listare marina

8/13/2019 Listare Marina

http://slidepdf.com/reader/full/listare-marina 1/50

1

Grup Scolar Industrial “Nicolae Iorga” Negresti

ATESTAT“Zone Geografice Interesante”

Elev: Buza Marina-Andreea



2

Cuprins

1. Introducere..………………………………………………3 2. La ce foloseste vizitarea sit-ului………………………….3 3. Ce programe am folosit………………………..…………4 4. Limbajul HTML………………………………….……..5-85. Vizualizari sursa……………………………………......9-50



3

IntroducereDunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul

fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră

(Germania) sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel(1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge

către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în

Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria,

Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia)şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi

Belgrad.

La ce foloseste vizualizara situ-lui ?

Vizionarea acestui site ajuta la cunoastereaacestui fluviu ce strabate si tara noastra. Aflam felulde viata al animalelor, si ce clima, vegetatie se gaseste

pe unde se trece dunarea si in Delta Dunarii, dar mai bine ar fi daca ve-ti viziona acest site ca sa fie peintelesul vostru.



4

Ce programe am folosit ?

La proiectarea atestatului am folosit urmatoarle programe:- Programul de baza : Web Page Maker

- De modificat imagini am folosit :

Paint

PhotoInstrument

Photoshop- Pentru download filmulete de pe Youtube am folosit :

DVDVideoSoft Free Studio (Free YouTube Download )

- Ca sursa de informare pntru continut am folosit :

Carti din biblioteca

Internetul ( Mozilla Firefox, Opra )

Google ( pentru imagini si unele informatii )

Wikipedia ( pentru informatii )

Youtube ( pentru filmulete )



5

Caracteristici generale ale limbajului HTML

HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o

singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel

mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin

care conţinutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate şi indicaţii de

redare. Indicaţiile de redare pot varia de la decoraţiuni minore ale textului, cum ar fispecificarea faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă,

până la scripturi sofisticate, hărţi de imagini şi formulare. Metadatele pot include informaţii

despre titlul şi autorul documentului, informaţii structurale despre cum este împărţit documentul

în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. şi informaţii cruciale care permit ca documentul

să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink -uri (sau web-ul).

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit şi editat de oameni utilizând un

editor de text simplu. Totuşi scrierea şi modificarea paginilor în acest fel solicită cunoştinţe

solide de HTML şi este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fiMacromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web safie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observaţia că aceste programe generează un

cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.

HTML se poate genera direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului cum ar

fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şiforumuri web generează pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat în e-mail. Majoritatea aplicaţiilor de e-mail folosesc uneditor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor şi un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat şi multe liste de

mail le blochează intenţionat.

De fapt, procesoarele de texte uzuale folosesc adesea procedee de marcare pentru

formatãri (de exemplu, formatãrile de tip caracter din Word); în acest caz însã, caracterele decontrol introduse sunt ascunse iar rezultatul editãrii este direct vizibil ("What You See Is WhatYou Get"). În schimb, în limbajele de marcare - inclusiv HTML - marcajele sunt introduse întext, astfel încât acestea sunt exclusiv succesiuni de caractere (litere, cifre, caractere speciale) -fisiere de tip text.

Referitor la legãtura dintre procesoarele de documente uzuale si limbajul HTML, maitrebuie mentionat faptul cã ultimele versiuni ale editoarelor de documente oferã facilitãti de



6

salvare în format HTML - de exemplu, Word, începând cu versiunea Microsoft Office '97. Maimult, toate produsele incluse în aceastã gamã dedicatã biroticii (MS Office) oferãcompatibilitate cu formatul HTML.

Procesele de standardizare si de includere a comenzilor de marcare în fisierele HTML permit navigatoarelor sã citeascã si sã formateze paginile Web, lucru foarte important înconditiile în care ele contin nu numai texte alb-negru, ci si culori, imagini, hiperlegãturi, diverse

obiecte. Practic, marcajele HTML asigurã controlul asupra modului de afisare a obiectelorcorespunzãtoare în cadrul programelor de vizualizare a documentelor HTML - navigatoarele.

Limbajul HTML a evoluat în versiuni succesive, odatã cu evolutia protocolului HTTP sia programelor de navigare. Astfel, HTML 1.0 era compatibil cu Mosaic, primul program denavigare, dar dupã aparitia unor navigatoare noi, a fost necesarã introducerea unui standardoficial Internet pentru construirea paginilor (HTML 2.0) si extinderea sa cu noi facilitãti:formule matematice, tabele, moduri avansate de descriere a organizãrii paginilor (începând cuHTML 3.0).

Paginile HTML se pot crea cu orice editor de texte de cãtre utilizatorii care cunosclimbajul HTML sau, mai simplu, se pot utiliza editoare speciale, în care obiectele se introducinteractiv iar codul HTML se genereazã automat. Având în vedere cã si în acest caz este utilãcunoasterea marcajelor generate pentru corectarea eventualelor erori (mai ales în cazul link-urilor), vom prezenta în continuare entitãtile care se pot introduce în paginile HTML simarcajele caracteristice acestora.

Marcaje de bazã

O paginã Web este delimitatã de marcajele <HTML> si </HTML> care indicã începutul sifinalul documentului si contine:

zonã de antet cuprinsã între marcajele: <HEAD> … </HEAD> si un corp delimitat de marcajele: <BODY> … </BODY>.

Titlul, introdus în antet, este cuprins între marcajele <TITLE> … </TITLE>.

