FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC ÎN AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC ÎN AGRICULTUR
 
 „Aspecte privind consultan a agricol. Studiu de caz: 
 Activitatea de consultan agricol desfurat în jude ul   
 Dâmbovi a  
  A.!+/*n'  I!n0B-d*- G*!r)#-n0V#!r*+
BUCURETI 1234
CAPITOLUL I' GENERALITI PRIVIND CONSULTANA AGRICOL
1.1. Consultana – definiie i coninut 1.2. Istoricul i evoluia activitii de consultan agricol 1.3. Funciile i modul de aciune al consultanei agricole 1.4. Importana i necesitatea activitii de consultan în agricultur 1.. !rincipiile care stau la "a#a consultanei agricole
CAPITOLUL II' ORGANIZAREA ACTIVITII DE CONSULTAN AGRICOL
PE PLAN EUROPEAN I MONDIAL
2.1. $rgani#area activitii de consultan agricol în %area &ritanie. 'erviciul de
Consultan i (e#voltare )gricol *)()'+
2.2. $rgani#area activitii de consultan agricol în Frana
2.3. $rgani#area activitii de consultan agricol în )ustria
2.4. $rgani#area activitii de consultan agricol în Ce,ia
CAPITOLUL III' STUDIU DE CAZ' ACTIVITATEA DE CONSULTAN
AGRICOL ÎN 5UDEUL D6MBOVIA
3.1.1. Reeaua hidrografic
3.1.2. Regimul climatic
3.1.3. Regimul precipitaiilor 
3.3. volutia sectorului agricol
3.3.. Sectorul produciei animaliere
CONCLUZII I PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE
Consultana0 ca activitate uman a eistat din antic,itate. emplificrile sunt rare0 situaie
determinat de lipsa unor dove#i scrise i de discreia care caracteri#ea#0 în general0 activitatea
consultanilor.
2
 
'e poate aprecia îns c o consultan speciali#at0 cu caracter profesional0 apare a"ia în
secolul al Ilea0 ea fiind repre#entat0 în special de activitatea avocailor i a persoanelor care
lucrau în domeniul financiar. lterior0 prin de#voltarea puternic a industriei0 în paralel cu
de#voltarea tiinei managementului0 a aprut i sa de#voltat i consultana0 ca domeniu distinct de
activitate uman i0 în paralel0 disciplin de studiu.
5a noi în ar0 în secolul trecut0 Ion Ionescu de la &rad a desfurat o susinut activitate de
consultan cu specific agricol. $m de tiin remarca"il0 de factur enciclopedic în domeniul
agriculturii0 cu eperien i activitate practic recunoscute0 at6t în ar0 c6t i în strintate0 a fost
unul din promotorii politicii agrare a 7om6niei moderne. ) iniiat numeroase aciuni tiinifice cu
caracter demonstrativ0 menite s moderni#e#e agricultura rom6neasc0 i care au repre#entat o
verita"il activitate de consultan. 8n prima parte a secolului 0 consultana a continuat s se
de#volte0 devenind profesie. Consultanii au început s fie considerai persoane importante0 capa"ile
s dea soluii pentru economisirea de timp i resurse. )u aprut numeroase firme de consultan0 ale
cror domenii de activitate sau diversificat0 acord6nd servicii în special marilor firme.
Cu timpul0 acestea au devenit tot mai performante0 put6nd s a"orde#e teme care vi#au
 perfecionarea i raionali#area proceselor de producie i de munc0 valorificarea produselor0
 precum i consultan în domeniul financiar.
5ucrarea de fa este structurat în 3 capitole astfel9 o parte teoretic0 o parte de anali#
comparativ a consultantei agricole din . i un studiu de ca# al re#ultatelor instituiilor de
consultan agricol din -udeul (6m"ovia0 dupa cum urmea#a9
Capitolul I0 !re#entarea general a conceptului de consultan agricol0 modul acesteia
de desfurare0 te,nici utili#ate în consultanta agricol.
Capitolul II cuprinde organi#area activitii de consultanta agricola pe plan european si
mondial.
Capitolul III a fost reali#at cu a-utorul datelor oferite de instituiile a"ilitate din -udeul
(6m"ovia0 respectiv Camera )gricol :udeeana0 (irecia )gricol0 (irectia :udeteana
de 'tatistica.
CAPITOLUL I
3
 
;ermenul de consultan provine de la latinescul <consultare=0 din care a derivat în france#
termenul de <consulter =0 care înseamn a întreba! a cere prerea sau un sfat 0 dar i a lua avizul 
unei persoane autorizate sau a te sftui cu cineva.1 
C!nu+-n - este o activitate care î i propune s optimi#e#e resursele organi#a iilor din
sectorul pu"lic i privat i0 în acela i timp0 s le îm"unt easc eficien a proceselor0 trainingul0
selec ia i integrarea resurselor umane i te,nologice0 în conformitate cu nevoile specifice ale
activit ii economice respective0 în scopul o" inerii unei valori adugate c6t mai mari.
C!n #nuu+ &!nu+-n*# -)r#&!+*
!entru agricultur activitile de consultan au ca obiective trei direcii principale92 
 A. Activit"i de popularizare a unor nout"i din domeniul agriculturii! precum i asisten"
te#nic de specialitate0 destinate productorilor agricoli0 specialitilor i altor ageni economici.
 $. %ealizarea flu&ului informa"ional  prin editarea0 multiplicarea i distri"uirea de reviste0
cri0 "rouri0 pliante0 filme i alte materiale audiovi#uale privind9 managementul eploataiilor 
agricole> legislaia în agricultur i industria alimentar> progno#e cu caracter economic>
te,nologiile de cultur a plantelor i de cretere a animalelor> utili#area tractoarelor0 mainilor i
instalaiilor agricole> valorificarea raional i eficient a produselor agricole> ela"orarea de proiecte
model pentru eploataiile agricole.
'. (ni"ierea de cursuri de instruire i perfec"ionare destinate productorilor agricoli sau
altor categorii profesionale din domeniul agriculturii sau tangent acesteia *specialiti agricoli sau
ageni economici din sfera aprovi#ionrii i valorificrii produselor agricole etc.+
lemente specifice9
a. atri"uia esenial a consultantului este de a depista necesitatea sc,im"rii i de a identifica
modalitile pentru reali#area ei> ". pe timpul misiunii de consultan0 "eneficiarul rm6ne
rspun#tor pentru propria activitate0 at6t în ce privete implementarea soluiei avansate de
consultant0 c6t i al controlului efectului acesteia. 8n unele situaii0 prin înelegere preala"il0 aceast
responsa"ilitate este asumat parial sau total de ctre consultant> c. consultantul îi îndeplinete
misiunea în condiii de independen0 fr a fi su"ordonat0 organi#aional0 "eneficiarului> d.
înelegerea corect a rolurilor pe care le îndeplinete fiecare parte *consultant"eneficiar+ asigur0 în
mare msur0 eficiena misiunii de consultan.
8n general0 productorii agricoli recurg la serviciile de consultan dac simt necesitatea unui
a-utor în re#olvarea diferitelor pro"leme cu care sunt confruntai.
)ctivitatea consultantului începe0 în cele mai multe ca#uri0 de la o situaie considerat a fi
nesatisfctoare sau posi"il de a fi îm"untit.
1 Surs: Note curs I Consultana Conf. dr. Salasan Cosmin 2 Surs: Note curs I Consultana Conf. dr. Carmen Angelescu
4
a . *b"inerea unor cunotin"e sau te#nici speciale
ist situaii dificile cu care productorul agricol este confruntat i care implic metode i
te,nici speciale0 pe care acesta nu le cunoate i în care consultantul este epert. (e eemplu9
diagnosticarea i com"aterea unor "oli sau duntori> întocmirea unui studiu de fe#a"ilitate sau a
unui plan de afaceri pentru o"inerea unor credite etc.
b. Apelarea la asisten" specializat intens! cu caracter temporar
nii manageri agricoli dispun de competena i eperiena necesar pentru re#olvarea unor 
 pro"leme ma-ore0 dar0 datorit lipsei de timp0 sunt o"ligai s apele#e la servicii de consultan.
emplu9 ela"orarea unor planuri strategice de de#voltare> aciuni de rete,nologi#are0 etc.
Consultanii pot re#olva aceste pro"leme la timp i poate0 cu mai mult profesionalism.
c. *b"inerea unui punct de vedere impar"ial
C,iar i cei mai "uni manageri pot fi influenai de implicarea lor personal în propria
activitate0 pentru <a vedea= o pro"lem în adevrata ei lumin0 afect6nd0 astfel0 fe#a"ilitatea
soluiilor pe care le propun.
Consultantul0 fiind independent de client0 poate oferi un punct de vedere imparial0 uneori cu
caracter original care repre#int un avanta- pentru "eneficiar.
ist în practica unor manageri o"iceiul *"un+0 ca înaintea lurii unor deci#ii importante0 s
se sftuiasc cu diveri consultani pentru a testa vala"ilitatea acestora.
d. +ustificarea unor decizii sau ac"iuni
)desea0 o parte din managerii agricoli0 înaintea demarrii unor aciuni cu caracter strategic
sau cu implicaii economice ma-ore0 apelea# la consultani0 care anali#ea# coninutul deci#iilor i
întocmesc rapoarte ce susin0 dac este ca#ul0 în faa efilor0 acionarilor sau su"alternilor0
oportunitatea acestora.
8n toate situaiile0 rapoartele consultanilor tre"uie s ai" un caracter imparial0 fr s fie
influenate0 în nici un fel0 de coninutul deci#iilor managerilor.
e. ,ecesitatea de a înv"a din consultan"
8n conceptul modern de consultan0 cea mai important component a activitii consult
3(1( I!r#&u+ "# */!+u$#- -&#/#$## d* &!nu+-n$ -)r#&!+
)ctivitatea de etensie agricol are o istorie îndelungat0 dei în mare parte neînregistrat.
a a constituit o for important pentru de#voltarea i evoluia agriculturii0 fiind creat i
recreat0 adaptat i de#voltat dea lungul secolelor.
voluia sa se etinde pe o perioad de aproape patru mii de ani0 dei formele sale moderne
sunt0 în mare parte0 un produs al ultimelor dou secole.
5
 
