Accentul si notarea lui Fiecare cuvnt italian are o silaba mai sonora dect celelalte, care se numeste sila ba accentuata sau tonica. Cele mai multe cuvinte se accentueaza pe penultima silaba si n mai mica p arte pe ultima silaba sau pe oricare alta silaba. Cnd nvatati cuvintele, fi ti foarte atenti la pozitia acestei silabe, fi indca schimbarea modului de accentuare poate schimba si ntelesul cuvntului. n transcrierea fonetica, am marcat grafi c vocala din silaba accentuata pritr-o l itera ngrosata, deoarece n pronuntarea cuvntului aceasta vocala se articuleaza mai intens, se prelungeste. Pronuntia nvatarea pronuntarii sunetelor din limba italiana nu va fi o problema difi cila: trebuie sa retineti numai cteva reguli si puteti deja citi. Sa ncepem cu vocalele. n limba italiana sunt cinc i vocale: a , e , i , o , u . Acestea se pronunta ca n limba romna. Consoanele folosite de limba italiana: c n fata altor consoane si a vocalelor a , o , u se pronunta la fel ca n limba rom e si i si schimba pronuntia n [ci], [ce]. casa > [caza] casa citt > [citta] oras g regula este aceeasi cu cea de mai sus. n fata consoanelor si a vocalelor a , o , u unta la fel ca n limba romna. naintea lui e si i pronuntam de asemenea ca n romna: [ge] Cnd grupul gi este urmat de vocalele a , o , u , atunci i din gi se pronunta scur slab si n transcrierea fonetica se noteaza [gi]. Aceeasi observatie este valabila si pentru grupul ci , care se transcrie [ci]. albergo > [albergo] hotel giardino > [giardino] gradina ciao > [ciao] salut! gn pronuntia corecta este cu g mut si n moale [] (se pronunta ca [ni] n romneste, [i] este scurt). signora > [siora] doamna signore > [siore] domn gli acest grup de litere l pronuntati corect daca rostiti aproape simultan sunetele l si i ( i este scurt, ca n cuvntul romnesc iubire ). fi glio > [filio] fiu famiglia > [familia] familie n limba italiana exista si consoane duble. Pronuntia lor corecta cere o durata pr elungita a sunetului respectiv si o articulare unitara a celor doua consoane. la mamma > [la mamma] mama il babbo > [il babbo] tata, taticul 6 Consoana s se pronunta de obicei [s], ca n limba romna, dar ntre doua vocale se pron nta [z]. De exemplu: casa, chiesa. la scuola > [la scuola] scoala la discoteca > [la discoteca] discoteca lo studente > [lo studente] studentul, elevul sc se pronunta de obicei [sc], dar naintea lui e sau i se pronunta [ss] usor prelu la scena > [la ssena] scena l uscita > [lussita] iesirea qu se pronunta ca un k + u , unde u este foarte scurt. il quaderno > [il cuaderno] caietul l acqua > [laccua] apa cq este forma dublata a consoanei q .

z aceasta consoana poate fi pronuntata n doua feluri: ca []] sau [dz]. Nu exista o regula care sa delimiteze strict cele doua feluri de pronuntie. n cazul cuvintelor terminate n -zi one , pronuntam totdeauna []]. la lezione > [la letione] lectia, ora la zia > [la dziia] matusa lo zio > [lo dziio] unchiul lo zero > [lo dzero] zero Cititi si repetati cu voce tare urmatoarele cuvinte. Urmariti cu atentie transcr ierea fonetica si fi ti atenti la modul de accentuare: casa > [caza] casa citt > [citta] oras albergo > [albergo] hotel giardino > [giardino] gradina signora > [siora] doamna signore > [siore] domn famiglia > [familia] familie fi glio > [filio] fi u chiesa > [chieza] biserica macchina > [macchina] masina n limba italiana, substantivele sunt precedate n general de articol si pot fi masc uline si feminine. Genul neutru nu exista. Articolele sunt de trei feluri: hotarte, nehotarte si part itive. Pentru nceput, sa vedem articolul nehotart: 7 un [un] articol nehotart; se foloseste la singular, naintea substantivelor de gen masculin, care ncep cu o consoana sau cu o vocala; corespunde articolului nehotart un din limba romn a. una [una] articol nehotart; se foloseste naintea substantivelor de gen feminin, la singular; corespunde articolului nehotart o din limba romna. Articolul nehotart se foloseste atunci cnd obiectul sau persoana despre care vorbi m nu sunt determinate cu precizie sau cnd ne referim pentru prima oara la acestea. Iata acum si articolul hotart: il [il] articol hotart, se foloseste naintea substantivelor de gen masculin, la si ngular; corespunde articolului hotart -l din limba romna. la [la] articol hotart; se foloseste naintea substantivelor de gen feminin, la sin gular; are ntelesul articolului hotart -a din limba romna. Articolul hotart se foloseste cnd obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cu noscute sau stim ceva despre ele. l [l] articol hotart; se foloseste la numarul singular naintea substantivelor de ge n masculin sau feminin care ncep cu vocala. Sa exersam acum substantivele mpreuna cu articolele hotarte corespunzatoare: la chiesa > [la chieza] biserica la macchina > [la macchina] masina il fi glio > [il filio] fi ul il signore > [il siore] domnul la casa > [la caza] casa la famiglia > [la familia] familia la signora > [la siora] doamna la citt > [la citta] orasul

il giardino > [il giardino] gradina l albergo > [lalbergo] hotelul l amica > [lamica] prietena n functie de terminatia lor, n limba italiana verbele se mpart n trei categorii. Din prima categorie fac parte verbele care se termina n -are . nvatnd cteva dintre acestea, vom reusi sa f rmulam si cteva propozitii simple. guardare > [guardare] a se uita, a privi amare > [amare] a iubi visitare > [vizitare] a vizita comprare > [comprare] a cumpara 8 n exercitiul urmator, ncercati sa traduceti n limba italiana urmatoarele expresii: a cumpara hotelul > comprare l albergo > [comprare lalbergo] a privi fi ul > guardare il fi glio > [guardare il filio] a vizita familia > visitare la famiglia > [vizitare la familia] a se uita la masina > guardare la macchina > [guardare la macchina] a o vizita pe doamna > visitare la signora > [vizitare la siora] Acum vom face cunostinta cu pronumele personale la singular: io > [iio] eu tu > [tu] tu lei > [lei] ea lui > [luii] el n limba italiana, n propozitiile de tipul: Io guardo il fi glio nu este necesara fol osirea adjectivului posesiv dect n cazul n care vrem sa scoatem n evidenta posesorul: Ea iubeste fi ul = Ea si iubeste fi ul. Lei ama il (suo) fi glio. Ca si n limba romna, folosirea pronumelui personal naintea verbului este facultativ a, deoarece forma verbului indica precis persoana care executa actiunea. (Folosim pronumele doar daca vrem sa scoatem n evidenta persoana, nu actiunea). Compro la macchina. Cumpar masina. Io compro la macchina. Eu cumpar masina. Cititi nca o data substantivele mpreuna cu articolele hotarte si nehotarte: lo zio > [lo dziio] unchiul lo studente > [lo studente] studentul, elevul l albergo > [lalbergo] hotelul l amica > [lamica] prietena uno zio > [uno dziio] un unchi uno studente > [uno studente] un student un albergo > [un albergo] un hotel un amica > [unamica] o prietena Traduceti propozitiile urmatoare n limba italiana: (Tu) l privesti pe unchiul. > (Tu) guardi lo zio. > [tu guardi lo dziio] Elevul iubeste scoala. > Lo studente ama la scuola. > [lo studente ama la scuola ] Sofi a o viziteaza pe Maria. > Sofi a visita Maria. > [sofiia vizita mariia] (Tu) cumperi un caiet. > (Tu) compri un quaderno. > [tu compri un cuaderno] (Ea) priveste scena. > (Lei) guarda la scena. > [lei guarda la [[ena] Iata si cteva secvente din partea a doua a lectiei 1, care cuprind mai multe exercitii. 9 O iubesc pe matusa. > Amo la zia. > [amo la dziia] (El) viziteaza o doamna. > (Lui) visita una signora. > [luii vizita una siora] Acum vom nvata formele pronumelui personal la plural. Cititi-le cu atentie: noi > [noi] noi voi > [voi] voi loro > [loro] ei, ele

Iata acum conjugarea verbelor la plural: noi guardiamo > [noi guardiamo] noi privim, noi ne uitam voi guardate > [voi guardate] voi priviti, voi va uitati loro guardano > [loro guardano] ei, ele privesc, ei, ele se uita Daca ati citit cu atentie, ati putut constata ca la persoana a treia plural acce ntul de pe penultima silaba se deplaseaza pe antepenultima silaba. De exemplu: loro amano (a-ma-no) > [loro amano] ei , ele iubesc (lor le place) loro comprano (com-pra-no) > [loro comprano] ei, ele cumpara loro guardano (guar-da-no) > [loro guardano] ei, ele se uita, privese {i acum traduceti urmatoarele propozitii n limba italiana: Ei privesc gradina. > Loro guardano il giardino. > [guardano il giardino] (Eu) vizitez orasul. > (Io) visito la citt. > [vizito la citta] El cumpara o masina. > Lui compra una macchina. > [compra una macchina] (Voi) o iubiti pe matusa. > (Voi) amate la zia. > [amate la dziia] (Tu) privesti un domn. > (Tu) guardi un signore. > [guardi un siore] (El) viziteaza o biserica. > (Lui) visita una chiesa. > [vizita una chieza] (Ea) cumpara masina. > (Lei) compra la macchina. > [compra la macchina] (Noi) l iubim pe tata. > (Noi) amiamo il babbo. > [amiiamo il babbo] (Ei) cumpara o casa. > (Loro) comprano una casa. > [comprano una caza] (Noi) privim scena. > (Noi) guardiamo la scena. > [guardiamo la [[ena] (Voi) vizitati scoala. > (Voi) visitate la scuola. > [vizitate la scuola] n ncheierea lectiei, urmeaza un mic exercitiu fonetic. Cititi cuvintele grupate n f unctie de sunetul sau grupul de sunete pe care l au n comun si fi ti atenti la accentul cuvintelor: [c] macchina, acqua, casa, discoteca, comprare [z] visitare, casa, chiesa [cu] quaderno, scuola, acqua [iia] Maria, Sofi a, zia [dz] zio, zia [] signore, signora [li] famiglia, fi glio 10 RECAPITULAREA LECTIEI 1 Reguli gramaticale 1.6 n limba italiana, fi ecare substantiv este precedat de articol. Acesta poate fi hotart, nehotart si partitiv. n prima lectie ne-am ocupat de primele doua. Dupa genul substantivel or pe care le nsotesc, articolele pot fi masculine si feminine. 1.7 Ati nvatat urmatoarele articole la singular: a) hotart il naintea substantivelor masculine care ncep cu o consoana lo naintea substantivelor masculine care ncep cu z sau cu s + consoana la naintea substantivelor feminine care ncep cu o consoana l naintea substantivelor masculine sau feminine care ncep cu o vocala. b) nehotart un naintea substantivelor masculine care ncep cu o consoana uno naintea substantivelor masculine care ncep cu z sau s + consoana una naintea substantivelor de gen feminin care ncep cu o consoana un naintea substantivelor feminine care ncep cu o vocala. 1.8 Conjugarea verbelor regulate cu terminatia n -are la modul indicativ, timpul pr ezent: io compro [iio compro] tu compri [tu compri] lei compra [lei compra] lui compra [lui compra] noi compriamo [noi compriamo] voi comprate [voi comprate] loro comprano [loro comprano]

