Academia Romana de Rugby Cursant: Cernat Dragos BogdanData:18.03.2014

Lucrare

Tema: De-al lungul timpului Rugby-ul romnesc a pierdut teren n faa altor sporturi, n coala romneasc fiind aproape inexistent.Ca orice sport, totul ncepe de la vrste fragezi, vrste de la care copii se pot familiariza i ndrgi sportul cu mingea oval.Cum dezvoltm practicarea rugby-ului n mediul colar i cum putem face tranziia non contact-contact?Putei prezenta diferitele forme de practicare a rugby-ului n coal i caracteristicile acestor forme?

Multumiri:

Domnului Cernat Viorel, tata si fost jucator la Rulmentul Birlad primul om ce mi-a dezvaluit tainele acestui minunat sport;

Domnului Popa Ciprian, Director de Dezvoltare Moldova Nord si tuturor antrenorilor care m-au luat in sanul familiei rugbystice la C.S.S Birlad;

Tuturor colegilor de Academie si juniorilor U17 participanti la ea, pentru 6 luni de emotii, provocari si reusite;

Domnului Daniel Mitrea care m-a ghidat,instruit spre o noua viziune a Rugby-ului Romanesc

CUPRINS:

1. Istoric pag. 52. Motivatia alegerii temei pag.83. Familiarizare cu Jocul de Rugby prin Jocuri de Miscare pag.104. Initierea si tranzitia in jocul de Rugby. Forme de practicarea rugby-ului n coal pag.21 6.Concluzii pag.44 7.Bibliografie pag.45

CAPITOLUL 1ISTORICNasterea rugby-ului s-a intamplat in 1823 pe terenul de sport din oraselul Rugby din Anglia. Un elev William Ellis juca fotbal; exasperat ca nu putea sa inscrie in poarta a luat balonul la subsuoara si a fugit pina in poarta adversa, marcand. Initiativa lui Ellis a placut, fiind la originea unui nou joc numit rugby, in amintirea localitatii unde s-a zamislit. In Anglia, apar primele echipe de rugby si regulamentul de joc. Regulile de joc, care afirmau specificitatea jocului de rugby au fost codificate pentru prima data in anul 1846, de catre elevi studentii de la Cambridge.In anul 1871, pentru a se distinge definitiv de fotbal, se naste federatia nationala. .In acest an la Edinburgh, are loc si prima intilnire internationala, disputata intre Scotia si AngIia, meci incheiat cu victoria gazdelor, cu scorul de 4-1. Incetul cu incetul, rugby-ul castiga toate paturile sociale si este jucat in mai multe tari din Europa.In Romania, aparitia noului sport, rugby, este realizatade cativa tineri care studiasera in Anglia si Franta. In anul 1913, la Bucuresti au fost organizate cateva meciuri demonstrativede rugby, iar in anul 1914 s-a constituit comisia de fotbal rugby devenita in 1931 Federatia Romana de Rugby.In anul 1914, in Bucuresti apar primele trei echipede rugby inscrise in campionat:TENIS CLUB, SPORTING CLUB si RUGBY CLUB.

In anul 1919 la Paris, Romania a jucat doua meciuri test cu Franta si SUA.Ambele meciuri au fost pierdute 48-5 ; 21-0.Primul meci al nationalei romane de rugby pe taram bucurestean a avut loc la 8 aprilie 1923 cu echipa Gesellschaft Heldelber, scorul fiind de 9-3 pentru oaspeti. In anul 1924, in cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris, Romania-Franta 3-61, Romania-SUA 0-37.In anul 1926 o selectionata a armatei franceze a acceptat sa vina in Romania pentru cateva meciuri demonstrative de rugby. Echipa Romaniei a fost invinsa 3-35 ; 6-42. Arbitrul francez Brutus, a mai ramas in Bucuresti, cateva saptamani tinand cursuri despre jocul de rugby si arbitraj, pentru 250 de sportivi.In anul 1938 Bucurestiul a gazduit Campionatul European de Rugby, un eveniment de mare importanta pentru acele vremuri; Romania-Franta 8-11, Romania-Germania 3-8.Incepand cu anul 1950, rugby-ul romanesc se dezvolta exploziv, fiind infintate numeroase echipe.

In 1957, dupa o intrerupere de 19 ani, Romania intalneste Franta pe Lia Manoliu (Fosta 23 August) si pierde la limita cu 15-18.Primele contacte cu echipele englezesti, incep din anul 1955 cand o selectionata a Bucurestiului intreprinde un turneu in Marea Britanie, unde vor obtine rezultate remarcabile.Si iata ca aparitia unei tinere generatii, dornica de afirmare si performanta va face ca in anul 1960 pe acelasi stadion Lia Manoliu, sa obtinem prima victorie in fata Frantei 11-5.Urmeaza o perioada, 1960 - 1963, cand echipa nationala obtine cele mai bune rezultate, castigand 16 meciuri, din care 2 asupra Frantei si unul in fata Italiei, iar alte doua partide le termina la egalitate in deplasarile din Franta.Primul trofeu continental il obtinem cu echipa Grivita, in 1964, cucerind Cupa Campionilor Europeni editia 2-a, invingand in finala echipa franceza Mont de Marsan cu 10 0, la Bucuresti.

In 1967 este randul echipei Dinamo sa castige Cupa Campionilor Europeni editia 3-a, depasind in finala tot o echipa franceza, Agen, cu scorul de 180, la Bucuresti pe Stadionul Dinamo.