)st#i0 organi#aiile i personalul anga-ate în etensia agricol întreprind o gam divers de
aciuni0 în scopul creterii i îm"untirii a"ilitilor fermierilor în a adopta practici care s fie în
concordan cu condiiile i nevoile mereu în sc,im"are ale societii.
(iseminarea informaiilor relevante i a sfaturilor pentru fermieri are0 totui0 o istorie mult
mai lung i variat0 înc înainte de apariia formelor moderne de etensie agricol din secolul
nouspre#ece.
!rimul eemplu cunoscut a fost în %esopotamia în -urul anului 1?@@ 8C. )r,eologii au
de#gropat t"lie din lut din acea perioad pe care erau înscrise sfaturi privind irigarea culturilor i
st6rpirea o"olanilor – #m8!r-n* 8*nru 9n+ur-r*- !r#&r!r 8!#.#+* 8#*rd*r# d* /*n# d#n
#m8!:#*+* 8*r&*8u* d* +- %*rm#*r#(
nele ,ieroglife de pe coloanele egiptene ofer de asemenea sfaturi privind evitarea
 pierderii culturilor sau a vieii0 în timpul revrsrii Ailului.
n progres important lau repre#entat scrierile agricole.
(ei sau pstrat puine0 primele au fost scrise în timpul civili#aiilor Breciei antice i
feniciene0 dar c6teva dintre acestea au fost adaptate de scriitorii romani.
8n aproimativ aceeai perioad0 în C,ina imperial0 au început formele primordiale de
 promovare i diseminare a informaiilor agricole.
8m"untirea produciei de ctre proprietarii de terenuri i c,iriaii acestora a preocupat
înc de atunci statul0 deoarece din secolul I 8C i p6n ast#i0 la "a#a veniturilor sale au stat
impo#itele pe terenuri.
 -nceputurile serviciilor moderne de e&tensie agricol
!rimul serviciu de etensie agricol de tip modern a aprut ca re#ultat al unei cri#e.
Cri#a a fost cau#at de rsp6ndirea manei cartofului în uropa anului 1?4. 8n Irlanda0
efectele acesteia au fost i mai grave deoarece dieta populaiei predominante de la ar se "a#a pe
cartofi. )ceast cri# a durat p6n în 1?1.
Contele de Clarendon noul vicerege "ritanic a scris o scrisoare preedintelui 'ocietii
regale de moderni#are a agriculturii din Irlanda. )ceast scrisoare0 cu rol de directiv oficial0 a
forat 'ocietatea s numeasc &!n%*r*n$#-r# ##n*r-n$# care s cltoreasc în districtele cele mai
defavori#ate pentru a informa micii fermieri i ai înva0 cu cuvinte simple0 cum si
îm"unteasc culturile i cum s cultive rdcinoase mai nutritive dec6t cartofii. 8n patru ani de
eisten0 programul a fost finanat0 aproimativ -umtate din costul su total0 d* &r* 8r!8r#*-r##
d* *r*nur# i din d!n-$##+* &-r#-.#+*0 restul provenind din %!ndur# &!nr!+-* d* )u/*rn(
Foametea cartofului a fcut de asemenea ca la DErttem"erg0 în &avaria0 s se ia în
considerare ideea anga-rii de &!nu+-n$# -)r#&!+# ##n*r-n$#. (e la mi-locul anilor 1?@ au început
s fie numii 8r!%*!r# -)r#&!+# ##n*r-n$#0 su" auspiciile societilor agricole.
6
 
8n mod normal profesorii agricoli itinerani petreceau -umtate din an0 vara0 cltorind în
districte0 discut6nd0 pre#ent6nd i oferind sfaturi fermierilor0 iar în cealalt -umtate de an0 educau
fii fermierilor la colile agricole de iarn.
(ei oficial fceau parte din asociaiile agricole0 activitatea acestora era în toate ca#urile
8r#;#n# 8u*rn#& &u %!ndur# d* +- -0 iar consultana era gratuit pentru fermieri.
5a sf6ritul secolului nouspre#ece0 sistemele de etensie agricol0 modelate în mare parte
dup cel german0 sau rsp6ndit în (anemarca0 $landa0 Italia0 lve ia0 7usia0 Fran a etc.
(e#voltarea i organi#area activitii de etensie agricol nu a fost limitat doar la rile din #ona
temperat.
8n diferite moduri0 ea a început s se de#volte i în #onele tropicale0 în special în teritoriile
coloniale. !uterile coloniale europene priveau teritoriile lor de peste mri ca pe o surs de produse
agricole tropicale.
8n timpul ultimului sfert al secolului trecut0 activitatea serviciilor de etensie sa diversificat
foarte mult. 8n rile mai puin de#voltate0 aceste servicii rm6n în continuare concentrate pe
 producia agricol0 dar "ineîneles c se implic i în direcia influenrii sau spri-inirii micilor 
fermieri cu resurse limitate.
8n timp0 asociate cu metodele de producie intensiv0 au aprut i multe aspecte i pro"leme
legate de d**r#!r-r*- m*d#u+u# i .un-r*- -n#m-+*+!r( )stfel0 acestea au devenit aspecte
importante ale activitii de etensie0 adug6nd o puternic dimensiune social acestui domeniu de
activitate.
Ca o conclu#ie a celor pre#entate se poate spune c trecerea timpului a adus sc,im"ri
multiple în organi#area0 funciile0 strategiile i a"ordrile legate de etensia agricol0 fc6nd ca
aceasta s fie indispensa"il desfurrii unei activiti eficiente0 în concordan cu te,nologiile
moderne0 în agricultur
3(<( Fun&##+* "# m!du+ d* -&$#un* -+ &!nu+-n*# -)r#&!+*
Consultana agricol îndeplinete patru funcii care au în special caracter metodologic93
a. transferul de informaii din instituiile de învmnt superior !i cercetare spre grupele de
beneficiari !i" în paralel" transferul de necesiti în rezolvarea problemelor de la beneficiari
ctre instituiile menionate>
 pentru micii productori agricoli. Managementul acestor ferme trebuie adaptat la
 posibilitile fermelor mici>
7
 
c. crearea de structuri organizatorice consolidate menite s stimuleze !i s dezvolte" în spaiul 
rural" sistemul de producie agricol>
d. mobilizarea agricultorilor prin discuii !i a#utor concret" în vederea motivrii !i capacitii
acestora pentru aciuni proprii care s creeze premisele acceptrii !i rspndirii inovaiilor 
în spaiul rural .
!recursorii tiinei managementului9 F.D. ;alor0 G. Fool0 F. Bil"ret,0 G.5. Brant0 G.
merson0 au dat un impuls puternic i activitii de consultan0 mai ales în domeniul industrial. 8n
 paralel cu cercetrile privind organi#area0 pe criterii tiinifice a proceselor de producie i de
conducere0 au desfurat o intens activitate de rsp6ndire i promovare a metodelor tiinifice pe
care leau descoperit.
!rin conferinele pe care leau inut0 crile care leau scris i prin demonstraiile practice
efectuate ei pot fi considerai ca verita"ili consultani.
5a noi în ar0 în secolul trecut0 Ion Ionescu de la &rad a desfurat o susinut activitate de
consultan cu specific agricol.
8n prima parte a secolului 0 consultana a continuat s se de#volte0 devenind profesie.
Consultanii au început s fie considerai persoane importante capa"ile s dea soluii pentru
economisirea de timp i resurse.
8n 7om6nia0 în perioada inter"elic0 aceast activitate era desfurat de ctre Camerele
)gricole0 aflate în su"ordinea %inisterului )griculturii i (omeniilor0 precum i în cadrul fermelor 
agricole demonstrative ale aceluiai minister.
A&$#un#9 promovarea unor soiuri de plante i rase de animale cu caracteristici "iologice
superioare> metode moderne de cultivare a plantelor i de cretere a animalelor> sisteme noi de
organi#are i conducere a fermelor etc. ;oate aceste aciuni aveau ca scop creterea performanei i
eficienei în agricultura rom6neasc.
'ursele de inspiraie privind modul de organi#are a activitii de consultan au repre#entato
structurile organi#atorice similare din rile cu agricultur avansat din vestul uropei *Bermania0
Frana etc.+.
)devratul av6nt al activitii de consultan0 pe plan mondial la repre#entat perioada
 post"elic0 c6nd epansiunea industrial0 puternicul progres te,nictiinific a determinat crearea
unor puternice i diversificate structuri de consultan. )cestea au putut oferi strategii0 metode i
servicii de înalt calitate i eficien0 care au putut i pot satisface cele mai eigente pretenii ale
 "eneficiarilor.
8n 7om6nia0 în urma ,iatusului produs dup anul 1H4? i mai ales dup anul 1H/20
consultana agricol a fost asigurat0 sporadic0 prin activitatea specialitilor agricoli *ingineri0
agronomi0 ,orticultori0 #oote,niti i medici veterinari+. a nu avea asigurate structuri proprii de
8
 
organi#are0 profesiunea de consultant nu era recunoscut i nici nu eistau p6rg,iile economice
 pentru eercitarea ei0 mai ales în perioada 1H1H?H.
8n perioada 1HH@1HH?0 aceast activitate sa redus aproape p6n la desfiinare0 proces care a
contri"uit în mare msur la declinul agriculturii rom6neti.
)pariia GB //J1HH? a permis înfiinarea cadrului organi#atoric i a creat premisele pentru
reali#area unei activiti eficiente de consultan agricol0 at6t de necesar0 în pre#ent0 pentru
economia 7om6niei.
'erviciile de informare pu"lic pentru fermieri sau consultana agricol erau cunoscute în
trecut drept aplicarea cercetrii tiinifice i a noilor cuno tine în domeniul practicilor agricole prin
intermediul educaiei agricole. !rin urmare0 furni#area de noi informaii *de eemplu0 difu#area
 "ro urilor+ -oac un rol important în consultana agricol. Cu toate acestea0 a"ordarea clasic a
<transferului de te,nologie prin informarea fermierilorK0 aplicat de multe ori în trecut0 ia dovedit
limitele în a"ordarea unor pro"leme complee. 8n special0 integrarea aspectelor privind mediul în
am"iia i nevoia fermierului de a genera profit necesit o a"ordare mai participativ. ec,iul model
linear al transferului de te,nologie *de la oamenii de tiin0 prin intermediul consultanilor0 ctre
fermieri+ este în pre#ent învec,it i ar tre"ui înlocuit cu un model interactiv de sisteme de
relaionare0 deoarece cuno tinele sunt generate0 de asemenea0 de fermieri i de firmele private0
 precum i de cercettorii care lucrea# în domeniul cercetrii de "a# i al cercetrii aplicate. !rin
urmare0 un sistem complet de consultan agricol tre"uie s cuprind o gam mai larg de activiti
de comunicare i învare organi#ate pentru fermieri de profesioni ti din diferite discipline0 inclusiv
agricultur0 marLeting agricol0 sntate0 studii de afaceri0 gestionarea apei i0 de asemenea0 tre"uie
s includ reacii din partea consultanilor i eploataiilor agricole ctre cercettori i autoriti. 4
'e pot distinge o serie de tipologii diferite de informare i consultan privind o gam larg
de aciuni. ;ipologiile pot varia de la raportarea general a faptelor i a re#ultatelor cercetrii
*informare+ p6n la orientarea adaptat necesitilor unui anumit fermier *consultan+ *a se vedea
!ovellato i 'cor#elli0 2@@/+.
C,iar dac efectele po#itive ale consultanei nu sunt întotdeauna cuantificate0 fr îndoial0
avanta-ele cuprind o gam larg de aspecte precum9
$ mai "un respectare a noilor cerine -uridice *de eemplu0 introducerea de "une condiii
agricole i de mediu noi+>
)vanta-e privind mediul *de eemplu0 îm"untirea calitii apei+>
4 )( et al *2@@H+9 valuation of t,e implementation of t,e Farm )dvisor 'stem0 Final 7eport. *valuarea punerii în aplicare a sistemului de consultan a agricola0 7aport final+
,ttp9JJec.europa.euJagricultureJevalJreportsJfasJindeMen.,tm 9
Investiii în activiti agricole.
3(4( Im8!r-n$- "# n*&*#-*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ 9n -)r#&u+ur Importana consultanei re#ult din faptul c aceasta asigur9  furnizarea de date !i
informaii$ furnizarea de sfaturi !i soluii de rezolvare a problemelor cu care se confrunt
 persoanele sau organiza iile solicitante$    transferarea rezultatelor cercetrii !tiinifice$
transferarea noilor tehnologii de producie$ popularizarea noutilor din diferite domenii$
acordarea de asisten tehnic de specialitate în scopul sus inerii intreprinztorilor de a identifica" 
analiza !i rezolva problemele cu care se confrunt" precum !i pentru atingerea anumitor obiective$
editarea" multiplicarea !i distribuirea de reviste" ziare" cri" bro!uri" pliante" filme !i alte materiale
audiovizuale" cu teme de interes pentru anumite domenii$ realizarea de cursuri de instruire !i
 perfecionare" destinate diferitelor categorii profesionale din diferite domenii$ crearea de
deprinderi practice$ motivarea pentru iniierea unei aciuni sau activiti.% 
)ctivitatea consultantului începe0 de cele mai multe ori0 de la o situaie considerat a fi
nesatisfctoare sau posi"il de a fi îm"untit.
8n general0 persoanele sau organi#a iile recurg la serviciul de consultan dac simt nevoia
unui a-utor în re#olvarea diferitelor pro"leme cu care se confrunt.
8n afar de consilierea privind pro"lemele de natur te,nic i te,nologic a produciei0
valorificarea produc iei0 procurarea i folosirea unor factori de producie0 consultana tre"uie s
vi#e#e i anumite pro"leme socioeconomice.
E=*m8+u:  posibilitile de cre!tere a veniturilor anumitor categorii de personal"
 posibilitile de pregtire profesional sau perfecionareetc.
N*&*#-*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ 9n -)r#&u+ur 
 Aecesitatea consultanei este determinat de9/ 
 ,ivelul sczut al pregtirii profesionale a productorilor agricoli
%uli agricultori nu au cunotine i informaii de specialitate0 iar cei care au o pregtire
agricol de "a# se pot confrunta cu situaii dificile care necesit informaii0 metode i te,nici
speciale0 pe care acetia nu le cunosc i în care consultantul este epert.
 ,evoia reîmprosptrii cunotin"elor profesionale ale specialitilor din domeniu.
)ctivitatea din agricultur este supus i ea0 ca de altfel toate activitile pe care le
desfoar omul0 sc,im"rilor i proceselor de transformare. 8n permanen apar nouti0 se sc,im"
te,nologiile de producie0 apar noi inputuri etc.
5 Surs:Consultana Agricol e! lucr" #r" Ioan $%I% 6 Sursa:Note curs I& Conf. dr. Carmen Angelescu
1'
 
