorocului, fie din eauză că nu ştiu să folosească momente favo­rabile.

După pauză, clujenii se reculeg şi reuşesc să închege combinaţii frumoase conduse de Guga care marchează primul şi ultimul punct pentru echipa sa.

* jucat următoarele S'au mai

match-uri : Juventus-Val-Vârtej 2—0 (0:0). Barbu Nemţeanu-Esperanto 0—0

(0:0) . Elveţia-Ovidiu 2—1 (0:1) .

*

Match-ul Constantinopol - Bucu­reşti s'a terminat cu rezultatul de 1 - 1 (0:1) .

Duminecă a avut ioc la Buzău un concurs sportiv la care au luat parte: Liceul „Spini Haret" din Bucureşti, echipa liceului buzoian şi cercetaşii locali.

Primirea la gară a fost foarte frumoasă. După masă a avut loc concursul, lată rezultatele technice:

60 m. plat: I. Moldoveanu C. (L. Sp. H.)., II. Iaroslavici F. (L. Sp. H), şi III. M. Aurel (L. Sp. H.) 7 sec. 4/5.

100 m. plat. : I. Virgil I. (L. Sp. H ) II. Mezincescu (L. Sp. H ) , III. Lawosky (Buzău). 11 ses. 4/5.

1500m. (demi-fond) : I. Mălureanu (L. Sp. H.), II. Virgil (Buzău) III. Rusney (Buzău).

Sărit. înălţime m avânt : I. Virgil I. (L. Sp. H) 1-50 m., H. Mărcu-lescu (Buzău) 1*55 m.

Sărit, lung cu avânt: Virgil I. (L. Sp. H.) 6'01 m. II. Liwosky (Buzău) 5 6 0 m. III. Lezincescu (L. Sp. H.) 5 4 0 m.

Disc : I. Virgil I. (L. Sp. H-) 34 m.. II. Focşa D. (L. Sp. H.) 25 m., III. Teodorescu (Buzău) 24 m. •

Greutate : Teodorescu (Buzău) 10 34 m., II. Virgil I. (L. Sp. H.) 10 30 m.

Lance : Teodorescu (Buzău) 36.75 m., II. Virgil I. (L. Sp. H ) 37-26 m.

Wolley Bail; L. Sp.Haret: Ţeţu, Tomesou Const (cpt.), Orezeanu M , Georgescu L, Noica C. şi G?or-gescu I. Această echipă învinge uşor o echipă buzoiană cu 15—7. S'au remarcat: Tomescu şi Noica delà învingători şi Liwosky delà învinşi.

Cage-Ball : 1—1. S'au remarcat : Virgil I., Focşa şi Ghinea A., delà Spiru Haret iar delà Buzău Teodo­rescu şi Ru3ney.

Tracţiunea frânghiei a câştigat-o Buzăul.

Clasamentul a fost următorul: I. Liceul „Spiru Haret," 36 puncte, a câştigat o splendidă cupă de ar­gint. II. Buzoieni 24 puncte. Un exemplu demn de imitat. Autori­tăţile n'au lipsit delà acest concurs luând parte în frunte cu prefectul judeţului.

Seara a avut loc un banchet la care au luat parte oaspeţii şi echi-perii buzoieni. Au ţinut cuvântări ocazionale d nii : senator Dungă, Liwoskî şi Focşa D. Toţi au fost de acord că numai prin sport se pot strânge legături de prietenie între tineri.

Echipa Liceului „Spiru Haret" a fost condusă la victorie de ener­gicul profesor, dl G. Boian.

Radn N. Niculescn-Mislea

Cărţi şi reviste Calendarul Băncii, „Economia din

Focşani" pe anul 1925. Preţul 20 Iei. Focşani.

Ţara noastră, revistă, director Oct. Goga, Cluj.

Năzuinţa, revistă literară, anul 3 pe Martie şi Aprilie. Craiova, str. Chiriac 3.

Răsăritul, revistă, No. 29-32 pe Aprilie 1925. Bucureşti, str. Sf. Apos­toli 22.

Cosînteana, revistă literară, anul 8 şi 9 pe April. Cluj Piaţa Cuza Vodă 16.

Glasul Bisericii, foae parohială, Brăila, str. N. Filipescu No. 134 bis.

Gândirea, revistă literară, anul 4 No 12 şi 13. str. Cantacuzino No. 2, Bucureşti.

Gândul nostru, revistă literară, anul 4 No. 1 şi 2 pe Martie şi Apri­lie, Iaşi, etr. Sârăriei 117.

l i n £ ï t e ' É йЪШЪА Stt f * * а п » c e p o r c i i ş i v i t e l e ХМШШ. a ^ l U | l l r t • e o r l u l t e 8 e î m b o l n ă v e s c

Poţi asigura vitele con­tra bolilor fi poţi ajuta îngrâşarea lor prin fo­

losirea puternicului.

W4 Щ - A

E S I M F E C T O al primmedicului veterinar David Elemér protejat cu marcă legală. X l ' I M A I M U L T ! Boală de porci, oălbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmarie, preoţi, învăţători şi dnii proprietarii oare se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. Vi kg. în cutie 20 de lei cu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă se trimite eu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÂNIA:

SOÓS&COMP, TÂBGU-MJJBĂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.

Io eomende răgim adresa exactă, Jndeţnl el posta altima.

Din Valea Prahovei Zilele acestea ne-am prezenţi

d-lui Pavel Dumitrescu, şef maisti sondor din comuna Băicoi, judeţi Prahova, delegatul societăţii petrt litere „Subsolul Român" din aceasi comună, iugându-1 să binevoias a ne da in formaţiuni asupra activ taţii societăţii „Subsolul Român D-sa eu mare dragoste ne-a d munieat că societatea „SubsoW Român" a luat fiinţă în anul 192Î cu un capital de 1 0 0 milioane < lei. Această societate pe acţiu s'a înfiinţat din muncitori şi fum ţionari ai petrolului pe baza Щ nurilor statului, iar capitalul f strâns în сзі mai scurt timp.

Capitalul e3te depus la bău1

până la distribuirea terenurilor sö tului care astăzi este în discuţi consiliului de mine. Această Ş1

cietate esta formată din specialii în îfemura petrolului, de aceia s

crede că va ii una din cele ts> mari societăţi româneşti de petro cu capital curat românesc. Cu toţ sperăm aceasta că conducătorii ţ^ noastre vor da tot concursul acesf societăţi.

Dl Pavel Dumitrescu ne-a pr° mis că ne va ţine în curent " activitatea acestei societăţi peof care îi mulţumim cu toată d1* gostea.

In ziua de 1 Mai, anul acesţjj s'a pus baza societăţii „Asocia?' funcţionarilor din industria petij lului" secţiunea Băicoi- Ţintea, j"1

Prahova. Aceasta asociaţie a 1 fiinţă în localitatea noastră In Щ , de 1 Maiu. Cu acest prilej se ţ

organiza o mare serbare сащ^ neascä pentru ziua de 16 Mai i pădurea Eforida din vecinătate comunei Băicoi. Această аегЦ, dată eu scopul strângerei геЦ^ nilor amicale între funcţiona din industria petrolului Ваім Ţintea. La aceste serbări vor i cele mai frumoase distracţii oigj nizate de câţiva tineri funcţionjA cu dragoste de muncă. Preda. | *

P i n В п с о т Ц

înfiinţarea cooperativei „Vânătorul"

Ziua de Duminică, 26 Arilie, a. a fost o zi de înălţare sufleteasi pentru comuna nostră, tităneşti-d jos pe Cerenmş. încă de la ora UM numeroase grupuri de ţărani, щ,, seriaşi şi intelectuali se îndrepta, spre noul local al cooperativei di Stăneşti, unde la ora 3 se ţinu adu narea generală de costituire

Sala mare a cooperativei іщр0

dobită irumos era plmă de ророгец curioşi să îee parte la această clipj măreaţă în aceasta regiune atâi exploatată de samsari.

La ora 3 şi jumătate sosiră dj Văşcăuţi preiectui Hîj Simion, cat a iniţiat înfiinţarea acestei coopera tive de consum precum şi învăţa torul Perei Alexandru, delegaţii cooperativei „înfrăţirea" din Văş cauţi.

Liupă ce primarul Huţuleac \ deschis adunarea, salutând oaspeţi a dat cuvântul d-lui prefect Щ Simion, care a arătat rostul co» peraţiei la 'noi în ţară şi folosinţa ei în massele poporului. Ь-sa a în lumină că cooperaţia nu esii lupta împotriva vreunei clase ciale sau bresle, ci ea are ca sco] de a feri populaţia de specula и ruşinată, ce a luat proporţii mai la sate şi oraşe precum şi de desvolta simţul de solidaritate ) unire între membri.

A luat apoi cuvântul d. instj'r^I tor Perei, care într'o lungă cuvânl] tare a dat explicaţii poporeniloş asupra însemnătăţii cooperativa precum şi rolul ei la sate.

Acei de faţă lămuriţi asupri scopului cooperaţiei, a trecut la în­scrierea lor ca membri.

S'a înscris un număr mare à membri şi s'a subscris un capití iniţial trebuitor pentru inceputd operaţiilor.

S'a ales apoi consiliul de admini­straţie şi comisiunea censorilor dii oameni destoinici, cu tragere 4 inimă şi pricepuţi în ale coope­raţiei.

Venind vorba de botezul coope­raţiei a fost ales ca naş d. preferi Hîj Simion, care a propus să Ï numească cooperativa de consun „Vânătorul" fiind în această regi­une cei mai mulţi vânători.

A fost primită cu entuziasm, torită muncii continue a S. Sal paroh Malec şi a primarului H» ţuleac Toader, s'a înfăpuit aceasti cooperativă atât de trebuincioas în târguşorul Stăneşti, căpătâm un local spaţios cu şase odăi. Se 1 înfiinţa şi o secţie agricolă.

La propunerea d-lui prefect ß Simion, s'a înaintat următoarea « legramă d-lui ministru Nistor, cart a fost primită cu entuziasm şi C strigăte de „Să trăiască":

D-Jui ministru Dr. Iancu AT«slc Cernă»<

Cu prilejul constituirei c ft, perativei „Vânătorul" în neştii-de-jos pe Ceremuş, pop(

laţia acestei comune fără deo# bire de origină şi confesiune. 11

exprimă D-Voastră сеіаіеапіщ\ de onoare al ei deplina sa гнс»| dere şi vă urează тиЦі ani m rioşi ca să desăvârşiţi opera <* desrobire economică a aced* provincii. Să ІгаЦі.

