CULTU Luminează-te şi vei lîî — Voeşte şi vei puteai

c . A . R o u t a

P r l m - r e d a c t o r : • R E D A C Ţ I A : S T R A D A N I C O L A E I O R G A № r u l 6 . COSTST. C E R A N - R A C O V I f A I T E L E F O N Kf«. 1 5 - 7 5 . Cluj. Duminecă, la 1 Iunie 1924 | A D H O I S T R A T I A : S T R A D A N I C O L A E I O R G A 6 .

Ï K L E F O » Mo. 1 5 - 7 5 . AHTUL I V . H - R C L ea A p a r e î n f l e c a r e D n m i n e e i

R E Î N T O A R C E R E A Majestatea Sa, Regele tuturor ro­

mânilor a revenit în capitala ţării, după ce a vizitat capitalele Franţei, Belgiei fi a Angliei, state aliate cu noi pe timpul marelui războiu; şi după ce a fost şi în capitala Elveţiei, precum şi în oraşul Geneva, sediul „Societăţii Naţiunilor*1.

Entuziasmul, cu care a fost pri­mit la întoarcere în ţară, e simbolul iubirii neţărmurite, pe care şi-a câş­tigat-o dela toată suflarea româ­nească; e manifestarea tributului de recunoetinţă, pe care l-i achită spontaneu întregul Său popor; dar in acelaş timp acest entuziasm mai oglindeşte şi încrederea nemărgi­nită, pe care l-o dă întreg neamul românesc pentru realizarea năzuin­ţelor lui.

Prin vizita dela Paris, naţiunea ro­mână a văzut, cum sărbătorirea tri­umfala a Majestăţilor Lor a cimen­tat nu numai amiciţia, ci chiar, fră­ţia celor două popoare francez şi român, unite prin originea lor co­mună. Cuvintele măgulitoare, cu care Preşedintele repuDIicei franceze a salutat pe Regele şl Regina Româ­niei, au tradus cu sinceritate uimi­toare, sentimentele reale, pe care Franţa le păstrează pentru sora şi aliata sa oela porţile Orientului.

La Bruxelles Regele şi Regina Bel­giei, glorificând pe Suveranii noştri, au accentuat intr'o formă înălţătoare, cum poporul belgian — acest model modern de virtuţi antice — perso­nifică, în Regele şi Regina României, bărbăţia ostaşasca şi duioşia înge­rească.

La Londra, unde înflăcărată pri­mire a Majestăţilor Lor, s'a desfă­şurat intru atmosferă feerică, încăl­zită şi de izvorul înrudirei dintre

curţile regale ale Angliei şi a Ro­mânei, s'a putut constata, cum Su­veranii Angliei, recunosc pentru în­tâia oară in mod oficial marile vir­tuţi ale poporului nostru şi cum s'a cristalizat in faţa lumei concepţia sa­lutară a desvoltâni vieţii economice viitoare, care trebuie să călăuzească statele iubitoare de pace şi dornice de progres şi civilizaţie.

In Elveţia, unde democraţia raţio­nală e aşezata pe ua piedestal măreţ şi sigur, Monarhul nostru constituţio­nal, nrcat prin faptele lai pe treptele cele mai înalte ale democratismului, a fost slăvit cu o căldură neprecu­peţită de întreaga Republică. Iar vi­zita Sa la sediul „Societăţii Naţiuni­lor*' şi cea dela „Biuroul internaţio­nal al Muncii" au fost salutate ca accente splendide, pe ana, ca recu­noaşterea unei opere grandioase, care a întemeiat un areopag suprem al În­mii; pe ceealaltâ, ca desăvârşirea u-nei opere nepreţuite, de înfrăţire a capitalului cu munca; ambele insă ca temelii preţioase pentru regene­rarea paşnica a omenirei.

însufleţiţi pururea de încrederea Înmii îa T i t a l i t a t e a naţiunii române; şi întemeiată pe avuţiile imense ue snb scoarţa gliei strămoşeşti, Majes­tatea Sa, cn mulţumirea in faţă şi ca mândria în sunet, la întoarcere, şi-a ţintuit privirea asupra bravului Sau popor, care I-a făcut nepieritor în istoria lumii. In adâncul inimii sale, el închină toată voinţa şi ener-gia-i fără seamăn spre a-i asigura cu trăinicie un loc de onoare în concer­tul european.

Se cuvine dar ca de pretutindeni, să răsune în.graiul dulce romanesc, an „Bine ai venit, Majestate".

„Cultura Poporului"

Speranţe neîndreptăţite in Săcele Fala vremurilor trecute, cu buna

lor stare materiala, care a făcut |din satele ce compun azi Săceleie (cele 4 sate) un conglomerat cu înfăţişare orăşeneasca a tăcut de mult timp pe localnici, să creadă într'un aşa pro­gres economic, încât cele 4 sate le­gate unul de altul, Intr'o înlănţuire continuă şi fără graniţi naturale intre ele, sâ devină oraş. Argumentările de pe vremuri aveau oarecari îndreptă­ţiri. Situaţia economica a românilor seceleni in acele timpuri era de aşa natura, încât nimeni nu putea să se îndoiască de nişte progrese "viitoare.

Preocupaţi numai de prezentul care le surâdea şi neţinând seama de viitor, românii seceleni n'au putut privi rea­litatea In faţă. Schimbarea vremurilor cu toate Jnoirile economice şi sociale au dat o astfel de întorsătură lucru­rilor, încât azi cu drept cuvânt ne pu­tem întreba : pe ce ne mai bazăm nă­dejdile, într'un progres al Săcelelor şi cu el ridicarea lor la rangul de oraş? Trec de astâdată peste sinceritatea situaţiei pe care am mai expus-o altă­dată şi mă mărginesc a cerne puţin astfel lucrurile, încât să rămânem cu argumentările bazate pe realitate.

In adevăr, cari sunt condiţiile pen-truca un sat să se ridice ia rangul de oraş? Evident câ pentru aceasta nu-i suficientă numai aşezarea caselor cu faţada lor mai frumoasă sau mai nearâtoasă, ci sunt necesare o mul­ţime de condiţiuni indispensabile. Ora­şele cari s'au ridicat prin situaţia lor, sunt multe In ţara noastră, dar aceste progrese au avut la bază rea­lităţi pozitive de înaintare economică-comercială, pe cari noi, vom vedea dacă le posedăm.

In primul rând, pentru ca dintr'un aşezământ rural sâ ajungem la un oraş, trebuie ca el să fie un nod în­semnat de comunicaţie, de drum de fier, şosele sau navigaţie. Şi e natural lucru, ca acolo unde sunt toate ace­stea progresul să fie cu atât mai u-şurat. Al doilea reazim solid de pro­gres ar fi bogăţiile naturale ce s'ar găsi In pământ şi industria ce s'ar putea desvoltă din ele, iar In rándul al treilea vine agricultura şi comerţul, Daca între aceste condiţiuni se mai gâsesc altele mai secundare — înde­plinite numai parţial — n'aduc nici un folos real. Dacă e aşa, să le luăm pe toate pe rând sâ vedem de cari din aceste condiţiuni dispunem noi în Săcele pe cari să ne bazăm preten­ţiile. Săceleie centru de comunicaţie? E lucru ştiut că ele-s înfundate în colţul sudestic al Ardealului. Linia fe­rata principala care le deserveşte trece pe lângâ ele fără să le bage In seamă. Legătura cu căile ferate de stat o face un tramvai al unei societăţi particu­lare care nu poate fi privit ca mijloc •de transport şi deci ca factor econo­mic. El n'ar folosi la nimic, întru tran­sportarea unor anumite produse din cauza desorganizării, încât şi ceice -sau folosit Întrucâtva,de el, au tre­buit să renunţe şi să recurgă tot la •transportul cu vite. Nu numai atât dar el nici nu are altceva In vedere, decât transportul de persoane şi se sfârşeşte la capul satului, nedeservind astfel pădurile, In cari si-ar găsi o frumoasă şi utilă folosire. Şoselele, cari ar avea centru în Săcele, iarăşi nu avem. Din munţi nimeni nu co­munică prin satele noastre, iar celelalte sate au toate cale deschisă cu Braşovul, care e tocmai direcţia spre care am putea poseda noi un centru de co­municaţie. In spre munţi e tocmai lo-Çul, unde şoselele se strâng, pentrucă

S C R I S O R I IHV P A R I N — » E L A REDACTORUL 5ÍOSTKU —

A L E G E R I L E L E G I S L A T I V E — S A R M A T O * K E A J A N I I É I d ' A R C B Â L C I U L D E L A S T . S U L P I C E — J O C U R I L E O L I M P I C E .

Lupta electorală a fost crâncenă.

să se despartă după ce au trecut prin ele. Nici nu mai vorbim de un centre de navigaţie care la munte nu poate exista, ca factor economic. Din acest punct de vedere prin urmare, problema e epuizată. Nu posedam legaturile necesare, care sâ întreţină viaţa ora­şului.

A doua condiţiune dintre cele spuse, e cu atât mai puţin îndeplinită. Bo­găţiile naturale pe cari le posedam nu dau nici o speranţă pentru viitor. Şi e natural, ca neposedând resurse naturale, nici industria şâ nu-şi poată avea îsvoareie de viaţa. In afara de indubtiia lemnului, singura care are baze naiuraie de existenţa, nu putem pronunţa ceva asupra altui fel de in­dustrie. La o ocazie, am spus ceva asupra posibilităţii de a se desvoltă industria lânii, cari însă e condiţionată de multe presupuneri, anume ae po­sibilitatea actuală de producere, de un solidarism acut printre români, etc. Şi am avea ca o ironie a sorţii multe isvoare de energie, cari ar putea fi întrebuinţate cu folos.

Dar iarăşi am reveni asupra mij­loacelor de transport, aşa încât des­voltarea industriei e strâns legată de reţeaua de comunicaţii. Ori In împre­jurările actuale, când doua linii ferate principale : Braşov—Ploeşti şi Braşov —Buzău, lasă satele noastre izolate, nu mai putem prevedea o nouă oca­zie pentru a ieşi din izolarea în care ne găsim. Dacă din aceste 2 condi­ţiuni n'am putut alege nimic care să ne îndreptăţiască speranţele, cu atât mai greu vom găsi In a 3-a. Agri­cultura la noi, unde poporul trăeşte din grâul Bărăganului şi al altor grâ­nare româneşti nu se poate concepe. Aceasta pentrucă pământul e puţin şi ceeace produce abia acoperă trebu­inţele l§cale, poate nici pe acelea în total. Apoi pământul însuşi e sărac, încât are nevoie de mult îngrăşământ, iar cultivarea lui în mod corespunză­tor, chiar fiind mai mult decât e ne­cesar — ar cere cheltuieli, cari n'ar aduce nici o rentabilitate. E destul sâ amintesc, că un car de gunoi, la noi costă acum 3—400 lei, pe când In alte locuri e nelntrebuiniabil sau cel mult se foloseşte la formarea combustibilului. lata dar, că dintre toţi factorii propuşi nu posedăm nici unul. In asemenea condiţiuni, comerţul e slab, doar pentru con­sumatorii localnici, engros nu poate exista, întrucât e Braşovul aproape, iar un comerţ de bancă trebuie să-şi mărginească sfera de acţiune In limitele vâzute. Factorii naturali deci ne desmint speranţele noastre într'un progres al Săcelelor la rangul de oraş.

Reduse argumentele la soliditatea lor veritabilă să vedem, • dacă ne-ar mai putea ajuta factorii de natură secundară. Examinându-ne absolut, amănunţit vedem că In afară de fap­tul unei frumoase aşezări, In colinele Carpaţilor, cu aer sănătos, nu avem altceva de spus.

In ce priveşte factorii artificiali ei s'au întrunit In condiţiuni destul de avantajoase. Străzi frumoase posedăm, lumină electrică, apaducte sistematice, dar durere că ne lipseşte complinirea naturală, fără de care totul e zadar­nic. Situaţia adevărată în Săcele prin urmare este aceea pe care am des­cris-o şi care e o continuare a moşte-nirei primite. Sforţările ce vom face vor ameliora foarte puţin lucrurile, cari de mult au apucat pe un drum natural şi din care e foarte greu de' întors prin mijloace artificiale.

6. BRÂNDUŞ

Lupta deschisă de candidaţii par­lamentari de stânga pentru obţine­rea unei majorităţi de voturi în parlament a fost dusă cu îndârjire. Pe dealta parte regali ştii sub co­manda lui Leon Daudet au decla­rat începută revoluţia naţională în seopul aducerei unui şef în Franţa, jurând în plin miez de noapte pe mormântul soldatului necunoscut să realizezB aceasta; ei promiteau Franţei — în faţa alegerilor — lupta hotărâtă contra imperialis­mului german în politica externă şi contra sistemului nenorocit de impozite în politica internă. In

unei păstoriţe. Era un tablou măreţ ca acela al unei sărbători budiste îa sânul Asiei, când în faţa unui cap monstruos de bronz ce repre­zintă pe şeful unei doctrine, mii de oameni îmbrăcaţi colorat şi pe cari noi îi numim barbari se închină şi* afumă cu tămâie.

In piaţa din faţa celebrului se­minar St. Sulpiee s'a deschis bâl­ciul ce poartă acelaşi nume, o re­constituire a vremurilor de mult trecute. Doamne şi domnişoare îm­brăcate în costumul timpului şi băr­baţi cu pantaloni întinşi pe pulpe şi cu dantele albe, în jurul gâtului

BÂLCIUL DELA ST. SULPICE Reconstituirea unui colţ din fostul târg St. Germaine

acelaş timp blocul naţional repu­blican care în vechiul parlament forma centru], a făcut gălăgie mai puţină convins fiind de ajutorul ce-i va avea dela alegătorii fran-eeji pentru continuarea şi desăvâr­şirea prpgramului lor de reparaţi-uni, singurul care-ar putea garanta Franţei un viitor liniştit.

Afară de aceste mari grupări la eari trebuesc alăturaţi şi comunişti, nenumărate alte liste sau mai ereeat cari ar fi putut ori când să dis­perseze voturile înlăturând o ma­joritate hotărâtoare din partea u-neia sau altei grupări. Papa însuşi

oferă obiecte de artă tot ce poate fi mai valoros ca vechituri, porţe­lanuri, picturi, statui, cărţi, iubito­rilor de antichităţi ce vin de di­mineaţă până seara să trăiască câ­teva clipe în toiul secolului XV-lea. Desigur că importanţa de ordin co­mercial a acestui bâlci e mare pen­tru vânzătorii de antichităţi ee sunt atât de numeroşi în Oraşul luminei, el are însă şi însemnătatea lui de ordin educativ pentru toată lumea, dar mai ales pentm tineretul şcolar care e condus în grupuri, grupuri, sâ trăiască o pagină de istorie me­dievală. .

MATCH-UL DE FOOTBALL FRANCO-ROMÂN Un atac al echipei franceze (4 Mai 1924)

— prin aparatul lui. de cardi­nali şi episcopi — a încercat să influenţeze aceste alegeri îndem­nând alegătorii să voteze pentru candidaţii al căror program ar cu­prinde şi „sprijinul catolicismului".

Erau multe deci cauzele cari nu lăsau să se întrevadă posibilitatea rezultatului. Se aştepta întrucâtva însă la un eşec al blocului naţio-nal-republican. Dealtfel aşa s'a şi întâmplat. Fără a cunoaşte încă rezultatul definitiv despre care mă voi ocupa săptămâna viitoare, până acum candidaţii de stânga au ma­joritatea, înaintea blocului naţio-

Joeurile olimpice au început prin matchul de rugby dintre Franţa şi România. Cu tot curajul şi bună­voinţa românească, antrenamentul şi seriozitatea pusă în toate între­prinderile de către franceji, au triumfat. Prin 61 de puncte la 3 francejii n'au făcut decât să îndemne pe români spre o mai bună per­formanţă, convingându-i — cred — că singură bunăvoinţă e egală cu nimic.

La fel ca francejii, echipa Sta-telor-Unite a câştigat un avantaj de 37 de puncte asupra echipei ro-

BÂLCIUL DELA ST. SULPICE Reconstituirea unui eolţ din fostul târg St. Germaine

nal-republican, lăsând foarte de­parte pe regalişti. Ce va eşi din asta vom vedeai Situaţia nu pare insă a fi fericită.

La 11 Mai Franţa a sărbătorit pe eroina patriei Janne d'Arc. Ora­şul era poavazat — ca'n zilele ce­lor mai mari evenimente — cu drapele tricolore şi cu drapele alb şi albastru ale eroinei prea sfinte. Statuia Jannei d'Arc din place des Pyramides era acoperită cu fiori şi steaguri şi lume nenumărată, mi­niştri, militari, cler şi popor veneau să aducă flori şi elogii în faţa bron­zului tăcut ce reaminteşte eroismul

mâneşti care cu tot eroismul ei în apărare a fost redusă incapabilă să mascheze măcar un punct în faţa atleţilor americani antrenaţi şi dis­ciplinaţi.

Fiecare dintre jucătorii români e de felicitat căci, în adevăr, au făcut individual tot ce nu le-a fost impo­sibil. Dacă nu e cineva de felicitat în această afacere e comitetul spor­tiv care putea să facă o seleeţiune mult superioară, şi alături de acest comitet, conducătorii echipei la Paris, cari n'au ştiut sâ impună jucăto­rilor o disciplină severă atât în tim­pul jocului cât şi în afară de joc.

Valeriu Gh. Mugur

Din «Iugoslavia De la redactorul nostru

Uzdin este cea mai mare şi bo­gată comuna românească din Ba­natul sârbesc, cu aproape şapte mii de suflete româneşti.

In ziua de Sf. Gheorghe, hramul bisericii, a avut loc o serbare neo­bişnuit de înălţătoare, totodată s'a ţinut şi o mare adunare populară.

In urma îndemnului vechilor săi prieteni şi aderenţi, deputatul nostru d. dr. Ion Jian, a venit în această comună, însoţit de tovarăşii lui de luptă, nedespărţiţi, părintele A. Guga din Coştei şi d. Nicolae Nuda, mare proprietar din Petre-veselo, precum şi de mai mulţi ţărani din comunele învecinate.

Pe drum li s'au alăturat pe neaşteptate fanfara fraţilor din Do-loare, sub conducerea harnicului conducător Sava Ancuţescu; aceştia îndurând obeseală şi jertfe, au făcut un drum de aproape 80 kilometri, numai ca să eie parte la serbarea inâiţăteare a uzdinenţilor.

Oaspeţii au fost întâmpinaţi la gară de poporeni, în frunte cu fruntaşul comunei d. C. Onciu, care a urat bine aţi venit, răspunzând d. dr. J ian.

Apoi în sunetele armonioase ale fanfarei, la auzul căreia tresăreau toţi uzdinenţii convoiul s'a îndrep­tat înspre biserică. Aici s'a ţinut slujba bisericească iar răspunsurile le-a dat corul bine organizat al Uzdinului; câteva cântări a cântat şi corul din Doloare, pe când pri-ceasna şi altele le-au cântat can­torii iscusiţi din strană, veniţi din diferite sate.

Venerabilul părinte Iancu Milu, în o predică pună de simţire, a arătat credincioşilor, însemnătatea zilei marelui muncenic Sf. Gheorghe, care şi-a jertfit viaţa pentru cre­dinţa sa creştinească. Preotul a făcut un apel, ca poporul să-şi apere cu aceeaş hotărâre comoara sufletului de astăzi al popoarelor: limba şi graiul, pentru că este scris în cărţile bătrâneşti, că îna­intaşii noştri, mai mult să luptau pentiu păstrarea limbei lor, decât pentru bunurile şi viaţa lor.

La ora 4 după masă a început adunarea poporală, înaintea casei comunale, la care bărbaţi, femei, în haine de serbătoare, liniştiţi ca în o biserică aşteaptau să audă pe vorbitori. Printre cei de faţă am patut recunoaşte cu bucurie un mare grup de fruntaşi din Seieuş, poporeni din Ecka, Toraoe, Petro-vaseio, .Kovin, Satulnou şi Mihajlo.

Preşedintele organizaţiei locale di. părinte Trăian Bojin, a salutat oaspeţii şi a rugat poporul să fie cu băgare de seamă ia cele va auzi.

Iniai vorbeşte deputatul nostru dl. dr. loan Jian, care arată tre­cutul de un an şi jumătate al ac­tivităţii noastre politice, arată ce a făcut cu comitetul împreună şi eă prin răbdare şi înţelepciune, câş­tigând încrederea şi recunoştinţa celor puternici, crede că poporul nostru nostru va avea o soartă mai bună şi îi roagă să nu se lasă ademeniţi de vorbe mult făgă-duitoare ale politicianilor străini, cari vin şi trec prin satele noastre ca vântul.

Urmează dl. Nicolae Meda, care roagă pe uzdinenţeni să asculte glasul frăţesc al cărturarilor săi, să se adune cu toţii într'o tabără, căci numai aşa vom fi respectaţi.

Vorbeşte în urmă oratorul po­porului, părintele A. Guga din Coştei, care arată pe larg înţele­gerea făcută între comitetul nostru şi conducătorii din Beograd, înţe­legere care dacă va fi executată, va aduce dreptate şi linişte popo­rului. Dsa roagă pe uzdinenţenii bogaţi să urmeze pilda fraţilor din Sălciţa, Mesici, Coştei, căci şi dacă toţi suntem una, nu ne vom teme de nici un partid şi oricare din ele bucuros va primi ajutorul nostru şi va împlini cerinţele noastre.

După această încheindu-se adu­narea s'a jucat hore, ardelene, de câtre poporeni şi cărturari, unde am putut admira şi la bărbaţi şi la femei costume naţionale conser­vate în acest sat.

Seara a fost cei mai însemnat punct din programul serbărei uz­dinenţilor, concertul cu teatru, unde îţi saltea, râdea inima de bucurie, văzând atâta dragoste şi pricepere pentru luminarea popo­rului depusă în special de părintele T. Bojin, apoi învăţătorii I. Lăcă­tuş şi T. Şocardă, precum şi munca neobosită a poporenilor tineri şi bătrâni, cari s'au năzuit a-şi forma un cor, eare-i face fală oricărui sat din părţile noastre, şi a preda o piesă teatrală „In şat la Tângu-ieşti" de V. Oniţiu. Ne-am bucurat văzând copii, cari declamau poezii grele, chiar de ale lui V. Alecsandri.

După petrecere ca de obiceiu a urmat dans, până în zori. Astfel de serbări culturale, am dori tutu­ror satelor noastre, unde cărturarii să dea dovadă de iubire către popor, întrecându-se în a-1 învăţa şi lumina, arătându-le pilda de bunaînţelegere, iară poporul depu-nând muncă şi zel pentru ajun­gerea unor rezultate culturale ca la Uzdin, unde am putut vedea corişti şi în vârstă de 50 ani.

Fală lor şi cărturarilor lori n.P.

Pin St. Paul Hinnesote (America) — DELA REDACTORUL NOSTRU —

21 Aprilie 1924 Suntem în săptămâna patimilor. Pe feţele românilor americani nu se

prea vede nici un semn de post. Atâta doară că Vinerea şi Mercurea în timpul postului, unii dintre ei nu mânâncă carne, şi nu se ţin nici un fel de jocuri sau veselii, afară de teatrele şi cinematografele ameri­cane. Dumineca, biserica e cercetată de un număr destul de frumos de credincioşi. Copiii aşteaptă Pastile cu mare bucurie, pentrucă atunci, pe

"lip 4«fÏ

Elevii şi elevele Şcoalei române de sub auspiciul parohiei rom. ort. „ Sf. Maria" din St. Paul, în frunte cu părintele Coste. învăţătorul lor.

lângă ouăle roşii, ei mai câştigă şi bani. Ei merg cu colacul unul la altul (obicei din Banat) şi în schimb pe lângă alt colac şi vre-un ou roşu, mai capătă şi câte 10—20—25 cenţi. Apoi Duminecă după ameăzi îa ziua de Paşti, după ce ies din biserică dela vecernie, se adună în grupuri înaintea bisericii, şi încep a spune unul cătră altul în limba americană cu care-s mai obicinuiţi, că : Pastile româneşti sunt mai bune decât cele americane, că la cele româneşti pe lângă ouă roşii, ei mai câştigă şi bani.

Tineretul îneă aşteaptă Pastile cu bucurie, că după aceasta, ei ştiu că se începe dansul prin săli, iar mai târziu, cam pe la sfârşitul lui Iunie, se încep maialurile; picnicurile prin parcuri unde e o deose­bită plăcere.

Henry Ford, marele fabricant de automobile, a început construirea unei fabrici de automobile în oraşul nostru, care când va fi gata, vor lucra în ea 15 mii de oameni. Aceasta încă e o înbunătăţire a situaţiei pentru muncitorii din oraşul St. Paul Minn. GfllGORIU i. COSTE, preot

„ R O S T U L O I I U L I I I 4 4

Inperechere a doua cuvinte care par deodată înţelese cu tot sensul, dar pe care cu cât le repeţi, cu atât mai mult în jurul lor se strâng nesfârşit de multe alte cuvinte, toate urmate de semnul întrebării...

