leul si catelusa

3
ŞCOALA nr. 43 «DIMITRIE STURDZA» IAŞI CLASA a IV-a C, prof. înv primar FLORIN FÎNARU an şcolar 2011-2012 LEUL ŞI CĂŢELUŞA de Lev. N. Tolstoi La Londra se deschisese o menajerie. Pentru vizitarea ei se cereau bani ori câini şi pisici, spre a se hrăni sălbătăciunile aduse. Cineva a vrut să vadă animalele: a prins pe stradă o căţeluşă şi a adus-o la menajerie. I s-a dat drumul înăuntru să viziteze menajeria, iar pe căţeluşă au luat-o şi au aruncat-o în cuşca unui leu, ca s-o mănânce. Căţeluşa şi-a adunat coada şi s-a ghemuit într-un colţ al cuştii. Leul s-a apropiat de ea şi a prins s-o miroasă. Căţeluşa s-a întins cu labele în sus şi a început să dea din codiţă. Leul a întors-o cu laba pe partea cealaltă. Căţeluşa a sărit şi s-a aşezat în faţa leului pe lăbuţele de dinapoi. Leul a privit-o, a scuturat din cap şi n-a atins-o. Când stăpânul i-a aruncat în cuşcă porţia de carne, leul a rupt o bucăţică şi i-a dat căţeluşei. Seara, când leul s-a culcat, căţeluşa s-a întins lângă dânsul punându-şi capul pe laba lui. De atunci, căţeluşa a trăit la un loc cu leul, în aceeaşi cuşcă. El mânca ce i se dădea şi nu se atingea de căţeluşă, uneori se juca cu ea şi dormeau împreună. Odată, un domn a vizitat menajeria şi şi-a recunoscut căţeluşa; el l-a rugat pe proprie-tarul menajeriei să i-o dea. Stăpânul s-a învoit şi a chemat căţeluşa s-o scoată din cuşcă. Dar leul şi-a zbârlit coama şi a urlat. Aşa au trăit, leul şi căţeluşa, un an întreg în aceeaşi cuşcă. După un an însă, căţeluşa s-a îmbolnăvit şi a murit. În ziua aceea leul nu s-a atins de mâncare, mereu mirosea căţeluşa, o lingea şi o pipăia cu labele.

Upload: finaru-florin

Post on 28-Nov-2015

430 views

Category:

Documents


65 download

TRANSCRIPT

Page 1: Leul Si Catelusa

ŞCOALA nr. 43 «DIMITRIE STURDZA» IAŞICLASA a IV-a C, prof. înv primar FLORIN FÎNARUan şcolar 2011-2012

LEUL ŞI CĂŢELUŞA de Lev. N. Tolstoi

La Londra se deschisese o menajerie. Pentru vizitarea ei se cereau bani ori câini şi pisici, spre a se hrăni sălbătăciunile aduse.

Cineva a vrut să vadă animalele: a prins pe stradă o căţeluşă şi a adus-o la menajerie. I s-a dat drumul înăuntru să viziteze menajeria, iar pe căţeluşă au luat-o şi au aruncat-o în cuşca unui leu, ca s-o mănânce.

Căţeluşa şi-a adunat coada şi s-a ghemuit într-un colţ al cuştii. Leul s-a apropiat de ea şi a prins s-o miroasă.

Căţeluşa s-a întins cu labele în sus şi a început să dea din codiţă. Leul a întors-o cu laba pe partea cealaltă. Căţeluşa a sărit şi s-a aşezat în faţa leului pe lăbuţele de dinapoi.Leul a privit-o, a scuturat din cap şi n-a atins-o. Când stăpânul i-a aruncat în cuşcă porţia de carne, leul a rupt o bucăţică şi i-a dat

căţeluşei. Seara, când leul s-a culcat, căţeluşa s-a întins lângă dânsul punându-şi capul pe laba lui.

De atunci, căţeluşa a trăit la un loc cu leul, în aceeaşi cuşcă.El mânca ce i se dădea şi nu se atingea de căţeluşă, uneori se juca cu ea şi dormeau

împreună. Odată, un domn a vizitat menajeria şi şi-a recunoscut căţeluşa; el l-a rugat pe proprie-

tarul menajeriei să i-o dea. Stăpânul s-a învoit şi a chemat căţeluşa s-o scoată din cuşcă. Dar leul şi-a zbârlit coama şi a urlat.

Aşa au trăit, leul şi căţeluşa, un an întreg în aceeaşi cuşcă. După un an însă, căţeluşa s-a îmbolnăvit şi a murit. În ziua aceea leul nu s-a atins de mâncare, mereu mirosea căţeluşa, o lingea şi o pipăia cu labele.

Când a înţeles că a murit, a sărit în sus ca ars, s-a zbârlit, a început să-şi biciuiască coapsele cu coada, s-a năpustit în peretele cuştii şi a prins să roadă zăvoarele şi podeaua. Toată ziua s-a frământat, s-a zbătut în cuşcă şi a urlat; apoi s-a întins lângă căţeluşa moartă şi părea că s-a liniştit. Dar când stăpânul menajeriei a vrut să scoată din cuşcă căţeluşa moartă, leul n-a îngăduit nimănui să se apropie de ea.

Închipuindu-şi că leul îşi va uita durerea dacă va căpăta o altă căţeluşă, stăpânul i-a vârât în cuşcă una vie. Leul însă a sfâşiat-o imediat în bucăţi. După aceea a cuprins între labe căţeluşa moartă şi a zăcut aşa cinci zile.

A şasea zi a murit şi leul.

VOCABULARLondra = oraş în Anglia ( Marea Britanie), capitala acestei ţări;menajerie = loc special amenajat unde sunt ţinute animale vii, mai ales sălbatice, pentru a fi expuse

publicului;sălbătăciuni = animale sălbatice;zbârlit = (despre păr, pene, blană etc.) aflat în neorânduială, dezordine, ridicat în sus, ciufulit;

Page 2: Leul Si Catelusa

coamă = (aici) păr lung şi stufos care creşte pe grumazul ( adică gâtul) sau de-a lungul spinării unor animale;

coapsă = (la oameni) parte a piciorului cuprinsă între şold şi genunchi; (la animale) partea superioară (adică din partea de sus) a membrelor posterioare ( de dina-

poi), cuprinsă între crupă şi gambă (crupă= partea de dinapoi şi de sus a trunchiului unor animale, cuprinsă între şale şi baza cozii; şale = partea din mijlocul spinării;

gambă = parte a membrelor de dinapoi cuprinsă între încheietura genunchiului şi copită sau labă )

a se năpusti = a se repezi cu viteză şi forţă asupra cuiva sau a ceva; a năvăli, a tăbărî, a da buzna;zăvor = încuietoare, ivăr, care constă într-o mică bară mobilă (care se mişcă) care intră într-o mică

ureche fixă;podea = pardoseală, duşumea, adică un înveliş care acoperă planşeul unei încăperi (planşeu = partea

de jos a acelei încăperi);a îngădui = a da voie, a permite, a da cuiva permisiunea să..., a lăsa să..., a tolera ceva;a zăcea = a sta întins, culcat sau tolănit din cauza oboselii sau a unei dureri foarte mari, boală etc.

2