Astfel, o formã extrem de simplã a unui document HTML ar putea fi cea din urmãtorulexemplu:

<HTML>

<HEAD> <TITLE>Titlul documentului </TITLE>

</HEAD>

<BODY>Document HTML foarte simplu</BODY>

</HTML>



7

Elementele limbajului HTML

Toate obiectele HTML sunt introduse între marcaje care le definesc; majoritatea acestorasunt de forma <tip_obiect> (la început) si </tip_obiect> (la sfârsit). Tipul standard al obiectului

poate fi specificat cu majuscule sau minuscule; totusi, se recomandã utilizarea majusculelorfiindcã astfel marcajele ies în evidentã.

Majoritatea navigatoarelor permit vizualizarea paginii curente în formatul sursã HTML(forma pe care o interpreteazã pentru afisarea paginii). La interpretare, programele de navigareignorã spatiile si <Enter>-urile, aplicând formatarea specificatã.

Existã însã si marcaje cu parametri; acestea au forma <tip_obiect param1=valoare1

param2=valoare2 …>. De exemplu, obiectele de tip imagine sunt introduse cu delimitatorul<IMG>, care are diversi parametri. Pentru definirea hiperlegãturilor se foloseste marcajul <A>,care are de asemenea parametri proprii.

Codurile de marcare HTML pot fi clasificate în urmãtoarele categorii:

1. marcaje de bazã - cele care delimiteazã pagina / documentul HTML, titlul acesteia sicorpul paginii;

2. marcaje pentru structurarea documentului - care permit introducerea de subtitluri, paragrafe, linii de delimitare;

3. marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor;4. marcaje pentru crearea hiperlegãturilor (hyperlinks);5. marcaje pentru introducerea de obiecte - tabele, formule, imagini sau obiecte

multimedia preluate din fisiere, formulare.

Vom descrie în paragrafele urmãtoare, elementele caracteristice fiecãreia din acestecategorii.

Pentru structurarea si organizarea informatiilor din paginile web se pot utiliza frame-uri(marcajul <FRAME>), prin care la un moment dat se afiseazã mai multe ferestre continândfiecare câte o paginã. Introducerea si gestiunea frame-urilor se realizeazã foarte convenabilfolosind editoarele HTML.

Mai mentionãm faptul cã în ultimele versiuni ale limbajului HTML si ale browser-elor s-a

introdus posibilitatea integrãrii, respectiv lansãrii în executie prin navigator, a unor aplicatii.



8

Marcaje pentru crearea hiperlegãturilor

Hiperlegãturile ("hyperlinks") se introduc cu marcajele <A> … </A> ("anchor") aplicateasupra unui text sau a unei imagini. Ele se pot crea cãtre:

adrese URL - astfel se asigurã accesul în cadrul procesului de navigare (prin protocoale specifice), nu numai la paginile web, ci si la diverse servicii Internet

fisiere / resurse locale adicã aflate pe acelasi calculator cu pagina creatã - link-urilocale ; acestea ar putea fi accesate si printr-un URL cu protocolul "file" dar pentrumai multã simplitate, este suficientã specificarea numelui si cãii fisierului local;

o zonã din documentul HTML curent - link-uri interne.

În fiecare din aceste cazuri, un click pe textul sau imaginea respectivã va determinaactivarea legãturii si afisarea prin intermediul navigatorului a resursei asociate link-ului.

Resursa asociatã unei legãturi este descrisã prin parametrii marcajului <A>:

HREF - permite asocierea unei adresei URL, crearea unei legãturi locale prinspecificarea numelui si cãii fisierului corespunzãtor sau a unei legãturi internedocumentului; este cel mai important parametru pentru construirea de hiperlegãturi;

NAME - numele hiperlegãturii sau al zonei dintr-o paginã cãtre care se face referirea,în cazul unui link intern;

METHODS - metodele de acces (acest parametru se utilizeazã doar în prelucrãrispeciale).Astfel, un link local sau cãtre o adresã URL se poate defini pe un text cu: <A

HREF="resursa"> text </A>.

O legãturã internã cãtre o zonã a documentului curent se indicã folosind marcajul <A

NAME="nume-zona">.

Marcaje pentru introducerea de obiecte

Prima versiune de HTML (1.0) nu permitea descrierea tabelelor sau a informatiilorformatate. Asemenea obiecte trebuiau create formatat si introduse ca obiect deja formatat, cumarcajele <PRE>, </PRE>. Aceste marcaje indicau navigatorului cã textul inclus trebuia afisat

caracter cu caracter, fãrã vreo interventie de formatare. În versiunile ulterioare ale limbajuluiHTML, s-au introdus însã facilitãti elegante de formatare, de includere a tabelelor si a altorobiecte.

În HTML 3.0 s-au introdus obiectele de tip tabel, formate din linii orizontale si coloaneverticale la a cãror intersectie se formeazã celulele. Acestea pot contine intrãri diverse: texte,figuri sau chiar alte tabele. Se pot realiza reuniri de celule (de exemplu, pentru titluri mai lungi).

