UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE - BRAOV

LUCRARE DE LICEN

Absolvent:

Marchidan StefanConductor tiinific:

Prof./Conf./Lector univ. dr./drd. Danis Adriana

BRAOV2015UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE - BRAOV

SPECIALIZAREA: ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE

Modaliti de finanare a

Activitii ntreprinderiiAbsolvent:

Marchidan tefanConductor tiinific:

Prof./Conf./Lector univ. dr./drd. Dani AdrianaBRAOV2015UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE BRAOV

Specializarea:

ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE

ABSOLVENT:

Forma de nvmnt: ZI/FR

Durata studiilor: 3 ani

Promoia:

CONDUCTOR TIINIFIC:

VIZA FACULTII:

LUCRARE DE LICEN

1. TITLUL:

2. STRUCTURA LUCRRII:

3. BIBLIOGRAFIE SELECTIV:

4. APRECIEREA LUCRRII DE LICEN

Lucrarea de licen este/nu este unitar, are/nu are o structur corespunztoare, rezolv/nu rezolv problemele enunate n tem, este/nu este de nivel tiinific ridicat/mediu/satisfctor/ nesatisfctor, conine/nu conine contribuii i interpretri personale, nu este/este copiat dup o alt lucrare similar, i n consecin poate/nu poate fi susinut n faa comisiei de licen.

Nota acordat are la baz urmtoarele criterii de apreciere:

Nr. crt.Criterii de apreciereCalificative / Note acordate*

Foarte bineBineSatisf-

CtorNesatis-fctor

10987654

1. Actualitatea, complexitatea i originalitatea temei lucrrii de licen

2. Documentarea din literatura naional i internaional

3. Documentarea practic pentru realizarea studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din ar i din strintate

5. Prelucrarea i sistematizarea informaiilor din literatura de specialitate

6. Prezentarea informaiilor i rezultatelor n tabele statistice i sub form grafic

7. Elaborarea i fundamentarea economic a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrrii i contribuia personal a autorului

9. Utilizarea surselor bibliografice i modul de trimitere la sursele bibliografice

10. Modul de tehnoredactare a lucrrii i utilizarea diacriticelor

Suma pe coloan a notelor acordate pe criterii:

Suma total a notelor acordate:

Nota acordat**:

Semntura conductorului tiinific:

* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunztor calificativului i notei acordate.

** Nota acordat de conductorul tiinific se calculeaz cu relaia: Suma total a notelor acordate / 10

5. Declaraia pe proprie rspundere privind autenticitatea lucrrii de licen

Subsemnatul / subsemnata ................................................................................................................... declar pe proprie rspundere, sub rezerva sanciunilor legale i morale, c la redactarea lucrrii mele de licen nu am folosit dect sursele bibliografice menionate n text i n bibliografia de la finalul lucrrii de licen. Declar c nu am mai prezentat aceast lucrare n faa unei alte comisii de examen de licen.

Semntura absolventului:

Cuprins

Pag.

CAP I. Generalitai privind finanarea activitaii unei ntreprinderi-------------1

1.2. Surse de finanare la dispoziia firmei-------------------------------------------------2

1.3. Indicatori de analiz a surselor de finanarepe baza bilanului----------------------

1.4. Indicatori de analizpe baza Contului de Rezultate-----------------------------------10

CAPITOLUL II FINANAREA INTERN SI EXTERN-------------------------20

2.1. Finantarea prin capitaluri proprii -------------------------------------------------------20

Creterea capitalului social prin aport in numerar------------------------------------------20

Creterea capitalului social prin incorporarea rezervelor----------------------------------22

Creterea capitalului social prin conversiunea datoriilor----------------------------------23

2..2. Finanarea prin capitaluri imprumutate-----------------------------------------------26

Finanarea prin credite bancare ---------------------------------------------------------------26

Finanarea prin emisiune de obligaiuni-----------------------------------------------------26

Finanarea prin leasing-------------------------------------------------------------------------29

CAPITOLUL III STUDIUL DE CAZ PRIVIND SURSELE DE FINANARE SI COSTUL CAPITALULUI LA S.C. NICAGRO S.A. BRLAD-----------------34

Prezentarea general a S.C. NICAGRO S.A. ------------------------------------------34

Calculul surselor proprii de finanare ----------------------------------------------------36

4.1 Fondul de rulment ---------------------------------------------------------------45

4.2. Capacitatea de autofinanare ---------------------------------------------------48

4.3. Costurile capitalurilor pe surse de finanare si determinarea costului mediu

ponderat al capitalului ---------------------------------------------------------------51

4.3.1. Costul de finanare al capitalurilor proprii ---------------------------------51

4.3.2. Costul de finanare al creditului bancar -------------------------------------51

4.4. Contabilitatea surselor de finanare proprii si imprumutate -------------------54

4.5. Determinarea politicii optime de finanare ----------------------------------------56

Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------57

Bibliografie -------------------------------------------------------------------------------------67

CAPITOLUL I

GENERALITATI PRIVIND FINANAREA

ACTIVITATII UNEI INTREPRINDERI1.1 Consideraii generale

Creditul este o denumire generic, respectiv o generalizare a diverselor operaiuni care pot imbrca forma unui credit cum ar fi: creditul bancar, leasing-ul, emisiunea de obligaiuni (sau credit obligatar), capital de risc.

Finanarea nerambursabil concretizat in subvenii guvernamentale, programe de finanare nerambursabil publice sau private, este o metod alternativ de finanare prin care se asigur resursele necesare demarrii unor proiecte de investiii. Finanrile nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfasurrii unor activiati importante pentru anumite segmente ale societii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic i social, din domenii pentru care, din cauza situaiei conjuncturale, nu exist resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu, reabilitarea infrastructurii in regiuni srace, recalificare profesional, sprijinirea dezvoltarii sectorului ONG in calitate de partener al autoritailor publice) sau din domenii in care exist in mod tradiional o nevoie de resurse financiare mai mare decat disponibilitaile (de exemplu, activitile cu caracter social, agricultura, etc.). Cele mai multe finanri nerambursabile sunt acordate Romaniei de Uniunea Europeana sau instituii internaionale.

1. 2. Surse de finanare la dispoziia firmei

In accepiunea teoriei financiare clasice, firma era considerat un sistem omogen, cu functionare armonioas, lipsit de contradicii interne, si avnd ca unic obiectiv maximizarea averii acionarilor.

In acest context, resursele umane care conlucreaz la desfaurarea activitailor firmei, sunt privite ca mijloace care servesc interesele acionarilor- proprietarii firmei.

Managerii au ca obiectiv supravieuirea firmei, in condiiile unui mediu economic instabil, intr-o economie capitalist aflat la inceput de drum si binenteles dezvoltarea economica a firmei, realizarea de investitii care s sustin activitaile viitoare si obinerea de beneficii.

Acionarii, in schimb, ii doresc recuperarea capitalului investit prin obtinerea de beneficii cat mai mari, materializate in dividende, intr-o perioad ct mai scurta de timp. n desfurarea activitaii de administrare a afacerii, managerii trebuie s ina seam de conflictele ce ar putea aparea din multitudinea de interese reunite sub acelai acoperi.

Supravieuirea unei firme, implic accesul la resurse financiare.

Aceste surse financiare pot fi grupate, in functie de provenien, in doua categorii:

Surse interne, care, prin natura lor sunt pe termen lung, i acestea se constituie din fondul de amortizare (amortizarea activului imobilizat) si profitul reinvestit.

Surse externe, care pot fi abordate prin prisma a doua criterii de clasificare astfel:

Dupa criteriul de provenien se recunosc doua mari categorii:

surse externe atrase concretizate in creteri de capital

surse externe imprumutate;

Dupa criteriul de durata de accesare sursele externe se pot clasifica n

surse externe pe termen scurt;

surse externe pe termen mediu i lung.

Dei, pentru o firma, apelul la sursele de finanare interne, nu implic riscuri, acest fapt poate genera nemulumirea acionarilor, care au de ales intre un catig imediat cert din dividende si un catig viitor incert din reinvestirea profitului in creterea viitoare a firmei. Exista posibilitatea ca randamentul creterii de capital sa fie superior randamentului din dividende, dar decizia de reinvestire a profitului este influenata de gradul de aversiune fa de risc al acionarului. Daca acionarul prefer o investiie mai putin riscant, va decide distribuirea dividendelor, alegand s sacrifice un castig viitor mai mare.

Managerii firmei trebuie s cunoasc politica pe care o agreeaz acionarii referitoare la modul de repartizare a profitului, pentru a preintampina consecinele nedorite ale unor operaiuni efectuate in necunostint de cauz. Astfel, daca s-ar realiza vanzarea unui volum prea mare de aciuni, pe pieele reglementate, acest lucru ar duce la devansarea cererii de catre ofert, scaderea cursului bursier al actiunii si implicit la scderea atractivitii firmei fa de investitori.

Fig. 1.2. Prezentarea schematica a surselor de finantare la dispozitia unei firme

1.3. Indicatori de analiza a surselor de finantarepe baza bilantului

Patrimoniul firmei este prezentat scriptic in bilantul contabil. Conform Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/17.11.2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, cu toate modificarile si completarile ulterioare, Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege. In bilantul contabil, elementele de activ sunt grupate dupa natura si lichiditate, in ordinea crescatoare a lichiditatii, iar elementele de pasiv sunt grupate in functie de exigibilitate.

Conform IAS 1, Prezentarea situatiilor financiare, bilantul prezentat n list (Tabelul 1.2.) are drept scop de a reflecta fidel informatii despre pozitia financiar a intreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).

Prin intermediul bilantului contabil se stabilesc criteriile de apreciere a echilibrului financiar la un moment dat dar si baza de calcul pentru elaborarea bugetelor intreprinderii.