Prefect Hij Simion. Primar Teodor Hn(i№

Preot Malec Răze

Ш

Numărul III VÜZTUBA POPOMULV1 Pagina S

Lumina şi cultura „Zorilor"

Du'iminieca t r e m t ă s'a ţ i n u t în saloanele din str Imprimeriei 48, idiln Buicuneşti, ş eză toa rea cu l t u r a l ă „Zorile".

C u v â n t a r e a de idesichidere, a rosti t-o d. T. V. Andreescu , apo i d. P a u l Al. Macedonski , a făcut câ t eva c o m u n i c ă r i memlbrSlor societăţ i i .

iproigramul ar t is t ic , a fost (bine înoheigiat 'de domni i Matei , Ni-colaiu şi Rădulescu , artiştii iai T e a t r u l u i Naţ iona l , ca r i a u 'do­vedit u n rea l ta lent .

S'a p r o d u s :î,n u r m ă t eno ru l C. Dani i trese a, c a r e a c â n t a t m a i m u l t e -bucăţi imluiztíoaile, idin o-pierile l u i Rossini', Verdi şi P u ­ccini, A c o m p a n i a m e n t u l Гіа ţ i­n u t 'd-na Silvia Genera l P a n t e l y l a u r e a t ă a c o n s e r v a t o r u l u i d in Par is - Dnsa a cân ta t şi câ teva bucă ţ i d in Massenet şi û h o p i n .

Şiezătoareia , ,Zoi i le" s 'a în -clieiat cu p iesa 'de t e a t r u „La­cheu l iconiţei", comieidie î n idouă ac te , de sc r i i to ru l Paviel Mace-donsiki. A u t o r u l a fost m u l t a -p l auda t , d e p u b l i c u l să l e i p l ine .

Interpreitele, diaşi d e b u t a n t e , s 'au p reze ta t b ine . R«iţinem, în t reacăt , numiele c â t o r v a d-re oare, d i n ro lu r i l e lucrărei ' t e a ­t ra le , a d- lui iMaicadonski, a u fă­c u t creaţ i i i Astfel, d e s p r e d-rele Nituişi M ă n t ă u ţ ă , intrepenetarea ro lu r i lo r eervitoareiii .şi ce l al' La­cheulu i Coniţei, se poa t e spune , că s'ia aiirmiat, ca o ooimiediană f run taşa . Deasiemienil Amtalia Gali, i n t e r p r e t a r o l u l u i d-nei Coistache, Dida Rădu lescu , M. Sil ivestru şi Micu ţa Lilly s ' au prezen ta t des tu ide b ine . In -teligienţa şi (drăgălaşa d - r ă Si l i ­ves t ru , a s m u l s rniblicului, a p ­lauze, ibine mer i t a t e .

Un mare ш е щ are şi direc­to ru l a r t i s t i c şi de scenă , a l „Zo­ri lor", d. D. Hyacànt Macadons-ki, a r t i s t al T e a t r u l u i Na ţ iona l . D-sa şi-a dat t o a t ă s i l i n ţ a p e n t r u dep l ina reuş i tă , ia fes t iva lu lu i ş i educa t ivu lu i spectacol c u l t u r a l , de B'Uimiilnecă, c a r e pe d r e p t cu­vânt , a fost înscr i s , p r i n t r e cele mai bine organiza te .

După cererea genera lă , î n •urma succesu lu i a v u t se v a reprezen ta D u m i n e c a v i i toare „Lacheul Coniţei" comedie d a r şi ,„Cetatea m o r ţ i l o r " d r a m ă î n două acte, d e c u r â n d scr isă , da- , -torită, fiind, tot d- iui P a v e l Ma-oedonsiki.

„Cebatoa iMoirţilor", va fi i n ­terpretálta de a r t i ş t i ш T e a t r u ­lui Na ţ iona l şi elevele conse rva ­torului . Ac ţ iunea n o u e i l uc ră r i d rama t i ce a d- lu l Macedoţnsiki, se destfăşoiai'ă în cimiitir, p e Val­ien i'iáíjgtti'bi. bubiuectul ei sim­bolic, a u t o r u l ni ' l r e d ă p r i n t r ' o boga tă p e r d e a d e vis, a urnei i-imiaginiaiţii f an ta s t i ce şi fecuinde. Pe ISC en ă, p e r ând , se p e r i n d ă : Paznicu l c imi t i ru lu i , fiul şi) fii­ca pazn icu lu i , g ropa ru l , jefuito­rii die m o r m i n t e , u m b r e l e m o r ­ţii şi trădâirei, cele 7 p ă e a t e ca­pitale, sioheliete şi demoni i , ca r i , a r d c u itoiţii, pie r u g u l î n ă l ţ a t în mij locul c imi t i r u lu i : apoi , ninse mai airată, v iz iunea celor 9 m u ­ze, diainaul mor ţ i l o r ş i înfioră­toa rea pr ivel iş te a suf letelor chinui te , conduse ' d e Gharon , p e apa n e a g r ă a S tyxulu i .

Cu miijloiaciei imoidieste şi r e -istrânse „Zori le" d a t o r i t ă neobo­sitei m u n c i , idiepuise în sluijiba e-duca ţ ie i n e a m u l u i r o m â n e s c , a islbutit î n iscuirtă v r eme , s ă n e ofere, priilejul fericit, de -a l u a pare l a c â t e v a spectalcole, d e m -

e de a d m i r a ţ i a t u t u r o r , iubi to­r i lor d e a r t ă .

Pentru iniţiativele lăudabile pen t ru sacrifici i le şi o s t e n e a l a depusă, die t iner i i s tuden ţ i , a r ­tişti îşi in te lec tua l i , g r u p a ţ i în jurul id-lui P a v e l Miaceidomski, oamemt ue buie, s'ar câtiea să dea to t c o n c u r s u l lor, m o r a l ş i mater ia l , aces te i socie tă ţ i , c a r e s ingură mali supTiavieiţueşte, do-vedindu-ne că e u n a d e v ă r a t e tupar d e albine ha rn i ce .

M i h a i l F r u n z ă

Dîd eparhia Dunării de Jos Duminecă, 3 Mai, P. S. Episao-

pul Cosma, al Dunării de Jos, fiind însoţit de d. prefect de Covurlui, protoiereul Th. Stoica şi ierodiaco • nul Ioaehim Baciu, s'a dus în paro­hia Lastacaai, din judeţul Covurlui, unde а slujit Sf. Liturghie ajutat de parohul din Mastacani preotul Podaşoă şi încă trei preoţi din satele învecinate.

După citirea sf. Evangelii, înal­tul prelat a rostit o frumoasă pre-

: dică, care a fost ascultată cu în­cordare de către credincioşi.

La sfârşitul slujbei, a vorbit şi d. prefect Oaose, care a mulţumit P. S. Episcop pentru dragostea ce poartă păstoriţilor din această opăr­

it hie şi-a îndemnat рэ săteni să as­culte întru totul sfaturile şi în­

demnurile P. S. Episcop în viaţa br cea de toate zilele.

P. S. Episcop şi clerul au luat masa la părintele paroh Podaşcă, după care, îa uralele mulţimii, s'a reîntors la reşedinţă.

Astfel s'a petrecut şi această Duminecă, urmând ca în celelalte P- S. Episaop să slujască în ju­deţul Tuloea.

preot Cornelia M. Gramazesca

S C R I S O R I D E L A O R A Ş E D I N P I A T R A N E A M Ţ

Din iniţiativa membrilor corpu­lui didactic superior din localitate, s'a înfiinţat un Ateneu popular cu următoarele secţii: literară, teatrală, muzicală şi sportivă. Acest ateneu are ca preşedinte pe d-1 profesor Panait Popovici. Deasemenea fie­care secţie va avea câte un şef care va face parte de drept, din comitetul de conducere.

Sâmbătă, 2 Mai, a avut loc prima şezătoare a acestui ateneu. Preţu­rile fiind cât se poate de R E D U S 9 , publicul a răspuns aşteptărilor. A conferenţiat d-1 preşedinte despre: „Obiceiurile curioase la diferite po­poare". Subiectul a fost cât se poate de bine tratat şi complectat cu 22 fotogralii proectate. După conferinţă, corul catedralei Sf. Ioan, care a devenit şi corul ateneului, sub ponducerea d-lui profesor Al­berto Cirillo, a cântat bucăţi popu­lare. Intre pauze, d-1 Crivăţ a în­veselit publicul cu 3 monologuri. In general şezătoarea a fost cât se poate de mulţumitoare.

Având în vedere că îa timpul verii publicul nu se poate întâlni în săli închise, ateneul şi-a amânat continuarea şezătorilor pentru la toamnă. In acest timp comitetul va îngriji ca ateneul să-şi poată continua activitatea pe terenul sportiv.

DELA OZANA D I N B A C Au

In ziua de 11 Aprilie s'a sfinţit biserica din Siliştea-Mârgineni, de către P. C. P. Protoereu în Zotta. A luat parte lume multă din îm­prejurimi. A fost o zi de înălţare sufletească. Au vorbit cu această ocazie protoereul Zotta despre în­semnătatea bisericii şi studentul N. C. Munteanu-Muntmarg, care a avut ca predică: renegaţii oredinţei. La sfârşit s'a servit o masă tuturor credincioşilor, unde a luat cuvântul studentul Munteanu, arătând sa­crificiile cari s'au făcut cu restau­rarea bisericei şi datoriile creştini­lor de a asculta de păstorii sufleteşti.

— A apărut revista» Ateneul Cul­tural", redactată de d-1 docent uni­versitar Dr. Tabacaru, Ţintă ziarist, N. C. Munteanu-Muntmarg student şi publicist, de alţi intelectuali şi de câţiva tineri entuziasmaţi. Ii dorim muncă rodnică în propaganda-i culturală.

— Societatea culturală „Ateneul Cultural" de sub conducerea d-lui Dr. Tabacaru în propaganda culturală ce-o face în cuprinsul judeţului a dat roade bune şi la Letea şi Mărgi­neni, unde conducătorul, pe lângă producţia literară şi artistică a ce­lorlalţi, a vorbit despre foloasele culturii şi-a bibliotecilor.

—Deasemenea şi societatea cultu- j rolă „Sf. împăraţi" de sub condu­cerea neobositului păr. Dr. I. Luca, desfăşoară o adevărată propagandă culturală.

Ca de obioeiu, în vacanţa mare, va face excursii.

Doresc ca aceste societăţi să meargă mână'n mână.

D I N T I G H I N A Duminecă, 3 Mai, a avut loc încă

una din şezătorile de propagandă cul­turală, pe care Ateneul popular Tata-raşi le dă regulat în Basarabia. A fost o zi de înălţare sufletească şi pentru misionarii ateneişti ca şi pen­tru populaţia oraşului Tighina, popu­laţie, care s'a adunat în mare număr la gară în după ameaza acelei zile spre a întâmpina pe oaspeţii ieşeni.