Alt trofeu european, de data aceasta Cupa Natiunilor F.I.R.A.editia 3-a, este cucerit de echipa nationala a Romaniei in 1968 la Bucuresti pe Stadionul 23 August, repurtand o noua victorie asupra Frantei cu scorul de 15 14 !, toate punctele fiind inscrise de Valeriu Irimescu ! Urmeaza inca 4 Cupe F.I.R.A, dobandite de Romania in 1975, 1977, 1981 si 1983 ! Mai sunt de evidentiat turneele efectuate de echipa Romaniei in: Marea Britanie 1972 si 1978 ; Argentina 1973; Noua Zeelanda 1975; Tara Galilor 1979; Irlanda 1980; Scotia 1981, etc. In 1981 ne viziteaza tara pentru prima data, echipa Noii Zeelande, in fata careia am cedat foarte greu cu 614, dupa ce ni s-a anulat un eseu perfect valabil de catre arbitrul galez Allen Hossie, la Bucuresti pe Stadionul 23 August. in fata a circa 15.000 de spectatori ! Consemnez si cateva rezultate de exceptie: 1983la Bucuresti, Romania invingea Tara Galilor cu246 si 159 la Cardiff pe Arms Park in 1988 si tot in acelasi an castigam la Milano meciul cu Italia 12-3.In 1984 la Bucuresti repurtam victorie asupra Scotiei cu 2822siin 1991 cu 1812!. Tot la Bucuresti in 1993, invingem Irlanda cu scorul de 253! Este de semnalat prima victorie a Romaniei asupra Frantei in deplasare la Auch: 126!. De remarcat este si faptul ca Romania s-a calificat la toate turneele finale ale Cupei Mondiale: 1987, 1991, 1995, 1999, 2003, 2007 si 2011. O performanta pe plan european este si cucerirea Cupei Europene a Natiunilor, in 2000, 2002, 2003 si 2006. O recunoastere a valorii ridicate a jucatorilor romani, a fost evidentiata cu ocazia jubileului de 100 de ani de la infiintarea Uniunii Galeze de Rugby, in 1980 la Cardiff pe Arms Park, unde a avut loc meciul: Tara Galilor Selectionata Internationala, unde au fost invitati sa joace si 4 jucatori romani : Gheorghe Dumitru, care a fost si capitan de echipa, Florica Murariu si Ion Constantin, care a marcat 17 puncte din 25 ale selectionatei. Scor: 3225 pentru Tara Galilor.Iar 1990 la Londra pe Stadionul Twickenham, intr-un meci in memoria rugbystilor romani morti la revolutia din 1989, o selectionata a Marii Britanii cu jucatori din Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda, a intalnit selectionata europei cu jucatori din Franta si 4 jucatori romani : Sandu Ciorascu, Marcel Toader, Nicolae Fulina si Haralambie Dumitras. Un alt eveniment de o asemenea importanta s-a petrecut in 1995, cand o selectionata Barberians cuprindea si pe jucatorul roman Catalin Draguceanu in meciul cu Australia.

Capitolul IIMotivatia alegerii temeiAvand in vedere faptul ca rugby-ul a evoluat enorm pe plan mondial si ca este unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive ca arie si popularitate, doresc sa aduc o mica contributie la dezvoltarea acestuia atat pe plan local cat si national. Alegerea temei nu este accidentala, ea fiind in stransa legatura cu profesia mea de cadru didactic si antrenor copii-juniori.Tinand seama de aceste realitati, precum si de faptul ca personal am o experienta medie in rugbyul romanesc, fiu de rugbyst, fost junior al C.S.S Birlad, mi-am propus prin alegerea temei sa prezint pasii urmati pentru dezvoltarea rugbyului in mediul scolar si introducerea lui ca sport obligatoriu in obtionalul scolar.De asemenea doresc sa mentionez ca, la baza alegerii temei au fost cu siguranta si motive personale ale celui care, cu pasiunea de-o viata pentru sportul cu balonul oval, cu multa dragoste si abnegatie, se ocupa acum in Birlad de atragerea copiilor pentru practicarea in mod organizat a jocului de rugby.Multe din calitatile si obiectivele Educatie Fizice se regasesc si in acest minunat sport . Practicarea sportului reprezinta un act de cultura, deoarece atat cultura cat si educatia activitatilor corporale sunt componente indestructibile ale vietii sociale moderne, ale culturii umane, in general. Educatia fizica si sportul constituie un important fenomen social al lumii moderne.Dorinta de concurs, de intrecere a tuturor celor care participa la diferitele activitati sportive, invingerea spatiului, a timpului, a obstacolelor naturale si artificiale dar si a unui adversar va fi pe deplin satisfacuta prin practicarea jocului de rugby.Sportul cu balonul oval influenteaza pozitiv dezvoltarea armonioasa a corpului contribuind la intarirea sanatatii si la dezvoltarea calitatilor morale si de vointa, obligandu-l pe sportiv la o comportare demna, de sportivitate si de fair-play. De asemenea, studiile internationale psiho-sociale indica rugby-ul pe primul loc ca forma de integrare sociala a individului. In ceea ce priveste activitatea cu copiii, exista de mai multa vreme, peste tot in lume, un interes sporit pentru practicarea sportului de catre copii, de angajare a copiilor in programe recreative, sau in sportul organizat, sau de cuprinderea copiilor in stilul de viata activ al parintilor.In privinta calitatilor de ordin psihic, rugby-ul aduce contributii personalitatii omului. Lupta continua pentru obtinerea victoriei si adjudecarea acesteia solicita o serie de calitati psiho-fizice si comportamentale ale jucatorilor si antrenorilor ca:- stapanirea de sine;- combativitate;- vointa de a invinge;- inventivitate;- creativitate.

Din punct de vedere al unui cadru didactic iubitor de acest sport cu mingea ovala cred dupa parerea mea ca rugbyul poate fi introdus incet dar sigur in orele de educatie fizica , fiind locul primordial unde se poate educa calitati, viza talente si viitori internationali.Daca total incepe de jos multe sunt posible.Bazand-une pe nele priincipii ale educatiei fizice (priincipiul accesibilitatii,sistematizarii si continuitatii) total incepe de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut.In continuarea lucrarii voi incerca sa subliniez diferite forme de practicare a rugbyului in scoala dar si acea tranzitie de la un simplu joc la unul mult mai complex ,acel fiind rugbyul adevarat .

Capitolul IIIFamiliarizare cu Jocul de Rugby prin Jocuri de MiscareO prima etapa..La varsta de 5-6 ani unde copilul este in clasa pregatitoare,copilul i-a legatura cu profesorul de Educatie Fizica si Sport.Dupa cum am spus ca totul incepe de jos aici putem modela gandirea copilului spre rugby.Nu direct!incet prin jocuri de miscare in care se urmareste educarea copiilor in spiritul muncii imbinata cu miscare, pregatire multilaterala ce le cultiva sentimentul respectului fata de colectivitate, comportarea in societate, spirit de echipa cat si formarea si consolidarea unor deprinderi si priceperi motrice dar si dezvoltarea calitatilor motrice de baza: viteza, indemanare, rezistenta si forta.Jocul de miscare Repere conceptualeMotto:Jocul este o actiune sau o activitate efectuata de buna-voie,inauntrul unor anumite limite stabilite , de timp si de spatie, si dupa reguli acceptate de buna voie, dar absolut obligatorii, avand ca scop in sine insasi si fiind insotita de un anumit sentiment de incordare si de bucurie si de ideea ca decat in viata obisnuita(jan Huizinga)

In terminologa Educatiei Fizice si Sportului (1973) jocul este definit ca activitate complexa, predominant motrica si emotionala, desfasurata spontan dupa reguli prestabilite, in scop recreativ, sportiv si, totodata, de adaptare la realitatea sociala M.Epuran (1973) precizeaza faptul ca jocul de miscare reprezinta o forma complexa de miscare, care, datorita caracteristicilor de forma , de continut si de efecte, este folosit inca din cea mai frageda varsta.

