UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Educaţie Fizică Şi Sport Specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială

INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA – ANUL IIIEVALUAREA CUNOŞTINŢELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE

SESIUNEA: IULIE 2010

1.Abducţia braţului până la 90º este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Mare dorsal, deltoidb. Supraspinos, deltoidc. Deltoid, subspinos

2.Abducţia orizontală a braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Deltoid

3.Abducţia orizontală a umărului se evaluează între:a. 0º - 180ºb. 0º - 45ºc. 0º - 90º

4.Abducţia şoldului are o amplitudine de mişcare:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 100º

5.Adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Trapez, mare rotund, mic rotundb. Trapez, mare romboid, mic romboidc. Trapez, mare rotund, mare romboid

6.Adducţia orizontală a braţului are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 95º

7.Adducţia orizontală a braţului este realizată de:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Mare pectoral

8.Adducţia şoldului are o amplitudine de mişcare între:a. 45º si 0ºb. 90º si 0º

Page 1 of 38

c. 100º si 0º

9.Adducţia şoldului este realizată de:a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept internb. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept internc. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern

10.Amplitudinea de mişcare a rotaţiei externe a braţului este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 90º - 180º

11.Amplitudinea de mişcare a rotaţiei interne a bratului este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 0º - 70

12.Coborarea şi adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Trapez portiune inferioarab. Trapez portiune superioarac. Supraspinosul

13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprimă:a. Paralizia completa a muschiuluib. Miscare completa realizata impotriva gravitatieic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprimă:a. Forta unui muschi normalb. Paralizie completa a muschiuluic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

15.Evaluarea flexiei cotului, forţa 2, presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixatc. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 3, presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

Page 2 of 38

17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 5, presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

18.Evaluarea rotaţiei trunchiului pentru forţa 2, presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Asezat, bratele pe langa trunchib. Decubit dorsal, bratele incrucisatec. Decubit ventral, bratele pe langa corp

19.Eversia piciorului are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 25ºb. 0º - 15ºc. 0º - 30

20.Eversia piciorului este realizată de:a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateralb. Tibialul anterior, tibialul posteriorc. Gemenii, solearul

21.Extensia braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Deltoid, coracobrahial, bicepsb. Mare dorsal, mare rotund, deltoidc. Mare rotund, triceps, subscapular

22.Extensia coloanei toracale şi lombare, forţa 2:a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudineab. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitatac. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

23.Extensia cotului are o amplitudine de mişcare între:a. 145º-160º si 0ºb. 180 º si 0ºc. 120º si 0º

24.Extensia cotului este realizată de:a. Mare dorsal, mare rotundb. Triceps, anconeuc. Trapez, mare homboid

Page 3 of 38

25.Extensia cotului pentru forţa 3,4,5 presupune ca pacientul să aibă poziţia de start:a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexiec. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie

26.Extensia gâtului este limitată de:a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeib. Tensiunea ligamentului galbenc. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

27.Extensia gâtului este realizată de MUŞCHII:a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul gatului, digastricul nucalb. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalc. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal

28.Extensia genunchiului are o amplitudine de mişcare de:a. 120º - 130º si 0ºb. 180º si 0ºc. 160º si 0º

29.Extensia genunchiului este realizată de:a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul externb. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul externc. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral

30.Extensia pumnului are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 70ºc. 0º - 100º

31.Extensia pumnului este realizată de:a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anteriorb. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posteriorc. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

32.Extensia şoldului are o amplitudine de mişcare, de la linia mediană, de:a. 0º si 10º - 15ºb. 0º si 20ºc. 0º si 25º

Page 4 of 38

33.Extensia şoldului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahialb. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps cruralc. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

34.Extensia trunchiului este realizată de MUŞCHII:a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spateluib. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsalc. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

35.Flexia braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Mare dorsal, trapezb. Trapez, anconeuc. Deltoid, coracobrahial

36.Flexia cotului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinatorb. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinatorc. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

37.Flexia dorsală a gleznei este realizată de:a. Gambierul (tibialul) anteriorb. Gambierul (tibialul) posteriorc. Tibialul posterior

38.Flexia gâtului este limitată de:a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefeib. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeic. Apropierea apofizelor spinoase

39.Flexia genunchiului are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 180ºb. 0º - 130ºc. 0º - 160º

40.Flexia genunchiului este realizată de:a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinosb. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinosc. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

41.Flexia plantară a gleznei are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 45ºb. 0º - 90ºc. 0º - 25º