9

Vizualizari Sursa

Limbaj HTML

Vizualizare Sursa Index

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01Transitional//EN">

<html>

<head>

<title>Untitled</title>

<meta http-equiv="content-type" content="text/html; charset=ISO-8859-1">

<meta name="generator" content="Web Page Maker">

<style type="text/css">

/*----------Text Styles----------*/

.ws6 {font-size: 8px;}

.ws7 {font-size: 9.3px;}

















.wpmd {font-size: 13px;font-family: 'Arial';font-style: normal;font-weight:normal;}

/*----------Para Styles----------*/

DIV,UL,OL /* Left */

{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>

<script language="JavaScript1.4" type="text/javascript">



</script>

<script language="javascript" type="text/javascript">

<!--

function MM_swapImgRestore() {

10

var i,x,a=document.MM_sr;for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++) x.src=x.oSrc;

}

function MM_preloadImages() {

var d=document; if(d.images){ if(!d.MM_p) d.MM_p=new Array();

var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0; i<a.length; i++)

if (a[i].indexOf("#")!=0){ d.MM_p[j]=new Image; d.MM_p[j++].src=a[i];}}

}

function MM_findObj(n, d) {

var p,i,x; if(!d) d=document; if((p=n.indexOf("?"))>0&&parent.frames.length) {

d=parent.frames[n.substring(p+1)].document; n=n.substring(0,p);}

if(!(x=d[n])&&d.all) x=d.all[n]; for (i=0;!x&&i<d.forms.length;i++) x=d.forms[i][n];

for(i=0;!x&&d.layers&&i<d.layers.length;i++) x=MM_findObj(n,d.layers[i].document);

if(!x && d.getElementById) x=d.getElementById(n); return x;

}

function MM_swapImage() {

var i,j=0,x,a=MM_swapImage.arguments; document.MM_sr=new Array; for(i=0;i<(a.length-2);i+=3)

if ((x=MM_findObj(a[i]))!=null){document.MM_sr[j++]=x; if(!x.oSrc) x.oSrc=x.src; x.src=a[i+2];}

}

//-->

</script>

</head>

<body bgColor="#333333">

<script language="JavaScript">

<!--

var yBase = 200;

var xBase = 200;

var yAmpl = 10;

var yMax = 40;

var step = .2;



11

var ystep = .5;

var currStep = 0;

var tAmpl=1;

var Xbpos = 1;

var Ybpos = 1;

var i = 0;

var j = 0;

var ff=(document.getElementById&&!document.all);

var ns=(document.layers);

var ie=(document.all);

if (ns){

for(xy=0;xy<7;xy++)

document.write("<layer id=\"a"+ xy +"\" LEFT=10 TOP=10 VISIBILITY=SHOW BGCOLOR=\"#FFFF00\" CLIP=\"0,0,3,3\"><\/layer>");

} else if (ie||ff) {

document.write('<div id="starsDiv" style="position:absolute;z-index:999;top:0px;left:0px">')

for (xy=0;xy<7;xy++)

document.write('<div style="position:relative;width:3px;height:3px;background:#FFFF00;font-size:2px;visibility:visible"></div>')

document.write('</div>')

}

function MoveHandler(e)

{

if (ie) {

Xbpos = window.event.clientX + document.body.scrollLeft;

Ybpos = window.event.clientY + document.body.scrollTop;

}

else {

Xbpos = e.pageX;

Ybpos = e.pageY;

}

}

if(ns)window.captureEvents(Event.MOUSEMOVE);



12

document.onmousemove = MoveHandler;

function animateLogo()

{

if (ie)

{

yBase = window.document.body.offsetHeight/4;

xBase = window.document.body.offsetWidth/4;

}

else

{

yBase = window.innerHeight/4 ;

xBase = window.innerWidth/4;

}

if (!ns)

{

var totaldivs=document.getElementById("starsDiv").getElementsByTagName("div");

for ( i = 0 ; i < totaldivs.length ; i++ )

{

var tempdiv=totaldivs[i].style;

tempdiv.top = Ybpos + Math.cos((20*Math.sin(currStep/20))+i*70)*yBase*(Math.sin(10+currStep/10)+0.2)*Math.cos((currStep + i*25)/10);

tempdiv.left = Xbpos + Math.sin((20*Math.sin(currStep/20))+i*70)*xBase*(Math.sin(10+currStep/10)+0.2)*Math.cos((currStep + i*25)/10);

}

}

else if (document.layers)

{

for ( j = 0 ; j < 7 ; j++ )

{

var templayer="a"+j

document.layers[templayer].top = Ybpos + Math.cos((20*Math.sin(currStep/20))+j*70)*yBase*(Math.sin(10+currStep/10)+0.2)*Math.cos((currStep + j*25)/10);

document.layers[templayer].left =Xbpos + Math.sin((20*Math.sin(currStep/20))+j*70)*xBase*(Math.sin(10+currStep/10)+0.2)*Math.cos((currStep + j*25)/10);

}



13

}

currStep += step;

setTimeout("animateLogo()", 15);

}

animateLogo();

// -->

</script>

<div id="g_shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:127px; top:0px; width:997px; height:1588px; z-index:0"><img border=0 width="100%"height="100%" alt="" src="images/shape3136062.gif"></div>

<div id="g_image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:129px; top:2px; width:993px; height:361px; z-index:1"><img src="images/dunarea-la-varsare.jpg"alt="" title="" border=0 width=993 height=361></div>

<div id="g_roundrect1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:328px; top:380px; width:792px; height:103px; z-index:2"><img border=0 width="100%"height="100%" alt="" src="images/roundrect3350218.gif"></div>

<div id="art1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:483px; top:30px; width:306px; height:234px; z -index:3"><img border=0 alt="Dunarea"src="images/art3525578.gif"></div>

<div id="g_nav10d" style="position:absolute; left:146px; top:380px; z-index:4"><a onMouseOut="MM_swapImgRestore()"onMouseOver="MM_swapImage('g_nav10','','images/nav37747960a.gif',1)" href="index.html"><img name="g_nav10"onLoad="MM_preloadImages('images/nav37747960a.gif')" alt="" border=0 src="images/nav37747960i.gif"></a></div>