Ca atare0 i specialitii din agricultur au nevoie de o permanent actuali#are a cunotinelor 
i c,iar a aptitudinilor *de eemplu0 utili#area calculatoarelor în procesul de informati#are a
managementului eploataiilor agricole0 interpretarea re#ultatelor unor anali#e c,imice0 utili#area de
noi ec,ipamente i instalaii agricole etc+.
 ,ecesitatea ob"inerii unui punct de vedere impar"ial.
C,iar i cei mai "uni manageri sau productori agricoli pot fi influenai de implicarea lor 
 personal în activitate pe care o desfoar. )stfel0 acetia nu pot <vedea= o pro"lem în adevrata
ei lumin0 afect6nd0 astfel0 fe#a"ilitatea soluiilor pe care le propun.
Consultantul0 fiind independent de client *de agricultor+0 poate oferi un punct de vedere
imparial0 uneori cu caracter original0 care repre#int un avanta- pentru agricultor.
(e asemenea0 eist un "un o"icei al unor manageri ca înaintea lurii unor deci#ii
importante s se sftuiasc cu diveri consultani pentru a testa vala"ilitatea deci#iilor respective.
 ,ecesitatea justificrii unei decizii sau ac"iuni.
)desea0 o parte dintre managerii agricoli0 înaintea demarrii unor aciuni cu caracter 
strategic sau cu implicaii economice ma-ore0 apelea# la consultani. )cetia anali#ea# coninutul
deci#iilor i întocmesc rapoarte ce susin0 dac este ca#ul0 în faa efilor0 acionarilor sau
su"alternilor0 oportunitatea acestora.
(e asemenea0 în ca#ul unor deci#ii din trecut0 pot aprea controverse0 iar managerii0 pentru a
se -ustifica0 pot aduce ca argumente prerile sau rapoartele consultanilor.
7apoarte ale consultanilor pot fi solicitate i de unele instituii "ancare sau financiare0
atunci c6nd se solicit credite sau faciliti fiscale.
8n toate situaiile menionate0 rapoartele consultanilor tre"uie s ai" un &-r-&*r
#m8-r$#-+0 fr s fie influenate0 în nici un fel0 de coninutul deci#iilor managerilor.
 ,ecesitatea popularizrii rezultatelor cercetrii tiin"ifice.
(e cele mai multe ori0 din pcate0 re#ultatele cercetrilor tiinifice care se fac la nivelul
institutelor i staiunilor de cercetare sau la nivelul instituiilor de învm6nt superior nu a-ung la
 productorii agricoli0 care ar tre"ui s fie "eneficiarii finali.
)ceasta se datorea# pe de o parte unei diseminri reduse a acestor re#ultate iar0 pe de alt
 parte0 ineistenei unor servicii speciali#ate în populari#area i diseminarea re#ultatelor cercetrilor 
tiinifice. 8n aceste condiii0 serviciul de consultan agricol se constituie ca o verig de legtur
între cercetarea agricol i practica agricol.
 ,ecesitatea apelrii la serviciul de consultan" în anumite perioade de timp.
nii manageri sau alte categorii de personal dispun de competena i eperiena necesar
 pentru re#olvarea unor pro"leme dar0 datorit lipsei de timp0 sunt o"ligai s apele#e la serviciul de
11
 
consultan pentru re#olvarea lor. Consultanii pot re#olva aceste pro"leme la timp i cu mai mult
 profesionalism.
 ,ecesitatea popularizrii noilor reglementri i norme.
!rin activitatea de consultan agricol se populari#ea# noile acte normative0 noile
reglementri i norme0 noile reguli de producie0 stocare i comerciali#are a produciei agricole etc.
 ,ecesitatea rezolvrii unor probleme nou aprute.
8n desf urarea activit ii pot aprea noi pro"leme generate de mediul natural0 economic0
social sau politic. )ceste pro"leme noi0 cum ar fi9 apariia unor noi "oli0 pro"lematica accesrii unor 
fonduri0 pro"lematica plilor directe0 necesitatea asocierii i cooperrii pentru procurarea de
inputuri sau valorificarea produselor agricole0 necesit o intervenie special din partea serviciilor 
de consultan.
8n conceptul modern de consultan0 o component important a activitii consultanilor 
este aceea de ai înva pe solicitan i cum s i re#olve pro"lemele cu care se confrunt.
%uli manageri sau productori agricoli recurg la consultani0 nu neaprat pentru a gsi o
soluie la o pro"lem anume0 ci pentru ai însui cunotine i deprinderi cu caracter special0 astfel
înc6t acetia s poat s se descurce singuri în viitor pentru re#olvarea unor pro"leme similare.
3(>( Pr#n&#8##+* &-r* -u +- .-:- &!nu+-n$*# -)r#&!+*
Consultana ca ramur a tiinei managementului0 îi desfoar activitatea pe "a#a unor 
 principii "ine definite. (intre acestea0 mai importante sunt urmtoarele9
a. 'ompeten"a profesional i înalta specializare în activitatea de consultan"
!rin însi coninutul i specificul activitii sale0 consultantul tre"uie s dein o înalt
competen i s fie un "un profesionist. )ceste caliti se do"6ndesc prin instruire *de regul
universitar i postuniversitar+ i prin stagii de practic sau instruire speciali#at.
 Aumai dup parcurgerea acestor stagii specialitii agricoli cu diplom i o anumit activitate
 practic0 pot profesa consultana în agricultur.
b. 'onsultantul trebuie s dispun de independen" total în activitatea sa
!rin însi definiia sa0 consultana constituie o activitate independent.
)ceasta presupune ca persoana care îndeplinete asemenea misiuni s nu ai" nici un fel de
legturi de dependen fa de "eneficiar. Consultantul tre"uie s renune la misiune0 dac nu poate
fi o"iectiv din motive sentimentale0 politice sau de alt natur.
7 'ursa9 Aote curs . Consultana Conf. dr. Carmen )ngelescu
12
 
c. 'onsultan"a trebuie s fie! în esen"! o activitate de consiliere! de recomandare! astfel 
încât! propunerile sau solu"iile avansate s nu aib! pentru beneficiari un caracter imperativ
Consultanii tre"uie s ai" statut de consilieri0 ei neput6ndui asuma autoritatea ierar,ic în
legtur cu deci#iile ce urmea# a fi luate.
7esponsa"ilitatea acestora se etinde asupra calitii sfaturilor sau recomandrilor pe care le
avansea#.
d. 'onfiden"ialitatea
Caracterul de confidenialitate privind coninutul activitii0 a informaiilor la care are acces
i a soluiilor sau a propunerilor avansate constituie unul din principiile importante pe care
consultantul tre"uie s le respecte.
!rin conduita lor0 consultanii tre"uie si conving pe "eneficiari s ai" încredere în ei0
 pentru a avea acces la toate sursele de informaii de care au nevoie pentru a reui în misiunea lor.
 f. 'onsultantul! în activitatea sa! trebuie s promoveze noul! precum i realizrile
tiin"ifice importante din domeniul în carei desfoar activitatea
8n momentul c6nd recomand diferite soluii te,nologice *de eemplu0 un tratament cu
su"stane c,imice sau un sortiment nou de soiuri+0 consultanii tre"uie s fie la curent cu re#ultatele
cercetrii privind efectele acestora i dac ele au fost încercate în condiii similare locului în care
urmea# a fi aplicate.
13
PLAN EUROPEAN
1(3( Or)-n#:-r*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ -)r#&!+ 9n M-r*- Br#-n#*( S*r/#&#u+ d*
C!nu+-n$ "# D*:/!+-r* A)r#&!+ ?ADAS+
tensia are un istoric îndelungat in %area &ritanie0 dei mult timp sa practicat o activitate
de etensierudimentar i necoordonat.
)celai lucru se înt6mpla i la începutul secolului trecut0 c6nd aceast activitate se "a#a mai
mult pe aciuni organi#ate prin universiti0 colegii i guvernul local. In timpul celui deal doilea
r#"oi mondial0 aceast activitate era coordonat de ctre %inisterul )griculturii0 !isciculturii i
)limentaiei *%)FF+0 cu un control strict al activitilor fermierilor i distri"uiei produselor 
alimentare0 precum i al furni#rii consultanei te,nice.
In 3@4 - %! &r*- un S*r/#&#u N-$#!n-+ d* C!nu+-n$ A)r#&!+ ?NAAS, constituindu
se prima form de a"ordare a etensiei la nivel naional0 in scopul îm"unt irii   productivitii
agricole i ,orticole0 asigurrii securitii alimentare0 îm"unt irii "alanei  comerciale i creterii
standardului de via in comunitile rurale.
)cesta a evoluat in timp astfel ca in 1H1 a luat natere 'erviciul de (e#voltare i
Consultan )gricol *)()'+?  prin fu#ionarea A)'' cu alte servicii te,nice ale %)FF.
In paralel cu acesta0 organi#aiile de consultan private desfurau o puternic activitate0 in
sistem concurenial0 dar erau de dimensiuni mici i foarte selective in privina clientelei i a
serviciilor prestate *se asigura in principal consultana in domeniul managementului afacerilor+.
)cest lucru a fcut ca0 înc de la început0 )()' s fie de departe cel mai vast serviciu de
consultan agricol0 cre6ndu i o reputaie ecelent in industria agricol.
)()' sa adaptat sc,im"rilor0 a-ut6nd la aplicarea politicii %)FF0 dar men in6nd
independena serviciilor de consultan0 care erau considerate vitale pentru pstrarea încrederii
fermierilor. )()' a introdus noi faciliti0 in special in domeniul consultanei pentru
managementul afacerilor. Cu toate acestea0 era tot mai evident faptul c )()' era o organi#aie
vast i costisitoare0 deservind o industrie de-a moderni#at i competitiv ce producea un surplus
de produse alimentare.
In 1H?4J1H? sa a"ordat pentru prima dat pro"lema finanrii0 Buvernul %arii &ritanii
lu6nd deci#ia ca întreprinderile individuale ce "eneficia# in mod direct de pe urma activitilor de
consultan s contri"uie la finanarea acestora. !rimele tae au fost introduse in aprilie 1H?0 iar 
)()' a reacionat prin sc,im"area a"ordrii consultanei0 fi6ndu i treptat atenia asupra
fermierilor dispui s plteasc.
 