„Rostul omului"?... Oare nu-1 ştim noi cu toţii? Oare de atâtea mii de ani, decând omenirea trece acelaş drum, venind de undeva din necunoscut şi dispărând în necu­noscut, nu şi a trăit viaţa în ade­văratul ei rost.

Oare toate gândurile spiritului omenesc nu vor fi luminat, ele deplin câmpia existenţii acestei lumi ? Oare aeroplanul şi telefonul fără fir, nu sunt mărturii că am furat şi furăm mereu din tainele naturii, până atunci când vom a-junge să comunicăm cu viaţa altor ţinuturi cereşti?... Evident că toate aceste sunt iuoruri trecute în cu­noştinţa noastră... Dar „Rostul omului*1 care să fie? Nu stă oare îa această cunoştinţă a noastră?... O! dai.. Insă, în dorul nostru pen­tru necunoscut, în senzaţia ce ne-o oferă acest necunoscut, alergăm cu toate puterile, ne isbim cu toate forţele, să sfărâmăm câte-o aşchie din masivul întunericului ce des­parte viaţa noastră de cea ce e dincolo de noi — şi tocmai prin asta ne uităm pe noi înşine, ne uităm rostul aci pe pământ. Bo­găţia pe care o adunăm astfel, a-junge să ne fie de prisos — şi atunci când nu mai prezintă far­mecul noutăţii să ne fie chiar o povară pe care bucuroşi am scu­tura-o dacă prejudiţiile civilizaţiei, nu ne-ar obliga s'o ducem cu noi înainte, ca mărturie a vred­niciei noastre in faţa celor ce vin, ca stimulent pentru o îmbo­găţire continuă şi ca mândrie că suntem superiorii vieţuitoarelor de­pe pământ.

Asemeni sgâreitului care adună mereu, dar nu să înfruptă din co­moara lui decât cu cele depe urmă fărîmituri, atât cât să-şi poată duce zilele cu patima de care e cotro­pit — noi, învăţăm multe, desco­perim multe, dar privirile unuia către altul, cam tot de fiară sau de animal îndărătnic au rămas...

Viaţa sufletească e în urmă de tot, dacă nu cumva tocmai dm cauza goanei prea mari către bo­găţia aceasta.

A şti să ne punem aripi trupu­lui nostru- pentru cucerirea văzdu­hului e un lucru pe care, odată descoperit, cu legile ştiinţei meca­nice, precise, cum ni se înfăţişează, se face obiect de însuşire şi celui mai înapoiat om.

E o parte materială pe care ne facem stăpâni fără nici o altă sfor­ţare decât aceia a materiei... Săl­baticul din grotă, poate fi luat în aeroplan, poate fi pus să asculte un concert prin telefonul fără fir, dar tot sălbatic va rămâne — dacă nu şi mai rău — şi el şi copii lui, fără o evoluţie sufletească până la gradul de înţelegere şi simţire a celui ce-a adus pe lume descope­rirea; altfel, aluatul fiinţii lui se pripeşte şi-1 face să se creadă ci­vilizat fără să ştie măcar ce în­seamnă civilizaţie...

Dar cât de nesfârşit e cârdul acestoral..

Destul să ne întoarcem ochii şi

vom vedea decorul fals al civili­zaţiei, strălucitor, purtat de mâni stângace, străduindu-se pietutin-deni, se acopere un gol, întunecat în care sufletul cât un licurici chi-nueşte să lumineze o mlaştină în­treagă.

Creaţiile de ordin sufletesc, prin care omul se ridică la desăvârşire, nu au o parte materială prin care să se lege uşor de conştiinţa pri­mitivului, cum se leagă acele din dumeniul şiLnţei. Ele au o parte nepătrunsă de însuşi creatorii lor — şi pentru înţelegere trebue o pregătire îndelungă şi totală, pen­trucă prin aceasta înţălegere să-ţi faci purgatoriul desăvârşirii tale...

Impovoraţi însă cu atâtea co­mori ştiinţifice care e drept, ne fac viaţa mai comodă, mai aqcele- ' rată — ni se pare că toate cele­lalte ne sunt de sine înţelese şi nu mai voim să credem într'o pre­gătire sufletească.

Tinerii din ziua de astăzi, ored că societăţile sportive, pentru unii, dansul şi petrecerile de tot soiul, pentru alţii, dau toată pregătirea necesară care adăugată la bruma de carte ce le-a mai rămas depe băncile şcoalei, fac pe om, tot ce poate lie el, cu rostul lui.

Isvorul faptelor lor, curge însă atât de pestilenţiat — şi atât de mulţumiţi, ori inconştienţi, sunt ei, de această stare, încât prezintă ca virtuţi, viţiile şi batjocoresc iubirea, cel mai nobil simţământ... Aşa dar „Rostul omului" nu s'a înţeles!.. Înţelegerea ne-ar fi dat o lume care sub firma secolului în care trăim să nu ascundă apu­căturile cele mai josnice... înţele­gerea ar fi făcut ca toate desco­peririle să se pună numai în slujba binelui — şi ar ii dat purificarea şi acei suport tainic prin care te apropii de dumnezeire cu adevă­rat, iar nu să crezi că o aripă de avion este puntea dela pământ la cer...

Asemenea, nimicinicia noastră este prea ameţitoare — şi tot ar­senalul vieţii moderne nu ne dă fericirea.

E numai o trecere halucinată către ceva de care nu ne dăm seamă şi pentru care nu ne pre­gătim.

Noi ne punem ca scop lumina­rea acestei ţinte, printr'o viaţă sufleteasca intensă, începutul l-am făcut cu elementul primitiv al ra­sei noastre şi care mâine va fi, chemat sâ reprezinte piscurile ros­tului omenesc.

Avem nevoe de un suport pu­ternic : Sutletul; şi sufletui îl vom căuta pretutindeni.

6. Talaz

In satul Toporăşti din judeţul Vaslui a luat fiinţă Societatea Culturală „Rostul

j Omului-' cu ramificaţii în satele din îm­prejurimi.

Înălţătorul moment al inaugurării a fost în ziua învierii Domnului, anul 1У24.

Pagina 2 CULTURA POPORULUI Numărul 62

C u n o ş t i n ţ a I n i D n m n e z e n — D u m i n e c a a ş a p t e a d u p ă P a ş t i —

Sfânta Evanghelie de astăzi cu­prinde o foarte frumoasă rugăciune a Domnului nostru lisus Hristos, care a rostit-o înainte de a merge cătră dumnezeieştile patimi. In partea cea dintâi a acestei rugă­ciuni el cere dela Tatăl să-1 area mărească, pentru-că a săvârşit luc­rul pentru care a fost trimis în lume; iar în partea cea de-a doua roagă pe Tatăl pentru apostoli şi ucenici, să-i întărească în credinţa cea adevărată. Intre altele el spune, că a arătat oamenilor drumul spre viaţa cea veşnică, zicând: aceasta este veşnica viaţă, ca să te cunoască pe tine, unul adevăratul Dumnezeu şi pe eare l-ai trimis, pe lisus Hristos. Cunoştinţa lui Dumnezeu este prima condiţie, ca cine-va să fie adevărat creştin.

încă în frageda copilărie am în­văţat în şcoală, că Dumnezeu este stăpânul lumii întregi şi tatăl nostru cel ceresc. Toate câte sunt, le-a zidit Dumnezeu, după-cum spune sfântul Ioan Evangelistul : Toate printr'ânsul s'au făcut şi fără de dânsul nimic nu s'a făcut ce s'a făcut. El a fost, este şi va fi întotdeauna, neavând nici început, nici capăt. înainte de-a se face lumea, Dumnezeu era — şi atunci când toate se vor sfârşi — el va fi, pentru-că el este veşnic.

Dumnezeu este în tot locul de faţă, în cer şi pe pământ, cu un cuvânt, pretutindeni. Nu putem găsi în lumea aceasta nici măcar atâta loc, cât este a miea parte dintr 'un fir de praf, în care să nu fie de faţă Dumnezeu. Noi însă, în viaţa de-acum nu-1 putem ve­dea, pentru-că nu are trup, ca noi oamenii. Dumnezeu este duh, după-cum spune l i sus : Duh este Dum­nezeu, cel ce se închină lui se cade să se închine în duh şi în adevăr. Dumnezeu este desăvârşit întru toate şi nu se schimbă nici­odată, aşa cum a fost la începutul lumii, aşa va fi şi atunci, când se vor sfârşi toate, veşnic, atotpu­ternic şi nemărginit.

Noi nu vedem pe Dumnezeu, dar Dumnezeu ne vede pe noi. El vede, aude' şi ştie toate, ce a fost, ce este şi ce va fi. Prin urmare: înzădar am face noi vre-o faptă în credinţa, că nu se vede nimeni, pentru-că ne vede Dumnezeu. în ­zădar am crede, că nu aude ni­meni, ce vorbim, pentru-că ne aude Dumnezeu. Gândurile rele, putem să le ascundem dinaintea oameni­lor, dar nu şi dinaintea lui Dum­nezeu, pentru-că Dumnezeu ştie şi cele mai ascunse gânduri ale noastre.

Dumnezeu grijeşte şi cârmuieşte lumea aceasta cu puterea lui cea fără margini. Tot ce se întâmplă, se întămplă cu ştirea lui. Nici un fir de păr în capul nostru nu se clăteşte fără ştirea lui Dumnezeu. Iar din tot ce este în lume, Dum­nezeu poartă grijă mai ales de noi, de oameni, pentru-că noi suntem făcuţi după chipul şi asămănarea lui. Dumnezeu iubeşte binele şi

urăşte răul. Dar pe oamenii răi nu-i urăşte, ci aşteaptă îndreptarea lor. Pe păcătoşii cari se îndreaptă îi ieartă bucuros, pentru-că el e-ite nemărginit de bun şi milostiv.

Bunătatea faţă de oameni şi-a arătat-o Dumnezeu mai ales atunci, când pe Fiul său cel unul născut Га trimis în lume, ca să se facă om pământesc ca şi noi şi ca să ne înveţe adevărata cunoştinţă a lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu este l isus Hristos, a cărui Evan­ghelie se citeşte în fiecare Dumi­nică şi sărbătoare. Venind el în lume, a propovăduit adevărul, care este numai unul şi a chemat pe toţi oamenii să îmbrăţişeze acest adevăr. El n'a vestit mai multe Evangelii, ci numai una singură. De-aceea înainte de a merge cătră patimi se roagă tatălui ceresc, să păzească pe cei cari cred în ade­vărul propovăduit de el, ca să fie una, să nu fie aşadar între ei îm-păreeheri. „Pentru eei ce vor crede întru mine, — zice lisus, — ca toţi să fie una, precum tu, Părinte întru mine şi eu întru tine, ca şi aceştia întru noi una să fie; ca să creadă lumea, că tu m'ai trimis".

lisus, care fiu al lui Dumnezeu fiind ştie toate, a şdut aşadară dinainte, că între creştini se va încuiba cearta şi neînţelegerea. Aceasta a şi urmat, încă pe la anul 300 după Hristos, când un preot din Alexandria cu numele Arie a învăţat pe oameni, cumeă lisus Hristos n'a fost adevărat fiu al lui Dumnezeu, cu toate-că lisus au spus apriat în sf. Evangelie: Eu şi tatăl una suntem. Din pri­cina acestui preot, cum am arătat în anul trecut, (vezi Cult. Pop. Nr. 8—1923) s'au făcut multe gâl-ceve între creştini, pâuă-când, în anul 325 adunându-se toţi episcopii drept-credincioşi la cel dintâi sobor ecumenic în Nicea, au mărturisit credinţa cea adevărată în Dumne­zeu şi în unul născut fiul său, aşa, cum se află în sfintele scripturi, zicând: Cred într 'unul Dumnezeu, Tatăl atotştiutorul, făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor, tuturor şi nevăzutelor. Şi într'unul Domn lisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, unul născut, carele din Tatăl s'a născut mai înainte de toţi vecii. Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, cel de o fiinţă cu Tatăl prin carele toate s'au făcut".

Această credinţă o mărturisim şi noi în fiecare Duminecă şi săr­bătoare. Dar să nu o mărturisim numai cu buzele, ci şi cu inima. Este credinţa în Dumnezeul cel adevărat, la a cărui cunoştinţă ne-a învăţat unul născut fiul său. Cu­noscând pe unul, adevăratul Dum­nezeu, să credem cuvintelor lui şi să-1 rugăm să aducă la unirea credinţei şi pe aceia, cari au rătăcit dela dumnezeiescul adevăr.

SEPTIMIU POPA

\ T K ! № SFATURI COSPOPAREŞTI

D e s p r e p ă ş u n i ( i z l a z u r i )

S f a t u r i p e n t r u l u n a Săpaţi-vă la timp cucuruzul. Să­

patul întâiu trebue făcut, când cu­curuzul are 3-4 frunze. Săpatul al doilea se face, când firul cucuru­zului a ajuns înălţimea de 30-40 cm. Unii gospodari sapă (prăşesc) de mai multe ori cucuruzul, astfel a făcut odinioară un şvab, cu nu­mele Herman, în Banat, care şi-a prăsit cucuruzul de 6-7 ori. Prin aceasta a ajuns la o résulta, ap­roape de necrezut. Natural, că nu în toate părţile avem pământ aşa de bun ca în Banat.

Dacă a-ţi lăsat ogor, pe care l-aţi arat în toamnă pentru întâia-oră, în luna aceasta trebue arat din nou, iar în August se va ara iară şi se va sămâna.

Când încep să înflorească plan­tele spicoase, lucerna trebue cosită. Brazdele se întoarnă numai odată, dupăce s'a dus roua de pe ele, ca să nu i-se scuture frunzele. Dupăce s'a călit bine la soare, trebue pusă pe capre ori piramide unde se uscă bine. Dacă s'a uscat trebue adusă acasă pe însărate sau pe timp nouros.

Altoirea prin oculare încă se face în această lună. E bine să văruim trunchiul pomilor, căci prin aceasta împiedecăm formarea muşchilor, cari sunt nişte plante parazite, un fel de vietăţi, cari trăe3c din hrana pomilor, şi prin aceasta pomii, îndeosebi cei tineri slăbesc. Spoiala de var îi mai apără şi de fierbin-ţelele cele mari.

Când lugerii viţelor de vie au crescut la aşa înălţime, încât i-ar putea rupe vântul, trebue să-i legăm de par. Legatul trebue făcut de mai multe ori, dupăcum cresc lu­gerii. Nu legaţi viţa prea strânsă de par, şi nici frunzele să nu se strângă şi aduna sub legătură. In cursul legatului vom ciupi totdeauna subsuorile. Nu rupeţi frunzele vi­ţelor de dedesubt.

Stropiţi via cu zamă bordoleră, preparată după reţeta dată în sfa­turile pentru luna Maiu. Săpaţi viile a 2-a oară înainte de înflorire.

Albinele au început deja roirea în

unele locuri. Păziţi-le ca să nu scăpaţi roiurile. Roii ies de obiceiu între ora 9-12 înainte de amiazi pe timp frumos. De multe ori roi­rea începe dela 7 ore dimineaţa şi poate ţinea până ia ora 4 după amiazi. Luaţi măsurile cuvenite, ca să nu aveţi prea mulţi roi, căci cei din urmă, cari ies prin Iulie, August sunt prea slabi şi neavând timp să-şi adune hrană pentru iernat, vor peri.

Dacă e secetă săpaţi pe lângă pomii tineri şi-i udaţi. Scutiţi vitele ia umbră, când e prea mare fier­binţeala.

Pliviţi în grădină şi udaţi legu­mele în fiecare dimineaţă. Peste zi nu udaţi, căci atunci loarte uşor se opăresc legumele.

Adunaţi şi uscaţi ciuperci, căci pe lângă hrana ce-o aveţi, mai puteţi câştiga şi bani cu ele.

Uscaţi cireşe, vişme şi struguri pentru iarnă.

Îngrijiţi-vă de bani ca se vă plătiţi impozitul (darea) în aceasta lunâ^ baremi pe jumătate. T . F.

PEJKTRU 8 Т и і > Е Щ Г Ж -JMUEA UNIVERSITARA

Clasa 5^a a l iceului „ C a r m e n Sy lva" d in T imişoara , a da t o se rbare în folosul s tuden ţ i l o r . o i i i a n i , în z iua de 13 Apri l ie , la cercul m i l i t a r civil. Cu acest pr i le j s 'a a d u n a t s u m a de 9600 lei, s u m ă care s'a t r imi s z ia ru­lu i „Unive r su l . "

Clasa c incea a făcut aces t gest, con t r i bu ind d in t o a t ă in i ­m a câ t de p u ţ i n ' l a î ndu l c i r ea vieţii a s tuden ţ i lo r r o m â n i .

De m u l t e ori, în m i n t e a noa ­s t r ă ne r ă s a r e , fă ră să v rem, i m a g i n e a v r e u n u i s t u d e n t cu i a ţ a s u p t ă de nevoi , s t â n d la o m a s ă în t r ' o odă i ţ ă să răcăc ioasa .

Lua ţ i , s ă r ă c i a d rep t o bine cu­v â n t a r e ce rească , de oarece su fe r ind veţ i cunoaş t e l u m e a aceas t a şi veţ i c ă u t a să o î n d r e p ­ta ţ i , c ând veţ i fi c h e m a ţ i .

Clasa cincea.

R ă s u n i ( imaşur i , iz lazuri) n u ­m i m locur i le încerba te , car i fie p e dea l , pe coaste, m u n ţ i , vă i s a u lunc i se folose&c p e n t r u pă -ş u n a t u l şi s u s ţ i n e r e a a n i m a l e ­lor d in economie, î ncepând cu vitele co rnu te p â n ă la gâş te .

Despre felul c u m t rebue a r a n ­j a t u n i m a ş (izlaz) e bine să ş t im une le l u c r u r i m a i cu s e a m ă că să teni i abia a c u m a , cu r e fo rma ag ra ră , a p u t u t a junge l a i m a ş . Ţ i n â n d s e a m ă de aceas t ă b ine­facere a legii, ne facem şi no i o deosebi tă p lăcere să d ă m u n e ­le sfa tur i , ca r i ap l ica te vor da roade d i n belşug.

Cele "mai b u n e p ă ş u n i s u n t a-celea, car i pe 1 j u g ă r d a u h r a n ă de a juns p e n t r u o vacă s a u doi viţei , în 5 l u n i de zile.

P ă ş u n i b u n e s u n t acelea, car i pe 1 j u g ă r d a u h r a n ă dea juns la 8—10 oi, t i m p de 6—7 l u n i de zile. U n cal c o n s u m ă cât 10 oi în aceiaş t i m p .

P ă ş u n i l e se împă r ţ e sc d u p ă felul ierbii şi a vi te lor ce Ô pasc . P ă ş u n i de boi, oi, cai s u n t cele de pe coaste, dea lu r i s au m u n ţ i . Cailor le pr ieş te des tu l de bine p ă ş u n e a de pe luncă expusă i n d u r ă r i l o r şi locuri le apă-toase .

Asemenea şi vitelor, oilor în­că le p lace p ă ş u n e a de pe lun ­că, n u m a i s ă n u fie apă toasă , căci în aceste locur i se încu i ­bează gă lbeaza . Porc i lor şi gâ s -telor le p lac p ă ş u n i l e mlăş t i noa ­se (morăş t inoasă) u n d e a u apă de a juns .

Cunoscând aceste luc ru r i , şi m a i ţ i n â n d seamă , că vi te lor n u le p lac să pască toa te la u n loc dea va lma , u ş o r ne p u t e m face u n p l a n de î m p ă r ţ i r e a i m a ş u -lui ca să-1 folosim cât se poate de bine. Este bine să se p a r c e ­leze, a v â n d fiecare fel de v i tă p ă ş u n e a - i p ropr ie , căci e ş t iu t că u n d e pasc caii n u pasc bucu­ros vitele cornu te şi că d u p ă oi celelal te vi te n ' a u ce paş te , f i indcă oile a v â n d g u r a mică pasc i a rba c h i a r de l ângă r ă d ă ­cini, apoi u m b l â n d în t u r m e la­să m u l t bă lega r î m p r ă ş t i a t du­pă ele, de care celelalte vi te să feresc. Nici n u m a i treibue să a m i n t e s c de porci şi gâ ş t e ;

Dacă a v e m u n imvaş , în t ins pe deal cu p u ţ i n ă p ă d u r e pen­t r u u m b r ă , coastă şi l u n c ă pe l ângă u n p ă r â u s a u r â u este u ş o r de a-o p a r c e l a conform ce­r in ţe lo r fiecărei fel de v i t ă .

L â n g ă apă m a i jos pe m l a ş ­t in i vor p a ş t e porci i şi gâş te le , m a i sus caii, apoi vitele c o r n u t e şi m a i la deal oile. In p a r t e a de s u s l ângă c u r s u l ape i t re ime să l ă s ă m u n loc liber p e n t r u adă ­p a t u l t u t u r o r vi telor . Dacă în­să locul n u este î n tocma i aşa, p a r c e l a r e a s e v a face d u p ă bu­n a chibzuia lă a celor chema ţ i să. facă î m p ă r ţ i r e a s au pa rce la ­rea .

P ă r ţ e l e s ă se separeze p r i n arbor i , a că ro r u m b r ă v a face foarte b u n servic iu vi telor , scu-t indu- le de a r ş i ţ a soa re lu i în t i m p u l veri i . D e a s e m e n e a să se încun joa re p ă ş u n e a cu arbor i fructiferi . Aceşt ia p â n ă vor c reş te t r ebue p rop t i ţ i cu câ te 3 p a r i (stâlpi) t a r i , ca vitele să se p o a t ă s c ă r p i n a de ei, însă să n u r u p ă pomi i . Astfel de s t â lp i în l u n g i m e de 2 m. se m a i po t aşe­za şi î n t r ' a l t e p ă r ţ i a p ă ş u n i i . I a r p e n t r u porc i a şezăm câ ţ iva s t â lp i m a i mic i cu câ te u n crac, ca să-ş i sca rp ine sp inăr i l e .

Oda tă î m p ă r ţ i t ă t o a t ă p ă ş u ­n e a în felul acesta , e b ine ca fiecare pa rce l ă să se s u b î m p a r t ă în alte parce le , s e p a r a t e n a t u ­r a l cu a ju to ru l u n o r p o m i . A-ceas t a p e n t r u a se paş te o d a t ă i a r b a n u m a i de p e o s i n g u r ă parce lă , p â n ă c â n d pe celelal tă va creşte şi o tăvi i a r b ă n o u ă şi m a i bogată .

Să n u l ipsească de pe p ă ş u n i s a u d in aprop ie rea lor a p a b u n ă şi î ndea juns . Deasemenea t re ­bue să le d ă m în fiecare s ă p t ă ­m â n ă sa re . Sa re ieftină, a n u m e p e n t r u an ima le , se p r e p a r ă în sal inele s t a t u l u i ; a r e forma u n e i că rămiz i (tegle) şi de cu­loare roş ie .

Şi a c u m a m a i s p u n e m ceva despre păz i r ea vi telor . Se obiş-nueş te î n une le comune , u n d e deşi i m a ş u l este c o m u n p e n t r u to ţ i să teni i , şi deci ar fi foarte u şo r să se păşuneze toate vitele s u b îngr i j i rea u n u i a s au a m a i m u l t o r păs tor i , cu toa te aces tea fiecare s ă t e a n îşi păzeş te s ingu r vi tele. Aceas ta este m a r e gre-şa lă d in m a i m u l t e p u n c t e de vedere . Mai î n t â iu se scot î n fie­care gospodăr ie d o u ă b r a ţ e de* m u n c ă , ohiar în sezonul (t im­pul ) cel ma i po t r iv i t p e n t r u lu­crăr i le c â m p u l u i . Se duce u -neor i ch ia r s t ă p â n u l , a l t ă d a t ă s t ă p â n a casei şi de cele m a i m u l t e ori însă se scot copiii de­la şcoală, oa să păzească 2—3 s a u m a i m u l t e vi te . Câte bănc i în şcoală r ă m â n goale în însăş i p a g u b a oameni lo r de m â i n e ? !

Cunosc însă sate, car i îşi an-gajază pă s to r p e n t r u vitele cor­n u t e , p o r c a r p e n t r u porci , gâş te , etc. Cât despre od n ' a m ce spu­ne, căci ele şi pe la noi sun t da­

te la s t âne . Iri zorii zilei por­neş te d i n t r ' u n oapăt al s a t u l u i b u n ă o a r ă p o r c a r u l cu buc iu­m u l , când toa te por ţ i le se deschid, şi-şi scot toţ i gospo­dăr i i porcii , dându- i în s e a m a păs to ru lu i . Ceva m a i t â r z iu su­n ă t r â m b i ţ a (gornul) când se scot vitele cornute , e tc .

