58 - stefan tita - gheizerul inghetat - 1

8/9/2019 58 - Stefan Tita - Gheizerul Inghetat - 1

1/66

STEFAN ITAGHETaER,ULNGHETAT


2/66

t -T T T AT E F A A l

GHEIZERULITNGHETAT

trE D I T A R , 4 T I N E R E T T ] L U T


3/66

L',.t,: t!tt t lc D l: ^lI 17'ii U /O.\'tE,SCLl

R c d .a c l o r ' IOR D . . \N A U l i IC I IEl c n l ) o t ' c d a c to r ' G ; \D R l l : l ,A tL IO I ) OL OSLltit. la cules 0 .C2.1969.Ru.n de tipar 07.0J.9d3.'tp:ir.ut l.e6e.contantts ni.- izzil iiiii ao.t o ex.';;,,if0"i,1: Xl ,or?rrf,,,r2. Coti editoria'te 2.1. crtti :' . f , it :rf.t,rtru bibligiecite nicil r r t rcpr indcrea- Io l igr .af c i i , ,13--DeccnrUrie 191g.. .St i ' . Gr igorc Alexar. idr-c-scui r . g9_97, --cui . i i i ,Rcp11 fu11 . roc ia l i s t i iRo l r r i i n ia .

(


4/66

Aitr . . .Alb.. .Alb.. .Cit poatecuprindepl.ivirca,b irnensisaha|i de..,ea. ln alb de o aspr[ incrcmenire. Numai aeftrl gei]-tc-l i i t inat de seismele de zi"padd' Aceasta e pi'elunga'i r , t r iuccata arni PolarI .

$i totugi sub nesfirEita, albaimpietrire clocotcsc

,.lrci;icrc. Izvoare fier:bin{i care fac posibild via{a ii i inaccastxextremitate a glo[ului . Nu, gheizerelenu f ic l$in zrclincuipimintultr i polar'. Poate qi acolo' Dat nuclcsprecle e vorba in acesie pagini, ci desp'c gheizc-r.cic care {iqnesc i' sLrltlctul '!.runtei populalii cschi-r,o.tsc caribu. Oameni drep{i, cu irrima de un alb calcl,incanclcscent.Ei s[liEluiesc in interiot'ul trincrci c;r-nriclicne. a nord de canalul Cfiesterfield, la aptls dcGolful Fluclson. Iar printre accste gheizere, ccl maiclocotitor rni s-a pirut a fi Terignak. Lui vrcau si-ii r ,chin aceste r indur- i . Aceste gindur i . Lui Ter ignak,Pr. ictcnulmeu eschimos, heizelul f ie lb inte din pust iu-ri lc teci ale :ordulr,ri. :i :

( lu'r l-anr cunosc't 'c T'eriglirk ? Curn l-agr pre..lLr i t Ei ubi t Ilnsoteam irr cerlitatc dc rcpo|tcr o importantl cxllc-{it ic gti i l l i f ic[ interpalignitl[ .,Arctica", ale cXreobicctive de cercetare crau multi i t le : geografi'ce,gco-logicc, ar"fieologice, oci;rl-istoricectc. Avipd ip ycdcre

oi)


5/66

va'ietateascopuri lor t i in{i f ice rmXrite, .Arct ica,, u-se:sempirfitX in citeva sectii de cercetare.Comandasecfii loro aveadoctorulLawrenceRobert,un canadianjovial, cu o vasti experientl, exploriri lor pofare. Dealtfel, autoritif i le localene-audat tot sprij inul ca pro-.gramulde lucru,carese ntindeape parcursula doi ani,si fie indeplinit cu succes. efiind specialist,u fuse-sem ataqatunci anumite secfii de cercetare.mpreunicu alfi doi colegi,danezulHenricsqnEi talianul Gio-I i t t i , aveam ibertatea i circul im undevoiam.Puteam,astfel,si surprindemun material viu, vibrant pe caresi-l transmitemprin presi, r'adio gi elcviziurrentregiiI 'r 'i. Aceastanu insemna nsi ci arn fi putut sr nesustragemdisoiplinei,altm.interinu prea rigidX, caredomnea n cantonament.Dar carereporternu viseazi si scriemicar o carte?O carte de reportaj, fireqte,unde impresiilesi se in-f'X{easci deplin cu fapte neobignuite, are si smulgide.undeva,din real i tate,un crimpeide inedit gi sen-zational ?De aceea, enind aici cu ,,Arct ica",nutream ai' icasperanfl si pot da de urmele vestitei expeditri iFran-kl irr.

I ixpeditr iaFrankl in.. . dispirutX in condil i i miste-rioase cu mulqi, foarte multri ani in urmi. In jurulaccstei emerare expeditri ise creasechiar ur, fel Celegendi. John liranklin, un indrigostit de naturi, in-drizne{ gi pasionatnavigator englez,ajunsese ini inaccste inuturi. Dupi, vreun'an s-a inapoiat i;r patrie,adircinduna drn prirnelehir.{ i ale {inutului. Cu aiu-

4


6/66

trrui .,n.-,ibulgire stri.lr-rcii,r-,i afirnilnd cu td.riccilr fi descoperit n munte de aur, el izbuti sX rezeasc,iaientiaun-or nari grupuri financiare.Numaidecit lLrifi inti, S


7/66

rea. l izao a doua expedit ie, in locuise bulgi l 'e le clc pi- ,r i i i cu unnl de aur ' . Dupl al tc le, grupur. i le L.ancareclirrtcr'esate au cuircscr.rtadevinrl, dar'. supusc Lln(.lfv i i 'cgc irnpreju ' i ' i . au pi 'cfc 'a i s i - l ascundX, ans?nclec{ iun i le ,Nordaur" .[]ine poate gti care a fost aclc., ' irul? Oricurn, cxl)c-diqia Frankl in dispXr ' . rsc. ln i lc ? IatX ce-rni i ) ropu-ncelmsi ailu !Dc altfel, i i mirtulisisenr chiar. clor;torului Larvr.enceRobcrt aceast i dor in{I arzdtoalc.I)octorul a sulis sceptic :-_ N,{e em cX-tripierzi vfcrnc:r cle pornani !- De ce ? am cerut numaideci t cxpl ica{ i i .- Pentru ci . . . Dal nu, mai bine si nu-! i spun. Jinnunrai s i-{ i spun ci s-au rnai f icut gi al te irvest iga{ i i ,toiite f ir6 r-ezultate.-- Asta nu poate deci t s i -mi nr i leasc5,dor in{a dea lc obtrineeu.-.- lioarte bine ! lmi place aceasti f lacirX tine-l'cclSC5,.ai de mult scriarn vcrsuLi, irni f icu Larvrencciiobert, Ia rindul siu, confiden{e. imi amintesc dc opoczie int i tu lat i chiar a$a: , , l i laclr l " . ln ea preami-rcanl tinerefea, singura flaclrl pc care n-o poate

st inge nic i micar t impul. , .Urmi apoi o pauz6 prelungX, dupi care adiug.i,pr:cci1:itat- Foarte bine ! Cauti ! Caut[ ! Nici o ciutare nue zadarnici... In f iecare gisim, in cele din urmi. mi.-car unul din chipurile noastre... tri figiduiesc tot spri-j i nu l meu !

6


8/66

*Firi ajutorul blgtinagilor, nici o expediqiepolarXnu-gi poate desfi4ura cu succesactivitatea. ,,Arctica"

ajunsese n finuturile nordice inci ta plini vari po-lari li-li fixase cantonamentul pe malul unui riu,unde slligluia o mirunti comunitate caribu. Eschi-mogii caribu reprezinti, dupl afirma{iile unor cerce-titori, o perioadi foarte veche a civiliza{iei eschi-rnoase.Cu ochii vii, cu priviri pXtrunzitoare,de sta-turi mijlocie, sint vioi, iufi in miqciri pi - stabilitride reguli p. malurile riurilor qi lacurilor - se inde-Ietnicesccu vlnatul Ei,pescuitul. Din piei de ren iqiconfecfioneazi.vegminte frumoase, impodobite cu bungust gi terminate cu o coadi ce amintegte racul.Oamenii ne-au primit cu bunivoin{i, iar cipeteniacomunitifii, Orpingelik, s-a bucurat nespusvizindu-lpe comandantul nostru. Era o veche cu:eogtinfi.Mairnult, un vechi prieten. Doctorul Lawrence Robert mai'izitase gi-n alte rinduri aceasti agezare,ar bigiinagiil-au ajutat si capeteo prefioasi experien{i de ex-plorator.

DupI ce ne-am instalat cabanelenu departede cor-turile de vari ale eschimogilor,Orpingelik ne-a poftitla o serbare.Erau dupi o reugitl vinltoare de foci.Intr-o linigte deplinE, in care nu se presimte nici op.imejdie, cind gi cind focile ies la iveali printre ban-chizeca si respire.Dar liniqtea e ingelitoare. denti-ficat cu peisajul, vinitorul str la pindi. E suficientdoar o clipi qi harponul se infige ca un fulger inccafa vinatului. Numeroase ulgere s-au abitut asu-


9/66

pra cefclcr lucioasede focx ; buna disprzi{ ic ci :a atot-stipinitoare i.r mica agezarecaribn.cind arn ajuirs in mijl,cul lor, escliirnogiine-au in-iirripinat cu voioase strigite :- Krasluna ! Krasluna !A'r rxspuns pe datr cu un cald .,lmni ziua", rostittle fi--care in graiul maiern, ceea ce a stirnit o micibabilonie Ei ri.sul zgomotos al doctorului Lanr,enceRt bert. \- Klasiuna ne-a explicat el n,u inseamnl"buni ziLta", ci pur' gi sinrplu .,omul ail:". trar rb,ucuriaclr care a rostit Krasluna aratd limpede ci omul albeste socotit frate. cu priieju'l acelei serbiri, l-am cu-noscut pe Terignak. lnconjurat de ceilaiti rnembri aiconruni t l l i i in pr inr.nl r ind de fernei le cr_r opi i inspatc. apoi de birbafi Te,ig.nak a-nccput siicirrte un cintec de vinittiare, acornpaniartde sr-rr^rctu,lsec qi ritmic al tobelor'. Llra un fl5cxu de 'reo ?0 de ani(ul tc ' ior am afiat cX impl in ise 2?), bi 'e legat gi parcicer.'amai risir it decit ceilalqi eschimoEi.ceea ce ciL-dea *n deosebit farr :rec cl i ipului s iu era pr i ' i r .ea sc:-nini, dreapti, pitrunzitoare. care uneori avea luciride diamant fierbinte. Glasul lui Terignak. pufin gu-tural, risfringea totu.qi ar:certe dulcj, nostalgice, iarcintecul, depi de triumf Ei bucurie, era intonat cu sur-prinzitoare ntranfe. cind repede qi tunrul,tuos,cintl culente inflexiuni de duioqie qi chiar triste{e.Larvrence Robert inii tradlrcea confinuttrl.Ilra vorba de Sila, zcitatea nevilzutd.,care a.iuti oa-meni lor copi i , t iner: i , vf rstnic i s i v ietuiascL in

I


10/66

niij locul primejdiilor, iar vinXtorului si-gi nirnereascil:: i ita gi si se inapoiezeacasi incircat de beigug.$ir.intecul povesteadespre-un vinitor c.are, nergind lac- vinitoare de vulpi, a zdrit deodati ceva in zdpadd'Nu era vulpe, nu era iepure, urs sau pasire. Era uncn inghe{at.Era chiar fiul siu. hi apropie inima sacaidi de inima celui inghe{at. -a suflat deasupra urii:'e pira{ia lui, arzdtoare... ZaAarnic ! Trei nop{i tathlnlr mai dormi, trei zile nu gindi decit la osinda, lablestemul ui. De ce s-au ntimplat toate acesteaPoate vinitorul l-a miniat pe. Sila, zeitateanevi-zutYa.,,Vinitori, nu minia{i pe Sila ! Atunci cind vi-napo-ia{i printre ai voEtri cu hrani imbelgugati., u blir,uri

ri lumini, gindili-vi Ia vinitorul osindit de Sila !I'reamiritri-l pe Sila, care-i departe,dar e pururi prin-tre noi !"Acesta era cintecul nterpreat.de Terignak. Cinte-cul se prelungeaapoi in ritmul secal tobelor, ntr-ocintare muti a capului, a brafelor,a Eoldurilorqi pi-cioarelor, a intregului trup. Pantomima voia sI ex-prime pril gesturi exactceeace exprimaseTerignakprin cuvi,nte aproape ntreaga comrrnitate articipa adesfigurarea i.DupI serbare, m stat de vorbi cu Telignak. La-n-ccput prin intermediul ui Lan'renceRobert,apoi de-adreptul ajuta{i de rnimicl Ei onomtrtopee. i-am ma-nifestat dorinfa si particip la o vinitoare de foci. Iar'I 'er"ignak,lloios,s-a anitat gata si mi-nve{e a minuiharpanul

I


11/66

P'in gesturi exp'esivc ni-a explicat curnhar.porrr lt i 'cbuic i 'ut str ins cu rnina dreapt i gi apri , la agrr.o-1>ic'ea inatului, :r ' i r l i t cpecle rintr-o bruscl destin-de'c. virful harpon' lui , numit tsogata, legat prin-tr-o cureade aruncitor: cind animalul int i t sc r. ic l ic ipentru a respira,vinxtorul i i inf ige intr.c coasteuncufit special.E lovitura de gr;rfie.Foca rcisr-r,ste rasxii:rgi caiac.P'intr-o tiieturi ficuti sub git, vinitorulint'ciducco {eavXprin care sufli, ca foca umflatx sirpoati pluti pe ap;. Robcrt Lawrence, car-casista aacest prirn cul's de 'inXtoare, r'i-a povestit zimbincl(;*rr in alte agcziri de cschi'roqi de prin insuleleAtink, focile erau vinate cu ajutorul umbrelclorcolo-rate. adusede ncgustorii americani.prirnLvar-a,cindrrii i dc foci poposesc e rnalul mxrii pentr.u cproclu-ce'c, femeileeschimoasee a{incaucalea,deschizindEiinchizind umbrele.Focilc, speriate,zipicite de acesteciudateapari l i i , nu mai gtiau ncotro s-o a. astfel cicrall foartc uqorucisedc cschimosi.