Bilantul contabil armonizat in forma prescurtata se prezinta astfel:

Denumirea indicatorului (mii lei)Nr.

rndExerciiul financiar

PrecedentCurent

A. Active imobilizate total (02+03+04)01

I Imobilizari necorporale02

II Imobilizari corporale - total03

III Imobilizari financiare04

B. Active circulante - total05

I Stocuri - total06

II Creante - total07

III Investitii financiare pe termen scurt08

IV Casa si conturi la banci09

C. Cheltuieli n avans10

D. Datorii ce trebuie pltite pn la 1 an11

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (05 + 10 11 16)12

F. Total active minus datorii curente(01 + 12)13

G. Datorii ce trebuie pltite peste 1 an14

H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli15

I. Venituri n avans16

J Capital si rezerve17

I Capital (subscris varsat)18

II Prime de capital19

III Rezerve din reevaluare20

IV Rezerve21

V Rezultatul reportat Sold C22

- Sold D23

VI. Rezultatul exerciiului Sold C24

Repartizarea profitului25

Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23)26

Patrimoniul public27

Capitaluri total (26 + 27)28

Fig. 1.3. Bilantul contabil conform OMFP 1752/2005

Lichiditatea cresctoare a posturilor de activ este disponibilitatea acestora de a deveni lichide i de a acoperi nevoile ntreprinderii. n fruntea activului se afl valorile imobilizate, cele mai puin lichide, iar la sfrit disponibilitile, cele mai lichide.

Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitii cresctoare semnific faptul c exigibilitatea unei surse de finanare este legat de scaden s, primele posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).

Construcia bilanului financiar implic respectarea unor principii i reguli care permit ordonarea posturilor de bilan dup criteriul pe termen scurt i pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanului se face distincie ntre cele care rmn la dispoziia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) i cele care nu i aparin dect pe termen scurt (sub 1 an).

Schematic, bilanul financiar se prezint astfel:

Necesar permanentCapitaluri permanente (Cp)

Activ imobilizat net > 1 an1. Capitaluri proprii (C)

Necesar temporar2. Datorii cu scadente > 1 an

1. Activ circulant net < 1 anResurse temporare

2. Imobilizari financiare < 1 an1. Datorii cu scadente < 1 an

3. Disponibilitati (Trezorerie activa)2. Credite bancare (Trezorerie pasiva)

Total ActivTotal Pasiv

Fig. 1.3.1. Bilantul financiar

O gestiune financiar sntoas trebuie s reflecte paritatea maturitii activelor i pasivelor astfel nevoile permanente (imobilizrile) s se acopere din sursele permanente, iar nevoile temporare (activele circulante) s se acopere din sursele temporare. Cu ct sursele permanente sunt mai mari dect nevoile permanente cu att ntreprinderii i rmne la dispoziie o marja de securitate care o apar de evenimente neprevzute. Surplusul de surse permanente, degajat de ciclul de finanare a investiiilor poate fi cheltuit pentru rennoirea stocurilor, creanelor i lichiditilor se numete fondul de rulment. Acesta este expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la finanarea activelor curente fa de datoriile curente.

Datorit acestei destinaii fondul de rulment mai este denumit i capital de lucru net.

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care rmne la dispoziia firmei pe o perioada mai mare de un an capital social, rezerve, amortizare, provizioane destinat i utilizat pentru finanarea activitii curente de exploatare.

Fondul de rulment arat care este echilibrul financiar al firmei, permind aprecierea, pe termen scurt a riscului de nerambursare a datoriilor, i, n cele din urm a riscului de faliment.Intre activele circulante ca lichiditati potentiale (obtinute din vanzarea stocurilor, incasarea creantelor si pastrarea unor disponibilitati banesti) si exigibilitatea potentiala a pasivelor (timpul pana la scadenta), firma se poate afla in una din urmatoarele situatii:

1. Echilibru financiar fragil, care poate fi spulberat de orice dereglare in realizarea creantelor sau a stocurilor, conform relatiei:

Active circulante = Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment = 0

2. Capacitate buna de plata sau echilibru financiar stabil, in cazul in care se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt (sume de bani care pot fi obtinute in termen mai mic de un an, din vanzarea diverselor categorii de active), conform relatiei:

Active circulante > Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment > 0

3. Dezechilibru financiar, cand lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale, firma intampina dificultati in efectuarea de plati catre diversele categorii de creditori cu datorii exigibile intr-o perioada mai mica de un an. Situatia care semnaleaza acest dezechilibru este:

Active circulante < Datorii pe termen scurt sau Fond de rulment = 0

Fondul de rulment reprezinta marja de siguranta a firmei, avand in vedere decalajele care se creeaza intre momentul incasarii creantelor de la clienti si cel al efectuarii platilor catre furnizori si creditori. Un fond de rulment acceptabil, trebuie sa acopere in proportie de 2/3 volumul stocurilor.

Fondul de rulment imbraca mai multe forme:

Fond de rulment total (FRT);

Fond de rulment financiar (FRF);

Fond de rulment propriu (FRP);

Fond de rulment net (FRN);

Fond de rulment strain (FRS)

Fondul de rulment total (FRT) se calculeaza dupa formula:

FRT = Capital permanent - Active imobilizate sauFRT = (Capitaluri proprii+Datorii financiare)-Imobilizari nete(fara amortizari) Fondul de rulment se mai poate exprima sub forma surplusului activelor circulante nete nefinanate din datoriile temporare, evideniind excedentul de lichiditate potenial, ca o marj de securitate privind solvabilitatea ntreprinderii, si se mai numeste si fond de rulment financiarFRF= (Active circulante+Cheltuieli in avans) (Datorii curente + Venituri in avans)

FRF = Active curente nete sauFRT = Active circulante Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment propriu (FRP) reprezinta sursele interne ale firmei si se calculeaza prin diferenta (excedentul) dintre fondul de rulment total si datoriile pe termen mediu si lung (cu scadenta peste un an, respectiv 5 ani) sau datoriile pe termen scurt (cu scadenta sub un an). Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de finantre asupra constituirii sale, adic masura in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.

Fondul de rulment propriu (FRP) poate fi exprimat astfel:

FRP tl = FRT Datorii pe termen lung sau

FRP ts = FRT Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net este o estimare mai exacta a surplusului care ramane dupa finantarea potentiala a activelor imobilizate, deoarece acestea sunt luate in calcul la valoarea lor actuala reala, dupa scaderea amortizarii si provizioanelor aferente.

Fondul de rulment net (FRN) se exprima prin urmatoarea relatie:

FRN = Capital permanent Active imobilizate nete

Fondul de rulment strain (FRS) reprezinta surse atrase de la parteneri (plati in avans) sau sume imprumutate de la banci. Fondul de Rulment imprumutat reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.

Fondul de rulment strain se exprima prin relatia:

FRS = FRN FRP

Conducerea intreprinderii poarta o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei politici de finantare in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate. Alocarea fondului de rulment trebuie sa se realizeze eficient, in functie de necesitatile de finantare a activitatii de investitii, de productie. Finantarea investitiilor are efecte sub forma beneficiilor viitoare, pe termen lung, insa nu trebuie neglijate nici necesitatile aparute din activitatea de productie, care genereaza efecte imediate. Preponderenta finantarii activului fix in detrimentul finantariii productiei poate genera dezechilibru financiar cu implicatii negative asupra capacitatii de plata si a trezoreriei intreprinderii.

Cresterea fondului de rulment este determinata de cresterea capitalurilor proprii (prin emisiuni de noi actiuni, noi imprumuturi pe termen lung) si de reducerea imobilizarilor nete (vanzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizari). O data cu fondul de rulment creste marja de securitate a intreprinderii, ceea ce se traduce in faptul ca o parte tot mai insemnata din activele circulante este finantata din resurse permanente).

Reducerea fondului de rulment este ocazionata de scaderea capitalurilor proprii (rascumparare de actiuni proprii si anularea acestora, rambursari de imprumuturi pe termen lung) si de cresterea valorii imobilizarilor nete.

Fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv, dar asta nu inseamna ca nu poate sa fie si negativ, fara a compromite buna functionare a intreprinderii. Totusi, un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere, pentru ca aceasta va fi lipsita de capitaluri permanente necesare sa-i asigure finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete) sau are active circulante inferioare datoriilor pe termen scurt pe care nu le va putea plati (Activ circulant < Datorii sub un an).Calculul fondului de rulment se poate efectua schematic conform tabelului:

Nr.

crt.Indicatori

1.Capitaluri proprii (Cpr)

2.Datorii cu scadena peste 1 an

3.Provizioane pt. riscuri - cheltuieli

4.Capitaluri permanente (Cp) (1+2+3)

5.Active imobilizate (Ai)

6.Fond de Rulment Financiar (FRF) (4-5)

7.Active circulante (Ac)

8.Cheltuieli n avans (Ch av)

9.Datorii pe termen scurt (Dts)

10.Venituri n avans (Vav)

11.Fond de Rulment Financiar (FRF) (7+8-9-10)

12.Total active - Datorii curente (F*)

13.Active imobilizate (A*)

14.Fond de Rulment Financiar(F A) (12-13)

15.Active circulante nete/datorii curente nete (E*)

(*) Literele notate astfel semnifica indicatorii din bilantul contabil armonizat.

Fig. 1.3.2. Calculul fondului de rulment

Nevoia de fond de rulment (NFR) este diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Ea este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, echilibrul dintre necesarul de capital circulant si resursele de capitaluri pe termen scurt.

Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea exprima un surplus de stocuri si / sau de creante in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat care pot fi rezultatul unei activitati profitabile sau poate fi expresia accelerarii platilor aferente datoriilor pe termen scurt in acelasi timp cu incetinirea ritmului de incasare a creantelor sau de transformare in lichiditati a stocurilor.

Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea exprima un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile de capitaluri circulante si poate reflecta o accelerare a vanzarii stocurilor si a incasarii creantelor in aceleasi timp cu incetinirea platilor pentru stingerea datoriilor pe termen scurt, sau poate reflecta intreruperea activitatii de aprovizionare, reinnoire a stocurilor care poate afecta negativ activitatea intreprinderii in perioada urmatoare.