1.9 Ca si n limba romna, la conjugarea verbului putem omite pronumele personal, fi indca terminatia verbului indica persoana. 1.10 Ordinea obisnuita a partilor de propozitie este urmatoarea: subiect...predicat...complement La mamma ama il babbo. [la mamma ama il babbo] Mama l iubeste pe tata. Il babbo ama la mamma. [il babbo ama la mamma] Tata o iubeste pe mama. Tot din aceasta prima lectie a cursului va prezentam un fragment din recapitulare, asa cum veti ntlni la sfrsitul fi ecarei lectii. 11 n continuare, va prezentam cteva secvente din lectia 2, n care apar cuvinte noi, exercitii si notiuni gramaticale. ncercati sa memorati cuvintele noi. Cititi-le cu voce tare: un amico > [unamico] un prieten il ragazzo > [il raga]]o] baiatul l amica > [lamica] prietena la fi glia > [la filia] fi ica uno spettacolo > [uno spettacolo] un spectacol un museo > [un muzeo] un muzeu il libro > [il libro] cartea un autobus > [unautobus] un autobuz il biglietto > [il bilietto] biletul la ragazza > [la raga]]a] fata Acum vom face cunostinta cu cteva cuvinte noi: e > [e] si per > [per] pentru, de con > [con] cu Cuvintele per si con sunt prepozitii, iar e este conjunctie. n exercitiul urmator am format propozitii cu noile cuvinte introduse. Cititi-le s i ncercati sa le traduceti. Folositi fi ltrul rosu: Visitiamo un museo. > [vizitiamo un muzeo] > Vizitam un muzeu. Il ragazzo ama la ragazza. > [il ragatto ama la ragatta] > Baiatul o iubeste pe fata. Maria e Sofi a amano > [mariia e sofiia amano > Maria si Sofi a si iubesc lo zio. lo dziio] unchiul. Compro un biglietto per > [compro un bilietto > Cumpar un bilet de autobuz. l autobus. per lautobus] Compra la casa per > [compra la caza > Cumpara casa la signora. per la siora] pentru doamna. Guardiamo lo spettacolo > [guardiamo lo spettacolo] > Ne uitam cu mama la specta col. con la mamma. Cnd folosim un substantiv la plural, articolul hotart se acorda n gen si numar cu a cesta. Articolul nehotart nu are forme de plural, de aceea vom vorbi acum despre pluralul articole lor hotarte. 12 Iata pluralul substantivelor si al articolelor hotarte: Genul masculin Genul feminin i ragazzi > [i ragatti] le ragazze > [le ragatte] gli amici > [lii amici] le amiche > [le amiche] gli spettacoli > [lii spettacoli] Substantivele feminine care se termina la singular n -a primeste la plural desinenta -e . la casa [la caza] casa le case [le caze] casele Substantivele masculine cu terminatia -o la singular se termina la plural n -i . il quaderno [il cuaderno] caietul

i quaderni [i cuaderni] caietele Substantivele masculine si feminine care la singular se termina n -e primesc la plural terminatia -i . il signore [il siore] domnul i signori [i siori] domnii la lezione [la letione] lectia le lezioni [le letioni] lectiile Substantivele l autobus si la citt sunt defective la plural: gli autobus, le citt . De asemenea, si pluralul substantivului l uomo este neregulat. l uomo > [luomo] barbatul, omul gli uomini > [lii uomini] barbatii, oamenii La donna , n schimb, este regulat: la donna > [la donna] doamna, femeia le donne > [le donne] doamnele, femeile Acum urmeaza un exercitiu de recapitulare si autoverifi care. Amintiti-va ceea c e ati nvatat. Traduceti n limba italiana si cititi, pronuntnd corect urmatoarele propozitii: Prietenii viziteaza o fata > Gli amici visitano una ragatta > [lii amici vizitan o una cu Maria. con Maria. ragazza con mariia] 13 (Ei) privesc gradina > (Loro) guardano il giardino > [(loro) guardano il giardin o e si hotelul. e l albergo. lalbergo] Fiul si iubeste tatal si > Il fi glio ama il babbo e la > [il filio ama il babbo e la mama. mamma. mamma] Cumpar cartile si > (Io) compro i libri e i > [(iio) compro i libri e i caietele. quaderni. cuaderni] (Voi) i priviti pe barbati. > (Voi) guardate gli uomini. > [(voi) guardate lii uo mini] Studentii iubesc scoala. > Gli studenti amano la scuola. > [lii studenti amano l a scuola] Sofi a cumpara un bilet > Sofi a compra un biglietto > [sofiia compra un biliett o pentru matusa. per la zia. per la dziia] Baietii si fetele privesc o > I ragazzi e le ragazze guardano > [i ragatti e le ragatte biserica. una chiesa. guardano una chieza] Un domn cumpara masina > Un signore compra la macchina > [un siore compra la pentru o doamna. per una signora. macchina per una siora] mi vizitez unchii cu > Visito gli zii con il > [vizito lii dziii con il tata. babbo. babbo] n aceasta parte a lectiei vom nvata cteva adjective. Cititi-le cu voce tare: piccolo > [piccolo] mic vecchio > [vecchio] batrn; vechi giovane > [giovane] tnar gentile > [gentile] dragut, simpatic Ati observat, desigur, ca n propozitiile precedente, mpreuna cu substantivele de g en masculin, am folosit si adjective la singular. Ca si articolele, si adjectivele se acorda cu substantivele n gen si numar. Iata cele patru adjective prezentate la feminin: piccola > [piccola] mica vecchia > [vecchia] batrna; veche giovane > [giovane] tnara gentile > [gentile] draguta, simpatica Adjectivele care se termina n -a la singular primesc la plural terminatia -e . Att adjectivele masculine care se termina n -o la singular, ct si adjectivele masculine si feminine care se termina n

-e la singular vor avea la plural terminatia -i . 14 Cititi cu atentie exemplele urmatoare: i giovani zii > [i giovani dziii] unchii tineri i vecchi alberghi > [i vecchi alberghi] hotelurile vechi i gentili studenti > [i gentili studenti] studentii draguti i piccoli autobus > [i piccoli autobus] autobuzele mici n limba italiana, adjectivul preceda n general substantivul; el sta dupa substanti v doar daca vrem sa-l scoatem n evidenta. n exercitiul urmator vom recapitula si vom sintetiza notiunile nsusite pna acum. Va veti putea da seama daca ati reusit sa ntelegeti si sa retineti totul. Daca ntmpinati difi cultati pe p arcursul recapitularii, atunci ntoarceti-va la exercitiul original. Traduceti urmatoarele propozitii n ita liana: Baiatul si fata cumpara bilete pentru discoteca. Il ragazzo e la ragazza compran o i biglietti per la discoteca. > [il ragatto e la ragatta comprano i bilietti per la discoteca] Vizitez muzeul cu o fata tnara. (Io) visito il museo con una giovane ragazza. > [(iio) vizito il muzeo con una giovane ragatta] Domnii si doamnele privesc spectacolele. I signori e le signore guardano gli spe ttacoli. > [i siori e le siore guardano lii spettacoli] Un barbat dragut iubeste o femeie tnara. Un uomo gentile ama una giovane donna. > [un uomo gentile ama una giovane donna] Cumparati o carte pentru baietii tineri. Comprate un libro per i giovani ragazzi . > [comprate un libro per i giovani ragatti] Mama cumpara caietele mici pentru fi ul (cel) mic. La mamma compra i piccoli qua derni per il piccolo fi glio. > [la mamma compra i piccoli cuaderni per il piccolo filio] Batrnilor le plac casele mici. I vecchi uomini amano le piccole case. > [i vecchi uomini amano le piccole caze] Ei privesc mpreuna cu matusa un hotel vechi. Guardano un vecchio albergo con la z ia. > [guardano un vecchio albergo con la dziia] Vizitezi muzeele, bisericile mici si orasele vechi. Visiti i musei, le piccole c hiese e le vecchie citt. > [viziti i muzei le piccole chieze e le vecchie citta] Ea iubeste un baiat dragut. Lei ama un ragazzo gentile. > [lei ama un ragatto gentile] Tinerii unchi privesc o masina veche. I giovani zii guardano una vecchia macchin a. > [i giovani dziii guardano una vecchia macchina] 15 Iata acum cteva exercitii si reguli gramaticale prezentate n lectia 3. Acum vom ncerca sa formulam ntrebari n limba italiana. Pentru aceasta, sa nvatam mai nti cteva cuvinte interogative. Cititi cu voce tare, rar si cu atentie: Chi ? > [chi e] Cine e? Cine este? E Maria. > [e mariia] E Maria. E il professore. > [e il professore] Este profesorul. E l impiegato. > [e limpiegato] Este functionarul. Chi sono? > [chi sono] Cine sunt? Sono Maria e Sofi a. > [sono mariia e sofiia] Sunt Maria si Sofi a.

Sono gli ingegneri. > [sono lii ingeeri] Sunt inginerii. Sono le ragazze. > [sono le ragatte] Sunt fetele. Pna acum ntrebarile noastre s-au referit numai la persoane. Acum ne vom ocupa de o biecte. Cititi propozitiile n limba italiana si traducerea lor, fi ind atenti la pronuntie: Che cosa ? > [che coza e] Ce este? un uffi cio. > [e un ufficio] Este un birou. la penna. > [e la penna] Este stiloul. il bagno. > [e il bao] Este baia. Che cosa sono? > [che coza sono] Ce sunt? Sono le camere. > [sono le camere] Sunt camerele. Sono gli autobus. > [sono lii autobus] Sunt autobuzele. Sono i biglietti. > [sono i bilietti] Sunt biletele. Cu pronumele interogativ che cosa ne putem referi la obiecte. Acest pronume intero gativ nu-si schimba forma. Ati reusit sa traduceti ntrebarile si raspunsurile? Daca nca aveti difi cultati, r epetati exercitiul precedent. Sa nvatam acum adverbul interogativ come. Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii: Come la camera? > [come e la camera] Cum este camera? La camera piccola. > [la camera e piccola] Camera este mica. Come il professore? > [come e il professore?] Cum este profesorul? Il professore gentile. > [il professore e gentile] Profesorul este amabil. Come sono le cucine? > [come sono le cucine] Cum sunt bucatariile? Le cucine sono grande. > [le cucine sono grande] Bucatariile sunt mari. Come sono gli impiegati? > [come sono lii impiegati] Cum sunt functionarii? Gli impiegati sono giovani. > [lii impiiegati sono giovani] Functionarii sunt ti neri. Com il mercato? > [come il mercato] Cum este piata? 16 Il mercato piccolo. > [il mercato e piccolo] Piata este mica. Come sono gli amici? > [come sono lii amici] Cum sunt prietenii? Gli amici sono gentili e > [lii amici sono gentili e Prietenii sunt amabili si giovani. giovani] tineri. Com la citt? > [come la citta] Cum este orasul? La citt vecchia. > [la citta e vechia] Orasul este vechi. Forma prescurtata a interogativului come , folosita mai des n limba vorbita, este: m [come]. Che cos [che coze] este forma abreviata a lui che cosa . n aceste cazuri, pozitia accentului se schimba: [come e] [come] [che coza e] [che coze] n continuare, vom nvata sa formulam ntrebari fara pronume interogative si vom raspu nde la acestea cu propozitii afi rmative si negative. un uomo? > [e un uomo] Este un om? S, un uomo. > [si e un uomo] Da, este un om. No, non un uomo. > [no non e un uomo] Nu, nu este un om. Sono le donne? > [sono le donne] Sunt femeile? S, sono le donne. > [si sono le donne] Da, sunt femeile. No, non sono le donne, sono > [no non sono le donne sono Nu, nu sunt femeile, su nt le ragazze. le ragatte] fetele. il negozio? > [e il negotio] Este magazinul? S, il negozio. > [si e il negotio] Da, este magazinul. No, non il negozio, il > [no non e il negotio e il Nu, nu este magazinul, este mercato. mercato] piata. Sono i libri? > [sono i libri] Sunt cartile? S, sono i libri. > [si sono i libri] Da, sunt cartile.

co

No, non sono i libri, sono i > [no non sono i libri sono i Nu, nu sunt cartile, sunt quaderni. cuaderni] caietele. Ati observat probabil ca deseori structura propozitiei enuntiative si a celei in terogative este asemanatoare. Cum putem totusi sa le deosebim? n scris ne ajuta semnul interogati v, n vorbire intonatia. Accentul propozitiei enuntiative este descendent, cel al propozitiei interogative ascendent. Sono i libri. Sono i libri? n exercitiul de mai sus am folosit o noua prepozitie: di . Aceasta poate avea mai multe ntelesuri si poate exprima: materia (din care se produce ceva): / sono di legno este / sunt din lemn / sono di cotone este / sunt din bumbac / sono di lana este / sunt din lna 17 cantitatea (din ceva): un chilo di pomodori un kilogram de rosii una bottiglia di vino o sticla de vin una bottiglia d acqua o sticla de apa poate fi marca a genitivului (al cuiva): il professore di Maria profesorul Mariei il fi glio di Ana fi ul Anei lo zio di Sofi a unchiul Sofi ei Acum vom nvata conjugarea lui essere , unul dintre cele mai importante verbe. Formele persoanei a treia la singular si plural ne sunt deja cunoscute: , sono . Essere este un verb neregulat, adica va avea reguli specifi ce de conjugare. io sono > [iio sono] eu sunt tu sei > [tu sei] tu esti lui > [luii ] el este lei > [lei ] ea este Lei > [lei ] dumneavoastra sunteti noi siamo > [noi siamo] noi suntem voi siete > [voi siete] voi sunteti Voi siete > [voi siete] dumneavoastra sunteti (pl.) loro sono > [loro sono] ei, ele sunt Pronumele de politete Lei (dumneavoastra) are forma identica cu pronumele personal , persoana a treia, singular feminin (lei = ea), cu deosebirea ca se scrie ntotdeauna cu maj uscula. La plural, folosim forma Voi , foarte rar forma Loro . Iar acum sa facem un scurt exercitiu. Cititi cu atentie propozitiile n limba ital iana si traducerea lor: Io sono di Bucarest, e tu? > [iio sono di bucarest e tu] Eu sunt din Bucuresti, dar tu? Io sono di Roma, ma amo Bucarest. > [iio sono di roma ma amo bucarest] Eu sunt din Roma, dar iubesc Bucurestiul. Lei gentile, signora. > [lei e gentile siora] Dumneavoastra sunteti amabila, doamna. Lei non vecchio, signore. > [lei non e vecchio siore] (Dumneavoastra) nu sunteti batrn, domnule. Come sei? Sono piccola. > [come sei sono piccola] Cum esti? Sunt scunda. Come Lei? > [come e lei] (Dumneavoastra) cum sunteti? Ati putut observa o noua functie a prepozitiei di , de exemplu: este din Bucuresti i Bucarest , din Roma di Roma . ntelesul conjunctiei ma este dar .