Introducerea taelor pentru consultan a coincis cu deci#ia %)FF de a retrage o mare parte
din fondurile pentru cercetarea de#voltarea <de piaN. )()' era o"ligat s caute noi clieni0 in
timp ce staiunile de cercetare0 de-a puine la numr0 cutau noi finanri0 dar continuau s preia
 programe specifice de cercetare de#voltare pentru %)FF0 in domeniul formulrii politicilor.
;reptat0 )()' ului i sau acordat li"erti mai mari0 dar înc eistau constr6ngeri
semnificative. In anul 1HH4 o anali# a activitii )()'0 care cuprindea i sc,ia unei strategii
 pentru viitor0 a dus la conclu#ia c )()' tre"uie privati#at in 1HH0 in condiiile in care un progres
constant0 ar putea duce la recuperarea integral a costurilor. )stfel0 încep6nd cu 1 aprilie 1HH/ nu s
au mai acordat su"venii guvernamentale pentru activitile preluate de ctre )()'.
In pre#ent )()' funcionea# su" forma unei agenii privati#ate. $rgani#aia a fost oferit
spre v6n#are in martie 1HH0 fiind primit o ofert satisfctoare din partea personalului su. Aoua
organi#aie are cca. 14@@ salariai0 ceilali 3@ fiind transferai la o nou agenie din su"ordinea
%)FF0 care a preluat activitile desfurate anterior de )()' pentru %)FF i despre care
Buvernul consider c nu pot fi trecute in responsa"ilitatea sectorului privat. )()' continu s
eecute at6t activiti de consultan cat i de cercetarede#voltare pentru %)FF0 afl6nduse totui
in competiie cu alte organi#aii de consultan pentru contractele respective.
(e la introducerea de ctre )()' a taelor pentru consultan in 1H?0 piaa de consultan
sa etins in mod semnificativ0 at6t )()' cat i concurenii acestuia "eneficiind de pe urma acestui
fapt. Clientela )()' sa sc,im"at0 dar %)FF a rmas cel mai important client al ageniei i multe
din activitile desfurate pentru acesta pot fi înc descrise in sens larg drept <etensieN. )()' ia
format o clientel nou const6nd din corporaii cu activiti in domeniul agricol0 desf ur6nd
totodat activiti pe scar din ce in ce mai larg in alte ri.
In urma introducerii taelor0 )()' este intro msur mai mic la indemna micilor fermieri0
care nu au posi"ilitatea sau nu doresc s plteasc pentru consultan. )ceasta nu este o pro"lem
semnificativ in %area &ritanie0 pentru c ei au acces larg la informaie din alte surse.
 Aivelul de ansam"lu al contactului cu fermierii este mai sc#ut0 dar in ca#urile c6nd se ofer
consultan0 relaiile sunt mai str6nse i aduc "eneficii clare.
In pre#ent serviciul de consultanta )()' este in %area &ritanie cel mai mare furni#or 
independent de consultanta in pro"leme de mediu0 de#voltare rural i de consiliere in politici
agricole.
)()' are mai mult de @@ de speciali ti în mediu i de#voltare rural0 care operea# de la
o re ea de "irouri si siteuri de cercetare din %area &ritanie.
$rgani#atia de consultanta )()' este in permanenta recrutare si investeste in noi
a"solven i. $rgani#atia )()' de ine un program propriu de recrutare *Braduate )()'+ de noi
a"solven i0 astfel in ultimii doi ani )()' numit în -ur de 2 de noi recru i. (e o"icei oragani#atia
15
 
de consultanta )()' este interesata de a"solven ii cu studii de tiin e agricole0 ,orticole0 "iologice
si de mediu.
!rogramul de recrutare Braduate )()' ofer noilor veniti o perioada de formare de doi ani
i contract de de#voltare a carierei0 astfel în 2@11 a atras mai mult de @@ de solicitan i.
$rgani#a ia de consultanta )()' prestea#a trei mari categorii de
servicii9
'ervicii de %ediu 'ervicii de Bestionare a culturilor dura"ile 'ervicii de consultantaJcercetare in sectorul cre terii animalelor 
3( S*r/#&## d* m*d#u
)()' este aata pe furni#area de solu ii pentru a satisface un numr 
tot mai mare de pro"leme de mediu.
na dintre pro"lemele de mediu avute in vedere de ctre serviciul de consultanta )()' este
gestionarea solurilor. (in perspectiva )()' solul este v#ut ca o resurs etrem de valoroas0 care
sus ine întregul ecosistem si este nevoie de o gestionare atent0 în scopul de a pstra propriet ile
sale "enefice i pentru a preveni eventualele pro"leme. In acest sens )()' asigura speciali ti
califica i profesional in tiin a solului0 cu o eperienta practica  pentru a oferi solu ii de management
eficiente.
'erviciile )()' in acest domeniu includ9
) E/-+u-r*- r#&ur#+!r *r*nur#+!r &!n-m#n-* valuri de risc. !relevarea de pro"e i anali#a.   'tudii de poluare. Interpretarea datelor i selectarea metodei de remediere.   Cleanup contaminare.
) S!nd-;* d* r*ur* !+ Conducte 5inii aeriene (rumuri 'iteuri de resurse minerale
) P+-nur#+* d* )*#!n-r* - !+u+u# de#voltare i construc ie siteuri in acest sens   'iteuri minerale i siteuri de im"unatatiri funciare J restaurare.
) E/-+u-r*- #m8-&u+u# -u8r- m*d#u+u# Conservare i de creare de ,a"itat0
Import materiale pentru pro"e de sol ) F-.r#&-r*- d* !+ u#+#:-nd m-*r#-+* !r)-n#&* ?&!m8!, *&
)mena-are a teritoriului moale 7ea"ilitarea terenurilor Calitatea solului vegetal.
16
) S#*m* d* dr*n-;  proiecte de instalatii0 conducte0 etc.
1( S*r/#&## d* )*#!n-r* - &u+ur#+!r dur-.#+*
'erviciile )()' privind gestionarea culturilor dura"ile sunt
reali#ate de o ec,ipa de speciali ti special creata in acest sens.
 /nergie din surse regenerabile  face parte din serviciile de
gestionare a culturilor dura"ile.
Consultan i )()' întocmesc contracte de lunga durata cu
industria agriculturii pentru a de#volta produc ia i utili#area de
 "iomas i "iocom"usti"ili0 inclusiv %iscant,us i alte ier"uri
energetice0 salcia0 specii forestiere cu ciclu scurt0 cereale *de paie sau
 "ioetanol+ i rapi .  
Consultan ii de energie din surse regenera"ile ofer solu ii
 "a#ate pe cercetare0 la toate aspectele legate de lan ul de "iomas i "iocom"usti"ili de
aprovi#ionare.
'erviciile )()' includ9
) P+-n#%#&-r*  !lanificare0 o"serva ii.   Finan e.   valurile de conformitate terestre "a#ate pe BI'. valuarea impactului asupra mediului. &iodiversitate i studii ecologice.   Brupurile de productori i cererile lor de finan are.   Contracte de furni#are de com"usti"il.
) A)r!n!m#*  'oiuri. !roduc ia vegetal i te,nici de recoltare.   tili#area de îngr minte.   Controlul "uruienilor0 "olilor i duntorilor.   Furni#are de ri#omi de %iscant,us. !ie e alternative.
) Pr!du& #- d* .#!&!m.u#.#+#   'tudii de fe#a"ilitate pentru ca#ane pe "a# de "iomas de cldur0 unit i de cogenerare i
centrale electrice0 digestoare anaero"e i instala iile de "ioga#.   'olu ii de inginerie.   ;ransferul de te,nologie i instruire.
) C*r&*-r*  7andament %odelarea i utili#area apei.   Cuantificarea i reducerea int a emisiilor de B'.   'tudiile de cercetare si captare a car"onului.
17
 
Benetica i selec ie a plantelor.   )nali#a ciclului de via .
valuare na ional i regional a sc,im"rilor climatice cu privire la capacitatea terenului J
disponi"ilitatea pentru culturile de "iomas. valurile socioeconomice ale sistemelor de energie regenera"il.
18
<( S*r/#&## d* &!nu+-n-&*r&*-r* #n *&!ru+
&r* *r## -n#m-+*+!r
!roduc ia #oote,nica tre"uie s reali#e#e un ec,ili"ru între
nevoile snt ii umane0 a mediului0 a snt ii i "unstrii
animalelor0 i profita"ilitate.
)()' a-ut factorii de deci#ie politic0 productorii0
comercian ii cu amnuntul i autorit ile de reglementare pentru a
atinge acest ec,ili"ru în gestionarea animalelor0 at6t la ferm cat i dincolo de poarta fermei.  
Ca parte din una dintre cele mai mari firme de consultan din %area &ritanie0 specialistii in
cresterea animalelor )()' pot apela la spri-inul colegilor întro gam larg de discipline
complementare0 inclusiv in cele legate de nutritie i de gestionarea de eurilor0 managementul
afacerilor0 cercetarea de pia i de#voltarea rural dura"il.
Cu o în elegere unic asupra rela iei dintre animale i mediul lor0 )()' este cea mai în
msur s furni#e#e informa ii0 monitori#are0 anali#0 interpretare i consiliere cu privire la
sntatea i "unstarea animalelor0 impactul asupra mediului0 sustena"ilitatea economic i
implicarea pr ilor interesate.
'ervicii )()' in acest domeniu includ9
) C!nu+-n r-*)#& 9n u #n*r*- # %!rmu+-r*- 8!+##&#+!r  #n d!m*n#u Furni#area de consultan pentru Buvern0 agen iile sale i clien i corporativi pe pro"leme de
 politic. 7ecen#ii tiin ifice0 colectare "a#e de date0 rapoarte de informa ii sectoriale0 evaluarea
impactului asupra mediului i de reglementare0 precum i
sntatea i "unstarea animalelor controlate in cadrul
evalurilor strategice. ) Su8r-/*)*r*- .!+#+!r # 8+-nur# d* ur)*n  
Identificarea riscurilor de "oli endemice i eotice i furni#area
de protocoale privind cele mai "une practici pentru a raspunde
la focarele de "oli. !unerea în aplicare a strategiilor de control eficiente in
cola"orare cu medicii veterinari. ) A8+#&-r*- 8!+##&#+!r # r*)+*m*n-r#+!r #n d!m*n#u
specialistii )()' poseda cuno tin e aprofundate privind sc,im"rile de politic i de
reglementare care afectea# lan ul alimentar.
$rientri privind "unstarea animalelor0 inclusiv legate de transport0 de identificare a
animalelor i igiena produselor alimentare.
ofera formare pentru personalul care aplica i pentru personalul din industria prelucratoare
 pentru a pune în aplicare sc,im"rile de reglementare.
19
 