Formula de calcul a necesarului de fond de rulment (NFR) este:

NFR = Active circulante Datorii curente sau

NFR = (Stocuri+Creante)-Datorii curente

Pe baza bilanului necesarul de fond de rulment se determin ca diferen:

NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans Casa i conturi la bnci) - (Datorii ce trebuie pltite ntr-un an + Credite bancare de trezorerie + Venituri n avans).

Nr.

Crt.Indicatori

1.Active circulante

2.Cheltuieli n avans

3.Casa i conturi la bnci

4.Total I (1 + 2 3)

5. Datorii cu scadena de pn la 1 an

6.Credite bancare de trezorerie

7.Venituri n avans

8.Total II (5 + 6 + 7)

9.Necesarul de fond de rulment (NFR)(4 8)

Fig. 1.3.3. Calculul necesarului de fond de rulment

Pornind de la relatia care trebuie sa existe intre necesarul temporar si resursele temporare, nevoia de fond de rulment (NFR) constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:

a) Daca NFR > 0, aceasta semnifica existenta unui surplus de necesar temporar fata de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, NFR > 0 arat un decalaj nefavorabil intre lichidarea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, in sensul incetinirii incasarilor si accelerarii platilor.

b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile circulante, necesitatile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii rotatiei activelor circulante, a urgentarii incasarilor si relaxarii platilor.

Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al intreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decat fondul de rulment si depinde de cifra de afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor.

Trezoreria neta (TN) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment (FR) si nevoia de fond de rulment (NFR). Trezoreria neta se gaseste sub forma disponibilitatilor aflate in conturile bancare sau in casieria intreprinderii, si apare ca expresie a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Acest indicator arata calitatea echilibrului financiar general al intreprinderii, atat pe termen lung cat si pe termen scurt.

Formula de calcul a trezoreriei nete (TN) este:

TN = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment sau

TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau

Se poate calcula pe baza bilantului financiar

TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv

Calculul trezoreriei nete (TN) se prezinta schematic:

Nr. Crt.Indicatori

1.Fondul de rulment financiar(FRF)

2.Necesarul de fond de rulment (NFR)

3.Trezoreria net (TN) (1 2) (a)

4.Disponibiliti bneti

5.Credite bancare de trezorerie

6.Trezoreria net (TN) (4 5) (b)

7.Active circulante / datorii curente nete (E)

8.Trezoreria net (TN) (7 2) (c)

Fig. 1.3.4. Calculul trezoreriei nete

Trezoreria neta pozitiva evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar care, intr-o proportie, dificil de determinat, se datoreaza obtinerii de profit net precum si altor acumulari banesti.

Trezoreria neta negativa da imaginea unui dezechilibru financiar, deficitul monetar al exercitiului fiind acoperit prin angajarea de credite (de trezorerie sau de scont).

Cresterea trezoreriei nete de la un exercitiu la altul reprezinta cash-flow-ul exercitiului financiar si se explica prin variatia fondului de rulment si a nevoii de fond de rulment, dar si prin accesarea de capital imprumutat. Astfel, un cash-flow pozitiv exprima o crestere a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o imbogatire a activului net contabil o majorare a averii actionarilor. Un cash-flow negativ reprezinta o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, fapt ce se traduce intr-o saracire a activului net contabil si o reducere a valorii intreprinderii.

1.4. Indicatori de analiza pe baza Costului de rezultate

Transpunerea scriptica a modului in care a evoluat intreprinderea in cursul unui exercitiu financiar, respectiv cum s-a ajuns la starea patrimoniala de la sfarsitul anului financiar este reflectat in contul de profit si pierderi. Pe baza acestui tablou se determina capacitatea de autofinantare a intreprinderii ca diferenta intre intrarile si iesirile de resurse, generate de operatiuni curente de gestiune.

Capacitatea de autofinantare reprezinta acele resurse proprii, aflate la dispozitia intreprinderii care se concretizeaza in rezultatul net al exercitiului (dupa impozitare) si cheltuielile care nu au antrenat plati (amortizari, provizioane).

Pentru a calcula capacitatea de autofinantare degajata de intreprindere, se impune calcularea excedentului brut degajat de activitatea de exploatare, precum si rezultatului net al execitiului.

Nr. crt.Solduri intermediare de gestiuneExercitiul financiarAbateri +Indici

PrecedentCurent()%

1Vnzri de mrfuri (Vmf)

2Costul mfurilor vndute (Chmf)

3Marja comercial (Mc)(1-2)

4Producia vndut (Pv)

5Cifra de afaceri net (CA)(1+4)

6Variaia stocurilor (S)

7Producia imobilizat (Pi)

8Producia exerciiului(Pex)(4+6+7)

9Consumuri intermediare (Ci)

10Valoarea adugat (Vad)(3+8-9)

11+ Subvenii de exploatare

12- Alte impozite i taxe

13- Cheltuieli cu personalul

14= Excedent brut de exploatare(EBE)

15+ Alte venituri din exploatare

16- Ajustare valori imobilizri

17- Alte cheltuieli de exploatare

18= Rezultatul din exploatare (Rexp)

19Venituri financiare

20- Cheltuieli financiare

21= Rezultatul financiar (Rfin)

22Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21)

23Rezultatul extraordinar (Rextr)

24Rezultatul brut (Rbr)(22 +23)

25- Impozitul pe profit

26= Rezultatul net (Rnet)(24 - 26)

Fig. 1.4.1 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar al firmei de a-si remunera capitalurile proprii si de a-si autofinanta politica de investitii. Capacitatea de autofinantare reprezinta, de fapt, o resursa interna aflata la dispozitia firmei, resursa care se determina la sfarsitul exercitiului financiar si pe baza careia se fundamenteaza planul de investitii viitoare.

Scopurile autofinantarii sunt:

finantarea unor nevoi ale gestiunii curente;

cresterea fondului de rulment, finantarea totala sau partiala a noilor investitii;

rambursarea imprumuturilor contractate;

remunerarea capitalurilor investite.

Capacitatea de autofinantare este un sold rezidual al fluxurilor generate de ansamblul operatiunilor de exploatare si financiare, precum i de unele operatiuni extraordinare. Are caracterul unei resurse degajate n cursul exerciiului, putandu-se calcula generic ca diferenta intre intrarile si iesirile de fonduri, potrivit relatiei:

CAF = Venituri incasabile Cheltuieli platibile

Capacitatea de autofinantare se poate determina prin doua metode: deductiva (sau metoda fluxurilor) si aditionala, conform urmatorului tabel:

1. Metoda fluxurilor

Nr. crt.IndicatoriExercitiul financiarAbateri +Indici

PrecedentCurent()

1.Excedent brut de exploatare (EBE)

2.+ Alte venituri din exploatare

3.- Alte cheltuieli de exploatare

4.+ Venituri financiare

5.- Cheltuieli financiare

6.+ Venituri extraordinare

7.- Cheltuieli extraordinare

8.- Impozitul pe profit

9.Capacitatea de autofinantare (CAF)

10.- Dividende distribuite

11.Autofinantarea (AF)

2. Metoda aditiva

Nr. Crt.IndicatoriExercitiul financiarAbateri +Indici

PrecedentCurent()%

1.Rezultatul net (Rnet)

2.+ Ajustare valori imobilizri

3.Capacitatea de autofinantare(CAF)

4.- Dividende distribuite

5.Autofinantarea (AF)

Fig. 1.4.2. Structura si calculul capacitatii de autofinantare prin cele doua metode

Indiferent de metoda de calcul CAF reflect resursele poteniale de finanare create de ntreprindere din gestionarea afacerii sale.

Autofinantarea (AF) partea din capacitatea de autofinanare care rmne la dispoziia ntreprinderii dup deducerea dividendelor distribuite acionarilor.Formula de calcul a autofinantarii (AF) este:

AF =CAF Dividende Cota managerului Participarea salariailor la profit.

Autofinanarea reprezint imbogatirea ntreprinderii, fiind un mijloc propriu de finantare care si va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.

Sunt situatii n care ntreprinderea are capacitate de autofinantare n schimb nu are autofinantare suficienta si astfel apeleaz la imprumuturi de toate felurile cu repercusiuni in prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier. Asa cum rezulta din formula de calcul, cresterea autofinantarii este posibila numai prin reducerea totalului dividendelor distribuite, ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii care asteapta remunerarea capitalului pe care l-au investit.

Nivelul ideal de autofinantare al ntreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fi mentionate trei situatii posibile privind autofinantarea, i anume:

1- Autofinantarea minim cuprinde numai amortismentele si n acest caz ntreprinderea isi poate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuri istorice;

2- Autofinantarea de mentinere cuprinde n afara de amortismente si compensarea cresterii preturilor si astfel, mijloacele de productie vor fi inlocuite de altele noi la preturi actuale;

3- Autofinantarea de dezvoltare se regaseste n cazul n care intreprinderea doreste cresterea productiei, fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru achizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie. Acest nivel de autofinantare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantare precum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor.Echilibrul financiar patrimonial are la baza trei reguli:

1. Regula echilibrului financiar minim

Aceasta regula presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramana la dispozitia intreprinderii pe perioada egala cu cea de imobilizare a activelor. Astfel, resursele care finanteaza activele circulante trebuie sa se afle la dispozitia intreprinderii pentru o durata egala cu ciclul de exploatare (care incepe cu aprovizionarea si se incheie cu incasarea creantei comerciale aparuta la vanzarea stocurilor). Activele imobilizate trebuie finantate din surse permanente, sau care se afla la dispozitia intreprinderii o perioada cel putin egala sau apropiata cu durata normala de functionare a acestora. Regula echilibrului financiar minim se poate exprima:

Fond de rulment pozitiv (> 0) ; Lichiditate pozitiva (> 0)

2. Regula indatorarii maxime

Indatorarea maxima se refera la indatorarea pe termen mediu si lung si trebuie sa se incadreze intre urmatoarele limite:

- Suma datoriilor pe termen lung nu trebuie sa depaseasca suma capitalurilor proprii:

Datorii pe termen lung >= Capitaluri proprii- Suma datoriilor pe termen lung si mediu nu trebuie sa depaseasca autofinantarea medie calculata la o perioada de trei ani.