Ce este Jocul?In mai multe dictionare lingvistice , cuvintele joc, a se juca prezinta multiple sensuri si anume:-activitate sau actiune exercitata cu precadere la copil;-amuzament;(copii vor sa se distreze inca din copilarie ;un trebuie plictisiti cu reguli stricte);-riscul.Norbert Sillamy, in dictionarul de psihologie (1996, p. 171), defineste jocul astfel:activitate fizica sau mentala fara finalitate utila ,careia i te dedici din simpla placere.Dar jocul este privit de Sillamy un numai ca activitate specifica copilului(pentru copil total este joc ) ci si ca:-Metoda de instruire(in invatamantul prescolar ,primar-joc educativ/didactic);-Mijloc de investigatie.Jocul este o forma de activitate dominanta in copilarie, dar un trebuie sa lipseasca de-a lungul intregii vieti.Este necesara dezvoltarii laturii ludice a personalitatii pentru a putea privi solutii cu fantezie si inventivitate.Sarcinile jocului de miscare:Jocurile de miscare pot contribui la :-formarea si perfectionare deprinderilor motrice de baza,applicative specifice ramurilor sportive;-dezvoltarea calitatilor morice de baza;Principalele sarcini ale jocurilor de miscare in cadrul orei de educatiei fizice a copiilor de varsta scolara sunt:-intarirea starii de sanatate a elevilor si cresterea capacitatii de munca fizica si intelectuala;-stimularea proceselor de crestere si dezvoltare ,asigurarea dezvoltarii fizice armonioase ,mentinerea unei atitudini-dezvoltarea calitatilor motrice de baza precum si cele necesare altor ramuri sportive-initierea in practicarea unor ramuri si probe sportive si stimularea elevilorCiclul primar este acea veriga din educatie fizica si sport unde se pune bazele dezvoltarii psihomotricitatii pentru intreaga actiune educative.In jocul de rugby impactul major asupra copilului este pus si pe activitatile sociale.tot prin joc din inceputul copilariei se pot dezvolta:-legarea de prietenii noi;-spirit de empatie;-fair-play;-incredere in ceilalti si in echipa proprie;-socializare.La orele de educatie Fizica si Sport se pot introduce jocuri de miscare cu obiectiv ascuns fata de copii,jocuri normale adaptate la conditiile de rugby.in continuare vom prezenta cateva jocuri de miscare prin care vom urmari sa atragem copii sa ingrageasca sportul cu mingea ovala:JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CALITILOR MOTRICE

21. NUMERELE ALEARG(joc pentru dezvoltarea vitezei)1__________________________Condiii: sal, teren; ___________________________ numr nelimitat de elevi;

Descriere:1 2 1 2 1 2

Elevii, numerotai cte 2 sunt aezai pe o linie cu faa la profesor. La un semnal ambii execut alergare de vitez pn la un reper dinainte stabilit, apoi continu alergarea numai cei ce poart numrul strigat de profesor, iar ceilali rmn pe loc cteva secunde, dup care la semnalul profesorului alerg i ei ncercnd s-i prind din urm pe ceilali. Cnd reuesc s o fac primesc un punct.Recomandri metodice:Distana de alergare variaz n funcie de nivelul de dezvoltare somato-funcional al elevilor. Poziia de plecare poate fi stnd, eznd ghemuit, ncruciat, culcat dorsal, sprijin culcat facial etc.

_______2.CURSA CU SACI _____(joc pentru dezvoltarea ndemnrii)

________Condiii: _______ sal sau teren numr nelimitat de elevi saci corespunztori pentru numrul de echipeDescriere:Organizarea echipelor se face ca pentru o tafet pe iruri(cu numr egal de membri) n spatele unei linii de plecare. n faa fiecrei echipe se gsete un sac pe care la semnal, primul juctor l trage pn la bru intrnd un pic n el. Dup ce se deplaseaz pn la punctul de ntoarcere i revine la echip, las sacul jos i trece la coada irului. Jocul este repetat cu toi elevii i se termin cnd ultimul juctor a revenit n formaie. Ctig echipa care termin prima.Reguli:Juctorul czut se ridic i continu cursa fr s fie ajutat.Recomandri metodice:Distana dus-ntors s nu depeasc 15-20m.3. APRAI CASA(joc pentru dezvoltarea forei) { }

Condiii: { } sal sau teren numr nelimitat de juctori bastoane corespunztoare numrului de perechi formateDescriere:Se aaz cte doi juctori ntr-un cerc cu diametrul de 2m. Ambii juctori apuc cu minile bastonul de gimnastic. Prin micri de traciune, mpingere, fiecare dintre ei caut s scoat partenerul cu ambele picioare din cerc.Reguli:Nu se admite rsucirea braelor cu bastonul.

Recomandri metodice:Formarea perechilor se face n funcie de sex i posibilitile fizice ale elevilor.

4. CRABII I CREVEII __________________________(joc pentru dezvoltarea vitezei)

Condiii:

sal sau teren numr nelimitat de juctori

Descriere:Dou echipe egale ca numr stau aliniate n fa sau spate n spate la centrul terenului la o distan de 2-3 m.La marginea terenului se traseaz o linie pentru fiecare echip care reprezint locul de scpare.O echip se numete CRABII, cealalt CREVEII.Conductorul jocului strig numele unei echipe. Echipa strigat trebuie s fug spre locul de scpare, fiind urmrit de juctorii celeilalte echipe. Fiecare juctor atins nainte de a fi depit de scpare aduce un punct echipei adverse.Jocul se reia de mai multe ori. Ctig echipa care adun mai multe puncte.Reguli:Juctorii au grij s nu loveasc n timpul alegrii un alt juctor.Recomandri metodice:Distana de alergare variaz n funcie de nivelul de dezvoltare somato-funcional al elevilor.

Jocuri de miscare adaptate:

Capitolul IVInitierea si tranzitia in jocul de Rugby. Forme de practicarea rugby-ului n coal.In incercarea de a ne atrage simpatia tuturor grupurilor de interese implicate in aceasta actiune, am ales sa nu facem diferente intre baieti si fete, formand astfel in cadrul antrenamentelor echipe mixte, atat in timpul exercitiilor cat si in timpul jocului din finalul antrenamentului. Mai ales ca forma de invatare a rugbyului aleasa pentru inceput este rugby-tag, unde nu se face nici o diferenta intre fete si baieti, din contra, echipele recomandate pentru rugby tag, sunt echipe mixte.Spre o varsta mai mare (10-12 ani) deja tinerii sportivi doresc sa fie implicati in actiuni dinamice. Nu doresc sa fie statici,incep sa se obisnuiasca cu jocurile , se plictisesc si de aceea vor sa faca parte din actiune. Ei vor sa aiba balonul in manaei vor sa JOACE. In a doua etapa de introducere a rugbyului fiecare va trebui sa joace un joc NON CONTACT de rugby ca de exemplu RUGBY TAG. Treptat, se va introduce CONTACTUL (cu adversarul si cu solul) prin initierea din MINI RUGBY.Deci avem doua forme de practicare a rugbyului in scoala:-Rugby Tag sau mai nou Srugby(non-contact);-Mini rugby(Contact)Am inceput cu jocuri de miscare, facem o initiere in rugby propriu-zis prin Rugby Tag si asteptam produsul finit al contactului Mini Rugby.Ce este defapt Rugby-ul Tag?La nceput a fost o joac. Un exerciiu de nclzire pentru rugbyti. Englezii l-au botezat "rugby-tag", ntr-o traducere aproximativ rugby-earf. L-au modelat, au stabilit cteva reguli i, de prin anii '80, a nceput s se practice ca un sport de iniiere n coli. A prins repede, a traversat rapid toat Europa de Vest, a fcut furori chiar i n SUA, unde a devenit obligatoriu. Din 2004 a ajuns i n Romnia.