Page 5 of 38

42.Flexia plantară este realizată de:a. Gemeni, solear, tibial anteriorb. Gemeni, solear, tibial posteriorc. Gemeni, solear, lung extensor degete

43.Flexia pumnului are o amplitudine a mişcării de:a. 0º - 90ºb. 0º - 120ºc. 0º - 50º

44.Flexia pumnului este realizată de:a. Cubital anterior, mare palmarb. Cubital posterior, mare palmarc. Cubitalul posterior, mic palmar

45.Flexia şoldului are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 180ºb. 0º - 150ºc. 0º - 125º

46.Flexia şoldului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Ilio-psoasb. Fesier mijlociuc. Fesier mare

47.Flexia trunchiului este realizată de MUŞCHII:a. Marele drept abdominalb. Marele dorsalc. Marele complex

48.Înclinaţia cubitală a pumnului măsoară:a. 0º - 10ºb. 0º - 20ºc. 0º - 30º

49.Înclinaţia radială a pumnului măsoară:a. 0º - 30ºb. 0º - 20ºc. 0º - 10º

50.Inversia piciorului are o amplitudine de:a. 0º - 15ºb. 0º - 10ºc. 0º - 35º

Page 6 of 38

51.Inversia piciorului este realizată de:a. Tibialul posterior, lung extensor degeteb. Tibialul posterior, lung flexor degetec. Tibialul anterior, lung extensor degete

52.Mişcarea de adducţie a omoplatului este stabilizată de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea trunchiului examinatoruluic. Greutatea membrului superior al examinatorului

53.Mişcarea de eversie a piciorului este limitată de:a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsuluib. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsuluic. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

54.Mişcarea de eversie a piciorului este stabilizată de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea gambei pacientuluic. Greutatea membrului superior al examinatorului

55.Muşchii principali care realizează flexia gâtului sunt:a. Sterno-cleido-mastoidianulb. Trapezul fibre inferioarec. Deltoidu

56.Muşchiul principal care realizează abducţia şoldului este:a. Fesier mijlociub. Fesier micc. Fesier mare

57.Pentru a evalua adducţia orizontală a braţului, forţa 3, poziţia de start a pacientului este:a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductieb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90ºc. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

58.Pentru a evalua extensia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi

59.Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

Page 7 of 38

60.Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 2, poziţia pacientului este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

61.Pentru a evalua flexia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi

62.Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

63.Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 4,5, poziţia pacientului este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

64.Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

65.Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 4,5, poziţia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

66.Pentru a testa adducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul se afla în:a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externab. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externac. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

67.Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25ºb. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

68.Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 3,4,5, poziţia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut deexaminator cu o abductie de 25ºb. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

Page 8 of 38

69.Pentru a testa extensia braţului forţa 1, pacientul se afla în:a. Asezatb. Decubit ventralc. Decubit dorsal

70.Pentru a testa extensia braţului forţa 2, pacientul se afla în:a. Decubit dorsalb. Decubit lateralc. Decubit ventral

71.Pentru a testa extensia coloanei lombare forţa 4,5, se opune rezistenţa:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin

72.Pentru a testa extensia coloanei toracale forţa 4,5, se opune rezistenţa:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin

73.Pentru a testa flexia braţului forţa 1, pacientul se afla în:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal

74.Pentru a testa flexia braţului forţa 2, pacientul se afla în:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal

75.Pentru a testa flexia pumnului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:a. Asezat, antebratul in supinatieb. Asezat, antebratul in pronatiec. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna

76.Pentru a testa flexia şoldului forţa 1, poziţia de start a pacientului este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

77.Pentru a testa flexia şoldului forţa 2, poziţia de start a pacientului este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

Page 9 of 38

78.Pentru a testa ridicarea bazinului forţa 3, poziţia de start a pacientului este:a. Decubit ventral sau decubit lateralb. Decubit dorsal sau ortostatismc. Ortostatism sau decubit lateral

79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, forţa 2, pacientul se afla în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

80.Pentru a testa rotatia externa a braţului forţa 2, pacientul se afla în:a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseib. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseic. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

81.Pentru a testa rotatia externa a şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este de:a. Decubit lateralb. Decubit dorsalc. Asezat, gambele atarnate

82.Pentru a testa rotatia în jos și adducţia omoplatului, forţa 2 pacientul se afla în:a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spateb. Decubit ventral, bratul in abductie 90ºc. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

83.Pentru a testa rotatia în sus și abducţia omoplatului, forţa 2, pacientul este în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

84.Pentru a testa rotatia în sus și abducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul este în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

85.Pentru evaluarea extensiei şoldului, forţa 4,5, poziţia pacientului este:a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensieb. Decubit dorsal, genunchiul in extensiec. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