3. Regula finantarii maxime

Acesta regula este produsul primelor doua reguli. Astfel, pentru fiecare investitie angajata de intreprindere, ponderea capitalului utilizat din surse proprii nu trebuie sa depaseasca 75% din valoarea investitiei.

Fonduri proprii investite < = 75%

In situatia realizarii echilibrului financiar al intreprinderii, o parte din capitalurile permanente este destinata acoperirii nevoilor ciclice, reinnoibile in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii. Existenta fondului de rulment arata ca resursele permanente, degajate din partea de jos a bilantului, sunt superioare activelor circulante din partea superioara a bilantului, fiind considerat cel mai important indicator al echilibrului financiar, si totodata rezultatul optimizarii finantarii pe termen lung si pe termen scurt.

Relatia de echilibrul financiar este:

FR = NFR + TN

Pe de alta parte, nevoia de fond de rulment este componenta principala a echilibrului financiar, intrucat de marimea ei depind fondul de rulment si trezoreria neta. Indicatorul (NFR) arata surplusul acelor nevoi temporare (creante si stocuri) care se reinnoiesc permanent in cadrul ciclurilor de exploatare. Acest indicator trebuie sa fie egal sau inferior fondului de rulment.

Analiza echilibrului financiar al intreprinderii se poate realiza prin metoda ratelor (ratios). Ratio este un raport intre doua posturi din bilant, din contul de rezultat, sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient.

Analiza ratelor de structura ale bilantului reflecta structura de finantare a intreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul bilantului in raport cu totalul acestuia.

Structura pasivului degaja politica de finantare a intreprinderii, evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.

Autonomia financiara a intreprinderii, sau ponderea capitalurilor permanente in total pasiv, se poate calcula astfel:

Acest indicator de structura a pasivului reflecta ponderea pe care o au capitalurile proprii si capitalul imprumutat pe termen lung in totalul surselor de finantare ale intreprinderii.

Autonomia financiara globala exprima ponderea capitalurilor proprii in totalul pasivelor bilantiere, respectiv, resursele puse la dispozitie intreprinderii de catre actionari (capital social) precum si cele degajate de intreprindere (rezerve din profit nedistribuit, rezultatul net al exercitiului) si se calculeaza dupa formula:

Autonomia la termen exprima ponderea datoriilor pe termen lung in total pasiv, putand fi considerata o forma de calcul a indatorarii intreprinderii:

Cu cat este mai mare ponderea capitalurilor proprii in totalul pasivului bilantier cu atat este mai mare autonomia si independenta financiara a intreprinderii.

Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din activ si din pasiv, structura pasivului trebuind s fie adecvata structurii activului. In cazul unei intreprinderi din sectorul industrial, capitalurile permanente sunt mai importante fata de o intreprindere din sectorul de distributie comercial, ceea ce se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare intre utilizarile si resursele atrase de intreprindere in activitatea sa.

Ratele de sintez reflecta echilibrul financiar in marimi relative:

1. Rata de finanare stabila a imobilizrilor:

1

masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:

a) Rata de finantare din resurse proprii:

1 exprima autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;

b) Rata de finantare din resurse straine:

exprima gradul de insecuritate financiara a intreprinderii.

2. Rata de lichiditate generala:

1 exprima gradul de lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt), din care:

a) Rata de lichiditate rapida (Testul acid):

1 exprim capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;

b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):

exprima aptitudinea intreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadena sub 1 an.

Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect structura financiara a intreprinderii.

Ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse in tabelul urmator:

Nr. crt.Ratele de echilibru financiarFormula de calcul

1. Rata de finantare stabila a imobiliz. (Rfi)Rfi = Cp / Ain

2. Rata de finantare din resurse proprii (Rfp)Rfp = Cpr / Ain

3. Rata de finantare din resurse straine (Rfs)Rfs = Dtl / Ain

4. Rata de lichiditate generala (Rlg)Rlg = Ac / Dts

5. Rata de lichiditate rapida (redusa) (Rlr)Rlr = (Ac Stoc) / Dts

6. Rata de lichiditate imediata (Rli)Rli = Disp / Dts

Fig. 1.4.3. Ratele de echilibru financiar

Rata de finantare stabila a imobilizarilor este o dovada a existentei fondului de rulment pozitiv. Acest indicator poate fi confirmat si valorile pozitive ale ratei de finantare din resurse proprii echivalent cu fondul de rulment propriu, asa cum valoarea pozitiva a ratei de finantare din surse straine reflecta existenta fondului de rulment strain, pozitiv.

O valoare supraunitara a ratelor de lichiditate generala si de lichiditate redusa (rapida) confirma echilibrul financiar pe termen scurt, respectiv capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt. Acest fapt nu se confirma insa prin scaderea ratei de lichiditate imediata sau valoarea subunitara a acesteia, fapt care inseamna ca disponibilitatile banesti nu sunt sufuciente pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt.

Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii financiare a intreprinderii, respectiv examinarea modului in care sunt repartizate sursele de finantare a activelor intre capitalurile proprii si aporturile externe, de unde rezulta autonomia (independenta) financiara a intreprinderii.

Structura financiara este un concept fundamental in gestiunea financiara a intreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra politicii de investitii, afectandu-i rentabilitatea.

Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa poata ramane investite in intreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai in aceste conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura independenta financiara a intreprinderii.

In gestiunea financiara se utilizeaza atat notiunea de structura financiara cat si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, in timp ce structura capitalului arata compozitia finantarii intreprinderii pe termen lung: actiuni (ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), imprumuturi bancare.

In privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cateva principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara.

Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate tranzitoriu din asemenea datorii.

Finantarea activelor stabile prin indatorarea pe termen mediu si lung este admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pana intreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).

Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care in optica bilantului financiar grupeaza posturile dup criteriul scadentei, vizeaza raportul intre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:

Pasiv = Capitaluri proprii (Cpr) + Datorii (Dt),

Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.

in care:

Dt = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an)

Cp = Capitaluri proprii (C) + Datorii pe termen lung (durata peste 1 an)

Raportul dintre datoriile totale (Dt) si capitalurile proprii (Cpr) exprim rata indatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta importanta atat pentru manageri cat si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o parte, gradul de independenta financiar si, pe de alta parte, posibilitatea intreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi imprumuturi).

Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor intreprinderii, sursele permanente de finantare trebuind astfel structurate incat sa maximizeze valoarea intreprinderii (capitalurile proprii).

Autonomia financiara reprezinta aptitudinea intreprinderii de a face fata angajamentelor financiare, aceasta masurandu-se cu ajutorul unor rate care exprima gradul de indatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acest autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la incetarea de plati sau la pierderea controlului de catre actionari.

Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:

1. Rata indatorarii globale:

0,5 exprima dependenta intreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.

a) Levierul financiar:

depinde de structura finantarii, cu efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar in corelatie cu randamentul activelor si rata dobanzii.

b) Rata autonomiei financiare:

Raf =>1, fiind in relatie inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).

c) Rata indatorarii la termen:

>1 exprima dependenta fata de creditori si este afectata de inflatie.

2. Capacitatea de indatorare:

0,5 exprim posibilitatile de indatorare ale intreprinderii.

3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea intreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.

Ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. crt.Ratele de finantareFormula de calcul

1.Rata indatorarii globale (Rig = Dt/Pasiv)

2.Levierul financiar (LF = Dt/Cpr)

3.Rata autonomiei financiare (Raf = Cpr/Dt)

4. Rata indatorarii la termen (Rit =Dt.lg/Cpr)

5. Capacitatea de indatorare (Ci = Cpr/Cp)

6. Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/Dt)

Fig. 1.4.4. Ratele de finantare autonomia financiara

O rata a indatorarii globale sub 0,5 arata o pondere redusa a datoriilor in total pasiv, fiind compensata de o pondere mai mare a capitalurilor proprii in structura finantarii.

Levierul financiar subunitar reflecta gradul de indatorare redus si este o reflectare a gradului mare de autonomie financiara a intreprinderii, finantarea activitatii realizandu-se preponderent din capitalurile proprii.

CAPITOLUL II

FINANTAREA INTERNA SI EXTERNA

2.1. Finantarea prin capitaluri proprii

Cresterea capitalului social al unei firme este o decizie strategica, ce poate fi materializata prin una din modalitatile urmatoare: aport in numerar, incorporarea rezervelor sau conversia datoriilor (obligatiuni, datorii comerciale, etc.). Avand in vedere ca, prin incorporarea rezervelor in capitalul social, respectiv prin conversia datoriilor in actiuni nu se genereaza resurse banesti noi, se va prezenta in continuare majorarea de capital social prin emisiune de actiuni contra numerar (sau aport in numerar).

Cresterea capitalului social prin aport in numerar

Se poate realiza prin cresterea numarului actiunilor sau cresterea valorii nominale a actiunilor existente.

Caracteristicile majorarii de capital social prin aport in numerar sunt:

Este o finantare prin resurse proprii externe, aportul fiind depus de actionarii societatii;

Are ca efect monetar cresterea lichiditatilor firmei cu consecinte favorabile exprimate in cresterea productiei, cresterea profitului, cresterea dividendului, cresterea ratei dividendului;

Ofera un acces sporit la credite bancare; firma devine atractiva pentru creditori prin prisma cresterii capitalului social;

Are efecte asupra structurii actionariatului in sensul ca daca toti vechii actionari isi finalizeaza dreptul de subscriere, structura actionariatului nu se schimba; Nefinalizarea dreptului de subscriere inseamna ca vechii actionari nu cumpara integral sau partial actiunile care li se cuvin din noua emisiune, adica isi vand integral sau partial dreptul de subscriere actionarilor noi.