<div id="g_nav11d" style="position:absolute; left:146px; top:416px; z-index:4"><a onMouseOut="MM_swapImgRestore()"onMouseOver="MM_swapImage('g_nav11','','images/nav37747961a.gif',1)" href="delta dunarii.html"><img name="g_nav11"onLoad="MM_preloadImages('images/nav37747961a.gif')" alt="" border=0 src="images/nav37747961i.gif"></a></div>

<div id="g_nav12d" style="position:absolute; left:146px; top:452px; z-index:4"><a onMouseOut="MM_swapImgRestore()"onMouseOver="MM_swapImage('g_nav12','','images/nav37747962a.gif',1)" href="Aleg brate.html"><img name="g_nav12"onLoad="MM_preloadImages('images/nav37747962a.gif')" alt="" border=0 src="images/nav37747962i.gif"></a></div>

<div id="g_nav13d" style="position:absolute; left:146px; top:488px; z-index:4"><a onMouseOut="MM_swapImgRestore()"onMouseOver="MM_swapImage('g_nav13','','images/nav37747963a.gif',1)" href="Portile d fier.html"><img name="g_nav13"onLoad="MM_preloadImages('images/nav37747963a.gif')" alt="" border=0 src="images/nav37747963i.gif"></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:132px; top:621px; width:223px; height:192px; z-index:5"><img src="images/Dunarea, singurul

fluviu din Europa al carui ecosistem e amenintat.jpg" alt="" title="" border=0 width=223 height=192></div>

<div id="text2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:349px; top:368px; width:562px; height:94px; z -index:6">

<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Dunarea</font></div>

</div></div>



14

<div id="text1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:342px; top:587px; width:763px; height:655px; z-index:7">

<div class="wpmd">

<div><font face="Tahoma" class="ws14">Bazinul hidrografic al Dunării - (harta)</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"><BR></font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Al doilea fluviu ca mărime din Europa:</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> o 2 840 km lungime;</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> o suprafaţa bazinului hidrografic = 817 000 km2</font></div>



<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră şi se varsă înMarea Neagră</font></div>



<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Ia naştere prin unirea a trei izvoare: BREG, BRIGACH, DONAU QUELLE şi seuneşte cu marea prin trei braţe: CHILIA, SULINA, SF. GHEORGHE, formând DELTA DUNĂRII</font></div>



<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Traseul fluviului străbate:</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> o 10 ţări: Germania, Austria, Slovacia, Un garia, Croaţia, Serbia,România, Bulgaria, RepublicaMoldova, Ucraina, şi</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> o 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad</font></div>


<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Debitul de intrare în Deltă: 6 350 m3/s</font></div>

<div><font face="Tahoma" class="ws14"> * Distribuţia debitului pe cele 3 braţe: Chilia 58%, Sulina 19%, Sf. Gheorghe23%</font></div>

<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:135px; top:1006px; width:222px; height:194px; z-index:8"><img src="images/dunarea-la-cazane3.jpg" alt="" title="" border=0 width=222 height=194></div>


<a href="afluenti.html"><div class="wpmd">

<div><font face="Courier" class="ws20">Inainte ></font></div>

<div><font face="Courier" class="ws20">< Acasa ></font></div>

</div></a></div>

</body>

</html>

15

Pagina 2<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">

<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/



















.wpmd {font-size: 13px;font-family: 'Arial';font-style: normal;font-weight:

normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--


var i,x,a=document.MM_sr; for(i=0;a&&i<a.length&&(x=a[i])&&x.oSrc;i++)

x.src=x.oSrc;

}



16

var i,j=d.MM_p.length,a=MM_preloadImages.arguments; for(i=0;

i<a.length; i++)


}







}



<div id="g_shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:127px; top:0px; width:997px; height:1588px; z-index:0"><img border=0 width="100%"

height="100%" alt="" src="images/shape3136062.gif"></div>

<div id="g_image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:129px; top:2px; width:993px; height:361px; z-index:1"><img src="images/dunarea-la-varsare.jpg"

alt="" title="" border=0 width=993 height=361></div>

<div id="g_roundrect1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:328px; top:380px; width:792px; height:103px; z-index:2"><img border=0 width="100%"

height="100%" alt="" src="images/roundrect3350218.gif"></div>

<div id="g_nav10d" style="position:absolute; left:146px; top:380px; z-index:3"><a onMouseOut="MM_swapImgRestore()"

onMouseOver="MM_swapImage('g_nav10','','images/nav37747960a.gif',1)" href="index.html"><img name="g_nav10"

onLoad="MM_preloadImages('images/nav37747960a.gif')" alt="" border=0 src="images/nav37747960i.gif"></a></div>


onMouseOver="MM_swapImage('g_nav11','','images/nav37747961a.gif',1)" href="delta dunarii.html"><img name="g_nav11"



onMouseOver="MM_swapImage('g_nav12','','images/nav37747962a.gif',1)" href="Aleg brate.html"><img name="g_nav12"



onMouseOver="MM_swapImage('g_nav13','','images/nav37747963a.gif',1)" href="Portile d fier.html"><img name="g_nav13"



<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"> </font><font face="Tahoma" class="ws14"><B> Leitha (în maghiară

Lajta) </B></font><font face="Tahoma" class="ws14">este un râu care străbate Austria şi Ungaria, fiind unul dintre afluenţii