Regulile snt asemntoare rugbyului mare, cu cteva excepii: balonul oval se joac doar cu mna, nu exist contact sau placaje, eseul valoreaz doar un punct.

Sport "olimpic" colarDup un nceput timid, n 2010, rugbyul tag a intrat n programa colar de la noi, ca activitate sportiv alternativ. Sute de coli i de licee din toat ara au aderat la progamul de iniiat de Federaia de rugby i Asociaia Galaxiasport. Acum, rugby-tag face parte din Olimpiada naional a sportului colar. Extist n jur de 400 de profesori care predau acest sport i 5.000 de practicani n coli i licee.nceputuri: Experimentul din 2004Primii care au adus rugby-ul tag n Romnia au fost doi antrenori de copii i juniori de la Grivia, Florian Beliu i Alexandru Marin, n 2004. "Nu mai veneau copii la rugby. Am vzut ce se ntmpl n Anglia, n Frana, i ne-am gndit s facem aducem rugby-tag i la noi. Am experimentat prima dat la coala 182 din Chitila. nceputul a fost greu. La prima ntlnire cu copiii i prinii nu a venit nimeni. Apoi, cei mari au nceput s neleag c e un sport frumos i c nu e deloc periculos", a povestit Beliu.

"Rugby-tag e precursorul celui n 7, care va deveni sport olimpic n 2016. Nu se caut contactul, placajul, ci ocolirea adversarului n vitez, gsirea soluiilor rapide"Daniel Mitrea, antrenor federal

"Acest rubby-tag e un fel de crlig, s atragem copii ctre sportul cu balonul oval. Nu se lovesc, nu se sperie, nu le mai este team i unii pot ajunge rugbyti adevrai"Daniel Mitrea, antrenor federal

"Dei rugby-ul tag nu are dect civa ani la noi, e mbucurtor c la cluburi au nceput s vin tot mai muli copii i am reuit s renfiinm echipele cele mai mici"Alexandru Achim, antrenor "naional" U20 i de alta a oldurilor, snt prinse cu "arici" dou earfe.

REGULAMENTUL JOCULUI DE RUGBY TAG ACTUALIZAT 2014

SRugby-ul este o activitate fizic rapid fr contactat direct cu adversarul, ce se adreseaz att bieilor, ct i fetelor, sau echipelor mixte. Fiind o combinaie ntre distracie i energia dat de micare, Srugbyul este acum versiunea oficiala a rugbyului pentru grupele de colari.Posesia balonului, care este foarte schmibtoare, duce la schimbarea rapid de la atac la aprare i face ca acest sport s cultive i s dezvolte practicanilor o serie ntreag de nsuiri motrice. Cooperarea, intregrarea i determinarea, alturi de o responsabilitate colectiv i individual, sunt elementele cheie n jocul de Srugby.

CE ESTE CUREAUA TAG?Este cureaua purtat n jurul taliei de care sunt ataate dou earfe din materiale viu colorat prinse de curea prin sistemul ARICI. Earfele (TAGURILE) sunt prinse ntr-o parte i n alta (pe olduri). Cureaua cu cele dou earfe (TAGURI) se port peste tricou, care trebuie s fie bgat n ort sau n pantalon. Echipele se deosebesc dup culoarea TAGURILOR/TRICOURILOR.NUMR DE JUCTORIJocul de Rugby-Tag este jucat de dou echipe cu numr egal de juctori. Pentru meciurile oficiale, o echip nu trebuie s aib n suprafaa de joc mai mult de 7 juctori, cel puin 6 juctori, iar pentru meciurile oficiale in sala, o echip nu trebuie s aib n suprafaa de joc mai mult de 6 juctori, cel puin 5 juctori, iar pentru antrenamente, o echip nu trebuie s aib n suprafaa de joc mai mult de 6 juctori, cel puin 4 juctori. La meciurile oficiale, o echip, la nceputul jocului, cuprinde 7 juctori, la care se adaug juctorii de rezerv 5 pentru nlocuiri i/sau substituiri echipele pot avea un numr total de 12 jucatorii, dintre care 5/6 rezerve ce pot fi folosite tot timpul. Jucatorii vor juca la urmatoarele categorii:Clasele I-IV; Clasele V-VIII (cu mentiunea ca se va tine cont si de varsta normala clasei respective); Clasele IX XII (cu mentiunea ca in echipa de pe teren, indiferent de categorie, sa fie inclusa minim o fata). Schimbrile pot fi fcute doar cnd balonul este nejucabil (cand se afla in mana arbitrului) sau la pauz cu permisiunea arbitrului.DURATA JOCULUIDou reprize a cte 7 min.(finalele10 min.), cu pauz de 2-3 min.DIMENSIUNILE TERENULUI - In exterior:Lungimea 50 m., limea 30 m. pentru antrenament i distracie, dimensiunile terenului pot varia, dar cu condiia de a avea destul spaiu pentru alergare.In interior: In functie de sala se vor folosi marcajele terenurilor de volei si handbal acolo unde ele exista, sau se vor folosi conuri, cu mentiunea ca nu se poate juca un meci oficial pe un teren in o echip nu poate s cuprind mai puin de 5 juctori.ROLUL ANTRENORULUIn timpul meciului, antrenorii (cte unul pentru fiecare echip), pot da indicaii stnd n spatele sau pe lateralele terenului. Antrenorii trebuie s ncurajeze purttorul de balon , care poate controla balonul cu o mana sau cu ambele mini s paseze coechipierului de echipa nainte sau dupa ce de a fost smuls tagul, cu mentiunea ca pasa va fi oferita dupa smulgerea tagului intr-un interval de 2 secunde. n pauz, el trebuie s ncurajeze i s dea indicaii juctorilor.ROLUL ARBITRULUIRolul arbitrului de Srugby este acela de educator al tinerilor sportrivi.Acesta trebuie sa cunoasca bine regulamentul de srugby, iar pentru a arbitra la fazele finale trebuie sa fi arbitrat inainte cel putin doua turnee de sector. Arbitrul poate arta cartonase galbene sau rosii, dar niciodata pe suprafaa de joc, o echip, nu trebuie sa cuprind mai puin de 5 juctori (cand sunt 6 pe teren) sau mai putin de 4 jucatori (cand sunt 5 pe teren). In cazul cartonasului galben, jucatorul este substituit cu o rezerva si poate intra peste 2 minute. In cazul cartonasului rosu, jucatorul poate fi oprit sa joace, un meci sau tot turneul ( in functie de gravitatea infractiuni), iar echipa va cuprinde 5 juctori, in acel meci. In cazul putin probabil, al unui al doilea cartonas rosu, echipa va putea introduce un alt jucator de pe banca (se aplica regula cartonasului galben), pentru ca numarul jucatorilor sa ramana 6X5.