Are efecte asupra structurii de piata in directia reducerii cursului actiunilor; acest fapt este un rezultat al cresterii numarului de actiuni sau a cresterii valorii nominale mai repede decat a profitului;

Efectul cresterii de capital asupra randamentului actiunilor este de reducere a ratei dividendului (in cazul cresterii valorii nominale a actiunii) daca valoarea nominala creste mai repede decat profitul ulterior.

Dreptul de subscriere apare in cazul unei emisiuni suplimentare de actiuni care este destinata vanzarii, si consta in dreptul vechilor actionari de a cumpara cu prioritate actiuni din noua emisiune.

Cursul bursier nou (CBN) al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi cat si cele nou emise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:

CBN = (N0*CBV + N1*Pe)/ (N1+N0)

Unde N0 = numarul de actiuni vechi

N1 = numarul de actiuni nou emise

CBV = cursul bursier al vechilor actiuni

Pe = pretul de emisiune al noilor actiuni

Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita este ca CBV >> VN si VN = este evident mult mai mare

Aceasta relatie reprezinta sintetic situatia in care firma emitenta de actiuni reuseste sa-si plaseze titlurile cat mai convenabil, la un pret de emisiune mai mare decat valoarea nominala (la care se vor rascumpara actiunile) dar mai mic decat cursul bursier al actiunii, pentru a atrage cat mai multi investitori.

Efectul emisiunii de actiuni asupra evolutiei cursului bursier este de scaderea a acestuia astfel ca CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier.

Consecinta emisiunii de noi actiuni pe piata, este aceea ca vechii actionari vor pierde din capitalizarea lor bursiera. Compensarea pierderii se face prin dreptul de subscriere a carui valoare este:

DS = CBV CBN =[N1 / (N0+N1)] * (CBV Pe)

UndeDS = valoarea dreptului de subscriere

Dreptul de subscriere poate fi vandut. Acest fapt este practicat in tarile cu piata bursiera puternica, unde exista un segment aparte al pietei pe care se negociaza numai drepturi de subscriere.

Un drept de subscriere vandut reprezinta transmiterea posibilitatii de achizitie de actiuni, cumparatorului dreptului de subscriere care va deveni astfel actionar al societatii emitente. Prin urmare, actionarul care isi vinde / renunta la dreptul de subscriere nu va mai putea achiztiona actiuni noi.

Pe piata bursiera, cumpararea actiunilor noi se face la pretul de emisiune.

Cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor

Este o operatiune care se poate realiza prin incorporarea partiala a fondului de rezerva in capitalul social si nu este generatoare de noi surse de finantare. Aceasta operatiune se realizeaza prin emisiunea de noi actiuni care se atribuie gratuit vechilor actionari. Actiunile nou emise vor avea aceeasi valoare nominala ca cea a actiunilor deja existente.Caracteristicile majorarii de capital prin incorporarea rezervelor sunt:

Este o operatiune conditionata de faptul ca fondul de rezerva care se poate incopora in capitalul social este format din toate celelalte rezerve, mai putin rezervele legale si cele statutare;

Operatiunea de incorporare a rezervelor din reevaluarea imobilizarilor este reglementat de Legea societatilor comerciale acest fapt permitand capitalizarea unui castig obtinut din reflectarea activului imobilizat la valoarea de piata actuala;

Este o finantare din resurse proprii interne, respectiv profit net nedistribuit actionarilor in anii anteriori cand s-au facut varsaminte in contul fondului de rezerva;

Are ca efect monetar accesul sporit la credite bancare existenta unei garantii mai mari ca urmare a cresterii capitalului social;

Dezavantajul acestei operatiuni este ca nu aduce lichiditati firmei;

Atribuirea de noi actiuni ca urmare a incorporarii rezervelor nu modifica structura actionariatului; Totusi, daca unii actionari isi vand dreptul de atribuire, actionariatul se va modifica, in sensul aderarii de noi actionari;

Efectul de piata este de reducere a cursului bursier, pe motivul cresterii numarului de actiuni si al diminuarii dividendului pe actiune si a ratei dividendului, ca o consecinta a stagnarii productiei la un anumit nivel, deoarece aceasta modalitate de majorare a capitalului social nu aduce disponibilitati firmei;

Efectul operatiunii asupra randamentului actiunii este de reducere a ratei randamentului, in cazul in care profitul nu creste corespunzator / direct proportional cu cresterea capitalului social.

Dreptul de atribuire apare in cazul unei emisiuni suplimentare de actiuni, care este destinata distribuirii gratuite actionarilor existenti. Aceste drept de atribuire consta de fapt in dreptul actionarilor de a primi cu titlu gratuit noile actiuni, ca rezultat al faptului ca in anii in care s-au facut varsaminte la fondul de rezerva ei ar fi putut primi un dividend majorat, dar nu l-au primit tocmai datorita optiunii de a constitui rezerve.

Cursul bursier nou al tuturor actiunilor respectivului emitent (atat cele vechi cat si cele nou emise) are valoare teoretica si se calculeaza dupa formula:

CBN = (N1*CBV) / (N0+N1)

Unde N0 = numarul de actiuni vechi

N1 = numarul de actiuni nou emise

CBV = cursul bursier al vechilor actiuni

CBN = cursul bursier al noilor actiuni

Conditia care trebuie indeplinita pentru ca firma sa aiba o emisiune de actiuni reusita este ca CBV >> VN .

Efectul emisiunii de actiuni asupra cursului bursier este de scaderea a acestuia astfel ca CBN < CBV adica noul curs bursier va fi mai mic decat vechiul curs bursier.

Compensarea pierderii se face prin dreptul de atribuire a carui valoare este:

DS = CBV CBN = (N0 * CBV) / (N0+N1)

UndeDA = valoarea dreptului de atribuire

N0 = numarul de actiuni vechi

N1 = numarul de actiuni nou emise

CBV = cursul bursier al vechilor actiuni

CBN = cursul bursier al noilor actiuni

Cumparatorul dreptului de atribuire poate cumpara actiuni de la emitent la o valoare egala cu noul curs bursier teoretic.

Cresterea capitalului social prin conversiunea datoriilor

Modul de realizare a acestei operatiuni este emisiunea de titluri numite obligatiuni convertibile in actiuni, sau emisiunea de actiuni a caror valoare acopera datoriile ce se doresc a fi convertite, si distribuirea acestora catre creditorii firmei, avand drept consecinta anularea datoriilor firmei.

Caracteristicile majorarii de capital social prin conversia obligatiunilor / datoriilor in actiuni sunt:

Este o operatiune conditionata de faptul ca emitentul trebuie sa aiba cel putin doua bilanturi anuale incheiate;

Imprumutul are caracter obligatar si respecta toate regulile unui astfel de imprumut (elemente tehnice, regulament de derulare, modalitate de emisiune, etc.)

Imprumutul are caracter convertibil. Ca urmare acestui lucru sunt obligatorii urmatoarele elemente:

a. Precizarea ratei de conversie (numarul de actiuni ce revine unei obligatiuni care se converteste, respectiv unei datorii);

b. Precizarea termenului de conversie (pana la data sau in intervalul);

c. Precizarea caracterului conversiei obligatorie sau nu;

Efectul operatiunii asupra randamentului obligatiunii se concretizeaza in urmatoarea relatie: RDOC < RDOS unde RDOC este rata dobanzii la obligatiunile convertibile iar RDOS este rata dobanzii la obligatiunile simple;

Efectul monetar : emitentul are acces la un imprumut mai ieftin iar la scadenta nu apar fluxuri de plati decat daca conversia nu este obligatorie;

Efectul patrimonial: la scadenta capitalul social creste cu valoarea obligatiunilor / datoriilor convertite; se modifica structura capitalului propriu si a capitalului permanent.

In cadrul operatiunilor de majorare a capitalului social, pot fi emise atat actiuni ordinare cat si actiuni preferentiale. Conform prevederilor Legii 31/1990 actiunile preferentiale au dreptul la un dividend prioritar insa nu confera drept de vot titularului in cadrul adunarilor generale a actionarilor:

(1) Se pot emite aciuni prefereniale cu dividend prioritar fr drept de vot, ce confer titularului: a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciiului financiar, naintea oricrei alte prelevri; b) drepturile recunoscute acionarilor cu aciuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea general, cu excepia dreptului de vot. (2) Aciunile cu dividend prioritar, fr drept de vot, nu pot depi o ptrime din capitalul social i vor avea aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare.Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al firmei:

Pot fi atrase finantari pentru proiecte importante, de mare anvergura, deoarece actiunile ordinare au o rentabilitate mai mare si reprezinta un titlu de proprietate asupra firmei;

Nu obliga firma la plati periodice fixe, indiferent de evolutia profiturilor si fluxurilor de numerar;

Nu se returneaza banii investiti ci se platesc doar dividendele, anual, din profitul net;

Nu exista scadenta deci actiunile nu trebuie rascumparate niciodata;

Scade costul indatorarii si asigura flexibilitatea optiunilor viitoare de finantare pe termen lung;

Firma prezinta garantii prin simplul fapt ca este cotata la bursa;

Firma, cotata la bursa este vizibila, deschisa publicului, are parte de publicitate in mediul economic.

Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al firmei

Dilutia puterii de control in firma;

Cresterea numarului de actionari beneficiari ai profiturilor superioare potentiale;

Costuri de emisiune mari;

Marimea costului mediu ponderat al capitalului poate deveni ne-optima, in cazul in care ponderea capitalurilor proprii se modifica;

Transparenta exagerata, care poate duce la pierderea unor oportunitati prin faptul ca subtilitatile de gestiune sunt facute publice;

Crearea unei atmosfere conflictuale in cazul in care persoane ostile conducerii ar intra in posesia unui numar mare de actiuni ale firmei;

Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere hotararile acesteia trebuie respectate si uneori ele nu sunt in concordanta cu planurile de dezvoltare care au generat de fapt emisiunea de actiuni.

Emisiunea de actiuni - Avantaje din punct de vedere al investitorilor

Dreptul de vot care confera controlul legal asupra firmei (partii din capitalul social detinuta);

Dreptul la o parte din veniturile firmei;

Castiguri mai mari pe actiune vanduta datorita rentabilitatii mai mari oferite.