Incct, incet colcctivul care alcituia expeclitria,,Ar.c-tica" s-a adaptat la conditri i lc ocului gi gr-upelede

altfel, nu mai era un sccretpentru nimeni. Larvre'ccr10"


12/66

-

Robert nri pov5{uise i nu mai fac o tzi ini din do-r inia meil de a elucida misterr.r l iudateidisparif i i .Cind canadianul e-a cerut tuturor s[-mi dea spri*j inul, a fost o uimire general i .- Iati un nou obiectiv qtiin{ific al ,,Arcticei" aexclamat ronic confratelemeu Giolitt i.Iar celilalt confrate, Henricson,a adiugat :- Vede{i si nu uitim celelalte obiectivepropuse9isi nu mai avern ce comunicaopiniei publice.Spusele ui Henrieson au stirnit replica promptX acomandantului " -- Chiar daci va fi aga, rXspundereacade asupranrea ,,Dar pe neagteptate oiin{a dezviluirii misterului ex-pedi{iei Franklin deveni atit de molipsitoare, ncit fie-care ciuta si-mi fie de folos. Printre cei mai zeloqiseardtard,chiar Giolitti gi Ho:rricson...Orpingelik, chestionat primul cu privire la soartaexpcdi{iei condusi de Joht Franklin, ne-a rispuns :- O, e o povesteveche ! lmi amintescde un Kras'luna, numit Franklin. Bram foarte tinir cind a venitaici. Umbla mult gi mi chema cu el. IEi insemo?rn=reu pe niEte foi diferite observa{ii. Sipa uneori voi-nicegte in zilpadd, scormoneapimintul pietros qi in.ghefat ; Krasluna scoteabulgiri, misura, clntlrea gi-ginota totul.- Dar a doua oar6,? a intrebat Lawrence Robert,- Nu ! N-a fost decit o singuri dati ! veni rls-punsul sigur al lui Orpingelik.

: Totuti noi gtim ci a pornit incoace $i a douar7I,


13/66

oari qi ci i a dispirut i :r condil i i ciudate, lm stiruitc.u.N-ai aflat nirnic despreaceastX isparitrieDoctorul traCuseui Orpingelih ntrebareamea.- Nu gtiu nimic altceva decit ci, la scurtil vrernedupi ce lrranklin a umblat prin aceste ocuri, nu de-parte de-aicis-ar fi intirnplat o nenorocire. coral-ries-ar fi ciocnit de un munte de ghea{X.Arn auzit cioarneniiaflafi pe corabieau pierit pini la u:r,ul...- A fost corabia ui I'lranklin )- Nu Etiu.Nu pot si vi spun.- Cunoagteocul unde s-a produsciocnirea i-arnn:gat pe LalvrenceRobert si intrebe clin nou.Rispunsulnu veni nunraidecit . rpingelik se stri-duia si-gi arninteascX.- Noi numai de curitd. al,emmijloace rnai :.a1ri


14/66

- Ei, vezi ci ne pofi fi de folos ? exclami hucu-ros LawreRceRobert.Sint sigur ci ne vei da multealte inforrna{ii pentru limpezirea acestei nculcate is-tori i .Orpingelik zimbi. Chipul lui se cresti de zeci dedungi mici gi adinci.- Am si vi-l dau ire Terignak si vH,.nsofeasci. lvineazi de obicei in aceasti parte gi cunoagtenrai bineca oricarealtul' ocurile.Iati, deci, cum Terignak deveni nu numai paariculaparatelor gtiintifice, nu numai dascilul meu in mi-nuirea harponului, dar gi un ajutor de nldejde, cuajutorul clruia urrna si dau de urmele expeditiei luiJohn Franklin, dispiruti in conditriimisterioase.Terignak mi-a inspirat de la-nceput compara{iacuun gheizer.Clocotitor, firi odihni, ili dovedea iste-{imea in toate imprejuririle. Ajuta la montarea apara-telor de prospectaregeologicl, vina gi pescuiacu hir-nicie, qtia si fie tandru, drlgdstos cu Tukutu, o fatideosebit de vioaie, sprintdni, ageri. Pesemne acestecalitifi l-au ficut pe Terignak s-o numeasci, s-ocheme, s-o alinte ,Tukutu, ,ren canadian". ln curi:rdtrebuiau si se cisitoreasci.

Invitrasem si minuiesc cu destull ugurin{i harponul,gi la una din vinitori n-a lipsit mult ca truda mea sIfie incununati de succes. Zvirlisem harponul, dptzvicnirea mea nerlbditoare a avertizat vi;ratul, care,nrai repededecit mine, s-a gi scufundat. Zgomotul pro-dus de (ingicia mea a zidXrnicit intreaga vinltoare.

'13


15/66

Eram, f iregte, nciudat..Mi se pirea ci oameni istntneci j i { i c i din pricinamean-au putut vina. Md apisasentimentul unei mari vinovitrii Zimbetul lui Terig-nak a-ncercat i mi linigteasci- Krasluna,nu fi amirit ! fmi spuneagraiul qi pri-vir i le lui.- Ba sint vinovat cX voi pleca{i firi vinat ! amrostit, cu glasul rigugit de enervare.Terignak gi cei din jur continuausi zimbeasci.- Altidati o si ai, poate,mai mult noroc mi-n-credinfi Terignak.Altidati...Acest "altidatiu mi se-nfipse-nminte ca o obsesie.N-am avut ribdare si aqteptmulti vreme. Dupi ci-teva zile am pornit singur si aduc micar o foci. Orgo-liul vinitorului incepitor este nemisurat. In piienje-nigul lui mi prinsesemgi eu. Voiam cu orice pref sinri reabiritez in ochii lui Terignak li a tovarrgilorsii de vinitoari:. Am inclreptat atunci cu r.epeziciunecaiacul oriuncle mi sq pirea c6 descoplr un spafiupotrivit... si mi pot strecura.Dar incercirile sg dove-


16/66

i r n rb l tea pu te rn ic . o i re ' ' r 1 i eunu J [ i ram aproaper ic dcschiz i tur f , .nc i zr .ce, pt , pat ru. doi metr i , unniet lu , . .Gata Am izbut i t Nu ! Nu ncrocul n-a sal -\ , i . t1ci stXruinfa ui Terignak de a-rni dezvi lui toatet i ine le de a sc ipa dint r -o asemenear in ie jd ie .Cu puiin inainte, n clepi l t i r i incepuri si { ' l t r tr.rrelungi peldele e zecide nuanfeauri i . l ienomenulestcr: i ;ul ci in chipuri le ermecate lc aurori i boreale.Darcl a.r"ei un sensmai profund,pe careoameni i ocului ,in indelungata or expelien{X, u tnvi{at si- l t l lnri-cia:;cX.Apcle deveniri alburi i : incepusemult inri ler)ara upti di irtreapi gi ghea{i .in mica a$ezarearibueraupe sfirgitcpreglt ir i le deialnI. Orpingelik sfXtuise e doctorul Larvrerce Ro-bcl t si-gi pregiteascioamenii n vedereadesfdgurir i iact i ' ; i tX[ i i n condiqi i le op{i i polare.Da, noapteapo-larX 9i tr imisese ol ia.

$i totuqivinitorului nu-i plsa de toateacestea Vo-inrn sI vinez singur.Si zvtrl cu setehar,ponuln ceafar"rneioci gi apoi, repede.sX risucesc cureauade carccra prins harponul,spre a-mi aclunavinatul. Azi, pri-.,i::d in urmi, mi se pare nu indriznea[X, ci naivi 9ipu{in ridicolii aceastidorinfi.Dar toates-aupetrecut eri...Caiacul,harponul,pugcade vini.toare,echipamentulirni stitearu a dispozitrie. -am govlit nici o clipi.I,I-am avintat.Abia acum, cind imi eram singur cilduz6, am pu-tut si-rni dau seamade jocul perfid al banchizelor'.

Farci crau fXpturi nsuflefite'15


17/66

PXreau ncremenite 9i deodati, sttrnite de cine gtiece duh al ghefurilor, ori poate de presimfirea ierniicare le-ar fi inclegtat fur neclintire pentru o buni bu-cati de vreme, au inceput si se stringi in jurul meu.Primejdia cregtea cu fiecare clipi. (Jrrna si devinprizonierul acestor giganfi arctici, care Chiar daci num.-ar i zdrobit, m-ar fi ucis. firl indoial5, cu respira-

fia lor de gheafi.Ziua aceastaa fost insemnati in carnetul meu ca

o zi a intimplirilor extraordinare,pentru,ci primejdiacare mI pindise intre blocuri n-a fost decit inceputul.Mi-am contiriuat tentativa de a vina foci. Am ajunsintr-un loc numit "birlogul urEilor". Era aproape demal. Am coborit gi m-am indreptat spre un mic ar-bore solitar. Dupi socotealamea, de aici puteam siingel deosebitasensibilitateauditivl,-a focilor. Virtul,care de citeva zile didea ttrcoale,se:nte{ise.Descope-rirea aceastami-a provocat o emotie atit de violenti,incit - pentru o clipi avut impresia ci inimaa-ncetat si-mi mai zvicneasci. Ningea viscolit qi zi-pada cregteavizind cu ochii. Arborele constituia unbun ad[post in acestbirlog al urgilor, bintuit acum defurtun5. La tulpina lui am incercat si-.mi hcropescun fel de culcug cit mai ferit. Am dat zdpadadeopartegi am sipat ln adincime. Atunci s-a petrecut un faptneaqteptat.Slpind pinl Ia ridicini, ?R'dat peste ocutie de aluminiu. Fusese ngro-pati acolo... Am des-chis-o. La-nceput n-am observat nimic. Dar cerce-tind-o mai atent, am gisit ascu-rsi sub rama capacu-'16.


18/66

lui o harti a finuturilor nordice, rudimentar lucratigi hagurati pe alocuri.Agadar, ambarcafiuneaui Fran-klin pierisepe aici, pe undeva Repedearn scoshartadin cutie $i am asctms-ontr-unul din buzunarelemeleimperrneabile.Am ciutat apoi qi alte obiecte.Darn-am mai glsit nimic. Poate ag fi continuat si caut,dacX,nu departe, printre ghefurile plutitoare, n-ar fiapirut o foci, Singuri in imensitateanesfirqiti... Si-guri cI nu o pagtenici o primejdie...Am ridicat harponul, dar nu qtiu cum, nu qtiu dec, mi-a fost cu neputinfl si-l azvirl. Am ridicatpentru a doua oari harponul, hotirit s-o ripun.Foca respira in voie. Pentru o clip[ mi s-a pirutci surprind privirea ei inteligenti, care, fulgeritor,s-a i;rfiorat.Foca a vrut si se scufunde,dar n-a mai avut vreme.O loviturX nlprasnici a culcat-o.N-a fost harponul meu. Era laba uriagi a unui urspolar, care, ca Ei mine, pornise dupi vinat. Bineinfe-Ies,el din alte motive... 'Am rimas uluit de sprintenealaaproape acrobaticia ursului polar Ei de cruzimea lui firX perechecindeste foarte infometat. In citeva clipe, victima a fostsfiqiati. Apoi a-nceput s-o infulece c-o pofti imensi.Tabloul acestaal fiarei care-Ei fiEiegi devoreazipradanu poate fi oricind surprins.De aceeaam hotXrit si-lfixez pe peliculi. ,Daci nu mi puteam intoarce cuvinatul mult dorit, si am cel pu{in o victorie repor-tericeasciu,mi spuneamn gind.