(ivi#ia de 'ervicii Internaionale a )()' a fost pre#ent in 7omania in intervalul 1HH
1HH/ in cadrul !roiectului !,are 7$ H2@3@4@2 cu titlul <)sisten ;e,nic pentru (e#voltarea
unui 'erviciu de tensie )gricolN.
1(1( Or)-n#:-r*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ -)r#&!+ 9n Fr-n$-
)gricultura france# a acoperit rapid deficitul su de producie i înt6r#ierea te,nologic de
dup r#"oi0 Frana devenind o putere agricol de prim plan datorit9
calitii i diversitii resurselor agricole>
 priceperii i formrii agricultorilor si>
cercetrii i unui sistem performant de de#voltare.
(in cele de milioane de ,ectare ale teritoriului france#0 cca /@O este destinat agriculturii.
)cest teritoriu agricol sa micorat incet0 dar continuu0 in favoarea impduririi i ur"ani#rii. In
ciuda acestei diminuri a suprafeelor cultivate0 producia a crescut puternic i catigurile de
 productivitate sunt considera"ile0 datorit efectului com"inat a 3 factori9
diminuarea populaiei implicate in agricultur>
 progresul te,nic i avansarea te,nologic de ecepie>
creterea ponderii mi-loacelor de producie i a capitalului utili#at in
eploatri.
In acelai timp0 progresul te,nic permite importante creteri de productivitate. )ceste
 progrese te,nice nau fost posi"ile decat cu o cretere important a mi-loacelor de producie i a
capitalului utili#at in eploataii *fertili#are0 te,nologii adecvate0 maini agricole performante+.
voluia te,nic0 economic i social a remodelat profund structurile0 demografia i modul
de via al sectorului agricol i rural. !ractic0 sa reali#at desc,iderea progresiv a eploataiilor 
agricole ctre pieele de for de munc0 de capital i de produse0 lrgite la dimensiunea . Cu 3@
milioane de ,ectare de suprafa agricol *din care 4@O in #one defavori#ate+0 Frana repre#int
aproimativ un sfert din potenialul comunitar i furni#ea# o cincime din producia agricol a .
!entru ma-oritatea agricultorilor france#i0 de#voltarea pe termen lung vi#ea# o finalitate
du"l0 te,nicoeconomic i social care se traduce printro competitivitate crescut i o solidaritate
intrit.
%etoda de lucru in grup utili#at de Centrele de 'tudii ;e,nice )gricole *C;)+ in anii P@
sa generali#at i impus ca mi-loc de transmitere a progresului. )st#i eist o mare diversitate de
moduri de funcionare in cadrul acestor grupuri nscute din iniiative diverse0 mai ales sindicale.
2'
 
$ "un parte din aceste grupri "eneficia# de spri-inul consilierilor Camerelor de
)gricultur. Celelalte sunt autonome i administrate de ctre aderenii lor0 cu o implicare in general
important in organi#aiile agricole.
In afara formaiunilor specificate0 in faa deci#iilor pe care tre"uie s le ia0 agricultorul
france# mai poate "eneficia de urmtoarele a-utoare9
Q  Sfaturi individuale de orientare i ajutor în luarea deciziei  " date de consilierii agricoli. ste
vor"a despre sfaturi cu caracter de sinte#0 care iau in calcul intreaga eploataie0 avanta-ele i
de#avanta-ele sale0 evaluarea re#ultatelor anterioare i care conduc la opiuni asupra produciei0
la coordonarea ulterioar a te,nologiei culturilor0 sau sistemelor de cretere a animalelor.
Q  Sprijin punctual! legat de reali#area unei aciuni anume sau aplicarea unei te,nici noi. )cest
spri-in speciali#at este furni#at de consilieri0 dar i de te,nicienii diverselor organisme
speciali#ate0 de cooperative0 de firme private.
Q 0ormare profesional sau stagii de perfec"ionare! pentru insuirea unei practici noi0 sau a unei
speciali#ri intro disciplin agricol. )cest demers privete in principal tinerii fermieri in curs
de instalare0 agricultorii in dificultate0 sau persoane aflate in procesul reconversiei profesionale.
'tructurile organi#atorice de spri-in i coordonare a fermierilor france#i0 in vederea
de#voltrii0 funcionea# pe dou nivele9
3(  1a nivel local eist o reea local de spri-in pentru agricultori cu parteneri numeroi0
acoperind ansam"lul aciunilor de de#voltare. )ceast reea local cu responsa"ilitate profesional
este organi#at pe "a# departamental0 in -urul Camerelor de )gricultur0 care coordonea#
aciunile de de#voltare puse in practic in cadrul unui program plurianual. In cadrul acestui nivel
funcionea# urmtoarele structuri9
'amerele de Agricultur
'pecialitii din cadrul Camerelor de )gricultur ofer sfaturi de orientare i sfaturi
speciali#ate0 cu prioritate pentru grupurile de de#voltare. )ici se ela"orea# cerinele principale in
legtur cu planurile de cercetare aplicat ale Institutelor ;e,nice i se reali#ea# aciuni de formare
i de informare colective. In afar de serviciul de de#voltare propriu#is0 ele dispun i de servicii
funciare0 de construcii0 mecani#are0 turism0 economie0 formare profesional.
Camerele (epartamentale de )gricultur ale aceleiai regiuni sunt grupate in cadrul unei
Camere 7egionale. )ceasta are in special misiunea de a coordona aciunile in cadrul !rogramelor 
!lurianuale de (e#voltare )gricol0 ela"orate cu participarea unor parteneri din cercetare i
de#voltare.
'unt cooperative sau sindicate ale cror activiti colective sunt indispensa"ile de#voltrii
 produciilor de animale9
Q sindicatele de control a performanelor din sectorul creterii animalelor *controlul
laptelui0 controlul creterii0 identificare etc+>
Q grupurile de protecie sanitar *sntate animal0 profilaie+.
In afara funciilor lor principale economice i comerciale0 cooperativele pun la dispo#iia
 productorilor servicii de indrumare i formare. Bruprile de productori asigur in egal msur
soluii te,nice motivate de disciplina de producie care necesit o desfacere a produselor in cele mai
 "une condiii. In micile organisme0 acelai agent asigur funciile comerciale i de indrumare. (in
contr0 unele cooperative importante au verita"ile servicii te,nice de eperimentare0 indrumare i
formare profesional.
*rganismele sindicale
7eeaua local de spri-in a agricultorilor este susinut de aciunea sindicatelor care0 in plus
fa de misiunea lor principal de aprare i de promovare a agriculturii0 particip activ la
de#voltarea acesteia. le eercit un rol de sensi"ili#are a agricultorilor fa de importana
 progresului te,nic0 economic i social in cadrul aciunilor de informare i formare profesional.
 (nstitu"iile de formare profesional
Instituiile pu"lice i private de formare profesional0 respectiv liceele agricole i centrele de
formare profesional0 asigur instruirea iniial i continu a agricultorilor i a viitorilor consilieri i
sunt0 printre altele0 puncte de spri-in pentru de#voltare> ele asigur mai ales un important program
de eperimentare0 dispunand de o reea de 1/@ eploataii agricole ataate instituiilor0 conduse cel
mai frecvent in asociere cu organismele profesionale.
1( 1a nivel na"ional eist o reea naional de cercetare aplicat0 informare i perfecionare.
Create i gestionate de ctre agricultori0 Institutele i Centrele ;e,nice )gricole cu un personal de
cea 1 @@@ ingineri i te,nicieni0 sunt organisme de cercetare aplicat0 de spri-in te,nic i de
informare. nele au un caracter interprofesional. le eercit funcia de legtur intre cercetare i
 populari#are. le -oac astfel un rol esenial in crearea i rspandirea progresului in agricultur.
 Asocia"ia ,a"ional pentru Dezvoltarea Agricol 2A,DA3
'tructur paritar intre organi#aiile profesionale agricole i puterile pu"lice0 )A()H
infiinat in 1H//0 este locul unde se ela"orea# politica de#voltrii agricole. ste totodat o instan
de cogestiune a Fondului Aaional de (e#voltare )gricol *FA()+ care particip la finanarea
 programelor de de#voltare.
9 /0e-erience rancise ,u #eelo--eent Agricole ) #ocuent realise sous la res-onsailite ,e l0AN#A
22
 
7esursele )A() provin din tae parafiscale pltite de ctre agricultori la produsele lor.
)ceste resurse sunt apoi reparti#ate inand cont de o anume solidaritate cu sectoarele de producie i
regiunile mai puin favori#ate. )ctualmente este cutat un nou ec,ili"ru mai -ust.
'ectoarele ,ameiului i cartofului contri"uie la aceast finanare din 1HH20 iar cele ale
fructelor i legumelor din 1HH3.
)A()0 ca instan de orientare i coordonare0 acompania# te,nic i financiar aciuni din
categoria celor specificate0 dar nu reali#ea# ea insi aplicarea programelor de de#voltare
teritorial. a se spri-in pentru acest fapt pe reeaua de operatori descris anterior *Camere
)gricole0 cooperative0 structuri asociative+0 respectiv organismele de cercetare *Institutele ;e,nice0
staiunile eperimentale+ i instituiile de invmant. !rin responsa"ilitile sale financiare0 )A()
veg,ea# s pstre#e coerena in interveniile partenerilor din acest dispo#itiv *cutarea
complementaritii intre proiectele naionale i proiectele teritoriale+. a susine in egal msur
 proiecte de interes naional0 stimulea# iniiativele i ia in calcul preocuprile noi0 de eemplu in
materie de mediu i de gestiune a spaiului rural.
In conclu#ie0 se poate spune c agricultorul france# se gsete in centrul unei reele
Cercetare0 Formare0 (e#voltareN. l particip la propria orientare0 la aplicarea i finanarea ei. l
gsete0 dup nevoile sale0 asistena i instruirea care ii permit si controle#e opiunile0 s scoat
cele mai "une re#ultate din resursele sale i s prevad evoluiile viitoare ale sectorului.
1(<( Or)-n#:-r*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ -)r#&!+ 9n Aur#-
8n )ustria0 serviciile de informare pu"lic pentru fermieri în domeniile agriculturii i
silviculturii sunt furni#ate în special de Camera pentru agricultur *<'ervicii oficiale de informare
 pu"lic pentru fermieriK+. Cu aproimativ /@@ de consultani0 cele nou Camere regionale pentru
agricultur i filialele lor locale repre#int sursele cele mai importante de servicii de informare
 pu"lic pentru fermieri în domeniul agriculturii i silviculturii.
%inisterul Federal al )griculturii0 'ilviculturii0 %ediului i Bestionrii )pei -oac un rol
central în planificarea0 controlarea i spri-inirea serviciilor oficiale de informare pu"lic pentru
fermieri. Consultanii sunt instruii la niversitatea de formare a personalului didactic în domeniul
agriculturii i mediului din iena.
8n plus0 eist i alte programe educaionale pu"lice i private0 oferite de9
)utoritile provinciilor federale>
Institutele de formare în domeniul silviculturii ale %inisterului Federal al )griculturii0
'ilviculturii0 %ediului i Bestionrii apei>
)sociaiile de agricultur organic>
Consiliul pentru inginerie agricol i de#voltare rural din )ustria>
23
 