In aceste sa te bă rba ţ i i ies cu toţi i la m u n c ă în zori, i a r fe­meile îşi a ran jează casele , fac d e j u n u l s au ch ia r şi p r ânzu l , îşi p u n în ord ine copii pe car i îi t r ime t apoi la şcoală şi nu ­m a i d u p ă aces tea ies şi ele la c â m p . Aici Copiii n u lipsesc de­la şcoală sub nici u n motiv, şi nici d e c u m cu scuza, că a a v u t se ducă la p ă ş u n e o vacă, sau câ ţ iva miei , e tc .

Vă sfă tu im, iubi ţ i să teni , să faceţi l a fel. Angiajaţi-vă păs to r i p e n t r u vite, căci u n i n d u - v ă cu toţ i i la p l a i a lu i , n u va costa nici a zecea p a r t e , câ t vă costă păz i r ea vi te lor în felul c u m se face p â n ă a c u m a . I n sate le des­p re ca r i v o r b e a m p l a t a păs to r i ­lor se dă m a i m u l t î n n a t u r ă d u p ă n u m ă r u l vi telor . D u p ă fie­c a r e v i tă se d ă la an, b u n ă o a r ă , câ te 20 kg . p o r u m b , 1 kg . b rân ­ză, s l ăn ină , etc.

Lăsa ţ i -vă copii , să înveţe în cu r su l a n u l u i şcolar şi nici a l t ă ­da t ă nu- i p r e a î n g r e u n a ţ i c u lu­c ru r i ca r i n u le plac , căci i m p r e ­siile ( m u l ţ u m i r e a s a u n e m u l ţ u ­m i r e a suf le tească) câş t iga te în copilărie s u n t foarte t r a in ice în sufletul omulu i , şi astfel de ori­ce l uc ra re făcută cu deasâ l a se va l ă p ă d a o m u l căci n u v a avea cine s ă J l s i lească la luc ru . La păz i rea vitelor, s cu l a r ea p r e a de d iminea ţ ă îi n e m u l ţ u m e ş t e pe copii şi le l a să u r m e gre le şi nep lăcu te în sufletele lor. E i de­ven ind o d a t ă gospodar i n u vor ma i îngri j i cu d r a g de vitele lor, ceeace v a fi o m a r e p a g u b ă a t â t p e n t r u ei, c â t şi p e n t r u toa t ă ţ a ra , căci t eme l i a economiei la noi a fost şi este c reş te rea vi te­lor. T. F.

Scrisoare din Bacău Cunoscuta societate literară „Aca­

demia Bârladeană", despre a cărui activitate rodnică, au vorbit rând pe rând, foile şi revistele noastre culturale mai de seamă, binecuvân­tând munca sinceră şi lăudabilă, a acelor grupaţi în juru-i, a organi­sât pentru ziáa de 11 Mai ln loca­lul teatrului „Carol cel Mare" o prea frumoasa şezătoare, literară-artistică-muzioală, cu intrare, în folosul şcoalei normale de fete „Codreanu".

Această şezătoare, ca şi cele ţ i ­nute până în prezent, dar cu un caracter mai înălţător, a dovedit pe deplin, însemnătatea acestei socie­tăţi literare în cultura naţională şi rolul ce-1 ocupă şi-1 va ocupa în istoria literaturii noastre. Iar în ceea ce priveşte oraşul Bârlad, a putut fi fericit şi chiar mândru o clipă, la vederea atâtora şi atâtora poeţi şi scriitori de seamă, veniţi de prin toate colţurile ţării fiecare cu ce a putut, cu părticica-i mare sau mică, spre a contribui la înjghe­barea şi clădirea acestui măreţ edi­ficiu al culturei, şi, ai odihni o noapte la sânul său, fâcându-I cu acest prilej, să-şi îndrepte ochii spre trecut şi să trăiască în sine şi încă o clipă, şi să se bucure încă odată el „Bârladul" de aceeaş ac­tivitate culturală de care dispunea odin ioară . . . ca oraş vechiu şi cul­tural al Moldovei !

Şezătoarea a început cu o con­ferinţă ţinută de talentatul poet, dl George Pallady, eare, într 'un mod foarte plăcut, a vorbit despre : „Influenţa femeii in educaţia graiu­lui", — conferinţă, — eare a fost gustată cu o desăvârşită plăcere, de întreg publicul.

Au citit apoi, din lucrările lor d-ra Natália Paşa şi d-nii; I. Pa­jură, C. Buzdugan, Grigore Veja, G. M. Vlâdescu, Virgil Duiculescu, G. Ponetti, I. Veinfeld, N. Bogescu şi dl G. Tutoveanu, ale căror lu­crări, au fost deasemenea gustate foarte mult de lumea care, adânc entuziasmată şi-a arătat, mulţumi­rea, prin vii şi repetate aplauze.

Şezătoarea a luat sfârşit, prin executarea a câtorva, din prea fru­moasele noastre „jocuri naţionale", de către un grup de eleve a şcoalei normale de tete şi printr'o ultimă conferinţă de mulţumire din partea d-nei Mina Popa, directoarea şcoa­lei normale, care, a mulţumit căl­duros, mai întâi „Academiei Bâr -lădeane" care, a binevoit a lua ini­ţiativa unei astfel de fapte frumoase, organizând această şezătoare, în fo­losul şcoalei normale de fete „Cod­reanu" şi care faptă merită o ade­vărată cinste şi laudă din parte-ne. Mulţumeşte apoi publicului care deasemenea a binevoit, a răspunde într'un număr destul de mare che-mărei, şi a încuraja şi a-şi da obo­lul fără exagerare, în folosul unui institut de cultură, oare este şcoala.

In pauze publicul, a avut fericita ocazie, a petrece câteva clipe, as­cultând minunata orchestră a li­ceului „Codreanu" care, sub con-cerea maestrului I. Şerbănescu, a cântat arii frumoase.

в, NEDELEA

Cercul cultural „Hida" 0 frumoasă manifestaţie culturală în

Fizeşsânpetru L a 4 Mai c. Cercul cu l t u r a l

înv. „Hida ' - şi-a ţ i nu t a 9-a con­fer in ţă în sa l a şcoalei p r i m a r e din Hida .

C o m u n a este r e şed in ţ ă de pla­să, a r e o şcoală cu şase puter i , d idact ice . î nvă ţ ă to r i ha rn i c i car i s u n t în f runtea mişcăr i lo r cu l tu ra l e -na ţ iona le d in local i ta­te şi î m p r e j u r i m i .

Confer in ţa s'a ţ inu t în t r 'o sa­lă m a r e a şcoalei, d e s t i n a t ă ca sa lă de cetire a d e s p ă r ţ ă m â n t u ­lui „ A l m a ş " a l Asocia ţ iunei . Scoale este înzes t ra tă cu scenă s tabi lă , bibliotecă, gazete ; este f rumos împodobi tă cu n e n u m ă ­ra te t ab lour i istorice, ar t is t ice , por t re te le scri i tori lor , oameni ­lor ma i de s e a m ă din toate ra ­m u r i l e ş t i inţelor , pe car i i-a a-vu t şi îi a re ţ a r a noas t r ă .

Au vorbi t d-nii V. Nossa p r e ­şedinte le cerculu i , desch izând şed in ţa ; înv . Aure l Mi t rea a vor­bit despre „Negoţ şi i n d u s t r i e " ; înv. V. P o p a vorbit desp re „be­ţ ie" ; înv. Virgi l iu T ă m ă ş a n des­pre „Procese şi m i n c i u n ă . " Toa­te confer inţele a u fost a scu l t a t e cu m u l t in te res . Ca înch ie re a vorbi t Ioan Terec, subrevizor , d i rec to ru l şcoalei . Au lua t p a r t e pe l â n g ă şcolari i , t i ne r imea , po-p o r e n i d in comună , ţ ă r a n i şi şefii au to r i t ă ţ i l o r publ ice cu p e r s o n a l u l lor. Şed in ţ a s 'a ter ­m i n a t cu u n banche t oferit în­vă ţă to r i lo r .

L a 11 Mai tot acest cerc şi-a ţ i n u t confer in ţa a 10-a în f run­t a şa c o m u n ă F i ze ş sâmpe t ru . Co­m u n ă m a r e cu sediu no ta r ia l , p r eo t ha rn i c , şcoală f rumoasă cu î n v ă ţ ă t o r t â n ă r de m a r i spe­r a n ţ e .

A m văzu t aci u n popor cin­stit, h a r n i c , ascu l tă tor , setos de î n v ă ţ ă t u r i , n e a v â n d p â n ă a c u m de a p r o a p e zece ani învă ţă to r . Confer in ţa s 'a ţ i n u t în t r 'o ş u r ă m a r e , f i indcă şalele şcoalei deşi des tu l de încăpă toa re n u a u pu­tu t cup r inde a t â t a popor câ t a lua t p a r t e la a c e a s t ă a d u n a r e . In ş u r ă a fost improvizată şi o scenă f rumoasă din covoare şi ţ e să tu r i n a ţ i o n a l e de toa t ă fru­muse ţea . N u mi s'a da t pr i le ju l să v ă d de m u l t o man i f e s t a ­ţie c u l t u r a l ă a ş a de f rumoasă , ceia ce dovedeşte că aceşt i oa­m e n i în f runte cu conducă tor i i lor s u n t conş t ien ţ i de î n s ă m n ă -t a l e a cercur i lor cu l tu ra l e . M'a mi şca t d ragos tea şi p o u l a r i t a t e a aces tor dască l i v redn ic i de l au ­dă cu car i se p rez in t ă şi s u n t iub i ţ i de ţ ă r ă n i m e a d in sa te l e u n d e se ţ i n astfel de confer inţe . Es te o a d e v ă r a t ă cale de t r iumf a cu l tu re i na ţ iona le , la sa te .

L a confer in ţă a l u a t p a r t e în ­t r e a g a c o m u n ă cu mic c u m a r e , apoi m u l ţ i in te lec tua l i d i n loc şi j u r , car i a u însoţ i t î nvă ţ ă to r i -mea, î n t o v ă r â ş â n d u - i î n ac ţ iu ­nea lor.

A m avu t b u n a ocazie a vedea ce poa te face buna în ţe l ege re în­tr 'o c o m u n ă c â n d conducă tor i i ei fireşti , p reo tu l , înv., n o t a r u l şi poporen i i lucrează m â n ă ' n m â n ă p e n t r u î n a i n t a r e a c o m u ­nei . P r o g r a m u l a fost bine. a les şi foarte ins t ruc t iv . Au vorbi t d-1 V. Nossa preşed in te le cercu­lui c u l t u r a l desch izând a d u n a ­r ea ; înv. L. T. T u r c u despre „In-s â m n ă t a t e a şi foloasele învă ţă -t u r e i " ; înv. V. Pop despre „be­ţie." I n l e g ă t u r ă cu aceste con­fer inţe s 'au dec l ama t şi s p u s câ teva poezii, diaioage, s ' au c â n t a t cân tece decă t r ă şcolari sub conducerea î n v ă ţ ă t u r u l u i local Aure l Mit rea . A m a i vorbi t ca oaspe t â n ă r u l medic dr. T r a i a n P o p de la sp i t a lu l pol i­cl inic d in H i d a despre „Boalele vener ice ( lumeşt i ) . După aceste s 'au j uca t cu m u l t ă dibăcie de c ă t r ă d-şoarele Luc re ţ i a D u m i -t r a ş şi Veronica Murad in , d-nii V. Nossa, A. Mitrea, V. Pop şi L. T. Tu rcu , piesele t ea t ra le „Vlădu ţu l m a m e i " şi „Mar to ru l C u 1 i ţ ă C iup i tu" p r o d u c â n d m u l t haz îndeosebi comicul L. T. T u r c u . T e r m i n â n d u se acest p r o g r a m a vorbi t foarte b ine h a r n i c u l p reo t local P e t r u Ho­r e a Nicola, ca re este r e c u n o s c u t de m u l t d in t r e cei m a i ha rn i c i preoţ i , spr i j in i tor al şcoalei şi învă ţă to r i lo r şi a cu l tu re i popo­ru lu i , d i n aceste p ă r ţ i ; m u l ţ ă -m i n d t u t u r o r a car i a u cont r i ­bu i t l a r i d i ca r ea acestei zile m ă ­re ţe .

D u p ă p r o g r a m a u r m a t o m a ­să ofer i tă î n v ă ţ ă t o r i m e i şi înso­ţ i tori lor , de vrednic i i conducă­tori a i acestei comune , p reo tu l P . H. Nicola, înv . A. Mi t rea şi h a r n i c u l n o t a r Kristóf Rober t c a r e deşi de na ţ iona l i t a t e m a ­gh ia ră , a dovedi t deosebi tă d ragos te î n t o t d e a u n a faţă de ac ţ iun i le c u l t u r a l e româneş t i , sp r i j in indu- le cu orice mij loace.

Se cuvine o deosebi tă l a u d ă aces tor v redn ic i conducă tor i , car i astfel spr i j inesc c u l t u r a ro ­m â n e a s c ă . Mer i tă apoi l a u d ă şi in te lec tua l i i car i au înso ţ i t pe învă ţă to r i dându- le concu r su l ca d-na şi d-nul T â m p a , cont ro­lor de percepţ ie dr . T. Pop m e ­dic, E. Demsik, p rac t . de pre tor , I." Benedek perceptor , P . Dij,-ţescu agronom, E . M. Baildi s u b -n o t a r şi al ţ i i toţ i d in Hida .

Un privitor

K A V i S K D E L A S A T E Din Conteşti (jud. Dâmboviţa)

In comuna noastră, în ziua de 18 Mai, a fost o sărbătoare cultu­rală, care s'a terminat eu înfiin­ţarea unei biblioteci populare de către cercul studenţesc dâmbovi-ţean.

Serviciu religios s'a oficiat în frumoasa şi bine îngrijită biserică a satului, zidită în anul 1846. care devenise neîncăpătoare pentru multa lume ce venise de către preotul Marin Popescu, la care a luat parte şi Pr. I. Teodorescu din Podul-Rizi. O predică, eare a stors lac­rimi, a fost ţinută de Pr . M. Po­pescu — şi bun predicator — vor­bind despre „Slăbănogul" de care vorbeşte evanghelia zilei. — Am petrecut momente de înălţare su­fletească, pe care la oraşe nu prea le vedem în sinceritatea lor.

S'a ţinut apoi o conferinţă in­timă între învăţătorii dela şcoalele din satele vecine, unde d. ÎS. Tă-năseanu, student şi învăţător în Conteşti, a vorbit despre „Educa­ţia morală" de Spencer.

După amiază a avut loc serbarea culturală la şcoala frumoasă a sa­tului, zidită în 1905 de Kiriac Va-siliu. Sălile erau pline, pela fe­restre deasemenea, deşi în sat erau nunţi şi începuse să plouă.

Serbarea s'a deschis cu imnul religios: „Isuse, n'am ce să-ţi aduci" bine executat de elevii şcoalei sub dirijarea Pr. M. Popescu, care e şi învăţător.

Urmează cuvântarea dlui Amuza Ghiţescu, institutor. După câteva coruri şi recitări, urmează predica preotului N. Dumitrăchescu din Mircea-Vodă.

Dl Poenaru, student, a vorbit de biblioteca populară, pe care cer­cul studenţesc dâmboviţean o în­temeiază în acest sat, prezentând şi 180 volume, dându-le în primi­rea comitetului şcolar, ai cărui conducători sunt pr. M. Popescu şi N. Tănăseanu.

Ia cuvântul preotul Marin Po­pescu, şi prin frumoase comparaţii, arată folosul învăţăturii de carte, în pătura ţărănească, unde beţia a luat-o cu paşi repezi, — Face un inimos apel către oameni şi-i roagă să vie să se adape ia înţelepciunea cărţei. Un roport de aplauze aco­pere ultimele cuvinte.

In urmă elevii şcoalei, sub con­ducerea dlui învăţător N. Tănă­seanu execută piesa „Descântă-toarea". Am văzut că în copiii dela şcoală zac comori artistice neperi-toare, un spirit teatral eare te ui­meşte; acestea le-am constatat cu ocazia interpretării acelei piese, unde se ia în batjocură descânte-cile băbeşti, şi unde se chiamă conştiinţele către biserică, şcoală şi la caz de bou trupeşti, la doctori.

Vorbeşte dl N. Tănăseanu de­spre : „Descântecile băbeşti şi por­tul naţional", binevenită cuvântare aici, unde portul naţional nu prea se respectă. A. B.

Din Caracicuia (Dobrogea) A doua zi de Paşti , în comuna

noastră, a avut loc în sala şcoalei din acest sat, o prea frumoasă ser­bare şcolară, daiă in folosul ridi­cării unui monument al eroilor.

S'au executat diferite coruri şi jocuri naţionale de elevii şcoalei Caracicuia, sub conducerea Dlui Zaharia Pufuleseu, Revizor şcolar ci. I l-a şi piesa „Nici pe aici nu se trece", jucată de învăţătorii şi elevii dela diferite licee. i. v.

Din Jurilovca (jud. Tulcea) Din iniţiativa membrilor comi­

tetului de construcţie şcolar din Jurilovca, s'a dat o serbare şcolara, urmată de joc, sub patronajul dior C. Ţigău prefect şi Traian Deii-ghios, administratorul pescăriei Tulcea. *

Un cor format din învăţătorii şi învăţătoarele şcoalei din comună, din elevi a liceului din Tulcea şi ai şcoalei normale, a cântat «Tră­iască Regele" dupâ care dl diri­ginte N. Coşu, prin câteva cuvinte a arătat scopul acestei serbări, u-rând bun venit celor prezenţi.

Êlevul Crasovschy dm cl. I. a liceului din Tulcea, a recitat foarte frumos „Sâibii şi eisma". S'a ju­cat piesa „Doctorul fără voie" ia care elevii Dumitrescu noarmalist şi Cristache Georghiu, au stârnit

î admiraţia tuturor, fund viu aplau­daţi de public. După piesă au ur­mat înca câteva recitări cu elevi, bine reuşite, după care dl I. Sto-ianovicî a mulţumit pentru con­cursul ce vizitatorii au dat • prin prezenţa lor, serbărei.

Aducând de asemeni mulţumiri dlui prefect al judeţului, care şi-a făcut din chestia şcoalei, un crez, dsa a închinat pentru Majestatea Sa Regele şi familia Regala, după care s a început balul, ce a durat până dimineaţa. Comitetul aduce vii mulţumiri tuturor celor ce au dat obolul lor acestei serbări, în special familiilor Panait Gheor-ghiu, Jean Stoianovici, St. Gheor-ghiu, dr. Gh. Cristodulo şi Sava Zaharia. A. U.

Din Buneşti (jud. Faleiu) In a doua zi de Paşti, a avut

loc în această comună din iniţia­tiva învăţătorilor din localitate o serbare urmată de bal. Serbarea s'a început la ora 3 după masă fiind de faţă un numeros public. De faţă a fost şi sf. sa preotul N a e u şi dna maior Neagu. Cuvântul de

deschidere l'a ţinut dl Victor Chi-riac profesor de Huşi. Pe urmă au urmat coruri, jocuri executate de d. advocat G. Olăreanu şi poesii recitate de elevii din acest sat care au câte 4 cl. sec. La sfârşit s'a jucat piesa „Desertorul" de M. Sorbul. Persoanele cari au jucat aceasta piesă sunt : I. Condurache, M. Chiriac, D. Bedreag, M, Har-nagea, C. Mihail şi D. Avram. Toate au reuşit destul de bine. Serbarea s'a terminat pela ora 7 şi publicul a eşit mulţumit văzând că şi satul nostru poate produce ceva.

Seara a fost bal. Serbarea şi balul au fost date pentru strânge­rea de fonduri pentru cumpărarea noului local de şcoală din Buneşti.

C. II.

Din Şumal (jud. Sălaj) Comuna Şumal este situată pe

malul stâng al râului Bereteu, în apropierea munţilor Codru. In par­tea estică se înşiră viile vestite prin vinul bun ee se recoltă în fieşte care an. De jur împrejur se găsesc numeroase dealuri precum se întinde un şes şi păduri. Lo­cuitorii acestei comuni sunt români gr. cat., cari se ocupă cea mai mare parte cu agricultura şi creş­terea vitelor. In aceasta comună se affă şcoală primară prin sâr-guinţa bunilor români de aici şi în înţelegere cu tinerii liceali şi-:;u ajuns scopul să formeze o socie­tate de lectură precum şi frumoasa asociaţie eereetaşească care esta un lucru foarte frumos din partea unei comune, şi a acelora lumină­tori de carte cari şi-au dat silinţa ca să se poată ridica această comună atât prin ştiinţă trupească cât şi sufletească. A. T.

Din Mateeşti (jud. Vâlcea) In a treia zi de Paşii a avut loc

in sala şcoalei din comuna noastră o serbare, dată de. săteni, sub соіь ducerea dlui învăţător Minail Koşianu.

S'a jucat de băeţii din sat piesa: „După faptă şi răsplată'1 o piesă plină de învăţaturi frumoase pentia toţi. Rolurile au fost interpretate in chip destul de mulţumitor. De luat în seamă este firea artistică a sătea-, nului Nie. Macarin care, In rolul cio­banului, ne-a dovedit multă pricepere; şi îndemânare. \

Săteanul I, Petrescu a recitat poe-l zia „Poporul" de Cerna, reuşind s'o? facă înţeleasă tuturor. \

Cu inulrâ îndemânare şi deosebit» simţ Niculae Macarin ne-a procurat-, clipe cu adevărat frumoase prin doi-i nele şi „frânturelele" de hore ce sco­tea din fluerul lui fermecat.

Din cele comunicate de dl învăţă­tor M. Roşianu, am înţeles că această serbare este mai mult o recapitulaţie a şezătorilor din fiecare Duminecă, ce le-a ţinut cu sătenii, incă din toamna anului 1923.

Ceva mai târziu la 11 Mai seara s'a dat în localul şcoalei din com.-Turceşti-Vâlcea, o frumoasă serbare, de către eievii cursului primar.

Şi aici „micuţii" ne-au mulţumit pe deplin, executând destul de bine,J un propra m bogat şi ales. i

S'a jucat piesa: „Sgripţoroaica". j Copiii au dovedit că sunt temeinic" pregătiţi de tinerii lor învăţători: dra Natália Popescu şi dl I. Modoran.

Sub conducerea drei învăţătoare, copiii intre 8—12 ani au executat, în chip minunat, jocurile naţionale: «Ar­canul" şi „Câmpeneasca".

Ceeace ne bucură pe toţi învăţă­torii, este câ sătenii au răspuns bine-

. voitor şi în număr foarte mare, la chemarea ce li s'a făcut.

D. I. Cumpănaşu, înv.

Duşmanii neamului Dela război încoace s'au ivit un

soi de oameni a căror ocupaţie este. de a procura ştiri de pretutindeni.; Unii dau interview-uri (convorbiri), iar alţii răspândesc astfel de ştiri,: cu orice prilej, sub formă de secret care trebuie păstrat, dar care de­sigur că într 'un timp foarte scurt, este ştiut de toată lumea.

Zilnic auzim, ba că ne-au atacat bolşevicii, ba că va fi război cu sârbii, ba câte şi mai câte. Acum în ultimul timp, în urma ordinului dat de Ministerul de răsboi, ca fie­care om care face parte din cadrele armatei active şi rezerve să aibă; întotdeauna îmbrăcăminte şi încăl­ţăminte bună, aceasta în vederea concentrărilor ce au de făcut, aceşti purtători de ştiri senzaţionale au ;

împrăştiat svonul că va fi în câteva zile mobilizarea şi au anunţat chiar şi ce contingente vor fi chemate. Iar oamenii încrezători, au început a lăsa lucru şi a alerga pe la au­torităţi să se intereseze. E drept că şi ordinul a fost prea simplu dat să-ţi faci haine, dar era bine de spus şi pentru ce şi în cazul acesta nu ar fi fost teren pentru ştiri falşe dar şi oamenii sunt foarte vinovaţii întâi fiindcă cred astfel de ştiri fără a le controla, şi al doilea că nu dau pe mâna jandarmilor sau a po­liţiei pe acest fel de oameni.

E bine de ştiut că asfel de ştir1

fac foarte mult rău, mai ales la sate şi ar fi. timpul să se dea ordine se­vere autorităţilor pentru cercetarea şi prinderea acestor fel de oameoi cari fac atâta rău, fie cu voie, fie din obişnuinţă, încât cu drept cuvânt pot fi socotiţi duşmanii neamului

V. PAVft

ABONAMENTUL: Pe un an 200 lei. Pentru săteni, învăţători, profesori, ргеЩі. studenţi, funcţionari, mese­riaşi şi muncitori 130 lei pe un an. Abonamentul se plăteşte înainte; se face abonamente şi pe jumătate an

Abonamentul pentru instituţii finan* ciare, biblioteci, cluburi şi localuri publwe 300 lei. Tentru sprijinitorii foaei minimum à 00 lei. In America 3 dolari. In Iugoslavia 100 dinari pe an. In străinătate 300 lei pe an

O activitate de 8 ani s Cercul cultural „Progresul" din Tg-Frnmos In ziua de 24 Ianuarie 1916, un

grup de români tineri şi bătrâni din puţinii români ce se află în Tg. Fru­mos, orăşel situat lângă Iaşi, cu gân­dul sincer şi cu dorinţa de bine de a contribui cu modestele lor puteri la ridicarea pe tărâmui cultural a popu-laţiunei din oraş şi împrejurimi,au pus bazele societăţii culturale româneşti, de bine obştesc, cu numele de Cercul cultural „Progresul".