Un impunător cortegiu s'a format în frunte cu prefectul judeţului d-l Vldraşcu, primarul oraşului, coman­dantul garnizoanei, d-1 Teodoru, pre­fect de polijie d-1 Nadă, revizor şco­lar şi alte multe căpetenii de ale ora­şului.

Echipa de propagandă culturală compusă din 70 membri ai Ateneului popular Tataraşi, sosise în frunte cu d-1 C. N. Krim, preşedintele Ateneu­lui, alocaţii Carpus şi Mihalcea, mae­strul A. Ciolan, membrii în comitetul Ateneului, d-1 Vasile Popovici, condu­cătorul corului, d-1 prof. V. Todi-cescu, M. Barbu şi Miron Popovici. Cortegiu a străbătut strada frumos împodobită, printre şcolile oraşului înşiruite pe marginea ei.

In frumoasa grădină a restaurantu­lui Butnariu, a avut loc o masă de 200 tacâmuri, dată în cinstea oaspe­ţilor ieşeni. La această masă au luat parte şi o sută de fruntaşi săteni din toate comunele judeţului, cei mai mulţi .delegaţi ai filialelor societăţilor culturale din Tighina, „împăratul Traian" de sub preşedinţia harnicu­lui preşedinte d-1 avocat Cazacu.

In mijlocul unei depline însufleţiri a rostit cuvânt de bună venire şi de urare pentru Ateneul popular Tata­raşi, d-1 primar al oraşului, iar în numele Ateneului a răspuns mulţu­mind pentru calda primire frăţească d-1 V. Todicescu.

După amiază a avut loc în spa­ţioasa sală a teatrului Beaumond, şe­zătoarea Ateneului. Totuşi sala părea prea mică pentru marea mulţime ce se îngrămădea să eie parte.

Serbarea culturală a început prin intonarea Imnului Regal de către cor. Conferinţa a fost ţinută de către d-1 C. N. Ifrim, preşedintele Ateneului, având ca subiect „Sufletul national".

D-sa a început prin a aduce cu­vânt de laudă lui Dumnezeu pentru fericirea ce a hărăzit-o generaţiei noa­stre, de a vedea cea dintâi întru­chipat strălucitul vis milenar al uni­tate! teritoriale, şi a evocat cu emo­ţie, vremea cu 15 ani în urmă, când In 1910 a venit pentru prima dată, ca student la Tighina.

D-1 Ifrim a arătat cele două con­diţii ce se cer ca o naţie să-şi poată îndeplini rostul ei pe pământ „unitate teritorială şi unitate sufletească". A arătat sublimele jertfe cu care s'a în­făptuit unitatea teritorială, aducând elogii eroismului armatei române şi înţelepciunii plină de o nobilă abne-gaţiune a Majestatei Sale Regelui Fer­dinand.

Sala în picioare a ovaţionat stri­gând Trăiască Regele.

Cu privire la unitatea spirituală a neamului d-1 Ifrim a Insistat pe larg, arătând ce este sufletul national al unei najiuni, cum s'a format în de­cursul veacurilor, cum el stăpâneşte, prin tiranica cârmuire a morţilor, toate rosturile vieţii noastre naţionale. A lămurit apoi în partea finală a con­ferinţei înrâurirea pe care o exercită, prin întărirea sufletului naţional, cul­tura, arătând marea misiune a socie­tăţilor culturale şi făcând apologia mi­sionarismului cultural.

D-1 Ifrim a încheiat cu un călduros apel la unirea în „cuget şi simţiri" aşa ca în sufletele tuturor românilor să sălăşluiască divinul precept evan­ghelic „Să ne iubim unii pe alţii, ca într'un gând să mărturisim".

In partea artistică a şezătorii s'a produs mult reputatul cor al Ateneu­lui! de sub conducerea maestrului Va­sile Popovici, cântând o serie din fer­mecătoarele cântece populare, dato­rite lui Vidu, Muzicescu şi Oancea. A recitat frumos de tot neîntrecutul artist umorist d-1 Miron Popovici.

D-1 prof. M. Barbu a cântat două soluri de vioară, cu virtuositatea sa mult apreciată, a fost acompaniat la piano de d-1 A. Ciolan, preşedintele sectiunei artistice a Ateneului. D-l V. Todicescu, fostul director al Şcoalei Normale din Iaşi, după o scurtă cu­vântare .foarte plastică, adresată în­deosebi numeroşilor săteni din sală, prin care a lămurit rostul acţiunei Ateneului a citit câteva pagini, din admirabila lucrare a prozatorului Sa-doveanu „Lacrlmele Ieromonahului Veniamin" şi anume acelea în care se evoacă strălucita figură a marelui Voevod Ştefan cel Mare.

Mulţimea tighinenilor a primit cu o deosebită înţelegere şi entuziasm frumoasa şezătoare a Ateneului din Iaşi, membrii Ateneului fiind conduşi de o mare mulţime la gară, de unde cu trenul de seara, în uralele frâţeştei ale mulţimii, au pornit spre Iaşi.

Viitoarele şezători ale Ateneului vor avea loc în zilele 16, 17 şi 18 Mai în oraşele Soroca şi Însemnatele centre săteşti, Floreşti şi Cotiujeni.

H- Cogiluiceanu. D I N B R A D ( A R D E A L )

Prin stăruinţele d-lui profesor G. Pârvu delà Liceul „Avram Iancu" s'a alcătuit în localitate o societate corală, cu membri din toate stratu­rile societăţii.

Societatea s'a înfiinţat deabea anul trecut în Decemvrie. Datorită însă muncei stăruitoare şi neobosite depusă de dl prof. Pârvu, corul societăţii a putut cânta liturghia din noaptea învierii şi din zilele de Paşti, în biserica din localitate, precum şi la vecernia tradiţională delà Ţebea, a doua zi de Pásti.

Frumusefea melodiilor alese din cei mai renumiţi compozitori ai mu-zicei religioase: Muzicescu, Dima, Vidu, Bortnianschi au făcut desfă­tarea credincioşilor şi în acelaş timp au dat serviciului divin şi o reli­giozitate rară. îndeosebi, concertul de Paşti de Bortnianschi a plăcut foarte mult.

Toate mulţumirile brădenilor se îndreaptă către inimosul conducător prof. S. Pârvu şi delà activitatea d-sale neobosită, se aşteaptă cât de curând o încoronare a muncei depuse: un concert de muzică vo­cală. M. 0.

D I N R A M N I C U L - V A L C E A

In ziua de 2 Mai, In oraşul nostru a avut loc în sala teatrului Adrianu, o serbare şcolară, dată de elevele liceului „Äldxandru Lahovari" din localitate, cu concursul d-nei Elena Preda Antonescu şi al orhestrei „Asociaţia Muzicală" în folosul bi­sericii „Buna vestire" al cărei preut haroh este părintele Gr. Rădaesou, fostul director al seminarului din localitate, subt auspiciile căruia s'a dat această serbare. Sara într'o sală plină, fetele au început a-şi desfăşura programul în faţa publi­cului. S'a început serbarea cu trei bucăţi muzicale cântate de orhestra „Asociaţia Muzicală," subt condu­cerea d-lui M. Puţureanu. A urmat reproducţiile d-nei Elena Preda Antonescu „Ave Maria" de Gounod şi arii naţionale cântate ou mult sentiment. Corul liceului de fete a cântat mai multe coruri conduse de d-na V. Ionescu. Partea doua a serbării a fost „Milo Director" comedie într'un act de V. Alecsan-dri, jucată de elevele clasei a 4-a. Partea a treia au fost jocuri naţio­nale jucate minunat de elevele şcoalei subt conducerea d-rei Ploschi,

Nu trece Duminecă, nu trece sărbătoare, ca în sala teatrului din localitate, elevii şi elevele şooalelor din acest oraş, să nu strângă publi­cul râmnioean şi să-i prezinte piese de teatru, concerte, conferinţe şi alte producţiuni. După constatările făcute şi după manifestaţiile ale acestui oraş, Râmnicul-Vâlcea este un focar de cultură şi educa­ţie frumoasă pentru tinerele gene­raţii, oare se pregătesc pentru ea mâine să fle de folos societăţii şi ţării.

In ziua de 3 Mai, în sala cercu­lui profesoral a avut loc a 15-a şezătoare artistico-culturală cu in­trarea liberă. Programul o început

cu cântarea a 4 bucăţi muzicale, de către orhestra liceului „Alexandru Lahovari din localitate, iar partea II-a a fost conferinţa d-lui profe­sor Torna T. Bulat licenţiat la Di-zon, oare a vorbit despre „Napo­leon", din punct de vedere militar, politic şi cultural. Conferenţiarul a arătat viaţa sbucimată şi plină de peripeţii a acestui mare geniu mi­litar al oamenirii.

Astăzi când se împliniseră 104 ani delà moartea acestui geniu militar, când sora noastră viteaza Franţă îi sărbătoreşte memoria-i sfântă, cu inimile să participăm şi noi la această sfântă sărbătoare.

D. Iliescu Palanca. DIN G A L A Ţ L

„Societatea culturală V. A Ure-chia", a luat fiinţa, în anul 1919 din iniţiativa unor inimoşi intelec­tuali gălăţeni, care văzând starea tristă în care se găseşte biblioteca „V. A. Ureohia" — donaţie testa­mentară făcută oraşului nostru de către defunctul V. A. Urechia —, au crezut necesar că această bib­liotecă ce In prezent so găseşte adăpostită în câteva camere la Li­ceul „Alexandri" merită să aibă un local al său propriu, întrucât bib'ioteoa cu întregul ei tezaur de cărţi, documente, stampe precum şi un început de muzeu, în starea actuală în cara so găseşte, nu poate fi pusă la îndâmâna tuturor spre a fi folosită de marele public. Afară de aceasta, oraşul Galaţi cu tot re-numeie său de mare oraş comercial al României, nu are un local pro­priu zis al intelectualităţii, un local cultural-naţional care să fie pus la îudămâna tuturor manifestaţiilor culturale româneşti, spre pildă: con­ferinţe, concerte, serbări şcolare, ş. a. De азѳтѳаі nu are un local proprin nici pentru Universitatea poporală şi nici măoar un local propriu pentru expoziţiile artistice de orice natură. Intemeetorii socie-tăţei „V. A. Uraehia" năzuesc să umple «cest mare gol, să clădească un frumos palat al culturii un Ate­neu gălă(ean, în care toate aceste msnifestaţiuni culturale româneşti să-şi aibă loc; arătându-se astfel străinilor cari adeseori ne vizitează, pe lângă bogăţia economică şi bo­găţia intelectuală, cai e este cea mai de seamă calitate la un popor.