Numaidecit am pus harponul deopartegi am scos'tr7,


19/66

aparatul de filmat. Dar migcXrile mele repezi autrezit, pesemne,atenfia fiarei. $i-a lisat prada gi m-aprivit surprinsi. Din citriva pagi a fost lingi mine.Gata si mi sfigie.Nu mai aveam timp si pun minapc armi. Me pregiteam totugi s-o infrunt, degi misocoteampierdut. A intins labele si mi cuprindi.Cu toate ci mi azvirlisem puternic inapoi, sX mi fe-resc' -am sim(it respirafiagribiti. o labi grea se i-sasepe umirul meu. Nu ! Nu incipea indoiali : erampierdut ! Dar deodatX, n ticer-eavituiti, a risunatslab,ca un vaiet, o impugcituri. Apoi numaidecit nciuna, 9i inci una. Namila albi qra'pribugit nsingeiatE,scufundindu-seprintre banchize.M-am uitat in toate1>5r{ile i vid cine era salvatorul meu? Dar nimic,nimeni nu se vedea niciieri. Revcnit din ernoliapr.incare trecusem, riviri le mi-au fost atrasede foca ita-cati de urs.


20/66

cri-l vXd lingX mine. "Uite-l !" imi spuneambucuros.Dar cind mi apropiam, dispirea. Ce se-ntimpla cumine ? lmi pierdusem rnin{ile ? $i iar mi r[ticisem.La un rnoment dat mi s-a pirut ci aud glasuri ome-negti. Cine, cine vorbea ' fira, poate,salvatorul Ineu,ori din nou eram pradi halucinatii lor? $tiam ci dacivoi continuas[ mi riticesc aga, n curind mi voi pre,-bugi fXri puteri gi voi pieri inghefat. Gindul acesteimor(i absurdemi-a incordat voin{a gi, printr-un ultimefort, arn reugit si ajung in cele din urmi la fintl.Ah ! Minunat imi p[rea adlpostul incropit la piciorulacestuicopac Ai unde, oricum, eram mtrlt rnai apiratde loviturile stihii lor dezlin(uite.Am inceput si semnalizezcu aparatul rneu de ra-clioenrisie.iri indoiall, cei din cantonatnentor auziglasul meu: ,Sint in "billogul urgilor>>.,.unctul X...longitudine...atitudine "lmi f[cusem socotealac[ pot rezista circa douflzeci9i patru de ore. Cu o singuri conditrie si nu adorm'ingheful nu este altceva decit o lenti prelungire asomnului in moarte... ntii te inr'lluie o ceafi catifc-lati... Parcl incepi s-alunecipe-unpovirnig firi-nceputli flri sfirgit... ln aLrz ti cinti sunete moi, armoniineintilnite niciunde... Imagini cindva privite, visatepoate, r[sar intr-o incintitgare sgccesiune...ncet, incetiupetele se sting, icoanelese topesc.Adorm sim[urile,creierul, inima... Acesta e preludiul morfii : somnulingheIului.

Trebuia, agadar,si lupt impotriva celci mai ugoaretoropeli.T9


21/66

Ialna polari i l i desfigura n jurul meu intregul,f i 'scinantuli spectacol. ubuitulvintului se lcea auzitdin ce in ce mai puternic.La rist impuri, zir ire intu-necoase rau spartede ult i 'rele scinteieriale auroreibrireale.Ninsoarea 'rprogcati in toate pir{ire voarabeznadeas5.Emanafiirecarorice re oii de cort tripcauintr-o anumiti misuri zdpad,a epusi. Frforturiredea rczista mi storceaunsx ultimeleputer-i.nri repetanrde zeci ,de sutede ori : , ,Si nu adorm,si nu adorin.si nu adorm...' 'Dar ochii mi se-mpiienjeneau,o nefireasci, dulcemelodie ncepeasi-mi sune n urechi., ,Si nu adorm...SXnu adorm...Si nu adorm...*Minunatevisuri mi-nvi luiau in aburui or.. . . .Si nuadorm...'. "M; af lu in punctu lX. . . , a t i tud ine. . .ongi tud ine, . . ", ,Si nu adorm... i nu adorm.... .Culor i . . . unete. . ."Si i ru a. . . " .M-am sim{i t deodati viorentzgi l{ i i t . umrrur drcptmi dtrrea ngrozitor.ce sint acesteurnini ? oai e air-roraboreal i gi f luturi din noupirpi ir ire? ,,cinestr gi,cinestrigi !"- Hai ! Trezegte-te Trezegte_teNu-mi dideam seamace se-ntirnpli cu mine. Ivri sepirea ci vintul nxprasnicm[ smursese in locui r-rnclczS.ceam i mi purta acum ugor, ca un fulg, prin

yizduh...

-l

20


22/66

Nu ! Pluteam, e-adevirat, dar in bra{elevinjoaseale lui Terignak. Ajuns in cantonament, m reconsti-tuit ctapele salviri i mele, plini de surprize qi peri-pe{ i i . . .Emisiunile aparatului meu de radioemisie-recep{ieau fost recepfionate n cantonamentgi tt.,ttiaid.cit s-aconstituito mici echipXde salvari.Am fost nespusde impresionatcind mi s-a povestitci Terignak voise si plece singul in ciutarea mea.A fost insi oprit de Orpingelik qi de LawrenceRobert.Din echipi urma si faci parte qi cineva care qtia siciteasci pe cadraneleaparatelor gtiin{ifice coordona-tele transmisede mine. Atunci s-au oferit mai mulfivoluntar,i, rintre care se giseau Giolitt i gi Henlicson.Cind am aflat qi acestamlnunt am fost la fel de viuirnpresionat.Ca qi atunci cind am aflat ci LawrenceRobert a hotirit si conduci personal echipa de sal-vareIukutu {inea cu tot dinadinsul sX fac6,parte dincchipi. Nu gtiu daci numaidecitpentru mine, cit maiales de teama de a nu-l 'li,sape Terignak departe deea, n bdtaia atitor primejdii.- Tukutu, tu trebuie si rimii aici ! i-a vorbitferm, dar cu blinde{e Orpingelik.

$i Tukutu a rlmas. A agteptat ncordati' cA un arcintoalcereaui Terignak.Echipa constituiti din Terignak, Paralu un es-chimosmirunt, cam de vreo patruzeci de ani, cuno.'i-cut prin pruden{a lui in{eleaptX (Faralu insearnni,

2I


23/66

i

"atcn{ie*) - gi Lawrence Robert a pornit de indatiin ciutarea mea. Dar agacum aflasemapoi, salvatoriimei nu se puteauapropia de adipostul meu. o rafalide impugcituri ii linea departede mine.Fireqte,echipa condusi de Robert Lawrence " it-postat fxii intirziere. Dar unul din gloanfele trase deo parte gi de alta m-a nimerit in umirul drept.Din fericire ! Altminteri, somnul nghe{ului, r, .ur.incepusem i mi cufund,m-ar fi sorbit cu totul.I)urerea, zgomotul, impugc5turam-au trezit, m_auadus numaidecit a realitate.Mi-am dat seamaci eusint obiectul acestei lupte stirnite pe neaqteptate npustietatea ordului. Dar de ce? De ce? N-am pututin(elcge nrcdiat.curn n-an putut afla nici cine sint cele trei umbrecarc voizrucu orice pref si-i impiedicepe Robert Law-rer)ce,Terignak qi Paralu sX se apropie de mine.ln cele din urmi, ?D fost srnulsdin culcugul n carez:accam. n glonte zdrobisefarul echipei de salvare.Profitind de bezn5,cele trei umbre au incercat,cutoatc irnpotrivirile mele, sx mi urce intr-o sanie. Insiciinele lui rerignak, savik, luat in aceastrexpedifiede sai'are, i-a ajutat mult pe salvatoriimei si-mi deadc urrni. ci'd atacatorii au vlzut ci nu mai au timpsil mi care pini in sa'ie, au tras o noui rafali d;impuqcituri.- Lisa(i-l ! Urca{i iute in sanie am auzit porun-cind un glas de femeie.

$i numaidecit am fost zviflit in zipadi. Intr-o clipisania s-a topit in bezni. Iar eu, istovit de gr, a.

4

99


24/66

crnofii, de hemoragiaprovocati de rana de la umir,am leqinat.M-am trezit in blafele lui Terignak. Adus in can-tonament,affi ciutat harta gisitl in cutia de aluminiu.Iira la locul ei, in buzunarul impermeabil. Iar cutiade aluminiu, pe careTerignak nu conteneas-o admire,i-am d[ruit-o lui.

GXsirea hXrtii in cutia de aluminiu stirnise o viedisputi intre mine qi doctorul Lawrence Robert-- Nimic nu aralil c5,o harti ascunsl in capaculunci cutii este rtocmaihllrta intocmiti de John Fran-klin, susfinea u tIiie canadianul.E-n adevir o hartimai veche, dar nu mi poti convinge c[ ar fi a luiIiranklin.

- Dar nimic nu dovedeqtec[ nu este harta luiIiranklin, replicasmelr enervat. $i i-am aritat ci pehart[ e hagurat un drum : dlumul expediliei, Iarpunctul indicat cu litera M insemna, filtd indoiali,muntelede aur.- Egti sigur ci inseamnl'ntttntelede aur "?intrebicanadianul.- Hm, sigur... Deocamdati, e-o simpli pl'estlpu-ne e.LavlrenceRobert surise.- Nici in justifie nu se admit simple presupuneri,dal inci in gtiinfi ! $i pentru ci-i pl[cea si colorezediscufia cu amintiri personale adiugi : Cindva amsclis o poezie ,,Dorin{a", in ca'r'earltam ci, uneot'i,

23


25/66

dori ' fa este at i t dc puternicx, inci t o putcm lua clreptrea l i ta tc v ie , pa lpab i l I . . . S ; - t i rec i t un c l in rpc i .IUi-a 'eci tat cu glasul pu{ in cintat c i teva strol 'e.cuade' i rat frumoase. i ' cal 'e dorin{ael-a asenrui t i cuun abur- spi t i tor . Abu'ul putea lua for.mele cele maiconsistcnte,dupx intensi tatea cu carc clole cincva.- Nu-nfeleg de ce n-r i -a{ i eci tat poezia: - I ih, nu in{elcgi . . . in(eleg. i oarte bine !Desig'ur', n{elegeam ci Law'ence Robcr-t prctinclea,nic i nrai mult , n ic i mai puf in. ci eu - in mistui toareanrea dor-inti de a dezvXlui rnisterul l ir:ankli i i atr. i-buiam acestuia harta f i r r ' ic i o just i f icare, f i ' i n ic io dovadl precis i .

$i totu| i . inr i c lscleA* sea'a ci pe undeva clrcPtateaar putea f i q i de partca ca'adianurui . Nu-r pi-r tcam[,ri 'Lri de r-ea credin{i, pentru c6 in ccle clin ul-m5scopul nrcu deverr ise din al te motivc - gi scopul] ' i . l ' - l voia s5. er i f ice o ipotezxpe czuenu mi*o enL'r-tz ise ncI, iar eu voiarn si dau cle ur.meleex;;ccl i l ic i .l ) . r ' in act iv i tatea crmandantul tr i fautezia poet i . if izr tcrr-r izzru ienaci tzr teaomului dc Eti int i . \ /o ia do-vezi indiscutabi lc,nu sirnple presupunel- i .Or ha' t l r gX-si tS cle ' r ine nu purta se'rni tura lui l i ran]


26/66

' . .ulturi le de vari au fost strinse, gi oamenii au intrat;r locuinfele lor de zipad5. Am asistat la construirea-inor asemenea ,,apartamente" qi am fost uirnit de.igil i tatea constructorilor . Folosind in mod exclusiv ca,inealtX de lucru un cufit de os, de care nu se prindezapada nici pe cele mai asple geruri, oamenii caribu':rrn unul lingi altul blocuri mari de zdpadd. inghe-tati. pini ridici o construc{ie tn formi de dom, insinrult redusi ca propor{ii. In jurul igluului afa se;rumegte ocuin{a unde se pitrunde printr-un tunel deci l iva metr i g i unde un sistempropr iu de aer is i remen-tine conditrii oarecum satisficitoare de respirat - se_rrisegteot sXpati in neaua densi, pietrifi cat6., maga-z.ia cu provizii. Carnea focilor vinate, conservati, erarlepozitati in aceste magazil GrXsimea servea Ia in-tletinerea opailului, iar intestinele, uscate qi cusutede femeile eschimoase,deveneau nigte originale per-dele. Dorind si cunosc mai indeaproape via{a oame-nilor caribu, din cind in cind deveneam pentru citevazi le gi nopf i oaspetele ui Ter ignak, in ig luul pe care;. i - l construise mpreunl cu pXrin{ i i lu i .Din intest inele focei pe care ursul o v inase pentrunine, Tukutu ii lucrase nostime perdele gi ornarnentecie interior. Ea locuia in 'apropiere Ei aproape toativrernea erau impreuni \

DeEi ne aflam in plini iami. polar5, in cantonamentnu incetase de fel activitatea gtiinfific[. lntr-o zi, Gas-ton lVlorand - un binecunoscut specialist in cerceti,rig'eologiceqi care conducea sec{ia prospectiri lor subte.rane - veni turburat la Lawrence Robert :

25


27/66

- Domnulc clocto i se adresi el cu urlparci nu mai er.aal lui - clin sec{iemi_;rudoui aparate.glas cledisl>irut

LawrenceRobertcra, firi i 'doiali. surprinsde ves-tca lui Morand, dar nn-qi pierdu buna clispozigie.- $i desprece fcl de aparateestevorba i,- De un ap*rat Geiger pentru depistarca icir'in-telor radioactivegi de-un detectorde minereuri, con-{inind aur' platini, argint... probabil l ipsescmai demult, dar abia acum,cin


28/66

Larvrcnce Robert tresXri, ca lovit. Dupi o clipX,,\i)use ispicat :- E cu neputinfi ca-$i totuqi aparatele:rrairafinat deci,tpare !

