crinul si leul

7/30/2019 Crinul Si Leul

http://slidepdf.com/reader/full/crinul-si-leul 1/185

MAURICE DRUONMAURICE DRUON

CRINUL ŞI LEULCRINUL ŞI LEUL

LE LIS ET LE LION, 1960LE LIS ET LE LIO N, 1960

Politica se întemeiază pe voinţa de cucerire şi de Politica se întemeiază pe voinţa de cucerire şi de păstrare a puterii; ea cere prin urmare o acţiune depăstrare a puterii; ea cere prin urmare o acţiune de constrângere sau de amăgire exercitată asupra minţiiconstrângere sau de amăgire exercitată asupra minţii oamenilor... Spiritul politic sfârşeşte întotdeauna prinoamenilor... Spiritul politic sfârşeşte întotdeauna prin o fi silit să falsifice..."o fi silit să falsifice..."

Paul Aléry Paul Aléry



NOII REGINOII REGI

CUNUNIA DIN IANUARIECUNUNIA DIN IANUARIE

Din toate parohiile oraşului, de o parte ca şi de altaDin toate parohiile oraşului, de o parte ca şi de alta a râului, de la Saint-Denys, Saint-Cuthbert, şi Sainta râului, de la Saint-Denys, Saint-Cuthbert, şi Saint--Martin-cum-Gregory, Saint-Mary-Senior şi SaintMartin-cum-Gregory, Saint-Mary-Senior şi Saint--Mary-Junior, dinspre Shambles, dinspre Tanner Row,Mary-Junior, dinspre Shambles, dinspre Tanner Row, de peste tot, poporul din York se îndrepta de două cede peste tot, poporul din York se îndrepta de două ce--

asuri în şiruri neîntrerupte către Minster, către uriaşaasuri în şiruri neîntrerupte către Minster, către uriaşa catedrală cu aripa ei dinspre apus încă neisprăvită, şicatedrală cu aripa ei dinspre apus încă neisprăvită, şi care ocupa, înaltă, întinsă, impunătoare, creasta cecare ocupa, înaltă, întinsă, impunătoare, creasta ce--tăţii.tăţii.

În Stonegate şi Deangate, cele două uliţe întortoÎn Stonegate şi Deangate, cele două uliţe întorto--cheate care duceau la Yard, mulţimea era oprită. Cocheate care duceau la Yard, mulţimea era oprită. Co--pilandrii cocoţaţi pe ulucii din faţa caselor nu zăreaupilandrii cocoţaţi pe ulucii din faţa caselor nu zăreau decât capete, nimic alta decât capete, o mulţime dedecât capete, nimic alta decât capete, o mulţime de capete, acoperind piaţa toată. Burghezi, neguţători,capete, acoperind piaţa toată. Burghezi, neguţători,

gospodine cu droaia de plozi după ele, betegi pe cârgospodine cu droaia de plozi după ele, betegi pe câr -- jele lor, slujnice, calfe de meşteşugari, grămătici cu jele lor, slujnice, calfe de meşteşugari, grămătici cu capul vârât sub glugă, oşteni în platoşe uşoare, cerşecapul vârât sub glugă, oşteni în platoşe uşoare, cerşe--tori zdrenţăroşi, toţi erau amestecaţi laolaltă catori zdrenţăroşi, toţi erau amestecaţi laolaltă ca paiele strânse în snop. Hoţii cu degete agere îşi făpaiele strânse în snop. Hoţii cu degete agere îşi fă--ceau treburile pentru un an întreg. La ferestreleceau treburile pentru un an întreg. La ferestrele ieşite în afara se iveau ciorchini de capete.ieşite în afara se iveau ciorchini de capete.

Dar era oare o lumină de nămiezi această palidă ziDar era oare o lumină de nămiezi această palidă zi fumurie şi umedă, acest abur rece, norii aceştia defumurie şi umedă, acest abur rece, norii aceştia de

vată învăluind uriaşa clădire şi mulţimea care tropăia vată învăluind uriaşa clădire şi mulţimea care tropăia în noroi? Oamenii se înghesuiau unii într-alţii ca să-şiîn noroi? Oamenii se înghesuiau unii într-alţii ca să-şi păstreze propria căldură.păstreze propria căldură.