d

18 Prezentarea noastra continua cu cteva fragmente din lectia 4, continnd exercitii, conjugarea verbului andare , precum si o sectiune din vocabularul lectiilor 3 si 4. n italiana, interogativului unde i corespunde cuvntul dove ? [dove]. Sa vedem cteva exemple. Cititi cu voce tare, fi ind atenti la pronuntie: Dove sono le ragazze? > [dove sono le ragatte] Unde sunt fetele? Le ragazze sono in Italia. > [le ragatte sono in italia] Fetele sunt n Italia. Dove Lei, signora? > [dove e lei siora] Unde sunteti, doamna? Sono in montagna. > [sono in montaa] Sunt n munti. Dove siete Voi, signori? > [dove siete voi siori] Unde sunteti (dumneavoastra), domnilor? Siamo a Bucarest. > [siamo a bucarest] Suntem la Bucuresti. Dove sono gli ingegneri? > [dove sono lii ingeeri] Unde sunt inginerii? Gli ingegneri sono in biblioteca. >[lii ingeeri sono in biblioteca] Inginerii sun t n biblioteca. {i verbul andare (a merge) apartine grupului de verbe cu terminatia n -are , dar acesta este un verb neregulat si are reguli de conjugare specifi ce: andare > [andare] a merge, a se duce io vado > [vado] eu merg tu vai > [vai] tu mergi lui, lei va > [va] el, ea merge Lei va > [va] dumneavoastra mergeti noi andiamo > [andiamo] noi mergem voi, Voi andate > [andate] voi, dumneavoastra mergeti loro, Loro vanno > [vanno] ei, ele merg ncercati sa traduceti singuri propozitiile de mai jos. Daca aveti nca nelamuriri, parcurgeti exercitiul fara a folosi fi ltrul rosu. Unde mergi? > Dove vai? > [dove vai] Merg la baie. > Vado in bagno. > [vado in bao] Mergeti acasa? > Andate a casa? > [andate a caza] Nu, mergem la biserica. > No, andiamo in chiesa. > [no andiamo in chieza] Dumneavoastra domnule, > Lei signore, va in Romania? > [lei siore va in romaniia] mergeti n Romnia? Nu, merg n Italia. > No, vado in Italia. > [no vado in italia] Mergeti la teatru? > Andate a teatro? > [andate a teatro] Nu, mergem la birou. > No, andiamo in uffi cio. > [no andiamo in ufficio] Mergi la biblioteca? > Vai in biblioteca? > [vai in biblioteca] Nu, nu merg la biblioteca, > No, non vado in biblioteca, > [no non vado in bibli oteca merg n centru. vado in centro. vado in centro] 19 VOCABULARUL LECTIILOR 3 SI 4 genul masculin (m.), genul feminin (f.), adjectiv (adj.) a > [a] n, la abbiamo > [abbiamo] avem avete > [avete] aveti abitare > [abitare] a locui andare > [andare] a merge arrivederci > [arrivederci] la revedere avere > [avere] a avea bagno (m.) > [bano] baie biblioteca (f.) > [biblioteca] biblioteca bottiglia (f.) > [bottilia] sticla Bucarest > [bucarest] Bucuresti buon giorno > [buon giorno] buna ziua caldo (m.) > [caldo] caldura caldo (adj.) > [caldo] cald, -a camera (f.) > [camera] camera

centro (m.) > [centro] centru che cosa? > [che coza?] ce? chi? > [chi] cine? chilo (m.) > [chilo] kilogram come > [come] cum come + essere = com > [come] cum este? cotone (m.) > [cotone] bumbac cucina (f.) > [cucina] bucatarie dove > [dove] unde essere > [essere] a fi > [e] este Europa (f.) > [europa] Europa fame (f.) > [fame] foame Francia (f.) > [francia] Franta freddo (m.) > [freddo] frig freddo (adj.) > [freddo] rece fretta (f.) > [fretta] graba ha > [a] am hai > [ai] ai hanno > [anno] au @@@@@@@@@@@@@@@@@@@ SUBSTANTIVUL GENURI, NUMERE Substantivele italiene au genul masculin sau feminin si au doua numere: singular si plural. Toate substantivele italiene au inflexiu nile conform cu cele cinci cazuri prezentate (cu foarte putine exceptii): Caz Si ngular Plural Exemple 1 -o -i ragazzo, ragazzi(baiat) 2 -o -a uovo, uova(ou) 3 a -e sorella, sorelle(sora) 4 -a -i turista, turisti(turist) 5 -e -i cane, cani( cine) Substantivele terminate n-co,-go,-ca sau-ga formeaza pluralele n-chi,-ghi,-ch e sau-ghe pentru a pastra sunetul puternic. Exemple: albergo (m. sg.) alberghi ( m. pl.) hotel hoteluri. Substantivele terminate n-io cu-i accentuat formeaza plur alul regulat, nlocuind-o final cu -i. Exemplu: zio zii unchi unchi (mai multi) Su bstantivele terminate n-io cu-i din diftong, primesc un singur-i la plural. Exemp lu: bacio baci sarut saruturi occhio occhi ochi ochi (mai multi) Toate substanti vele care nu se ncadreaza n grupele 1 - 5 ramn invariable la plural, incluznd: subst antive terminate n- la citt le citt orasul orasele substantivele monosilabice il re i re regele regii substantive terminate n-i la crisi le crisi criza crizele subst antive terminate n consoana l'autobus gli autobus autobuzul autobuzele substantiv ele abreviate l'auto le auto automobilul automobilele numele de familie i Marcen aro (familia) Marcenaro cuvintele provenite din limbi straine lo sport gli sport sportul sporturile Genul substantivelor italiene nu poate fi determinat pe baza unui aspect morfologic, cu exceptia celor din grupa a 2-a care sunt masculine l a singular si feminine la plural (ex. il ginocchio genunchiul,le ginocchia genunchii) si substantivelor din grupa a 4-a care sunt m asculine (l'artista artistul, gli artisti artistii). Cele mai multe substantive din grupa 1 sunt masculine (exceptie pentrula manomn a, le manimin ile). Substanti vele terminate n -e din grupa a 5-a sunt n mod egal distribuite ntre cele doua genu ri. Multe substantive masculine terminate n-o sau-e au formele corespondente femi nine terminate n-a. Exemple: zio zia unchi matusa signore signora domn doamna Ctev a substantive au o forma speciala pentru feminin. Exemple: attore attrice actor actrita dottore dottoressa doctor doctorita eroe eroina erou eroina Majoritatea substantivelor terminate no sunt masculine si majoritatea celor terminate na sunt feminine. Masculine Romna Feminine Romna ilgatto pisicul lablusa bluza ilpollo pui ul laca mic ia camasa ilfor maggio brnza lacand ela lumnarea ilcapp ello palaria l acasa casa ilte lefono telefonul lagonna fusta illavoro munca ladonna femeia ilt e mpio templul lalot teria loteria ilmaes tro profesorul lamaes tra profesoara i lraga zzo baiatul laraga zza fata ildenaro banii lamone ta moneda EXCEPTII Cteva substantive terminate no sunt feminine: lamano mna lafoto foto(abreviere de la fot ografie) Cteva substantive terminate n-a sunt masculine. Cele mai frecvent folosit

e din aceste substantive sunt: ilprogra mma programul ilpian eta planeta Majorit atea substantivelor terminate n-ma sunt masculine: ilcl ima clima ildrammadrama i lsistema sistemul iltema tema, subiectul ilpoema poemul ilproblemaproblema ilteo r ema teorema Alteori, cele mai comune cuvinte terminate n-ma sunt feminine: lafo rma forma latrama trama, ideea lavit tima victima INFINITIVE folosite ca SUBSTAN TIVE Infinitivele folosite ca substantive sunt totdeauna masculine: ilviagg iare calatoria ilcontr ibuirecontributia ilca mminaremersul ilpensare gndirea SUBSTANTIVE TERMINATE N-zione Substantivele terminate n-zione sunt ntotdeauna femin ine: labened izione binecuvntarea lacau zionegrija, precautia lacosti tuzion e co nstitutia lafunzion efunctia lalib eraz ione eliberarea SUBSTANTIVE TERMINATE N-t Substantivele terminate n-t sunt ntotdeauna feminine. Sa se noteze corelatia ntre it alianul -t si romnescul -tate: lalib ert libertatea la bont bunatatea lamal vagitlume a interlopa lacar it caritatea la citt orasul laco munitcomunitateala santit sanctit atea ladiffi coltdificultateala vanit vanitatea De retinut ca aceste substantive s unt invariable la plural. SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PERSOANE / ANIMALE Substanti vele care denumesc persoane sau animale pot fi masculine sau feminine si sunt fo rmate prin adaugarea unuio saua la radacina comuna: ilnonno bunicul lanonna buni ca losposo sotul lasposa sotia ilgat to pisoiul lagat ta pisica SUBSTANTIVE CARE DENUMESC PROFESII / POZITII SOCIALE Substantivele care denumesc profesiile sau pozitii sociale se termina de regula n-ista, -ante, sau -ente. Genul este indicat de articolul care precede substantivul, iar terminatia substantivului nu se sch imba: l'artista artistul laart ista artista ilcan tante cntaretul lacan tantecntar eata ildent ista dentistul ladent istadentista Anumite substantive si schimba sen sul n functie de genul pe care l au. Exemple: ilcap itale capitalul lacap itale ca pitala ilfronte frontul lafronte fruntea SUBSTANTIVELE DE GRUP Formele de mascul in plural pot include att substantive masculine ct si feminine apartinnd grupului: ibambini = baietii/ baietii si fetele/ baiatul si fata/ copiii ifigli = fiii/ fi ul si fiica/ fiii si fiicele i sig n o r i = domnii/ domnul si doamna. SUBSTANTI VE COMPUSE Substantivele compuse sunt cele alcatuite din doua sau mai multe elem ente independente. n limba italiana, articolul care precede substantivul compus p oate sa se schimbe n functie de numar, dar substantivul nu sufera schimbari. Subs tantivele compuse sunt ntotdeauna masculine. EXEMPLE:cavatappi(corkscrew) ilcav atappi icavatappi accallappiacani l'accallapp iacani gliac callappia cani illav apia ttimasina de spalat vase ilav apia ttimas inile de spalat vase ilgirad ischipick-up-ul igiradischipick-up-urile DIMINUTIVE SI AUGMENTATIVE Diminutivele n italiana implica ideea de marime mai mi ca. Cele mai uzuale diminutive sunt: Masculine Feminine -ino -ina -etto -etta un ragazzo un ragazzino un baiat un baietel una donna una donnina o femeie o femei usca un libro un libretto o carte o carticica una casa una casetta o casa o casu ta Un diminutiv poate fi folosit si ca expresie a afectiunii: -ello, ella asino, asinello magarus -olo, -ola figlio, figliolo fiu (fecioras) -uccio, -uccia bocc a, boccuccia gurita Terminatia-ONE este alipita substantivelor ca augmentativ. S ubstantivele feminine devin n general masculine ca augmentative: un ragazzo un ra gazzone un baiat un baietoi una caserma un casermone o cazarma o cazarma mare Al teori se folosesc diminutive depreciative pentru exprimarea ideii unor lucruri n edorite, urte, proaste, necalitative: -accio, -accia libro, libraccio carte proas ta -astro, -astra poeta, poetastro poet de duzina -onzolo, -onzola medico, medic onzolodoctor nchipuit (slab) -ucolo, -ucola paese, paesucolo sat urt ARTICOLUL ART ICOLUL HOTART Limba italiana are articole pentru genuri si numere, hotarte si neho tarte. Articolele hotarte sunt urmatoarele: Masculine Singular Plural nainte de con soana "pura" il i nainte de consoana "impura"lo gli nainte de vocala l' gli Femini ne nainte de consoana la le nainte de vocala l' le Consoana "impura" se numeste s urmat de alta consoana (sb, sc, sp, st), z, ps sau gn. Exemple: lo stato gli sta ti statul statele lo zio gli zii unchiul unchii lo psicologo gli psicologi psiho logul psihologii lo gnosticismo gli gnosticismi agnosticismul agnosticismele Consoana pura este o ricare alta consoana sau grup de consoane. Articolul hotart n italiana este folosi t cu toate substantivele generale sau abstracte. Exemple: I libri sono important i. Cartile sunt importante. L'amore fa bene a tutti. Dragostea face bine tuturor . Articolul hotart se foloseste mpreuna cu apelativele cnd se vorbeste despre perso