17

Dunării. Lungimea sa este de 180 km. Până în 1921 a constituit o parte a graniţei dintre Austria şi Ungaria. De aici provine

şi denumirea de Cisleithania pentru jumătatea austriacă a Austro-Ungariei, respectiv Transleithania pentru cea maghiară.</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"><B> Râul Sava (denumit şi Save, Sawe sau Sau)</B></font><font face="Tahoma"

class="ws14"> este un afluent de mărime mijlocie al Dunării, care are un debit pe cursul său mijlociu de 1.513 m³/sec. având

astfel un debit mai mare ca ceilalţi afluenţi mari ai Dunării, Innul, Tisa sau Drava. Datorită lungimii cursului său de 940 km cu un bazin

hidrologic de 95.419 km², este situat pe locul trei lista afluenţilor Dunării. Afluenţii principali ai săi fiind Krka, Kupa, Una, Vrbas, Bosna

şi Drina. Suprafaţa bazinul de colectare al râului Drina depăşeşte pe cel al Innului.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"><BR></font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Râul Sava ia naştere prin confluenţa râurilor Wurzener Save (slovenă: Sava

Dolinka) şi Wocheiner Save (slovenă: Sava Bohinjka) care izvoresc în Alpii Iulieni (germ, Julische Alpen, slov. Julijske Alpe; ital. Alpi Giulie) în

Alpii Calcaroşi de Sud din Slovenia. De la Radovljica râul curge în direcţia es-vest prin Ljubljana, după care îşi

schimbă cursul în direcţia est, trece graniţa croată, traversează Zagreb, de unde schimbă din nou direcţia cursului

spre sud-est, de la Sisak devine navigabil, datorită pantei reduse face o serie de meandre. Formează graniţa naturală dintre Bosnia şi

Croaţia, vărsându-se pe teritoriul Serbiei la Belgrad în Dunăre.</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"><B> Cerna</B></font><font face="Tahoma" class="ws14"> este un râu în

România, care se varsă la Orşova în Dunăre printr-un golf de mari dimensiuni, urmare a pătrunderii Dunării în gura

de vărsare a râului Cerna. Râul Cerna este de fapt un afluent al râului Cernişoara, pe baza faptului că Cernişoara are

izvoarele mai sus decât Cerna.[necesită citare] In Cernişoara se varsă mai întâi o parte din apele Motrului aduse printr-un tunel.

La mică distanţă în aval, pe partea dreaptă se află izvoarele Cernei (râul iese la suprafaţă prin mai multe guri,

funcţie de debitul izvorului). După unirea cu Cernişoara ia naştere râul Cerna care este zăgăzuit de barajul de

pământ (rocă şi argilă) de la Ivanu şi condus printr-o galerie subterană către sistemul Cerna-Motru-Tismana.

Structura barajului permite doar ca o mică parte din apa lacului să curgă pe valea propriu-zisă a Cernei (debitul de autocurăţire).

Ceea ce ajunge la punctul de varsare în Dunăre sunt de fapt în cea mai mare parte afluenţii Cernei.</font></div>

</div></div>

<div id="hr1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:127px; top:662px; width:996px; height:17px; z-index:7">

<hr size=3 width=996 color="#000000">

</div>



</div>



18



</div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Afluenti</font></div>

</div></div>


<a href="afluenti II.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="index.html"><div class="wpmd">

<div><font face="Courier" class="ws20">< Inapoi</font></div>

</div></a></div>

<div id="g_text1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:552px; top:1498px; width:157px; height:49px; z-index:13">



</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:135px; top:536px; width:177px; height:118px; z-index:14"><img src="images/bild_leitha_04.jpg"


<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:134px; top:724px; width:179px; height:282px; z-index:15"><img src="images/SavaRiver.jpg" alt=""

title="" border=0 width=179 height=282></div>

<div><font face="Bodoni MT Condensed" class="ws18">Citeste mai departe ...</font></div>

</div></a></div>

</body>

</html>

19


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



20


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













21











<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"> </font><font face="Tahoma" class="ws14"><B>Raul Prut</B></font><font

face="Tahoma" class="ws14">, lung de 953 km, izvorăşte în apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de

unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul

Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică, rîul era navigabil

până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind

întreţinut. Principalii afluenţi pe partea dreaptă sînt Ceremuş şi Jijia (cu afluenţii Bahlui şi Başeu).

Există pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stînca-Costeşti) realizate împreună cu Uniunea Sovietică (actualmenteRepublica Moldova).</font></div>

</div></div>



</div>


<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"> </font><font face="Tahoma" class="ws14"><B>Râul Siret</B></font><font

face="Tahoma" class="ws14"> izvorăşte din Munţii Carpaţii Păduroşi aflaţi în Bucovina de Nord (astăzi

regiunea Cernăuţi a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. În antichitate s-a numit Hierasus.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova,

Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Polocin şi Bârlad.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României şi 110 km pe teritoriul Ucrainei)

şi se varsă în Dunăre, lângă oraşul Galaţi. Dintre afluenţii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din

ţară.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Râul urmează la început o direcţie nordică în regiunea Bucovinei de

Nord. Străbate localităţile Berhomet pe Siret şi Jadova, unde începe să-şi schimbe direcţia de curgere către

sud-est. Îşi continuă curgerea prin oraşul Storojineţ şi prin satele Ropcea, Camenca şi Volcineţ.</font></div>

</div></div>




22


</div>


<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14"> </font><font face="Tahoma" class="ws14"><B> Oltul</B></font><font face="Tahoma"

class="ws14"> este unul din cele mai importante râuri din România. Izvorăşte din munţii Hăşmaşu Mare,