24 ianuarie 1328. În faţa monseniorului William de24 ianuarie 1328. În faţa monseniorului William de Melton, arhiepiscop de York şi primat al Angliei, reMelton, arhiepiscop de York şi primat al Angliei, re --gele Eduard al III-lea, care nu avea încă şaisprezecegele Eduard al III-lea, care nu avea încă şaisprezece ani, o lua de soţie pe doamna Filipa de Hainaut, vară-ani, o lua de soţie pe doamna Filipa de Hainaut, vară-sa, care abia împlinise paisprezece.sa, care abia împlinise paisprezece.

Nu mai era nici un loc în catedrala rezervată maNu mai era nici un loc în catedrala rezervată ma--



rilor dregători ai ţării, înaltelor feţe bisericeşti, memrilor dregători ai ţării, înaltelor feţe bisericeşti, mem--brilor Parlamentului, celor cinci sute de cavaleri invibrilor Parlamentului, celor cinci sute de cavaleri invi--taţi, celor o sută de nobili scoţieni în fuste cadrilatetaţi, celor o sută de nobili scoţieni în fuste cadrilate veniţi să ratifice, cu acest prilej, tratatul de pace. veniţi să ratifice, cu acest prilej, tratatul de pace. Peste puţin timp va fi celebrată slujba solemnă, cânPeste puţin timp va fi celebrată slujba solemnă, cân--tată de o sută douăzeci de cântăreţi.tată de o sută douăzeci de cântăreţi.

Deocamdată însă, întâia parte a ceremoniei, cuDeocamdată însă, întâia parte a ceremoniei, cu--nunia propriu zisă, se desfăşura în faţa uşii de mianunia propriu zisă, se desfăşura în faţa uşii de mia --zăzi, în afara bisericii şi sub ochii norodului, dupăzăzi, în afara bisericii şi sub ochii norodului, după rânduiala veche şi datinile deosebite ale arhiepiscorânduiala veche şi datinile deosebite ale arhiepisco--piei de York. Pâcla aşternea dâre umede pe catifeauapiei de York. Pâcla aşternea dâre umede pe catifeaua roşie a baldachinului înălţat lângă portic, se strângearoşie a baldachinului înălţat lângă portic, se strângea pe mitrele episcopilor, lipea mantiile de blană pepe mitrele episcopilor, lipea mantiile de blană pe umerii familiei regale adunate în jurul tinerei perechi.umerii familiei regale adunate în jurul tinerei perechi.

-- Here I take thee, Filipa, to be my wedded wife, to Here I take thee, Filipa, to be my wedded wife, to have and to hold at bed and at board...have and to hold at bed and at board...11

Venind de pe aceste buze fragede, de la acest chip Venind de pe aceste buze fragede, de la acest chip de copilandru, glasul regelui stârni mirarea tuturorde copilandru, glasul regelui stârni mirarea tuturor prin puterea, limpezimea şi vibraţia sa. Regina-mamăprin puterea, limpezimea şi vibraţia sa. Regina-mamă Isabelle fu uimită, şi dumnealui Jean de Hainaut, unIsabelle fu uimită, şi dumnealui Jean de Hainaut, un --chiul miresei, de asemenea, şi toţi cei de faţă din prichiul miresei, de asemenea, şi toţi cei de faţă din pri --mele rânduri, printre care conţii Edmond de Kent şimele rânduri, printre care conţii Edmond de Kent şi de Norfolk, şi contele de Lancastre zis Gât-Sucit,de Norfolk, şi contele de Lancastre zis Gât-Sucit, capul consiliului de regenţă şi epitropul regelui.capul consiliului de regenţă şi epitropul regelui.

-- …for fairer for fouler, for better for worse, in sic…for fairer for fouler, for better for worse, in sic --kness and in health...kness and in health... 2 2

Freamătul de şoapte în mulţime se stingea încetulFreamătul de şoapte în mulţime se stingea încetul cu încetul. Tăcerea se aşternea ca o undă circulară şicu încetul. Tăcerea se aşternea ca o undă circulară şi răsunetul tânărului glas regesc se împrăştia pe dearăsunetul tânărului glas regesc se împrăştia pe dea--supra miilor de capete în aşa fel încât era auzitsupra miilor de capete în aşa fel încât era auzit aproape până la marginea pieţei. Regele rostea raraproape până la marginea pieţei. Regele rostea rar lunga formulă a legământului pe care o învăţase înlunga formulă a legământului pe care o învăţase în

11 Aici, te iau, Filipa, ca să-mi fi soaţă, ca să te am şi să te păstrez în patul şi în Aici, te iau, Filipa, ca să-mi fi soaţă, ca să te am şi să te păstrez în patul şi în casa mea...casa mea...