ana numita. n adresarea directa, articolul se omite. La signora Savorelli abita a Roma dar Buona sera, signora Savorelli Articolul hotart este folosit cu numele g eografice de: continente tari insule regiuni. De notat totusi ca articolul hotart este omis cnd numele continentului, tarii, ins ulei sau regiunii este precedat de prepozitiadi sauin, cu exceptia numelor de ta ri care sunt masculine. Articolul este de asemenea omis daca numele continentulu i, tarii, insulei sau regiunii este modificat n vreun fel. NUME DE TARI SI ORASE Articolul hotart este folosit mpreuna cu unele nume de tari: l'Argentina il Giappone il Brasile la Repubblica di Panama il Canada il Paragua y la Cina il Per l'Ecuador il Salvador l'India l'Uruguay ARTICOLUL NEHOTART Artico lul nehotart n italiana are urmatoarele forme: Masculine nainte de consoana "pura" un nainte de consoana "impura" uno nainte de vocala un Feminine nainte de consoana una nainte de vocala un' Exemple: un treno uno specchio un tren o oglinda un uffi cio una donna un birou o femeie un'eccezione o exceptie Folosirea articolului ne hotart n limba italiana este aproape similara cu cea din romneste. OCUPATIE / RASA / NATIONALITATE / STATUT SOCIAL / CREDINTE RELIGIOASE SAU POLITI CE Daca vorbitorul ntelege sa clasifice subiectul acordndu-l cu ocupatia, rasa, na tionalitatea, statutul social sau credinta religioasa sau politica, articolul ne hotart este omis: Antonio non ital iano, boliviano. Anton nu este italian, el este bolivian. Esserecattolico oprotestante. A fi catolic sau protestant. ADJECTIVUL FORMAREA ADJECTIVELOR Cele mai multe adjective italiene au formare regulata si u rmeaza modelul luialto (nalt): Masculin Feminin Singular alto alta Plural alti al te Alte modele comune sunt: Adjective terminate n-e (masculine si feminine cu ace easi forma) Masculin Feminin Singular elegante elegante Plural eleganti eleganti Adjective terminate n-ista (masculine si feminine cu aceeasi forma) Masculin Fem inin Singular communista communista Plural communista communista Cele mai multe adjective formeaza comparativul cupi si superlativul cu articolul hotart respectiv urmat depi: Questo ragazzo alto. Acest baiat este nalt Questo ragazzo pi alto degl i altri. Acest baiat este mai nalt ca ceilalti Questo ragazzo il pi alto della fam iglia. Acest baiat este cel mai nalt din familie COMPARATIVUL ADJECTIVULUI Compar ativul adjectivelor este format plasndpi (maimare) saumeno (maimic) naintea adjecti vului. Exemplu: (Urmatoarele adjective, n afara de gradul comparativ regulat, au si un comparativ neregulat): alto nalt pi altosau superiore mai nalt basso jos pi ba ssosau inferiore mai jos buono bun pi buonosau migliore mai bun cattivo rau pi cat tivosau peggiore mai rau grande mare pi grandesau maggiore mai mare piccolo mic pi piccolosau minore mai mic Formelemagg iore,minore,superiore,infer iore sunt folosite rar.Migliore sipeggior e sunt preferate n loc de pi buono si de pi cattivo. SUPERLATIVUL Superlativul se formeaza plasnd articolul hotart naintea c omparativului. (Nota: cnd superlativul urmeaza imediat dupa substantiv, articolul este omis). De exemplu: Napoli la citt pi popolosa d'Italia. Napoli este orasul c el mai populat din Italia. Il pi bellodi tutto il mondo. Cel mai frumos din toata lumea. Daca nlaturam vocala finala a adjectivului si adaugam sufixul issi mo, obti nem superlativul relativ. Aceeasi rezolvare o putem avea folosind ca prefixe adv erbelemolto sauassai (foarte) naintea adjectivului. Astfel se obtine superlativul absolut (superlativo assoluto), care nu exprima o idee de comparatie. un bravissimo ragazzo. Sau: un ragazzo molto bravo. Este un baiat foarte bun. Com paratia poate fi exprimata prin trei mijloace:che naintea adjectivului, uninfin i tiv, un adverb, iar dupa adjectiv cupiuttosto (mai degraba). De exemplu: Sono pi furbiche intelligenti. Sunt mai smecheri dect inteligenti. Meglio tacereche dire troppo. Mai bine sa taci dect sa vorbesti prea mult. Meglio tardiche mai. Mai bin e mai trziu dect niciodata. Prendo questopiuttosto che quello. l iau (mai degraba) pe acesta dect pe celalalt. Cudi naintea unei expresii numerice, unui substantiv s au a unui pronume. Ne ha fatto pidi venti. Am facut (di acestea) mai mult de doua zeci. Lo so fare megliodi Lei. Stiu s-o fac mai bine dect dvs. Come cibo, il pane miglioredel cavolo. Ca aliment, pinea e mai buna dect varza. Cudi quello che (dect

ceea ce, cum) naintea unui verb conjugat. Spende pi di quello che guadagna. Chelt uieste mai mult dect (ceea ce) cstiga. Anumite adjective au comparative si superla tive neregulate: buono migliore il migliore grande maggiore il maggiore n mod uzu al, adjectivele urmeaza substantivul sau fraza substantivata pe care o modifica. Anumite adjective, precumbuono,grande sibel lo, se pot folosi si naintea substan tivului, cu mici schimbari de sens. Asemenea adjective au terminatii speciale la masculin singular, conform celor cerute de articolul hotart sau nehotart. nlocuirea unui adjectiv cu un substantiv care se refera la o persoana sau la un o biect cu o calitate particulara este mult folosita n italiana. La vecchia voleva comprare del latte. Batrna voia sa cumpere lapte. Il giovane bello. Tnarul este fr umos. ADJECTIVUL POSESIV Posesivele sunt pronume si adjective. Au forme diferite n func tie de gen si de numarul posesorilor si a obiectelor posedate. Se acorda cu subs tantivele pe care le nsotesc. Obiecte posedate m. sg. m.pl. f. sg. f. pl. persoan a I sing. mio miei mia mie persoana a II-a sing. tuo tuoi tua tue persoana a III -a sing. suo suoi sua sue persoana a III-a de politete Suo Suoi Sua Sue persoana I pl. nostro nostri nostra nostre persoana a II-a pl. vostro vostri vostra vost re persoana a III-a pl. loro loro loro loro persoana a III-a de politete Loro Lo ro Loro Loro De notat forma pentru persoana a III-a pluralloro si de politeteLor o, care se scrie ntotdeauna cu initiala aldina si nu variaza dupa gen si numarul obiectelor posedate. Spre deosebire de limba romna, adjectivele posesive vor fi p recedate de articolele hotarte sau nehotarte, de pronume demonstrative si de numer ale (care ramn invariabile). Exemple: il mio libro la nostra casa cartea mea casa noastra i vostri libri le loro scuole cartile voastre scolile lor la mia amica una mia amica prietena mea o prietena de-a mea questa mia amica tre mie amiche a ceasta prietena a mea trei prietene de-ale mele alcune mie amiche cteva prietene de-ale mele Dar Questo il mio, quello il Suo. Acesta este al meu, acela (este) a l dvs. n cazul adjectivelor posesive, cnd se refera la substantive ce indica relat ii de familie, articolul hotart esteomi s daca: substantivul este la singular substantivul este nemodificat substantivul nu are sufixe (diminutive etc.) adjectivul posesiv nu estel o ro Exemple: mio padre tua cognata tatal meu cumnata ta nostro padre tatal nostru i miei frat elli il nostro fratellino fratii mei fratiorul nostru la mia cugina francese il loro padre verisoara mea franceza tatal lor n frazele emfatice, adjectivul posesi v se transforma n substantiv si este ntotdeauna articulat. Exemple: Questo il mio Acesta este al meu (substantiv sing. masc.) Ho perso le mie Le-am pierdut pe ale mele (substantiv fem. pl.) Numarul si genul adjectivelor posesive sunt determin ate de substantivul sau fraza substantivata care este modificat sau reprezentat de posesiv. CUANTIFICATORI Trei sunt principalele categorii de cuantificatori: numeralul car dinal, numeralul ordinal si cuantificatorii generali. Numerale cardinale Numeral ele cardinale (uno,due,tre etc.) se plaseaza fie nainte, fie dupa substantivele d eterminate: Dieci e dieci fanno venti Zece plus zece fac douazeci. Ci sono tre r agazzi sulla strada Sunt trei baieti pe strada Acestea sunt invariabile, cu cteva exceptii precise: Vocala finala de lavent i,tren ta,quaran ta etc. dispare cnd u rmeazauno sauotto, devenind trentuno, quarantotto etc. De notat si faptul ca se pune accent pe vocala din tre care se adauga la zeci:sessantatr etc. Vocala final a-o din numeralele compuse terminate nuno (ventuno,sessantuno) de obicei dispare n aintea unui substantiv. Exemple: ventun ragazzi ottantun libri douazeci si unu d e baieti optzeci si una de carti Cuvntulcento ramne neschimbat , iar compusele lui cento sunt atasate (seicento, settecento). Mille, milione, miliardo au forme plu rale si elementele de compunere nu sunt atasate. Exemple: tre milioni quattro mi liardi De notat ca "o suta" si "o mie" n italiana suntcento simill e, niciodata u n cento sauun mille. Pentru milionesi miliardo, "un" se foloseste, devenind un m ilione si respectiv un miliardo. Numerale ordinale Numeralele ordinale si numere le de ordine (primo,secondo,terzo etc.) stau naintea substantivului si admit numa