Societatea „V. A. Urechia" re­cunoscută persoană morală prin înaltul Decret Regal no 4294 din anul 1920, numără ca membri de onoare şi de conducere, cele mai distinse personalităţi din ţară şi oraşul Galaţi; în comitetul execu­tiv ca preşedinte este d. Aurel Bog­dan oonsilier la Curtea de Apel din Galaţi iar ca secretar general d. dr. Florin Begneseu, amândoi cu dragoste pentru cultura românească. Munca depusă de membrii societă-ţei „V. A. Urechia" în scurtul timp de când există, este destul de apre­ciabilă ţinând seamă de roadele ce a adus. In prezent această societate posedă în numerar suma de ap­roape 3 milioane de lei depusă la Banca Marmorosch Blank; afară de aceasta maji posedă un frumos teren pe str. Domnească— actuala grădină „Paradis", precum şi o clădire în centrul oraşului, unde intenţionează să-şi construiască şi palatul său. Dar pentru clădirea unui măreţ palat cultural care să iacă fala oraşului Galaţi, este ne-voe de o sumă mult mai mare în aceste timpuri şi în acest scop so­cietatea a organizat diferite serbări şi conferinţe — ce au fost anunuţate la timp — şi al căror venit material serveşte tot la mărirea acestui iond. De asemeni în zilele de 22 şi 25 Aprilie s'au dat două neprezentaţii teatrale în sala teatrului „Central" când s'a jucat „Urmaşii Romei" revistă locală de actualitate în 2 acte de dnii I. Calavre şi R. Con-stantinescu, cu un prolog în ver­suri de d-1 Aurel Bogdan. Revista s'a jueatcu concursul d şoarelor şi d-lor din societatea gălaţeană; mon-tarra s'a făcut de pictorul N. Mantu iar punerea în scenă de d. I. Mai-ean, regisorul Teatrului comunal din Brăila. Reprezentaţiile au avut mult succes.

— In ziua de 23 Aprilie a avut loc tot în sala teatrului „Central" un frumos festival artistic şi cul­tural organizat de cercul cultural „Alex. Vlahuţă". In cuvântul de deschidere d. avocat C. Z. Buzdu­gan— preşedintele de onoare al Cercului — a arătat însemnătatea ce au cercurile culturale pentru răs­pândirea culturii în popor prin di­feritele manifestaţiuni artistice şi culturale cari pot fi mai uşor puse la îndămâna marelui public. Face o dare de seamă asupra activităţei cercului „Vlahuţă" de la înfiinţare şi solicită publicul a înouraja aceste manifestaţii culturale româneşti.

In desfăşurarea programului, ur­mează diferite declamaţii de poezii din autorii naţionali; s'a cântat la vi­oară şi pian diferite bucăţi muzica­le şi s'a jucat apoi de către memb­rii cercului „Piesa" comedie într'un act de M. Laerţiu. i Dimitrie.

D I N DICIO-SÂN-MARTIN (ARDEAL)

Elevii din clasa 6-a a liceului de băeţi din oraşul Ibaşfalău, au dat în sara de 2 Aprilie, o serbare ar­tistică în sala hotelului „Carpaţi".

Au jucat „Păr de lup" de Ră-dulescu-Motru şi „Slugă la doi stăpâni." Amândouă piese au fost jucate bine, ceeace dovedeşte că elevii au depus multă muncă la buna reuşita a lor.

Rezultatul material a fost bun, cel moral deasemeni. A. B.

D I N SIGHIŞOARA

Marele ' învăţa t ş i i s tor ie r o ­m â n d. Nicolae longa, a sosit D u m i n i c ă î n 3 Apri l ie , în o r a ş u l n o s t r u , u n d e a ţ i n u t o conferin­ţă d e s p r e „S ta rea c u l t u r a l ă a diferitellor popoa re din T r a n s i l ­van ia" .

P â n ă la o r a trei , o ră ihotărî tă p e n t r u ţ i ne rea conferinţei , d-sa a p leca t c u au tomob i lu l l a Ibaş­falău u n d e a viz i ta t blilserica a r ­menească , i a r de acolo i a ^ l e -di-aş, d e u n d e s 'a r e î n t o r s flPăşi Ia S ighişoara .

La ven i r ea d-sale în s a l a Unde avea s ă se ţie .conferinţa, a fost s a lu t a t c u e n t u s i a s m .

D-1 longa a r ă s p u n s m u l ţ u ­m i n d p e n t r u p r i m i r e a ca ldă şi s inceră pe ca re i -au făcut-o p u ­blicul, şi a i n t r a t în sub iec tu l conferinţei ce n u se a n u n ţ a s e încă, confer in ţă despre care a s p u s c ă «site оѳа ma i po t r i v i t ă p e n t r u noi Saighişarenii; „Sta­r e a c u l t u r a l ă a difer i te lor po­poare d in Tranisi lvania".

Vorbind desp re g e r m a n i , u n ­gur i şi saşi, d-sa. le c r i t ică Lite­ra t u r a pe care au avut-o, căci n u a. fost o l i t e r a t u r ă propr ie c u pàimântuT c a r e l 'a (locuit, ci limi­t a t ă s 'au (influenţată.

O l i t e r a t u r ă r o m â n e a s c ă pro­p r i e a t r ans i lvănen i lo r a existat , cu toa t e asupr i r i l e , şi exis tă .

In poezie a fost r ep rezen t a t ă prin d. Ootavian Goga, care atât t imp c â t a t r ă i t în ţ a r a sa, a şt i-u L să-ş i încordeze l i r a c u o mă-es t r i e demună de a d m i r a t , şi să scoată s u n e t e a r m o n i o a s e şi a-semănătoaire cu s t a r ea sufletea­scă a poporu lu i r o m â n asupr i t .

D-1 Goiga era poe tu l ce c â n t a î n t r e a g a g a m ă de sufer in ţe şi aimiţăirniilnte aile p o p o r u l u i ro­m â n .

Pe Blaga deasemen i nu-1 în ţe ­legi ce v rea să zică cu poezi i le sale .

In proiză, arm fost r ep rezen t a ţ i m i n u n a t p r i n p reo tu l Agârbi -ceanu , d e s n r e ca re a m amin t i t .adeiseonil l a confer inţe le mele ţ i­nu t e l a P a r i s .

Relat iv l a cetă ţ i le d in Tranisil­vania , d. Ioroia a s p u s că n u m a i m u l ţ u m i t ă lo r diferi te popoa re s'a m e n ţ i n u t p â n ă ' n z iua de azi, c u indus t r i e , p r o p r i e a lor, şi r ă u a r face acel ce a r veni d i n al te p ă r ţ i ca să-şi ins ta leze p r ă v ă l i a luii d e b ă u t u r i sau de a l tceva la m a r g i n e a c h i a r a umei astfel de cetate:, p r e t i nzând tot d e o d a t ă că i n t r o d u c e s t i lu l r o m â n e s c , st i l ce a r fi d e p a r t e cu a d e v ă r a t d e cel r o m â n e s c , în t re aces te c lă­dirii ide u n sti l c u r a t got ic , căci m u l ţ u m i t ă aces tor ce tă ţ i , s 'a p ă ­s t r a t n u n u m a i oibiceiuriie, re l i ­g ia işli) po r tu r i l e , ci ch iar şi s t i lu l în arihitectuiră,

Voribnd în t r eacă t d e s p r e l i t e ­r a t u r a a r m e a n ă , o cons ideră u -n a din cele imai f r u m o a s e l i tera­tu r i , îşi spune că r ă u au făcut Armen i i din Lbaişiailău, a căror cateidrailă a viiizitato, de au in­t r o d u s obiceiur i noi , l u a t e d e l à alţii , î n b iser ică , deoarece acest luc ru î n s e a m n ă c ă p r i m e j d i a ce a m e n i n ţ ă ori e e popor să p i a r ă , se apropie .

Tot re la t iv l a i s to r ia l i t e ra tu ­r i i r o m â n e ş t i d i n T rans i lvan ia , a m a i amniti i t şi pe a şa n u m i ţ i i apostol i ai l a t in i tă ţ i i cu încen-oarile lor de a lace o grauiatioa a dimibei r o m â n e ş t i .

Priilnitre a l te le v e n i n d vorba 'de p rezen t şi ce a r ' trebui s ă ifaceim to ţ i fără deosebire de n e a m , a spus : Să l u c r ă m , să co laborăm, î m p r e u n ă p e n t r u b inele n o s t r u şi a l t u t u r o r î n gene ra l , s ă p r o ­f i tăm de p rezen t , căci a r fii1 în con t ra logicei ca c ineva să c rea­d ă că se: va imai r e în toa rce ceea­ce ia t r ecu t .

La o r a 4 confer inţa l u â n d sfârşit , d. longa a p l e c a t cu o p a r t e din' in te lec tua l i d i n locali­t a t e , s ă viziteze o r a şu l .

S'a v iz i ta t m u z e u l de a n t i c n i -tă ţ , sa la , t e m n i ţ a u n d e se cihinu-i a u r o m â n i i (bănuiţi p e n t r u idei d e llilbertate, vechia ca tedra lă c e doiminează aşeza tă pe u n vârf de dea l în t reg o r a ş u l ş i l iceul lu te­r a n de băeţ i , în a c ă r u i s a l ă d e fizico-chimice, s'ia p r o e c t a t p e

u n p a r a v a n p r i n a j u t o r u l l an te r ­ne i magice , diferiilte veder i din S ighişoara .

P r i n t r e cei ca r i a u fost oaspe­ţii noş t r i în a c e a s t ă zii, şi a u lu­a t p a r t e l a confer inţă , a u fost şi profesori i l iceului de băe ţ i d in Ibaşfalău, p r e c u m şli elevii c la­se lor a 2-a şi a 8-a ale ace lu iaş l iceu.

Alexandra Bădulescu

Ş t i r i l e S ă p t ă m â n i i „Cultura Poporului" şi-a câştigat un loc de cin­ste în ziaristica romanească. Hămâne ca tot mai mult cititorii ei să o sprijine şi să o răspân-diască în popor, în lumea satelor şi a târgurilor. In casa în care intră „Cultura toporului" stră­bate lumina cărţii şi ferice de acea familie care ştie să preţuiască această comoară a sufletului.

{ Traian G. Stoenesca

Д/tINISTERUL ŞCOALELOR precum şi inspectörüíul IV

şcolar Cernăuţi, aprecimei munca rodnică depusă de corpul profeso­ral si Şcoalei Normale de băieţi din Văşcăuţi p. c. pe teren euiiu-ral-naţional, îi adaee шиіштіп pentru intensa activitate extraşco-lară condusă cu pricepere în satele judoţului Văşcăuţi. ASOCIAŢIA muzicală „Doina"

din Coţmani (Bucovina), afi­liata Fundaţiunii culturale „Prin­cipele Carol" şi-a ales pentru anul de activitate 1925 următorul comi­tet : Preşedinte Teofil Reus. vice­preşedinte George Diaconovioi, se­cretar Rem. Cehovschi, casier Hie Bâncu, bibliotecar Traian Bercu-lemu şi controlor Art. Prodanovici. I N ZIUA de 21 Mai, la Cluj va 1 ілсере congresul farmaciştilor aia ţara întreagă.