Terignak si fie binuit !au dispirut... Terignak e mult

Lawrence Robert se ardti" foarte afectat, ba chiarindignat de binuiala pe care Gaston Morand o lan-sase ndirect asupra ui Terignak. Ceru lui Morancl cacl 9i colaboratorii ui si pistreze o deosebitidiscreficindeosebi fatil de populafia caribu. Primul ciruia iiimpirtiqi vesteadisparitriei paratelor am fost eu. Cu-nogteaataqamentulprof.undcare mi lega de acest li-ciu al nordului gi-mi ceru pirerea :- Crezi oare ci binuielile 'lui Moland ar putcaA\/ea n cit de slab temei? Eu nu le pot accepta

- Nici u, am ripostat ' la fel de contrariatqi dercvoltat.- MA bucur ci cel pufin in privin{a aceastae odcplini unitate de vederi intre noi, gisi Lawrence pri-lejul si plasezeo aluzie glumea{i in leg[turi cu JohnIrranklin.

DupX o clipi de tXcere, rm5 tot el- Trebuie ca impreunl si intreprindem unele in.vestiga{ii, bineinfeles icute cu tact qi discrefie,si nujignirn sensibilitatea ingagi a acestoroameni, citeo-datd foarte duri.

Din clipa aceea sfera ac,tivitl{ii mele se lirgi. $iaceastl noui preocuparedeveni cea mai importanti,

27,


29/66

I)uir i c i tel 'azi le m-anr nti lni t cu drctor-ul awrcnceRoirert gi ne-am impi.trgit unul aituia cele aflatc.C'nadianul, de rbicei at i t de vioi qi bine ci ispus, rasurnbru,nncgur.at, Xcinat e ndoiel i ._. Nu qtiu ce sI mai fac, nrornrii el. Apoi repedcSpune-nri e-ai Xcut, e*aiaf lat ?(;elc povesti te e mine eraudepartede a-l insenina.-Dirnpot.ivi, i l cufundari intr-o turb'rare vecini cusuferin{a fizicl'Am inceput prin a-i spune cd fiind cind Ei cindoaspeteleui rerignak, am aflat ci acestavenef ade-sea, n lipsa lui Morand gi a colaboratorilor ii. in sec-{ia de prospectirigeologice i cercetezeparatele. u-riozitatea ui nestivil it i, f irea lui pasionati i l irnbol-deausi le dibuie modul de funcfionare prea le puteastlpini gi a le manevradupXvoie.- Tukutu, ii spusese l fetei, ai si vezi, intr_o ziam sl fiu la fel de invitrat ca un Krasluna.cla sx-i do'edeasci,o adusese i pe Tukutu fn secfiacondusi de l\4orand,cind nu era nimeni acolo, $i_izrrdtase 'rn func{ionaudiferitele piese tehnice.- Dar despre striinii care viziteaz|. din cind iir

c?ntla$ezarea tii ceva? nri-ntrebl canadianul.- Terig'.ak n-ri-aspus ci-s negustori de brinuri.- Da, nigte abi l i negustrr i , carc cumpir i adeseaJ>iei e vul;r i Ei de urgi dc la eschimcqi.. .) in nou onrauzi,urrnatx dc-o intrebare clind ai vorbit cu Tr-r-kutu n-ai observat imic a ea- R a d a !

2s


30/66

< !

Acum imi amintearn observasemciteva podoabenoi.Un colier albastru,cu bobi{e ranslucide, robabildin material plastic, 9i o brXlari la fel. Podoabecutotul necunoscuten aceste{inutuli pustii ale nor-dului, unde doar oaselede animale gi dnumite cure-iugeservesca impodobirea emeilor.Podoabealbastre,ca ochii lui Terignak...- Crede{i c-ar putea fi vreo legituri ? arn ntrebatdintr-o datd oarte curios.- Nu gtiu ! Trebuie urmiriti, eventual,Ei aceastip is t5.- Cine sint striinii ? Ii cunoaEte{i Sint, fir6-ndo-ia l i , a lb i- Desigur, stnt albi. In privin{a asta ar urma sistau de vorhi cu Orpingelik. Dar mi tetr ci insigiabordareaproblerneipoate fi socotiti o indiscle{ie.Mai mult chiar : o imixtiune in viala acesteicomuni-titri de oameni cinstitri,care muneescEi valorifici roa-dele ob{inute, vinzind DU, nu e bine $pusschimbind blinuri pe obiecte de primi necesitate.- Credef i cd un colier $i-o briqari albastrdsintobiecte c prim[ nccesitate

intrebarea mea avu darul si-i redea canardianuluibuna dispozifie.- Nici vorbi ! Nu gtii ce, indiferent de meridian,qi ace'ste biectesint de prirni necesitate ind.vrci siplaciunei fete...- tlnui biiat, vre{i si spune{i...- Nr, unei fete. Pentru ci atit colierul,cit qi br[-{ar;r sint o parte din contravaloarea ieilor date in

It-:?i:-:.

29


31/66

schirnbde Terignak.$i cl a { inut sf, aibir acesre o,doabe prea le dirui lui T'ukutu.,,va si zici asastiteau lucrurile ! pocloabcrele ob-{inuseTerignak pentru a fi purtate de Tukutu. $i eu,care erarn adeseaoaspeteleui rerignak, habar n-r-veAmde toateacestea... , ,- Bravo, doctorc Sintefi un ade'irai ShcrlokHolmes.- stai ci n-am te'ninat ! Terignak i-a mai firc'tlui rukutu un dar : cutia de aruminiu pc ca'e i-aidat-o dumneat;r.- $tiu. Tukutu o poartXmercucu ea.- L'crul acesta -au aflat qi striinii, negustorii.Tocmai de aceeami tem pentru ea.gi Tcrig,neik- Nu-nfeleg cum de-au aflat striinii ? "- Pentru ci Terignak chiar in fa{a lor i-a pus po-doabele-ncutie.- Bine, dar nu vid legituLa,Ei dac_auaflat strii-nii, de ce te temi pentru Tukutu gi Terignak ?chipul lui Lawrence Robert se-nneguri din nou"Avea, de altfel, o fa{i extrem de expreJirrX i rnobili,pe carc se putea citi ca-ntr-o fil i de carte stxrilc lui

sufletegti.Nu a fost cu putinfi si aflu de ce se tcmeinsi. Diferite treburi, Iegate de funcfia lui de coma'-dant, se interferari in convorbireanoastri. vrind, ne-vrind a trebuit s-o aminim.Din picate, nu Lalvrellce Robert mi-a fur-nizatex-plicafii le pe care le agtcptam,ci insrpi clesfigurareafaptelor.

3A


32/66

Curind dupX aceastX.convorbire, ukutu a fost obi-ectul unei indrdznele tentative de r[pire. lntr-una dinseri, cind aproape intreaga populafie era strins[ incasade adun[ri, au ap[rut din nou trei umbre.Tukutuiegise tocmai din igluul pirintesc qi se-ndrepta sprecasade aduniri. Ca de obicei era impodobitX cu co-lierul 9i britrara .din plastic Ai purta cu ea cutia dealuminiu. Pe neaqteptate ele trei umbre au inconju-rat-o gi-au incercat si-i smulgi cutia. Fata a-ncercatsI-gi apere comoara.Cg* s[ i se ia darul lui Terig-nak ? Nu ! Cu nici un pref ! finind strins la pieptcutia de aluminiu, s-a luptat din risputeri, murmurindintr-una- Nu ! Nu v-o dau ! Nu v-o dau !Atunci necunoscu{ii u,luat-o pe sus,cu intenfia dea o ripi cu cutie cu tot. Din fericire, Giolitt i se aflaprin apropiereqi a intervenit cu toatb vigoarea.Dar cei trei oameni narmafi au reugitdestul de uqorsi-l faci inofensiv pe Giolitti. Acesta insi, inaintede-a se pribuqi, a dat alarma. lntr-o clipi Terignakgi cu mine am fost acolo. S-a incins o luptX strinsi,in care lame de cu{it au fulgerat in beznd.N-a lipsitmult ca ,eu*i fiu ucis.Dar Tukutu, sc[pind cutia pe-care-o linea strins in bra{e, s-a interpus in ultimaclip5. Lama i-a sfigiat vegmi5rtul e blani, firi s-o ri-neasc[.Umbrele au fugit, s-au gters n bezni. Repedeam pornit pe urmele atacatorilor. Trebuia si aflu cinesint. N-am reugit. Am auzit ins[ acelaqi glas porun-citor de femeie :

: Repede...n sanie r,3I


33/66

Nu i-anr putut a junge.Au p ier i t mistu i { ide peisa-j"l rnonocrorn l nordului. Cutia de ah-rminiudispit-rusecu ei.Larma stirnitX a pus in migcaremulqi oameni ca-ribu. S-a aflat apoi despre ncercareade rlpire a luiTultutu. Cu acest ri lej am vorbit gi noi, scuzindu-neci din respectpentru ei nu i-arn anurrfat la vremedcspre disparil ia aparatelor.Vesteadin unnl produ-seseo adevirati consternaren mijlocul populafiei.Chiar a doua zi, Orpingelik s-a prezentat a coman-dantul nostru. Pirea foarte abitut gi-n toati atitudi-nra ltri - in volbi, in migciri - rizbdtea o gravi,o mare riste{e.- Sint foarte mihnit ci unul dintre noi a cilcat lc-gea ospitalit i{i i. Nu cunoscvaloarea aparatelor dis-pirute, nu qtiu nici cum comunitatea oast d,ar puteasi vi de^spigubeasci...om incerca totuqi s-o facem.- Noi nu cerern nici o desp[gubire. Credem citaparateleor fi regisite n curind, i replici vioi Law-rer)ceRobert.- Reglsite sau nu. noi ne vom face datoria. Vompliti atit cit va fi necesarsivom osindi pe vinovat.- Dar deocamdatinu gtim cine-i vinovatul.- IJa qtim. E Terignak ! rispunseOrpingelik.Pe neaqteptate, lasul lui cipiti o sonoritateaspri.In zadar incercS,LarvrenceRobert si-l convingi- peorpingelik de nevinovifia lui rerignak. Bitrinul es-chimos rimase inflexibil. Apareni linigtit, td.cea i-lalcnltape canadian.

lr

32


34/66

Iti- A tnt furu ! l4 nu nilria ! A ntt ucitle acestea'irri cildtrzeleexisten{einoastre, rXspunseel intr-unl irzir-r. al daci Terignak a socoti t c6"poate parsi ni ' ie{5 f irX sX {ini seamade ele, trebuie si-gi pri-rl 'r '-: i lSCisindaln vrc:mea aceea, in afara obiqnuitelor munci- printre carehrinilea, ingrij irea,dresarea iinilor -esclrinrosiili petreceauorele la casade aduniri invirraiegi frurnoase etreceri. a accstea ram uneoripolt i1i Ei noi. Unul din jocuri le cele mai interesante

5i antrenante,a care participauoameniide toate vir-steie,ei:a ,.ajaratu" jocul cu sfoara. Cu ajutortrlunei sl'ori finutl cu abilitate intre dinfi gi intre dege-tele de la miini gi picioare, ucitorii trebuiau sX rea-ltzezediferite contururi geometrice, are aminteau ieun ghc{ar plutitor, fie o sanie,o lampX sau un urs.'ferignak gi Tukutu dovediseri o mare pricepere nconfigurareaacestor orme gi-n clipa in cale noi to{i- Orpingelik,LawrenceRobert,GastonMorand, Gio-litt i, Flenricson i cu mine - pitrunserim in casadeaduniri, anindoi recoltauzgomotoaseuccese.Fe neaqteptate, tmosferade veselie se transformii*tr'-una de scbri a,steptare. rpingelik aduse a cu-nr lin{a comunitii i i, cufundatX n ticere, faptele luiTerignak.- A furat ! rosti calm, dar tXiosEefulcomunitiqii,;i ;rceastX ravX, oarte gravi acuzarenfior'5adunarea.Teiignak tresiri chinuit, parci gfichiuit de harap-nire. Rirnase nsi calm gi misurat.