Arbitrul incepe meciul cu o pas liber catre echipa care a castigat la tragerea la sorti-balonul. Pasa libera este folosit la nceputul meciului, dup pauz i dup fiecare ncercare marcat de catre o echipa si pleaca din mana arbitrului. Ea mai poate fi efectuat i de la marginea terenului (tua) atunci cnd balonul prsete terenul, tot de catre arbitru. Arbitrul are obligatia de a controla tagurile inainte de inceperea partidei si de a controla legitimatiile de SRugby (daca acestea exista). Daca in timpul meciului un jucator pune piedica sau da peste mana jucatorului care vrea sa smulga tagul, primeste la prima abatere atenionare. La a doua abatere de acest arbitrul arat cartonas galben. Jucatorul poate sa faca pirueta in timpul meciului, acest procedeu fiind folosit des in jocul actual de rugby.PAS LIBERPas liber, de la centrul terenului, este folosit la nceputul meciului, dup pauz i dup fiecare ncercare marcat de catre arbitru. Ea mai poate fi efectuat i de la marginea terenului (tua) atunci cnd balonul prsete terenul, tot de catre arbitru. n caz de o neregularitate n terenul de int sau n cel 5 m. de la terenul de int, lovitur liber/lovitur de pedeaps se acord celeilalte echipe la o distanta nu mai mica de 5 m. de terenul de int. La o pas liber, arbitrul trebuie sa incerce sa paseze tuturor jucatorilor, pentru a evita situatii in care anumiti jucatorii nu ating balonul pe parcursul unei reprize. Din motive de siguran, cel care a primit balonul, trebuie s aib o distan de aproximativ 2 m. fa de arbitrul care lanseaz jocul, continund s alerge i s paseze mai departe. La loviturile libere/loviturile de pedeaps, adversarii trebuie s stea la 5 m. n spate fa de locul unde a fost dictat lovitura. Ei nu se pot deplasa ctre adversari pn cnd mingea pasata de arbitru nu ajunge in bratele unui jucator. Tinand cont de faptul ca actualul regulament se adreseaza si claselor III-IV, este important ca balonul sa plece din mana arbitrului, acesta avand timp sa observe daca jucatorii au tagurii, daca sunt asezate regulamentar, sa permita anumite schimbari, dar mai ales poate pasa tuturor jucatorilor asigurand astfel participarea intregii echipe la joc.NCERCAREA SAU ESEULScopul jocului este nscrierea a ct mai multor ncercri prin culcarea balonului n terenul de int, nscriind astfel 5 puncte, dar pentru a simplifica lucrurile, putem s socotim ncercarea 1 punct. Cnd jocul se desfoar pe suprafee tari (beton) sau terenul de int este ngust, eseul (ncercarea) nseamn doar trecerea juctorului (cu balonul ntr-o mana sau in ambele mini ) dincolo de linia din terenul de int, fr s-l pun jos. Acest lucru se intampla din motive de siguran, juctorul purttor de balon, care reuete ncercarea, este protejat de anumiti jucatorii care din dorinta de a impiedica eseul (ncercarea) se arunca cu picioarele sau corpul inainte.RUGBY-TAG (SRUGBY) SE JOAC NUMAI N PICIOARE jucatorul NU are voie sa se arunce dupa balonul cazut la sol. Incercarea este acordat dupa ce purtatorul/purtatoarea de balon a trecut dincolo de linia terenului de tinta. Dac balonul este scpat nainte de terenul de int si intra in terenul de tinta si este culcat sau luat in brate de cel care l-a scapat sau de un coechipier, se acord lovitur liber celeilalte echipe. Incercarea nu este acordat.PASAREA BALONULUIBalonul poate fi pasat spre axele laterale i napoi prin aer, nu nmnat unui juctor (anu fi pus n braele altui juctor). Pas n spate - legal Pasa la nivel - legal Pasa nainte ilegalDac mingea este pasat sau scpat nainte (nainte nsemnnd deplasarea balonului spre linia de int a adversarului) ctre alt juctor, atunci se acord o lovitur liber mpotriva echipei care a pasat sau a scpat balonul nainte.Dac mingea este smuls din braele purttorului de balon care atac, se dicteaz o lovitur de pedeaps pentru echipa care atac. Lovitura de pedeapsa se execut din mana arbitrului.TAG (centura)Tag este atunci cnd una dintre cele dou earfe ataate de centur juctorului cu balon, este smuls (luat). Numai juctorul cu balonul trebuie atins (tag). Juctorul cu balonul poate alerga schimbnd adversarii, dar nu poate s i foloseasc minile pentru a-i apra earfa (tag-ul). In acest caz arbitrul acorda lovitur de pedeaps. Balonul nu poate fi smuls sau luat din minile juctorului care atac (In acest caz arbitrul acorda lovitur de pedeaps).Juctorii trebuie s aib tot timpul meciului, ambele earfe ataate. Aceste esarfe vor fi controlate la inceputul meciului daca au dimensiunea corespunzatoare. Daca pe parcursul competitiei se constata deteriorarea voita, schimbarea lor, micsorarea dimensiunilor sau alte modificari, se vor da sanctiunii care pleaca de la pierderea unui meci pana la excluderea din competitie. Dac unui juctor i lipsete o earf sau amndou, acesta este juctor afara din joc, el neputnd s participe la joc pn nu i ataeaz earfa sau earfele. Dac unui juctor i se smulge esarfa fr a avea balonul, se acord lovitur de pedeaps mpotriva celui care face infraciunea. Arbitrul poate lsa avantaj (meciul continua pana se concretizeaza avantajul), iar n cazul n care nu se concretizeaz avantajul, se revine la infraciune.ACIUNI PURTATE DE JUCTORUL CU BALONCnd unui juctor i este smuls o earf sau doua, el trebuie s paseze IMEDIAT n maxim 2 sec., alergand sau rmnnd pe loc. El trebuie s ncerce s paseze ct mai repede, dup smulgerea earfei n intervalul de 2 sec. Juctorii care nu au 2 taguri cand intra in terenul de tinta, nu pot marca (cu exceptia cazului in care, fara interventia adversarului, in timp ce se indreapta spre terenul de tinta, purtatorului de balon ii cade o esarfa). Ei trebuie sa paseze.Dup ce balonul este pasat partenerului, juctorul fr earf trebuie s o recupereze de la adversar pentru a putea intra napoi n joc. Dac nu i recupereaz earfa i joac n continuare influennd jocul, atunci echipa acestuia este penalizat cu o lovitur de pedeaps exact n locul unde se afl juctorul.Daca o esarfa cade(se desprinde) accidental(fara aportul unui aparator) de la cureaua unui jucator in atac sau aparare, care are sau nu are balonul, arbitrul fluiera, opreste meciul, asteapta pana cnd jucatorul isi pune esarfa si fluiera reluarea jocului cu balonul in posesia echipei care a avut balonul in momentul opririi jocului.ACIUNILE JUCTORULUI FR BALONJuctorul care smulge earfa unui adversar, trebuie s se opreasc innd earfa sus i s strige TAG, atunci arbitrul trebuie s strige PASEAZ. Odat ce balonul este psat, juctorul aprtor trebuie s napoieze earfa adversarului. El neputnd reintra n joc dac nu face acest lucru. Dac juctorul aprtor arunc earfa jos i continu s joace i s influeneze jocul, atunci se acord lovitur de pedeaps mpotriva sa.Reguli de baz: 1- earf luat 2 balon psat 3 earfa napoiat 4 earf pus la loc 5. poate jucaPAS NAINTECnd un juctor ncearc s prind balonul i l scap nainte, atunci se acord lovitur liber echipei adverse . Balonul va fi repus in joc de catre arbitru.AFAR DIN JOC (OFSAID)Cand avem o lovitura de pedeapsa, toi juctorii din echip n aprare trebuie s se retrag spre terenul lor, dincolo de linia imaginar a balonului, dac un juctor nu este retras dincolo de linie i ncearc s mpiedice jocul echipei care atac, atunci se acord lovitur de pedeaps la locul infraciunii. Totui un juctor retras dup linia balonului, poate intercepta o pas proast a adversarului.PRINCIPIILE JOCULUIAvansare Suport Continuitate Presiunen atac, juctorul trebuie s aib balonul ntr-o mana sau in ambele mini i trebuie s alerge mereu n fa, nconjurat de parteneri care ateapt o pas de la el. El nu poate folosi mna pentru a ndeprta adversarii care ncearc s-i smulg earfele). In acest caz arbitrul acorda lovitur de pedeaps. El trebuie s caute spaiile libere din aprare, iar dac nu poate ptrunde n aceste spaii, atunci el trebuie s paseze. Nu trebuie s ia contact cu aprtorul, ci doar s-l evite, dar dac intr n contact intentionat cu acesta, arbitrul trebuie s opreasc jocul i s acorde o lovitur de pedeapsa mpotriva juctorului din atac care a provocat contactul. Juctorul din aprare trebuie s alerge spre purttorul de balon pentru a micora distana dintre adversar i linia de int. Nu trebuie s existe contact fizic ntre juctori. Singurul contact permis este acela cnd earfa este smuls, orice alt contact (obstrucionarea adversarului, smulgerea balonului, blocarea adversarului cu braele), este penalizat cu lovitur de pedeaps.JOCUL LA PMNT (la sol)SRugby sau Rugby tag se joac numai n picioare. Dac mingea este scpat, juctorii nu trebuie s se arunce pe balon pentru a-l recupera, cel care face acest lucru v-a fi penalizat cu lovitur de pedeaps. Pentru a ntri acest aspect de siguran chiar dac purttorul de balon cade la pmnt fr a fi obstrucionat de adversar, se acord lovitur liber echipei adverse.Dac balonul este pasat legal, iar apoi juctorul cade la pmnt, jocul poate continua. Dac balonul este pasat legal, iar balonul cade pe sol, fara a lua direcia spre inainte si ajunge in bratele coechipierului, jocul poate continua. Dac balonul pasat iese n margine, se acord o lovitur liber echipei adverse pe locul pe unde balonul a prsit terenul.LOVITURI DE PICIORLA RUGBY-TAG NU SUNT PERMISE LOVITURILE DE PICIORAVANTAJULCa s nu opreasc jocul la fiecare infraciune, arbitrul acord avantaj echipei adverse dac exist o ans s beneficieze de un avantaj din punct de vedere tactic, teritorial sau prin marcare de incercari (eseuri).DISPOZITII FINALETinand cont de importanta acestui joc pentru formarea ulterioara a jucatorului de rugby, pentru fidelizarea copilului, jocul trebuie s aiba continuitate, fiind fluidizat, iar durata secventelor de joc trebuie sa creasca. Trebuie creat un corp de arbitrii care sa cunoasca si sa aplice regulamentul de Srugby (Rugby Tag) .