în Carpaţii Orientali. Curge prin judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Principalele oraşe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe,

Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la

Islaz.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Braşovului, Depresiunea

Făgăraşului, Defileul Turnu Roşu-Cozia, Subcarpaţii şi Podişul Getic, Câmpia Română. Pe Olt exist&#259

aproape 30 de lacuri de acumulare.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Are o lungime de 615 km.</font></div>

</div></div>



</div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Afluenti</font></div>

</div></div>


<a href="Portile d fier.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="afluenti.html"><div class="wpmd">



23


</div></a></div>




</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:136px; top:1111px; width:183px; height:281px; z-index:14"><img src="images/oltul.jpg" alt=""


<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:135px; top:789px; width:185px; height:290px; z-index:15"><img src="images/300px-Râul_Siret5.jpg"


<div id="image3" style="position:absolute; overflow:hidden; left:138px; top:540px; width:176px; height:216px; z-index:16"><img src="images/prut-vadeni.jpg" alt=""


</body>

</html>

24

Pagina 4

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN">

<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



25


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













26










<div id="shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:176px; top:911px; width:388px; height:207px; z-index:4"><a href="portile de fier I.html"><img

border=0 width="100%" height="100%" alt="" src="images/shape8226171.gif"></a></div>

<div id="shape2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:686px; top:909px; width:388px; height:207px; z-index:5"><a href="Portile de fier II.html"><img



<a href="portile de fier I.html"><div class="wpmd">

<div align=center><font face="Algerian" class="ws48">Portile de Fier I</font></div>

</div></a></div>


<a href="Portile de fier II.html"><div class="wpmd">

<div align=center><font face="Algerian" class="ws48">Portile de Fier II</font></div>

</div></a></div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Portile de Fier</font></div>

</div></div>




</div></a></div>



27


<a href="afluenti II.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:576px; top:659px; width:208px; height:231px; z-index:12"><a href="Portile de fier II.html"><img

src="images/450px-Portile_de_Fier_IIMH_(4).JPG" alt="" title="" border=0 width=208 height=231></a></div>

<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:854px; top:686px; width:243px; height:182px; z-index:13"><a href="Portile de fier II.html"><img

src="images/800px-Portile_de_Fier_IIMH_(3).JPG" alt="" title="" border=0 width=243 height=182></a></div>

<div id="image3" style="position:absolute; overflow:hidden; left:167px; top:658px; width:373px; height:245px; z-index:14"><a href="portile de fier I.html"><img

src="images/porti_de_fier.jpg" alt="" title="" border=0 width=373 height=245></a></div>

<div id="image4" style="position:absolute; overflow:hidden; left:354px; top:1139px; width:601px; height:297px; z-index:15"><a href="portile de fier I.html"><img

src="images/portile-de-fier.jpg" alt="" title="" border=0 width=601 height=297></a></div>

</body>

</html>

28

Pagina 5


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



29


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>









<div class="wpmd">



30

<div><font face="Tahoma" class="ws16">Hidrocentrala Porţile de Fier I (în sârbă

Хидроелектрана

Ђердап) este cea mai mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea şi are o putere instalată de 1080

MW. În aval există şi hidrocentrala Porţile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. Ambele hidrocentrale sunt exploatate în

parteneriat cu partea sârbă, centralele română şi sârbă la Porţile de Fier I cumulând 2160 MW, iar cele de la

Porţile de Fier II cumulând 500 MW; capacitatea maximă a turbinelor este de 8700 m³/s. Centrala Porţile de Fier I este

amplasată la 15 km amonte de oraşul Drobeta Turnu-Severin, iar centrala Porţile de Fier II la 60 km în aval.</font></div>


<div><font face="Tahoma" class="ws16">Navigaţia pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri la ambele obiective, eleavând împreună o capacitate de trafic de 52.4 milioane tone/an pentru ecluzarea pe câte un sens şi 37.2 milioane tone/an pentru

ecluzarea în ambele sensuri.</font></div>


<div><font face="Tahoma" class="ws16">Sistemul Porţile de Fier I este una din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa şi cea mai mare

de pe Dunăre. Lacul său de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la confluenţa cu

râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai mare defileu din Europa, cuprins între localitaţile Baziaş

şi Orşova. Zona Porţile de Fier are un bogat potenţial arheologic, istoric şi turistic. Pentru protejarea habitatului său natural

deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă in Parcul Natural Porţile de Fier.</font></div>


<div><font face="Tahoma" class="ws16">Regiunea Defileului Dunării reprezintă una din cele mai pitoreşti şi atractive zone turistice,atât prin frumuseţile naturale ale regiunii cât şi prin monumentele istorice datând din perioada Imperiului Roman. Ruinele castrului

roman Drobeta şi ale podului construit de impăratul roman Traian peste Dunăre sunt numai câteva din atracţiile oferite de Muzeul

Porţile de Fier din oraşul Drobeta Turnu-Severin.</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Portile de Fier 1</font></div>

</div></div>


<a href="Portile de fier II.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="Portile d fier.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




31



</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:161px; top:489px; width:930px; height:284px; z-index:8"><img src="images/portile-de-fier.jpg"














</body>

</html>

32

Pagina 6


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



33


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













34











<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Porţile de Fier II este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia,

România.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws14">Porţile de Fier II este de fapt Colonia Porţile de Fier II situata pe Insula Ostrovul Mare de pe