. i - C i r c i z c t r t r l

o ooo


35/66

- $tiu, au dispirut dou5 aparate. Chiar eu, celdintii, anr observat ipsa lor. $i n-am ascuns-o Darnu le-am luat eu. N-am furat ! E adevirat, voianrs6-nvIq a le minui, insi nu rn-am gindit s-o fac fi,riajutorul lui Krasluna.Pini acurnn-arn nesocotit ncinici una din legile sfinte ale comunitX{iinoastre...Linigtea grar"i, demnitateacu care se apilra Ter-ig-nak ne-au mpresionat e tof i .Pini gi Gaston Morand dXdu inapoi. El se-ndoiseIa-nceput de cinstea ui Terignak. Il socotiseun ho!rafinat, care - spre a-gi masca urtul semnalaseplimul disparil ia aparatelor.Acum insi il privea cualfi ochi, ca gi cum abia atunci l descoperiseu adc-virat.- Nu ! Terignak n-are nici o vini ! rosti furrn Cas-ton Morand. Iar dupi e[ LarvrenceRobert,Giolitt i,I 'Ienricsongi eu am incercat si dovedim nevinovi{iaeschimosului.iram cu to(ii incredinlali cI apiram oininri curati, prccum albul zlpezilor.Tukutu urrnirea cu vizibil i emofie desflgularcaacestuineaEteptat roces.Ar fi vrut si vorbeasci,sistrige n gura mare nevinovi{ia lui Terignak. Dar, cuun gest, Orpingelik o opri. Tukutu gedeadeoparte,mici, inlicrimatX, sfirimati, cu risuflarea precipitatX.I)intre eschimogi, ingurul care ui apXrareaui Te-ri-{nak fu Paralu. InsI chiar gi el avea unele rezerve.- Sint aproapesigur, Terignak nu a furat obiecteledispirute. Nici nu gtiu ce-6r putea face cu ele. DarT'elignak a gregit cind a ascuns fa\d de comunitate,fap de geful nostru Orpingelik disparil ia lor.

34


36/66

- [u i...am cerut-o ! izbucni Gaston Morand, ro$ula fa[i. De ce nu vrefi si-n{elegefi? Terignak n-arenici o vini ! Venise turburat, aproape iirsplimintats[-mi vesteasci dispari{ia aparatelor. I-am cerut s[t;rci pini cind mi voi sfitui cu comandantulexpedi-[iei. Pe urmi i-am ordonat chiar s[ nu rosteasci- ncuvint. M-a ascultat. Intr-un fel eram gi eu geful lui.'fXcereagrea,densi, aproapemateriali care a urmatdupl explicafia lui Morand a fost niruit[ de rispunsullui Orpingelik.- Noi indrigim pe orice Krasluna care vine la noi,clar triim dupi legile noastre. Sint convins ci Te-rignak a gregit. Terignak a furat. De aceea rebuie sipirXseascXa$ezareacaribu. ll .alungim dintre noi !Atunci a tignit strigitul disper;it al lui Tukutu:- Pentru totdeauna?

Urmi o ticere l,rrgi, apisitoare, Pe urmi cuvintulmai blind al lui Orpingelik :Nu pentru totdeauna. Daci va aduce obiecteleinapoi... daci va dovedi ci nu le-a furat, ne vo'msfi-tui... gi-l vom ing[dui, poate, ar printre noi. Dar acumsi plece din mijlocul nostru. Si pleceAtunci glasul adunirii sun[ ca un ecouS[ plece! Si plece!Alungarea lui Terignak punea celor din cantona-ment grave problemede-congtiinfi. Osinda ni sepireaprea aspri. Oricum am fi interpretat faptele, in sufle-

tele noastre stiruia sentimentul unei responsabiliHti,ne considerampini la un punct rispunzitori de soarta35.


37/66

acestui lxciu. $i apoi chiar daci prin inrposibilarnfi vrut si uitim tristele ntimpliri, prezen{aui Tukutuni Ie arnintea ermanent.Irata aceastaspnntani, juciuqi ca nelinigtcit uneifl iciri, el'4 ac*m de nerecurloscut. libise. pirea oumb.i rit icitr. Aproape ci nlr mai vorbea. uneoridisp5reaore intregi. Pleca pe furiq, cu un sac incir-cat cu alimente,si i le ducX ui Terignak. Dar, dupiindelungateciutiri prin tundra viscoliti, se inapoiacu saculpl in, mai t icutX, mai de nerecunoscut.Din ziua jtrdec5lii,Terignak pierise iri urme. pI-r isise adunarea i nimeni nu ptia ncotropornise.Pentru noi to[i deveniseri acute doui chestiuni.Prima : afrareaascunzigului nde se refugiaseTerig-nak, spre a-i veni in ajutor si poati viefui singur.In privin{a aceast o aveamaliati pe Tukutu. A clouadcscopelirea devirafilor vinova{i.Desigur,Tukutu, cunoscindocuri le,putcamai binedecit 'oi si dibuie urmele lui rerignak. Asupra eitrectr rezolvareacelei dintii chestiuni. ira ajutati gide Gio l i t t i .Noi trebuia si descoperim rri-ntir ziet'epe ocliogiiflpta;i care declanEase.i ceasti d'arni. TreLruiasi.giisim paratele.Nu incS.peandoial[ : era o lcgituri directl i*treapari{ ia negustori lor e bl inuri gi furtul apa'atelor.- Cine-snegustol i i l -am intrebat pe Orpingcl ik.Spre surprindercanoastri, Olpingelik nu fr,r nicisupdrat.nici rnxcar mirat ci cerearn claf i i . I) i rnpo-

36


38/66

trivX, ni lc dXcleacu bunivoin{I gi cu foarte prefioersez,rrr rrruntc.i i l incepu sX ne povesteasci- ' } - r e i K r a s l u r r a v i n d e m u l t i v f e n . l e s X c e a r i p i e i l e

vlnatului nost lu. Sosesc, e obicei , d inspre partea undese i'cfug'iazl morsele atunci cind se pornegte lunga{'urtuni de zlpadl. Unul din ei este virstnic, are pirullrrng gi barba ca zdpada. Cind l-am cunoscut erarnsigr-rr ci-l mai inti lnisem cindva, mai de mult, rnaiales ci rostea gi unele din cuvintele noastre.

La auzul acestui amlnunt, ?ffi tresirit,- $i-n adevir, era o veche cunogtin[i i]- Nu, rXspunseOrpingelik. De buni seami, rnl-n-qelasem.- $i cei la l t i doi ? intrebi canadianul.-- Arnindoi sint tineri, buni cunoscitori ai pieiturde vulpe qi urs. To{ i t re i poal tX ochelar i intuneca[ i rsi-i apei'e dc lucirile primejclioase ale zipezilor.- Cel virstnic e Eefui lor, nu-i a;a ? am intrcbat, 'u r r r r i t r i n c 1 u n g i r r d p e c a r e r a i s p u n s u 1 t r e b u i a s i - l c o nf l rne.- Ntr ! $cful lor este nnul din cei t iner i . Are ornusta{ i nr icX,neag'rd. l che;rmi Pcdro.-- Dar pe ccl v i istnic cum il cheam[ ? arn st i ru i ti lc urrneleaccluiagigind nem[rtur is i t .- Jeni fer. Iar pe cel dc al t re i lca, Flarry.Alurrc i I -awrcncc Robcrt rn-eruirni t d in nou cu sub-i i l i ta tca g i persp icar : i ta tc : rp i r i tu lu i s iu .- I r le.gustor i i e blr in i r i i gt iau ci va sosi aic i expe- :d i t ia noast r i i ,nu- i a ta ? in t rcb i c l .

37'


39/66

- Da, qtiau. Cunoqteauaproapc cu precizie datasosir i i .Nu voiam si mai aflim nimic. Eram acum stipinipe suficientedate pentru a nu ne mai pierde vremeacu alte aminunte.I-am multrumit lui Orpingelik pentru relaliile dateqi ne-am ridicat si pleclm. Inainte de-a ne despXrfi,ne-a pus o intrebare.Aparent, intrebarean-avea nimiccornuncu celed-iscutate ini atunci.- Socoti{i ci ve{i putea reglsi obiectele furate ?Am schimbat epedeo privire de infelegerecu Law-renceRobert,care s-a gribit s[ rispundi :- Vom incercaUn suspin, rizbit de undeva, din adinc, a fulgeratpieptul lui Orpingelik.Iii a {inut si adauge-- Paralu vi poate i de mult folos.Intuise perfect intenfii le noastre.Voiam si pornirnncintirziat spre sud, direc{ia unde migreazi morselel:r venirea ernii polare.Echipa era alcituiti din cinci persoane Larvrence,Gaston Morand, Henricson,Paralu gi cu mine. Auto-riti{ile canadiene, sesizate de comandantul nostru,ne-au oferit un necondifionat concurs,de care, deo-camdati, nu voiam si facem uz. Giolitti rimXsese ncantonamentpentru a-i da lui Tukutu sprijinul de careayea nevoie in ciutarea lui Terignak.Plecasem n doui sinii trase de doisprezece iini Ei

pregitili a face fa{i celor mai grele situafii. Drumul

iiii

38


40/66

spre sud n-a fost lipsit de peripe{ii. Degi ne aflarndupi o puternicd, azvrXtire a naturii, deci intr-o pe-rioadi de relativ calm, totugi piedici de tot felul, carede caremai primejdioase,se iveau la tot pasul...Gropi mascate de straturi groase de nea, in careliscam si ne impotmolim, ripi adinci, ciscate cind neagteptammai pufin, gata sX ne inghiti la cea maimicX neatenfie,avalangepuse-n migcareparc[ de su-fiul imaterialal ecourilor...

La acesteas-a adiugat una, intrucitva agteptatl.Dupi o buni bucati de vreme, de cind ne aflam pedrunr, a risunat in linigtea catifelati a zdpezilor unpocnet sec.Apoi, la o foarte scurtl vrene, incl unul.in plima clipi nu ne-am dat seamace sepetrece.Darcind arn vd"zutdoi din ciinii de la sania din fati ci-zind, cind am vizut singelc or aburind in z[pad[, arninfclesci sint impuqcXturi.- Ei, amicii nu sint progti ! exclaml LawrenceRober:t.Sigur, de ce si se ncarce cu rispunderear sa-sinlri i noastre? Mai bine sX ne opreasci undeva, pedrum. Cum ? lmpugcindu-ne iinii.Sf[ttrindu-se cu Paralu, Robert Lawrence a luat ho-tirir:ea sI trecem, fiecare pe rind, in dreptul ciinilor,spre a constitui astfel un fel de scut viu. Mergeam curindul pe jos, prin zipada viscoliti, apirind cu tru-pul nostru acegti tovariqi de neprefuit ai omului nor-dic. Riscul era mare. S-ar fi putut foarte bine cles-citca un glonte impotriva aceluia care apdra ciinii.

Dar. canadianul judccasebine. Atacan{ii voiau. celpufin pentru un moment, si ne crute viafa. Altfel ar39


41/66

f i putut si ne impugte ncl de cind ne af lam in sa-nie. Inaintarea se ficea acurn mult mai anevoieAveam numai zececiini la doui sinii, zececiini carear fi pornit-o in goanl daci n-ar fi fost {inu[i infriu, spre a nu obosi pestemisuri pe inso{itorii careii apirau. Pentru ntimidare,am descircatgi noi citevagioan{e nu chiar la intimplare.Rinile celor doi ciiniimpugca{iau putut constitui un punct de orientare.Unul fusese init mortal in cep, pe partea dreapt5,iar celllalt, in muEchisus, ingi ceafX, ot pe parteadreapti. Agadar se impuneaudoui concluzii.Prima :aiacan{iierau pe undev?,pe dreapta.A doua : silaqullor se afla prin apropiereqi aveau,probabil,un postde observafie, e unde au surprinsapropiereanoastrX.Urrna si le gi verificim. Lar,vrence obert, Paralugi cu rnine pornirXm in directia de unde scipiraseripuEti le.Era o succesiunee colineninse,mai nrari Einrai mici . Ne-am dat seamac5, adiposti f i aiciriuficitorii ne-au pindit Ei atarcirt, poi, vXz?ndntor-situra pe care a luat-o desfigurareantimplir i lor, auprefcrat si se retla-9'5.nsi urrnele or au rXmas m-primate n zlpadS.Arn porni t deci dupi aceste rrme.

Dar nu ficuriln nici douizeci de pa$i qi auzirlmsti'igitul cornandantului ostltr- Ajutor ! PrXpast ialntr-o cl ipi, LawrenceRobertdisplru din fa{a pri-vir i lor mele. Cu un gest rapid, Paralu m-a opr^i tsimai inaintez.Versantulccl5laltal col ineiera situatpemargineaunor prXpasti ineb5nuite. rebuia si facerutotrtl spre a-l gXsi pe LarvrenceRobert. Proicctari.m4CI


42/66

c l ,-rmini puter"nicXspre adincimi le camuflate de zi-p.rcll. Nu sc vedea insi decii o iurensitlrte albI, uln-lx i tX pe alocur i de uqoaredepresi trni .( ,urn si- l g ' is i rn lr l ra cu neput in{X

Atunci rli-arn splls cva daci accidentul nu l-ai i r is in imposibi l i tateade a acf iona in v leun fel - ca-nat{iainul va pLlne n func{iune micul apalat de radio-cmisie-recep{ic,cu czl l 'eerarn previzuf i f iecare, sem-ni t l iz i r rd locul unde se ai lX. Am ascultat o c l ipI , doui ,t i 'e i . . . Nirnic ! Nu se auzea nici L ln sernnal. Numaior icnetesurdc, hir i ie i i . Paralu, cu toat i pruden{a lu i ,i r r i i zorea.$i avea toate motivele s-o faci . Nu puteaml; isa ca aventura canadianului , in fund de prlpast ie,sI sc prclungcasci . Am incercat din nou sX ascult inap;r lat . Acelea,si gomote surde, pocnete,hir i ie l i . . .