Această iniţiativă a fost luată de către studenţii Raul I. Tessaro şi Ioan Macurof la care se asociază : bătrânul profesor pensionar Gheorghe Vlaicu, Nicolae Georgian magistrat, Iacob Po-povici-Cerchez institutor, Octav Fili-pescu grefier, Eugen Brtiger student şi Ioan Boidur-Lăţescu student.

Comitetul format intervine 1ч mi­nisterul şcoalelor, care prin ordinul Nr. 10010/916 aprobă pentru socie­tate ca să-şi aibă sediul cu biblioteca şi sala de lectură In camera fostă de lucru manual din şcoala primară de băeţi pe tot timpul cât va exista socie­tatea, iar prin ord. 110239/916, aprobă ca societatea să aibă dreptul a ţine şezători şi serbări culturale în localul acestei şcoli în zilele de Duminecă şi serbători.

Se formează la început o bibliotecă frumoasă cu un număr de 629 vo­lume, cărţi bune şi folositoare din au­torii români mai de seamă, care se Unpărţiau pentru cetit membrilor so­cietăţii şi publicului doritor de lumină şi cultivare, fie la sediul careului, fie acasă la ei; pentru formarea biblio­tecii au dat concursul Academia Ro­mână, Casa Bisericei, Administraţia Domeniilor Coroanei, Liga Culturală, precum şi mare parte din membrii societari; cumpărându-se in acelaş timp şi parte din mobilier.

Fiind în preajma războiului din 1916, societatea culturală „Progresull" gă-seştefiprilejul a se manifesta pe tărâ­mul cultural-naţional.

In lunile Ianuarie—August 1916 se ţin mai multe şezători la care parti­cipă multă lume, când se ţin confe­rinţe cu caracter patriotic. Dl Raul Tessaro tratează subiectele „Românii din ţinuturile alipite ale vechii Dacii şi momentul Unirei" şi „Despre rolul poetului Mihail Eminescă In Ţara Ro­mânească", iar dl I. Boldur-Lăţescu tratează despre „Transilvania".

Dl institutor Iacob Popovici-Cerchez ţine o instructivă conferinţă despre „Viaţa şi cultura albinelor" ; dl Ioan Macurof despre „Însemnătatea unei societăţi culturale" ; d-şoara Cleo Israel despre „Viaţa şi opera poetului Gr. Alexandrescu".

Declarându-se războiul, se întrerup şezâtorile; dar activitatea nu încetează; astfel când treceau prin gara Tg. Frumos trenurile militare cari tran­sportau pe „vitejii" noştri destinaţi mai târziu să înscrie în istoria ţării româ­neşti cele mai gloriase pagini de lupte şi izbânzi, membrii societăţii „Progre­sul" le-au eşit în gară Intru întâm­pinare, urându-le bun mers spre vic­torie, încurajându-i cu vorbe de îm­bărbătare şi oferindu-le fructe, ali­mente, ţigări, cumpărate din micul fond, agonisit cu greu, al societăţii.

Când apoi în crâncenele lupte ale răz­boiului şi In molima bolilor, aceşti luptă­tori au căzut răniţi şi bolnavi şi au fost aduşi să se vindece în spitalele mi­litare din Tp.-Frumos, biblioteca cer­cului a fost pusă la dispoziţia lor pentru a le mângâia inimile îndurerate şi chinuite în oarele solitare.

Isprăvindu-se războiul de întregire al neamului, comitetul cu concursul armatei care se afla încă în Tg.-Fru-mos, organizează la 24 Ianuarie 1919 o înălţătoare serbare, sărbătorindu-se de această dată Unirea tuturor Ro­mânilor a celor din vechiul Regat cu cei din ţările surori, pentru totdeauna. Se {ine cu această ocazie o intere­santă şi însufleţită conferinţă despre „însemnătatea zilei de 24 Ianuarie" de către d-1 Raul Tessaro; d-1 Dimi­trie Stamatelache administrator agro­nom compune „Elogiul marelui dom­nitor Alexandru I. Cuza" într'o fru­moasă cuvântare ; se joacă piesa tea­trală „Curcanii" de Gr. Ventura de ofiţerii prezenţi atunci în localitate, piesă care a avut un succes strălucit. Trebue de arătat că la această ser­bare a dat preţiosul concurs d-nii generali Broşteanu şi Gherghiceanu.

Urmează iar un şir de şezători cu conferinţele d-lor Gh. Vlaicu cu su­biectul „Ce însemnează cultivare"; I. Popovici-Cerchez „Despre românii de eri şi cei de azi"; N. Râpeanu „Doina poporului românesc"; Eugen Brüger „Evoluţia şi importanţa comerţului"; D. Stamatelache „Viaţa şi opera lui Alexandru Vlahuţâ"; apoi preotul N. Dărângâ directorul gimnaziului tra­tează subiectul „Cum trebue să ne purtăm In societate"; llie Nedelcu „Ce însemnează a prospera"; profe­sorul Ioan G. Tufescu din Iaşi „Tudor yiadimirescu din punct de vedere istoric şi social"; Raul Tessaro „Viaţa şi opera lui V. Alecsandri"; profeso­rul C. Stamboliu din Iaşi „Nouile re­forme democratice".

Aceste conferinţe care au atras un numeros public din Tg.-Frumos şi împrejurimile orăşelului, au fost de mult folos şi au deschis gustul către instruire şi luminare.

Pentru a se mai varia activitatea, se reprezintă opera românească „Or­fanul din Dorna" în care s'a distins ^ Al. Graur din Iaşi; piesele teatrale: ,norin şi Florica" de V. Alecsandri

a cărei acţiune s'a petrecut la Tg.-Frumos în anul 1865; „Cinel-cinel" de acelaş autor; „Bucuria C'<sei" precum şi mai multe comedii de I. L. Caragiale şi alţii.

In anul 1919, unul din membri co­mitetului, d-I Gr. P. Ştefănescu şef de gară, tipăreşte revista „Mama Română" sub auspiciile cercului, din beneficiul căreia să se întreţie corul delà biserica Sf Paraschiva din acest

a d-lui profesor I. G. Tufescu despre „Sfârşitul lumei" şi a preotului Victor Diaconescu despre „înconjurul lumei". A i mai conferenţiat şi d-nii Gheorghe Vlaicu despre „Rolul cercului cultural „Progresul", şi d-1 D. Stamatelache despre „Sistematizarea ştiinţei".

In zilele de sărbătorile mari ale creştinismului, de Crăciun şi de Paşti, întotdeauna aproape, în acest răs­timp societatea s'a gândit să dez-

depus-o cu multă râvnă, mai cu seamă în ce priveşte muzica condu­când corul „Zefirul" din Tg. Frumos ce lucrează într'o strânsă cohborare cu cercul cultural. Corurile „Zefirul", împreună cu cele înfiinţate de dom-n-'s-sa în satele Osoi, Mânzăteşti, Stânca, Cristeşti tot din judeţul Iaşi, formând' asociaţia muzicală „Reuniu­nea corală a judeţului Iaşi", a repurtat frumoase succese apreciate de in-

COMITfiTUL ŞI S U S T I N Ă Ţ O R / I CERCULUI C U L T U R A L .,PROGRESUL" D I N TG.-FRUMOS Rândul de jos dala stânga spre droapta: I. G- Tufescu profesor, d-na Dida Marian, I. A. Torna profesor, preşedintele socie­

tăţi), Gh. Vlaicu profesor peasionar, d-na Ecatorina Dimitriu institutoare, preotui Victor Diacoaoscu, Constantin lamandi, Ioan Carpus administratorul plăşii.

Rândul de sus dola stânga spre dreapta : dd. Constantin Dimitriu, Gheorghe Scarlat perceptor, A. S. Marian agronom, ad­ministratorul fermei, d-şoara Elena Popovici, Ioan Macurof, absolvent al şcoalei comerciale superioare, Uctav Filiposcu groüer, Raul Tessaro avocat, doctorand în Drept, întemeietorul şi vice-preşedintele societăţii, d-soara Maria Grigoreanu, Nicolae Stamboliu dirigintele oficiului postai, Teodor Grigoreanu comisar.

oraş, revista însă care a apărut numai vre-o nouă luni din cauza lipsei de fonduri. Numerile apărute au fost gustate şi apreciate de publicul cetitor.

Din iniţiativa societăţii se dă o serbare' în folosul şcolilor primare (anul 1920) şi în folosul restaurării bisericei Sf. Nicolae (anul 1921).

Pentru a sărbători zilele de 10 Mai (Proclamarea Independenţei României) şl de 12 Mai st. v. 1922 Sărbătorirea Eroilor, se ţin două festivaluri cultural-muzicale Ia care participă şi lume din Iaşi, între care d-1 colonel Dr. 1. Zamfireseu a vorbit despre „Educaţia

volte prin cultură simţământul iubirii de Dumnezeu, închinându-se şi bucu-rându-se pe micul altar răspânditor de lumină ce se numeşte cercul cul­tural „Progresul".

încetul cu încetul, biblioteca cer­cului s'a mărit ajungând astăzi să numere aproape două mii de volume, cea mai mare parte din ele opere însemnate d e celor mai dbtistinşi autori români; mobilierul este aoroape înjghebat fiind cumpărate cele nece­sare bunului mers ca: dulapuri peniru cărţi, mese, scaune, tablouii, lămpi şi altele, iar în ultimul timp s'a făcut

SALA DE L E C T U R Ă ŞI BIBLIOTECA CERCULUI C U L T U R A L „PROGRESUL" Primul bibliotecar: d. Ioan Macurof; actualul bibliotecar: d. Octav Filipescu

care ne trebuie", iar d-1 Raul Téssaro despre „Legătura dintre faptele mă­reţe din trecut cu prezentul".

Şezătorile au urmat cu conferinţele d-lui I. A. Torna institutor despre „încoronarea şi semnificarea ei", a d-lui 1. G. Tufescu despre „Păturile sociale", a drlui A. S. Marian agro­nom despre „Cultura grâului", a d-nei institutoare Ec. Dimitriu despre „Şcoala care ne trebue".

In amintirea marelui domnitor Di­mitrie Cantemir şi a marelui scriitor Ioan Luca Caragiale s'au pregătit două măreţe serbări în cursul anului 1923. Despre însemnătatea lor In viaţa po­porului românesc, d l Raul Tessaro a ţinut două frumoase conferinţe in­structive. La ultima serbare s'a re­prezentat cu mult succes, de către membrii societăţii, p esa teatrală „Zile vesele după război" a marelui scriitor şi academician M. Sadoveanu. \

Pentru reuşita serbărilor şi a repre­zentaţiilor teatrale este vrednic de amintit concursul d-şoarei Ana Ga-rabet, Elena C. Popovici, Maria Gri­goreanu şi al d-lor Gh. Scarlat şi C. Dimitriu.

In ultimul timp s'au ţinut intere­santele conferinţe ale d-lor I. A. Torna directorul şcoalei primare, despre „Conlucrarea şcoalei şi a familiei în buna creştere a copiilor", a d-lui Dr. Mhai Florescu despre „Cum trebue să ne ferim de bolile molipsitoare",

şi o frumoasă scenă pentru specta­cole datorită dlui A. S. Marian ad­ministratorul fermei, care a contribuit şi cu o apreciată sumă de bani. Nu­mărul membrilor înscrişi sunt 290 din localitate, satele învecinate şi Iaşi.

In sprijinul societăţii au venit dnii Gr. L- Trancu cu suma de 1000 lei şi mai multe cărţi, d l N. Iorga cu 100 volume (cărţi şi broşuri), anele Bănci din Iaşi şi Roman, d-1 I. Ma­curof absolvent al sc. comerciale su­perioare cu 200 cărţi donate din bib­lioteca sa şi mai mulţi din membrii societăţii şi unii autori, cu contribuţii mai mici,- precum şi marile aşezâ-mântur; de cuitură arătate mai îna­inte. Şcoala profesională de fete „Elena Doamna" de sub conducerea dşoarei Eugenia Tessaro a format multe puncte din programurile ser­bărilor şi şezătorilor, demne de re­levat cum au fost reuşitele şi admi­rabilele tablouri alegorice, dansurile, piese de teatru, ş. a.

Cercul este acum condus, conform statutului ce-1 are, de un comitet com­pus din: d-1 I .A. Torna, profesorul şi directorul şcoalei primare de băeţi, preşedinte. D-l I. Torna este un vechi luptător pe táramul culturei; de peste 20 ani lucrează neîncetat începând odată cu cariera sa de dascăl şi pe aceia de luminător al poporului; In cuprinsul jud. Iaşi fiind bine cunoscut prin activitatea extra-şcoiară ce a

treaga lume intelectuală a Iaşilor; d-1 Raul I. Tessaro avocat şi doctorand în drept, este întemeetorui acestei societâu culturale care a luptat ne­întrerupt, cu dragoste, muncă şi sacrificii pentru susţinerea şi propă­şirea ei; d-1 Octav Filipescu. biblio­tecarul cercului, care regulat în zilele de Marţi, Joi şi Duminică, precum şi sărbătorile, şi-a destinat o parte din timpul săptămânii pentru a sta cu bună-voinţa la dispoziţia cetitorilor; este un vrednic, conştiincios şi zelos muncitor în materie de administraţie, cancelarie şi gospodărie. D-1 Dim. Stamatelache, casier, a dat un frumos concurs prin conferinţele ţinute şi prin preparativele pieselor de teatru; dna Ecaterina Dimitriu, institutoare, cu elevii ce i-a pregătit • cu, învăţare de uşoare piese de teatru şi cântece, a contribuit mult la reuşita serbărilor, dşoara Elena Popovici a adus un preţios sprijin mai cu seamă ca una din cele mai bune şi apreciate coriste; apoi dnii Aurel Ionescu, Nicolae Stamboliu şi C. Samandi au dat cu multă voie bună, sprijin în mişcările culturale ale cercului. Astfel condas, cu greu dar cu speranţa că vom iz­buti fiind ajutaţi şi de alţi buni ro­mâni, vom adăugi neîncetat, aportul muncei şi a îndeletnicirilor noastre.

Aducem prinos de laudă, cinste şi mulţumire acelor ce ne-au dat con­cursul; solicităm sprijinul pe orice cale acelor ce vor afla prin acest mare' şi răspândit ziar cultural, despre ac­tivitatea noastră şi nădăjduim că aşa cum am format acest cerc în acest pitoresc şi retras orăşel al Moldovei, înjghebat din năzuinţele şi aspiraţiu--nile înălţătoare a unui mănunchi de fii buni, va deveni încetul cu încetul o candelă dătătoare de căldură în su­flet şi de lumină în minte, străluci­toare de bine, util şi frumos. A. M.

S C U I i P r O R Í I ^NOŞTRI

SCRIITORUL BRATESCU-VOINEŞTI de 1. Dimitriu, Bârlad

Din bogăţiile pământului P u ţ i n e ţ ă r i s u n t pe l u m e în­

zes t ra te de n a t u r ă c u a t â t e a bo­găţ i i ca ţ a r a n o a s t r ă . Ţ a r i n a îşi a r a t ă dă rn i c i a b u n u r i l o r ei la fiecare p a s a t â t p r i n p roduse le vegeta le , c ă r o r a le dă v ia ţă , cât şi p r in v a r i e t a t e a nes fâ r ş i t ă de v ie ţu i toa re pe cari le h r ă n e ş t e . Aceste bogăţ i i sun t în văzu l tu­t u r o r şi toa t ă l u m e a t r age fo­loase depe u r m a lor ia r în sâ­n u l p ă m â n t u l u i s t a u a s c u n s e comor i tot a ş a de pre ţ ioase . E vorba de apele minerale ale is -voare lor t ă m ă d u i t o a r e , ca r i r ă ­s a r d in cutele ascunse ale tu tu ­ror m u n ţ i l o r şi p ă d u r i l o r noas ­t re . Cele ma i m u l t e isvoare mi­nera le a u fost descoperi te dea-bia în u l t imele decenii şi unele d in ele nici p â n ă a c u m n ' a u fost valorif icate î ndea juns pen­t ru t rebu in ţe le suferinzi lor . — Sunt o m u l ţ i m e d e boale — şi unele ch ia r d in cele ma i grele — cari se vindecă s au se îmbu­n ă t ă ţ e s c cu o repezic iune uimi­toare p r i n î n t r e b u i n ţ a r e a ace­stor isvoare, a căror pu te re mi­r a c u l o a s ă a a juns în une le lo­cur i să se bucure de o faimă l egenda ră şi s ă a t r a g ă bolnavi deia d e p ă r t ă r i mar i , încă îna in­te de a fi s tud ia t e şi r ecoman­d a t e de oamen i i de ş t i in ţă , cum a u fost de p i ldă apele delà Bor-secul d in Trans i lvan ia , vizitat de Vasile Alecsandr i încă pela a n u l 1840.

Descoperi te adeseor i de s impl i ţ ă r a n i s au ciobani î n d r u m u r i ­le lor p r i n m u n ţ i , înce tu l cu în­cetul apele mine ra l e au a t r a s a t en ţ i a medic i lor şi t u t u r o r a-ceiora cari îngri jesc de s ă n ă ­t a t ea pub l ică şi p a r t i c u l a r ă şi care le-au cap ta t î n rezervoare şi în b-asinuri, p u n â n d u - l e i a dispoziţ ia bolnavi lor . S u n t m u l ­te boli car i t r ag foloase pe u r ­m a în t r ebu in ţ ă r i i apelor mine ­ra le , deaceea c u m încep că ldu­r i le verii bolnavi i se î n d r e a p t ă s p r e s ta ţ iun i le ba lneare (locu­r i le de băi) . După răsboi aceste bă i a u cău ta te şi m a i m a r e , pen­t rucă răsbo iu l a creia t o m u l ţ i ­m e de suferinzi şi a î n r ă u t ă ţ i t s t a r e a celor car i e r a u bolnavi şi ma i î na in t e .

ş i — luc ru n a t u r a l — cu cât o s t a ţ iune b a l n e a r a e m a i cău­ta ta , c u a tat e m a i s c u m p t ra-iuj acolo, aşa că une ie bai s u n t viii Late n u m a i ue o a m e n i cu uure ue m a n ă . L>ar exista, ape, ca i i ueşi au o pu t e r e t ă m ă d u i ­toare I o a n e m a r e n u s u n t încă ues tu i de m u e cunoscu te u in l ipsa de rec lamă . Aici se voi- în ­d r e p t a acei car i n u d i spun de mij ioace sa se ducă în local i tă­ţile t rocventa te ue cei car i pe langa îngr i j i rea s ănă t ă ţ i i c a u t ă şi d i s t r ac ţ i e cost is i toare.

ibunt in s t r ă i n ă t a t e une le ape mine ra l e l a car i a l ea rgă bol­n a v i u in toate pă r ţ i l e lumi i şi p u t e m spune ca afară poate ue Karilisbadttl u in Cehoslovacia n u exis tă nici o s t a ţ i u n e bal­n e a r ă î n s t r ă ină t a t e , fa ţa de ca­re sa n u g ă s i m u n a a s e m ă n ă ­toare l a noi, cu p u t e r e de vin­deca re cel p u ţ i n to t aşa d e m a ­re . Când vom reuş i s ă ne facem cunoscu t e î n s t r ă ină t a t e apele noas t r e mine ra l e o p a r t e din bolnavi i aceş t i a vor veni s ă po­puleze î n d e c u r s n l verii şi loca­l i tă ţ i le noas t r e de cu ră şi d in legă tur i le aces tea ne facem pe de o p a r t e cunoscu ţ i în a l te ţăr i i a r pe de a l tă pa r t e ne î m b u n ă ­t ă ţ i m s t a r e a economică. Dacă p â n ă a c u m n ' a u p rea veni t s t r ă in i l a băile delà noi, cauza a fost l ipsa de confort, ad ică l ipsa de locuin ţe şi de r e s t au ­r a n t e igienice în m u l t e d in lo­ca l i tă ţ i le de care vorbim. Dea­ceea locuitori i d in s ta ţ iun i le ba lnea re fac u n serviciu n u nu ­m a i ţă r i i ci şi lor, îngr i j indu-ş i cât m a i bine casa în care s ă dea a d ă p o s t u l necesar , r ă sp l ă t i t du­p ă mer i t 'de v iz i ta toru l r o m â n sau s t ră in , oare va veni să-şi cau te s ă n ă t a t e a în ţ a r a n o a s t r ă p r imi toa re . Dr. AVREL VOIM?.

CRONICA СИАІОѴЖАЖА

Jocuri româneşti (Din judeţul Bacău) culese de GABRIEL T. BRUMĂ învăţător

I n c iuda v remi lo r de n e m ă r ­gini t egoism şi m a t e r i a l i s m ce ca rac te r i zează diversele r a m u r i d e act iv i ta te , v i a ţ a c u l t u r a l ă e s i n g u r a care, l u p t â n d din greu cu nevoi d e tot felul, se a f i rmă to tuş i s ăd ind necon ten i t în spi­r i t u l mu l ţ ime i s e n t i m e n t u l de iubire , a d e v ă r şi f rumos pe care se în temeiază tot ros tu l vieţei n o a s t r e p ă m â n t e n e .

E văd i t l uc ru că şcoaiele — a t â t e a câte le avem — au deve­n i t n e î n c ă p ă t o a r e şi azi n u m a i co re spund decât foarte p u ţ i n nevoiei imper ioase de in s t ruc ­ţie şi educaţ ie m o r a l ă - c u l t u r a l ă ce r e c l a m a t ine re tu l nos t ru , ră ­m a s în afară de .bar ie re le ei.

Dator i t ă aces tui n e a j u n s cu m u l t ă sat isfacţie, vedem cum pe a iocurea — in mij locul nos­tru — a lua t fi inţă u n cu ren t Ue c u l t u r a „ext ra-şcolară" care se m ă r e ş t e şi-şi ueschide ( i d in zi în zi u n d r u m tot m a i ' l a r g , a v â n d ca obiectiv m ă r e ţ u l scop de a r is ipi va lu l ignoran ţe i pe care de vreme înde lunga tă , se clădesc în i i i . n a tot soiul de ile­gal i tă ţ i .

e x e m p l u l aces ta — la Craio-va — l-au d a t câ ţ iva „ ideal iş t i" car i , cu u n a n ma i îna in te de d e c l a r a r e a războiu lu i nos t ru p e n t r u în t reg i rea n e a m u l u i , au p u s bazele societăţei „Pr ie ten i i ş t i in ţe i . " P l ă m ă d i t ă în m o m e n ­te de grea c u m p ă n a când pe c â m p u l de lup t ă al b ă t r â n e i Eu­rope se d i s p u t a încă soa r t a po­poare lor subjugate , aceas tă so­cietate c u l t u r a l ă ş H a î nch ina t ap roape î n t r e a g a s a act iv i ta te idea lu lu i na ţ iona l , r ede ş t ep t ând p r i n conferinţele ţ inu te f lacăra vie de p a t r i o t i s m a fiilor ţă re i car i , cu câ teva clipe m a i tâ rz iu , au în făp tu i t Komănia-Mare , vi­sa t ă de a t â t e a genera ţ i i .

D u p ă ce b u b u i t u l îngrozi tor a l a rme lo r de l u p t ă a înce ta t şi victor ia a î n c u n u n a t f run tea popoare lo r civilizate, socie ta tea ,Pr ie teni i Şt in ţe i ' şi-a r e începu t d in nou ac t iv i ta tea însă de a s t ă da t ă , cu o extens iune m u l t m a i m a r e i a t ă de t recut . Astfel, săp­t ă m â n a l , în p rezen ţa u n u i n u ­meros aud i t o r i u se ţ in r egu l a t confer inţe , in care se desvol tă subiecte var ia te de ş t i in ţă şi li­t e r a t u r ă .

I n sezonul iermei t recu te , în localul bibliotecei şi muzeu lu i „Aman" , a funcţ ionat de a s e m e ­nea „Univers i t a tea l iberă" — de trei ori pe s ă p t ă m â n ă — ale că­rei pre leger i au fost a scu l t a t e de n u m e r o ş i cetă ţeni .

P a r a l e l cu aceas tă ac t iv i ta te , socie ta tea „Pr ie ten i i Ş t i in ţe i" — p r i n ha rn ic i i ei conducă to r i — duce c u v â n t u l său şi în oraşe le m a i p r inc ipa le din B a n a t şi Ar­dea l u n d e li-se face o p r i m i r e de vie şi a d â n c ă s impa t ie .

Nevoia abso lu tă pe care o s imte aceas tă societate e aceia de a-şi avea localul s ău p ropr iu . Şi in aceas tă d i rec ţ ie conducă­tor i i ei n u s 'au lăsa t m a i pre jos . In f runte cu d-1 dr. Laug ie r în ca l i t a te de preşed in te , s 'au hotă­r â t şi chiar s 'a p u s în v â n z a r e o emis iune de a şa zise „pietr ice­le" în valoare de câ teva mil ioa­ne cari , spre b u c u r i a t u t u r o r , s u n t c u m p ă r a t e de publ ic .