r si gen. il primo cane la terza volta the first dog the third time De laundic i (unsprezece) n sus, numeralul cardinal se formeaza adaugnd sufixul-esimo la numer alul cardinal, care pierde vocala finala. Exemple: dodici dodicesimo al doisprez ecelea ottanta ottantesimo al optzecilea Numeralele cardinale terminate n ntr sunt o exceptie de la aceasta regula, n sensul ca vocala accentuata pierde accentul gr afic, dar vocala ca atare nu dispare nainte de adaugarea lui -esimo. Exemplu: ven titr ventitreesimo al douazeci si treilea PRONUME SI ADJECTIVE DEMONSTRATIVE Adje ctivele demonstrative se acorda n gen si numar cusubstantivul, iar pronumele demo nstrative cu antecedentele lor. Singular Plural Masculin Feminin Masculin Femini n questo questa questi queste acesta, aceasta, acestia, acestea quello quella qu elli quelle acela, aceea, aceia, acelea Questosi questa sunt scrise n mod obisnui t quest' naintea unei vocale. Quest'uomoacest om Quest'aria aceasta arie Quello (ca adjectiv) prezinta urmatoarele forme: quelnaintea unui substantiv care ncepe cu o consoana (exceptnd z, s impur, ps and g n) quellonainte de z si s impur, ps si gn queipluralul lui quel queglipluralul lui quello Ci (asta, aceasta), reprezinta o idee, nu un singur cuvnt. Ci si capisce. Asta se ntelege. Ci chiaro. Asta-i clar. Cnd se doreste precizie mai mare, se foloseste quello che sau ci che: Ci che Le dico la pura verit. Ceea ce va spun este adevarul adevarat. Demonstrativul "care" nu se poate omite: Non tutto oro quello che luccica. Nu e aur tot ce luceste (Nu toate mustele fac miere). Tu tto quello che disse si avverato. Tot ce a spus s-a adeverit. "Acesta (acest om) " se spunequesti; "acela (acel om)" se spunequegl i. Aceste doua forme sun invar iabile, se refera numai la persoane. Formele pentru departare suntquegli siquest i numai pentru persoane; altfel se folosesc quellosi questo. Demonstrativele nu pot fi omise: Il mioe quello diRoberto. Al meu si al lui Robert La mia casa e qu ella di tuo fratello. Casa mea si cea a fratelui tau. Formelecostui (acesta, ast a),costei (aceasta, asta)costoro (acestia, astia), sunt folosite numai pentru pe rsoane si n general cu sens depreciativ: Chi costui? Cine-iasta? Che ardire hannoc ostoro! Ce impertinenta au siastia! VERBUL TABLOUL TIMPURILOR Verbele italiene a u patruprezece timpuri, din care sapte simple si sapte compuse. Schimbarile verb elor n diferitele timpuri si moduri sunt nsotite sau nu de auxiliare, dar fiecare timp are propriile terminatii. Verbele sunt mpartite n trei grupe, dupa terminatiile de la infinitiv: -are -ere ire giocare vendere partire a juca a vinde a pleca Iata conjugarea model a verbuluigiocare: Italiana Romna Timpuri prezente Presente dell'Indicativo: Prezent: [Io] gioco Eu (ma) joc Presente del Congiuntivo: Prez ent Conjunctiv: [che] io giochi sa ma joc Timpuri trecute Passato Remoto: Perfec tul simplu: [Io] giocai ma jucai (m-am jucat) Imperfetto dell'Indicativo: Imperf ect: io giocavo ma jucam Congiuntivo Passato: Conjunctiv trecut: [che] io abbia giocato sa ma fi jucat Imperfetto del Congiuntivo: Conjunctiv Imperfect: [che] i o giocassi sa ma fi jucat Passato Prossimo: Perfect compus Indicativ: [Io] ho gi ocato M-am jucat Trapassato Remoto: Perfect compus: [Io] ebbi giocato M-am jucat Trapassato Prossimo: Mai mult ca perfectul: Io avevo giocato Ma jucasem Trapass ato del Congiuntivo: Conjunctiv trecut: [che] io avessi giocato sa ma fi jucat T impuri viitoare Futuro Semplice: Viitor indicativ: [Io] giocher Ma voi juca Timpu ri viitoare compuse Futuro Anteriore: Viitor anterior: [Io] avr giocato Voi fi ju cat Conditional Condizionale Presente: Conditional prezent: Io giocherei M-as ju ca Conditionale compuse Condizionale Passato: Conditional Compus: Io avrei gioca to M-as fi jucat. VERBELE MODALE The modal verbs may be conjugated with eitherav er e oressere, depending on the infinitive that follows. If the infinitive is a transitive verb, it is conjugated withaver e. If the infinitive expresses moveme nt and is not transitive, then it is conjugated withessere. When the modal verb is used n a response, where the infinitive is understood,aver e is used as the auxiliary verb. DOVERE(must ) , POTERE (be able to) and VOLERE (want) sunt usually followed by an infinitive and sunt considered irregular ver bs since they don't follow the pattern of the regular-ere verbs.

DOVERE [Io] devo Eu am datoria sa [Tu] devi Tu ai datoria sa Egli (lui, essa) d eveEl (ea) are datoria sa [Noi] dobbiamo Noi avem datoria sa [Voi] dovete Voi av eti datoria sa Essi [loro] devonoEi (ele) au datoria sa POTERE [Io] posso Eu pot [Tu] puoi Tu poti Egli pu El (ea) poate [Noi] possiamo Noi putem [Voi] potete Vo i puteti Essi [loro] possonoEi (ele) pot VOLERE [Io] voglio Eu vreau [Tu] vuoi T u vrei Egli vuole El (ea) vrea [Noi] vogliamo Noi vrem [Voi] volete Voi vreti Es si [loro] voglionoEi (ele) vor Nota: ca si n romneste, nici n italiana nu este obli gatoriu ca verbul sa fie nsotit de pronume, deoarece desinentele verbale sunt suf iciente. Se pune pronumele numai n cazul n care se doreste n mod special, sau pentr u accentuarea persoanei care face actiunea, sau cnd fraza ar putea da nastere la confuzii. Maria deve finire il compito. Maria trebuie sa termine tema. Non sono voluti usc ire con noi. Nu au vrut sa iasa cu noi. AVERE si ESSERE The Italian Auxiliary ve rbs "essere" (to be) and "avere" (to have) sunt irregular. They sunt called Auxi liary Verbs because they sunt used n conjunction with other verbs to form compoun d tenses. Avere, used by itself, is a transitive verb with the meaning : to own or to have . Essere, used by itself, is an intransitive verb with the meaning: to exist. Es sereand Avere sunt conjugated as follows: AVERE Presente dell'Indicativo [Io] ho am [Tu] hai ai Egli ha are [Noi] abbiamo avem [Voi] avete aveti Essi [loro] han no au Imperfetto dell'Indicativo [Io] avevo aveam [Tu] avevi aveai Egli aveva avea [N oi] avevamo aveam [Voi] avevate aveati Essi [loro] avevanoaveau Passato Remoto [ Io] ebbi am avut [Tu] avesti ai avut Egli ebbe a avut [Noi] avemmo am avut [Voi] aveste ati avut Essi [loro] ebberoau avut Futuro [Io] avr voi avea [Tu] avrai ve i avea Egli (ella) avr va avea [Noi] avremo vom avea [Voi] avrete veti avea Essi [loro] avrannovor avea Condizionale Presente [Io] avrei as avea [Tu] avresti ai avea Egli (ella) avrebbear avea [Noi] avremmo am avea [Voi] avreste ati avea Ess i [loro] avrebberoar avea Presente del Congiuntivo che io abbia sa am che tu abb ia sa ai che egli (ella) abbia sa aiba che noi abbiamo sa avem che voi abbiate s a aveti che essi [loro] abbiano sa aiba Imperfetto del Congiuntivo che io avessi daca aveam che tu avessi daca aveai che egli (ella) avesse daca avea che noi av essimo daca aveam che voi aveste daca aveati che essi [loro] avessero daca aveau Passato Prossimo [Io] ho avuto am avut [Tu] hai avuto ai avut Egli (ella) ha av uto a avut [Noi] abbiamo avuto am avut [Voi] avete avuto ati avut Essi [loro] ha nno avuto au avut Trapassato Prossimo [Io] avevo avuto avusesem [Tu] avevi avuto avusesei Egli (e lla) aveva avuto avuses [Noi] avevamo avuto avuseseram [Voi] avevate avuto avuse serati Essi [loro] avevano avutoavusesera Trapassato Remoto [Io] ebbi avuto avus esem [Tu] avesti avuto avusesei Egli (ella) ebbe avuto avusese [Noi] avemmo avut o avuseseram [Voi] aveste avuto avuseserati Essi [loro] ebbero avuto avusesera F uturo Anteriore [Io] avr avuto voi fi avut [Tu] avrai avuto vei fi avut Egli (ell a) avr avuto va fi avut [Noi] avremo avuto vom fi avut [Voi] avrete avuto veti fi avut Essi [loro] avranno avutovor fi avut Condizionale Passato [Io] avrei avuto as fi avut [Tu] avresti avuto ai fi avut Egli (ella) avrebbe avuto ar fi avut [ Noi] avremmo avuto am fi avut [Voi] avreste avuto ati fi avut Essi [loro] avrebb ero avutoar fi avut Passato del Congiuntivo che io abbia avuto sa fi avut che tu abbia avuto sa fi avut che egli (ella) abbia avuto sa fi avut che noi abbiamo a vuto sa fi avut che voi abbiate avuto sa fi avut che essi [loro] abbiano avuto s a fi avut Trapassato del Congiuntivo che io avessi avuto daca as fi avut che tu avessi avuto daca ai fi avut che egli (ella) avesse avuto daca ar fi avut che no i avessimo avuto daca am fi avut che voi aveste avuto daca ati fi avut che essi [loro] avessero avuto daca ar fi avut ESSERE Prese nte dell'Indicativo [Io] sono eu sunt [Tu] sei tu esti Egli el (ea) este [Noi] siamo noi suntem [Voi] siete v oi sunteti Essi [loro] sono ei sunt Imperfetto dell'Indicativo [Io] ero eram [Tu] eri erai Egli era era [Noi] erava mo eram [Voi] eravate erati Essi [loro] erano erau Passato Remoto [Io] fui fusei [Tu] fosti fusesi Egli fu fuse [Noi] fummo fuseram [Voi] foste fuserati Essi [l oro] furonofusera Futuro [Io] sar voi fi [Tu] sarai vei fi Egli (ella) sar va fi [ Noi] saremo vom fi [Voi] sarete veti fi Essi [loro] sarannovor fi Condizionale P

resente [Io] sarei as fi [Tu] saresti ai fi Egli (ella) sarebbear fi [Noi] sarem mo am fi [Voi] sareste ati fi Essi [loro] sarebberoar fi Presente del Congiuntiv o che io sia sa fiu che tu sia sa fii che egli (ella) sia sa fie che noi siamo s a fim che voi siate sa fiti che essi [loro] sianosa fie Imperfetto del Congiunti vo che io fossi daca as fi fost che tu fossi daca ai fi fost che egli (ella) fos se daca ar fi fost che noi fossimo daca am fi fost che voi foste daca ati fi fos t che essi [loro] fossero daca ar fi fost Passato Prossimo [Io] sono stato am fo st [Tu] sei stato ai fost Egli (ella) stato/a a fost [Noi] siamo stati am fost [ Voi] siete stati ati fost Essi [loro] sono stati au fost Trapassato Prossimo [Io] ero stato fusesem [Tu] eri stato fusesei Egli (ella) e ra stato/a fusese [Noi] eravamo stati fuseseram [Voi] eravate stati fuseserati E ssi [loro] erano stati fusesera Trapassato Remoto [Io] fui stato am fost [Tu] fo sti stato ai fost Egli (ella) fu stato/a a fost [Noi] fummo stati am fost [Voi] foste stati ati fost Essi [loro] furono stati au fost Futuro Anteriore [Io] sar s tato voi fi fost [Tu] sarai stato vei fi fost Egli (ella) sar stato/a va fi fost [Noi] saremo stati vom fi fost [Voi] sarete stati veti fi fost Essi [loro] saran no stati vor fi fost Condizionale Passato [Io] sarei stato as fi fost [Tu] sares ti stato ai fi fost Egli (ella) sarebbe stato/aar fi fost [Noi] saremmo stati am fi fost [Voi] sareste stati ati fi fost Essi [loro] sarebbero statiar fi fost P assato del Congiuntivo che io sia stato eu sa fi fost che tu sia stato tu sa fi fost che egli (ella) sia stato/a el sa fi fost che noi siamo stati noi sa fi fos t che voi siate stati voi sa fi fost che essi [loro] siano stati ei sa fi fost T rapassato del Congiuntivo che io fossi stato daca as fi fost che tu fossi stato daca ai fost che egli (ella) fosse stato/adaca ar fi fost che noi fossimo stati daca am fi fost che voi foste stati daca ati fi fost che essi [loro] fossero sta tidaca ar fi fost Toate verbeletransitive sunt conjugate cuauxiliaruavere. n toat e formele unde se foloseste auxiliarulessere, participiul trecut se acorda ntotde auna n gen si numar cu subiectul: Mia sorella uscita con gli amici. Sora mea a ie sit cu prietenii. Molti palazzi erano stati distrutti. Multe blocuri fusesera di struse. Siamo arrivati in ritardo. Am ajuns cu ntrziere. Si sono smarrite. S-au pierdut (f .pl.). venuta mia sorella? A venit sora mea? n formele active cu auxiliarulavere, participiul trecut se acorda numai daca complementul direct este un pronume. Lo ro hanno usato la mia bicicletta. Ei au folosit bicicleta mea. Lorol'hanno usata . Ei au folosit-o. Liho mangiatitut ti. I-am mncat pe toti. Le ho visteier i. Leam vazut ieri. Avete letto la rivista? Ati citit revista? S,l'abbiamo letta. Da, am citit-o. Cteva verbe intranzitive se conjuga cuavere, marea majoritate fiind c onjugate cuessere. Urmatoarele verbe se conjuga cuaver e: camminarea merge parla re a vorbi dormire a dormi passeggiarea se plimba vivere a trai viaggiare a cala tori nuotare a nota Verbele conjugate cuessere: Verbe care exprima miscarea: anda to a Roma. A mers la Roma. Verbele reflexive: Questa mattina mi sono alzato tard i. Azi dimineata m-am sculat trziu Verbe care exprima o schimbare: morto ieri. A murit ieri Verbele impersonale: Si parlato n inglese, alla conferenza. S-a vorbit n engleza la conferinta Verbele la forma pasiva: Il libro stato pubblicato da Ra ndom House. Cartea a fost publicata de Random House. UTILIZAREA IDIOMATICA A VER BULUI FARE Pe lnga utilizarile idiomatice n expresiile privind timpul (starea rimp ului), verbulfare, urmat de un infinitiv, induce ideea de a face (pe cineva, cev a) sa faca ceva. Pronumele complement, daca exista, precede forma conjugata a ve rbuluifare, si nu infinitivul. De exemplu: Che tempo fa oggi? Cum e timpul azi? Faceva freddo quando uscii. Era frig cnd am iesit. Gli ho fatto dire una bugia. L -am facut sa spuna o minciuna. Me l'ha gi fatto ripetere due volte. M-a facut dej a sa repet de doua ori. Glielo feci vedere l'altro giorno. L-am facut sa-l vada alaltaieri. Ha fatto chiamare Suo fratello? Ati trimis pe cineva sa cheme pe fra tele dvs? Glielo far ammettere, non dubiti. l va face sa admita, nu te ndoi. PASSAT O REMOTO Perfectul simplu (passato remoto) exprima o actiune care a fost ndeplini ta ntr-un timp ndepartat (spre deosebire de relicva olteneasca din romna, care expr ima o actiune din trecutul foarte apropiat). Perfectul simplu (passato remoto) al verbelor regulate se formeaza prin nlaturare a desinentei-are /-ere /-ire de la infinitiv si adaugarea terminatiilor specific