Cc faccm, Krasluna ? mi i r r rboldea Paralu. Dece s5.pierdcm vlemea ? Flirninzi. lupii coboari uneoriei in pr lpast ie dupi praCX.I)esigur, perspectit 'a nu cra de loc entuziasnrantipentru comandantui nostr"u.

Anr ciutat totuEi pcntm rr l t ima oal i s i pr- inclunscurnal . . .Arn aEtc}-r tatncoldat. lv l inune ! Pl intre poc-ncte l i h?r i ie i i anr auzi t dist inct glasul lLr i LarvrenceR,lbcrt :

Sint in dcpresiuneade nri j loc ! -Sint n dcpresiu-nca d in rn i j l oc ! la punctu l X 22 la t i tud ine. . . ong i -t uC ine . . .

Sintet i rXni t ? nu m-an1 putut let ine si- i intreb.- L)u' de unde ! Nu nr i af lu la mztreadincirne.Clc-nrri{ia a fost arnort izati de puful zilpczii. l}ar cla[i- i

4 I


43/66

z


44/66

L-am privit cu emofie gi admirafie. Era uimitor !Am orientat urmirirea noastri in direc{ia opusf,'Pentru c[ Lawronce Robert avuseseo comotie,e drept,u$oari, am socotit ci-i mai bine s[ rimini in sanie.- Nu se poate ! Trebuie s[ gisim cit mai degrabilaparatele,s'prea-l readucepe Terignak ! suni rispup-sul comanda,ntului.Comunicirile prin radio, pe 'care ni le 'ficeau cerinragi in comandament, ardtau ci incercirile de a-l

gXsi pe Terignak 'sedovedir[ pini la un punct fruc-tLroase. iolitti imi transmiseseextut:- Am cutreierat impreuni cu Tukutu locurile peunde Terigtrak obignuia si vineze. Vremea este linig-tite, astfel c[ ne putem contiuua cercetirile. Uneleurme ne fac ,si.credemc[ ne afl5m pe drumul cel bun.Desigur, acestevegti m[reau gi mai mult dorinfanoastri de a gisi aparatele furate. Iar hotlrirea luiLawrence Robert de a nu-qi ingidui nici o clipi deodihni, cu toati starea in care se afla, pirea foartelegitimi.Am pornit deci acelagigrup - canadianul,Paralu

ti cu rnine in direcfie'opusi. Gaston Morand qiFlcnricsonau rimas pe loc, aqteptind gtiri de la noi'La rindul lor trebuiau si ne dea de veste dacd se vapetrece ceva neobi$nuit.Drumul era anevoios.Beznaingreuna qi mai mult inaintarea,cu toate proiectoarelenoastre puternice. O vegetafie nebinuit de densi, oadevirati pidure de coniferi pitici se ridica in f.a\apagilor nogtri. Trebuia si ne croim cale printre at',, 48


45/66

bugtii incxrcafi de z5'padi, depresiuni, g'luri primej-dioase. Irx' i experienta qi prudenfa lui paralu ne-amfi pornenit .pur gi simplu inghitritr ide aceastx pidu,rerninusculi, dar foarte densi, tentaculari. un adevirat

luafi pe neaqteptate. Dupi atacul destul de ingeniospus Ia calc impotriva noastri, anl presupus ci niciaici lucruri le nu vor merge chiar foarte u$or.Lawrence Robert a ciocinit cu arma in uga cabanei.Nici un rispuns ! Paralu gi cu mine, de o parte Ei dealta a ugii, pindeam cu degetul pe trigaci. Dinduntruse auzeau sunetele unei melodii moderne, LawrenceRobert cimXni a doua oarX cu mai multi putere. la-r5.ginici un rispuns ! Apoi a treia oari. ln sftrgit, u$flse deschide larg.

Canadianul se didu cu doi pagi inapoi, iar Pzrralugi cu mine eram gata si descircim armele autorn:rte.lnsi in cadrul uqii apiru... o femeie inrbricati bir-Ir iteEte.TinXri. BlondX.-- Cine-i ? Cine bate ? intrebi ea cu un glas la folde seducitt-rr,ca intreaga ei fi inti.- Oarneni buni ! ii replici f,awrencc Roberlf l i numaidecit v6"zui, ple stupefac{iar nca, ci-gi punearma pc trmir. I ira t


46/66

: i i i r , pcserrne,g' indea ca rninc, pentru ci gi c l cont i -' r : rasi stea ncordat, cu anna int insi .( jc e c lr voi ? ne apostrof i canadianul. Nr_rvc-let i ! Avcm de-a face cu o gazdl adrni labi l l !- - Asta nu se gt ie ! z inrbi femeia. Dar pentru ci a{ i' ,; '{-}11Lintatcuvintul gazdi, poftil i, vd, rog, inlunir-u !, ) r ' i poate dingi i (g i ar i t l s1>remine qi Paralu) se tem,c r r r i ne . . .

- ' \rn pus gi eu al'lna pc urnXr. lrl celc din urmi, s-- i r i rnosul i .mi imit l gestul . Am intrat. ln buzunarulhatinci rnele de protecfie avealn un pistol autonrat.l -am clcsf icut picdica. Misura se dovedi insX inut i l i .in cafranX nu se afla, in afali de seduciltoarea noas-:, ' i gazdi, decit cloar Llrl bXtrin orb. Era foarte slab,rcgl i jent imbricat, netuns, nebirbicr i t . Avca f ata-r i1; t i , zrscuns[ pe jumitate de nigte ochelar i negr i ., . ,c: ; tur- i leerau calacter ist iccorbi lor . Amindoi ascul tau' , ru:z icanrodelni , t r ansrnisS. e un magnetofon. Pre-,:tr.r i i .r tiastri provocl bltrinului o star"edc agita{ie.Cine sint , H6lAne ?- Niqte ci l i tor i , r ispunse fenreia. Stai l in iqt i t si. , . . tu l t i rnuz ica- Nu mai vreau ! cont inul sX se a.qi te bXtr inul .I i i re sirr t Spune-nr ic ine sint ?

i t i vor spl lne singul i . Nic i eu nu- i cunosc.- S in te t i po l i t iE t i? s tXru ia bXtr inu l s i a f le .- ' \ tunci fenreia se into;rrsc spre Lawrcnce Robcr. t- , r r t i auzi t ce-ntreabi ? Sinte{ i pol i l i ; t i ?- l)urnneata ce clez.i? ii rispunse Lawrcnce lto-r r ; ' t p l i i r t r -o aJt5. ntrei tare.

45


47/66

F'erneiane m[surX cu privirea strecurati pe subpleoapeleei grele, cu genc ca spicul gi vorbi astfel- $i da ! $i nu ! Oricurn daci urrniritri niqte'rlu-flcitori, ati nimerit foalte bine. Noi vil vom ajuta.- Carc ,,noi"?- Eu gi so[ul rl]eu.l]itrinul nu se putu ",pri si nu rinjeasci riutxcios.- Ce e. papa ' Hai, stai cumintegi ascult5muzici !- E tatil dumitalc? intrebi canadianul.- Nu ! E un unchi al so{uluimeu, vorbi in goaptifcrneia.Dar ii placc si-i spunempapa. E,orb gi dupicum vi putefi da searnaqi pu{in nebun. Are uneoliobscsii.Crize de nelinigte,se teme ci e urmirit, a$-tcapta"tolif ia si-l salvcze... umai muzica euiieqtei-lcalnreze.Apoi spuse arc : Dar si-mi fac datoria de

gazcli,sI vX ospitez cu rnincarc Ai biuturi. Poate stn-tc{i fllminzi, nu i)lntr-o clipi trecu dincolo, firi s[ mai aqtepte -is-punsulnostru.Atunci se petrecu ceva cxtr;rordinar. Bitrinul il i

scoase chelarii gi ne f[cu scrnnsi ne apropicm.- Nu sint nebun! qopti cl gr.ibit. Nu sint nici orb !Am suferit cindva de ochi clin cauzazdpezilor.- Aha ! oftalmia zilpezilor,spusecanadianul.- Da, mi dureau ochii ingrozitor, pierdusemgi ve-delea, nsi acum mi-a rcvenit. Ei insi nu qtiu.- Care ,,ei"?- Banda caremi teroriz.cazil. 6ltne Ei to{i ceilaltri.

46


48/66

Arn rirnas uimitri.Bitrinul voia si ne mai vorbeasci,tlar se 'temcasi nu se intoarcl femeia.Adiugi pre-cipitat :- T'oati povesteamea e inregistrati pe o band[ dernagnetofon. i habar n-au ci am invl1at s[ imprim.Ciuta{i banda de magnetofon.Este ascunsXn fundulperneipe caredorm.- Cine sintefi dumncavoastrX l-am intrebat euin qoapti9i a fel de repede.- John F'ranklin!Rispunsu'l m[ -coplegi de-a dreptul. Ei ru, er.ai)reamult !Existl - negtiutX, ebinuiti - o logici interioaria lucrurilor, care poatecrea situa{ii neprevizute.Darintimplarea aceasta epigeaorice inchipuire. mi sco-tca in cale chiar pe cel pe care-l cXutam i pe care

toatl lumea il qtia mort. De emotie sim{eamci rnX-nibu6. Nu-rni giseam astirnpir. Sim{eamnevoia ire-zistibil i si mi miqc,si ac{ionez ntr-un fel.- Stai linigtit ! incerci Lawrence Rober.t si mici i lmeze.Dar el insugi p5,reacoplegitde aceasti,neagteptitiintilnire. Bitrinul igi puserepedeochelarii.Auzi pagiifemeii. $i-n adevir, dupi citeva clipe, ea reintri cuo sticli cu rom gi c-o farfurie cu fripturi de ren. Din-tr'-o ochire igi dXdu seamaci bitrinul vorbise.- Ce e, papa? Iar ai trincinit vrute gi nevrute?Pe urmi, adresindu-se oui :- V.a spus,de -buni seami, ci e John Franklin,conducitorul unei vestite expeditriipierduti de mult.

77'


49/66

v-a mai spus,probabil, ci e tero izzrtde o bandi dincare fac qi eu parte...Aga-i, papa, ai prezentat ntregrepertoriul?Nu mai qtia'mce si credem. seninitatea cu carevorbea aceasti fermec6toare emeie, faptul ci ea gtiace ne spusesebitrinul, ne umbrise certitudinea ciomul din cabani ar fi John Fr:anklin. 1 .(line spusese devXrul?Dacr povestea itrinului n-a fost declt delirul unuiom bintuit intr-adevir de obsesii Daci nu era der:itun biet nebun, care-gi nchipuia ci e John Franklin ?un suflet chinuit de refriliri acumulaie,care igi gi-seau ,supapa n aceasti poveste,pe rcarene-o debitacrispat ? Da' cine spusese devir,r.r,lFemeia, siguri de sine, cu zimbetulacestnefericit bitrin ?urmi o ticere prelungi'tx,pe care femeia ciuti s-ocurme

- Otrav6,papa?!! rise f.*.iu.$i, ca ,si ne dovedeascineterneini;cia elor afirnratede bitrin, veni lingi noi, mugci din friptura de renqi sorbio guri de rom.- H6ltne ! Blestemato strigi din nou bitrinul. tre-murind din tot corpul. De ce ai incuiat u$a? vrei si

cucel ' l tor, 0rl

'48


50/66

: strecgri atar6.prin fclezrstt':rdin buc[ti1ie, cunr^aulcut-o 9i ceilalfi cind a{i aazit c;-s dingii 1a u'i i 'Atunci femeia ir;i pierdu cumpltul. lnlelese cvabva-inul iqi 'ecipltase vederea. f[ri ca ea si fi observat.ri1>ul ei se schirnbi brusc. Iiarmecul se qterse, iar' , . , i ,ou i i acoperi , ca o mascX, r is i tur i le '

Papa. u vez i r ! !_- L)a, vvad,.atlarnic m5. chinuili. $tii bine ci harta.:r cutia cle alurniniu nu nrai existS. i{-a!i torturat,' -arr] spus undc-am ingropat-o in tundri, cind m-a{i_ratuli ima oari cu voi. Atri clutat-o, dar n-afi reuglt-- , , g is i f i . $ i f i r i ca nu vi putef i descurca n nicl un: i . . . cu toate aparatele voastre perfecf ionate'

t lele cc-au urnrat s-au petrecut rapid, intr-un ritrn_.Li fenl lc pr.eci i r i tat , a qi cum iotul s-ar f i desfS;urat.-,rr-urr iim de acfiune. Dintr-un salt, Lawrence lto-l | t fu l ing5 ugi. Bi tr inul sp' . rsesedevSrul : u$a.era.-,cniati, ai: cheia dispiruse. chiar in aceeagiclipi in-:ceptoarele noastre a sunat gla.sul lui Gaston I\{o-rr-iC- Sintem atacat i ! Sintem ataca{i ! 'Pr intrc cuvintele Pe care le lcstea se auzeau mpug--;rrur i . Pocncte slabe,dar repetate, r l t ret i iate de mici

_rplozii. I l .au grcnade. l i i nici I\4orand, nici Henricson:r-aveaLr lenade. Situaf ia era' deci , ser ioasi ' Lupta,c desfiqura in condifii inegale. Trebuia si plecim ffir i; : r t i l 'z iere.- DX-ne cheia ! o somi Lawrence Robert pe femeia. rre acum nu mai era decit umbra infricoqatl a celei.Jre nc pr inr ise.