U UNIVERSITATEA POPULARĂ

avocat

Calea Şerb&n Vodă 42 BUCUREŞTI

1 din Vălenii de Munte, de sub

conducerea d-lui prof. N. Iorga, îşi va începe cursurile anul acesta delà 15 Iulie până la 15 August, înscrieri se primesc de pe acum Ia L g i culturală, Bucuîeşti, fitr. Banu Mărăcine 1. CĂPTĂMÂNA trecută la mănă-^ siirea Тізгііяпа (Gorj) s 'a ofi­ciat un parastas da şapte ani delà moartea poetului George Coşbuo. I A CERNĂUŢI s'a format un

comitet ds u.-ţiime sub preşe­dinţia U-nei Virginia Nistor, soţia ministrului Bucovinei dr. I. Nistor, cu soop!?l de a ье aduna fonduri pentra îriSi-ţa: ea unui cămin al studenţilor bucovineni la Bucureşti.

Din corniţei; mai fae parte I. P. S. S* Mitropolitul Neeturie, general Florescu, Fion'ier primarul oraşu­lui, Dr. S'rŞău rectoral adversită­ţii, V. Boldur preşedintele curţii de apei, Grigc-iţ;-; prekotiu poliţiei, Iliuţ prefecţii judeţului şi alţn. IN ZIUĂ de 21 M*i, dt-spărtă-* mântui „Asir.*" îmi»-sună c ; ?- li­ceul „Aurei "Viaiüu", va bats o pla­că comemorativa pe casa din co­muna Bbţinţi, unde s'a născ-ut aviatorul Vi&icu, fala românismului.

Dimineaţa lu biserica din sa!, se va ойсія un pmstüs întru pomeni­rea Buflőtului асі іик cate poporul româaeac îi poarta veşnic aminti­rea, — Auri-! Viaicu. După amiază va urma o sei bare culturală. p U CÂTEVA, zile în urmS. In ^ regiuneliä Dcalul-Mísre, Ѵаіеч Sacă, Valea Saraeä, Valea Mantei, Valea Роыіі si prin uns ie părţi din Chiţovani (jud. Pnrhova) n eíízut piatra, aducând strieueiimi 1« vii şi rupând iăstarele. Prin unelo părţi piatra ь fost da mărimea unui ou de porumbel. C U R T E A marţială din Sofia (Bui-^ garia) şi-a pronunţat hotărârea în procesul atentatului da ia ca­tedrala. Sacrist.iiiul Zadgorski, in­culpaţii Friedmaan, Abagieff, Stunco Dimitioff, Graneiaroff, Pe­trin!, Kassovfki şi Koeff, au fost condamnaţi la moarte. Daeealoff la 6 ani închirjoare şi Kambucoff la 3 ani închisoare.

Abügieff, Dimitroff, Gftmeiaîuff, Petrii)i şi Kassovski au fost îm­puşcaţi îa momentul când urmau să fie arefslaţi. IN STATELE-UNITE (America), * din cele 40 mii de şcoule pri­mare, numai 5 mii nu întrebuin­ţează cinematograful ca mijloc de educaţie çi instrucţie. Deasemenea în 44 mii de biserici, după servi­ciul religios de Dumitîesă, urmează un film de propagandă.

L î noi iu ţară, câte şaoale pri­mare au cinematograf? Dar cele-ialte ? pAO ATENT pe d-1 primar din * Cosmînele-Prahova, să nu mai ridice gazetele abonaţilor noştri din Cosminele, şi a le da ginerelui său, сагзіитаг, pentru a înveli brânza ou ele. Acestea ni le a declarat d-1 notar al comunei, când l-am între­bat eu deee abonatul "Gh. Alexe 1 1

a primit тчпаі 2 numüre din ga­zeta „Cultura Poporului" îa i»tor-vslul döla 15 Decembrie 1924 şi până Iu 1 Aprilie 1925.

Pe viitor cred tă suntem îuţo leşi ce este de făcut.

Gh. D. Strat-Cttdalbi

ŞEFUL postului din Doeăni, jad. Tutova, jand. sergent Ştefan

Ioan, ueştiind adresele cam^rtizlor săi Mälk- Gh şi Bircea Ioo, îi roagă bà i răspundă. ÎN SATELE Mclo^eş'-i, Bâroova, * Tăcuta, RiducHbanîu şi Dobro-văţ din judeţul Inşi, s'au ivit lupi şi mistreţi cari vir. după pradă. Vitele sunt ameninţate. Deasemenea şi locuitorii ße tem de fiarele săl­batice cad aurcă noaptea gospo dariile sătenilor.

UN GRUP d-3 români şi englezi, a luat, iniţiativa înfiinţării unei

soo'etăţi anglo-голіазе îa Bucureşti, cu scopul de а strâuge legiuirile de prietenie între asesîe două ţari. | N ZIUA de 24 Mai, se va pune, ' la Constanţa piatra de temelie a localului reşedinţei episcopale. La serbare vor lua parte : Ssmfiti-tatea Sa patriarhul D A Miron Cristea, d-nii miniştri I C. B ătianu, N. N. Sâveanu, A. L.pedatu şi mulţi deputaţi.

rVESVELIREA monumentului Ecaterina Teodoroiu. ce urma

să aibă loc la 28 Mai, la Slatina (jud. Olt) s'a amânat pentru ziua de 31 Mai.

La această serbare vor lua parte : M. S. Regina, general Mărdăreseu ministru de război precum şi re­prezentanţii tuturor societăţilor din ţară. IN ORAŞUL Kecskemét din Un-* garia, a încetat din viaţă în vârstă da 76 de ani Ioan Ianco, fiul lui Avram Iancu. CĂPTĂMÂNA trecută, o şalupă ^ militară care făcea de pază în faţa lacului Liman, a arestat 14 bolşevici ce se afiau în bărci şi cari voiau să treaeă pe malul ro­mânesc. Aduşi în oraşul Cetatea-Albă cei srestaţi, au mărturisit că ei au voit să pescuiască în apels româneşti. ETemeia Iulia Renciei din îocali-* tatea Ba-Jskerekul-Mare din «Iu­goslavia, şi-a omorât cu arsenic strecurat în mâacare 2 bărbaţi, pe fiul ei îa vârstă de zece ani şf 31 do concubini.

Cadavrele victimilor au fost gă­site ascunse în butoae, cari purtau însemnare pe ele cu numele acelui ucis, vârsta şi timpul cât a trăit ea cu victima împreună.

Din cercetările făcute de poliţie s'a dovedit că 14 din acei omorîţi erţsu do origină română din Bana­tul sârbesc. Toate viotimiie au fost atrase în preajma criminalei, cu multă uşurinţă, deoarece ез vm frumoasă şi tânără, numai de 30 de ani.

Iulia Reneici, a declarat, că a înfăptuit aceste omoruri din gelozie. 7 ICZAC aşa se numeşte mica ^pasare care intră în gura croco­dilului şi-i curăţă dinţii, ciupind-i carne» dintre ei, ca să-şi adune hrană pentru ea şi puii săi. D O E T U L bucovinean George Voe-* videa ѵй face se apară zilele acestea, în editura „Bucur Orendo-vici" din Suceava, un elegant volum epigrame. Judecând după probele publicatele în «Junimea literară", în „Rampa", „România Viitoare", .Cultura Poporului" etc. etc., avem de a face cu una dintre cele mai temeinice lucrări djn câte ni s'au oferit în acest gen. Profiluri şi caractere spiritual prinse şi incisiv conturate, aspecte sociale şi cultu­rale fixate lapidar în liniile lor cele mai caracteristice, tot ridicolul pretenţii lor umflate, în care sa rezümsj în ultima analiză, viaţa noastră socială, cum şi arta şi literatura contemporană — într'un cuvânt: o fidelă oglindă, pe luciul căreia autóiul, cu spirit şi ingeno-siiúíí.-, fsaa să defileze cortegiul celor raui tipice figuri ale societăţii româneşti, — iată în esenţă, cuprin-

ui volumului care nu ne îndoim că va îfidiitui nădejdiile cu care îl aşteptăm.

De menţionat că poetul George Voevido-i © şi autorul volumului „Soaste", apărut acu câţiva ani în urmă şi al cărui succes a fost subr liniat de întreaga presă românească. ISTORICUL activităţii Ateneului * popuhir Tataraşi timp de 5 ani, ca şi- cele două însemnate excursii din Aîdeal şi Basarabia, au apărut într'o frumoasa broşură, datorită d-lui avocat Gh. Răcoare, membru al Atenului.

Broşură (scrisă cu un deosebit talent litevar, розеай un тлѵе număr d3 clişee, iadbând scene din activi­tatea Ateneului. Ea este îniihinată A. S. R. Principele Caro!, preşe­dintele de onoare şi ocrotitorul acestui i-.şezământ.

Broşura se poate procura, de ori­ce doritor, de a cunoaşte mai de-apreape, viat* atât de rodnica a îi cestui aşezământ de la librăriile din bş i . P4IN cauză că serviciul poştal lăsă

mult de dorit şi se pierd ziare, rugăm pe abongţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să înştiinţeze administraţia foaei. ca să li-se trimită din nou!

Aminţ uri gratuite ! ä ІЛ foies aboinţilor noştri, — cu condiţia însă să ne и> nici negDstori. nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri dc vânzări & caspărari, ori de altă natură.

AM INVENTAT 0 MAŞINĂ pentru ştafuitul (îmbulzitul) şinelor şi cercu­rilor la roate. Această maşină prin simplicitalea şi uşurinţa cu care se poaie face este o adevărată mi­nune, căci face economie de, 90% timp, muncă, foc. Aduc la cunoş­tinţa forărilor man şi mici cari se ocupă eu strânsul roatelor slăbite; şi aceştia la rândul lor sunt rugaţi în interesul propriu'a aduce îa cu­noştinţa cunoscuţilor de breslă şi ou toţi a-mi oere desluşiri.

P. STOENESCU com. Măseş de sus, jud. Dolj

VÂND UN BEN0CLU de teatru an­tic 11 pietre de diamant, precum şi o pereehf: de ochelari de aur pentru damă. Adresaţi în scris, viu la domiciliu. A. S. Poste-Restante Cluj.

0 BUCĂTĂREASĂ şi un tânăr sau fată pot ktra imediat In slujbă la otelal „Mârăşeşti* lâagă gara Teiuş. Proprietar A, Coslea.