e la radacina verbelor: -are -ere -ire io -ai -ei -ii tu -asti -esti -isti egli, ella - - - noi -ammo -emmo -immo voi -aste -este -iste Essi [loro]-arono -erono -i rono EXEMPLE: PARLARE [Io] parlai eu vorbii [Tu] parlasti tu vorbisi Egli, ella parl el vorbi [Noi] parlammo noi vorbiram [Voi] parlaste voi vorbirati Essi [loro ] parlaronoei vorbira RIFLETTERE [Io] riflettei eu reflectai [Tu] riflettesti tu reflectasi Egli, ella riflett el reflecta [Noi] riflettemmo noi reflectaram [Voi ] rifletteste voi reflectarati Essi [loro] rifletterono ei reflectara APRIRE [Io ] aprii deschisei [Tu] apristi deschisesi Egli apr deschise [Noi] aprimmo deschis eram [Voi] apriste deschiserati Essi [loro] aprironodeschisera FOLOSIRE: Perfectul simplu este folosit pentru a descrie: 1. O actiune terminata n trecut: Non feci colazione ieri. Nu am mncat de prnz ieri. Debora and al ginnasio la settimana scorsa. Debora a mers la gimnaziu saptamna trecuta. 2. O actiune te rminata ntr-o perioada definita de timp: Il film dur pi di due ore. Filmul a durat mai mult de doua ore. Nota: Este timpul prin excelenta al naratiunii. n romneste s e traduce n general cu perfectul compus, numai n anumite cazuri cu perfectul simpl u (n special n naratiuni, carti). IMPERFETTO Imperfectul indicativului este un tim p trecut. Descrie o actiune care se desfasoara n trecut, care nu a fost terminata sau este ambigua. Imperfectul (Imperfetto dell'Indicativo) se formeaza prin eli minarea desinentelor de infinitiv -are/ -ere/ -ire si adaugarea la radacina verb ului a terminatiilor specifice: -are -ere -ire io -avo -evo -ivo tu -avi -evi -i vi egli, ella -ava -eva -iva noi -avamo -evamo -ivamo voi -avate -evate -ivate E ssi [loro]-avano -evano -ivano EXEMPLU: [Io] parlavo eu vorbeam [Tu] parlavi tu vorbeai Lei parlava Dv. vorbeati Egli (ella) parlavaHel (ea) vorbea [Noi] parlav amo Noi vorbeam [Voi] parlavate Voi vorbeati Loro parlavano Ei vorbeau n limba it aliana se foloseste pentru a descrie: O stare trecuta privind idei, opinii sau e motii: Sapevo che ai miei amici non piacevano le mie idee. Stiam ca prietenilor mei nu le placeau ideile mele. O descriere a unei scene din trecut: Nel parco, i l tempo era bello e gli uccelli cantavano. n parc, timpul era frumos si pasarelel e cntau. O actiune obisnuita care se plaseaza n trecut. Quando ero al liceo, lavor avo tutti i week-ends. Cnd eram la liceu, lucram n fiecare weekend. Conditii minta le, emotionale si fizice n trecut, precum conditiile de clima, timp si vrsta. L'am ava molto. l (o) iubea mult. Faceva molto caldo. Era foarte cald. FUTURO Viitorul n limba italiana se formeaza diferit pentru grupa I si pentru a I I-a si a III-a.. Pentru grupa I n -ARE, Terminatia infinitivului-are se schimba ner si se adauga terminatiile-,-ai,-, -emo, -ete, -anno. Pentru verbele n -ERE si -I RE, mai nti se taie vocala finala e din desinenta infinitivului, schimbnd-ere n-er s i-ire n-ir. Apoi la radacina astfel ramasa, se adauga terminatiile-,-ai,-,-emo,-et e,-anno. EXEMPLU: [Io] parler voi vorbi [Tu] parlerai vei vorbi Lei parler dv. vet i vorbi Egli (ella) parler va vorbi [Noi] parleremo vom vorbi [Voi] parlerete vet i vorbi Essi [loro] parleranno vor vorbi FOLOSIRE: Viitorul este echivalent n romn a si italiana. Este folosit pentru a descrie actiuni sau stari care vor avea loc ntr-un timp viitor fata de prezent: Il balletto avr luogo sabato prossimo. Baletu l va avea loc smbata viitoare. Se poate folosi ca prezent pentru intentie viitoar e. Andr a vederlo domani. Merg sa-l vad mine. Folosirea viitorului dupaquando (cnd) . Cnd n propozitia principala este un viitor, iar subordonata este introdusa prinq uando, subordonata trebuie sa aiba verbul la viitor: Lo vedr quando arriver. l voi vedea cnd voi ajunge. Probabilitate prezenta: Saranno probabilmente a casa. Or fi probabil acasa. PRESENTE Prezentul indicativului (Presente dell'Indicativo) se formeaza adagnd la tema verbului (dupa ce i se taie terminatiile infinitivului -a re / -ere / -ire) terminatiile specifice: -are -ere -ire io -o -o -o tu -i -i -i egli, ella, lui, lei -a -e -e noi -iamo -iamo -iamo voi -ate -ete -ite essi [lo ro] -ano -ono -ono EXEMPLE: PARLARE [Io] parlo vorbesc [Tu] parli vorbesti Egli (lui, essa) parla vorbeste [Noi] parliamo vorbim [Voi] parlate vorbiti Essi [lor o] parlano vorbesc SCRIVERE [Io] scrivo scriu [Tu] scrivi scrii Egli scrive scrie [Noi] scriviamo s criem [Voi] scrivete scrieti Essi [loro] scrivonoscriu Verbele n-ire au doua tipu ri de formare a prezentului: unul n care la radacina verbului se adauga direct te rminatiile specifice (caavvertire,partire,aprir e etc.) si celalalt, la care se insereaza grupul-isc- ntre radacina si terminatiile specifice, la toate persoanel e de singular si la a III-a plural (la prezent indicativ, la imperativ si la sub

jonctiv). APRIRE[Io] apro deschid [Tu] apri deschizi Egli apre deschide [Noi] apriamo desc hidem [Voi] aprite deschideti Essi [loro] apronodeschid Tipul 2 de verbe n -ire:F INIRE [Io] finisco termin [Tu] finisci termini Lei finisce termina Egli (ella,es so) finisce termina [Noi] finiamo terminam [Voi] finite terminati Essi [loro] fi niscono termina Verbele neregulate au conjugari adesea neobisnuite; se va consul ta un dictionar. Verbul neregulat: ANDARE [Io] vado merg [Tu] vai mergi Egli (el la) va merge [Noi] andiamo mergem [Voi] andate mergeti Essi [loro] vanno merg FO LOSIRE: Prezentul indicativ este folosit la fel ca n romneste, pentru a exprima: 1 . Un fapt general sau un adevar permanent: Il sole la stella pi vicina alla terra. Soarele este cea mai apropiata stea de pamnt. 2. O actiune prezenta sau care e pe cale de a ncepea: [Io] lavoro n ufficio. Lucrez la birou. 3. O actiune care urmeaza a se nfaptui n viitorul apropiat: Mi visitano alle tre. Ma viziteaza la ora trei. 4. O actiune care se desfasoara ntr-o perioada de timp specifica. Vado n chiesa tutte le domeniche. Ma duc la biserica n fiecare duminica. 5. O actiune care se desfasoara n momentul vorbirii: [Io] leggo le istruzioni. Citesc instructiunile. 6. Un sentiment care poate fi extins la infinit n trecut sau n viitor (numit preze ntul universal): Dio misericordioso. Dumnezeu este milos. CONDIZIONALE PRESENTE Ca si indicativul, imperativul si conjunctivul, conditiona lul este un mod, care are timpurile sale specifice. La conditional prezent, rada cina verbului este aceeasi de la viitorul indicativului. Verbele n -ARE terminate cu schimbarea n -er adauga terminatiile-ei,-esti,-ebbe,-e mmo,-este, -ebbero. Cele terminate n -ERE si -IRE pierd vocala e finala nainte de a adauga te rminatiile specifice conditionalului-ei,-esti,-ebbe,-e mmo,-este,-ebbero. EXEMPL U: [Io] parlerei as vorbi [Tu] parleresti ai vorbi Lei parlerebbe ar vorbi Egli (ella) parlerebbe ar vorbi [Noi] parleremmo am vorbi [Voi] parlereste ati vorbi Essi [loro] parlerebbero ar vorbi Conditionalul prezent este n mare parte echival ent cu cel romnesc. Nu se foloseste dect n anumite contexte n frazele ipotetice principale. Iata cazurile lui de folosire: Pentru a exprima rezultatul unei situatii ipotetice, verbul n conditional urmeaza conjunctiase plus un verb n conjunctiv trecut: Se fossi in te, non lo farei. Daca as fi n locul tau, n-as face-o. Pentru a expri ma probabilitatea n viitor: Andrei in Italia domani. M-as duce n Italia mine. Pentr u a exprima politetea si n fraze n care se afla un singur verb: Lo farei con piace re. As face-o cu placere. Vorrei una tazza di caff. As vrea o ceasca de cafea. CO NGIUNTIVO PRESENTE Prezentul conjunctivului se formeaza nlaturnd terminatia de la infinitiv si adaugnd apoi terminatiile specifice: pentru verbele n -ARE -i,-i,-i,ia mo,-iate,-ino, iar pentru cele n -ERE si -IRE,-a,-a,-a,-ia mo,-iate,-ano. -are -ere / -ire io -i -a tu -i -a egli, ella -i -a noi -iamo -iamo voi -iate -i ate Essi [loro]-ino -ano EXEMPLE: Parlare [io] parli sa vorbesc [tu] parli sa vorbesti Egli (ella) parli