86.Pentru testarea flexiei plantare forţa 3 se realizează:a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara

Page 10 of 38

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si obosestec. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara

87.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Trapez, mare rotund, mic rotundb. Trapez, mare romboid, mic romboidc. Trapez, mare rotund, mare romboid

88.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia braţului până la 90º nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare dorsal, deltoidb. Supraspinos, deltoidc. Deltoid, subspinos

89.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia orizontală a umărului nu se evaluează între:a. 0º - 180ºb. 0º - 45ºc. 0º - 90º

90.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia orizontală a braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Deltoid

91.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia orizontală a braţului nu are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 95º

92.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia orizontală a braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare dorsalb. Mare rotundc. Mare pectoral

93.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Amplitudinea de mişcare a rotaţiei externe a braţului nu este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 90º - 180º

Page 11 of 38

94.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Amplitudinea de mişcare a rotaţiei interne nu este de:a. 0º - 90ºb. 0º - 180ºc. 0º - 70

95.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia şoldului nu are o amplitudine de mişcare:a. 0º - 90ºb. 0º - 45ºc. 0º - 100º

96.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia şoldului nu are o amplitudine de mişcare între:a. 45º si 0ºb. 90º si 0ºc. 100º si 0º

97.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia şoldului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept internb. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept internc. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern

98.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprimă:a. Paralizia completa a muschiuluib. Miscare completa realizata impotriva gravitatieic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

99.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprimă:a. Forta unui muschi normalb. Paralizie completa a muschiuluic. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita

100.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Coborarea și adducţia omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Trapez portiune inferioarab. Trapez portiune superioarac. Supraspinosul

101.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia gâtului nu este limitată de:a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeib. Tensiunea ligamentului galben

Page 12 of 38

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei

102.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia gâtului nu este realizată de MUŞCHII:a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul gatului, digastricul nucalb. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalc. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucal

103.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 5, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

104.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 3, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit lateral, mainile intinse in fatab. Decubit dorsal, mainile sub capc. Decubit dorsal, mainile pe langa corp

105.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea rotaţiei trunchiului pentru forţa 2, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Asezat, bratele pe langa trunchib. Decubit dorsal, bratele incrucisatec. Decubit ventral, bratele pe langa corp

106.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia trunchiului nu este realizată de MUŞCHII:a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spateluib. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsalc. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal

107.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia coloanei toracale şi lombare, forţa 2 nu se testeaza din:a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata amplitudineab. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitatac. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata

Page 13 of 38

108.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Deltoid, coracobrahial, bicepsb. Mare dorsal, mare rotund, deltoidc. Mare rotund, triceps, subscapular

109.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea flexiei cotului, forţa 2, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixatc. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat

110.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia cotului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare dorsal, mare rotundb. Triceps, anconeuc. Trapez, mare rhomboid

111.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia cotului nu are o amplitudine de mişcare între:a. 145º-160º si 0ºb. 180 º si 0ºc. 120º si 0º

112.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia cotului pentru forţa 3,4,5 nu presupune ca pacientul să aiba poziţia de start:a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectatb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexiec. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie

113.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia pumnului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anteriorb. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posteriorc. Primul radial, al doilea radial, mare palmar

114.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia pumnului nu are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 90ºb. 0º - 70ºc. 0º - 100º

115.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia şoldului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahialb. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

Page 14 of 38

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

116.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia şoldului nu are o amplitudine de mişcare, de la linia mediana, de:a. 0º si 10º - 15ºb. 0º si 20ºc. 0º si 25º

117.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia genunchiului nu are o amplitudine de mişcare de:a. 120º - 130º si 0ºb. 180º si 0ºc. 160º si 0º

118.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia genunchiului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul externb. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul externc. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral

119.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Eversia piciorului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateralb. Tibialul anterior, tibialul posteriorc. Gemenii, solearul

120.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Eversia piciorului nu are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 25ºb. 0º - 15ºc. 0º - 30

121.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia gâtului nu este limitată de:a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefeib. Tensiunea muschilor anteriori ai cefeic. Apropierea apofizelor spinoase

122.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia trunchiului nu este realizată de MUŞCHII:a. Marele drept abdominalb. Marele dorsalc. Marele complex

Page 15 of 38

123.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Mare dorsal, trapezb. Trapez, anconeuc. Deltoid, coracobrahial

124.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia cotului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinatorb. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinatorc. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator

125.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia pumnului nu are o amplitudine a mişcării de:a. 0º - 90ºb. 0º - 120ºc. 0º - 50º

126.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia pumnului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Cubital anterior, mare palmarb. Cubital posterior, mare palmarc. Cubitalul posterior, mic palmar

127.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia şoldului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Ilio-psoasb. Fesier mijlociuc. Fesier mare

128.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia genunchiului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinosb. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinosc. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos

129.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia genunchiului nu are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 180ºb. 0º - 130ºc. 0º - 160º

130.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia plantară a gleznei nu are o amplitudine de mişcare de:a. 0º - 45º

Page 16 of 38

b. 0º - 90ºc. 0º - 25º

131.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia plantară nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Gemeni, solear, tibial anteriorb. Gemeni, solear, tibial posteriorc. Gemeni, solear, lung extensor degete

132.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia dorsăla a gleznei nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Gambierul (tibialul) anteriorb. Gambierul (tibialul) posteriorc. Tibialul posterior

133.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Înclinaţia cubitală a pumnului nu măsoară:a. 0º - 10ºb. 0º - 20ºc. 0º - 30º

134.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Înclinaţia radială a pumnului nu măsoară:a. 0º - 30ºb. 0º - 20ºc. 0º - 10º

135.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Inversia piciorului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Tibialul posterior, lung extensor degeteb. Tibialul posterior, lung flexor degetec. Tibialul anterior, lung extensor degete

136.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Inversia piciorului nu are o amplitudine de:a. 0º - 15ºb. 0º - 10ºc. 0º - 35º

137.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Muşchii principali care realizează flexia gâtului nu sunt:a. Sterno-cleido-mastoidianulb. Trapezul fibre inferioarec. Deltoidu

Page 17 of 38

138.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Mişcarea de adducţie a omoplatului nu este stabilizată de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea trunchiului examinatoruluic. Greutatea membrului superior al examinatorului

139.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Muşchiul principal care realizează abducţia şoldului nu este:a. Fesier mijlociub. Fesier micc. Fesier mare

140.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Mişcarea de eversie a piciorului nu este limitată de:a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsuluib. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsuluic. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna

141.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Mişcarea de eversie a piciorului nu este stabilizată de:a. Greutatea trunchiului pacientuluib. Greutatea gambei pacientuluic. Greutatea membrului superior al examinatorului

142.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua flexia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa nu se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi

143.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua extensia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa nu se aplica pe:a. Occiputb. Fruntec. Trunchi

144.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa extensia coloanei lombare forţa 4,5, nu se opune rezistenţa:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toraceluic. Pe bazin

145.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa extensia coloanei toracale forţa 4,5, nu se opune rezistenţa:a. Pe partea superioara a toraceluib. Pe partea inferioara a toracelui

Page 18 of 38

c. Pe bazin

146.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa ridicarea bazinului forţa 3, poziţia de start a pacientului nu este:a. Decubit ventral sau decubit lateralb. Decubit dorsal sau ortostatismc. Ortostatism sau decubit lateral

147.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa rotatia în sus şi abducţia omoplatului, forţa 2, pacientul nu este în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

148.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa rotatia în sus şi abducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul nu este în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

149.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forţa 2, pacientul nu se afla în:a. Decubit dorsalb. Decubit ventralc. Asezat

150.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa adducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul nu se afla în:a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externab. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externac. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna

151.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa rotatia în jos şi adducţia omoplatului, forţa 2 pacientul nu se afla în:a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spateb. Decubit ventral, bratul in abductie 90ºc. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate

152.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa flexia braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal

Page 19 of 38

153.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa flexia braţului forţa 1, pacientul nu se afla în:a. Asezatb. Decubit lateralc. Decubit dorsal

154.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa extensia braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:a. Decubit dorsalb. Decubit lateralc. Decubit ventral

155.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa extensia braţului forţa 1, pacientul nu se afla în:a. Asezatb. Decubit ventralc. Decubit dorsal

156.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua adducţia orizontală a braţului, forţa 3, poziţia de start a pacientului nu este:a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductieb. Decubit dorsal, bratul in abductie 90ºc. Decubit ventral, bratul in abductie 90º

157.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa rotatia externa a braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseib. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical la marginea meseic. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna

158.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pronatia antebraţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Patrat pronator, mare pronatorb. Rotund pronator, patrat pronatorc. Rotund pronator, mare pronator

159.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa flexia pumnului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:a. Asezat, antebratul in supinatieb. Asezat, antebratul in pronatiec. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna

160.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa flexia şoldului forţa 1, poziţia de start a pacientului nu este de:

Page 20 of 38

a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

161.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa flexia şoldului forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut

162.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru evaluarea extensiei şoldului, forţa 4,5, poziţia pacientului nu este:a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensieb. Decubit dorsal, genunchiul in extensiec. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat

163.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

164.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 4,5, poziţia de start a pacientului nu este:a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate

165.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 3,4,5, poziţia de start a pacientului nu este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut deexaminator cu o abductie de 25ºb. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

166.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de examinator cu o abductie de 25ºb. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45ºc. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie

167.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa rotatia externa a şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este de:a. Decubit lateralb. Decubit dorsal

Page 21 of 38

c. Asezat, gambele atarnate

168.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului nu este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

169.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 2, poziţia pacientului nu este:a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta

170.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului nu este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

171.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 4,5, poziţia pacientului nu este:a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat

172.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru testarea flexiei plantare forţa 3 nu se realizează:a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantarab. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si obosestec. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara

173.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Rotatia trunchiului nu este realizată de MUŞCHII:a. Marele drept abdominal, micul drept abdominalb. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominalc. Marele complex, micul complex

174.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Ridicarea bazinului nu este realizată de MUŞCHII:a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsalb. Patratul lombar, sacro-lombarulc. Fesierul mare, pectineul

Page 22 of 38

175.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Rotatia în sus şi abducţia omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Trapezb. Mare dorsalc. Dintat anterior

176.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Ridicarea omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:a. Dintat anterior, mare dorsalb. Trapez fibre superioare, angularulc. Rotund mare, supraspinos

177.Pronatia antebraţului este realizată de:a. Patrat pronator, mare pronatorb. Rotund pronator, patrat pronatorc. Rotund pronator, mare pronator

178.Ridicarea bazinului este realizată de MUŞCHII:a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsalb. Patratul lombar, sacro-lombarulc. Fesierul mare, pectineul

179.Ridicarea omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Dintat anterior, mare dorsalb. Trapez fibre superioare, angularulc. Rotund mare, supraspinos

180.Rotatia externa a braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Subscapular, mare rotundb. Subscapular, mic rotundc. Subspinos, mic rotund

181.Rotatia externa a şoldului este realizată de:a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemeninferior, fesier mareb. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,gemen inferior, fesier marec. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,gemen inferior, fesier mare

182.Rotatia externa a şoldului măsoară:a. 0º - 15ºb. 0º - 55ºc. 0º - 45º

Page 23 of 38

183.Rotatia în jos şi adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Mare romboid, mic romboid, trapezb. Mare rotund, mic rotund, trapezc. Supraspinos, subspinos, subscapular

184.Rotatia în sus şi abducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:a. Trapezb. Mare dorsalc. Dintat anterior

185.Rotatia interna a braţului este realizată de:a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotundb. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboidc. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid

186.Rotatia interna a şoldului este realizată de:a. Fesier mare, tensorul fasciei latab. Fesier mijlociu, tensorul fasciei latac. Fesier mic, tensorul fasciei lata

187.Rotatia interna a şoldului măsoară:a. 0º - 15ºb. 0º - 55ºc. 0º - 45º

188.Rotatia trunchiului este realizată de MUŞCHII:a. Marele drept abdominal, micul drept abdominalb. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominalc. Marele complex, micul complex

189.Supinatia antebraţului este realizată de:a. Biceps brahial, scurt supinatorb. Coracobrahial, scurt supinatorc. Anconeu, scurt supinator

190.Valgusul este:a. Miscare de lateralitate internab. Miscare de lateralitate externac. Miscare de sertar

191.„Mana cazuta” este aspectul clinic major în paralizia de:a. nerv medianb. nerv radialc. nerv cubital

Page 24 of 38

192.Afazia fluenta presupune un debit de:a. peste 100 cuvinte / minutb. peste 200 cuvinte / minutc. peste 50 cuvinte / minut

193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:a. sub 50 cuvinte / minutb. intre 100-75 cuvinte / minutc. intre 100-50 cuvinte / minut

194.Agnozia reprezintă:a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jurb. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jurc. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

195.Amorfognozia reprezintă:a. nerecunoasterea formei obiectelorb. nerecunoasterea structurii, texturii, materialuluic. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marimesi consistenta

196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra:a. fortei si rezistentei musculareb. stabilitatii articularec. metabolismului bazal

197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice, dintre care cel mai important este:a. grupul ligamentelor plantare tarsieneb. gambierul (tibialul) posteriorc. lungul peronier lateral