Tot în aces t scop, se organ i ­zează d in când în când audi -ţ iun i muz ica le ş i şezători .

I a t ă n u m a i în câteva r â n d u r i u n în t r eg . ş i r de fapte — n u de-vorbe — porn i t e d in î n d e m n u l in te lec tua l i lor g r u p a ţ i în j u r u l Societăţ i i „Pr ie ten i i Şt i in ţe i ." Se cuvine deci n u n u m a i craio-venilor, d a r t u t u r o r ce tă ţeni lor

l) Raţa Z) Surba Ц Bătuta «> Hora

din Oltenia şi de p r e t u t i n d e n i , să spr i j ineaseă cu b u n ă v o i n ţ ă aceas tă p u t e r n i c ă în jghebare cu l tu ra lă , spre a-i d a p u t i n ţ a să-ş i r ă s p â n d e a s c ă cât m a i m u l t c u v â n t u l său , p â n ă în cel m a i î n d e p ă r t a t că tun .

Sub ausp ie iu l soc ie tă ţe i „P r i e ­teni i Ş t i in ţe i" d in local i ta te , Du­minecă 11 Mai, în sa l a T e a t r u l u i Naţ iona l , d-1 Ştefan Boţoiu, a-vocat şi publ ic is t , a ţ i n u t o fru­m o a s ă confer in ţă desp re : „Li­t e r a t u r a şi a r t a d r a m a t i c ă . "

D u p ă ce con fe ren ţ i a ru l a a r ă ­ta t cât se poate de l ă m u r i t c u m a fost în ţe leasă aceas t ă a r t ă l a diferite popoa re — s i n g u r a oare î n t runeş t e la u n loc toa te m a ­nifestăr i le sufleteşti , — rapor -t ându-se l a cei m a i vechi sc r i i - ' tori, a r a t ă d r u m u l greş i t pe care a a l u n e c a t o p a r t e d in scri i tor i i de azi, p u n â n d în scrieri le lor m a i m u l t r e a l i s m si foarte p u ţ i n s e n t i m e n t a l i s m . •

Scrier i le aces tea — încheie d-sa — lipsite de f r u m u s e ţ e a s e n t i m e n t u l u i care mişcă , îşi găsesc locul în abisu l bana l al superf ic ia l i tă ţ i lor cari a l ea rgă fără n ic i u n obiectiv pe c â m p u l l i t e ra tu r i i noas t r e .

Pub l i cu l care a lua t p a r t e î n n u m ă r m a r e la aceas t ă confe­r in ţă , a r ă s p l ă t i t pe d-1 Boţoiu cu ap lauze repota to .

— In sa loanele P a l a t u l u i ad­min i s t r a t i v , î ncepând delà 12 ' Mai a. c , s 'a deschis expozi ţ ia de p i c t u r ă a d-nei Bica I. S t ano-vici.

— I n ziua de 19 Mai p ă r i n t e ­le A r c h i m a n d r i t Galact ion D. Cordun, şeful se rv ic iu lu i re l i ­gios şi al p r o p a g a n d e i c u l t u r a l e C. F . R., a desvol ta t în prezen­ţa funcţ ionar i lor Di rec ţ iune i IX-a Regională d in aces t o raş , o i r u m o a ş ă confer inţă cu ca rac -ter-ono ra l -religios.

In cuvin te mişcă toa re , făcând o c o m p a r a ţ i e a s u p r a man i fe s ­tă r i lor exter ioare — din p u n c ­tul de vedere m a t e r i a l — ce ca­rac te r i zau viaţa s e n i l ă în tre­cut, — n e d e s p ă r ţ i t ă de cea m o ­ra lă — P ă r . A r c h i m a n d r i t schi­ţează pe cea ac tua lă , d e p r i m a t ă din temel ie de n e n u m ă r a ţ i i , s t r ă in i ce i -am p r i m i t oda tă cu în făp tu i r ea Românie i -Mar i u n ­de, cu adevăra t , curge lap te şi mie re .

S'ar comite o m a r e g reşea lă dacă — d u p e c u m se svoneş te aceas tă ins t i tu ţ i e din cele m a i i m p o r t a n t e p e n t r u in te rese le obşteşt i , s 'ar conces iona u n o r a s e m e n e a s t r ă in i ca r i n u m a i bi­nele n u ni-1 vor avea .

Gându l li 4 c u n o a ş t e m cu toţ i i depe a c u m : a-şi sa t is face i n t e ­resele lor — persona le — şi ale ţăre i în car i s 'au n ă s c u t şi de care-i leagă toa tă d ragos tea .

In a t a r e caz, c â n d e l e m e n t u l s t r ă i n c a t ă pe orice cale s ă co­pleşească pe cel de baş t i nă , e abso lu tă nevoie ca fii suf le teş t i ai acestei ţ ă r i ce ocupă func­ţ iun i a t â t super ioa re câ t şi in ­ferioare î n aceas tă ins t i tu ţ ie^ să-şi î ndep l inească cu t o a t ă b u ­n ă v o i n ţ ă şi d e v o t a m e n t servic i i ­le ce li-js'au înc red in ţ a t , c ă c i t r ebue ş t iu t de to ţ i a d e v ă r u l :

De m o d u l r e g u l a t cu care vo r funcţ iona t r enu r i l e şi î n genere toate serviciile C. F . R., este le­ga tă şi p r o b l e m a î m b u n ă t ă ţ i r e i s i tua ţ ie i m a t e r i a l e a p e r s o n a l u ­lui respect iv .

D u p ă s fâ r ş i tu l acestei f ru­moase confer in ţe , s'a î m p ă r ţ i t funcţ ionar i lor — în m o d g r a t u i t — diferite b roşur i cu ca rac t e r moral - re l ig ios .

ILIE PĂSCULESCU

K A I. CLUJ, STRADA ŞAG UNA Nr. 14

Cel mai vechi depozit de piane al României Mari «2

TELEFON 419 TELEFON Fondat 1870 Fondat 1870

R e p r e z i n t * e e l e m a i r e n t r a i t * f a b r i c i : F ë r s t e r , S t i n g i , Y i i t h

ае р*ш*е comand ; Bösendorfer, Ibach, Steinweg, etc., etc.

ве atu tn depozit. Piane şi Pianine întreprinde: Renoveri speriate, acordări, trans­portări, împachetări ţi predări pe căile ferate.

Se poate privi, nenumărate »crisori de recunoa­ştere. — Acordatorul Conservatorului, Operei Române, Institutului „Marlanum" precum ţi

liferantul tuturor InetUuţUinUor de Stat.

Pagina 4 CV LTV RA POPORULUI Numărul 62

S € R I S O R I D E L A O R A Ş E Din Lugoj (Banat)

Corul bisericesc al profesorului Fr. Huliu din Beiuş, In turneul său între­prins, s'a oprit a treia zi de Paşti şi în oraşul nostru. Programul a fost format din 15 bucăţi de muzică bise­ricească, dintre cari 12 erau ale diri-gentului Huliu; Corul, deşi redus ca număr, s'a prezentat cât se poate de bine. Publicul de faţă a avut prilejul să admire o executare precisă şi o nuanţare perfectă, rezultate din iscu­sinţa dirijorului, care la rândul său era secondat de disciplina, voinţa şi aten­ţiunea încordată a coriştilor. A fost răsplătit de furtunoase aplauze. După concert a urmat o masă în sala 0 -telului Dacia, la care au luat parte corul Lira şi mai mulţi intelectuali din Lugoj. '- P

DÏN REGHIN (JUD. MUREŞ) Se apropie timpul învieri, timpul

deşteptării din grea letargie a ro­mânilor de pe aceste plaiuri ale Mureşului superior şi în special al românilor din oraşul Reghin. Din ce în ce se mai apropie şi vizitează aceste locuri, călcate odi­nioară de picioarele unui Petru Maior, luceafăr al cărui lumină străbueeşte şi va străbuci multă, foarte multă vreme printre veacuri, inimi nobile, adânc cunoscătoare a sufletului acestui popor românesc.

înzestraţi cu o cultură frumoasă, primită delà marii noştri români, tinerii universitari au înţeles pe deplin faptul, că un popor fără cultură e menit peirei şi astfel cu bunul gând de salvatori s'au în­dreptat şi în spre Reghin, înprăş-tîind lumina lor, cultura lor naţio­nală, binefăcătoare în acest ioc, sădind în sufletele româneşti dra­gostea de patrie, neom şi cu un cuvânt de tot ce e românesc.

Comedia: „Nodul Gordiun" de V. Al. Jean, reprezentată de tinerii universitari pe seena teatrului din Reghin în seara de 1 Mai a produs o mare bucurie.

Din punctele programului acestei serate artistice mai sunt de însem­nat versurile declamate de studen­tul în drept dl Vasile Vertan-Părâu: „Sâmburele" de Basarabescu, apoi cântecele cântate de d-1 Ştefan Székely, tenor liric.

Fapta tinerilor studenţi merită mai mult decât laudă. I-am primit şi-i vom primi totdeauna cu cuge­tul senin, cu braţele deschise şi cu suflet românesc. Sămânţa lu-minei ce o împrăştie între noi nu va fi căzută pe piatră, ci în ogorul bun unde va încolţi, creşte şi în­flori şi va da roade la timp.

Cercetaţi-ne cât de des, voi, floarea şi fala nemului românesc.

SIMEON Rl'SU DIN COŢMANI (BUCOVINA)

Cu prilejul sărbărilor şcolare, d-1 revizor şcolar Teofil Reus, a în­ceput a da sfaturi locuitorilor din judeţ, îndemnându-i să se lase de băutură. Cuvintele rostite de d-sa au fost primite cu multă însufleţire de către populaţie, care în multe sate au şi luat hotărârea de a nu mai bea. E de notat că în judeţele de peste Prut să bea numai rachiu tare de 70, 80 grade şi în cantităţi foarte mari. De aceia salutăm în­ceputul d-lui revizor şi aşteptăm ca preoţii noştri, să-şi îndrepte şi ei privirele spre popor şi să vadă dacă n 'ar fi timpul să intervină şi ei. Acelaş lucru îl aşteptăm şi delà autorităţile celelalte.

— In ultimul timp un incident regretabil s'a petrecut în localul clubului român „Unirea" D-l M. Mironovici a insultat pe dl V. Pavel, amândoi membri ai clubului. Inci­dentul a fost provocat de dl Miro­novici. Un juriu de onoare va de­cide. Noi vom mai reveni, de oare ce, astfel de incidente s'au mai în­tâmplat şi fiind că ele interesază intreaga populaţie din judeţul nostru. Aşteptăm mai întâi hotărârea ju­riului.

— In ziua d e . 18 Mai s'au pus bazele unui club vânătoresc. Adu­narea generală a avut loc la dl Dr. Oscar Josan, preşedintele ju­decătoriei Coţmani.

Societatea muzicală „Doina" şi-a reînceput repetiţiile în vederia con­certelor ce va da în vara aceasta.

Se vorbeşte şi de un turneu (că­lătorie) prin toată Bucovina şi la Iaşi, unde va da două festivaluri la Ateneul Popular din Tataraşi.

A. B. DIN ISMAIL

In ziua de 8 Mai au "sosit în Ismail — venind dinspre Galaţi — cu vaporul „România Mare", elevii şi elevele şcoalei normale mixtă * Andrei Şa2una" din Sibiu, sub conducerea d-lui Dr. Vasile Stan, directorul şcoalei. La debarcader au fost întâmpinaţi de autorităţile civile şi militare, precum şi de şcolile primare şi secundare, în frunte cu muzica liceului de băieţi şi a Reg. 28 infanterie. Excursio­niştii în număr de 110, au stră­bătut străzile oraşului, conduşi de corpul profesoral din localitate.

Deşi vizita nu a fost anunţată oficial — deoarece Ismailul nu era trecut în programul excursiei — totuşi s'a făcut o frumoasă primire iubiţilor noştri fraţi din ţinuturile ardeleneşti. Şi aceasta datorită ini­mosului profesor Ionescu Fulger, care a îndemnat pe excursionişti să viziteze şi Basnrabia, pentru a se întări legăturib de prietenie între românii din Ardeal şi cei din Basarabia. Delà debarcader — şi după.ce au parcurs bulevardul „Re­gina Maria", oaspeţii s'au îndreptat spre catedrală, unde s'a oficiat un serviciu divin, Ia care corul şcoalei a dat răspunsurile sub conducerea cunoscutului eornpozitcr ardelean Timotei Popovici.

După slujba bisericească, ex ur~ sioni?tii au vizitat liceul de fete, seminarul şi şcoala normală. La ora 6 au luat masa la şcoala nor­mală unde au toastat d-nii : Pr. Leu, directe* ul Seminarului, I. BaLuitofr, directorul şcoalei normale, Torna Bejan, directorul şcoalei medii, M. Coi/Staiitinescu, ajutor de primar şi N. Stănescu, revizor şcolar. Mul­ţumeşte îa cuvinte bine simţite dl Stan Vasiie, directorul Şcoalei Nor­male din Sibiu.

La ora 9 a urmat un impunător concert în sala „Gavriil Muzicescu", sub conducerea d-iui Timotei Po­povici. In prima parte s'au executat arii religioase. Dl Timotei Popovici, directorul corului Mitropoliei orto­doxe din Sibiu şi compozitor mu­zical, a condus neînchipuit de fru ;

mos. In partea II. şi III. s'au exe­cutat arii populare de o frumuseţe pe care numai sufletul poporului românesc o înţelege. Timp de două ceasuri am plutit între vis şi reali­tate. „ Cântecul de leagăn", „Frunză verde de trifoi", „ne-au deşteptat în suflet melancolia clipelor petrecute altădată la ţară, în sânul naturei. S'au remarcat: d-ra Paraschiva Luca (soprană) care posedă o voce dulce şi care a cântat cu nemai pomenită duioşie, apoi Leia Popo­vici şi Victoria Stiue, precum şi loan Macarie (bas). Un public mare a luat parte la acest frumos con­cert.

A doua zi excursioniştii au plecat cu acelaş vapor spre Galaţi şi de-acolo mai departe la Sibiu.

Í0RÖ !FR. BUCA.

DIN BĂLŢI (BASARABIA) Asociaţia funcţionarilor publici din

localitate, datorita destoinicei condu­ceri a energicului ei preşedinte, Ori-ghent Carp, poliţaiul oraşului, deţine în acest oraş un loc de cinste din punctul de vedere al mişcărei cultu­rale. Aşa în seara de 10 Mai, la se­diul Asociaţiei a avut loc un mare şi frumos festival liierar-muzical.

Dl O. Carp, preşedintele Asocia­ţiei a rostit o conferinţă «Cuiburi de imoralitate şi desfrâu", prin care a biciuit moravurile societăţii de azi. Au urmat apoi producţiile muzicale ale societăţii corale „Simion Murafa" sub dibacea conducere a dlui G. Pa-ranici, profesor secundar şi un solo de pian bine executat de dna Elena Begun, profesoară la conservator. Dl Traian Cristescu, publicist a citit 2 schiţe originale „Prieteni din copilă­rie" şi „Soluţia lui conul Iorgu". Vio­loncelistul dl Iosef Feldman, absolvent al conservatorului din Praga, a exe­cutat cu măestrie două sonate de Beethoven. A spus snoave dl Mihail Dăscălescu, iar dnii Arămescu, Ba-

bici şi Svarţman au complectat pro­gramul acestui reuşit festival cu fru­moase bucăţi cântate din flaut, piano şi chitară. In numeroasa asistenţă am remarcat pe dnii Popovici sena­tor de Bălţi, St. Sadovici primar, protoereul Ion Bălteanu, M. Petrov judecător de instrucţie cu dna, Ion Galaescu directorul prefecturei, Mu-ramevici profesor de liciu cu dna, Ropală, Vălcu, Liţu, Gărlea, Teliman, profesori secundari, căpitan Mivra-chi, Artur Cristea cu dna, R. Moro-ianu cu dna, Tincu advocat, Ion Petru cu dna, Lucuţ şi alţii. c.V.U.

DIN PLESNITA (JUD: DOLJ) In întâia zi de Paşti elevii şcoalei

normale de învăţători din Craiova, sub conducerea dlui profesor de ro­mână, Ilie Gelep, au organizat o frumoasă serbare în orăşelul nostru pentru a se strânge fonduri necesare unei excursii proiectate.

Succesul şi material şi moral a fost atins.

Serbarea a fost deschisă prin două coruri dirijate de elevul Mitruţoiu că­ruia nu putem să-i aducem decât laude pentru reuşita Ior.

Au urmat apoi declamaţii unde s'a distins elevul Bănică şi monoloage cari au stârnit admiraţia publicului pentru elevul Epure.

Elevii au jucat comedia „Vicleniile lui Scapin".

La ora 1 terminându-se serbarea a fost urmată de bal care a durat până Ia ora 6 dimineaţa, când elevii artişti au plecat lăsând o dulce amin­tire pleşnicenilor. Intre acte şi în bal a cântat orhestra compusă din elevii şcoalei nornale condusă de ele­vul Mitruţoiu şi care orhestra a mul­ţumit cu prisosinţă pe cei de faţă.

Urăm tinerilor muncitori succes în toate părţile pe unde vor merge.

A doua zi de Paşti urma să aibă loc un matsch de footbal Intre echi­pele: Titanii din oraşul Plesnita şi Rovine-Griviţa din Craiova pe tere­nul sportiv din Plesnita.

Cu această ocazie din iniţiativa d-lui Ion Manolescu preşedinte al soc. sportive din Plesnita s'a organizat o serbare sportivă.

Au avut loc concursuri cu împărţiri de premii :

Mişcări de ordine, elevele pensio­nului „Renaşterea" din Plesnita.

La dispoziţia publicului : Sărituri în înălţime, premiul I a fost

luat de d. R. Bovaci sărind 165 cm. Alergări de viteză dl Covaci pr. I. Aruncări cu discul, dl Vasilescu pr. I. Aruncări cu greutatea dl T. Milo-

van care a deţinut recordul in Ro­mânia cândva, a luat premiul I.

Matchul de footbal a fost cu ca­racter amical. S'a observat, inferiori­tatea echipei Titani faţă de Rovine-Griviţa, care a ajuns la maturitate, Titanii, fiind o echipă tânăr înfiinţata, iar elementele fiind copii.

Matchul s'a terminat cu învinge­rea Titanilor la 1:0

Cu această ocazie s'au deşteptat minţile pleşniţenilor pentru sport.

Să sperăm că vor contribui în mai mare măsură cu concursul lor material şi moral pentru atingerea scopului urmărit de societatea spor­tivă. Giurcă R. C.

Slujitorii ţârii Dăm aici chipul unui vrednic jan­

darm, şef de post din Tihaţa, Bu­covina,

Vreme de 7 ani, el serveşte acest post din creerul munţilor, înconjurat

PIATRA VÂNĂTĂ foarte ieftină în orice cantităţi, se află la:

Departamen­tul maşinelor Sibiu, Str. Sărei 22 — Mediaş, Piaţa Cazar-mei 15 — Sighişoara, Str. Baier 47—T^IHn-reş , Piaţa M. Viteazul

PLUTONIER HOLZTRAGER

de cele mai mari primejdii. Acest conştiincios jandarm a înţeles ca prin zel şi energie să asigure călătorilor trecerea periculoasă pe şoseaua care străbate prin păduri seculare peste Măgura şi leagă Ardealul cu Buco­vina. Asemenea acest jandarm a des­coperit multe furturi şi grave nele­giuiri şi astfel a pus capăt tuturor excrocheriilor în cantonul său. Nu­mitul a fost decorat în anul 1923 cu medalia de argint pentru serviciul credincios.

Astfel de jandarmi fac cinste ţării. M.

Fapte bune de ale jandarmilor In noaptea de 3 spre 4 Iunie 1923,

jandarmul caporal Cojan Ilie delà postul Făleşti, compania Bălţi, însoţit de un sergent, se afla în patrulare pe di­stanţa Târg—Gura—Făleşti. Pe drum jandarmul a ajuns două trăsuri cu drumeţi, cari mergeau spre gară şi a mers împreună cu ele.

La un moment dat din nişte tranşee au apărut patru oameni înarmaţi ş' au oprit trăsurile, când s'au început un schimb de focuri între bandiţi şi jandarm.

Caporalul Cojan deşi rănit a con­tinuat lupta cu bandiţii, ţinundu-i la distanţă, până în apropierea gării, când tâlharii au dispărut, salvând prin aceasta viaţa şi avutul călătorilor.

Pentru acest eroism, caporalul Cojan Ilie, a fost citat prin ordin de zi pe întreg corpul de jandarmi şi înaintarea la gradul de sergent, dându-se ca pildă şi celorlalţi jandarmi. El a mai fost recompensat şi băneşte de către prefectul judeţului Bălţi, cu suma de 2 mii de lei.

De ale grănicerilor In noap t ea de 26—27 Mar t ie

a. c. p a t r u l a p iche tu lu i Cerna clin Compan ia 7-a Grănicer i „Tighin/a", c o m p u s ă d in soldaţ i i g răn icer i Manea Alex, şi R a d u Nicolae, a u s u p r p r i n s la m a l u l d rep t al N i s t ru lu i o ba rcă în ca­re se aflau 3 ră i făcători . La so-m a ţ i u n i l e legale făcute de cei 2 soildaţi, r ă i făcător i i au r ă s ­p u n s cu tocuri vii de a r m e şi grenade , r ă n i n d pe so lda tu l Ra­du Nicolae.

So lda tu l Manea Alex, deşi r ă ­m a s s i n g u r a deschis u n foc v iu a s u p r a t icăloşilor, înp iedecân-du-i să debarce pe m a l u l n o s t r u şi s i l indu-i să se retragă sp re cela i t m a l .

P e n t r u cu ra ju l a r ă t a t de sol­d a t u l Manea Alex. în aceas tă împre ju r a r e , Reg imen tu l 2 Gră­nicer i a c i ta t pe n u m i t u l so lda t p r i n ord in de zi pe reg imen t .

I n u r m a une i î nde lunga te şi neobosi te m u n c i , p l u t o n i e r u l Major Ciobanu loan , Comon-d a n t u l P lo t . 1 Grăn icer i „Malo-v a t a " d i n Compan ia 9-a Grăn i ­ceri „Rezina", a descoper i t şi p r i n s o b a n d ă de 20 hoţ i , car i se o c u p a u cu c o n t r a b a n d e , t recer i de refugia ţ i pes te f ront ieră şi fur tu r i de vite, t e ro r i zând popu­la ţ ia d in acea r eg iune .

P e n t r u fap ta f rumoasă şi ze­lul depus r e g i m e n t u l 2 Grăn i ­ceri Га c i t a t p r i n ord in de zi pe reg iment .

Serbarea societăţii acade­mice „Dacia" din Cernănţi

In ziua de Sf. Gheorghe, Societa­tea Academică „Dacia" din Cernăuţi, a împlinit 19 ani de viaţă, 19 pri­măveri de muncă grea pe ogorul na­ţional, din Bucovina. Drumul străbă­tut, a fost lung şi anevoios pe vre­mea stăpânirei austriace. Nu există sat in Bucovina, unde membrii, în zilele de vacanţe, dăruite de legi pen­tru odihnă, să nu-1 fi colindat, să nu-i fi dat un cabinet nou de lectură, o întrunire de exerciţii militare, nu­mită „Arcăşie, care mai târziu avea să lupte pentru desţelenirea ogorului lor rupt din întinsul moldovean. A-ceşti fii de plugari, cari s'au înscris în „Dacia", niciodată n-au stat în cumpene, fie chiar pe vremurile când temniţa îi ameninţa spre ogoire.

Şi... au făcut bine. când cei rămaşi, s'au gândit să-şi închine, într'o zi de sărbătoare, gândul şi rugăciunea la cei duşi din rândurile lor...

Dimineaţa, la orele 11 şi jumătate, la catedrală s'a oficiat parastasul pentru luptătorii studenţi morţi, mem­brii ai „Daciei". După masă s'a ju­cat la Teatrul Naţional cu un ansam­blu recrutat dintre membrii soc „Da­cia" frumoasa piesă „Ardealul" de dl C. Cehan-Racoviţă. Dl Racoviţă, în actul întâi, ne-a dat încâteva tră­sături de penel, de pictor maestru, întreaga fostă suferinţă a fraţilor de peste munţi. Dlui nu s'a mulţupit cu făurirea unei piese publice, cum fac aproape toţi autorii, unde să se facă gălăgie, să intervie jandarmii, arestările, etc.. Şi foarte priceput a făcut, când a ales, acel frumos ta­blou din faţa bisericii, In spre noap­tea învierii. Un simbol întreg e tot actul, care, când românii ardeleni erau mai asupriţi, unde-şi găseau alinarea dacă nu în lăcaşurile pline de nădejdi — bisericile. Dar oficiu-nea şi credinţa când luminile şi cân­tecele tărăgănate vestesc învierea al­tei lumini „Deşteptarea neamului", unde era răstignită, dacă nu, în ob­rajii încrestaţi de durere a ţăranului ardelean? Şi... trecând delà actul, care-ţi aduce aminte de zilele fru­moase ale copilării, de zilele când ca copil, Invăţa-i cu vre'un dascăl gârbovit, despre voevozii neamului — celelalte acte, îţi scurg lacrimi din belşug. Mai pe scurt, personagiile reprezintă fiecare un tip, bine prins, bine studiat menit să trăiască cât va trăi : societatea din care face parte ca apoi să rămâie pentru alte gene­raţii un document din vremuri vitrege nouă.