sa vorbeasca [Noi] parliamo sa vorbim [Voi] parliate sa vorbiti [Essi, loro] par linosa vorbeasca Scrivere [io] scriva sa scriu [tu] scriva sa scrii Egli (ella) scriva sa scrie [Noi] scriviamo sa scriem [Voi] scriviate sa scrieti [Essi, loro ] scrivanosa scrie Aprire [io] apra sa deschid [tu] apra sa deschizi Egli (ella) apra sa deschida [Noi] apriamo sa deschidem [Voi] apriate sa deschideti [Essi, loro] apranosa deschida Conjunctivul prezent se foloseste: Dupa o expresie a unu i sentiment personal (emotie, dorinta): Sono contento che voi siate qui. Sunt fe ricit ca voi sunteti aici. Desidero che tu arrivi presto. Doresc sa sosesti repe de. Dupa o expresie a unei necesitati, unui dubiu sau a unei posibilitati: neces sario che tu venga con me. Este necesar ca tu sa vii cu mine. possibile che noi andiamo a Parigi. Este posibil ca noi sa mergem la Paris. Dupa verbe de opinie ( pensare,credere,sperare,sentir e) cnd acestea sunt la forma negativa sau interoga tiva: Lei non pensa che sia freddo n Alaska. Dv. nu credeti ca este frig n Alaska. Le sembra che io sia malato? Vi se pare ca eu sunt bolnav? Dupa anumite fraze c are exprima ideea unei conditii fara de care nu se poate ndeplini: bench cu toate ca, n ciuda, chiar daca affinch astfel ca n modo cheastfel ca (ca) prima che nainte (de) per paura chede teama ca a meno chenumai sa nu fino a che pna cnd Dupachiunque (oricine),qualunque (oricare),dovunque (oriunde): Chiunque Le i sia . . . Oricine ati fi Dv . . . Qualunque cosa io faccia. . .Orice as face . . . Dovunque si vada . . . Oriunde se merge . . . Dupa un adjectiv la superlativ cnd este exprimata ideea unei ndoilei, a unei proba bilitati, dar nu a unei certitudini: Tu sei forse il miglior amico che io abbia. Tu esti poate cel mai bun prieten pe care l am. n frazele subordonate, cnd urmeaza unei expresii impersonale si subordonata contine tema. importante che i bambini mangino la verdura. Este important ca copiii sa mannce vegetale. Expresii impers onale importanteeste important impossibileeste imposibil necessarioeste necesar possibileeste possibil probabileeste probabil CONGIUNTIVO IMPERFETTO Subjonctivul trecut se foloseste mai rar n vorbirea curent a; este mai des folosit n literatura. Poate fi folosit n fraze unde conjunctivul e ste cerut de verbul din principala, care este la un timp trecut sau conditional. La radacina verbului se adauga terminatiile: pentru verbele n -ARE - assi, -assi, -asse, -assimo, -aste, assero; -ERE: -essi, -essi, -esse, -essimo, -este, -essero; -IRE: -issi, -issi, -isse, -issimo, -iste, -issero. Conjunctivul imper fect: Volevo che tu lo facessi. As fi vrut ca tu s-o faci. Prezentul conjunctiv: Voglio che tu lo faccia. Vreau ca tu s-o faci. EXEMPLE: Parlare [Io] parlassi e u sa fi vorbit [Tu] parlassi tu sa fi vorbit Egli (ella) parlasse el sa fi vorbi t [Noi] parlassimo noi sa fi vorbit [Voi] parlaste voi sa fi vorbit Essi [loro] parlassero ei sa fi vorbit Scrivere [io] scrivessi eu sa fi scris [tu] scrivessi tu sa fi scris Egli (ella) scrivesse el sa fi scris [Noi] scrivessimo noi sa fi scris [Voi] scriveste voi sa fi scris [Essi, loro] scrivessero ei sa fi scris A prire [io] aprissi eu sa fi deschis [tu] aprissi tu sa fi deschis Egli (ella) ap risse el sa fi deschis [Noi] aprissimo noi sa fi deschis [Voi] apriste voi sa fi deschis [Essi, loro] aprissero ei sa fi deschis FOLOSIRE: Imperfectul conjunctiv exprima nesiguranta, posibilitate, o dorinta, l a fel ca prezentul conjunctivului. Conjunctivul se foloseste n frazele subordonat e n cazurile n care subiectele sunt diferite si vorbitorul din principala exprima dubii sau actiunea dorita de el se va petrece n viitor fata de actiunea din princ ipala. Daca verbul din principala este la imperfect indicativ, perfectul simplu,condi t ional saumai mult ca perfect, n fraza secundara se va folosi imperfectul conjunct iv. Conjunctivul este folosit: 1. n frazele subordonate ce urmeaza dupa verbele c e exprima dorinta, comanda, emotie, ndoiala sau nesiguranta. Avevano paura che lu i lo facesse.[schimbarea subiectului] Le era teama ca el sa n-o fi facut. Lei in sist che [io] lo facessi. Ea a insistat ca eu s-o fac. 2. n frazele subordonat dup a o expresie impersonala, daca subordonata contine un subiect. Era importante ch e ascoltassimo i dettagli. Era important ca noi sa ascultam detaliile. 3. n fraze le subordonate, cnd substantivul modificat de subordonata nu se refera la cineva

anume. Volevo parlare con qualcuno che conoscesse bene la Francia. Voiam sa vorb esc cu cineva care sa cunoasca bine Franta. 4. Dupa conjunctia subordonatoare "c ome se" pentru a exprima un fapt contrar conditiei. "Come se" cere ntotdeauna imp erfectul conjunctiv. Parla come se mi conoscesse. Vorbeste ca si cum m-ar cunoas te. Mi tratta come se fossi un cretino. Ma trateaza ca si cum as fi un cretin. T IMPURI COMPUSE Timpurile compuse ale tuturor verbelor sunt format cu diverse tim puri ale auxiliareloraver e (a avea) sauessere (a fi) plus participiul trecut al verbului de conjugat. Sono venuti? Au venit? Hai visto...? Ai vazut...? Abbiamo sempre detto... Am spus ntotdeauna... PASSATO PROSSIMO Perfectul compus, sau tre cutul conversational (passato prossimo): Perfectul compus indica o actiune ncheia ta n trecut, dar n acelasi timp presupune o legatura cu prezentul. Se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar (avere sauessere) conjugat la prezent indicativ plus participiul trecut al verbului de conjugat. Participiul trecut al verbelor regulate se formeaza nlaturnd terminatia infinitivu lui, la care se adauga: pentru verbele n -are, terminatia -ato; pentru verbele n-e re, terminatia -uto, iar pentru verbele n -ire, terminatia -ito. Exemple de parti cipii trecute regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito Iata doua exemple cu avere si essere: io ho + participiul trecut tu hai + partic ipiul trecut egli, ella , etc ha + participiul trecut noi abbiamo + participiul trecut voi avete + participiul trecut Essi hanno + participiul trecut io sono + participiul trecut tu sei + participiul trecut egli, ella + participiul trecut n oi siamo + participiul trecut voi siete + participiul trecut Essi sono + partici piul trecut EXEMPLE: [Io] ho parlato am vorbit [Tu] hai parlato ai vorbit Egli(e lla) ha parlato a vorbit [Noi] abbiamo parlato am vorbit [Voi] avete parlato ati vorbit Essi, loro hanno parlato au vorbit [Io] sono andato am mers [Tu] sei and ato ai mers Egli (ella) andato/a a mers [Noi] siamo andati am mers [Voi] siete a ndati ati mers Essi, loro sono andati/e au mers Perfectul compus (passato prossi mo) are doua folosiri importante: Pentru a exprima o actiune sau o stare a minti i, a emotiei, a opiniei si pentru a preciza momentul din trecut: Quando mi ha vi sto, ho avuto paura. Cnd m-a vazut, mi-a fost frica. Pentru a exprima o actiune nc heiata, cugetare sau o stare: Ella ha aperto la porta e io sono entrato. Ea a de schis usa si eu am intrat. Conjugarea la "passato prossimo" cu prezentul verbelo raver e sauessere depinde de felul verbelor: tranzitive sa intranzitive. Verbele tranzitive se conjuga cuaver e; verbele intranzitive cu essere. - Verbele tranz itive cer complement direct si raspund la ntrebarea "ce, pe cine?". Complementul poate fi un substantiv sau un verb. Ha mangiato una pizza. Am mncat o pizza. Ha g uardato la TV. Am privit la televizor. Ha voluto cantare. Am vrut sa cnt. - Verbe le intranzitive nu cer complement direct si nu raspund la ntrebarea "ce?" n mod fr ecvent, ele exprima o miscare. andato a Roma. A mers la Roma. Sono partiti ieri. Au plecat ieri. Important! Amintiti-va ca participiul trecut al verbelor conjugate cu essere se acorda n gen si numar cu subiectul. La ragazza andata a scuola. Fata a mers la sc oala. I ragazzi sono andati a scuola. Baietii au mers la scoala. TRAPASSATO PROS SIMO Mai mult ca perfectul (trapassato prossimo) indica o actiune anterioara alt ei actiuni trecute, exprimate de obicei prin perfectul compus sau prin imperfect . Se formeaza cu ajutorul verbului auxiliar (essere sauaver e) conjugat la imper fect indicativ si participiul trecut al verbului de conjugat: Non eravamo usciti perch gi avevamo comprato i regali. Iesisem pentru ca cumparase m cadourile. AVEREio avevo + participiul trecut tu avevi + participiul trecut eg li, ella aveva + participiul trecut noi avevamo + participiul trecut voi avevate + participiul trecut Essi, loro avevano+ participiul trecut ESSERE io ero + par ticipiul trecut tu eri + participiul trecut egli, ella era + participiul trecut noi eravamo + participiul trecut voi eravate + participiul trecut Essi, loro era no + participiul trecut EXEMPLE: [Io] avevo parlato vorbisem [Tu] avevi parlato vorbisei Egli(ella) aveva parlato vorbise [Noi] avevamo parlato vorbiseram [Voi] avevate parlato vorbiserati Essi, loro avevano parlatovorbisera [Io] ero andato plecasem [Tu] eri andato plecasei Egli (ella) era andato/a plecase [Noi] eravam o andati plecaseram [Voi] eravate andati plecaserati Essi, loro erano andati/e p

lecasera TRAPASSATO REMOTO Mai mult ca perfectul anterior (trapassato remoto) es te folosit mai mult n contexte literare sau istorice. Se foloseste n scris pentru a indica relatia ntre doua actiuni succesive trecute. Se regaseste de obicei n fra ze subordonate introduse prin conjunctii temporale:appena,quando. Se formeaza cu perfectul simplu al auxiliarului (essere sauaver e) si participiul trecut al ve rbului de conjugat. Indica o actiune tecuta anterioara altei actiuni trecute, redata prin perfectul simplu. n romna se traduce prin mai mult ca perfect: Quando il re ebbe finito, fec e un discorso. Dupa ce (cnd) regele terminase, a tinut un discurs. io ebbi + part icipiul trecut tu avesti + participiul trecut egli, ella ebbe + participiul trec ut noi avemmo + participiul trecut voi aveste + participiul trecut Essi, loro eb bero + participiul trecut io fui + participiul trecut tu fosti + participiul tre cut egli, ella fu + participiul trecut noi fummo + participiul trecut voi foste + participiul trecut Essi, loro furono + participiul trecut EXEMPLE: [Io] ebbi p arlato daca as fi vorbit [Tu] avesti parlato daca ai fi vorbit Egli(ella) ebbe p arlato daca ar fi vorbit [Noi] avemmo parlato daca am fi vorbit [Voi] aveste par lato daca ati fi vorbit Essi, loro ebbero parlato daca ar fi vorbit [Io] fui and ato daca as fi mers [Tu] fosti andato daca ai fi mers Egli (ella) fu andato/a da ca ar fi mers [Noi] fummo andati daca am fi mers [Voi] foste andati daca ati fi mers Essi, loro furono andati/edaca ar fi mers FUTURO ANTERIORE (PRESUMTIVO PASS ATO) Viitorul anterior se formeaza cu viitorul auxiliarului (avere sauessere) pl us participiul trecut al verbului de conjugat. Acest timp exprima ca si n limba r omna o actiune anterioara altei actiuni viitoare; aceleasi forme pot avea sens de prezumtiv trecut. io avr + participiul trecut tu avrai + participiul trecut egli ella avr + particip iul trecut noi avremo + participiul trecut voi avrete + participiul trecut Essi, loro avranno+ participiul trecut Auxiliarulessere io sar + participiul trecut tu sarai + participiul trecut egli ella sar + participiul trecut noi saremo + parti cipiul trecut voi sarete + participiul trecut Essi, loro saranno+ participiul tr ecut EXEMPLE: [Io] avr parlato voi fi vorbit [Tu] avrai parlato vei fi vorbit Egli(ell a) avr parlato va fi vorbit [Noi] avremo parlato vom fi vorbit [Voi] avrete parla to veti fi vorbit Essi, loro avranno parlatovor fi vorbit [Io] sar andato voi fi mers [Tu] sarai andato vei fi mers Egli(ella) sar andato va fi mers [Noi] saremo andati vom fi mers [Voi] sarete andati veti fi mers Essi, loro saranno andati vo r fi mers FOLOSIRE: Quando Lei avr terminato, me lo dir. Cnd Dv veti fi terminat, o sa-mi spuneti. CONDIZIONALE PASSATO Conditionalul trecut se formeaza cu conditi onalul prezent al verbului auxiliar (essere sau avere) plus participiul tecut al verbului de conjugat. Este folosit pentru a exprima rezultatul unei conditii ip otetice sau a unei supozitii n trecut. Numai auxiliarul este conjugat. -are / -er e / -ire io avrei + participiul trecut tu avresti + participiul trecut egli ella avrebbe + participiul trecut noi avremmo + participiul trecut voi avreste + par ticipiul trecut Essi, loro avrebbero+ participiul trecut Auxiliarulessere io sar ei + participiul trecut tu saresti + participiul trecut egli ella sarebbe + part icipiul trecut noi saremmo + participiul trecut voi sareste + participiul trecut Essi, loro sarebbero+ participiul trecut EXEMPLE: [Io] avrei parlato as fi vorb it [Tu] avresti parlato ai fi vorbit Lei avrebbe parlato ar fi vorbit Egli (ella ) avrebbe parlatoar fi vorbit [Noi] avremmo parlato am fi vorbit [Voi] avreste p arlato ati fi vorbit Essi, loro avrebbero parlatoar fi vorbit [Io] sarei andato as fi mers [Tu] saresti andato ai fi mers Egli (ella) sarebbe andatoar fi mers [ Noi] saremmo andati am fi mers [Voi] sareste andati ati fi mers Essi, loro sareb bero andatiar fi mers FOLOSIRE: Conditionalul trecut are aceleasi valori ca n romneste, n propozitiile pr incipale. Nu se poate folosi conditionalul n propozitiile conditionale subordonat e; n aceasta situatie se foloseste se va folosi n italiana conjunctivul imperfect (n loc de conditional prezent) si conjunctivul mai mult ca perfect (n loc de condi tional trecut): Se voi foste venuti, noi saremmo stati molto contenti. Daca voi ati fi venit, no i am fi fost foarte multumiti. Saremmo usciti pi presto se avessimo saputo che i