Brupul de lucru pentru gestionarea p unilor i recoltarea fura-ului din )ustria i alte
organisme pu"lice i private.
'copul consultanei este de a oferi fermierilor asisten în toate pro"lemele antreprenoriale0
 precum i în procesele de sc,im"are. Consultana se refer întotdeauna la aspecte actuale i
concrete legate de societatea comercial. 8n plus0 se ofer de asemenea spri-in pentru soluionarea
aspectelor sociale.
1(4( Or)-n#:-r*- -&#/#$## d* &!nu+-n$ -)r#&!+ 9n C*#-
8n 7epu"lica Ce,0 %inisterul )griculturii *%)+ repre#int organismul consultativ al
sistemului în ceea prive te aspectele conceptuale i de conducere. %) creea# condiii pentru
furni#area serviciilor de consultan prin intermediul programelor de spri-in din su"venii naionale
i al !rogramului pentru (e#voltare 7ural *7(!+.
Institutul de Informare i conomie )grar *II)+ este o organi#aie care funcionea# pe
 "a#a su"veniilor acordate de %) i se concentrea# pe educaie i consultan.
II) gestionea# 7egistrul de consultani al %)0 pregtirea acestora pentru acreditare i
verificarea serviciilor de consultan spri-inite din 7(!0 msura I.3.4. II) ela"orea# materiale
metodologice pentru nivelurile individuale ale sistemului de consultan i coordonea# activitatea
speciali#at a instituiilor de cercetare tiinific.
)geniile pentru agricultur i #onele rurale fac parte din structura organi#atoric a 7eelei
7urale Aaionale la nivel regional i districtual. le asigur în principal informare privind sc,emele
de a-utor. Centrele regionale de informare pentru de#voltarea agriculturii
i a #onelor rurale asigur transferul de informaii de la organismele centrale i autoritile regionale
ctre grupurile int0 inclusiv clasificarea i prelucrarea acestora în funcie de necesitile regionale.
Consiliul Aaional Consultativ pentru )gricultur i (e#voltare 7ural este organismul
consultativ i de iniiativ al %inisterului )griculturii în ceea ce prive te activitile asociate cu
finanarea de la "ugetul pu"lic a activitilor de consultan în sectorul agriculturii i al de#voltrii
rurale. Consiliul este structurat dup cum urmea#9
uniti ale ministerului care ela"orea# cerinele pentru sistemul de consultan *inclusiv
agenii pentru agricultur i #onele rurale+ i II) cu rol de organism de control0
organi#aii agricole neguvernamentale nonprofit care repre#int necesitile i interesele
întreprin#torilor din sectorul agriculturii0
institute de cercetare i universiti pentru aspectele legate de transferul de cuno tine
 profesionale.
8n activitatea sa0 %inisterul utili#ea# recomandrile0 sugestiile i o"servaiile primite de la
Consiliul Aaional i asigur astfel participarea repre#entanilor organi#aiilor agricole
24
25
5UDEUL D6MBOVIA
<(3( C!!rd!n-*+* )*!)r-%#&* -+* :!n*#
'ituat în partea de sud a Carpailor %eridionali0 în #ona de contact a C6mpiei 7om6ne cu
'u"carpaii %unteniei0 -udeul (6m"ovia are un relief variat ce se desfoar în trepte9 la nord se
înal %unii &ucegi i 5eaota0 crora le urmea# spre sud #ona dealurilor 'u"carpailor %unteniei0
 platforma C6ndeti0 în continuare0 c6mpia înalt a ;6rgovitei i c6mpia ;itu.
'e învecinea# la vest cu -udeul )rge0 la est cu -udeul !ra,ova0 la sudest cu -udeul Ilfov0
la sud cu -udeele Biurgiu i ;eleorman i la nord cu -udeul &raov.
4.5.5. %e"eaua #idrografic
)pele de suprafa 1@
7e eaua ,idrologic din -ude ul (6m"ovi a apar ine la dou sisteme ,idrografice distincte9
cel al Ialomi ei0 în -umtatea de nordest0 i cel al )rge ului în -umtatea de sudvest.
(ensitatea re elei de r6uri varia# între @0 i @0? LmJLm2 în #ona montan0 între @03 i @0
LmJLm2 în #ona su"carpatic i între @03 i @04 RmJRm2 în #ona -oas.
76ul Ialomi a i#vor te de pe versantul sudic al masivului &ucegi i prse te teritoriul
 -ude ului în amonte de confluen a cu r6ul Cricovul (ulce0 av6nd o suprafa de "a#in de 12@? Lm2
1' ro.wikipedia.org 26
 
i o lungime de 132 Lm. !anta medie a r6ului pe teritoriul -ude ului este de l0O.
76ul )rge 0 ale crui i#voare se gsesc pe versan ii sudici ai %un ilor Fgra 0 str"ate
 -ude ul pe o lungime de 4 Lm0 la intrarea în -ude av6nd o suprafa de "a#in de 3H@ Lm2 i o
lungime de 13@ Lm0 iar la ie irea din -ude o suprafa de 34@ Lm2 i respectiv lungimea de 1
Lm. !anta medie a r6ului pe sectorul aferent -ude ului este de l0/  O.
Cel mai important afluent al )rge ului este (6m"ovi a care are la intrarea în -ude o
suprafa de "a#in de /3/ Lm2 i o lungime de / Lm0 iar la ie ire o suprafa de "a#in de 112@ Lm2
i o lungime de 1 Lm0 confluen a cu )rge ul fiind îns în afara -ude ului (6m"ovi a. Interfluviul
dintre (6m"ovi a i Ialomi a este drenat0 în #ona de c6mpie de Colentina i Ilfov0 afluen i ai
(6m"ovi ei0 cu care se une te în -ude ul Biurgiu.
n alt afluent important al r6ului )rge este 'a"arul0 care î i culege apele de pe teritoriul
 -ude ului (6m"ovi a i pe care îl prse te în apropierea comunei !otlogi0 unde are o suprafa de
 "a#in de 4@ Lm2 i o lungime de / Lm. !artea de sudvest a -ude ului este drenat de r6urile din
#ona superioar a "a#inului Aea-lov0 afluent al )rge ului0 cu care confluen ea# în -ude ul Biurgiu.
5acurile sunt relativ sla" repre#entate pe teritoriul -ude ului (6m"ovi a.
8n c6mpie0 sunt amena-ate o serie de ia#uri i
,ele teie *Aucet0 Comi ani0 &ungetu0 &leni+ de
importan local. 8n "a#inul superior al Ialomi ei0 în
amonte de C,eile $r#ei0 se afl lacurile de acumulare
&ol"oci i 'cropoasa0 care deservesc u#inele
,idrocentralelor de la (o"re ti si %oroieni.
8n #ona !ucioasa eist un lac de acumulare0
av6nd în aval o pstrvrie i func ie turistic.
A8*+* u.*r-n*33
7e#ervele de ape su"terane din cuprinsul -ude ului (6m"ovi a depind de gradul de
 permea"ilitate0 c6t i de grosimea i etensiunea rocilor care le înmaga#inea#.
)stfel0 rocile compacte din #ona montan sunt în general impermea"ile pentru o "un parte
a mun ilor 5eaota i &ucegi. ;otu i0 a"unden a i permanen a i#voarelor dovede te eisten a apelor 
freatice0 dar acestea sunt acumulate în depo#itele de pant i de la "a#a versan ilor. $ situa ie mai
aparte pre#int conglomeratele din sinclinalul &ucegilor0 care au un grad de permea"ilitate mai
mare fa a de depo#itele constituente din -ur0 dar nu dau i#voare cu un de"it prea mare. 8n #ona de
munte nu putem vor"i de pre#en a stratelor acvifere de ad6ncime.
11 ro.wikipedia.org 27
 
Interfluviul dintre (6m"ovi a i )rge 0 ecept6nd luncile celor dou r6uri0 este alctuit din
depo#ite de pietri uri i nisipuri cu o permea"ilitate "un.
8n col ul sudvestic al -ude ului0 la sud de lunca )rge ului0 în sectorul aferent C6mpiei
Bvanu&urdea0 apele freatice au condi ii foarte "une de înmaga#inare0 pietri urile i nisipurile
stratelor de Frte ti fiind pre#ente la o mic ad6ncime su" cuvertura de loess. )celea i depo#ite cu o
granulometrie foarte favora"il infiltra iei i deci cu un ori#ont freatic foarte "ine de#voltat se
înt6lnesc i în luncile )rge ului i (6m"ovi ei pe întregul traseu din -ude i de pe valea Ialomi ei în
avale de !ucioasa.
4.5.6. %egimul climatic
Un# #+* &+#m-#&*
;eritoriul -ude ului (6m"ovi a apar ine în propor ie de cca. ?@  O sectorului cu clim
continental *@O inutului climatic al C6mpiei 7om6ne i 3@  O inutului climatic al 'u"carpa ilor+
i în propor ie de cca. 2@  O sectorului cu clim continentalmoderet * inuturilor climatice ale
mun ilor mi-locii i înal i+. 12
R*)#mu+ &+#m-#& )*n*r-+
inutul cu clima de c6mpie se caracteri#ea# prin veri foarte calde0 cu precipita ii moderate
i ierni nu prea reci0 cu viscole rare i intervale de încl#ire frecvente0 care duc la topirea stratului de
#pad. !entru sectorul cu clima continentalmoderat sunt caracteristice verile rcoroase0 cu
 precipita ii a"undente i ierni foarte reci0 cu viscole frecvente i strat de #pad sta"il pe o perioad
îndelungat. inutul 'u"carpa ilor repre#int caracteristici climatice intermediare.
T*m8*r-ur- -*ru+u#
;emperatura aerului varia# în limite largi din cau#a diferen elor mari de altitudine a
reliefului.
%ediile anuale dep esc 1@  SC în inutul de c6mpie *1@01  SC la ;itu i Be ti+0 co"oar p6n
su" H SC în inutul 'u"carpa ilor i varia# între / i @  SC în sectorul montan. !e culmile cele mai
înalte devin negative0 co"or6nd c,iar su" 2 SC *20/ SC pe v6rful $mu+.
%ediile lunii celei mai calde0 iulie0 scad treptat de la c6mpie *210 SC la ;itu i Be ti+ ctre
deal *21 SC la ;6rgovi te+ i munte *cca . /  SC+ pe culmile montane cele mai înalte+.
%ediile lunii celei mai reci0 ianuarie0 sunt ceva mai co"or6te în c6mpie *20H SC la ;itu i
302 SC la Be ti+ comparativ cu #ona de dealuri *203  SC la ;6rgovi te+0 din cau#a frecventelor 
inversiuni termice care se de#volt în partea cea mai -oas a -ude ului. 8ncep6nd de la cca. @@ m în
sus0 mediile lunii ianuarie scad0 paralel cu cre terea altitudinii0 p6n la valori su" 1@  SC.
12 ro.wikipedia.org
 