22 Pentru zile frumoase şi zile urâte, la bine şi la rău, în boală şi în sănătate...Pentru zile frumoase şi zile urâte, la bine şi la rău, în boală şi în sănătate...

ajun; dar s-ar fi zis că o născocea atunci, atât de răsajun; dar s-ar fi zis că o născocea atunci, atât de răs --picate îi erau cuvintele, atât de mult le gândea pentrupicate îi erau cuvintele, atât de mult le gândea pentru a le da înţelesul lor cel mai adânc şi mai grav. Eraua le da înţelesul lor cel mai adânc şi mai grav. Erau parcă cuvintele unei rugăciuni menită să nu fie spusăparcă cuvintele unei rugăciuni menită să nu fie spusă decât o dată şi pentru toată viaţa.decât o dată şi pentru toată viaţa.

Prin gura aceasta de adolescent se exprima un suPrin gura aceasta de adolescent se exprima un su--flet de bărbat în toată puterea, de om pătruns de leflet de bărbat în toată puterea, de om pătruns de le--gământul făcut în faţa Cerului, de prinţ care-şi cugământul făcut în faţa Cerului, de prinţ care-şi cu --noaşte rolul ce-i este sortit între poporul său şi Dumnoaşte rolul ce-i este sortit între poporul său şi Dum --nezeu. Noul rege lua martori ai dragostei pe care onezeu. Noul rege lua martori ai dragostei pe care o jura doamnei Filipa toate neamurile sale, pe toţi din jura doamnei Filipa toate neamurile sale, pe toţi din jurul său, marii dregători, baronii şi înaltele feţe bise jurul său, marii dregători, baronii şi înaltele feţe bise--riceşti, populaţia Yorkului şi Anglia toată.riceşti, populaţia Yorkului şi Anglia toată.

Proorocii mistuiţi de râvna întru Domnul, conducăProorocii mistuiţi de râvna întru Domnul, conducă--torii de popoare susţinuţi de o singură convingere,torii de popoare susţinuţi de o singură convingere, ştiu să impună noroadelor propriul lor crez. Draştiu să impună noroadelor propriul lor crez. Dra--gostea afirmată în auzul şi văzul lumii are şi ea acegostea afirmată în auzul şi văzul lumii are şi ea ace --

astă putere, stârneşte această adeziune a tuturor laastă putere, stârneşte această adeziune a tuturor la emoţia unui singur om.emoţia unui singur om.

Nu era femeie în mulţimea din jur, şi oricare i-ar fiNu era femeie în mulţimea din jur, şi oricare i-ar fi fost vârsta, nici o tânără de curând măritată, nici ofost vârsta, nici o tânără de curând măritată, nici o soţie înşelată, nici o văduvă, nici o fecioară, nici o busoţie înşelată, nici o văduvă, nici o fecioară, nici o bu--nică, care să nu se fi simţit în clipa aceea în locul minică, care să nu se fi simţit în clipa aceea în locul mi --resei; nici un bărbat care să nu se simtă în pielea târesei; nici un bărbat care să nu se simtă în pielea tâ--nărului rege. Eduard al III-lea se unea cu tot ce eranărului rege. Eduard al III-lea se unea cu tot ce era feminin în poporul său; şi tot regatul său o alegea pefeminin în poporul său; şi tot regatul său o alegea pe

Filipa ca soaţă. Toate visurile tinereţii, toate dezamăFilipa ca soaţă. Toate visurile tinereţii, toate dezamă--girile anilor de maturitate, toate regretele bătrâneţiigirile anilor de maturitate, toate regretele bătrâneţii se îndreptau spre dânşii ca tot atâtea ofrande ţâşnitese îndreptau spre dânşii ca tot atâtea ofrande ţâşnite din fiecare inimă. În seara aceea, prin uliţele întunedin fiecare inimă. În seara aceea, prin uliţele întune--coase ochii logodnicilor aveau să lumineze bezna, şicoase ochii logodnicilor aveau să lumineze bezna, şi chiar soţii de multă vreme învrăjbiţi aveau să-şi cautechiar soţii de multă vreme învrăjbiţi aveau să-şi caute iar mâinile după cină.iar mâinile după cină.