negozi chiudevano presto. Am fi iesit mai repede daca am fi stiut ca magazinele n chideau devreme. CONGIUNTIVO TRAPASSATTO Conjunctivul trecut este un timp rezerv at contextelor literare. Formarea lui este din imperfectul conjunctiv al auxilia rului si participiul trecut al verbului. n limba moderna este folosit doar la per soana a treia: Ero contento che Maria fosse arrivata. Eram fericit ca Maria venise. -are / -ere / -ire io avessi + participiul trecut tu avessi + participiul trecut egli, ella avesse + participiul trecut noi avessimo + participiul trecut voi aveste + part icipiul trecut Essi avessero + participiul trecut io fossi + participiul trecut tu fossi + participiul trecut egli, ella fosse + participiul trecut noi fossimo + participiul trecut voi foste + participiul trecut Essi fossero + participiul t recut EXEMPLE: [Io] avessi parlato daca as fi vorbit [Tu] avessi parlato daca ai fi vorbit Egli(ella) avesse parlato daca ar fi vorbit [Noi] avessimo parlato da ca am fi vorbit [Voi] aveste parlato daca ati fi vorbit Essi, loro avessero parl atodaca ar fi vorbit [Io] fossi andato daca as fi mers [Tu] fossi andato daca ai fi mers Egli (ella) fosse andato/a daca ar fi mers [Noi] fossimo andati daca am fi mers [Voi] foste andati daca ati fi mers Essi, loro fossero andati/edaca ar fi mers FOLOSIRE: Indicativul este folosit pentru o stare de fapt, Conjunctivul este folosit pentru a exprima o incertitudine, o posibilitate, o dorinta. Conjun ctivul trebuie folosit n frazele secundare cnd subiectul este diferit si exista un dubiu al vorbitorului fata de situatia descrisa. Non era possibile che tutti av essero comprato i biglietti. Nu era posibil ca toti sa fi cumparat bilete. Il da tore di lavoro dubit che gli impiegati avessero completato il progetto. Patronul se ndoia ca functionarii ar fi terminat proiectul. DIATEZA PASIVA Diateza activa este o constructie n care subiectul face actiunea d escrisa de verb. n diateza pasiva, subiectul sufera actiunea verbului. Persoana s au entitatea care sufera actiunea se numeste complement indirect. Diateza pasiva implica ntotdeauna o actiune care se reflecta asupra subiectului. Diateza activa: L'universit conceder una borsa di studio. Universitatea va acorda o bursa de studii. Diateza pasiva: Una borsa di studio sar concessa dall'universi t. O bursa de studii va fi acordata de universitate. n italiana, diateza pasiva ar e aceeasi constructie cu cea din limba romna. Participiul trecut se acorda cu sub iectul n gen si numar: Subject + essere + Past Participle + PREPOSITIONS +Agent L a canzone fu scritta da Lucio Battisti. Cntecul a fost scris de Lucio Battisti. I l presidente era rispettato da tutti. Presedintele era respectat de toti. La pos ta stata distribuita dal postino. Posta a fost distribuita de (catre) postas. Im personalul poate fi folosit ca alternativa la diateza pasiva: Dicono che fumare fa male alla salute. (Ei) spun (se zice) ca a fuma face rau la sanatate. Cnd auto rul actiunii nu este definit, n italiana se foloseste pentru diateza pasiva pronu mele reflexivsi cu persoana a III-a singular sau plural a verbului: Si pensa che questa casa sia stata venduta un anno fa. Gndim (se gndeste) ca aceasta casa a fo st vnduta acum un an. Qui si parla italiano. Aici se vorbeste (lumea vorbeste) it aliana. VERBI REFLESSIVI Anumite verbe intranzitive n romneste se pot schimba n ref lexive n italiana: sposare a lua n casatorie sposarsi a se casatori lavare a spala lavarsi a se spala sedere a sedea sedersi a se aseza vestire a mbraca (ceva) ves tirsi a se mbraca Reflexivele reciproce sunt folosite pentru a indica faptul ca d oua sau mai multe persoane fac actiunea una catre alta: Ci scriviamo spesso. Ne scriem adesea (noi ntre noi). Si amano molto. Se iubesc mult (ei ntre ei). IMPERAT IVO Modul imperativ exprima o comanda, o chemare la actiune, un sfat. n italiana are forme la persoana a II-a si a III-a singular si plural si persoana I plural, spre deosebire de romna, unde are forme proprii numai la persoana a II-a singula r si plural.. Imperativul familiar foloseste pronumeletu sauvoi cu formele verbu lui la prezent indicativ. Scrivi la lettera! Scrie scrisoarea! Finite il compito! Terminati tema! Pentru persoana a II-a singular, forma famili ara (tu) a verbelor de grupa I n -ARE foloseste a treia persoana singular de la i ndicativ. Mangia la frutta! Mannca fructele! Patru verbe n -ARE au forme scurte pe ntru imperativ:andar e,dare,fare sistare. Va' con lui! Mergi cu el! Da' il libro a Maria! Da-i cartea Mariei! Fa' il lavoro oggi! Fa-ti munca azi! Sta' a casa q uesta settimana! Stai acasa saptamna asta! Dire are doar pentru imperativul famil iar forma di'. Di' la storia ai ragazzi! Spune povestea baietilor! Imperativul d

e politete: Imperativul formal (Lei/Loro) foloseste formele verbale de la a IIIa persoana de la subjonctiv prezent. Daca verbul este neregulat la subjonctiv, v a fi neregulat si la imperativ. Finisca di leggere! Terminati (Lei) de citit! Pa ghi n contanti, per favore! Platiti (Lei) cu numerar, va rog! Dica la verit al pro fessore! Spunetii (Lei) adevarul profesorului! Persoana I plural a imperativului : Limba italiana are si persoana I plural, pentru care se foloseste aceeasi pers oana de la indicativ prezent (n romneste se foloseste pentru aceasta conjunctivul prezent). Andiamo al cinema! Sa mergem la cinematograf! Imperativul negativ: For ma negativa a imperativului se formeaza simplu cu punerea negatieinon naintea ver bului. Pentru persoana a II-a singular, se pune dupanon infinitivul verbului: No n andiamo al cinema stasera! Sa nu mergem la cinema n seara asta! Non dormite in quel letto! Nu dormiti n patul acela! Non parlare mentre la professoressa parla! Nu vorbi n timp ce profesoara vorbeste! PARTICIPIO Infinitivul, Participiul trecu t si Participiul prezent sunt grupate mpreuna pentru ratiuni functionale. Aceste forme verbale nu se schimba dupa persoana si numar cum se ntmpla la toate celelalt e timpuri. Participiul trecut Participiul trecut al verbelor regulate se formeaza de la tem a infinitivului, pentru verbele terminate n -are adaugndu-se -ato; pentru verbele terminate n -ere se adauga -uto; pentru verbele terminate n -ire se adauga -ito. A ceste forme se folosesc n timpurile compuse si la diateza pasiva, n care caz devin adjective. Iata cteva exemple de participii regulate: ballare ballato cantare cantato avere avuto cadere caduto sapere saputo partire partito capire capito EXEMPLU:Il pollo era stato cucinato. Puiul fusese gatit. Participiul prezent Participiul prezent (echivalent cu gerunziul romnesc) este numit astfel pentru ca n participarea sa n fraza asuma functia de adjectiv, n care caz se acorda n numar si gen cu substantiv ul (substantivele) pe care le modifica. Le squadre concorrenti alla coppa dei campioni. Echipele concurnde (care concura) la cupa campionilor. Exista deci doua forme: Participio Presente si Participio Passato. Participiul prezent se formeaza pentru verbele terminate n: -are adaugnd a nte, iar pentru cele n -ere si -ire adaugnd sufixul -ente. Infinitiv amare (a iubi) Participiul prezentamante (iubitor) Participiul trecut amato (iubit) EXEMPLE: una poesia commovente (commuovere) o poezie miscatoare un a conversazione stimolante (stimolare) o conversatie stimulatoare delle notizie sorprendenti (sorprendere) noutati surpinzatoare GERUNDIVO Gerunziul, ca si n romn este, exprima o actiune care este legata de alta printr-o relatie cauzala: Lo in contrai andando al teatro. L-am ntlnit mergnd la teatru. Mi divertivo cantando. Ma distramcntnd. Gerunziul are doua forme:p rez en t (cantando) sit re c u t (avendo cantato). Note asupra verbului PIACERE Folosirea verbuluipiacere este similara c u cea din limba romna (spre deosebire de engleza sau franceza, de exemplu).Piac e re este ntotdeauna nsotit de pronumele complemente indirectemi, ti, le, gli, ci, v isi a loro. Mi piace il caff. mi place cafeaua. Ti piacciono i fiori. ti plac flori le. A loro piace sciare. Lor le place sa schieze. PIACERE + INFINITIV Cnd subiectul este un infinitiv,piacere este ntotdeauna la sin gular (dar rezultatul nu este foarte precis exprimat): Le piace pescare e nuotar e. Va place sa pescuiti si sa notati. Ei i place sa pescuiasca si sa noate. PREPOSI ZIONE Prepozitiile simple n italiana sunt: a la, catre mediante prin (intermediul ) con cu meno mai putin, exceptnd contro mpotriva di de, din, de la per pentru, pr inda de la durante n timp(ul)in n senza fara tra prin(tre) su pe eccetto efara, cu exceptia dopo dupa VERB + PREPOZITIE Prepozitiile pot schimba sensul unui verb: pensare a gndi pensare di a gndi sa, a intentiona pensare a a gndi la, a medita FR AZE PREPOZITIONALE Anumite prepozitii sunt folosite n frazele prepozitionale: a c ausa di din cauza al fine di cu scopul de a forza di din cauza al punto dipe pun ctul de a davanti a n fata invece di n loc sa (de a) Prepozitiaa nseamnacatre (arat a directia). Folosita n fata numelui unui oras, nseamnan. ADVERBUL Multe adverbe de mod sunt formate prin adaugarea sufixului-men te la forma de feminin singular a adjectivului corespondent. Adjectivele terminate n-le si-re pierde final nainte d e adaugarea lui-mente. De exemplu: franco deschis, cinstit francamente deschis, cinstit debole slab debolmente slab

facile usor facilmente usor maggiore mai mare maggiormente mai mare Adverbele s e compara precum adjectivele. De exemplu: facilmente pi facilmente il pi facilment e Urmatoarele adverbe au (si) un comparativ neregulat: bene bine meglio mai bine il meglio cel mai bine male rau peggio mai rau il peggio cel mai rau molto mult pi mai mult il pi cel mai mult poco putin meno mai putin il meno cel ma i putin Adverbele care nu se termina n-mente pot adauga-issi mo dupa ce am nlatura t vocala finala si astfel rezulta superlativul echivalent cumolto (foarte) + adv erb. De exemplu: benebine molto benefoarte bine benissimo foarte bine pianoncet m olto pianofoarte ncet pianissimofoarte ncet n general, adverbele urmeaza dupa verb. Cteva, totusi, le preced. n timpurile compuse, adverbul urmeaza invariabil partic ipiul trecut, cu exceptia luigi (deja),mai (niciodata),pi (mai) sise mpre (ntotdeau na,mereu) care sunt