198.Asomatognozia reprezintă:a. recunoasterea schemei corporaleb. incapacitatea de recunoastere a schemei corporalec. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait

199.Asupra articulatiei, procesul inflamator şi aparitia infiltratului produce:a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteiab. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea eic. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara

200.Axonotmesis înseamnă:a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielinab. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina

Page 25 of 38

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în picioare este:a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomeleb. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomelec. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele

202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în repaus este:a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica membrul inferior afectat de pe planul patuluib. tremuratura de repaus a capuluic. ambele

203.Cauzalgia este o complicatie care apare în leziunile nervului:a. medianb. radialc. cubital

204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral internb. entorsele piciorului propriu-zisc. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern

205.Clonusul apare în:a. leziuni pseudobulbareb. leziuni piramidalec. leziuni de nervi periferici

206.Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare după intinderea brusca a:a. bicepsului femuralb. tibialului anteriorc. tricepsului sural

207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata, durează:a. intre 1-2 lunib. 3 lunic. pana la 4-5 luni

208.Debitul verbal normal la o persoana sănatoasă este de :a. 100-150 cuvinte / minutb. 50-100 cuvinte / minut

Page 26 of 38

c. peste 150 cuvinte / minut

209.Dintre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit și în legatura cu:a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutatib. obezitatea, intemperiile, caratul de greutatic. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul

210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humeralab. folosirea diagonalelor Kabatc. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa

211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi mişcările sunt:a. lente, hipermetrice, sacadateb. rapide, hipermetrice , cursivec. rapide, hipermetrice, sacadate

212.Disartria reprezintă:a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca stie ce vrea sa spunab. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelorc. pierderea capacitatii de a articula cuvintele

213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare în traumatologia sportiva se bazeaza pe efectul acestora:a. de a stimula sinteza prostaglandinelorb. de a inhiba sinteza prostaglandinelorc. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor

214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaunb. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei liniic. sa realizeze toate aceste manevre

215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul eib. direct pe piele si miscat de-a lungul eic. indirect pe piele si apoi ridicat

216.Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:a. scoliozab. cifozac. nu deceleaza modificari vertebrale statice

Page 27 of 38

217. Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va decela niciodata:a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgiceb. limitarea mobilitatii in plan frontalc. mobilitatea libera in toate sensurile.218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului în care subiectul:a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efortb. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efortc. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile

219.Exerciţiile de stoarcere a unei mingii, ca și mişcarea “de a face mana cupa (caus)”, fac parte din programul de reeducare analitica în:a. paralizia de radialb. paralizia de medialc. paralizia de cubital

220.Faza a II-a a recuperarii umărului posttraumatic, care incepe după suspendarea imobilizarii, urmareste întretinerea mişcării:a. cu solicitare si cu implicarea leziuniib. cu solicitare dar fara iritarea leziuniic. fara solicitare si fara iritarea leziuni

221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare în cazul sportivilor:a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecariib. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilorc. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea consecintelor negative

222. Fractura de scafoid nu se poate complica cu:a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasab. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopartc. calus vicios, cu anchiloza secundara

223.În cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:a. imobilizare la pat + kinetoterapie generalab. tractiune-suspensie timp de 45 de zilec. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile

224.În cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastinab. inert si inutilc. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei

225.În cazul leziunilor de tendon în zona pumnului, imobilizarile durează:

Page 28 of 38

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensoriib. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensoriic. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii

226.În cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive și din “suspendat”, pot incepe:a. dupa primele 21 de zileb. dupa 3-4 saptamanic. dupa 4-5 zile

227.În cazul recuperarii umărului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:a. recuperarea fortei musculare si stabilitateab. asuplizarea articulatieic. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic

228.În cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps său jonctiune musculo-tendinoasă), se prefera:a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilorb. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamanac. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani

229.În cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:a. imediat dupa interventieb. dupa minimum o saptamana de la interventiec. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie

230.În discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventralab. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresivc. cu membrele inferioare in extensie puternica

231.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-nas” la pacientul cu sindrom cerebelos se observă:a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)

232.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba „indice-indice” la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observă:a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge + degetul afectat dedesubtul celui sanatosb. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste + degetul afectat dedesubtul celui sanatosc. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge + degetul sanatos dedesubtul celui afectat

Page 29 of 38

233.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observă, la comanda de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte până la orizontală:a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normalb. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos decat cel normalc. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal

234.În evaluarea motilitatii, se observă intai atitudinea pacientului în pat. Poziţia cu un membru inferior flectat din coapsă si genunchi, evoca:a. meningitab. Parkinsonc. sciatica