REGULAMENTUL JOCULUI DE RUGBY PENTRU COPII

Aceast etap (mini-rugby) este o prim faz a procesului de formare, juctorul de mine dezvoltndu-se i realizndu-se n aceste echipe de copii care constituie baza unei formri afective, tactice i tehnice incontestabile, rezultatul acestui proces fiind de fapt juctorul format. El trebuie s fie obinuit s i continue procesul de formare, pn la cel mai nalt nivel calitativ, pentru c juctorul de-a lungul carierei sale va rmne n permanen obiectul perfecionrii.n acest cadru respectarea modalitilor de organizare i de conducere a turneelor (prezentate n continuare) sunt condiii eseniale date de ctre obiectivele educative i pedagogice.

Daniel MITREAAntrenor Federal F.R.R.

LIMITE DE VRST

Juctori mai miciNumr de juctoriAni de vrst pentru 2012/2013Ani de vrst pentru 2013/2014Ani de vrst pentru 2014/2015

De 10 ani (U10)82003 - 20042004 - 20052005 - 2006

De 12 ani (U12)122001 - 20022002 - 20032003 - 2004

De 14 ani (U14)131999 20002000 - 20012001 - 2002

Principii

Se va ine seama cu preponderen de INTERESUL COPILULUI. Practica din competiii este un element esenial pentru FORMAREA juctorului. Competiia este un moment de evaluare. Se vor respecta logica i etapele mbuntirii jocului. Regulament se va ADAPTA PROGRESIV n funcie de cerinele actuale ale jocului i de nivelul de vrts. Conceperea unui regulament mai pe nelesul juctorului, educatorilor, spectatorilor, etc. Arbitrii, n aplicarea regulamentului, vor trebui s favorizeze i s asigure lansri ale jocului mai dinamice, ce vor favoriza polivalena. ntrzierea apariiei jocului prestabilit (mecanic) i care s fac apel ct mai mult posibil la inteligena juctorilor pui n situaii concrete de joc i la capacitatea lor de nelegere a jocului. Permite juctorilor s joace ntr-un context securizat i securizant. Se va asigura o mai bun securitate privind integritatea corporal a tinerilor juctori. Conceperea unui regulament care trebuie s se nscrie n planul formrii juctorului pe termen scurt, mediu i lung.