!e culmile montane cele mai înalte0 mediile lunare cele mai mici se înregistrea# în
fe"ruarie c6nd ating c,iar 11 SC.
%aimele a"solute înregistrate p6n în pre#ent au dep it 4@  SC0 în #onele de c6mpie i de
dealuri *4@04 SC la ;6rgovi te în #iua de 2@ august 1H4/+ i 222  SC în sectorul montan. %inimele
a"solute au co"or6t su" 3@ SC în #ona de c6mpie *31 SC la Be ti în #iua de 24 ianuarie 1H@+ su"
2? SC0 în #ona deluroas *2?03 SC la ;6rgovi te în #iua de 2 ianuarie 1H42+ i p6n la 3?  SC pe
culmile montane cele mai înalte. Aumrul mediu anual al #ilelor de îng,e dep e te 1@@ la c6mpie0
11@ în #ona de dealuri *11103 la ;6rgovi te+ i 2/@ pe culmile cele mai înalte ale mun ilor.
4.5.4. %egimul precipita"iilor 
!recipita iile cresc su"stan ial odat cu altitudinea. Cantit ile medii anuale totali#ea# 1201
mm la !otlogi0 @@ mm la ;6rgovi te i peste 13@@ mm pe culmile montane cele mai înalte.
Cantit ile medii lunare cele mai mari se înregistrea# în iunie i sunt de ?@01 mm la (6m"ovi a0
?0l mm la ;itu0 ?301 mm la ;6rgovi te i 1@ mm pe mun ii cei mai înal i.
 Cantit ile medii lunare cele mai mici cad în fe"ruarie la c6mpie *2?02 mm la !otlogi i 3@03
mm la ;itu+ i deal *2201 mm pe culmile cele mai înalte+. Cantit ile maime c#ute în 24 de ore au
atins H0/ mm la ;itu *3 iulie 1H3H+0 1@30? mm la !otlogi *2@ iulie 1H4H+0 13 mm la Be ti *13
iulie 1H41+0 1H@ mm la &ilciure ti *2H iunie 1H2?+0 10/ mm la ;6rgovi te *1 iulie 1H24+ i peste
11@ mm pe mun ii înal i.
'tratul de #pad pre#int o discontinuitate accentuat în partea -oas a -ude ului i o mare
sta"ilitate în cea înalt. (urata medie anual este mai mic de @ #ile la c6mpie i mai mare de 21
#ile pe culmile montane cele mai înalte. Brosimile medii decadale ating în ianuarie i fe"ruarie la
c6mpie valori de p6n la l@ 1 cm0 iar în ianuarie–martie0 la munte valori de p6n la 3@ @cm.
<(1( Sru&ur- *&!n!m#*# ;ud*$u+u# Dm.!/#$-
(in punct de vedere al numrului de unitai active0 structura economiei -udeului (6m"ovia
 pre#int unele similitudini cu structura economiei naionale. 8n acest sens0 se o"serva ca agricultura
ocupa o pondere egala cu valoarea la nivel naional0 pentru numrul de firme active.
ista c6teva caracteristici la nivelul numrului de firme0 care diferen ia# -udeul
(6m"ovia în mod po#itiv0 comparativ cu nivelul naional0 dup cum urmea#.
Categoria transport i depo#itare ocupa o pondere semnificativ mai mare în numrul
firmelor din -udeul (6m"ovia *H0@HO comparativ cu /0/4O la nivel naional+0 în timp ce industria
 prelucrtoare0 construciile i comerul ocupa o pondere uor mai mare în numrul firmelor din
 -udeul (6m"ovia *pentru comer valoarea este de 3H023O comparativ cu 30?3O valoarea la nivel
naional+.
29
8n contrast cu aceste
categorii0 domeniul ,oteluri si
restaurante ocupa o pondere uor mai mica0 în timp ce activit ile profesionale0 tiin ifice i te,nice
ocupa o pondere semnificativ mai mica comparativ cu economia naionala.
(in punct de vedere al numrului de salariai0 economia -udeului (6m"ovia pre#int
diferene nota"ile fa de structura economiei naionale.
Industria prelucrtoare si industria etractiva anga-ea# o pondere semnificativ mai mare din
salariai0 320?O0 comparativ cu 24.H?O la nivel naional.
Comparativ cu situaia de la nivel naional0 ma-oritatea sectoarelor din economia -udeului
(6m"ovia anga-ea# un numr mai redus de salariai relativ la populaia totala. Cu 1@ persoane
salariate la 1@@@ locuitori0 -udeul (6m"ovia se situea# su" media naionala *222 J1@@@+.
3'
 
Industria etractiva este singurul domeniu unde nr. salariaiJ1@@@ loc. este superior mediei
na ionale.
 (ndustria
(omeniile de activitate industrial cu speciali#area cea mai puternic din -udeul (6m"ovia
sunt domenii de te,nologie medie9 Industria de armament0 Industria metalurgic i !roducia de
ec,ipamente electrice0 ceea ce reflect un potenial ridicat de de#voltare a acestor domenii în
economia local. 'peciali#ri nota"ile înregistrea# i domeniile legate de Fa"ricarea i 7epararea
ma inilorutila-e0 Construciile metalice0 precum i industria lemnului0 industria c,imic0 industria
alimentar i industria tetil.
Industria metalurgic i !roducia de ec,ipamente electrice0 alturi de Construcii0 Industria
alimentar i Industria tetil sunt domeniile industriale cu ocuparea cea mai important0 în timp ce
Industria metalurgic0 !roducia de ec,ipamente electrice0 !relucrarea de cauciuc0mase plastice i
alte produse din minerale nemetalice0 Construciile i Industria alimentar înregistrea# cele mai
mari v6n#ri.
)ceste 1@ domenii cu speciali#are "un generea# 43O din cifra de afaceri a -udeului i
ocup 4@O din fora sa de munc.
(up cum era previ#i"il0 sectorul industrial continu s aduc o contri"uie important în
economia -udeului0 at6t ca valoare a cifrei de afaceri dar i prin numrul de salariai.
31
:udeul (6m"ovia constituie o #on turistic  de mare interes datorit9
- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric0 a unor monumente de art de o valoare
considera"il *Curtea domneasc din ;6rgovite cu ;urnul C,indiei+>
- frumusei i unicate ale naturii repre#entate de pitorescul vilor (6m"oviei i Ialomiei0
cu numeroasele forme carstice *!etera Ialomicioara0 C,eile Tnoagei0 C,eile ;tarului0
etc.+ i frumuseea masivelor 5eaota i &ucegi>
- reculegere spiritual la importantele m6nstiri ortodoe *%6nstirea (ealu0 %6nstirea
ifor6ta+0 Centrul ecumenic ulcana &i *av6nd în pre#ent o "iseric ortodo0 o
mosc,ee i o sinagog+>
-  potentialului "alnear cu posi"ilitati de cur i tratament "alneoclimateric in staiunea
 "alneoclimateric !ucioasa0 ulcana &i>
 
A)r!ur#m "# ur#m rur-+
$ alt posi"ilitate de petrecere a timpului li"er i de recreere o repre#inta turismul rural.
Frumusetea peisa-ului dam"ovitean a contri"uit la infiintarea de pensiuni agroturistice in localiti
 precum9 lmi0 7uncu0 %oroieni0 !ietrosita si aleni (6m"ovia.
voluia structurilor de primire turistic este redat in ta"elul 3.1. si fig. 3.3. 'e poate
o"serva o cretere a numrului structurilor de primire turistic0 în special datorit creterii
numrului de ,oteluri0 dar i a pensiunilor agroturistice care au înregistrat cel mai mare numr în
anul 2@@H *22 pensiuni+
T-.*+u+ nr( <(3(
Sru&ur#+* d* 8r#m#r* ur##& &u %un&$#un# d* &-:-r* ur##&, #n -nu+ 1231
?nr( un#-#
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1231
;otal 43 < < 4< 4 >>
Ca"ane turistice 4 3 2 4
ile turistice i "ungalouri 1 1 1 1 1 1 3
;a"ere de elevi i precolari 4 4 4 4 4 4 4
!ensiuni turistice 4 ? ? H H 1@ 1@
!ensiuni agroturistice 14 ? H 11 14 22 21
'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
F#)ur- nr( <(<( 32
 
E/!+u$#- ru&ur#+!r d* 8r#m#r* ur##& 9n 8*r#!-d- 1224012231 ?nr( un#$#
'ursa9 !relucrare personal de date IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
(in anali#a elementelor potenialului turistic al -udeului re#ult eistena condiiilor 
favora"ile de#voltrii urmtoarelor forme de turism9 turism montan" turism de odihn !i recreere0
turism de circulaie" sub mai multe forme" turism de vntoare !i pescuit sportiv.
33
<(<( E/!+u#- *&!ru+u# -)r#&!+
!o#iionarea -ude ului (6m"ovia în partea central sudic a 7om6niei0 în #ona su"carpailor 
munteni i la nordul C6mpiei 7om6ne0 îm"inarea armonioas a formelor de relief0 dar i clima
temperatcontinental au favori#at de#voltarea comple a agriculturii. )stfel0 legumicultura0
 pomicultura0 viticultura i #oote,nia repre#int activiti economice importante.
$"iectivul fundamental care st la "a#a desfurrii activitii în agricultur îl repre#int
redresarea i asigurarea condiiilor pentru relansarea agriculturii0 în concordan cu potenialul
natural0 economic si uman de care dispune -udetul (am"ovita0 în scopul asigurarii securitatii
alimentare a populatiei si crearea disponi"ilului pentru eport.
 8roduc"ia agricol este repre#entat ec,ili"rat pe cele dou componente9 cultura vegetal i
creterea animalelor.
- (in suprafaa total a -udeului0 terenul agricol repre#int /10O iar 2H0?O pduri i terenuri
cu vegetaie forestier.
- (in totalul suprafeei agricole @01O sunt terenuri ara"ile010O puni0 ?02O f6nee0 40@O
live#i i vii.
- 8n domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deine cultura cerealelor0 cartofilor i
legumelor.
T-.*+u+ nr( <(1(
F!ndu+ %un&#-r, du8 m!du+ d* %!+!#n$, +- <3 d*&*m.r#* ?*&-r*
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1232 1233 1231 H d#n
u8r-%-- !-+-
Su8r-%-$- !-+ 4@42 4@42 4@42 4@42 4@42 4@42 4@24 4@42 4@42 1@@
Su8r-%-$- -)r#&!+ 24H2H 24H234 24H@1? 24H@@1 24??? 24?4/? 24?3/? 24?132 24@@ /10@H din care 0 pe categorii de folosin9
Ar-.#+ 14?3/ 14H21 1@ 1@ 14/4 12/ 134 12/ 1123 4301H
P"un# 4423/ 4414 43?2? 43?2H 432H 43@H4 42H@4 424H 424? 1@0/
Fn*$* 2@3H@ 2@3/2 2@3/2 2@3/2 2@2? 2@112 2@112 2@@/3 2@@33 ?0@
V## 3 333 333 32 32H 32H 32H 32H 32H 32H   @01
L#/*:# 1 H4/4 H4/4 H44/ H42/ H4H H/ H// H1 H3   204
Su8r-%-- n*-)r#&!+- 1/HH 3?0 1+ ii i pepiniere viticole. 2+ 5ive#i i pepiniere pomicole. 'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
34
F#)ur- nr( <(4(
P!nd*r*- %#*&r*# &-*)!r## d* %!+!#n$ d#n u8r-%-$- !-+- - ;ud*$u+u# ?H
'ursa9 !relucrare personal de date IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
(in datele pre#entate în ta"elul 3.2. se poate o"serva faptul c incep6nd cu anul 2@@4
suprafaa agricol total a -udeului a sc#ut în mod constant p6n în 2@12.
 Au acelai lucru sa înt6mplat cu suprafaa ara"il total0 care a crescut fa de cea eistent
in anul 2@@4.
'cderi constante0 an de an0 se inregistrea#a i la puni0 f6nee i vii. 'ingurele creteri se
înregistrea# la suprafeele ocupate cu live#i i pepiniere pomicole i anume cu 2.2O fa de anul
2@@4.
4.4.6.  /volu"ia suprafe"elor cultivate
(in anali#a structurii suprafeelor cultivate cu principalele culturi re#ult o pondere ridicat
*de 0?O+ a cerealelor în detrimentul celorlalte culturi *în anul 2@12+. ;re"uie menionat c aceast
valoare este peste media nationala *de /@O+ i este destul de greu de corectat în a"sena iniierii
unor msuri de politic economic coerente i constant aplicate.
(e remarcat este faptul c in structura culturilor sa inregistrat i o cretere a suprafeelor 
cultivate cu porum"0 de la 4.21 ,a în 2@1@0 la /4.4@3 ,a în 2@12. 'uprafeele cultivate cu or# i
or#oaic aproape sau du"lat fa de anul 2@@4. 8n 2@12 se remarc i o reducere a suprafeelor 
cultivate cu floarea soarelui0 dar au crescut cele cultivate cu legume.
T-.*+u+ nr( <(<(
Su8r-%-$- &u+#/-, &u 8r#n&#8-+*+* &u+ur# ?*&-r*
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1232 1233 1231
Su8r-%-$- &u+#/- 0 !-+
142?1 1/34?3 1/@?? 1?H1@ 1?H 14/2/ 11414 14? 12?//
C*r*-+* 8*nru .!-.*, din care9
1111/ 11?223 111H@/ 113@11 1@H2?3 1@42/ 1@H?43 1@/??2 11H11
Gru "# *&-r 3442 4314 2?/?2 3@?41 31?@ 31431 4 3H@/ 334
35
 