Piesa a avut un succes de sărbă­toare. Autorul a fost viu aplaudat de către publicul care stătea înghe­suit în sala. Şi... este un succes mare pentru un scriitor, când ştiut este, că la Cernăuţi se joacă piese şi'n faţa sălei goale. Poate că autorul „Ar­dealului" care este în deplină forţă, ne va mai da, ca dar de zile mari, vre'un tablou, din viaţa rusticanilor...

At. Mitric

Z E C E M A I L A H U E D I N

KADOi A Co. mare matjazin de vopsele Cluj, Cal. Regele Ferd. 21

T E L E I W OOS.

Cel mai bine asortat şi mai ieftin ca oriunde.

P u b l i c a ţ i u n e Societatea cooperativă Ceramica

din Şoldăneşti, depărtare 5 km. de gara Folticeni vinde fabrica de olărie şi de sobe de teracotă din această localitate. Se poate şi în­chiria pe un număr determinat de ani.

Instalaţiune nouă din 1921. Trei ateliere mari, cuptor şi frământă-toare sub acelaşi o coperemănt. Cuptor mare de cărămida chamot care arde odată şi sobe şi oale. O magazie mare cu două camere de locuit. Tipare, modele, roate de olărie etiv

Doritorii se pot adresa la „CE­RAMICA" Şoldăneşti-Foltieeni.

Ziua de 10/23 Maiu s'a sărbăto­rit cu. cea mai mare solemnitate şi în comuna aproape întreagă un­gurească Huedin, precum urmează:

La ora 10 a. m. părintele preot George Rusu a făcut serviciul divin în biserica română, la care a luat parte toată suflarea românească din loc şi jur.

Corpul profesoral al şcordei medie de stat cu toţi elevii români, cor­pul didactic al şcoalei primare cu toţi elevii romáéi au fost la bise­rica română, iar băeţii deki secţia maghiară au luat parte la servi-, iui divin delà bisericile de religii1» lor. Elevii evrei nu au fost conduşi la nici o biserică, pentrucă în sina­goga evrească nu s'a făcut serviciu solemn cu ocazii de acestea. Pe d-1 rabiner nu-1 însufleţesc chestiile naţionale româneşti şi nici ordinul administraţiilor româneşti. Dânşii ar dori-o altcum...

Au luat parte la serviciul divin d-1 deputat Dr. Andrei; toţi func­ţionarii delà administraţie în fructe cu d-1 Octavian Miron primuri-tor, toţi funcţionarii delà judecătoria de ocol în frunte cu d-1 G. Pooessu şef judecător, toţi funcţionarii dola percepţia de stat în frunte <u d-1 şef G. Pipoş, delà of. po&tal şi dda spitalul de stat ca excepţii mea câtorva şi mai cu seamă doamne şi d-soare destul de bine plătite do stat, cărora le deroagă a lua parte

la biserica româna — odată într'un an, ia 10/23 Mai.

După serviciul divin toată lu­mea pleacă la şcoală unde se fsice festivalul după program :

Corurile le face şcoala medie de Stat executate de prof. artist Ca s-ol Wismec. Iar corul şcoalei primare de Stat este condus de d-na Aug. V. Ionescu învăţătoare.

Cuvântul de deschidere este rostit de prof. Nicola Făt, care a fost foarte potrivit cu solemnitatea zilei.

Grădina de copii sub conducerea d-şoarei C. Sima s'a produs cu cele mai frumoase jocuri, cântări şi poezii.

Fetiţele el. IV. au jucat sub con­ducerea d-nei Aug. V. Ionescu jo­cul naţional „Câmpiana".

Cuvântul de încheiere la făcut distinsul institutor I. Chiuhanu cu subiectul 1 Unire 1 O unire mult dorită... după care mulţumeşte ce ior prezenţi pentru marea atenţiune ce-a dat acestei măreţe zile.

Prezenţi au fost mai muiţi streini diu provincie, din Cluj şi d-І I. Terec s revizor de plasă, cari s'au reîntors mulţumiţi da fele văzute şi auzite de elevii ambelor şcoule şi a grădinii de copii.

Corpului didactic din Huedin i-se cuvine laudă pentru zdu l ce îl desvoaltă aici în mijlocul streinilor arătând ce poate face şcoala de stat românească. CORESPONDENTUL

C ă r ţ i ş i reviste pr imi te Ateneul român din Dorohoi:

Cuvân t ţ inu t în z iua de 29 Ap­ri l ie 1-91 i, cu ocazia i n a u g u r ă r i i A teneu lu i r o m â n d in Noua-Su-liţa, ros t i t de G. G. Burghele , p reşed in te le Ateneu lu i r o m â n din Dorohoi .

Prostituţia şi Boalele veneri­ce de dr. Dominic S t anca şi dr. Aure l Voma. Cluj, Tipograf ia Bornemisa . P r e ţ u l 12 lei.

Eugenia şi Igiena naţiunii de dr. A. Voina, Cluj .

Buletinul Institutului de lite­ratură pe 1921—22. P a r t e a II Crit ica L i te ra ră . Bu le t i nu l No. 10—13. Bucureş t i , s tr . Câmpi -i ioanu 9. P r e ţ u l 25 de lei.

Biblioteca Revistei „Drum Nou": No. 1. îndrumătorul evan­ghelic, de dr. Oprea Săndulescu , T. Măgurele . P r e ţ u l 5 lei.

• V I E de vânzare

situată la 4 km. de Galaţi şi IV2 km. de gara Bărboşi. în întindere de 2V2 ha. plantată cu 8000 (opt mii) butuci viţă cele mai alese varietăţi, ©to­nei , I*asatutts, M u s ­cat of Alexandriner, etc , totul pe spalier de 3 rân­duri sârmă galvanizată, si 1 J hectar teren arabil. Casa de lo­cuit compusă din 3 camere stă­pân, antreu, şi trei camere ser­vitori, bucătărie, teraeă beto­nată, precum şi cramă, pivniţă, grajd pentru doi cai.

De asemeni se predă imediat şi vase pentru vin în capacitate de zece mii litri, presă de stru­guri (teasc), călcător, precum şi toate instrumentele necesare culturii viei, săpi, târnăcoape, casmale.etc, cât şi un docar, un tilbury, căruţă şi un cal.

Total pentru suma de lei 600,000, cu înlesniri de plată.

Amatorii serioşi se vor a-dresa maiorului : TEODOR S T A Y RICA S t r . Sf . V i n e r i f»r. 1 3 l a G a l a ţ i -

I n t e r m e d i a r i e x c l u ş i .

* 0 instalaţie de băcănie corn plecte de vânzare. Condiţii avan tagioase. Relaţiuni se pot delà administraţia ziarului.

lua

No. 2. S tud iu economic, social şi s jmi îar a i reg iune i carboni ­fere Dâmbovi ţa de dr; I. Piesa , Tg.-Măgurele, p r e ţ u l 10 lei.

A n u a r u l l iceului Ştefan cal Mare d in Suceava, pe a n u l 1922—23, de V. B u r d u h o s , di­rector .

N u m ă r u l Jubi lar de 25 ani al revistei Economică , o rgan f inan-ciar-economic, Cluj, P i a ţ a Cuza Vodă 16.

Revistn £ î amur i : D r u m Drept director N. lorga, 15 Mai, Craio­va.

Tribuna r omân i lo r de pas le ho t a r e revis tă l u n a r ă , an. I No. 4 pe April ie 924, Bucureş t i , st:', i i Iunie No. 17.

F u r n i c a , rev is tă cooperat iva -economica, a n u l 7 No. 9 pe Mai, Chiş inău, Moghil iovscaia No. 25.

Şcoala n o a s t r ă , rev is tă pedu-gogică-cul tura lă , an. 1 No. 3 pe Mai, în Zalău, jud . Să la j .

In c u r â n d Va apa re o luc ra re de ord in economic ' şi de m a r e i m p o r t a n ţ ă , î n t i t u l a t ă :

„ANUARUL GENERAL AL SOCIETĂŢILOR ANONIME P E ACŢIUNI DIN ROMÂNIA" da­tor i tă Domni lor : Dr. Gabr ie l óa-îïîelopoï, Direc torul "General al Stat is t icei Generale a F i n a n ţ e ­lor şi Comer ţu lu i Exter ior din Minis teru l de F inan ţ e , René O. Foiysu , publ ic is t şi Ion Trifu delà Banca S ind ica tu lu i Agricol Ia lomiţa .

Aceas tă vas tă luc ra re care este în curs de apar i ţ i e şi va cons t i tu i u n vo ium de circa 5ÖU pagin i şi va fi î m p ă r ţ i t ă î n Ui categorii bine dis t incte , c u p r i n ­zând numele t u t u r o r Soci s taţ i­lor Anon ime pe Acţiuni d in Ro­mân ia , în care s 'au înves t i t pâ­nă astăzi peste 23 m i l i a r d e lei, luc ru ce nu s'a ş t iu t de căt re economişt i i noş t r i în mod cert p â n ă acum.

Nu ne îndo im că aceas t ă lu­c r a r e ce va face mu l t zgomot, în toa te cercuri le este a ş t e p t a t ă cu viu in te res .

Prietenii noştri, in toate oraşele şi tâiguşoareie din România vrem să avem prieteni. Aceşti prieteni grupaţi în jurai mişcării noastre culturale, vor trebui să ue s^rie în foae : fapte bune, mişcarea culturală, artistică, economică şi industriala din locali­tatea ia care trăesc. Ştiri de aseme­nea natura in cât să intereseze inte­lectualii oraşelor, muncitorii de prin ateliere $i fabrici şi luima de la sate.

Prietenii ne vor trimite adresa lor, iar redacţia noastră le va răspunde ca au de fâcsit.

Satul Igeşti tn vremuri vechi şi noui de S. BELI, preot fi profesor

Nu depa r t e de poalele m u n ţ i ­lor car i înc ing Carpa ţ i i Bucovi­nei pe la Ciudei şi Crasna , se aş t e rne pe m a l u r i l e S i re ţe lu lu i satul răzăşesc Igeştii, în jude ţu l S toro j ine ţu lu i .

Acest sa t e u n u l d in t re pu ţ i ­nele c o m u n e răzăşeş t i ale Buco­vinei, cari a u r ă m a s r o m â n e ş t i p â n ă în zilele noas t re , în c iuda va lu r i lo r s t r ă i n i s m u l u i cari a u b ă t u t fără î n d u r a r e l a por ţ i le a t â to r sate de răzeş i d in Moldo­va de m i a z ă n o a p t e î n s t r ă i n â n -du-le cu desăvâ r ş i r e sub s tăpâ­nir i le s t r ă ine .

Sireţelul zbu rda ln i c şi neas ­cu l t ă to r de ma lu r i l e joase ale albiei sale, u m b r i t e de în t inse lunc i de răch i t ă , îşi frânge ne ­s ta to rn ic ia aici, în Igeşti , de coastele p r i p u r o a s e ale u n o r d e a l u r i p leşuve, î m p ă r ţ i n d sa­tu l în două j u m ă t ă ţ i drepte .

P a r t e a de lu roasă d inspre mia ­zăzi a fost acoper i t ă în v r e m u r i veohi cu p ă d u r i în t inse , bă t r â ­ne de veacur i , d in car i azi n ' a ma i r ă m a s nici u r m ă pe dea lu­rile d insp re Sireţel . Pe coastele şi pe vâlcelele lor goale se în­tind azi ogoare şi păscă to r i largi , p r e s ă r a t e r a r cu căsuţe le

să race d a r cura te ale ţ ă ran i lo r , c lăcaş i i boeri lor de a l t ă d a t ă ai sa tu lu i Igesţi .

P a r t e a deia miazănoapte de Sireţel e „vatra veche" a sa tu ­lui, ne tedă ca pa lma , locui tă d e „neamuri mai de viţă", mazi l i şi răzeşi , p r i n t r e ca r i s 'au să lăş ­luit , în cei vre-o 50 ani d in u r ­m ă , şi m u l ţ i oaspeţ i nepofti ţ i , .3 lege şi sânge s t r ă in .

O şosea f rumoasă , s t r ă ju i t ă pe m a r g i n i de plopi şi tei înal ţ i , s t r ă b a t e pe aici sa tu l , cât îi ţ i ­ne lung imea . I a r câ teva case vechi boereşt i , c lădi te încă du ­pă, obiceiul moldovenesc de clă­d i re , şi semnele une i î n t ă r i t u r i de cetate, ne deş teaptă , c a u n cân t ec bă t rânesc , feluri te a m i n ­t i r i d in t r ecu tu l sa tu lu i , a r ă t â n -d u - n e ca p r i n vis î n t â m p l ă r i ţ e ­su te de v r e m u r i şi î n d e m n â n d u -ne să le des luş im şi să le p r in ­dem în legă tu ră .

Dar n u e luc ru uşor să scoţi la l u m i n ă din n e g u r a ani lor d i s ­p ă r u ţ i tot t r ecu tu l u n u i sat, ca Igeştii , ori cât de d rag ţ i -ar fi, căci bă t r ân i i noş t r i c ă r t u r a r i să teş t i , n u m a i a ra reo r i aveau obiceiul de a î n s e m n a p e n t r u ş t i r ea u rmaş i lo r , pe m a r g i n e a unei psa l t i r i cu slovă veche, în­

t â m p l ă r i ma i c u m p e n i t o a r e din v ia ţ a t r u d i t ă s a u l in iş t i tă a sa­telor noas t re . N u m a i câ teva h r i ­soave vechi domneş t i , câ teva „cărţi de zestre" s au „cărţi de judecată" p ă s t r a t e î n t â m p l ă t o r sub d răgazu l u n e i case bă t r â ­neşt i , şi vre-o î n s e m n a r e s cu r t ă p r i n hâr t i i l e bisericii , ne ma i povestesc câte-o î n t â m p l a r e plă­cu tă sau d u r e r o a s ă d in va lu r i ­le t recu te ale vieţi i să teş t i .

Da r şi aceste p u ţ i n e ş t i r i şi î n s e m n ă r i , r ă m a s e d in t recut , ne a ju tă des tu l de bine, să îm­b r ă c a m sa tu l Igeşti în h a i n a în­vechi tă a u n o r v r e m u r i ce s 'au dus de mul t .

II.

Trei feluri de o a m e n i locuesc din t i m p u r i c ă r u n t e în s a t u l Igeşt i : Mazili, răzeşi şi ţărani.

Mazilii sun t treapta boerească a locui tor i lor d in sat . C u v â n t u l „mazi l " e cuvân t tu rcesc şi în­s e a m n ă „boer scos d in s lujba ţ ă r i i " . 1

In t impur i l e domnie i moldo­veneşt i t r e a p t a maz i lească se forma d in boerii „dajnici", car i p l ă t e a u dajdie la vist ier ie , deo-

1 Vezi: Codrescu: Ur icar iu l I. p . 46, hr isov, 1. Grig. Ghica din a. 1728.

sebindu-se p r i n aceas t a de „boe­rii ma r i " , scut i ţ i de dajdie, cât t imp se af lau în s lu jbă p r i n d i regător i i le ţăr i i , şi puş i apoi la s t a rea mazi l i lor , când eş iau din aceas tă slujbă. Mazilii din Igeşti, c a şi cei din al te pă r ţ i , s u n t deci u r m a ş i i să răc i ţ i ai u n o r famil i i de boeri moldo­veni, car i pe v r e m u r i a u ocupa t boeri i îna l te în s lujba ţă r i i şi au r ă m a s boer i cu n u m e l e şi cu c ins tea şi d u p ă scoa terea lor din aceste măr i r i . Urmaş i i lor nu p u t e a u fi p u ş i î n r â n d cu „pros t imea" , adecă cu locuitori i de t r e a p t a joasă, ai ţă r i i .

„Boerii n u p u t e a u fi bă tu ţ i decât de Vodă, cu topuzul , care ucide uneor i , d a r nu nec ins teş ­te n ic iodată , ei n u p u t e a u fi ucişi p r in ş t r eangu l h îd al s p â n ­zură tor i i , ci n u m a i p r i n sab ia s t ră luc i toa re a os taş i lor ; ei n u p l ă t e a u nici birul , n ic i ch iar di j ­ma, a fa ră n u m a i de a n u l c â n d u n D o m n îşi începea s t ăpân i ­rea. In sch imb D o m n u l (Vodă) p u t e a să-i cheme or icând la răz ­boiu, i a r p e n t r u s lujba os tă ­şească ce-o făceau ţăr i i , ei r ă s ­p u n d e a u că t re vis t ier ie cu u n bir scăzut (dajdia) . 1 „Domni-

1 N. lo rga : Ist . Rom. în ohip. şi icoane, Cra iova 1921, pag. 160-161.

to r i i li d ă r u i a u d i regător i lor ţă r i i s au boeri lor , moşi i în t inse , p ă m â n t u r i pus t i i şi fără s t ă p â n , s a u p ă m â n t u r i confiscate . 2

Trad i ţ i a locului , p ă s t r a t ă c u sfinţenie de bătrânii Igeştiului şi de câ t eva î n s e m n ă r i vechi, mă r tu r i s e sc , că în acest sa t s u n t băş t inaşe , d in t i m p u r i n e m a i ţ inu te min te , t re i familii de boeri — mazi l i : Răus, Râpta şi Roşea.

O car te de j u d e c a t ă d i n 7 Ap­r i l 1796 ne povesteşte o î n t â m ­p la re d in v i a ţ a une i fete de m a ­zil, c u n u m e l e I l inca B r a h ă , ca­re avuse pe-a tunc i o j udeca t ă cu c ineva la judecă to r i a d in Tâ r ­gul S i re t iu lu i . î n a i n t e a judecă­tor i lor n e m ţ i din Şiret aceas tă fată spuse că are o vârs tă , ca re m a i t â rz iu se a r ă t ă de neadevă ­r a t ă .

T r a s ă la r ă s p u n d e r e p e n t r u aceas t ă m ă r t u r i s i r e ned reap t ă , I l inca B r a h ă aduse a tunc i ca m a r t o r „pe vărul ei Toader Răus mazil din Igeşti", c a re do ­vedi, c ă b ia t a fată cu pu ţ in , n u ­ma i cu u n a n şi ceva, se făcuse ma i t â n ă r ă d e c u m e r a înade-văr . Dar şi p e n t r u aceas tă m i c ă vină, ea aduse u n temeiu p u t e r ­nic, care o sili să scadă u n a n

Idem. 1. c.

din cele 25 de p r i m ă v e r i cres ta­te pe r ăboşu l vieţi i s a l e :

„După obiceiul n o s t r u moldo­venesc" , spune d â n s a în fa ţa ju­decă to ru lu i , „e o ru ş ine şi u r â ­c iune p e n t r u o fată, care p â n ă la 24 de an i n u capă t ă bă rba t . Şi aşa, e a să m ă feresc de acea­sta , şi să n u m ă ruş inez la ju­decă tor ie , u n d e pe acea v r e m e se aflau mu l t e pă r ţ i , şi astfel să n u - m i s t r ic norocu l m e u vii­tor, a m zis, că s u n t ma i t â n ă r ă .

îm i i a u deci înapoi c u v â n t u l da t a tunc i n u m a i de r u ş i n e şi măr tu r i s e sc , că, d u p ă înş t i in ţa ­r ea v ă r u l u i m e u a d e v ă r a t Toa­der Răus , mazi l d in Igeşti , s u n t de 25 an i şi 2 lun i de b ă t r â n ă . Şi dacă e de t r e b u i n ţ ă s u n t ga ta a î n t ă r i a c e a s t a şi cu j u r ă m â n t t rupesc . I a r p e n t r u credin ţă , n e -ş t i ind a scrie, a m p u s s e m n u l sfintei c ruc i . "

Acest documen t ne a r a t ă ma i în tâ i a p ă r a r e a i n i m o a s ă a une i fote de mazi l delà s fârş i tu l vea­cu lu i al 18-lea m faţa u n o r ju­decător i s t re in i , cari n u cunoş­t eau obiceiuri le r o m â n e ş t i ale acestei ţăr i , ci d u p ă legea lor j u d e c a u o b ia tă fată, p e n t r u c ă n u voia să-şi s t r ice însăş i vii to­r u l a r ă t â n d în faţa lumi i , că a t r ecu t pu ţ in , fără v ina ei, pes te vârsta obicinuită ce-o hotăra

p e n t r u m ă r i t i ş u l r o m â n c e l o r u n obiceiu ai n e a m u l u i .

Din a îace rea Il incei B r a h ă m a i cunoaş t em însă, şi pe u n îna in t a ş vechiu al p u r t ă t o r i l o r de azi ai n u m e l u i Răus din Igeşti , pe Toader Răus delà a n u l 1796, care era î n r u d i t c u fami­l ia de imazili B r a h ă , bă ş t i na ş i în Eopcea şi în Mihaleea l ângă Cernău ţ i . In Mihaleea se află însă deasemeni o familie băşt i ­n a ş ă cu n u m e l e R ă u s . E cu pu ­t in ţă deci, ca şi t a t ă l s au moşu l lui Toader Răus din Igeşti să-şi a ibă obârş ia în Mihaleea, u n sa t des igur m a i vechi decâ t Igeşti i .

Tot d in aceas tă car te de jude ­ca t ă ma i cunoaş tem, că pela a n u l 1796 sa tu l Igeşt i î m p r e u n ă cu satele învec ina te de pe va­lea Si re ţe lu lu i şi a S i re t iu lu i fă­ceau p a r t e d in ocolul judecă to­resc al T â r g u l u i Şiret, nefi ind încă înf i in ţa tă pe a tunc i jude­cător ia S toro j ine ţu lu i , care îm­p ă r ţ i d r ep t a t ea aces tor sa te mai tâ rz iu , p â n ă la înf i in ţa rea jude­cătoriei d in Ciudei.

După r ăp i r ea Bucovinei delà s â n u l Moldovei (1775) s t ăpân i ­rea aus t r i aca înf i in ţa în locul „ i spravnic i i lor" moldoveneş t i două judecătorii militare n u m i ­te „aud i to r ia te" , p e n t r u în t rea­ga Bucovină , u n a la Ce rnău ţ i şi a l ta la Suceava , (Va urm»),

i

Numărul 62 CULTURA POPORULUI Pagina 5.

istoria Românilor Ş T E F A N C E L M A R E

XII. Mărimea figurii marelui voievod

român o dovedesc nu numai faptele lui păstrate In Istoria scrisă de ro­mâni şi de străini, ci şi mulţimea le­gendelor, adecă ale povestirilor mai mult sau mai puţin împodobite de fantezia poporului nostru. Aceste le­gende se povestesc şi astăzi, după 420 ani dela moartea lui Ştefan, mai ales în Moldova cea mare, aşa că Ştefan e cu adevărat eroul legendar al poporului român.

Cel dintâi cărturar român, care a strâns astfel de legende, a fost Marele Vornic Ion Neculce, care le-a scris In Cronica Ţării Moldovei acum vre-o două sute de ani numindu-le o seamă de cuvinte ce sunt auzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni, şi In letopiseţe (cronici) nu sunt scrise. Au mai adunat multe astfel de legende şi vrednicul preot bucovinean, acum răposat, Simion Fl. Marian, precum şi alţi câţiva cari îşi dau seamă de frumuseţea şi însemnătatea cea mare a astor fel de legende.

Drept încheiere a Istoriei Iui Ştefan cel Mare, pe care am publicat-o în unsprezece numere ale foii noastre lăsăm să urmeze o parte din legen­dele păstrate de Neculce, precum şi ceva din Marian, pentruca ele sâ fie cunoscute pretutindeni pe pământul românesc. Ale lui Neculce le dăm In limba românească cum se vorbia acum vre-o două sute de ani.

1. Mănăstirea Putna. Ştefan Vodă cel Bun, când s'au apucat sâ facă mănă­stirea Putna, a tras cu arcul Ştefan Vodă dintr'un vârf de munte, ce este lângă mănăstire şi unde au ajuns să­geata acolo au făcut pristolul In altar şi este mult loc de unde au tras până în mănăstire. Pus-au şi pre trei boierinaşi de au tras, pre vâtavul de copii şi pre doi copii din casă; deci,

,< unde au căzut săgeata unui copil din casă, au făcut clopotniţa iară un copil din casă zic să fi întrecut pre Ştefan Vodă şi să-i fi căzut săgeata Într'un deluşel ce se chiamă Sion, ce este lângă mânăstire, şi este semn un stâlp de piatră ; şi zic să-i fi tăiat capul acolo, dară într'adevăr nu se ştie, numai oamenii aşa povestesc. Fost-au şi bisericuţă de lemn Intru acel deluşel şi s'au răsipit fiind de lemn. Şi aşa au fost făcut mânăstirea de frumoasă, tot cu aur poliită ; zu­grăveala, mai mult aur decât zugră­veală, şi pre dinăuntru şi pre dinaiară şi acoperita cu plumb. Zic călugării să fi tost făcut şi sfeşnicele cele mari şi cele mici, şi policandru, şi hora, tot prinse de argint şi pe urmă să le fi luat un Domn şi sâ fi făcut altele de spijă, care le-am apucat şi noi; iară smcându-se un clopot mare la mânăstire şi făcând călugării clopotul a douaoarâ, au pus aceste toate, ce scriu mai sus, ln clopot ca să fie mai mare.