235.În faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculareb. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edemec. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza

236.În faza I (imediat după traumatism / după interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea umărului posttraumatic se poate face:a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zileb. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zilec. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate

237. În faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicată:a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor traumatizateb. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilorc. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare

238.În hemiplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratuluib. pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac. pacient in atitudine indiferenta

239.În neuropatia cubitalului sunt compromise mişcările de:a. abductie + adductie degeteb. pronatie + flexie pumnc. extensie cot + extensie pumn

240.În neuropatia medianului sunt compromise mişcările de:a. pronatie + flexie pumnb. extensie cot + extensie pumn

Page 30 of 38

c. abductie + adductie deget

241.În neuropatia radialului sunt compromise mişcările de:a. pronatie + flexie pumnb. extensie cot + extensie pumnc. abductie + adductie degete

242.În paraplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresivb. pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac. pacient in atitudine indiferenta

243.În perioada imediat următoare imobilizarii, în primele 2-3 săptamani dacă persistă inflamatia se indică:a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6 oreb. hidrokinetoterapie caldac. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

244.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomandă:a. contractii izotonice cu rezistentab. programul Williamsc. contractii izometrice

245.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomandă exerciţii de tip:a. contractii izotonice cu rezistentab. hold-relaxc. contractii izometrice

246.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomandă:a. contractii izotonice cu rezistentab. pozitiile finale ale diagonalelor Kabatc. contractii izometrice

247.În programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica și antrenarea adductorului policelui (să ţină între policele addus și index obiecte tot mai mici, tot mai subţiri) în cazul:a. paraliziei de nerv radialb. paraliziei de nerv medialc. paraliziei de nerv cubital

248.În recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:

Page 31 of 38

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata recuperareab. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatiac. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta extensia

249.În recuperarea leziunii flexorilor în zona palmara distala după interventia chirurgicala este contraindicătă introducerea miscarilor pasive şi/său cu rezistenţa:a. primele 2-3 saptamanib. primele 5-6 saptamanic. primele 6-8 saptamani

250.În recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive şi/sau întinderile cu poziţionare pe atele amovibile sunt:a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturileb. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelorc. contraindicate, ca si termoterapia

251.În stadiul de lombosciatică, fragmentul discal herniază:a. paraligamentarb. supraligamentarc. subligamentar

252.La inspecţie, în boala Parkinson atitudinea particulară caracteristică este:a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresivb. pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac. pacient in atitudine indiferenta

253.La manevra de flexie bruscă a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare dacă se produce:a. flexia + adductia policelui & flexia indexuluib. extensia + abductia policelui & flexia indexuluic. opozitia policelui + flexia indexului

254.La manevra de percuţie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la mana dacă apare:a. extensia degetelor + pronatia antebratuluib. flexia degetelor + supinatia antebratuluic. extensia degetelor + supinatia antebratului

255.Lezarea tendoanelor flexorilor în zona palmară distală şi/sau a degetelor proximal, se recuperează numai după rezolvarea chirurgicală care constă în:a. sutura tendoanelorb. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive

Page 32 of 38

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva

256.Leziunea arhicerebelului determină:a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmusb. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibruc. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

257.Leziunea neocerebelului determină:a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmusb. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibruc. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

258.Leziunea paleocerebelului determină:a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor, nistagmusb. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibruc. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT abolite

259.Lombalgia într-o protruzie discală simplă este datorată:a. efortului fizic normal, repetatb. efortului fizic supradimensionatc. nu depinde de efortul fizic

260.Nervul circumflex (axilar) are originea în rădăcinile:a. C5-C7b. C5-C6c. C6-C8

261.Nervul musculocutanat are originea în rădăcinile:a. C5-C7 b. C5-C6c. C6-C8

262.Nervul suprascapular are originea în rădăcinile:a. C5-C7b. C5-C6c. C6-C8

263.Neurapraxie înseamnă:a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielinab. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

Page 33 of 38

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina

264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprimă clinic printr-un deficit motor pentru:a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratuluib. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratuluic. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat

265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprimă clinic printr-un deficit motor pentru:a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratuluib. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara bratc. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

266. Neurotmesis reprezintă:a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielinab. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielinac. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului

267.Pacientul cu proteza totală de şold va evita următoarele manevre, cu excepția uneia dintre cele de mai jos:a. decubitul dorsalb. combinatia flexie- adductie- rotatie externac. rotatia externa si adductia din decubit / asezat

268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnavab. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasac. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza

269.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip inferior cuprinde rădăcinile:a. C5-C6 contingent C4b. C8-T1, contingent T2c. in principal C7

270.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip mijlociu cuprinde rădăcinile:a. C5-C6 contingent C4b. in principal C7c. C5-C7

271.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip superior cuprinde rădăcinile:a. C5-C6,contingent C4b. C5-C7c. C5-C7

Page 34 of 38

272.Patologia traumatică la sportivi impune circumstanţe specifice, printre care nu se numără una dintre următoarele:a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibilb. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat,interzicerea sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare

273.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În cazul leziunilor de tendon în zona pumnului, imobilizarile nu durează:a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensoriib. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensoriic. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii

274.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În perioada imediat următoare imobilizării, în primele 2-3 săptămâni dacă persistă inflamaţia nu se indică:a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6oreb. hidrokinetoterapie caldac. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare

275.Pregatirea programului kinetic de recuperare funcțională se face folosind triada:a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgicab. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimularec. caldura + masaj + electroterapie antialgica

276.Primul obiectiv în recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului posttraumatic este:a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umaruluib. refacerea amplitudinii complete de miscarec. recastigarea abilitatilor in diverse activitati

277.Printre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numară:a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolateb. caratul de greutati in mod obisnuit c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva

278.Proba Babinski – a aplecării pe spate în sindromul cerebelos:a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butucb. cerebelosul o face cu extensia trunchiuluic. cerebelosul o face cu tripla flexie

279.Proba Garcin Rademaker – pacientul stă cu un picior înaintea celuilalt, cu picioarele depărtate şi este împins anterior:a. normal – se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anteriorb. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent

Page 35 of 38

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilaltc. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt

280.Procesele inflamatoare influentează musculatura juxtaarticulară:a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculareb. determina scaderea fortei de contractiec. nu influenteaza activitatea musculara

281.Programele educaționale kinetice în cazul discopatiilor îți propun printre obiective:a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortuluib. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortuluic. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului

282.Programul de kinetoterapie în recuperarea şoldului nu presupune:a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensieib. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei internec. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri

283.Răspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelorb. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantaic. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in evantai

284.Recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului posttraumatic se desfășoară în:a. faza a II-ab. faza a III-ac. faza a IV-a

285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:a. caldura - intindere - masajb. caldura - intindere - atelac. masaj - intindere – atela

286.Redoarea de ceafă apare în:a. meningite, hemoragii meningeeneb. boala Parkinsonc. discopatii vertebrale

287.Redoarea de ceafă defineşte:

Page 36 of 38

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa si pasiva a cefeib. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare activa a cefeic. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de mobilizare pasiva a cefei

288.Refacerea stabilitatii şi mișcării controlate în recuperarea umărului începe din:a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsareb. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsarec. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare

289.Reflexul ahilian depinde de rădăcinile:a. L2-L4b. L5-S2c. L4-S2

290.Reflexul bicipital este controlat motor de:a. nervul axilar – ramurile C4-C6b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6c. nervul radial – ramurile C6-C8

291.Reflexul bicipital se exprimă prin:a. flexia antebratuluib. usoara supinatie a antebratuluic. ambele

292.Reflexul rotulian depinde de rădăcinile:a. L2-L4b. L5-S2c. L4-S2

293.Reflexul tricipital este controlat motor de:a. nervul median – ramurile C6-C8b. nervul radial – ramurile C6-C8c. nervul cubital – ramurile C6-C8

294.Reflexul tricipital se exprimă prin:a. extensia antebratului + usoara rotatie externab. extensia antebratului + usoara rotatie internac. extensia antebratului

295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:a. la jonctiunea tendon-muschi la tinerib. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnicic. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive

Page 37 of 38

296.Sechela cea mai importantă care poate apare după fracturile bimaleolare este:a. redoarea articularab. edemul cronic de gleznac. instabilitatea laterala a gleznei

297.Semnul Babinski se obține prin stimularea părtii laterale a plantei şi se face cu membrele inferioare:a. in flexieb. in extensiec. indiferent

298.Semnul flexiei combinate a coapsei şi trunchiului Babinski reprezintă o sincinezie caracteristică:a. leziunilor pseudo-piramidaleb. leziunilor piramidalec. leziunilor de nervi periferici

299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii închişi) este pozitiv de cauza cerebeloasă, dacă:a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensulcaderiib. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibruc. apare imediat dupa inchiderea ochilor

300.Sensibilitatea proprioceptivă mio-artrokinetică reprezintă:a. simtul atitudinilorb. simtul miscarii si pozitieic. ambele

Page 38 of 38