Elemente de securitate

Retragerea aprrii trebuie s permit evitarea ocurilor frontale care sunt cele mai violente. Alternarea, fr contact, a ct mai multe secvene de joc cu pauze, favorizante ale recuperrii, diminurii oboselii i reducerii riscului de accidentri. ntrzierea practicrii rugby-ului n XV, trebuie s permit printre altele i:- evitarea modelrii precoce a jocului de seniori.- diminuarea numrului de juctori participani la lupte colective.- mbuntirea progresiv a deprinderilor pentru juctorii participani la grmezile ordonate, trebuie s diminueze riscul acestei faze de joc.

Consecine: Fr grmezi ordonate la 8 ani i 10 ani - JOC RAPID. La nivel de 12 ani apare OPIUNEA ntre JOC RAPID (idem U10) i GRMAD ORDONAT din 3 juctori. ncepnd cu 12 ani: GRMAD ORDONAT impus. n acelai spirit al jocului, ajutarea sritorului n margine, face obiectul unei mbuntiri progresive i nu va aprea dect dup 15 ani. Placajul trebuie reglementat cu precizie pentru a evita accidentele i traumatismele: plecnd de la zona de centur; se va interzice bascula, cravata, trantirea, priza gen judo. Acest nou regulament va da o mbuntire a nivelului perceptiv i decizional, care trebuie s dezvolte capacitatea de a evita nfruntrile directe (sursa traumatismelor) n situaia micrii generale i s neleag n programarea strategic viitoare rolul acestei evitri. Arbitrul, garant al respectrii regulamentului, trebuie n egal msur, prin aciunea sa pedagogic, s diminueze riscul unor accidente care pot avea loc n practic (vitez, placaje, grmad ordonat, etc.). Este obligatoriu s existe culoare ntre terenul de joc i spaiul n care va situa publicul n afara terenului de joc. Aceste exigene particulare n organizare, trebuie respectate pentru a crea un climat favorizant ndeplinirii obiectivelor educative.

Categoria U 14

Exemple de exercitii practice pentru Rugby Tag:Urmtoarele exerciii sunt un exemplu specificcare poate fi folosit pentru mbuntirea tehnicii din rugby tag, ns, treptat ele pot fi folosite i pentru mini rugby, prin nlocuirea smulgerii centurii cu executarea unui placaj.1. nclzire alergare i aprare Buldogii

Descrierea exerciiului Teren 30/30m. Toi juctoriiSe folosesc la nceput 5 aprtori desemnai care vor fi plasai n mijlocul terenului, pe o linie. Ceilali juctori vor fi pe una din laturile ptratului corect echipai cu centuri

La semnalul antrenorului, toi atacanii ncearc s alerge, trecnd de aprtori, pn la linia din fa. Aprtorii ncearc s prind atacanii. Atacanii prini (au centura smuls) se altur aprtorilor, iar la semnalul antrenorului, ncearc s prind i ei pe atacani care au rmas i care vor ncerca s se rentoarc la linia de plecare. Exerciiul continu pn cnd rmn doar civa sau deloc aprtori.Puncte de antrenat atacani: Cutarea intervalului. Evitarea aprtorilor.Puncte de antrenat aprtori: Privirea la oldul atacantului concentrare asupra tagului. ntotdeauna dup un atins se caut nmnarea centurii ctre atacant. Aprtorii trebuie s ncerce s rmn n linie aprare colectiv.2. nclzire pasa Pstreaz balonul

Descrierea exerciiului Teren 10/10m. Grupe de 5 juctori Toi juctori vor avea centuri. Un balon pe grup

Patru din cei cinci juctori constituie o echip care ncearc s fac 10 pase. Juctorul care rmne este nominalizat ca aprtor, i ncearc s smulg centura purttorului de balon. Antrenorul poate schimba aprtorul, astfel nct toi juctorii s devin aprtori sau juctorul atins poate deveni i el aprtor astfel nct vor fi trei atacani i doi aprtori.Puncte de antrenat atacani: Capul sus, ochii deschii. Cutarea intervalului.Privirea sus, pregtit de primirea balonului. Fr pas peste capPuncte de antrenat aprtori: Fr intercepia pasei. Focalizare pe centura atacantului. Tagurile trebuie date napoi dup smulgere.Mai greu (pentru atacani): Doi aprtori i trei atacani sau joc pe un spaiu ngust.Mai uor (pentru atacani):Aprtorii pot doar s mearg, nu au voie s alerge. Sau se va juca pe un spaiu larg3. nclzire Alergare Sperietoare de ciori

Descrierea exerciiului Grup de 5. Teren de 5m/5m. Toi juctorii echipai cu centuri

Aprtorul nominalizat trebuie s smulg centura atacanilor. Aprtorul trebuie s i dea centura napoi imediat dup ce a smuls-o. Dup de atacantul a fost Atins va trebui s ia centura de la aprtor s i-o prind i apoi s reintre n joc i s ntind braele pentru a primi un balon. Pentru a reintra n joc, un alt atacant trebuie s l ating pe brae.

Se va lucra un minut apoi se vor schimba juctorii. Puncte de antrenat: Capul sus, ochii deschii. Cutarea spaiului liber. Aprtorii se vor concentra asupra centurii atacanilor. Centura trebuie s fie ataat imediat dup recuperare, nu trebuie aruncat pe sol.Mai greu pentru atacani: Aprtorul trebuie s smulg ambele centuri.Mai uor pentru aprtori:Reducerea dimensiunilor terenului. Sau pentru a reintra n joc un juctor ce a fost atins trebuie ca un alt atacant s treac printre picioarele sale.4. Joc Tehnic individual de mnuire a balonului Naveta

Descrierea exerciiului Grup de 5 juctori. Un balon pe grup.Sportivii vor alerga spre o linie aflat n faa lor la 10m i napoi i vor efectua diverse elemente tehnice dup care vor pasa balonul urmtorului sportiv din grupa sa. Elementele tehnice pot fi efectuate n timpul unei singure curse:1. Alergare dreapt i nscrierea unei ncercri, dup care alergare spre propria linie i pas coechipierului.2. Trecerea balonului n jurul corpului i apoi alergare cu balon purtat.3. Aruncarea balonului n sus, dup care se aplaud nainte de prinderea balonului i rentoarcerea la propriul grup.Sunt mult mai multe posibiliti n funcie de nivelul sportivilor de care dispunem. Pentru mrirea intensitii trebuie s pstrm grupele cu un numr redus de sportivi. Puncte de antrenat: Executarea cu acuratee a elementelor tehnice parcurgerea ntregului traseu5. Dezvoltarea tehnicii individuale alergare i aprare Marcarea unei ncercri

Descrierea exerciiului Teren 10/10m. Grup de 5 juctori Un balon pe grup. Toi juctorii corect echipai cu centuryUn juctor este nominalizat ca aprtor i se va afla n centrul terenului. Unul cte unul, atacanii ncearc s treac de aprtor i s nscrie o ncercare dincolo de cealalt linie fr s-i fie smuls centura. Dac aprtorul reuete totui s smulg centura va primi un punct, ns dac atacantul va reui s marcheze o ncercare, el va primi un punct.Vor lucra toi cei 4 atacani, dup care aprtorul va fi schimbat. Puncte de antrenat atacani: Cutarea intervalului. Evitarea aprtorilor. Trebuie s in n permanen dou mini pe balon.