Dunare. Aici trăiesc angajaţii firmelor ce au lucrat la construirea barajului, la întreţinerea lui şi care lucrează în prezent la

retehnologizarea lui. Adică Hidroelectrica, Energomontaj si Hidroserv -nou apărută. Pe bratul principal al Dunarii sunt amplasate dinspre malul

stang spre cel drept 2 centrale, fiecare cu cate 8 agregate, un baraj cu 7 campuri deversoare, o ecluza pentru navigatie de 34 m latime si o centrala suplimentara cu 2

agregate. Pe bratul secundar Gogosu este amplasat in mijlocul albiei un baraj din 7 campuri deversoare si, alaturat, pe partea dreapta a bratului, o centrala

suplimentara cu 2 agregate. Cele 2 centrale de baza de la Portile de Fier II cu 2x8 agregate (centrala romana si centrala sarbomuntenegreana), de pe bratul principal a

Dunarii si cele 2 centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe bratul principal si de pe bratul Gogosu sunt identice ca dispozitie interioara si solutii constructive si sunt

echipate cu acelasi tip de agregat, bulb orizontal de 27 MW si aceleasi tipuri de echipamente hidromecanice. Caracteristicile generale sunt identice pentru cele doua

centrale romanesti (centrala de baza si centrala suplimentara Gogosu): 10 hidroagregate, fiecare cu cate o putere de 27 MW; caderea neta de calcul este de 7,45 m;

debitul de calcul este 425 m3/s; turatia nominala este 62,5 rot/min, iar diametrul rotorului este de 7,50 m. Cele opt hidroagregate de la SHEN Portile de Fier II sunt

orizontale, capsulate cu turbine Kaplan, cu ax orizontal in traseu tubular, avand diametrul rotorului turbinei de 7.500 mm cuplate direct cu hidrogeneratoarele

sincrone aferente. Constructia fiecarui hidroagregat este pe 3 lagare, avand rotorul in consola. Avand in vedere dimensiunile si puterea unitara, aceste hidroagregate

au constituit o premiera nationala si europeana, exceptand Federatia Rusa, in ceea ce priveste dimensiunile si puterea instalata pe un grup. Centrala hidroelectrica

SHEN Portile de Fier II este cea mai mare centrala europeana echipata cu hidroeagregate de tip bulb, atat in ceea ce priveste puterea instalata, cat si dimensiunile

hidroagregatelor. La Portile de Fier II se Afla una din cele mai mari hidrocentrale din romania ocupand locul II in Romania dupa Portile de Fier I Amplasata la

kilometrul fluvial 863+358, acest obiectiv hidroenergetic, in componenta caruia, actualmente, exista o centrala de baza echipata cu 8 hidroagregate cu turbine tipbulb, cu puterea initiala instalata de 27 MW fiecarea aceata fiind ridicata cu 4,4 MW dupa modernizare. Cele 8(opt) hidroagregate ce echipeaza centrala romana a

SHEN Portile de Fier II au fost puse în functiune în perioada 1985÷1986, din cele 8(opt) hidroagregate, 2(doua) sunt de fabricatie ruseasca (L.M.Z.

si Electrosila) si 6(sase) sunt de fabricatie romaneasca–U.C.M. Resita S.A.In anul 2007 a inceput modernizare grupurilor de catre firma VA TECH HYDRO &

CO VIENA SRL SUCURSALA PORTILE DE FIER II.Grupul 1 de la centrala Portile de Fier II, ce a fost scos din exploatare in luna iunie, pentru lucrari de mentenanta,

urmeaza sa fie pus in functiune in iulie 2009, iar Grupul 8, oprit in martie 2009, urmeaza sa fie repornit in martie 2010, in urma unor lucrari de modernizare. Valoarea

lucrarilor de mentenanta la grupul 1 este estimata la 523.280 lei, potrivit datelor transmise de Hidroelectrica. In prezent, grupurile 1 si 8 sunt singurele oprite din

cadrul centralei de la Portile de Fier II. De asemenea, grupul 7, retras din exploatare in 14 februarie 2008, a fost repus in functiune in martie 2009. In urma lucrarilor

de modernizare, puterea instalata a acestui agregat a crescut cu 4,4MW, potrivit datelor Hidroelectrica. Tot aici se mai gasesc si unii din cei mai mari stalpi de

electricitate din lume locul I in lume acestia fiind atestati de cartea rocordurilor fiind confectionati din metal la Drobeta Turnu Severin. suspendat pe cabluri

care face legatura cu localitatea Balta Verde Aflata la 7 km .</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Portile de Fier 2</font></div>

</div></div>



35


<a href="portile d fieer II 2.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




</div></a></div>




</div></a></div>




</div></a></div>

</body>

</html>

36

Pagina 7


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



37


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













38










<div id="shape1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:182px; top:767px; width:388px; height:207px; z-index:4"><a href="bratul chilia.html"><img


<div id="shape2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:692px; top:765px; width:388px; height:207px; z-index:5"><a href="brate marea neagra.html"><img



<a href="bratul chilia.html"><div class="wpmd">

<div align=center><font face="Algerian" class="ws28">Brate inainte</font></div>

<div align=center><font face="Algerian" class="ws28">de delta dunarii</font></div>

</div></a></div>


<a href="brate marea neagra.html"><div class="wpmd">

<div align=center><font face="Algerian" class="ws28">Bratele de la gura </font></div>