Pagina в CULTURA POPOnUZUI Numărul 111

T E O R I A C A U Z E I E x p l i c a r e a f e n o m e n e l o r d i n n a t u r ă p r i n In f luenţa r e c i p r o c ă d i n t r e e t e r ş i m a t e r i e

Prefaţa la ediţia germană

I>e m u l t ă v r e m e m ă p r e o c u p ă ide ia rediuicieaii t u t u r o r femome-neloir d in n a t u r ă lia o saing'ui'ă oauiză. Rezul ta te le lia iciare a m o-juius ; î n aiceastă priiviiintă in t en -ţianiaim, isă ie tnateiz în m o d s t r i c t ştunţatfic, expainâjnidiu-Le, î n a-iq amin t e , înitr'o lucnar© m a i m a r e . Insă , a t â t p r e l u c r a r e a câ t şi o r d o n a r e a lacestui v a s t m a t e ­r i a l txnut r e c l a m â n d şi mij loace, suint deoioamdată eűlit să r e n u n ţ la .acieaetă i n t en ţ i e .

Şi munister-ul u i s t r u c ţ i u n i i pub l ice paorea a sie i n t e r e s a de a c e a s t ă c h e s t i u n e , d u p ă o u m r e z u l t ă idin u r m ă t o a r e a ad re să a lacestuiila c ă t r ă imine (No. 89.755 d i n 22 S e p t e m v r i e 1922):

D-le profesor, iMnisteinui ffinid imiformat des­

p r e cerce tăr i le D-voas t re p e te ­r e n u l cosmologic şi î n dor in ţa oe a r e ide ia î n c u r a j a to t oe poiate contriibui l a progiresuil îşitiilinţed

româjnieşti, v ă i n v i t ă ca, în a ido'uia j u m ă t a t e a l u n i i Octom-vrie, s ă ven i ţ i l a Bucureştii, sp re a n e p u n e î n c u r e n t cu ideseope-r i r i l e D-voiastre şi a p u t e a s ă a-v i z ă m î n cunoş t i n ţ ă d e cauză .

Ѵічзе vor t r i m i t e l a t i m p bile­te d e ca le fe ra tă ştii p e n t r u to t t i m p u l , cât ve-ţi s t a La Bucu­r e şta, vi-tse va «acorda o i n d e m ­n iza ţ i e 'Corespunzătoare.

p. Ministru : D. Burileanu

Aceas tă a d r e s ă a a v u t însă d r e p t consecinţă n u m a i u n spr i -jiiln m o r a l , î n t r u c â t l u c r a r e a a-ceaisita a foist r e c o m a n d a t ă min i ­s t e r u l u i ilnsitruictiunii dje icătră o coimisiune c o m p u s ă din oa­m e n i d e specia l i ta te , căreiila i a m a v u t o n o a r e ia-d e x p u n e o p a r t e d in idei le unele.

Aprec ie rea acesteii es te u rmăto ia rea :

' c o m i e i u n i

Domniei s a l e Domnului Ministru a l Instrucţiunii publice

Bucureşti

Domnule Ministru, M e m o r i u l d-lui D. Rusu , p ro ­

fesor suplinliltor l a şcoiala no r ­m a l ă idin Băl ţ i , Basa rab ia , pe c a r e isiubisieimnaţia l-ajm d i scu ta t , •conform i n v i t a ţ i u n i i D-voastre , £n m a i m u l t e şediilnţe, î m p r e u n ă c u au to ru l , ise r e fe ră l a o ipoteză pe c a r e id-eta o face a s u p r a con-sti tuiţ iunii ma te r i e i .

Aceas tă ipoteză, de u n c a r a c ­t e r cu t o t u l (general, ţ in teş te să r educă , t o a t e fenomene le d i n n a t u r ă l a o s i n g u r ă cauză . Con-'cepţiunea aceas t a a d-luii R u s u însă d ă loc, t o c m a i d in cauza c a r a c t e r u l u i e i ide s impl ic i ta te , l a diiifeinite g r eu t ă ţ i , c â n d iste cau ­t ă p r i n e a exiplicaţlilunea legilor aces tor fenomene, în lanumite cazuDrü speciale . To tuş i iea n u раь r e a fi d e neiadimis şi se înfă ţ i -şeiază c a proiducţ iunea u n u i -spi-nit cuge tă to r , c a r e posedă în în­desitul d e l a rgă m ă s u r ă cunoş-'tinţele f u n d a m e n t a l e ale fizicei şi 'te ori i lor m o d e r n e .

.Studiul p e c a r e d-1 R u s u ni ­l-a p r e z i n t a t .ar m e r i t a s ă fie s u ­p u s idiscuţiunii publ ice , d a c ă a r fii m a i faine coordona t şi m a i Ы-n e documen ta t .

Deoarece a u t o r u l ©tăruiile în perfiecţioiniarea aces tu i s t u d i u şi пена arăbait că n u a r e t i m p u l li­ber n e u t r u aceiasta, s u n t e m de p ă r e r e c a iministerul isă-il înles»-n e a s c ă în a c e a s t ă e t ă r u i n t ă p r i n a c o r d a r e a u n u i conced iu deua ca t ed ra sia îşi, d a c ă e poisibil, p r i n a c o r d a r e a u n o r o a r e c a r e mi j loa­ce p e c u n i a r e .

(ss) Bungeţianu, (ss) Hurmuzescu, (ss) General Şt. Burileanu,

F i i n d idie p ă r e r e că aces te con­cepţii' a l e miele a s u p r a cauze i fe­n o m e n e l o r d i n n a t u r ă vor avea m ă c a r u n r ă s u n e t p a r ţ i a l în ş t i in ţă , m ' a rn ihotărît s ă publ ic o p a r t e idin e le î n t r ' o s c u r t ă şi e l e m e n t a r ă e x p u n e r e .

_ D i n l ipsă de s p a ţ i u iáim fost si­lit să. ev i t c u t o t u l f igur i le d i n text, d i n c a r e c a u z ă .am trebuiit să. p r e scu r t ez m u l t e idin capi to­le, i a r a l t e l e c h i a r s ă l e s u p r i m , ce ia ce, ev ident , este î n defavoa­r e a k i c î ă r i i .

Ga s ă port .avea o idirectivă pen­t r u iproxima p u b l i c a r e a aces to r ide i î n t r ' o e x p u n e r e striict ş t i in­ţifică, m ă ad resez c ă t r ă onora­ţii cet i tor i c u r u g ă m i n t e a să M-nievoiasică a t r i m i t e pe ad re sa m e a l a „Tipograf ia Mit ropol i tu l S i lves t ru" diln C e r n ă u ţ i pă re r i l e dumnea lo r , fie favorabile, fie nefavorabi le , p e n t r u c a r e l e ex­p r i m an t i c ipa t i v m u l ţ u m i r i l e m e l e cele imai c ă l d u r o a s e .

Cu aces t pr i le j îmii1 îndep l inesc o p l ă c u t ă da to r i e , m u l ţ u m i n d d- lui profesor Bumgeţaianu de là Un ive r s i t a t ea d i n Bucu re ş t i p e n t r u .spri j inul ce 1-a d a t idei­lor mele prtiln s fa tu r i binevoitoa­re . To toda t ă m u l ţ u m e s c în m o d spec ia l fos tului m e u profesor, d-lui V. Morar iu , p e n t r u a m a b i ­l i t a t ea ce a a r ă t a t , oe ten indu-se a eoneicta p a r t e a limiguis'tieă a t e x t u l u i .(.german). P r i e t e n u l u i m e u , id-iuii! profesor I. Domin te îi m u l ţ u m e s c de r e p e t a t e o r i pen ­t r u r ev izu i rea m a n u s c r i p t u l u i çi p e n t r u îngr i j i rea corec tur i lo r de t i pa r .

Cernăuţi, 14 August 19.4. Autorul

Introducerea la ediţia germană Marele n u m ă r de ápoteze şi

teorii , c a r e formează baza fizi­cei de azi, n e s i g u r a n ţ a lor în ex­p l i ca rea fenomenelor d i n n a t u ­r ă , d ive r s i t a t ea lo r p r e c u m şi m a i a les în locu i rea lor con t inuă p r i n a l t e l e p r o a s p e t e şi „moder ­n e " s u n t dovezi c ă încă n u s 'a găsi t calea , c a r e s ă n e c o n d u c ă sp re rezo lv i rea problemeiii cos­mice .

Fiz ica n u s'a a p r o p i a t ap roa ­pe cu nici u n p a s de i dea lu l ei de a r educe toa te fenomenele idin n a t u r ă l a c â t m a i p u ţ i n e cauze posibi le . Exp l i ca rea l u m i ­ni i d a t ă de t eo r i a lu i Maxwel l p r in u n d e l e e leot ro-magnet ice — făcând a b s t r a c ţ i e de p u ţ i n a ei p robab i l i t a t e — n u con t r az i ­ce acest f ap t r ea l . Dar c h i a r şi progresele î n să ş i a le fizicei p a r a o î n d e p ă r t a p e ' a c e a s t a to t m a i m u l t d e ace s t idea l , în loc s'o apropie . P r i c i n a t r ebu ie eă rezi­de în fa l şa concepţ ie a ş t i inţ i i a -s u p r a ^structurii lumisii eosimice.

N e n u m ă r a t e l e f enomene a le n a t u r i i t r e b u i e să se r e d u c ă l a o s ingură cauză , d a c ă se p r e s u ­p u n e u n începu t a l l umi i . înce ­p u t u l l umi i i n s ă p u t e a s ă fie n u m a i siilmplu, a d e c ă u n u l d in fenomene a t r ebu i t să-şi p r i ­m e a s c ă ex is ten ţa p r i n oa reca re m i ş c a r e a m a t e r i e i şi apoi d i n el s ' au n ă s c u t t oa t e cele la l te . U r m ă r i n d a c e a s t ă lildeie şi p re ­s u p u n â n d în s p a ţ i u ex i s t en ţa e-t e n i l u i şi a ma te r i e i , ne-iaim p ro­p u s să expl icăm. în l u c r a r e a de faţă, f enomenele d i n n a t u r ă p r i n i n f luen ţ a rec ip rocă d i n t r e e te r şii1 m a t e r i e .