- C i r c i z e l u l i n s l r t i a t

49


51/66

* $i lru nuinai atit ! /r r.t ir-ne dr-uniul cel mai scur.tpc cafc cornpl ic i i ct-rnr i ta lc ;-nu trccur.at oar in ci tcvaininutc la slni i le noa-str .c.[ i 'pusi , lemeia deschisc r;a. Dar: i 'a intc clc-a ic i ; i ,se repezi la bxt l in. \ 'o ia, f ; i r .d ndoialx, sx se l .rzbulrrin ' reun fel , sx- l lor .easci . rrut i l i , tar-c l iv i r izbunr lrc !l lxtrinul se pribugir;c. l\4,r'ise. in pu{i'ele clipc cita d'r 'at foial;r r:oastri pr.in c^bani. i ir-sta foartc inzr_intat i ' -a putnt sr i r ' r ' ta chintrr i le,poate gi f iz ice, t i .au-nrat isrrc le roralc Ia ca'c Iuscsesup.s. A fost de aju 'so emotie violent i - curn a fost int i in i rea n'astr i -ca si sc nir ' ie. Larv 'cnce R'bcrt poseda qi cu'rqt i r r {emcdicale. I l examinX.. . ( lonstatz-rdccesul.- Nu-l mai poatc ajut i r r inreni gi ni ' r ic ! sx i 'c i . -gcnr !

Trebuia s5,vcnirn grab'ic in ajutorul lui M,r:ancl giFle'r:icson. Mai mult. L'rvr-ence intuise bi'e ci maiexista qi o al tx cale deci t aceeape care vcniscrr noi .Mai direct l . Mai scur. t i .- l{e vei duce pe dru*rul pe care au ruat-o cur}r-plicii dumiJale ! i i repet[ femeii por.unca.Irerrrei. se supuse.A d.ua oa'x. DcEi n* o amenin-fmsccu arma, era inci"cdi'{atr cx Larvrence Robei.t arfi supri'rat-o fir i pregct ra cca mai mici impotri ' ircsan incercarc de rnisluire a r:ealit i t i i .

l ' cite'a rninute, p'intr-o poteci ugor dc trccut, ccluneca chiar pe lingi marginea pxduricei, ajurscr.i.rrr.A'r in{eles numaidecit ci ne afl im inaintea "unei tlcs_fiquri l- i de for{e, cxrora l\4,r 'a'd gi Henricson puteatr50


52/66

cLrg.reqs[ le fac6 fa{i . I ixplozi i le grenadelor, are.i l in fericire,nu nimeriser[ inta, i obl igaserisi abair-rkrneze na din sini i lc noastre n miini le celor trci:rtacan[i.Sania cealalt[ le qevea drept pavdz6,.impo-r:'iva nrpuqciturilor epetate.in vasta ticere albd, impuqciturile aveatl o rezo-nanfi ciudati. schelil i itul ciinilor {inufi in friu sunf,insl Ei mai ciudat. Aproape lugubru. Venea parci dcpc alt tirim. Iar descirclri le armelor,de-o parte Ei dealta, transformaseri oapteapolarl intr-un straniu ir-:uamentcu stele multicolore,a clror respirafieduracioaro clip[, Intre timp, in aceasti neagteptaticioc-1iLe, lrx si observim, emeia reugis[ se refugiezeacornplicii i._La naiba ! guieri incir,rdat anadianul.Duci-se !Paraluera gata si porneascidup[ ea,dar Lawrenceil tr-arseepede napoi. Prezen\anoastri schimbase a-i'ecurr situafia luptei. Nu pentru ci acum ne aflamcinci contra patru (femeia iqi dovedi curind capacita.tca clea conducegi a lupta alituri de ceilalfi ,treiban-clit i), ci pentru ci noi trei - Lawrence,Paralu qi ctlmine - nu avusesem rilejul s[ ne descircXm rmele,pe cind adversarii nogtri iEi epuizaserl aproape toaternuniliile. Aici, in mijlocul complicilor, sii, H6ltne,femeia care ne cflliuzise supusl qi ticuti, redeveniseecccagi e care o cunoscusemn cabani. Intr-o fiEie deIumini o surprinsesem u acelaqizirnbetcuceritor, *-birtati oarecumde ineditul situafiei, acfionind fulge-litor, poruncind celor trci bXrbali care ii indeplineaufar-ir irtir:ecomenzile. ,5I,


53/66

_- Repede...n sanie i i auzir i .mglasul.F'l 'aacelagiglas,pe care-l rnai auzisemcindva.

Pirea intruparea cine gtie cxrui duh rdzvrxtit al aces-tor imensiti{i albe,pustii, nghe{ate.Nu ne riminea altcevade ficut decit si-i urmdrirn.

zborul minfii. Parci pluteam creasupra dpezirornfi-nite. Proiectoarelenoastre puternicedesficeau pirti iIargi de lurnini. Inaintea noastri, sania condusi deH6ltne apirea ca o niluci rit icitoare. Goana se in-teli. Ne despirfeauac,m numai vreo sutX de metri.- Mai repedenu se poate, paralu ? intrebi Larv-renceRobert. e- Ba da ! Se poate r.ispunse schimosul.$i, in adevir, sim{eamcum timpul, spa{iulseconto_pesc ntr-o alunecaredin ce in ce mai ame{itoare.Ne

52


54/66

-. i ;rui; iam vcr-tiginos.Acurn vedeam bine chipurile lor::' ispatc. Vedearn siiueta dreapti a femeii care lovea- i i i r i i s i lbat ic, ncbunegte.- Mai rcpede, P;u'alu !

) i d in nou distan{a sc-mpufinl . Flenr icson gi pre-. i t i 1>uyca. ru si ocheascX, ar fu opr i t de canadian..- Nu ! T'rebuie si-i prindem ! S; afllm uude-s,LDaratele lvlai repede, Paralu ! S; le iegim in fa{d.

l i i c l in nou distan(ase-rnpu{ini .I)ar pe ncaqteptate sauia din fa{a noastr5 o coti la- i reapta-gi dispiru ! Se topi pur gi s implu in neantul,, i i ,r. \uzil im citeva strigite clisperate- Nu ! Nu ! Ce faci , H6ltne ?

Ai..ni totul se cufundi intr-o nefireasc[ ticere.Cji ini i nogtri, care urrn;ttr orbegtesania dinainte, erau

.: i ta s i porneasci ie aceast i c l i rec{ ie.Nurnai iscusin{a-i i Par:alu izbuti si-i opreasci la vreme. Coborirltn.i a


55/66

- Ce si facem la cabanX intrebi l-Ienricsorr.- Sn c5utinr banda dc magnetofonde carc lle_apomenitJohn Franklin.In pu(ine cuvinte e-am povcsti t ui qi rui-Gastonr"Iorand intimplirile de la caba'i. Larvrence Rober.tsc nsuflefi.- Da, si plecim numaidecitA'r ajuns. Am ingropat n pimintul rece, are, as_p'u, i'ghefat, trupul neinsufle{it al lui John Franklin.Am ciutat bandade magnetofon.Am gisit-o. In celece urmea d arn ranscris,cuvint ctr cuvint, miqcitoareaspovedaniea indrizne{ului explorator. Iat-o :,,trLd nurnesc John- Franhlin fi stnt tn airstd de99 de ard, Pare ciudat, dar acesta-i ad.eadrul sint

descoperitun munte, care pdrea a fi de aur. Reirfiorsecasd, ern reuSi,tsd, conaing un grup d,e financiarisd nzd suslind,bdnestepentrzt a ltorni tntr-.o nottd ex-peclitrie.Din piicate,bulgdrele de mineren,ad,usde ninese douedi a, nu aaea rici, urz firicel d.e aur. Aceastd

nevoie de-o afacere irnportarrtd, care sd-i-scoatd dinan.tunite tncu,rcdturi bdnesti. Astfet fu conitituitd .ro-'54


56/66

t ielutca,,Nordattr" petttrtt exploatareazdcfrmintclorrtttriIcre d,escoperite, hifttrile, cle nine. Trtfuia .lriponr.asc ntr-o noud, amplil expediSie,alcdtuitit din'nunteroSi, ameni, printre care Si,doi sltecialisti nti-nt'rulogi.Conducdtoru,Iexpediliei am fost, fireste, eu. trIi serldcluse,nsd, n ajutor de nddejde aI financiarilor, Je-nifer. Aceastd, doua expeditrien-a aau,t oc ! In largttlapelor nesfirSite Jenifer imi, pu;e alternativa :, ori sd,fiu ttcis pe loc Si zui,rlit tn aaluri, ori, sd primesc o.;tmtd, arecarede bani, Si, d, enunl nu numai la expe-rlisie, dar Si la identitatea tnea. AceeaSi, lternativit, afost ltusd Si specialistilor. Ei n-au acceptat oferta dee rcnu,nfa a cercetdri Si au, fost sftrtecal'i de rechini.Int ant, trimit banii. O sum,d,nodestd,cu care-?nipu'tcant, ncro\i o exi,stenld ntr-unul din statele AmericiiLatine. Bineinlelessubztnnrlme fals,LazarosUiila. CitpriaeSteceilalli oameni, erata togi,An ilujba fhtancia-rilor. UnuI, si'u,nul, alegi de Jenifer dintre cele mairlezolanteelefr,erlteale sfeciei umane. Am trdit multdarcnte tn Brazilia ca ltlantator'de cafea. Lazaros aiilacra. ltn om respectat,care, muncind organi,zat, eu,Si.resd stringd ceaa auere. lmbdtrini,sem. N-avemn fami-Iie. Oameni ca mine tsi, ,ntertfriazdcu greu utz nucleu,fumiliar di,n,care sd nu mai,'poatd evada. aisul tinc'relii rnele, departe de-a fi. tndbusit, stins, d'im|otriad,rleueniseatludtaie, Ah ! Blestenza{ii...sosesc Trelntiesit opresc inregistrerea. Nuntai' de'aS patea s-o con't imri. , . ,"

cc


57/66

In ade'ir, urrnari citeva sunete specifice unei brusceintrq.upe: ' i a inrpr imi ' i i . Apoi spoveda' ia a cont inuat :,.Ant plec'at intpreund ctt,un tindr, pedras _ ce,.e_nriairytu irt traburile planta{iei - din nou, in lirtutarilealbc dupd care tfujca ntflctul ?neu,,pedrrs sc tloz,t:diutt ottt dinamic, bi,ntuit tnsd de d.iaaolul uurztlui. Iiy.cnt,ltrca bdtrin sprc a fioni de untrl sirtgu.r cltiar ,ri ztn-cleua nuilt. rnai aproape, ctr attt mui murt in acele linu-htti, u,nclemoortea pindcstc lrr, fietare !ta.s. Uoianz rutnumai sd-mi desduir,sescharta - afla.sem clin -:iarecti dupd, ciudata di.rparilie a expedil.ici Frsnhlin mtitealtclc ti urmard, si, fiird intloialrt, atr i,tourtit lfirfie;vcclenle - dar Iineam iltde:oscbi sd rcvtirJ o niictinsezare de esclfimosi-caribu, dc cara rnd. regosenr citanz trd.it printre ei. orpingelih, un adoletstutt aioi, ntiiirtsolise adesea tn drumurile , ht citutdr-ilentt,lc. sosit ittnorcl, l-emt. tntilnit fe nea,sleptate pe Jtnifer. iirusclirnbat, incd,nrn{ise isi ldsase barbd. se .stubili.rt,air:icu unti l din fi i , IIarry, ,ri ctt salia acc,stttict,{r1llne,.Lacuict, de nutltci ui'enrc caae mqi la .sucrcle GollutIludson ,si se indeletniccatt at achi:ii|irnrart,o ltltbutri-lor aindute de esclintosi. In realitatc, urnttrauu sd des-copere mmilele cle aur. Muntele ntau dc aur ! Erauposcda{i de acelasi diaaol care-l ,slicltiuisepe-pcdrossii rnd tnsoleascit tn furd, Refede s-a t'd,cut tirgultntre ei. Iar eu trebuia sd Ie seraesc drcpt niijloc sltren-si atingc scopul. zadarnic ant htcercat sd-i iro,e-dinlez cd nu-i aorba de aur. j,{u voia, sti creadd. Atttnceput sd ntd atnenh(e, sd ntd cltinuioscti. rIi-au ccrut