Emisiunea de actiuni - Dezavantaje din punct de vedere al investitorilor

La lichidare, actionarii care detin actiuni ordinare sunt ultimii in ordinea de prioritate a drepturilor;

Pot exista perioade in care sa nu existe sau sa nu se distribuie dividende;

Riscul asumat de investitori este mai mare decat in cazul achizitiei de obligatiuni de la stat.2.2. Finantarea prin capitaluri imprumutate

Finantarea prin credite bancare

Finantarea prin credite bancare este o modalitate de asigurare a necesarului de capital, fara imixtiuni in conducerea firmei din partea unor institutii sau terte persoane.

Avantajele acestei optiuni de finantare rezida in pastrarea structurii actionariatului firmei si a capitalului social fara a imparti proprietatea cu alti actionari si evitarea unei proceduri anevoioase de urmat in cazul emisiunii de obligatiuni, si binenteles a controlului statului.

Contractarea unui credit bancar poate fi evitata daca firma isi poate acoperi necesitatile de finantare din surse mai ieftine cum ar fi:

Amanarea platii furnizorilor;

Contracte de livrare a materiilor prime si materialelor cu plata la termen;

Amanarea platii dividendelor;

Discounturi acordate clientilor fideli care achizitioneaza cu plata imediata.

Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de atragerea de depozite si acordarea de imprumuturi, avand ca obiect principal gestionarea fondurilor atrase si a imprumuturilor acordate, iar scopul final obtinerea de profit bancar. Principala activitate a institutiilor bancare este cea de creditare si comporta o multitudine de aspecte rezultate din varietatea tipurilor de credite acordate.

Creditele pe care o banca le poate acorda se clasifica in functie de perioada de acordare in:

Credite pe termen scurt

Credite pe termen mediu

Credite pe termen lung

Creditele pe termen scurt se acorda pe o perioada de cel mult un an si pot avea optiuni de rambursare in rate, cu scadenta stabilita prin contractul de credit sau rambursare integrala la scadenta. Dobanda stabilita pentru acest tip de credit este platibila lunar dar se poate opta pentru alte modalitati de plata (trimestrial, la scadenta).

Destinatia acestui tip de credit este, in principal asigurarea finantarii activitatii curente a firmei activitatea de productie / comert.

Creditele pe termen scurt se pot prezenta in una din urmatoarele forme:

Avansurile in cont curent cu destinatia de acoperire a necesitatilor curente, a cheltuielilor imprevizibile. Aceste credite nu au un termen fix de rambursare, acordarea lor fiind conditionata de existenta unor depozite bancare sau incasari probabile compensatorii, cu care se garanteaza rambursarea creditului.

Liniile de credit permit accesul firmei la sume a caror valoare se inscrie in limita unui plafon maxim aprobat de banca; Tragerile (luarea banilor in transe) nu se fac la termene dinainte stabilite, ci in momentul in care firma are nevoie de bani; astfel nu apare riscul ca firma sa ia un imprumut pentru care trebuie sa plateasca dobanda, pe care sa nu mai fie nevoie sa-l foloseasca integral;

Creditele pe stoc se acorda pe baza unei garantii reale, adica pe baza stocului de marfa din depozitele fimei. Evident, conditia pe care banca o pune este ca aceste stocuri sa fie vandabile, sa aiba desfacerea asigurata.

Creditele pe termen mediu au scadenta de rambursare intre 1 si 5 ani. Ele se acorda pentru activitatea de import / export, pe baza de contracte ferme, sau pentru activitatea de investitii cu eficienta dovedita. Aceste destinatii, insa nu sunt limitative, bancile putand crea produse noi credite pe termen mediu pentru finantarea activitatii de exploatare.

Creditele pe termen lung au scadenta de rambursare mai mare de 5 ani. Ele se acorda pentru investitiile pe termen lung, cu durata de folosinta indelungata, cum ar fi cele pentru constructii de hale industriale, depozite, achizitii de utilaje, echipamente, masini, etc. Rambursarea acestora se face esalonat: lunar, trimestrial, semestrial sau anual, in baza unui grafic de plati stabilit prin contractul de credit.

Garantarea creditelor In cadrul oricarei operatiuni de credit bancile iau in calcul un risc cert. Riscul legat de credit consta in riscul insolvabilitatii firmei care poate conduce la pierderea sumei imprumutate si a dobanzilor aferente si in riscul imobilizarii banilor imprumutati, in cazul in care firma nu respecta angajamentul achitarii la scadenta a sumei convenite.

Riscurile care rezulta din insolvabilitatea firmei pot fi asigurate prin constituirea de garantii in favoarea bancii.

Pentru acordarea unui imprumut banca cere garantii reale, care sa acopere valoarea creditului acordat precum si valoarea dobanzilor si a celorlalte costuri implicate (comisioane si speze bancare). Garantia reala confera creditorului un drept real asupra unor elemente din patrimoniul firmei sau al girantilor, fapt care consta in dreptul de a vinde bunul cu care se garanteaza si de a incasa contravaloarea acestuia, pana la acoperirea datoriei.

Finantarea prin emisiune de obligatiuni

Obligatiunile reprezinta valori mobiliare care certifica detinatorului calitatea de creditor al firmei emitente a acestora. Obligatiunile constituie, un mijloc de atragere a resurselor financiare disponibile pe piata financiara. Comparativ cu actiunile, obligatiunile ofera posibilitatea de a investi cu asumarea unui risc mai redus si un castig ce nu depinde de rezultatele firmei. In cazul in care firma intra in lichidare, cei dintai despagubiti sunt creditorii, deci riscul obligatiunilor se dovedeste a fi mai redus decat cel asociat actiunilor.

Obligatiunile pot fi emise fie la o rata fixa a dobanzii, fie la una variabila. In ambele cazuri, dobanda se calculeaza prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea ramasa (nerambursata) a imprumutului.

Obligatiunile comporta un castig fixat sub forma de dobanda, platibila anual.

Obligatiunile pot fi convertibile in actiuni, in cazul in care firma decide acest lucru, conferind detinatorilor aceleasi drepturi de care se bucura ceilalti actionari.

Imprumutul obligatar este caracterizat printr-o serie de elemente tehnice:

Valoarea nominala a obligatiunii este suma inscrisa pe obligatiune. Aceasta valoare sta la baza calcularii cursului bursier si a ratei nominale a dobanzii.

Pretul de emisiune reprezinta suma cu care o obligatiune se vinde la momentul emisiunii si poate fi inferior valorii nominale, pentru a creste atractivitatea titlului, caz in care se poate calcula prima de emisiune:

Prima de emisiune = Pretul de emisiune Valoarea nominala

Rata nominala a dobanzii este de fapt rata de dobanda cu care se remunereaza imprumutul.

Cuponul consta in suma dobanzii cu care se remunereaza imprumutul. Formula de calcul a cuponului este:

Dobanda (cuponul) = Rata nominala de dobanda * Valoarea nominala

Durata imprumutului este perioada pana la scadenta finala a imprumutului, cand obligatiunile trebuie rascumparate de catre emitent;

Prima de rambursare este diferenta intre pretul de rascumparare a obligatiunii, mai mare si valoarea nominala, mai mica si se calculeaza dupa relatia:

Prima de rambursare = Pretul de rascumparare Valoarea nominala

Pretul de rascumparare reprezinta suma anuntata in momentul emisiunii, la care se va rascumpara, la termen, de catre emitent, o obligatiune.

Anuitatea este suma totala platita creditorului obligatar, si se compune din rata de rambursare aferenta anului t si cuponul (dobanda anuala) platit in anul t.

Anuitatea t = Rata de rambursare t + Cuponul t

Imprumuturile obligatare se pot clasifica in functie de modalitatea de rambursare astfel: Imprumuturi cu rambursare in final;

Imprumuturi cu rambursare sub forma de anuitati;

Imprumuturi cu rambursare in rate constante;

Imprumuturi sub forma cuponului zero.

Imprumuturile obligatare cu rambursare la final sunt considerate forma clasica de rambursare. Anual, sau la intervale de timp stabilite prin contract, se plateste cuponul calculat prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea nominala, iar la scadenta este rambursat intregul imprumut la valoarea nominala sau la pretul de rascumparare, in cazul in care se doreste oferirea primei de rambursare.

In cazul in care se adopta rambursarea sub forma anuitatilor constante, dobanzile platite vor scadea ca marime pe parcursul perioadei de rambursare, in timp ce ratele de rambursare vor creste astfel incat anuitatea sa se mentina constanta in fiecare perioada.

In cazul rambursarii sub forma ratelor constante, anuitatile vor fi din ce in ce mai mici, dobanda calculandu-se in fiecare perioada, prin aplicarea ratei dobanzii la valoarea ramasa nerambursata.

Finantarea prin leasing

Actul normativ care reglementeaza vanzarea de bunuri in sistem leasing este Ordonanta Guvernului nr. 51 din 28 august 1997 , republicat, privind operaiunile de leasing i societile de leasing aprobata prin Legea nr. 90 din 28 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 51/1997 privind operaiunile de leasing i societile de leasing.

Operatiunea de leasing permite firmei sa obtina bunuri pe care le poate utiliza exclusiv in desfasurarea activitatii sale. Firma nu este obligata sa cumpere aceste bunuri a caror proprietara nici nu este.

Din aceste considerente, leasingul reprezinta pentru firma o modalitate avantajoasa de a obtine mijloacele fixe necesare de regula bunuri de folosinta indelungata, cu valoare mare, uzura morala rapida, cum ar fi utilaje grele, masini, combine agricole, dar nu numai. Operatiunile de leasing pot avea ca obiect si cumpararea de proprietati imobiliare, cladiri, etc.