ETERUL

Consideraţiuni istorice şi generale P e n t r u exp l i ca rea ac ţ i un i i în

d e p ă r t a r e a g r av i t a ţ i un i i , elec­t r ic i tă ţ i i şi m a g n e t i s m u l u i p re­c u m şi a p r o p a g ă r i i l umin i i p r i n spa ţ iu s 'a p r e s u p u s încă îna in te d e câ teva s u t e ide ani , c ă s p a ţ i u l cosmic a r fi u m p l u t ou u n m e ­d i u ex t rem d e fin, imponde rab i l , ca re s t r ă b a t e ipriiln toa te corpu­ri le . Şi d e a t u n c i fizica a con­s t ru i t p e e x i s t e n ţ a ace s tu i me­diu , n u m i t î n genere eter , o c lă ­dire, va s t ă . Mediu l a c e s t a for­m e a z ă a ş a z i când baza fizicei. Chr i s t i an H u y g e n s în t eme iază c u a ju to ru l foto-eterului s ă u te­o r ia u n d u i a ţ i u n i i , care încerca expl icarea l u m i n i i pe ca le m e c a ­nică. Aceas tă teorie î n să p r i m i o p u t e r n i c ă z g u d u i r e p r i n desco­pe r i r ea poliarizaţiunii . Acest fe­n o m e n p u t â n d u - s e expl ica p r i n p r e s u p u n e r e a u n o r v ibra ţ i u n i t r a n s v e r s a l e în eter, а t r e b u i t s ă se a d a u g e e t e r u l u i iu i Huygens , c ă r u i a i se a t r i b u i a n u m a i p ro ­p r i e t a t ea e las t ic i tă ţ i i , o c â t m a i miare d e n s i t a t e posibi lă . Un 'me­d iu în să c u o d e n s i t a t e a t â t a de uuare făcea p e de a l tă pa r t e im­posibi lă expMIoarea mi şcă r i i cor­pur i lo r cerneşti p r i n t r ' â n s u l . E-terul t recea primtr 'o cr iză . A-tunc i a p ă r u Maxwel l şi sa lvă p r in t eo r i a sa e lec t ro-magneţ i că a s u p r a lumin i i , c l ăd i t ă aiseimie-nea p e eter, p r i n c i p i u l u n d u i a ­ţ iuni i şi . totodată şi ex i s ten ţa e-t e ru lu i . In t eo r i a s a se a r a t ă a-idecă c ă u n d e l e eplectro-magneti-ce catriii forhiează l u m i n a n u de-p ' n d d e d e n s i t a t e a e t e ru lu i .

Aceasta d i n u r m ă rvutea să fie deci îşi a şa d e mică , î ncâ t mişca­r e a ciorpurilor cereş t i p r i n e te r să nu sufere niqi: o piedecă.

P r i n aces t e expl icăr i e t e r u l p ă r e a a fi p r i m i t o b a z ă m a i so­lidă. Fizica linsă n u se m u l ţ u m i •cu aceasta , ci înce rca neconte­nit, pe a l t e căii, s ă demons t r eze 'existenţa e t e r u l u i . Astfel, m a i a l e s r e n u m i t e l e experienţei a l e lui Miehelisohn şi Moriey ţ i n t eau să afle i n f luen ţ a ro t i r i i p ă m â n ­tu lu i î m p r e j u r u l s o a r e l u i , a s u ­p r a p r o p a g ă r i i l u m i n i i so la re . Toate aces t e exper ienţe p r e c u m şi a l t e l e f ăcu t e m a i t â r z iu în a-ceas t ă d i rec ţ i e a u d a t însă tot­d e a u n a r e z u l t a t e negat ive .

In barza a c e a s t a s'a p r e s u p u s că e te ru l d i n i m e d i a t a ap rop ie ­re a p ă m â n t u l u i a r fi r u p t de a-ces ta şi p u r t a t şi el în m i ş c a r e a î m p r e j u r u l soiarelui. P e de a l t ă p a r t e însă s ' au făcut încercăr i de a n e g a e t e r u l p u r şi s i m p l u . Acest scop î l u r m ă r e a m a i a l e s teor ia r e l a t iv i t ă ţ i i c a r e a l u a t fiilnţă d in e x p e r i e n ţ a lu i Midhel-son.

Aceas tă teor ie p ă r e a l a înce­p u t să i á i b a succes în comba te ­r e a e te ru lu i . Mai t â r z iu însă a-iderenţii ei c â ş t i g a r ă convinge­r e a c ă spa ţ iu l iar fi ih i inag inab i l f ă ră eter , d u p ă c u m concepe E ins te in însuş i , î n t eme ie to ru l teoriei re la t iv i tă ţ i i , î n c u v â n t a ­r e a s a ţ i n u t ă i a u n i v e r s i t a t e a d in Leyden la 5 Mai 1920.

P u ţ i n e l e fenomene n a t u r a l e d in d o m e n i u l opt icei а că ror ex­p l i ca re r e u ş i f ă r ă a j u t o r u l ete­r u l u i î n teor ia cuan te lo r , c a r e a semenea n e a g ă e te ru l , n u pr i -me jduesc exiistenţa aces tu i a .

D u p ă aceas tă s c u r t ă p r iv i re a-s u p r a vieţ i i ş t i inţ if ice a e t e ru ­lui , c a r e e a şa d e indispensabili o concep ţ ie c l a r ă a s u p r a lu i şi în filzică, vom încerca a n e face a s u p r a p rop r i e t ă ţ i l o r iuli) posib bile.

D . RUSU, profesor

C e r c e t ă ş e ş t i uluite sfatari şi învăţaţiiri ne pot da animalele dacă vom căuta să ne cunoaştem cu ele şi felul lor de viaţă. Pentru cercetaş vieţuirea în mijlocul naturii, în libertatea ce ţi-o oferă societatea de a lucra şi a gândi, peste tot locul dă de urme de ale animalelor pe cari va fi bine să le cunoască şi să ie înţeleagă. In sălbătăoia naturii căutând vom găsi prieteni buni, dar şi duşmani răi. Noi cu gândul bun îi cercetăm, nu toate vieţuitoarele din aceste locuri vor pricepe gândul, multe

însă dacă nu ne vor vedea oa prieteni buni, dar nici ca duşmani înfocaţi. Păsările şi toate animalele vor fi obiecte de studiu pentru noi, cu gândul de a le cunoaşta le vom urmări până la culcuşul lor, ba «•hiar intimităţile vieţii lor familiare. Nu se poate spune mulţumirea băiatului care poate să privească din ascuns cum o biată păsărică cu frica în spate caută şi-şi scoto­ceşte viermuşorul, îl curăţă, îl ia îd cioc, îl aruncă, ba chiar se joacă cu el. Cu ce mulţumire îşi adună ineecte pentru puişori şi cum vezi par'că bucuria mamei şi mulţumirea de a-şi hrâni puişorii.

Dar drăgălăşenie nu găseşti nu­mai la păsări. Fiecare animal are ceva delicat, gingaş alături de sălbătăoia Jui care-1 caracterizează. Nu ne mirăm că nu sunt famiiioase sau prietenoase, doar cu oricine s'ar întâlni, o ştie că poate să-i fie fa­tală această întâlnire, omul căutând să-i ia viaţa şi nu să i-o lase. Oer-cetaşii însă ştiu legea care le amin­teşte oă sunt, buni cu animalple, le plac florile şi cercetează natura. In cadrul acestei legi cereetaşuî când numai are prilejul, va căuta să cunoască urmele diferitelor ani­male de casă şi de pădure dintre

prin ce putem afla şi alte direcţii de mişcare al animalului. Un exemplu frumos ne dă ilustraţia alăturată urmărind cerbul, căutând ca nu numai dintr'o direcţie, oi din mai multe părţi să căutăm a-ne apropia de el.

Dar nu numai atât. Multe spun şi ilustraţiile luate după manualul oercetaşului solitar întocmit de Folin Hargrave (Lonecraft), din cari în­ţelegem ingeniositatea extraordinar de înţeleaptă şi rafinată a diferite­lor animale în poziţiile lor de pândă, apărare, sau atac. Nicicând nu vor mişca tot corpul ci numai capul, dar în aşa fel ca să nu se observe. Caută să se acomodeze terenului nu numai prin culoare, dar şi ca înfăţişare, cu scopul de a face să fie trecut cu vederea şi neobservabil din partea duşmanu­lui văzut.

In urmărirea lor, cercetaşul prin exerciţii va căuta să se folosească de aceste măsuri bune, în jocurile cercetăşeşti şi în apărări ne va fi foarte uşor de a scăpa nevăzuţi, iar noi eă aflăm totul oe ne-ar in­teresa. Se' spune despre o caravană din pustia Saharei, că urmărea o ceată de negri.

Caravana era compusă din albi, dar condusă de un negru. In zări pe o colină se vede ceva că se mişcă.

acelea, cu cari ne întâlnim mai des. Urmărindu-le vom putea deosebi după eum este aruncat praful sau îndoită iarba, dacă pa^ul este nor­mal, alergător sau în galop. Spiri­tul de observaţie se desvoltă foarte mult din studiul vieţii animalelor delà cari putem lua multe învăţă­minte bane, praotiae. Urmărirea unui animal niciodată nu vom face direct umblând pe urmă, ci făcând spirale trecând peste urmă

Cei albi atrag atenţia călăuzei lor asupra punctului negru, dar călăuza nu dă nici o imponanţă. întrebat fiind de ce, spune indignat că pe culme nu poate să fie negru, el fiind atât de prevăzător ca să nu stea în picioare pe o colină. Va fi sau un alb, sau o maimuţă, dar negru nici la un caz nu poate fi.

Toţi cei cari au făcut cunoştinţă cu indienii, ştiu mărturisi multa din isteţimnea şi fineţia lor de

^observaţie şi urmărire. Primăvara ne salută', va fi bine

ca la tieoare ocazie a ieşirilor noastre să ne propunem urmărirea unei urme, bine înţeles neriscând ceva primejdie mare. O spaimă se poate suporta care ne va deştepta mai mult decât sute de pagini scrise. Despre tot ce vedem să scriem, car­netul să ni-1 îmbogăţim cu schiţe, de tot felul cari vor fi mărturia vie a Îndemânării, a isteţimei şi a priceperii cercetaşului. Priviţi ani­malei» din desenele alăturate, cău­taţi să vă înţelegeţi ce se petrece în ochii şi creeni lor, ne având şi dorinţa de a ne cunoaşte ou ele prea de aproape.

A T . P O P A

O î n c u r a j a r e Societa tea c u l t u r a l ă „Acade­

m i a P o p u l a r ă în u r m a r ezu l t a ­telor a t â t de f rumoase ce le-a p u t u t obţiine de ne u r m a concur ­sului d e colinde din Piădăuţi, c u c a r e ocazie a 'Colectat 17 col inde p e oari le^a pub l i c a t înitr'o mică b r o ş u r i c ă (pe note), s'a ad re sa t a c u m c ă t r e toa te p r imăr i i l e . < a-şelor d e j u d e ţ cât şi cătrei p r e ­fecturi le d i n ţ i nu tu r i l e r o m a ­neş t i ale Bucovinei , c e r â n d a ju ­toa re b ă n e ş t i cu scop c a s ă or­ganizeze în toa te aces te o raşe a-s e m e n e a concu r su r i , ce u r m ă ­resc u n îndoi t scop şi a n u m e : 1. r e înv ie rea aces tor f rumoase obi­ceiuri şi p r i n aceas ta î n t ă r i r e a •credinţei s t r ămoşeş t i şi 2. colec­t a r e a ace s tu i igen de m u z i c ă po ­pora lă .