sit recortslitui harta, pe carc sd, insemncz clrurnul ,rf'56


58/66

'pu,nctulunclc se af d mtuilcle rle attr. Am recon.;til.ttit'tt,utt l , c:i,t nti-au. ingdtldt puterilc. ,4m hu:rct'o rttr i i-nrcrtlar. M-au tir it cu ai pretutfudcni. [)ur orgrtnistnul.?ttcu nu. mai rezista ca inainte . Am cdail bolwtu. Lle-it:rea tnti .r lrtbisenult. Zdpada, cu .rlrt i luciri le t' i ar-lritoarc, imi prit' iruia irtgro'-iLoure lurr:r i dc ot' l t i , {tctoate cd purtant och,clori. Ilespiran gr('u. tli,t'a.rn tln-re'r i. n tot trupul. Dat:d ??un?-au lit 'sat sd. tor ,; i ttt-art.ingri j i t, att. I i icut-o ltctttrtt cit (rr,( i i l I rtuloie dt' rtt irtt ' ,I I i l ine dcut: t t isc cr ln i lbunr l , ' i . I "a htt t t i t 'a. r t ' - i t rncini ls-e o/.tn?lritprin radio sa.sirca :xpcdilici ,,Arctit '6'' ttttfost r:uptitt,si lc-o at'r i tt i l t i i i l lrent:: irt. Dupd :udarnitecittt!ilri, Iillint lntiiri sii f urc cele uui lttrfcc{iottrttealtnrate pentru alleircu zdritnt.ititclor de flur ,si,cu oiu-lorul hdrIii ?iN'!, sti It 'sto/ttrc, itt .r/ ir,si/, rttttt lclc dcattr. A4-unzolttts clin rds!;tt!cri. $tiam cii t ' irttt t l isprtri-l i t .: i prc{iattsclar aparatt' . i t ' -tta rdslringe itt ctle din'trrtnir si asuprtt lropulu(it i bi i l l in&\t(t.Cd uttul suu nttrinutl l i r l in. rindurile ci ttor pldli gtcu. )i '-ttttt lost a'sc'ul-lut. Oi:it int! a;cza.rcu caril i tt ca ??cgtt.ttori Jr: blfumri,,tt.tt.;,}atl ' iLsii-rtgt'!c.,unri t tdin(d ct ultti tbtdr e'cchintosSi-att. 'rtrctl,tporalelc. rl lurtci. utrt inccrcat .sii e :i idi ir-t t icr :sci lani i l . i lnt u.srutt .sur l t t , ;e cura-o ( i t tct t i t t t t t r -cctt! i t r le ahrtniniu, Ia ri idi lr ' ina unui crborc piltr ' . i ttl9tt i l ntnpil. ..bir ogti l tt.rsi lrtr" i nnebuni{i t lc ci ' i t f ir i ,in-ert c l t i t t r t i t d lc .s l turt nr l t ' ont ingroput r :ul iu. .c-ant.slntr..\ '"r- 'r i .rr, 'nntn prccinu icrnii prtlttrt: ,si crarn in-riediit(rt l t ' i i nu ttor panti in. ltgtt l .r i i s-o caulc. I$-arnin5r, lat . l r t ls l t rot nirnuidrt ' i i . Din discu( i i la lor Qtnit j ' !nt cit intimpldlor cutia lu.sr,,sele.scolteitd tle un,

J I


59/66

;i fe mine. Dar Hdl\ne s-a opus, Spera ca intr_o zi.sii ttot reconstitui harta 'din m,emor.ie, icttndu-le lorcum s-o alcdtttiasc:d.Aturtci am simurat nebunia, Ant,

tttthtt, dac,d nu, mai. ltot face vreu,n bine populalieicariltu, tte care am iddr:dgit-o negydit'd,e nu,,h,rebuiesd fac totul spre a-i crula r'dul care-o ameninld. Deeceeaam imprimat aceastd, pouedanie,,,DAr...,., ,Cee, papa?".. .Brusci oprir. a inregistriri i... Ticere...Ticere..,Am asctsltatnfiorafi cuvintur precipitat al lui JohnFranklin. Parci fusese aici, in cabanil Ei ne vorbiserepede,goptit, de teami si nu fie surprins. poate ciacel ,,dat" voia si insemne ceva important, curmat

inainte nci de-a fi rostit.Trcerea s-a prelungit intre'59


60/66

noi o bunX bucat) i de vrcmc, dr,rpi ce magnetofontt lincc tascs5- i rcproduc i g lasu l .- Aqirdar, ipoteza mea sc co;r f i rmi, spuse utr-uutirziu f,lr,rrrenceRobcrt..- ( lare ipotezi ? a inirebat Flcnr-icscn.-- Aceea ci a doua cxpccl i [ ic I i rankl in n-a piel i ta ic i , in c ' . rncl i { i imister ioasc,pcniru cI pur gi s inrFlun ic i n -a avut loc .

Anr in 'rervcni t- NLrcunoi4tem ipoteza dunrncavoastr ir ,X in{elcg' ezi t i l : i le de la inceput. . . atuncicerut concnrsul"- Da, da, arn ezitat, orbi, putin cintat, canadianul.

Si iarfui s-a furigat tXcereantre noi. Eram f iecaleapXsa{i e ginduri. Cind vorbegticu intimplXrile vie{iidialogul e mut.Cite clipe de aparenti son"rnolenfX,e evadaredinrealitatea mediatX recurl ? GastonMorand s-a smuisplirnul din acest ulburltor piienjeniq al tXcerii- S; mergem rosti el grav.LarvrenceRobert tresiri. PXrea ci incearci s[ urcede undeva,din subteraneleongiiintei.Dar nu izbutea.- [Jndc si mergem?- Dupd aparate gllsui aproapeaspru Henricsonin locul lui Morand. Tirnpul nu agteaptl !- Sigur, si mergem se trezi de-a bineleadin vi-sare canadianul.Dac[ nu ptttern a facern vreun altbine acestor ninuna{ioamenicaribu,si-mpiedicirn is-careavrcunui riu, exprimi el intr-o versiuneproprie

gindul din urmi al lui John Ii lankl in.

! Dar acul l rcind v-:tnr

'5e


61/66

i i r t r -o i l intui ' i c le nr inut rcdcveni ornul de rnai ina-intc. I ) ie lu i cr ; .nr: . r r ;dari to i i c inci pornir i rn dr ip i apa-rate. i, ir o suti de rrletl ' i de cabani, spre sud, se*ngirau\/i 'co clurrzlzcr-ie pirri pit ici. Sub care din ei se aflaexcar, : i t i i tpoi i lcni t i in spovedania ui Frankl in ?A-r-rccputo munc5 aprigi . Ne-am impir f i t in d.ouiI lui)e.gi am incepi.rtsi slpirn in zlpzrda nghe{ati. Tir-nicozrpelespirgeau crusta care se dcsf5cca in zeci gizcci dc bucItr i mai mari , rnai rnir : i .Lucram in grupi . cuI)aralu. Sub pr imul pin n-arn gXsit . Sub al doi lca, alt rc i l ca to t aqa.I Ie i , voi a{ i dat peste I ' reo excava{ie? l-am in-trc l iat pc [Ienr icson.

inci nu ! suni rXspunsul.A.r c 'nt inuat si muncim in t icere. Pr i ' bufni t r . r r i levintului , pr in lovi tur i le de t i rn icop Si de sapi se auzeadoirr rlsuflarca noastrX obositi. Lawrence Robcrtschinrl;a cind qi cind pe cite unul din noi qi anevoiedirica airoi sapa din rninX. Rind pe rind, am sXpat lar i rd ic ina cclor douizeci de pini . Nirnic ! Nici urmi deercavaf ie bol t i t i , amenajat i special pentru a ocrot iaparatelc.Un fel de rninie surdi urca in noi.- S; fi nruncit oat'e zadarnic ? intrebi Henricson.- A$r, re pare. Bitrinul s-a-ngelat, f ir. i indoiali,n iorrnS, iMorand.- Nu cred ! am rispuns cu vehemen{X.Nu i;t iu de ce am sim{it nevoia si-l ap[r pe JohnFrankl in. Iar Lawrence Robert mi susf inu- Nici eu nu cred ci bi t r inul s-a-ngelatAtunci Paralu, c iruia canadianul i i t raduscsespo-

I1III.1III

I--itI. tII.I

60


62/66

vedania bitr irrului explorator,ne arLt i la o distantlrle citeva zeci de nrctri un pin singuratic.Acoperit,covirqitde zipadi, treceacu totul neobservat.Arn reinceputmuncanoastri asprl cu gi mai multidirzenie.Bitr inul nu se-n$elaseSub ridicini se arcuiao bolt l bine cl5dit5,de micidirrrensiune,ocmai atita cit si-ncapi doui cutii delcnrn. Iar in cutii, imbricate in blinuri spre a l 'i cru-

{atc de ger gi eventuale ovituri, aparatele noastrelntimplarea ficuse ca atit cutia cu h'arta ui F-ranklin,cit qi aparatelesi fie ascunse ub cite un arbore sin-guratic.. .Ciuditreni i le vie{ i i !Ne-am intors in a$ezarea aribu. Ne-am oprit 1aigluul lui Orpingelik qi i-am ariltat aparatele.Bltrinul

eschimos -nceput-si remurede emo{ie.Chipul cu zecide cute pirea un soare stins, ciruia i s-a dXr"uitdinnou vipaia.- $tiam ! $tiam ci Kraslunava gisi obiecteleA venit gi Tukutu. Stringea aparatele a piept, leimbri{iga ca pe niqte fXpturi vii. Da, ele ii vor aduceinapoi pe Terignak !Adunarea, convocatX vard ntirziere de Orpingelik,hot i r i :

.,Terignakva putea si vic{uiasci rnai depar"ten co-nrunitateacaribu Terignak n-are nici o vini. Terig-nak n-a ci icat nici una din legi le comunitX{i i . erig-nak n-a furat ! Fiecareom caribu si. aduci Lrncit cle

6I


63/66

nr ic a jutor pent ru regis i rcacclu i os ind i ts i a lungat . . .Trebuiesi se porncascirc indati . Terignakn-arre icio v in i . Nic i una "S-au ormatechipe. ' por-nit esteme'sit i l i le albe,brumatede noapteapolarx, ' ciutarea acclui I ' l iciupe care-l indrigise'r atit de mult. pini clepar-re,prenemirginirea zd.rilor,au sigetat refrectoare uter-nice.Priviri le au cercetat retutindcni.Am plecat cu grupul alcituit crin Tukutu, Gioritti,Paralu, Lawrence Robert. Tukutu li Giolitt i f icuscr.rneobosite nvestigafii.Au dat peste unele urme. '/,e-pada era riscoliti de labe. ptrteau fi ale lui sa'ii


64/66

pe Terignak si nu gregeascx, i nu stirneasci,mi'iaIui Sila ! ApXri-I, Savik !ciinele ascultacu urechile ciulite. privirile lui calde,luminoase,scincetulslab ii erau rlspunsul. in{elegea.- Savik simteca un ogl...Dezlegat,a fiqnit ca o impugcituri gi s-a topit cit aiclipi in albul nesfirgital depirtirilor.Tukutu ryiGiolitti au dat peste zilpaaa riscoliti dcIabe. se vedeabine tiparul lor. Puteau fi ale lui savik.N-au fost !Lupi innebunifi de foame cutreierau ntinderile, ris-coleau zdpada,ciutau pradi. o simleaupoate n apro-.piere... Terignak ? Savik ? Cine gtie?t!Peste imensitifile albe, brumate de beznd, au si-gftat reflectoareputernice. Pini departe, spre nemir--ginireb zdrilor.,. Privirile au cercetatpretutindeni.Terignak, savik n-au fost gisifi ! poate alti dati...Poate 'mai tirziu, in scurtul triumf al primiver.ii...Alb... Alb... Cit _poate uprinde privirea. O imensisahari de nea, sub care clocotescgheizere... n carcinghea{I gheizere...ora tainici a bezneipolare se apropie de sfirqit,..Mari presim{iri plutesc peste cristalele de zdpadd...Aerul geme... resare...LawrenceRobert mi-a citit ultimul lui poem ,,Ni-ciodati". . .,,Oamenii, riundepe pimint,Oricinear fi,.. sint de neinlocuit

63


65/66

Fiecareom,Fiecaresuflet de omAre sunetr,rlui propriu,Fiecareom e un cintec,..Pierind, n-ai si-l mai auzi niciodati !Niciodati..."Orp tainici a beznei polare se apropie de sfirqit...In curind va izbucni biruitoarea umini boreali.Voi mli auzi oare vreodati sunetul acela minunat,

cald, catifelat, care este sufletul lui Terignak ?.Post-scriptum ln primivari am plecat fin canto-namentul ,,Arcticei". Curind Henricson mi-a trimiso fotografie : Tukutu gi Terignak igi serbau cisitoria.


66/66

-.i. ! . '. : . .

*)

58 - stefan tita - gheizerul inghetat - 1

Documents