In general, leasingul presupune ca firma inchiriaza un bun pe o anumita perioada de timp, de la o firma de leasing, care ramane proprietara bunului, urmand ca la terminarea contractului, firma utilizatoare locatara sa opteze pentru:

Returnarea bunului

Cumpararea sa la valoarea reziduala (ramasa)

Incheierea unui nou contract de leasing.

Societatea de leasing achizitioneaza bunul respectiv pentru clientul care urmeaza sa foloseasca acel bun. Pe durata derularii contractului de leasing, societatea de leasing pastreaza dreptul de proprietate, in timp ce firma utilizatoare a bunului dispune de dreptul de folosinta a acestuia.

Intr-un contract de leasing sunt implicate trei parti:

Locatorul, care este proprietarul bunului societatea de leasing;

Locatarul, cel care inchiriaza bunul;

Furnizorul, care poate fi ales de ctre locatar.

Fig. 1.2.3.2.1. Circuitul operatiunii de leasing

Pe relatia furnizor firma de leasing se efectueaza vanzarea bunului de catre furnizor catre firma de leasing. Astfel, furnizorul incaseaza contravaloarea bunului vandut, iar firma de leasing devine proprietara bunului.

Pe relatia firma de leasing banca se incheie un contract de finantare a achizitiei bunului respectiv, banca oferind credit banii necesari achizitionarii bunului, iar firma de leasing asigura plata ratelor si a dobanzii creditului acordat.

Pe relatia chirias firma de leasing, chiriasul intra in posesia bunului inchiriat, fara a i se transfera dreptul de proprietate, angajandu-se sa plateasca firmei de leasing ratele de leasing stabilite la incheierea contractului de leasing.

In acceptiunea Codului fiscal, operatiunea de leasing este definita la art. 7 astfel:

7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care ndeplinete cel puin una dintre urmtoarele condiii:

a) riscurile i beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului ctre utilizator la momentul expirrii contractului;

c) utilizatorul are opiunea de a cumpra bunul la momentul expirrii contractului, iar valoarea rezidual exprimat n procente este mai mic sau egal cu diferena dintre durata normal de funcionare maxim i durata contractului de leasing, raportat la durata normal de funcionare maxim, exprimat n procente;

d) perioada de leasing depete 80% din durata normal de funcionare maxim a bunului care face obiectul leasingului; n nelesul acestei definiii, perioada de leasing include orice perioad pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

e) valoarea total a ratelor de leasing, mai puin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egal cu valoarea de intrare a bunului;

8. contract de leasing operaional - orice contract de leasing ncheiat ntre locator i locatar, care transfer locatarului riscurile i beneficiile dreptului de proprietate, mai puin riscul de valorificare a bunului la valoarea rezidual, i care nu ndeplinete niciuna dintre condiiile prevzute la pct. 7 lit. b) - e); riscul de valorificare a bunului la valoarea rezidual exist atunci cnd opiunea de cumprare nu este exercitat la nceputul contractului sau cnd contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirrii contractului;

Cea mai mare diferenta dintre cele doua tipuri de leasing este aceea referitoare la modul de inregistrare in contabilitate a ratelor lunare de leasing.

Pentru o firma care ia in leasing operational un bun, intreaga suma pe care o plateste lunar este deductibila si este considerata ca fiind o cheltuiala (rata de leasing, dobanda de leasing, beneficiul firmei de leasing).

In cazul leasingului financiar, suma platita lunar nu mai este deductibila in totalitate. Se deduc numai dobanda de leasing si beneficiul firmei de leasing. Rata de leasing propriu-zisa nu este deductibila, deoarece exista optiunea de cumparare a bunului la sfaritul contractului. In schimb se calculeaza si se inregistreaza, in contabilitatea locatarului, amortizarea bunului luat in leasing.

CAPITOLUL IIISTUDIU DE CAZ PRIVIND SURSELE DE FINANARE SI COSTUL DE CAPITAL LA S.C. NICAGRO S.A. BARLAD

Prezentarea generala a S.C. NICAGRO S.A.

Denumirea

S.C. NICAGRO S.A.

Sediul social

Loc. Brlad , str. Tecuciului, nr. 26, jud. Vaslui

Telefon / fax

0235_460714 / 0235_460792

E-mail:

Nicagro_Barlad@yahoo.com

Forma juridica

Societate pe actiuni cu capital integral privat

Numar de inmatriculare la O.R.C.J 17 / 761 / 1991

Infiintare

Prin restructurarea I.A.S. BrladTemei juridic de constituire

H.G.R. nr. 266 / 1991

Cod unic de inregistrare

RO 1627815

Societatea nu are filiale si nu este asociata cu alte intreprinderi.

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data infiintarii sale si inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului.

Capitalul social al S.C. NICAGRO S.A., integral subscris si varsat, in valoare totala de 9.251.359,20 RON , se compune dintr-un numar de 4.534.980 actiuni nominative, cu o valoare nominala de 2,04 lei/actiune.

In prezent, capitalul social al S.C. NICAGRO S.A. este repartizat intre cinci actionari:

Actionar

Aport

Numar

Cota de participare

la capitalactiuni

la beneficii si pierderi

Persoana fizica 8633145.36 ron 4231934 93.3175890522%

Persoana juridica 617403.96 ron 302649 6.6736567747%

Persoana fizica 401.88 ron 197

0.0043440103%

Persoana fizica 204.00 ron 100

0.0022050814%

Persoana fizica 204.00 ron 100

0.0022050814%

In conformitate cu statutul societatii, in cazul excluderii unuia dintre actionari, acesta din urma nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul societatii, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi . Fiecare actiune subscrisa si varsata, confera posesorului ei un drept, proportional egal cu numarul actiunilor existente , drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor, participarea la beneficii sau la activul firmei, precum si alte drepturi prevazute in statutul societatii.

Organul superior de conducere a societatii este Adunarea Generala a Actionarilor, care se constituie si functioneaza in conformitate cu statutul societatii. Conducerea activitatii societatii este asigurata de Consiliul de Administratie si Directorul General.

Scopul societatii il constituie desfasurarea activitatii de productie, valorificarea pe piata a produselor obtinute, prestarea de servicii catre terti asa cum sunt cuprinse in obiectul de activitate si statut.

Activitatea principala a societatii este Cultivarea cerealelor , a plantelor leguminoase, si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase cod CAEN _ 0111.

Activitatile secundare sunt :

Activitatea de inchiriere a blocurilor de locuinte detinute in proprietate, persoanelor fizice, inclusiv recuperarea cheltuielilor cu utilitatile.

Activitatea de prestari de servicii de transport rutier de marfuri cu mijloace de transport de mare capacitate (autotractoare cu semiremorci de capacitate peste 25 tone);

Activitatea de depozitare a cerealelor si semintelor de plante tehnice, in spatii special amenajate.

S.C. NICAGRO S.A. dispune de dotari tehnice specifice activitatii de baza dar si activitatilor secundare.

Societatea isi desfasoara activitatea la cele mai inalte standarde de calitate.

Pentru activitatile conexe societatea dispune de personal calificat, autorizat astfel:

Autorizare ARR pentru transportul de substante chimice periculoase;

Autorizare ARR pentru transport international de marfuri;

Autorizare fito-sanitara pentru uzul substantelor chimice periculoase.

Pe probleme de mediu, societatea a obtinut autorizatia de mediu valabila 12 luni, la data de 30.03.2008.

Societatea isi desfasoara activitatea de cultivarea a cerealelor si a plantelor tehnice, utilizand materiale corespunzatoare (seminte si material saditor certificate, ingrasaminte si pesticide omologate, etc), atat din surse banesti proprii cat si imprumutate.

In calitate de producator agricol, societatea ocupa primul loc pe piata de profil a judetului Vaslui , avand competitori urmatoarele firme: S.C. Agricola International S.A. Bacau , Agrotec S.A. Tecuci, Jud. Galati.

Calculul surselor proprii de finantare

4.1. Fondul de rulment

Bilantul este fotografia intreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de intrebari specifice celui care efectueaz analiza. Aceste intrebari decurg din modul n care se realizeaza egalitatea intre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate fundamentala intre dou reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile (necesitatatile) carora le-au fost afectate.

Bilantul contabil al S.C. NICAGRO S.A., la data 31.12.2007 se prezinta astfel:

BILANT CONTABIL

La data de 31.12.2007

DenumireNr. rd.Sold la

31.12.2006Sold la

31.12.2007Abateri +Indici

%

A. Active imobilizate1

I. Imobilizari necorporale25.8399.8003.961168,00%

II. Imobilizari corporale312.922.52112.104.129-818.39294,00%

III. Imobilizari financiare427.52891.22063.692331,00%

Active imobilizate - TOTAL512.955.88812.205.149-750.73994,00%

B. Active circulante6

I. Stocuri 74.614.9948.766.3584.151.364190,00%

II. Creante81.932.9684.807.5432.874.575249,00%

III. Casa si conturi la banci9350.8935.187.5884.836.6951478,00%

Active circulante TOTAL106.898.85518.761.48911.862.634272,00%

C. Cheltuieli in avans11114.876261.369146.493228,00%

D. Datorii : sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an12

1. Sume datorate institutiilor de credit135.462.7756.994.1231.531.348128,00%

2. Avansuri incasate in contul comenzilor14631.195736.870105.675117,00%

3. Datorii comerciale furnizori153.252.5026.759.6613.507.159208,00%

4. Alte datorii162.868.5113.267.610399.099114,00%

Datorii (pana la un an) - TOTAL1712.214.98317.758.2645.543.281145,00%

E. Active circulante nete / Datorii curente nete18-5.201.2521.264.5946.465.846-24,00%

F. Total active minus datorii197.753.42413.469.7425.716.318174,00%

G. Datorii: sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an200

1. Sume datorate institutiilor de credit21717.7761.353.188635.412189,00%

Datorii (peste un an) - TOTAL22717.7761.353.188635.412189,00%

H. Provizioane23000

I. Venituri in avans 241.2121-1.2110,00%

J. Capital si rezerve250

I. Capital269.251.3599.251.3590100,00%

II. Rezerve27000

1. Rezerve legale28375.576375.5760100,00%

2. Alte rezerve292.272.3552.272.3550100,00%

Rezerve Total302.647.9312.647.9310100,00%

III. Profitul sau pierderea reportata311.674.104-4.868.715-6.542.819-291,00%

IV. Profitul sau pierderea exercitiului financiar32-6.537.7465.085.97911.623.725-78,00%

Repartizarea profitului33000

Capitaluri proprii347.035.64812.116.5545.080.906172,00%

Capitaluri - TOTAL357.035.64812.116.5545.080.906172,00%

Fig. 4.1.1. Bilantul contabil, conform OMFP 1752/2006, la data 31.12.2007

Rata de referinta a dobanzii pe piata anuntata de B.N.R. pentru anul 2008 este de 7%.