Or: "# !r:!-#& 4?34 4/3 /H?H /44? 4H34 1@ /?4 ?@3 42
P!rum.0.!-.* //4@ H?3 /?4@4 //H23 /22/ /@13 421 @H1 /44@3
C-r!%# H@@ H12 ?H1 111/? H4@ 1@@H H@ HH@@ 1@211
P+-n* u+*#!-* 142 ?2H2 /14 3H4 ?@?1 33 H213 ?43/ /3@3 din care9 F+!-r*-
!-r*+u# /3H3 4? 4? 34@ ?1 4H1@ 4?@ /2H1 14
L*)um* 1144/ 1124 131? 141@ 1@?1 143// 14@31 1444 1@44
F#)ur- nr( <(>(
E/!+u$#- u8r-%*$*+!r &u+#/-* &u 8r#n&#8-+*+* &u+ur# 9n 8*r#!-d- 122401231
'ursa9 !relucrare personal de date IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
T-.*+u+ nr( <(4(
Su8r-%-$- /##+!r 8* r!d, 9n 8*r#!-d- 12240 1231 ?*&-r*
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1231
V## 8* r!d 7 !-+ 3 31? 331 3H 3/ 3? 3H2
V## -+!#* 8* r!d 1? 31 2 44 @ ?/
V## #.r#d* 8* r!d 3@2 3@2 3@@ 3@ 321 32? 3@/ 'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
8n ceea ce privete suprafaa viilor pe rod0 se o"serv o cretere a a cesteia0 de la 3 ,a in
2@@40 la 3H2 ,a în anul 2@12.
4.4.4. 8roduc"iile medii la principalele culturi 
)ctuala structur din producia vegetal este neeficient0 fenomen reflectat i de produciile
medii reali#ate> de eemplu0 la cerealele pioase randamentele sunt reduse i oscilante de la un an la
altul.
!roduciile medii la ,ectar înregistrate în perioada 2@@42@12 i dinamica acestora sunt
ilustrative pentru starea de fapt din sectorul vegetal al agriculturii d6m"oviene *ta". 3.+.
36
 
)stfel0 la cerealele pioase produciile medii sunt destul de reduse i oscilante de la un an la
altul. (in cei ani lua i în studiu0 anii 2@@4 si 2@@? au fost cei mai favora"ili din punct de vedere al
 produciilor o"inute0 fiind cel care a înregistrat cele mai mari valori.
T-.*+u+ nr( <(>(
Pr!du&$#- m*d#* +- *&-r, +- 8r#n&#8-+*+*<&u+ur# 9n 8*r#!-d- 12240122@ ?)-
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1231
Gru "# *&-r 3H4 3114 212 14H@ 3@1 2/1 2@@H
Or: "# !r:!-#& 33/ 2HH 22/? 11 2/3? 2223 1?4@
O/: 24@ 23@ 2212 23// 233 221@ 1?2
P!rum. .!-.* 4H4 4343 3?? 13H1 3@2 443/ 21?
M-:r* .!-.* 1??@ 123 133 1412 2@@@ 1? 1@/3
F-!+* .!-.* 1@@@ 1@@@ 1@@@ 122/ /2 1421 12@
F+!-r*- !-r*+u# 1H H3H 1@32 /2@ 12// 111 1@3
S!#- .!-.* 2@2/ 1@4? 124 4@@ H23 1/2
C-r!%# 1///? 123 1/43H 142@ 1H/3 134/ 13H
Cartofi de toamn 1/@41 11//@ 13H1 1/4@ 1/21H 11H4 1@?
T!m-* 1?@ 113 143H 1?H2/ 1?412 1H@4H 1/??1
C*-8 u&- 14H3@ 1@343 12?? 112? 12@?H 123/3 1@142
V-r: 2?11 234? 2/2H2 21/2@ 2233@ 2H1? 2134
'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
)nii 2@@ i 2@@/0 dei nefavora"ili din punct de vedere climatic0 au fost ani cu producii
ridicate. )nul 2@@ îns a fost cel în care sau înregistrat cele mai sc#ute produc ii la cerealele
 paioase si la cele pentru "oa"e0 datorita secetei accentuate care sa manifestat pe parcursul ciclului
vegetativ al cerealelor. )ceste limitri naturale ale produciei medii o"inute la unitatea de suprafa
 pot fi depite prin aplicarea consecvent a te,nologiilor0 inclusiv a practicrii irigaiilor în #onele
de c6mpie0 atunci c6nd seceta persist insa0 dup cum am su"liniat anterior0 in -udeul (6m"ovia
suprafeele irigate sunt foarte sc#ute.
8n cultura legumelor0 produciile medii sunt relativ mai sta"ile0 deoarece se folosesc mai
frecvent irigaiile. ;omatele au inregistrat cele mai mari productii medii in 2@@ *1?.H2/ LgJ,a+0 si
in anul 2@@H. 'e poate o"serva c anul 2@@H a fost de departe cel mai "un0 din anii luai in studiu0
din punctul de vedere al produciilor o"inute la aproape toate culturile anali#ate.
37
T-.*+u+ nr( <((
Pr!du&$#- m*d#* +- *&-r, - /##+!r 8* r!d 9n 8*r#!-d- 122401231 ?)-
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1231
V## 8* r!d 7 !-+ /3// 4@13 H? /131 4H1? 4/2 3H4/
V## -+!#* 8* r!d /3@H /@/ 1H4 /4@4 13/ /4?@ 3@
V## #.r#d* 8* r!d /341 3?H@ /4@ /@? 4??? 4@@ 4@2 'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
In ceea ce priveste productia de struguri se poate o"serva ca anul 2@12 a fost cel mai sla" an
 pentru podgoriile (am"ovitei0 in timp ce anul 2@@4 este de departe cel mai "un an din perioada
anali#ata *ta". 3./ i fig. 3./.+.
F#)ur- nr( <(
E/!+u$#- 8r!du&$##+!r m*d## d* ru)ur# 9n 8*r#!-d- 122401231 ?)-
'ursa9 !relucrare personal de date IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
aria iile foarte mari ale produc iilor anuale înregistrate denot dependen a mare a
 produc iei agricole de influen a factorilor climatici.
4.4.9. 8roduc"iile totale in sectorul vegetal 
!onderea produciei vegetale în totalul valorii produciei agricole a fluctuat de la un an la
altul0 cu valorile cele mai mari in 2@@ /0HO i cele mai mici in anul 2@@/ /402O. (e remarcat
este ponderea foarte mica a serviciilor agricole *ta". 3.+.
38
T-.*+u+ nr( <((
Pr!du&$#- -)r#&!+ d* .unur# "# *r/#&## -)r#&!+* ?m## +*# ?RON 8r*$ur# &ur*n*
5ud*$u+ Dm.!/#$- T!-+ V*)*-+ An#m-+ S*r/#&## -)r#&!+*
1224 1.2/.3/2 1.@3.1H 4?.413 .4
1@@O /0?O 310?O @04O
122 1./2.12 1.@/2.1@/ ??.H 1.21
1@@O /402O 30/O @02O
122 2.@3/.431 1././4 4//.?3H 1.?2?
1@@O / HO 22 HO @ 2O
122 2.11.3@4 1.H2.4HH 23.3@ 1.43
1@@O 02O 240O @01O
122@ 1.HH.?? 1.431.21 /2./@ 1.4@4
1@@O 10O 2?01O @02O
1232 2.224.421 1./?@.H 42.3/4 1.1@2
1@@O 0O 2403 @02O
1233 2.41.321 1.?4H.343 /.12 ?2/
1@@O /0O 230O @
1231 2.2@/.4?4 1.?1. /22./ 2.342
1@@O 10O 2?02O @01O
 'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
F#)ur- <((
E/!+u$#- 8r!du&$#*# -)r#&!+* d* .unur# "# *r/#&## -)r#&!+* ?H
$ anali# mai atent a valorilor anuale ale produciei agricole pune în eviden fluctuaii
considera"ile0 de la an la an0 în special în ceea ce privete producia vegetal. 5a originea acestor 
fluctuaii stau o mulime de factori determinani. !e primele locuri0 cel puin în ca#ul produciei
39
vegetale0 stau condiiile atmosferice0 utili#area cantitatilor insuficiente de îngrminte0 orientarea
spre te,nologii etensive0 sc,im"area gradual a politicii de preuri0 i nu în ultimul r6nd folosirea
la scar foarte redus a irigaiilor.
!roducia vegetal total o"inut este destul de oscilant de la un an la altul i în limite
destul de mari *ta".3.?+.
8n 2@@4 produciile totale o"inute au fost9 131.1 tone gr6u0 1/.2// tone or# i or#oaic0
33@.3@3 tone porum"0 12./23 tone floarea soarelui0 1@.@H? tone cartofi0 fiind unele dintre cele
mai mari producii o"inute în perioada anali#at0 cu ecepia anului 2@1@0 c6nd sau o"inut
 producii mai mari la cartofi0 respectiv 2@1.H?4 tone0 a anului 2@11 c6nd sau o"inut 234.H1H tone
la porum" i a anului 2@@ c6nd sau o"inut la fructe 1?.@@@ tone.
T-.*+u+ nr( <((
Pr!du&$#- -)r#&!+ /*)*-+ !-+, +- 8r#n&#8-+*+* &u+ur# ?!n*
5ud*$u+ Dm.!/#$- 1224 122> 122 122 122 122@ 1232 1233 1231
C*r*-+* .!-.* 4H1?HH 4334?3 3@4 13?/ 32?32 3?2@ 3222?4 4@H141 242@/2
din care9
Gru "# *&-r 1311 13/1H4 2@/2 4H4@ H?H ?3H/1 1@4@/ 12HH@4 /?1@
Or: "# !r:!-#& 1/2// 2@??? 1?4H 1@131 13@1 1H3 143@ 2141 132
P!rum. .!-.* 33@3@3 2/@@34 244/2 H341 1HH@4 2/H43 1?4?1 23H1H 14@@
C-r!%# 1@@H? 142H@ 14H 14HH 1??3 1/? 2@1H?4 1H42/1 1?/4
F+!-r*- !-r*+u# 12/23 @?H /3 231H 3/1 ?3HH 112 1@?/4 H1
Sru)ur# 22/2 12/ 1?3 22@1 1H 1?@@ 14?3 1H/1 14
Fru&* H1@3? 1@?@? H3/24 1?@@@ ??2 1@2/? 144@H 1@/3 1@H2H
 'ursa9 IA'9 (irecia :udeean (6m"ovia
F#)ur- <((
E/!+u#- 8r!du&$#*# -)r#&!+* /*)*-+* !-+*, +- 8r#n&#8-+*+* &u+ur# ?!n*
8n producia total de fructe0 ponderea cea mai mare o dein merele0 cu H0O. !e locul al
doilea se situea# produia de prune cu o pondere de 202O din total0 iar pe locul al treilea sunt
4'
 
 perele cu /0O *ve#i ta". 3.H+. (e altfel -udeul (6m"ovia este renumit pentru producia sa de mere
i nu numai0 datorit favora"ilitii #onei pentru de#voltarea sectorului pomicol. 'taiunea
perimental de la oineti este em"lematic pentru cercetarea în domeniul pomiculturii0 la nivel
naional. (e remarcat este faptul c în anul 2@@H0 -udeul (6m"ovia sa clasat pe locul II pe ar la
 producia de fructe.
 T-.*+u+ nr( <(@( Pr!du&$#- !-+ d* %ru&* 9n -nu+ 1231 ?!n*
5ud*$u+ Dm.!