Lăsat-au Ştefan Vodă cel Bun la mănăstirea Putna, după moartea lui, arcul lui şi un pahar, ce vorbiau că­lugării ia mănăstire câ este de iaspis, ce era in chipul marmurei albe şi a farfuriei, ca să fie Intru pomenire la sfânta mănăstire; şi arcul I-au fost trăgând cu vârtej.

2. Cetatea Neamţului. Ştefan Vodă cel Bun bătându-1 Turcii la Războieni, au mers să intre în Cetatea ,Neamţu-lui; şi fiind mumă-sa In cetate, nu l-au lăsat sâ intre şi i-au zis că : pa­serea In cuibul său piere. Ce, să se ducă In sus sâ strângă oaste, că iz­bânda va fi a lui; şi aşa, pe cuvân­tul mâne-sa, s'au dus în sus şi au strâns oaste.

Iară împăratul turcesc a venit cu toată puterea lui la Cetatea Neam­ţului şi au suit pustele (tunurile) de-a-supra unui munte despre Moldova, şi au început a bate cetatea Neamţului foarte tare. Iară pe acea vreme era un Neamţ închis In cetate ; şi văzând că bat cetatea, au zis păzitorilor să spuie mumei lui Ştefan Vodă să-1 slo-boază dela închisoare şi temniţă pre dânsul, că el va mântui cetatea de acel rău. Deci, slobozindu-1 pe acel Neamţ dela închisoare, s'a şi apucat acel Neamţ de au Îndreptat pustele din cetate asupra Turcilor unde stau acolo In munte, de avea nevoie ce-

1 tatea, şi au şi lovit In gura unei puste turceşti de au sfărâmat-o; şi au în­ceput a bate In corturile Turcilor, cât şi boldul dela cortul împăratului l-au sfărâmat ; deci nu au putut sta Turcii Intr'acel vârf de munte, de unde avea cetatea nevoie, ci numai le-a căutat a se dare In lături dela acel loc.

3. Ştefan Vodă şi sihastrul Daniil. Iară Ştefan Vodă, mergând dela Ce­tatea Neamţului In sus spre Moldova, au mers pe la Voroneţ, unde trăia un părinte sehastru, pre anume Daniil, şi bătând Ştefan Vodă In uşa sehas-trului să-i descuie, au răspuns sehas-trul să aştepte Ştefan Vodă afară până şi-a isprăvi ruga l-au chemat In chilie pre Ştefan Vodă, şi s'au spovedit Şte­fan Vodă la dânsul; şi au întrebat Ştefan Vodă pe sehastru: ce va mai tace, că nu poate să se mai bată cu Turcii. Inchina-va ţara la Turci sau ba ? Iară sehastrul au zis să nu o în­chine, că răsboiul este a lui, numai după ce va izbândi, să facă o mă­năstire acolo, in numele Sfântului Gheorghe, «â fie hramul bisericii. Deci au şi purces Ştefan Vodă In sus, pe la Cernăuţi şi pe la Hotin, şi au strâns oaste fel de fel de oameni şi au pur­ces jos. Iară Turcii Înţelegând că va sâ vie Ştefan Vodă cu oaste In jos,, au lăsat şi ei Cetatea Neamţului de-a o mai bate şi-au început a fugi spre Dunăre; iară Ştefan Vodă au început afugire spre Dunăre; iară Ştefan "odă au început a-i gonire ln urmă Şi a-i batere până i-au trecut de Du­năre. Şj Intorcându-se înapoi Ştefan Vodă, s'au apucat de au făcut mă­năstirea Voroneţul, şi au pus hramul bisericii Sfântul Gheorghe. v. L.

Serbarea „Sădirei Pomilor" în Nncet-Dâmboviţa In ziua de 20 Aprilie s'a sărbă­

torit cu deosebită solemnitate „Să­direa Pomilor" în comuna noastră din iniţiativa harnicului şi inimosului director al şcoalei de agricultură, Alexandu V. Popeanu şi a d-lui Cinta, inginerul şef al ocolului sil­vic, Nucet. Serbarea a avut loc la şcoala primară în faţa unui,public destul de mare numeros alcătuit în cea mai mare parte din locuitorii

D-l Iconaru Alexandru, dela şcoala de agricultură a vorbit sătenilor despre cultura legumelor, iar d-1 I. Popa, dirigintele şcoalei primare a mulţumit în numele sătenilor d-lui Al. V. Popeanu şi dlui Cinta pentru binevoitorul concurs dat cu prilejul acestei serbări.

Intre cuvântări au avut loc re­citările elevilor dela şcoala de agri­cultură şi dela şcoala primară, iar

SERBAREA „SĂDIREI POMILOR"

satului şi s'a început prin intona­rea unui marş, cor pe trei voci executat de corul şcoalei de agri­cultură, de sub conducerea d-lui Teodor Popescu, institutor. Dl Cinta şeful ocolului arata sătenilor în­semnătatea acestei zile în viaţa poporului român, dând sfaturi pre­ţioase privitoare la plantarea şi în­mulţirea pomilor.

Doi elevi dela şcoala primară din Nucet au recitat un frumos dialog cu privire la îngrijirea pomilor.

D-l Al. V. Popeanu, în cuvinte bine simţite şi pe înţelesul săteni­lor arată foloasele culturei pomilor din punct de vedere agricol şi eco­nomic. Explică sătenilor cauza lip­sei ploilor prin distrugerea păduri­lor, dând călduroase îndemnuri pentru sădirea pomilor şi acoperirea golurilor produse prin tăerele bar­bare ce s'au făcut în cursul răz­boiului.

corul şcoalei de agricultură a exe­cutat corurile pe trei voci: Româ­nia Mare, Cucuie, Eu mă duc codrul rămâne, Marşul Carpaţilor, ş. a. După serbare s'au sădit 15 pomi fructiferi in grădinek săteni­lor, dăruiţi de d-1 Al. V. Popeanu, din pepiniera şcoalei de agricultură, iar pe un teren liber ai comunei, în mijlocul satului, s'au sădit 24 duzi dăruiţi de ocolul silvic.

Lumea care a luat parte a fost fotografiată în faţa şcoalei primare. Lucru îmbucurător e că după a-eeastă serbare s'au înmulţit cererile de pomi fructiferi la şcoala de agri­cultură ceia ce reese că ideia dată de d-1 Al. V. Popeanu de a se sădi pomi în grădinile sătenilor a avut rezultatul dorit. Cinste şi laudă i se cuvine acestui harnic luptător pe ogorul agriculturii.

THE000R POPESCU preşed cercului cultural Pierşinar

Congresul studenţilor bănăţeni din Timişoara Cercul studenţilor bănăţeni, a ales

oraşul Timişoara, ea sediu ai con­gresului uin acest an, ce a avut loc în zilele de 2 şi 3 Mai. Acest cerc, a cărei activitate este bine eunosoută, îndeosebi românilor bă­năţeni, a luat fiinţă din anul 1920, ce-i drept pe ia început fără prea multe formalităţi de organizare, dar cu o activitate culturala cu atât mai rodnică.

Nu trebuie uitat, că viaţa stu­denţească în Bănat, datează de vreme mai îndelungată, încă sub regimul maghiar, cu deosebire în oraşul Lu­goj, acest mie centru cultural ro­manesc, unde şi în jurul căruia ti­neretul universitar era mai numeros. Aceşti tineri se organizau în timpul vacanţei de vară, pregâtindu-se cu piese teatrale, declamaţii, conferinţe şi coruri, şi se prezentau apoi pu­blicului românesc. De asemeni luau parte la toate manifestante naţio­nale, lucru nu prea uşor în acea vreme, aşa câ mulţi au avut de su­ferit din partea stâpâmtorilor, de pe urma atitudinei lor româneşti.

Revenind ia cercul studenţilor bănăţeni, care a avut până în pre­zent secţiuni la Bucureşti şi Diuj, ţin să amintesc, că secţiile se de­plasau în fiecare vacanţă de Cră­ciun şi de Paşti în câteva locali­tăţi din Banat, iar în timpul va­canţei de vara, grupaţi dupa domi­ciliu, au colindat deasemeni satele şi orăşelele bănăţene, ţinând con­ferinţe folositoare poporului, deela-maţiuni, piese teatrale şi coruri, iniunţând acolo, unde lipsa era mai mare, biblioteci săteşti.

La congres au luat parte peste o sută de studenţi bănăţeni, pre­cum şi câţiva delegaţi ai studenţi­lor din alta provincie. Vineri 2 Mai, ia ora 9 s'a oficiat o slujbă reli­gioasă în biserica româna üin Fab­ric, şi un parastas pentru cei căzuţi îu războiu. Raspursurile le-au dat corul improvizat al studenţilor.

La ora 10 a avut loc deschide­rea solemna a congresului în sala casinouiui Militaro-Civil prin dis­cursul festival d-lui ing. I. Viad, preşedintele comitetului central al Cercului. Au mai vorbit I. Coste, dr. D. Nistor prim-notar orăşănese ln numele primăriei, d-1 general Prodan în numele armatei şi ve­teranul luptător Em, Ungureanu. Tot înainte de masă, a ţinut stu­dentul Adam Popa o însemnată conferinţă despre: Probleme stu­denţeşti. Vineri după amează s'a ţinut prima şedinţă în care s'a discutat gestiunea intelectuală şi materială a comitetului central şi-a comite­telor secţiunilor, din anul trecut, dându-li-se descărcare, după care vechiul comitet demisionează.

Seara, în amfiteatrul Şcoalei Politechnice, doctorandul în medi­cină N. Andreescu, a ţinut o con­ferinţă însoţită de proecţiuni despre „Problema reîntineririi" după teoria savantului Steinach, iar studentul în medicină Râmneanţu, a vorbit despre „Alcoolism", fiind răsplă­tiţi cu aplauze de numerosul public.

Sâmbătă, 3 Mai s'au discutat şi aprobat statutele cercului, cu mici modificării, prin care se pune baza „Cercului studenţilor băneţeni" în­fiinţată la 8 Februarie 1920. Con­form nouilor statute, Cercul este compus din 3 secţiuni ale centre­

lor universitare : Bucureşti, Cluj şi Timişoara, centre cari funcţionează independent, cu comitete proprii şi ai căror preşedinţi sunt vicepreşe­dinţi de drept ai centrului, ce-şi are sediul permanent în Timişoara, iar secretarii secţiunilor sunt secre­tarii de drept ai şedinţelor centru­lui. Primul comitet central s'a aies, având de preşedinte pe studentul G. Surlaş, actualul preşedinte al secţiei din Bucureşti. S'a mai ho­tărît, ca pentru vacanţele de vară, studenţii sa se organizeze după domiciliu pe grupări regionale, mari şi mici inüileient de centrul de studii, ştiut fiind, că în timpul vacanţei de vară, dispun de timp mai îndelungat pentru propaganda culturală. Micile grupări regionale se formează din ' cel puţin 10 membri, sunt conduse de un comi­tet de 3 şi-şi reţiue în permanenţă din venit 10% pentru adminis­traţie şi fond de propagandă, re­stul venitului vărsandu-se Centru­lui. Marile grupări regionale se constitue acoio, unde membrii sunt în număr mai mare de 20, se conduc de un comitet de 7 şi-şi reţine din veniturile sale în per­manenţă lei 10.000 restul urmând să fie vărsat Centrului. Preşedinţii acestor grupări nu sunt membri de drept ai Comitetului Central.

Pentru înfiinţarea secţiunilor (în centre universitare) se cere numă­rul a cel puţin 25 membri ; eie ce conduc de un comitet de 9 şi îşi rezervă din venituri, în permanenţa iei 15.000 pentru administraţie şi propagandă.

Comitetele sunt ajutate în aran­jarea de propagande culturale, de către o comisie artistică.

Noul statut prevede membri activi (stuuenţi şi elevi ai şcoale­lor superioare) externi (cei eşiţi de pe băncile universitare, dar dornici de o continuă activitatea) onorifici (cei cu merne pentru ro­mânism general sau pentru bănă­ţeni în special) corespondenţi şi iondatori. Au fost proclamaţi pre­şedinţi de onoare : P . S. Sa. E'ila-ret Musta, episcop onorar, şi d-1 Emanuil i Ungurean.

S'a hotărit ridicarea unui cămin studenţesc ia Bucureşti, pentru care banca „Creditul Bânăţan" din Lugoj a donat lei 50.000 de mii. După discutarea unor comunicări şi interpelări congresul se declară închis.

Sâmbătă seara la ora 9 a avut loc apoi petrecerea cu joc in Casi-noul Militar-Civil, care a fost pre­cedat de un foarte reuşit festival artistic, alcătuit ia repezeală în decursul celor 2 zile, constând din coruri, conduse de studentul Sevi-ciu(Ciuj), din declamaţii de poezii literare şi în grai bănăţenesc şi d e arh muzicale executate la pian şi vioară. Petrecerea, deşi foarte în sufleţită, s'a remarcat durere, prin absenţa reprezentanţilor, auto­rităţilor şi a multor fruntaşi inte­lectuali. IOSIF POPESCn

Ştiri pretntinde Iubite învăţător şi preot, când intraţi în casa unui ţăran, pe lângă alte poveţe bune pe care i-le daţi, nu uitaţi şi în-demnaţi-l să citească foaea cea mai bună pentru el "Cul tura P o p o r u l u i " , tn Dumineci şi sărbători, rupeţi din vreme o oră sou două şi citiţi-le gospodarilor cari nu ştiu carte-Luminători ai satelor, avem toată încrederea în voi. Prin sufletul şi inima voastră, prin apostolatul ee-l duceţi, ridicaţi satele şi împrăştiaţi nourii neştiinţa, ca astfel să răsară soarele adevărului. Alături cu voi, e „ C u l t u r a P o p o r u l u i " .

T) L MILLERAND, PREŞEDIN-" TELE Republicei franceze, a adresat M. S. Regelui Româ­niei, următoarea telegramă din Paris:

Adresez Majestăţei voastre ce prilejul sărbătorii naţionale a României, viile mele felicitări şi sincere urări pentru prospe­ritatea României. Sunt fericit cu această ocazie, să vă pot asi­gura de marea plăcere ce a a-vut-o d-na Miîierand şi cu mine la primirea recentă în Franţa şi vă rog să prezentaţi xespec-toaseîe omagii Majestăţei sale reginei.

| N CLUJ în zilele de 25, 26 şi 27 Mai, a avu t loc al p a t r u l e a

congres al inginer i lor d in Ro­m â n i a . D u p ă congres de la 28 p â n ă la 1 Iunie , va u r m a o escurs ie de m a r e in teres ş t i in ţ i ­fic şi is toric în local i tă ţ i le : Câm­pia Turde i , Turcia, Uioara , Hu­n i edoara , Ghelar , Deva, Brad , Abrud , M o r m â n t u l lui A v r a m Incu, Bocşa Montană , Z l a tna Alba Iu l ia şi Blaj . p XPOZIŢII de vaci şi t a u r i

d in r a s să c u r a t ă moldove­n e a s c ă în Moldova. P e n t r u a se vedea cum s t ă m d u p ă război cu r a s a vi telor albe d in Moldova, s u r s a cea m a i i m p o r t a n t ă de vi­te de m u n c ă d in ţ a r a noas t r ă , r a s ă care p roduce cei m a i supe­r iori boi de m u n c ă din lume , co­misi i le zootechnice jude ţene cu spr i j inu l direcţiei genera le zoo­technice din min i s t e ru l dome­ni i lor şi din in i ţ ia t iva d-lui in­spector genera l zootechnie P i ep -t eanu , vor organ iza în fiecare cap i t a lă de jude ţ şi in alte câ­teva centre , expoziţii ere vaci şi t a u r i d in r a s a c u r a t ă moldove­nească .

Cu ocazia aceas ta vor avea loc şi t â r g u r i de a r m ă s a r i şi t a u r i tic prăisilă, c u m şi de cai p e n t r u servic iul a rmate i , va fi şi o sec­ţie de m â n z i p roduş i d in a r m ă ­sar i i s t a t u l u i .

Datele acestor expoziţi i s u n t : La 5 Iunie la Tg.-Neamţ. Le 6—7 şi 10, ia Tecuci, Tg.-

Fă lc iu , Bacău , Iaşi . La Iaşi se va ţ ine şi u n concurs de vaci de lapte, iar la Tg.-Fălciu o expozi­ţie de oi.

La 2—9 şi 14 Augus t , la Ro­m a n , P i a t r a Neamţ , Fă l t iceni .

La 6—7—14—26—27 şi 28 Sep­t embr ie la Bâ r l ad , Botoşani , Ga­laţ i , Focşan i , Dorohoi, Huş i .

La 5 Octombrie, la Vaslui . ï N Cleveland, Ohio, Amer ica , o * J n c e p u t să a p a r ă o n o u ă foae r o m â n e a s c ă , n u m i t ă „Poş ta ."

4 N e b u c u r ă d in toa t ă i n i m a p rog re su l fraţ i lor noş t r i de pes te ocean şi dor im noue i p u ­bl icaţ i i ani m u l ţ i să t ră iască . T A ŞCOALA p r i m a r ă No. 1 d in " S a t u Mare , a a v u t loc S â m ­b ă t a 25 Mai, s e rba rea sădi r i i po­milor . '

I n fa ţa co rpu lu i didact ic şi a elevi lor s t r â n ş i la olal tă , d-1 Vic­to r Fi l ip a r a t ă foloasele ce n e aduc a rbor i i şi p e n t r u ce t r ebue s ă s ă d i m c â t m a i mul ţ i .

D u p ă aceas ta eleve şi elevi d in toa te clasele a u rec i ta t diferi te poezii . I n g r ă d i n a şcoalei s 'au s ă d i t m a i m u l ţ i pomi î n isbuc-ni r i le de bucur ie ale copilaşilor.

П U P R I L E J U L serbăr i i „pomi-lor" , o r g a n i z a t ă în p ă d u r e a

d i n ap rop ie rea comune i Joseni , d in jud . Ciuc şi la care a lua t p a r t e elevii l iceului r o m â n d in Gheorghieni , elevii şcoalei civi­l e , u n g a r e cu profesorii respec­t ivi d i n ace iaş oraş , func ţ ionar i şi n u m e r o ş i ţ ă r a n i d in î m p r e ­ju r imi , s 'a pe t recu t u n fapt g rav . In to iu l acelei serbăr i , Al­be r t Socaciu, profesor m a g h i a r d in Joseni , s 'a repezi t a s u p r a d r a p e l u l u i r o m â n e s c , p u r t a t de elevii r o m â n i şi d u p ă ce a sfâ­ş ia t cu dinţ i i p â n z a t r icoloră, a r u p t bă ţu l î n bucă ţ i şi apoi în ura le le elevilor m a g h i a r i şi s u b ochii r ep rezen tan ţ i lo r au to r i t ă ­ţ i lor locale, a asvârlft d rape lu l u l t r a g i a t şi fă râmi ţa t , î n t r ' u n

r â u d in aprop ie re . Astfel de a p u c ă t u r i sălbat ice ,

t r ebuesc a s p r u pedepsi te de că­t re au to r i t ă ţ i l e r o m â n e ş t i .

R EVISTA ARTE ŞI MESERII p e n t r u educa ţ i a şi c u l t u r a

meser iaş i lo r a împl in i t şase an i de v ia ţă . Aceas tă folositoare pu ­bl icaţ ie e condusă de căt re d. ing iner V. Mişicu, u n a d â n c cu­noscă to r al nevoi lor noas t re eco­nomice şi indus t r i a l e , care a reuş i t să facă să t r ă i a scă a t â ţ i a a n i o foae de spec ia l i ta te .

R e c o m a n d ă m s t ă ru i to r citi to­r i lor noş t r i şi în special mese­r iaşi lor , să spr i j ine aceas tă foae, care apa re î n Galaţ i , s tr . P r inc i ­p e s a Mar ia No. 121.

Muncă spornică , p l ină de bel­şug şi ani mul ţ i , do r im revis te i Arte şi Meserii . I N C h i ş i n ă u ^Basa rab ia ) , s'a în-* t emeia t „Ateneul r o m â n i l o r d e la Nis t ru" , cu scopul de a spr i j in i ide ia înf i inţăr i i u n u i a t eneu .

ДД INISTERUL şcoalelor, a ho-t ă r â t să cons t ru iască , l a

Predea l , o m a r e şcoală n o r m a l ă de" fete, în locul or fe l ina tu lu i , c a r e a fost m i s t u i t de flăcări le focului a c u m câ tva t imp .

Min is te ru l şcoalelor va da din buge tu l său o s u m ă de peste 5 mil ioane lei, ca p r i m fond.

In l egă tu ră cu acesta , u n m a ­re n u m ă r de cetă ţeni d in P r e ­deal , vor d ă r u i s u m e de bani , ce vor servi ia spor i rea fondu­r i lo r t rebuinc ioase acestei m a r i eo i i s t ruc ţ iun i . D A R L A M E N T U L s'a deschis . 1 In cele d in tâ i şedin ţe s'a vorbi t despre expropr ie rea d in ţ a r a Moţilor. D-l Madgearu , de­p u t a t ţ ă r ăn i s t , in te rpe lează pe d. m i n i s t r u de a g r i c u l t u r ă în c h e s t i u n e a expropr ier i i Moţilor. D-l m i n i s t r u Cons tan t inescu , a r ă s p u n s că-1 in te resează soa r t a Moţilor şi că vrea ca nici o pă­d u r e d in ţ a r a Moţilor să fie da­t ă în a r e n d ă ci să fie exploa ta­te de moţ i , cons t i tu i ţ i în coope­ra t ive . In Senat , d. Tanc red Cons tan t inescu , citeşte p roec tu l de lege vo ta t de C a m e r a Depu­ta ţ i lo r , p r i n care se deschide u n credi t de 900 mi l ioane de lei p e n t r u r e p a r a ţ i a vagoane lor cir. pe a n u l 1924.

C XPOZIŢIILE de an ima le în Bucov ina se vor ţ inea a n u l

aces t a la fel c a şi u n concu r s de vaci cu lapte şi la ca re se vor d a p remi i ca şi a n u l t recut . Expo­ziţiile se vor ţ inea p r e c u m ur ­m e a z ă : Şiret 12 Iunie , Văşcău ţ i 16 Iunie , Hliboca 18 Iunie , Cer­n ă u ţ i 20 Iunie , Cosniin 24 Iun ie , Storoj ineţ 26 Iunie , Suceava 30 Iunie , Z a s t a v n a 6 Iul ie , Solea 21 Iulie, G u r a h u m o r u l u i 22 Iulie, Şipot Camera l e 2 Augus t , Coţ-inan i 11 Augus t , Vi jni ţa 17 Au­gus t , F u t i l a 19 Augus t , R ă d ă u ţ i 28 A u g u s t şi Dorohoi 27 Sep­temvr ie . Ca delegat va l u a pa r ­t e l a toa te expoziţii le d in Buco­v ina d. di rec tor reg iona l zoo­t ehn ic Victor Popovici , î m p r e u ­na cu d. inspec tor zootehnic dr. P . T a r a z a dela Herghe l i a Ră­d ă u ţ i .

ДД I N I S T E R U L de indus t r i e a ho tă r î t ca ouă le să se poa­

tă eşi d in t a r ă (exporta) de la 1 Mai p â n ă la 1 Noemvrie a fiecă­r u i an . C a r n e a de porc şi t au r i i vii încă se p o t expor ta .

U ÀPTAMÂNA TRECUTA, la ^ c i m i t i r u l eroilor d in Galaţ i , a avu t loc, p o m e n i r e a vitej i lor francezi în m o r m â n t a ţ i aici .

A u l u a t p a r t e au to r i t ă ţ i l e ci­vile şi mi l i t a re , ofiţerii f rancezi de pe vapoa re l e af lă toare în po r t p r e c u m şi toa tă colonia f ranceză din Galaţ i . r

L a o r a 10 d i m i n e a ţ a , u n m ă ­re ţ cor tegiu s 'a fo rmat pe cheiul p o r t u l u i , cor tegiu a v â n d în frunte comune le da te de p r i m ă ­rie, de p re fec tu ra j ude ţu lu i , de garn izoana , Galaţ i a po rn i t sp re cimit i r .

După s lu jba re l ig ioasă oficia­t ă de c leru l catolic, conunele a u fost depuse pe m o r m i n t e .