Puncte de antrenat aprtori: Privirea la old concentrare asupra tagului.Mai greu pentru atacani: Reducerea dimensiunilor terenului.Mai uor pentru atacant: Aprtorul va pleca din colul terenului6. Dezvoltarea tehnicii individuale pasa i suport Urmeaz liderul

Descrierea exerciiului Teren 20/20m. Grup de 5 juctori Un balon pe grupConductorul purttor de balon, poate alerga n orice direcie. Restul grupului trebuies-l urmeze n ir (arpe). Cnd profesorul / antrenorul strig pasa, purttorul de balon se oprete i ntinde braele, scond n lateral balonul astfel nct urmtorul sportiv s poat veni s l ia dup care s alerge, devenind astfel conductorului irului. Fostul purttor de balon se reaeaz la sfritul irului.Puncte de antrenat atacani: Cutarea intervalului. Urmrirea liderului, ns trebuie meninut o distan ntre juctori. Se va ncerca prinderea / smulgerea balonului fr ca acesta s cad.Mai greu:Schimbarea metodei de transfer a balonului plasarea balonului pe sol.Mai uor:Mers sau uoar alergare.7. Dezvoltarea tehnicii individuale pasa, suport i prindere Reacie n lan.

Descrierea exerciiului mprirea unui spaiu de 20/20m n dou pri egale. 3 grupe de 5 juctori care vor lucra n spaiul de 20/10m. Un balon pentru fiecare grup de 5 juctori.

Grupul alearg i se va ntoarce, pasnd balonul. Astfel: Juctorul 1 pleac din stnd n picioare. Juctorul 2 pleac din stnd pe un genunchi. Juctorul 3 pleac din stnd pe ambii genunchi. Juctorul 4 pleac din culcat facial (stnd pe burt). Juctorul 5 pleac din eznd cu picioarele ncruciate.

La semnalul antrenorului /profesorului juctorii ncep s alerge nainte ct mai rapid posibil i s paseze balonul spre dreapta. Poziia de start va facilita pasa napoi. Cnd exerciiul se termin, se va relua, dar pasa se va face spre stnga. Juctorii trebuie s-i schimbe poziiile dup fiecare trecere.Puncte de antrenat: Purttorul de balon trebuie s aib ambele mini pe balon. Pasa uoar, pe poziie viitoare. Juctorul de suport cere balonul. Juctorul de suport ntinde braele, fiind pregtit pentru recepia balonului.Se va ncerca de fiecare dat s se menin o poziie n spatele juctorului anterior. Juctorii trebuie s comunice ntre ei.Mai greu:Dup pasare, juctorul 1 alearg la captul grupei i atinge juctorul 5 cnd acesta primete balonul.Mai uor:Se va schimba poziia de plecare, iar antrenorul trebuie s strige 1, 2, 3, 4, 5 pentru a crea acelai efect ca cel al strategie de plecare.Dupa aplicarea acestor exercitii se pot introduce in antrenamentul de rugby tag jocul in sine cu reguli.Jocul poate fi schimbat prin adaugirea de diferite puncte bonus la diferite actiuni si decizii luate de jucatori:-eseul se poate multiplica cu numarul de pase;-se poate inscribe doar din x pase;-eseul se multiplica daca este chemat om la suport,cauta spatial,face tag de minim x ori,etc.

In aceasta perioada critica, antrenorul trebuie sa procedeze la orientarea sportiva a celor care " promit" cu scopul ca aceste elemente sa ramana la rugby dar si reorientarea sportiva a celorlalti printr-o forma de eliminare pedagogica, cu mult tact care sa nu aiba urmari negative asupra tanarului sportiv. La acest nivel (al juniorilor) vizand subiecti cu varste cuprinse intre 11/12 si 15/16 ani urmareste din punct de vedere medico sportiv, in principal urmatoarele:- indicii dezvoltarii psihice (capacitatea intelectuala,motivatia si factorii volitionali);- indicii capacitatii de efort.Obiectivele principale ale instruirii in cadrul antrenamentelor sunt:- continuarea influentarii dezvoltarii indicilor morfologici ai organismului, dezvoltarea calitativa a musculaturii corpului, trecerea treptata la pregatirea fizica specifica si dezvoltarea grupelor de muschi angrenate in miscare in mod direct;- dezvoltarea in special a calitatilor fizice forta si rezistenta dar si mentinerea vitezei dobandite, perectionarii indemanarii si a supletei;- continuarea pregatirii tehnice si includerea celor mai noi si eficiente procedee tehnice din sportul practicat;- dezvoltarea gandirii tactice (rapiditatea, luciditatea, spiritul critic, profunzimea);- dezvoltarea imaginatiei si a creativitatii in gasirea solutiilor optime in teren;-educarea trasaturilor pozitive de caracter, formarea unui sistem atitudinal corespunzator conditiilor de antrenament sau concurs dar si a situatilor intalnite in afara terenului;-includerea in antrenament a cat mai multor jocuri dinamice, competitii amicale etc.;-cultivarea unui stil personal de executie tehnica la aceasta varsta corespunzator particularitatilor fiecarui sportiv, originalitatii sale.

CONCLUZII I PROPUNERIPrezenta lucrare, datorit temei abordate, sper c va avea o contribuie important n ceea ce privete initierea si formarea viitorilor junior si de ce nu internationali.n capitolele din aceast lucrare am incercat sa prezint niste etape importante pentru identificarea si educarea viitorului jucator de rugby.Cred ca acestea pot fi folosite de catre toti profesorii de Educatie Fizica si Sport pentru promovarea noilor talente in cluburi sportive si sa contribuie la raspandirea microbului mingii ovale in randul copiilor.

BIBLIOGRAFIE1)Gheorghe Sabau-Jocuri de miscare, ed.EIKON, Cluj-Napoca, 20132)www.FRR.ro3) www.gsp.ro4)Carstea-Teoria si Metodica Educatie Fizice si Sport, ed. Editura ANDABucureti,2000

5) Lucrare de Licenta antrenor rugby-Dragomir Mihaita

6) Dragnea A.- "Teoria i metodica dezvoltrii calitilor motrice", ed.A.N.E.F.S. Bucureti, 1992.7) Badea D. Rugby Particularitile procesului de selecie, ed. PRINTECH Bucureti 2011.8) Manualul antrenorului de rugby DEBUTANI

- 44 -