In u r m a aces tu i apiel p r i m ă r i a o r a ş u l u i G u r a - H u m o r u l u i p r i n a d r e s a Nr. 882 d in 17 Apr i l 1925 a aco rda t p e n t r u acest scop s u ­m a de 2000 lei, d e s e m n â n d toto­d a t ă c a r e p r e z e n t a n t al p r i m ă ­r ie i în consi l iul de a rb i t r i ce se va cons t i tu i cu ocazia concursu ­lui pe d. 1. Poiriuc, n o t a r comu­n a l .

A s e m e n e a s u n t e m in fo rma ţ i că ŞIII p r i m ă r i a o r a ş u l u i Ce rnău ţ i a vo ta t o s u m ă p e n t r u , aoelaş scop.

Dacă ac t iv i t a t ea Idiferitelor socie tă ţ i cu l tu ra l e va fi spr i j i ­n i t ă d e a u t o r i t ă ţ i o r i ş iunde î n a s e m e n e a m ă s u r ă , p u t e m s p e r a că vom avea succese des tu l de f rumoase .

s.

Depositul s t r o p i t o a r e l o r orig. C h a n doi*-, sistem Venn or al.

b e i 1 2 0 5 francat şi la ori şi care staţiuni

poştale.

Băile Vatra-Dornei (Bucovina)

Cele m a i boga te 'ape feruigi-noase , con ţ i nând m a r i c a n t i t ă ţ i de acid carbonic . Băi le de nocmol în t rec în efect toa te s ta ţ iun i le de aceas t a 'Specialitate.

Secţi i d e id ro te rap ie , a p a r a t e de fisác-terapie, arodi logie labo­r a t o r baineoloigilc etc.

Vindecă afec ţ iuni le d e cord, boale reomat ice , afecţ iuni le ne r ­voase, difer i te a fec ţ iun i a l e or ­gane lo r femeeşti , bronşi te le , a-fecţ iuni p u l m o n a r e etc.

Inaugurarea sezonului la 16 Mai P r e ţ u r i l e bă i lo r : 1. Bă i de acid

carbonic Mai , I un i e şi Sept. a) Sa lon 65 Lei , b) cl. I., 55 lei, r e ­d u s 40 lei, c) ol. I I 40 lei, r e d u s 30 lei. Iul ie şi A u g u s t a) Sa lon 75 lei, b) e l . I 65 lei, r e d u s 50 leii şi c) e l . II, 45 lei, r e d u s 35 lei .

II . Băi de nomol , Mai I u n i e şi Sept. 65 lei, r e d u s 45 lei, î n Iu l ie şi A u g u s t 75 lei, r e d u s 55 lei .

O baie de năbo l d e p ic ioa re 30 lei, o p r o c e d u r ă i d ro t e r ap i e 30 lei, r e d u s 20 leii, o baie s i m p l ă de cu ră ţen ie 20 lei, o c o m p r e s ă d e n ă m o l 15 lei, u n m a s a j p a r ţ i a l 20 lei, u n m a s a j t o t a l 40 lei.

Preţurile camerilor L a hote lur i le d e lux o c a m e r ă

cu u n pa t pe Mai, Iuniie şi Sept. 80 lei, cu ba l con 100 lei pe zi, p e Iul ie ş i A u g u s t 120 lei, cu ba lcon 140 lei p e zi, o c a m e r ă cu d o u ă p a t u r i pe Mai lunile şi Sept. 150 lei, cu ba l con 160 lei pe zi, p e Iu­lie şi A u g u s t 200 lei, c u balcon 220 lei pe zi.

L a ho te lu r i l e d e cl., I o came­r ă cu u n p a t pe Mai, Iun ie şi Sept. 60 lei, cu ba l con 70 lei p e zi, pe Iul ie şi A u g u s t 100 lei, cu balcon 120 lei pe z i ; o c a m e r ă c u două p a t u r i pe Mai, Iunie şi Sept. 120 lei, cu ba lcon 130 lei pe zi; p e Iu l ie şi A u g u s t 160 lei c u ba lcon 180 lei p e zi. Toate cele­lal te h o t e l u r i şi locuinţe p a r t i ­cu la re f i ind c u m u l t mai ' ieftine.

Sfaturi practice

0 reţetă de frumuseţe Mult mai practic ca săpunurile, făra efect şi cremele unsuroase, împo­triva: pistruilui, negrelei, petelor, cocurilor, bubaliţelor şi a necură-ţeniti tenului în genere, este urmă-tqrul mijiou : Se toarnă în 100 gr. apă, sau în 50 gr. glicerina un pacheţel cu pulbere „fîrin" se amestecă bine, şi se cîă pe faţă di­mineaţa şi seara. Efectul foarte mare. Soluţia astfel preparată ѳ foarte bună şi pentru manile aspre sau crăpate, împotriva sndorei. şi pentru curăţirea gâtului. Ea se pre­pară foarte uşor de către oricine. E eftină şi bună. Pulberea „Crin" se trimite coatra lei 20, trimişi în

scrisoare închisă de către D e p o z i t u l c a s a p o ş t a l ă 3 0 8 ,

C l u j .

a

•4 -4 <

•4

C U M P Ă R buhe, (alin), lapi, urşi, corbi, pelicani şi vulturi în viaţă.

HANS KNALL Cluj, Strada Petra Maior No. 4 „Badio" No. 4601

Redacţia noastră din Capitala Bucovinei Suntem pentru o descentralizare culturală. Adică flecare provin­

cie, prin cărturarii şi scriitorii ei, să-şi afirme spiritul, tendiuţelc, izvorul manifestărilor ştiinţifice şi literare, prin sufletul specific cu particularităţile pământului care formează originalitatea acelei pro­vincii din totalitatea vieţii de stat şi culturale a poporului român.

Frumoasa şi dulcea Bucovină, până îu prezent, nu are un plă­mân al ei de publicitate prin care să primească viaţa socială şi culturală, sănătoasă, în neatingere cu înrâurirea rău înţeleasă a frământărilor politice de partid.

Pentru aceasta „Cultura Poporului" înfiinţează o redacţie în Capitala Bucovinei, în Cernăuţi.

Activitatea va fi destul de intensă. Şi urmaşii trecutului glo­rios din Cetatea Sucevii, vor avea în sfârşit, să se manifeste cin­stit, pe terenul cultural şi sodal.

R e d a c ţ i a e î n S t r a d a C a r a g i a l e No. 11 .

Redactor d-1 Eudoxiu Scalat, profesor; reporteri culturali d-nii Galan Teoctist, V. Cojocaria, D. Stâniloae si T. Cristurean, studenţi.

Inşti tunţare La Regimentul 4 Infanterie cu

garnizioana Piteşti, se caută un maistru croitor militar pentru Atelie­rul de haine ofiţereşti, plătit cu solda gradului de plutonier reanga­jat plus o primă din lucru ce va efeetua lunar.

Comand. Res. Ara?s No. 4.

Mai bine ca

ori şi unde se serveşte la

Baia Elisabeta Băi de abur,

de cadă, duş, etc.

CLUJ, Str. Călugăriţelor (pe Someş).

MARELE ATELIER DE DOflÄRIE

Nicolae Săvulescu absolvent al şcoalei de meserii dia comuna Racoviţa (jntleţal Muscel), execută orice fel de comenzi relative la această branşă, ca

Buţi , B u t o a e , P u t i n i , Ve­dre, H ă r d a e , e tc . , din m a t e r i a l a l e s ş i u s c a t .

E x e c u ţ i e promptă Preţuri convenabile

Pentru comande şi iaformatiuni a se adresa: NIC0L4E SĂVULESCU, satul VALEA STÂNII No. 44 (prin gara Clacereasa, jud. Muscel). —

A d r e s a te legraf ică: SĂVULESCU, Clacereasa.

De prima calitate plăcută şi răcoritoare este

Fabrica :

Turda, Telefon o . Depozit principal.

\C,L UJt Telefon 3№.

Boli de pieie, răni, râie, mâncărime cu durere, mâncărime din cauza gerului, opăreala, jupuielile, crepăturile de piele, = bubele dulci, se vindecă singur şi radical cu : =

P O M Ă D A A I T U A I I I L Se foloseşte cu succes ÎD orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap, precum şi între picoare, la frecături şi rosuturi fiind absolut ne vătămătoare,

P R E Ţ U L UKUI B O R C M L E I 3 0 . Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ve-ţi primi franco (fără alte cheltueli postale) aceste leacuri delà O f t P O S l T U J L Ѵ Н І Я С І І » А І І F a r m a c i a : D R . B Í R Ó C L U J , P I A Ţ A U N I R E I . Hndolf Mosse S. A. 12-17.

M O T O A R E L E D E U T Z pentru benzină, gaz prin aspiraţie, gaz metan, benzol, mo­

torină şi petrol suftt neiíit.'-ecute! Depozit permanent de motoare stabile şi montate ca loco-mobile delà IV2 pâ­nă la 22 cai putere! Motoare mai mari până la 500 cai pu­tere furnizăm în ter­men scurt loco fab­rică. Mai departe : Ti&ctori, maşini de treerat şi ori-ce ma sinişiuneiie agricole,

Phila" şi precum şi uleiuri de uns maşini originale americane uleiuri indigene.

Furnizează cu preţuri eftine şi în condiţiuni de plată avantajoase: DEPARTAMENTUL MASINEL0R AL REFNIÜNEI AGRICOLE S. A., S I B I I U .

Suaursale: Sighişoara, Mediaş, Târgu-Mureş. întreprinderi — surori: Hann & Comp. Cluj, Str. Regina-Maria şi Burze-

länder Maschinenhalle A. Marko & Comp. B'asov, Str. Lungă, ca reprezen tenta generală pentru Transilvania a fabricilor motoare din Peutz.

0 reclamă bună se poate face în „Cultura Poporului" care apare în 56 mii de exemplare fiecare număr

Specialităţile fabricei de bere CZELL din

"HERCULES" b e r e n u t r i t o a r e , s p e c i a l i t a t e a N E A G R A d i n m a l ţ d u b i o

"C R S U &" b e r e A L B A , m u l t a p r e c i a t ă

din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.

•

»

:4 Tiparul Tipografiei „Viaţa", Cluj, Strada Reoina Maria 36.