Cota de impozit pe profit este 16%.

Structura financiara a pasivului societatii, la sfarsitul exercitiului financiar 2007 se prezinta astfel:

Datoriile pe termen mediu si lung ale societatii se impart astfel:

1. Un numar de 3 contracte de leasing financiar, cu o durata de 5 ani, avand ca scop achizitia in leasing a 3 combine agricole, cu o dobanda de 7,75% pe an, cu numar total de 60 rate constante, 12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor de 3357,60 lei, valoarea totala a contractelor 630.000 lei, valoarea reziduala pe fiecare contract: 2100 lei, in total valoarea reziduala este de 6.300 lei, ultima rata de leasing scadenta la data de 31.12.2009;

2. Credit pentru investitii, cu o durata de 3 ani, avand ca destinatie achizitia a 8 tractoare agricole marca FENDT 930, cu o dobanda de 10% pe an, si un numar total de 36 rate, 12 rate platibile in cursul unui an, valoarea ratelor este constanta 14533 lei, valoarea totala a contractului 523.188 lei, ultima rata scadenta la data 31.12.2009; Creditul este garantat cu contract de garantie reala mobiliara asupra bunurilor achizitionate din credit, inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si act de fidejusiune semnat de actionarul majoritar al societatii.

3. Imprumut din emisiunea a 100.000 obligatiuni, avand valoarea nominala de 2 lei/obligatiune, rata dobanzii fixa, la valoarea de 12% pe an, cu rambursare integrala la data de 31.12.2008.

4. Numarul de actiuni emise de societate este de 4534980, la valoarea nominala de 2,04 lei/actiune, valoarea totala a capitalului social subscris si varsat este de 9.251.359,20 lei. Cursul bursier al actiunilor este de 2,4 lei/ actiune. Rata de rentabilitate ceruta de investitori este de 15%.

Angajamentele bancare pe termen scurt si garantiile constituite in favoarea institutiilor de credit se prezinta astfel:

Banca creditorul de la care s-au primit (contractat) imprumuturileTipul de creditScopul credituluiData primirii contractariiData scadenteiSuma ramasa de plata rambursat in lei

B.R.D. - G.S.G. Sucursala BrladLinie de credit cu dobanda de 10%/anfinantarea activitatii de productie08.11.0708.05.081.329.828,65 lei

Garantie imobiliara de rang I asupra Ferma 19, Ferma 24

Garantie reala mobiliara asupra 2 semanatori Amazonen

B.R.D. - G.S.G. Sucursala BrladCredit pe termen scurt cu dobanda de 10,5%/anfinantarea activitatii de productie16.10.0716.10.081.444.080,00 lei

Garantie imobiliara de rang II asupra Ferma 19, Ferma 24

Banca ITALO-ROMENA Agentia ConstantaLinie de credit

cu dobanda de 8%/anfinantarea activitatii de productie12.11.0731.03.081.805.100,00 lei

Garantie imobiliara de rang I asupra Ferma 25, Ferma 20, Ferma 17 trup I, Ferma 17 trup II, Ferma 1

MKB ROMEXTERRA BANK Sucursala BrailaLinie de credit cu dobanda de 14%/anfinantarea activitatii de productie26.09.0726.09.081.783.583,95 lei

Garantie reala asupra bunurilor:

4 tractoare Fendt 930; 5 autotractoare Volvo; 4 semiremorci Adamoli; 1 semiremorca Piacenta; 1 heder porumb cu accesorii; 1 masina frezat; 1 escavator pe senile; 1 incarcator frontal; 1 masina administrat ingrasaminte;

3 combine John Deere; 3 hedere recoltat John Deere; 1 macara Manitou; 1 masina de procesat seminte FPM;

Garantie reala imobiliara de rang I asupra: Ferma 7 trup 2, Ferma 15, Ferma 7 trup 1, Ferma 10

Total lei6362592,60 lei

Fig. 4.1.2 Structura datoriilor pe termen scurt la institutiile de credit si garantiile constituite

Indicatorii echilibrului financiar, rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar. Pentru calcularea fondului de rulment s-a intocmit bilantul financiar, pornind de la datele inscrise in bilantul contabil.

BILANT FINANCIAR

La data de 31.12.2007

DenumireSold la

31.12.2006Sold la

31.12.2007DenumireSold la

31.12.2006Sold la

31.12.2007

Necesar permanent12.955.88812.205.149Capitaluri permanente7.753.42413.469.742

Active imobilizate12.955.88812.205.149Capitaluri proprii7.035.64812.116.554

Datorii cu scadente > 1 an717.7761.353.188

Necesar temporar6.662.83813.835.270Resurse temporare6.753.42010.764.142

Stocuri4.614.9948.766.358Datorii cu scadente < 1 an6.753.42010.764.142

Creante2.047.8445.068.912

Disponibilitati (Trezorerie activa)350.8935.187.588Credite bancare (Trezorerie pasiva)5.462.7756.994.123

Total Activ19.969.61931.228.007Total Pasiv19.969.61931.228.007

Fig. 4.1.3. Bilantul financiar la 31.12.2007

Calculul fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment si al trezorerie nete, in baza formulelor prezentate la Capitolul I, este evidentiat in tabelul urmator:

Calculul indicatorilor echilibrului financiar

DenumireFormula de calculSold la

31.12.2006Sold la

31.12.2007Abateri +Indici

%

Fondul de rulment totalCapital permanent - Necesar permanent-5.202.4641.264.5936.467.057-24,00%

Fondul de rulment financiarActive circulante - Datorii pe termen scurt-90.5823.071.1283.161.710-3390,00%

Fond de rulment propriuFond de rulment total - Datorii pe termen lung-5.920.240-88.5955.831.6451,00%

Fond de rulment strainFond de rulment total - Fond de rulment propriu717.7761.353.188635.412189,00%

Necesarul de fond de rulmentActive circulante - Datorii pe termen scurt-90.5823.071.1283.161.710-3390,00%

Necesarul de fond de rulmentActive circulante + Cheltuieli in avans - Casa si conturi la banci - Datorii pe termen scurt - Credite bancare de trezorerie -Venituri in avans-5.904.250-9.110.583-3.206.333154,00%

Trezoreria netaFond de rulment - Necesarul de fond de rulment-5.111.882-1.806.5353.305.34735,00%

Trezoreria netaDisponibilitati - Credite de trezorerie-5.111.882-1.806.5353.305.34735,00%

Autonomia financiaraCapitaluri permanente / Pasiv39,00%43,00%4,00%110,00%

Fig. 4.1.4. Tabloul indicatorilor echilibrului financiar calculati pentru 31.12.2006 si 31.12.2007

Fig. 4.1.5. Evolutia Fondului de rulment in perioada 31.12.2006 31.12.2007

de un an. Acest fapt se datoreaza reducerii capitalurilor proprii ale societatii, la data de 31.12.2006 cu valoarea rezultatului financiar negativ 6.537.746 lei, obtinut la aceasta data. In perioada urmatoare, societatea a obtinut profit din activitatea de exploatare, si pe total activitate, determinand la data de 31.12.2007 un fond de rulment pozitiv, si n crestere, ceea ce confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a intreprinderii.Din datele prezentate in tabloul de mai sus, se constata ca fondul de rulment (FR) a inregistrat valori negative in anul de referinta (2006), singura componenta pozitiva fiind fondul de rulment propriu, care arata valoarea capitalului imprumutat, cu termen de rambursare mai mare

Fig. 4.1.6. Evolutia Necesarului de fond de rulment in perioada 31.12.2006 31.12.2007

Necesarul de fond de rulment (NFR), a fost de asemenea negativ, in perioada anterioara, semn ca resursele disponibile pe termen scurt au fost superioare activelor circulante. In cazul S.C. NICAGRO S.A., necesarul de fond de rulment negativ se datoreaza relaxarii platilor catre furnizori dar si accelerarii incasarii creantelor de la clienti si alti debitori.

La data de 31.12.2007 NFR devine pozitiv, evidentiind un echilibru curent instabil, care poate degenera intr-o situatie de dezechilibru la cel mai mic decalaj dintre plata datoriilor pe termen scurt si incasarea creantelor.

Fig. 4.1.7. Evolutia Trezoreriei nete in perioada 31.12.2005 31.12.2006

Trezoreria neta, reflecta un dezechilibru major, se poate spune chiar riscant, intre disponibilitatile firmei si datoriile pe termen scurt. Luand in considerare cazul FR < NFR, ambele pozitive, arata ca cea mai mare parte din necesarul de fond de rulment este finantat din credite de trezorerie si din credite furnizori, sau alte datorii pe termen scurt, a caror scadenta a fost depasita.

Daca se ia in considerare faptul ca FRP < 0 si NFR < 0, sursele proprii nu acopera activele imobilizate si tinand cont de situatia in care FRS > 0, se poate spune ca societatea apeleaza la credite pe termen lung, insuficiente pentru finantarea activelor imobilizate, iar sursele pe termen scurt, sunt de asemenea insuficiente desfasurarii activitatii in conditii normale. Si in acest caz, dar si in cazul FR > 0, NFR > 0 se recomanda reconsiderarea politicii de finantare a firmei, intrucat gradul de dependenta fata de creditori este foarte mare si