La sfârş i t dd. gene ra l Glo-d e a n u şi contra- iamiralul Gav-r i l escu a u p r i m i t defi larea t ru ­pelor.'

Г Ш М Ш І С А , 20 Apri l ie s'a i ă -e u t A d u n a r e a gene ra l ă a

c o m i t e t u l u i bisericesc al bise­r icei „Ant im." S'a citi t d a r e a de s e a m ă a s u p r a ac t iv i tă ţ i i pe t re­c u t a aces tu i comitet , cons t i tu i t a c u m 2 an i şi ma i bine p e n t r u r e s t a u r a r e a şi îngr i j i rea biser i ­cei .

D u p ă ce s'a d a t d e s c ă r c a r e vech iu lu i comite t de ges t iunea s a f inanciară , s'a ales n o u l co­mi t e t a ş a p r e c u m u r m e a z ă :

P re şed in t e , I e r o m o n a h Hr i s -s a n t P o p e s c u ; vi ce-preşedinte . S. S a r r a ; secre tar , N. B u i a : ca-sir , d r . A. N a s t a r cenzori , Chr. s i r , dr . A. Nas t ac cenzor i : Chr . eo l au şi d-na Cerneseu.

S OCIETATEA c u l t u r a l ă „Ros­t u l O m u l u i " d in Toporăş t i ,

j ud . Vas lu i aduce la c u n o ş t i n ţ a t u t u r o r celor ce cred în scopul ce şi l-a p r o p u s şi pot o rgan iza în sa te le lor Sec ţ iunea Societă­ţii, că pot cere r e l a ţ iun i m a i pe la rg dela P reşed in te l e Societă­ţii, p r i n t r ' o sc r i soare a d r e s a t ă Ia cen t ru .

Deasemin i cei ce doresc să se înscr ie l a cen t ru vor t r imi t e o cere re n e t i m b r a t ă pe a d r e s a Sec re t a ru lu i şi cotizaţ ia de u n a s u t ă douăzeci lei (120) pe u n an de zile p r e a v ă z u t ă în s t a t u t u l societăţ i i . P r e şed in t e G. Talaz, sec re ta r N. B a r z u şi casier St. Chir i lă .

l\ UMINECÄ 25 Mai, s'a sfinţit " desch iderea or fe l ina tu lu i Mi-hai -Vi teazul d in Craiova. La a-ceas tă s ă rbă toa re a u l u a t p a r t e d. N. Săveanu , Min i s t ru l s ănă ­tă ţ i i publ ice , d-na Olga S t ü r z a p r e ş e d i n t a gene ra l ă a Societăţ i i oc ro t i rea orfani lor d in război şi P . S. S. Episcopu l R â m n i c u l u i şi al n o u l u i Sever in .

M INISTERUL de a g r i c u l t u r ă a ap roba t desch iderea u r ­

m ă t o a r e l o r t â r g u r i de a n i m a l e în ţ a r ă : u n t â r g s ă p t ă m â n a l de vi te în corn. R â m n i c (jud. Tul ­cea), în . f iecare Joi ; redesch ide­r ea t â r g u l u i s ă p t ă m â n a l de vi­te d in corn. P e t r o v a n (jud. Ti­gh ina ) ; u n t â r g s ă p t ă m â n a l de vite şi p roduse de indus t r i e ce­r a m i c ă la Govora (jud. Vâlcea) ; în fiecare Joi u n t â r g s ă p t ă m â ­n a l de vite în com. Drăgăşan i (Prahova) .

Redacţia şi adminis­traţia ziarului nostru s'au mutat in Strada N. lorga No. 6.

U L T E nenoroci r i v in şi d in p r i c ina oameni lor . To tdeau­

n a noi a m spus gospodar i lor , n u lăsa ţ i copiii mici a ca să sin­gur i de capul lor, c â n d vă du­ceţi în a l tă pa r t e . I a t ă ce s 'a în­t â m p l a t în c o m u n a Miculeşti , j u d e ţ u l Dolj. Copilul Gh. St. Negrea, a a r u n c a t n i ş te spuză în căp i ţa de fân. Юе aici a por­ni t focul şi a p re făcu t în cenuşe, a v u t u l locui tor i lor St. Ghiţă , St. Negrea , Gh. Trifu, B. P reda , a. Grigore, G. D u m i t r u , N. Du­mi t ru , T i m a I. l l ie şi Micu Iiie.

P a g u b e l e s u n t foarte m a r i ale acestor gospodar i , a r zându- l e pe l ângă casele de locuit şi pu­ţ i n u l a v u t ce-1 aveau .

SĂTENI, dintre domniile voastre sunt cei maj mulţi cari ţtiţi să puneţi pe hârtie gândul vostru, aşa cum trebue ; de aceea va rugam, cari va bizuiţi a spune lucruri bune, — ca să învăţăm şi noi cărturarii neia domniile voastre — să ne scriefi pentru a se tipări in foaea aceasta, care este a voastră. Vrem sâ auzim sfaturile voastre, vrem să ne cunoaştem de aproape, vrem să vă spuneţi ş'i voi păsurile voastre, cum mai este prin sate şi cum aţi dorj sâ fie. Si vorbind un sătean din Ba­sarabia, şi altul din Banat, şi altui din Buco­vina, şi anul din Ardeal şi altul din Dobro-gea, ne vom cunoaşte mai bine şi ne vom iuDi mai mult.

)\AUSCA columbacă , e cuno-s c u t ă în dea juns ce pagube

a a d u s in p r i m ă v a r a t r e c u ă ; ea a r e a p ă r u t în j u d e ţ u l Gorj.

i eş i rea vitelor la c â m p n u ma i e cu p u t i n ţ ă . Ele s u n t închise in coşare şi da te cu p ă c u r ă . Şi oameni i sun t î n ţ epa ţ i de aceste m u ş t e , astfel m a i m u l t e femei a u fost m u ş c a t e . Şi în j u d e ţ u l Vâlcea a a p ă r u t m u s c a colum­b a c ă in ro iu r i ma r i , a t a c â n d vi­tele locui tor i lor . Se s imte l ipsa păcur i i în acest j ude ţ de aceea t rebuie a d u s ă i n grabă .

P e n t r u î n l ă t u r a r e a m u ş t e i ve­n inoase , au fost t r imiş i d. p ro ­fesor Ciurea, inspec toru l Öta-matesicu şi c ă p i t a n u l Dinulescu , car i vor lua toate m ă s u r i l e în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i .

î n d a t ă ce u n d e v a s'a ivit 1

m u s c a columbacă , gospodar i i t rebuie cu m u l t ă gr i jă s ă u r m e ­ze s fa tur i le d a t e de c ă t r e m i n i s ­t e ru l agr icu l tu r i i , în aceas t ă p r iv in ţ ă .

REDACŢIONALE. Rugăm pe toţi acei cari ne-au trimis articole, să aibă răbdare căci se vor publica pe rând; întârziem cu apariţia ior din cauza că avem prea mult material de tipărit.

Ş T I R I L E agricole veni te d in p a r t e a de meazăz i a Moldo­

vei de pes te P r u t , s u n t ne l in i ş ­t i toare .

D in cauza secetei care ţ ine de m a i bine de o lună , p ă ş u n e l e s u n t a r s e i a r vitele n ' a u ce paş te , a ş a încâ t locui tor i i s u n t s i l i ţ i a le v inde cu p r e ţ de n i ­mic .

S ă m ă n ă t u r i l e de t o a m n ă au fost toa te d i s t ruse ; locui tor i i a u a r a t şi s ă m ă n a t d in nou .

Dacă p â n ă pes te două săp tă ­m â n i n u va cădea m ă c a r o ploaie b u n ă şi aceas t ă a doua s ă m ă n ă t u r a e s t r i ca t ă .

Lăcus te le c a r e a n u l aces ta s u n t m u l t e fac d e a s e m e n e a pa­gube ne spus de m a r i .

i A 10 MAI c. s'a deschis cel d i n t â i curs de a p i c u l t u r ă la

Băile H e r c u l a n e din B a n a t . Pă ­r in te le inspec tor Mar t inovic i va organ iza în c u r s u l verei c u r s u r i de s tupă r i t , de câte 8—10 zile.

Redacţionale. Rugăm pn toţi acei cari ne scriu la „Cultura Poporului' ca arti­colele trimise să aibă un slil cat mai clar, mai concis, şi lipsit de neologisme. Vrem o limbă curată limpede. Articolele să fie scrise pe îndelete iar nici de &лгѣ după calapodul obişnuit la foile zilnice.

O P L O A E grozavă u r m a t ă de g r i n d i n ă şi v â n t p u t e r n i c a

căzu t s ă p t ă m â n a t r e c u t ă asu­p r a o raşu lu i Cra iova d in Olte­nia . Pagube le s u n t m a r i .

i n i m ţ m g r a M t e ! ^ ^ ^ : abonaţilor noştri, — cu condiţia Insa să nu fle nici negustori, nici comersanţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri de vânzări 41 cumpărări, ori de altă natură.

* 0 Casă nouă în construcţiune cu grădină, constatatoare din 3 camere, I bucătărie sau 2 camere, bucătărie, antişambră, baie şi alte locuri se­cundare e de vânzare sau de închi­riat cu ziua de 15 luiie. Suprafaţa grădinii ѳ de I340 2. Informaţiuni se pot afla la MAYER, Str. Avram lancu No. 40. Tot aci se află de vânzare o grădină cu o casă nouă modernă unde se poate muta imediat. Se mai găsesc 5 bucăţi fereşti 120/080 şi 3 bucăţi uşi folosite de vânzare.

* Se aduce la cunoştinţă că la Sanatorul Geoagiul de jos, Jud. Hunedoara, se află de vânzare 3 autocamioane sistem Astra, pro­prietatea N. Budoiu-Deleanu.

In America „CULTURA POPORU­LUI' se vinde cu 5 cents exemp. »m L O I E

FRANŢA. Implinindu-se terminul, până la care avea să lucreze Camera franceză, In Franţa s'au făcut alegeri nouă. Guvernul prezidat de Poincarè nu a avut acum majoritate, căci au biruit partidele numite din stânga, adecă radicalii, socialiştii şi socialiştii radicali. Duşmanii Franţei şi prietenii bolşevicilor s'au bucurat de biruinţa acestor partide, crezând că ele nu vor mai ţinea la cele hotărlte In tra­tatele de pace din 1919, ba In Franţa vor birui chiar ideile bolşevice. In Germania mai ales credeau unii, că ea va scăpa acum să mai plătească reparaţiunile, adecă ceeace au furat şi prăpădit, In tovărăşie cu fosta Austro-Ungarie şi cu Bulgaria, In Bel­gia, Franţa, Italia de nord şi la noi.

3'au înşelat însă mai ales din două pricini. Mai întâi, socialiştii şi radicalii din Franţa sunt buni Francezi, cari se gândesc înainte de toate la binele ţârii lor şi nu vreau să ştie de străini, iar cei doi fruntaşi ai partidelor ajunse la putere, d-nii Painléves şi Harriots, buni prieteni ai Românilor, au decla­rat, că Germania trebue să plătească reparaţiunile. Anul acesta a fost In Germania o comisiune de experţi, adecă pricepuţi întru a afla ce veni­turi are Germania şi ce poate plăti. In comisiunea aceasta au fost pe lângă Francezi şi Belgieni, şi Americani şi Englezi. Aceştia au aflat, că Germa­nia are venituri frumoase, aşa că poate plăti ce e datoare. Dar din cauza încurcăturilor şi a vremilor grele ar fi bine să i-se dea Germaniei o păsuire de 3—4 ani, apoi să în­ceapă de nou cu plata reparaţiunilor. Părerea aceasta au primit-o şi con­ducătorii cei noui ai Franţei. Ei sunt de părerea, că Germania trebue astfel ajutată, încât să poată munci cu rost şi ea. Căci legăturile dintre ţărţ&7#e pe pământ sunt astăzi astfela :» .cât lipsa de muncă multă şi de vftstig asemeni dintr'o singură ţară mare se simte In toate statele. Şi fiindcă Po­incarè era mai aspru, majoritatea po­porului francez s'a dat de partea lui Herriots, Painlevè şi Briand. Aceştia vreau să între In legătură chiar şi cu bolşevicii din Rusia, pentruca să se înceapă comerciul şi cu Rusia şi să o ajute la îndreptarea stărilor rele din această ţară.

GERMANIA. Şi in Germania s'au făcut alegeri nouă pentru Cameră. Ţara aceasta e împărţită In două gru­puri de partide. Un grup se compune din partidele, cari vreau să plătească datoriile, pe cari le au faţă de cele­lalte ţări, adecă să împlinească con-diţiunile tratatului delà Versailles. Ace­ştia sunt republicani şi nu mai vreau să ştie nici de fostul împărat Wilhelm fugit In Holanda, nici de fiul său, fostul moştenitor de tron, care trăeşte In Germania. De grupul acesta se ţin Incâtva şi socialiştii. Celalalt grup II formează partidele numite naţionale. Acestea ar vrea să calce tratatul dela Versailles, să nu mai plătească repa-raţiuni şi să aducă chiar pe Wilhelm înapoi. Dacă ar ajunge aceste partide la putere, cei cuminţi din Germania prevăd, că ea ar fi perdută cu totul căci numai decât ar intra armatele polone şi franceze în Germania, flota engleză ar bloca (închide) malurile Mării şi In ţara acestor neastâmpăraţi s'ar arăta din nou foametea şi ar în­cepe revoluţia. Primejdia cea mare e deci In politica externă, adecă In le­găturile cu statele străine. Lucrul acesta l-au înţeles şi cei cuminţi din partidele naţionale, de aceia ei sfă-tuesc cu tărie pe cei din partid să fie moderaţi. De altminteri şi proprie­tarii de fabrici mari, de cari sunt o mulţime în Germania, cer moderaţiune, căci altminteri Incurcându-se lucrurile In politica externă, nu pot lucra. Aceasta însemnează perderi de miliarde şi foamete pentru milioane de oameni.

v. I.

Nu mai există boală de porci, epidemie şi boalele de gură!

Dacă fiecare gospodar tşl va îngriji regulat vitele sale cu sarea antiseptică nutritoare

„ D E S I N F E C T 0 R " a Drimmedicului veterinar dr. DÁVID ELE­MÉR, care este concesionată prin lege fi cu folosirea acestuia flecare gospodar Işi poate asigura o prăsire de porci sănă­toasă, bine mâncătoae şi bine desvoltată, mai iute ingrăsătoare şi bine mâncăcioasă Un pachet de un sfert de kgr. Împreuna ou instrucţie asupra modulai de Întrebuinţare, costa 20 lei. Pentru comercianţi el cooperative tn pachete de 20 bucăţi a an sfert de kgr. trimite contra sumei de lei 300, trimişi înainte sau 810 lei cu ramburs în toată ţara. Repreientantul nostru general pentru toata România : firma

SOOStf&COHP. T . - M U R E Ş , S t r . P r i n c i p e s a M . « La comenzi rugăm a Indica punctuos ad­resa exactă (judeţul poşta altima) Interesul fiecărei gospodar este ca tn fle­care comuna, cooperativelor şi comercian­ţi lor să comunise această publicaţie şisăvin-dăln prăvăliile lor aceste materii de apărare

CĂTRE OAMENII 0E BINE. Rugăm pe preoţii din sate, cum şi pe învăţători sau alţi cărtu­rari, să ne trimeată din satele lor chipul (fo­tografia) a celui mai bun gospodar, oare a făcut fapte bune, fle pentru biserică, fle pen­tru şcoală sau ait-ceva, chipul acelui gospodar care e harnic, are gospodăria cea mai fru­moasă, şi se bucură de toată cinstea. Chipul gospodarului II vom tipări In foae, ca s t vadă miile noştri de cititori, pe oamenii cei de su­flet, de inimă bună şi de cinste. La flecare chip (fotografie) se va adăuga nunele şi pro­numele (ăranului, vârsta, din ce sat este şl pe scurt ce a făout el In viaţi.

Pagina 6. CULTURA POPORULUI 'Numărul 62

O RECLAMA folositoare se face In „CULTURA POPORULUI" care se tipăreşte in 5 0 mii de exemplare

TR F MOTOARELE

de Deutz, Langen л Wolf

! Consumaţia

de combustibil minimală!

Construcţia _ unică în felul ei!

(

Isunt neîntrecutei — Nici o altă fabrica-ţţiune nu poate fi c o m p a r a t ă cu e l e |

L

Diplome de acre­ditare nenumă­rate, din toate

părţile lumii !

Co deplini garantie ea Inainte DE războiu oele mai bune

C U R E L E D E T R A N S M I S I U N E ie următoarele speoialit&ţi : Curele de piele pentru dmamarl, CERNERE-•oare ei tot retint de MM pentru întrebuinţare teehniei — Nfereazt

F R A Ţ I I R E N N E R Л C O M P . SOCIETATE ANONIMA C I U J .

18-21

Preţuri avantajoase !

motoare de benzină, gaz natural, gaz metan, benzol, uleiu crud şi petrol de 4—20 HP, avem oricând în depozit, atât stabile cât şi locomobile, montate pe roate. Motoare mai mari , până la 300 HP furnizăm în cel mai scurt termen din fabrică. :-: :-:

i

Suntem însărcinaţi din partea fabrice^ să a-ducem la cunoştinţa publicului, că preţurile au fost reduse în mod simţitor în u r m a stabilizare! valutei germane şi a sporirei t impului de lucru.

Oferte, prospecte, etc. se trimit imediat şi gratuit de către debitul principal şi depozitul de motoare

Departamentul Maşinelor A L R E N N . A G R . s. A .

S U l i l , S t r a d a S ă r e i N o . 2 2 Cont curent la: Institutul de Credit Funciar din Sibiu.

A N T R A Prima FabricuRomână de Vagoane şi Motoare S. A.

A R A B Adresa telegrafică: VAGOÊASTBA AB AJ)

SECŢIA MOTOARE:

4 ч s s s ч s s Ф

Ф \ \ \ \ Ф \ Ф Ф Ф Ф Ф

INVELIRE DE CASE EU ETERNIT! \

AVANTAJELE INVELIREI GU ETERNIT:

1. Forma exterioară foarte plăcută. 2. Eternita e uşoară şi deci nu reclamă

decât o coamă uşoară. 3. Nu e fragilă, ci din contra foarte

elastică. 4. E absolut incombustibilă. 5. E nealterabilă prin îngheţ şi résista

tuturor intemperiilor atmosferei.

6. E absolut impermeabilă. 7. E o bună materie izolantă. 8. E de mare flexibilitate, rezistenţă şi

soliditate. 9. E imediat şi în orice cantităţi, fur-

nisabilă prompt din depozit. 10. E mult mai ieftină decât tabla sau

alte materiale de învelit.

Autobuse pentru circulaţie în oraşe, stabilimente de băi, şi pentru circulaţie inter­urbană.

Camioane cu transmisiune prin car­dan, sau lanţuri. încăr­cătură 3 tone.

Automobile-cisterne pentru transportul de uleiu, benzină, şi petrol.

- Capacitatea 3550 litri.

Motoare de benzină de 6 ,14, 45, 60 şi 90 HP.

Strunguri de precizie pentru tăiarea de ghevin-duri Withworth, sau mili­metrice. Distanţă intre vârfuri 1000—1200 şi 1600 mm.

Piese cu excentric cu cursă de 30 mm. pre­siune de 8 tone.

Piese de automobile pentru automobile de lux şi camioane de orişice marcă

Piese pentu motoare de benzină de orişice marcă.

Produsele noastre se pot procura cu preţuri ori­ginale de fabrică delà magaziile de consignaţie

mai jos notate : A R A D : întreprindere de Maşini şi Automobile, Str. Alexandri 6. B R A Ş O V : „Silvania" Întreprindere Teehnică a A., Piaţa Boilor 7. C E R N Ă U Ţ I : „Mecano" S. A., Piaţa Unirei 9. C L U J : Blaga Emil, Piaţa Ştefan cel Mare 3. L U G O J : Schwäbische Zentralbank, Filiale Lugoj. O R A D E A - M A R E : .Economia* S. A. Comerţ şi Indust., P. M. Viteazul S Ă T M A R : Fraţii Princz, Turnătoria de Fier şi Fabrică de Maşini T Ă R G U - M U R E Ş : Biró E., Ing. mech. cu dipl. întreprindereateoh-

nică, Str. Ştefan Voda l/a T I M I Ş O A R A : Schwäbischer Landwirtschaftsverein, Gorove-gasse 5.

L Л А A A AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA** I MAŞINI DE TREERAT

cu*' motoare de benzină şi de acţionat cu m â n a

sau cu vârtejul, furnizăm ieftin şi în bună calitate

Departamentul Haşinelor al r. a. s. a.

SIBIU, St rada Sărei No. 22.

•

• •

• •

I

Mare depozit permanent de generatori electrici, dynamo, motoare şi transfor­matori, precum şi de contoare de curent alternative şi de material pentru insta­laţi uni. - Depozit în comision în toate oraşele mai mari Preliminare (devize) la oerere se trimit gratuit de către ѳов.

G A N Z S o c Ад . de Electricitate A Co. CEUJT, STB.REGDÍA MARIA 16 A D R E U TELEGRAFICĂ А Ж / Г К Ш Г О . - T E L E T E M 9 - 9 % .

Reprezentanţa firmei GANZ k COMP. DANUBIUS, S. A. pentru motoare eu benzină, motoare de gaz eu pompe, pompe centrifugale, pentru aranja­mente de fabrioi de cărămidă şi pen­tru vagoane de eăi ferate precum şi peniru аообдогій* acestora, §to. etc.

Ф Ф Ф Ф Ф

IO ani garanţie în scris pentru calitatea materialului!

Mostre, oferte şi prospecte cu preţuri , imediat şi gra tu i t ! щ

DEPARTAMENTUL MAŞINELOR AL R. 3. s. â. SIBIU, STRADA SĂREI N O . 2 2 .

SEPARATORI DE LAPTE fabricaţiune de pr ima calitate, pentru 40—600 litri pro-ducţiune orală, de acţionat cu m â n a sau cu forţă

motorică mecanică.

Putinee de unt orice executare Malaxoare de unt

Lactoden-densimetre şi termometre Căni pentru transportul laptelui

furnizăm promt din deposit. Oferte şi prospecte gratui t !

D e p a r t a m e n t a l M a ş i n e l o r al r e n n . agr . s . a.

C e n t r a l a : S I B I U , Strada Sărei No. 2 2 Sucursale : TÂRGUL-MUREŞ, Piaţa Mihaiu Viteazul

SIGHIŞOARA, St rada Baier No. 47. MEDIAŞ, Piaţa Cazarmei No. 15.

Cea mai bună valori­zare a laptelui e garan­tată de s e p a r a t o r i i

noştri de lapte ! Prelucrarea laptelui e cel mai bun izvor de

câştig al ţăranului!

DEPOZIT G E N E R A L :

UA\T\T Г Ш / Г Р S - A - D E « « M E R Ţ P E N T R U Ш І Ш І Şl Ъ Ш І І . M A Ş I N I Ş I A R T . T E C H N I C

C L U J , S T R . R E G I N A M A R I A No. I I

Fabricile Eleonóra Szilágyi Societate pe acţil.

Furnisoare ale Curţii Regale Romane. Cluj, Calea Regele Ferdinand I07

TELEFON 239 22-12-1«

F A I M A CAL SUPERIOARA

ЮЕ V Â N Z A R E N U M A I

C U V A G O N U E

C E R E Ţ I P R O B E

LA F E D E R A L A

„MUNTENIA" PLOEŞTI

Industria de Lut S. A. din Ghiriş-Arieş (Tnrda)

Oferă ţigle recunoscute de calitatea cea mai bună, arse cu gaz metan, dungite^ prevăzute cu cârlige, olane, precum şi cărămizi de mărime normală şi germană.

Se găsesc îh depozit permanent TUBURI DE CANAL.

Maşini de scărmănat lână şilupiscăr-

mănător i V

furnizăm prompt din depozit

Departamentul maşinelor

S I B I U Str. Sărei No. 22.

E S T E R E C U N O S C U T

D E T O Ţ I C A ,

BOGSZA E S T E C E L M A I B U N ,

M A I V E R I T A B I L ŞI

N E Î N T R E C U T I

I G * F * « R F * F T * * T T F T E * * F F F F F * « T V F T T * F « « F F « T T F » F * ^ * T F I R F F * F * F F « F * * F * F * * * * * « v « F * I R F T « « « L !

Specialităţile fabricei de bere CZELL din Cluj 3» 1 » 1 » 1»

IE I»

'Hercnles' Uf -<» N U T R I T O A R E , S P E C I A L I T A T E A B R U N Ă

D I N M A L T D U B L U — F I

'Monostor9

B E R E D E S C H I S Ă — M U L T A P R E C I A T E . 14-25

din canza calităţilor lor neîntrecute s'au dove-dit ca marca cea mai superioară, fie capata pretutindeni* j i

iparul Tipografiei „Viaţa", Cluj. Strada Baba Novac No. 13/a. — Telefon §—lŞ