</div></a></div>



</div></a></div>


</div></a></div>

</body>

</html>

39

Pagina 8


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



41

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> Acest braţ este cel mai scurt (având doar 64 km), fiind drept, regularizat şi

canalizat, este folosit pentru navigaţie, în urma adâncirii şi corectării unor meandre. În urma acestor lucrări care au avut

loc între 1862 şi 1902, lungimea braţului a scăzut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apă scurs s-a dublat (18% în

prezent), adâncimea minimă fiind de 7 m, iar cea maxima de 18 m.</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Bratul Sulina</font></div>

</div></div>


<a href="bratul sf gheorghe.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="bratul chilia.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:197px; top:501px; width:899px; height:364px; z-index:8"><img src="images/sulina.gif" alt="" title=""

border=0 width=899 height=364></div>






</body>

</html>

42


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



43


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













44











<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Braţul Borcea</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">Borcea este braţul care se desparte de cursul principal al Dunării în amonte de Calarasi in

punctul de trecere bac Calarasi- Ostrov şi se reuneşte cu fluviul în aval, în apropierea localităţii Giurgeni. Pe acest braţ se

află oraşele Călăraşi şi Feteşti.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> Braţul Cremenea sau Dunărea Nouă</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">Este braţul principal care are aproximativ 70 de km.lungime şi împreună cu

braţul Vâlciu, mărgineşte lacuri şi bălţi, zonă numita Insula Mică a Brăilei. Între braţul

Măcin şi braţul Cremenea se afla zona numita Balta Brăilei.</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"><B><BR></B></font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"><B> Braţul Ostrov</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">Este braţul care se formează în dreptul localitaţii Silistra, având un debit de apa

mai mare ca cel al braţului Borcea, pe el aflându-se oraşul Cernavodă.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> </font><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Braţul Măcin sau Dunărea

Veche</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">După Giurgeni, Dunărea se desparte iar în mai multe braţe. Cel din est poartă

numele de Dunărea Veche sau Măcin, este un braţ principal, mai puţin navigat, separând Balta Brăilei de Dobrogea. Pe acest

braţ se află oraşul Măcin.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> </font><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Braţul Vâlciu</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">Este unul dintre braţele de vest. Între braţul Vâlciu şi braţul Măcin

se afla Insula Mare a Brăilei, rezervaţie naturală.</font></div>




45

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> </font><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Braţul Calia</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16">Împreună cu braţele, </font><font face="Tahoma"

class="ws16"><B>Mănuşoaia</B></font><font face="Tahoma" class="ws16"> şi </font><font face="Tahoma"

class="ws16"><B>Cremenea</B></font><font face="Tahoma" class="ws16">, mărgineşte la vest Insula Mică a Brăilei, în zona satului

Gura Garlutei</font></div>

</div></div>


<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Alte Brate</font></div>

</div></div>


<a href="delta dunarii.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="bratul sf gheorghe.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:138px; top:565px; width:176px; height:271px; z-index:9"><img src="images/bratul

borcea098962.jpg" alt="" title="" border=0 width=176 height=271></div>



</div>



46



</div>



</div>



</div>



</div>

<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:138px; top:853px; width:163px; height:114px; z-index:15"><img src="images/bratulk ostrov.gif"


<div id="image3" style="position:absolute; overflow:hidden; left:139px; top:988px; width:161px; height:126px; z-index:16"><img src="images/bratu macin.jpg" alt=""


<div id="image4" style="position:absolute; overflow:hidden; left:139px; top:1135px; width:160px; height:98px; z-index:17"><img src="images/bratul valciu.jpg" alt=""


<div id="image5" style="position:absolute; overflow:hidden; left:141px; top:1265px; width:163px; height:115px; z-index:18"><img src="images/bratul cremenea.jpg"


</body>

</html>

47


<html>

<head>





/*----------Text Styles----------*/




















normal;}

/*----------Para Styles----------*/


{

margin-top: 0px;

margin-bottom: 0px;

}

</style>




</script>


<!--



x.src=x.oSrc;

}



48


i<a.length; i++)


}







}




}

//-->

</script>

</head>













49











<div class="wpmd">

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Flora</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> Cercetările recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane,

reprezentând:</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> elemente eurasiatice (28%)</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> estice (24%)</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> europene (14%)</font></div>

<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> cosmopolite si adventive.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile,

higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominantă o dau stuful, papura, sălciile, plantele plutitoare

(nuferii, cornacii, cosorul). In deltă îsi găsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida,

Convolvulus persicus.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"><B>Vegetatia</B></font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> In Delta Dunării predomină vegetatia de mlastină stuficolă, care

ocupă cca. 78% din suprafata totală. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii. Vegetatia

de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.</font></div>


<div align=justify><font face="Tahoma" class="ws16"> Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis,

Plantago cornuti. Zăvoaiele sunt păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltă pe 6% dintotalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristică peisajului. Intâlnim patru tipuri de zăvoaie : zăvoaiele care cresc

pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc

zăvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zăvoaie foarte rar inundate formate

din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaugă speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; </font></div>

</div></div>




<div class="wpmd">

<div><font face="Edwardian Script ITC" class="ws72">Flora si Vegetatia</font></div>

</div></div>


<a href="flora vege2.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>


<a href="econo II.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>




</div></a></div>

<div id="image1" style="position:absolute; overflow:hidden; left:337px; top:485px; width:371px; height:186px; z-index:9"><img src="images/flora18.jpg" alt=""


<div id="image2" style="position:absolute; overflow:hidden; left:707px; top:485px; width:335px; height:186px; z-index:10"><img src="images/img13921281.jpg"



<a href="flora vege2.html"><div class="wpmd">


</div></a></div>

</body>

listare marina

Documents