Dacă din cele mai depărtate timpuri noroadele seDacă din cele mai depărtate timpuri noroadele se



îmbulzesc la nunţile prinţilor, e pentru că vor să trăîmbulzesc la nunţile prinţilor, e pentru că vor să tră--iască astfel prin delegaţie o fericire care, fiindcă li seiască astfel prin delegaţie o fericire care, fiindcă li se înfăţişează de aşa de sus, pare desăvârşită.înfăţişează de aşa de sus, pare desăvârşită.

-- ...till death do us part......till death do us part...33

Fiecare simţi un nod în gât; mulţimea din piaţăFiecare simţi un nod în gât; mulţimea din piaţă scăpă un lung suspin de mirată întristare şi parcă descăpă un lung suspin de mirată întristare şi parcă de dojană. Nu, nu trebuia să pomenească de moarte îndojană. Nu, nu trebuia să pomenească de moarte în această clipă; nu era cu putinţă ca aceşti doi tineri săaceastă clipă; nu era cu putinţă ca aceşti doi tineri să aibă soarta oamenilor de rând; nu te puteai împăca cuaibă soarta oamenilor de rând; nu te puteai împăca cu gândul că ar fi muritori.gândul că ar fi muritori.

-- ...and there to I plight thee my troth...and there to I plight thee my troth 4 4..Tânărul rege simţea respirând mulţimea, dar n-oTânărul rege simţea respirând mulţimea, dar n-o

privea. Ochii lui de un albastru şters, aproape verzui,privea. Ochii lui de un albastru şters, aproape verzui, cu genele lungi ridicate, nu se dezlipeau de pe fetiţacu genele lungi ridicate, nu se dezlipeau de pe fetiţa roşcată şi dolofană, încotoşmănită în catifelele şi văluroşcată şi dolofană, încotoşmănită în catifelele şi vălu--rile ei, căreia îi jura credinţă.rile ei, căreia îi jura credinţă.

Căci doamna Filipa nu aducea de fel cu o prinţesăCăci doamna Filipa nu aducea de fel cu o prinţesă

de basm, şi nu era nici măcar prea drăguţă. Arăta cade basm, şi nu era nici măcar prea drăguţă. Arăta ca o grăsană, asemenea fetelor din neamul Hainaut, cuo grăsană, asemenea fetelor din neamul Hainaut, cu un nas cârn, un gât scurt, un obraz acoperit de pisun nas cârn, un gât scurt, un obraz acoperit de pis --trui. Înfăţişarea ei nu avea vreun farmec deosebit, dartrui. Înfăţişarea ei nu avea vreun farmec deosebit, dar cel puţin era simplă şi nu căuta să-şi dea un aer decel puţin era simplă şi nu căuta să-şi dea un aer de măreţie care nici nu i s-ar fi potrivit. Să nu fi avut pemăreţie care nici nu i s-ar fi potrivit. Să nu fi avut pe dânsa podoabele regeşti, ar fi putut trece drept o fatădânsa podoabele regeşti, ar fi putut trece drept o fată roşcovană ca oricare alta de aceeaşi vârstă; semeneleroşcovană ca oricare alta de aceeaşi vârstă; semenele ei puteau fi întâlnite cu sutele prin toate naţiile de laei puteau fi întâlnite cu sutele prin toate naţiile de la

miazănoapte. Şi tocmai asta făcea să sporească dramiazănoapte. Şi tocmai asta făcea să sporească dra--gostea mulţimii pentru dânsa. Era aleasă de ursită şigostea mulţimii pentru dânsa. Era aleasă de ursită şi de Dumnezeu, dar fără a se deosebi prin fire de fede Dumnezeu, dar fără a se deosebi prin fire de fe --meile asupra cărora avea să domnească. Toate roşcomeile asupra cărora avea să domnească. Toate roşco -- vanele ceva mai durdulii se simţeau ridicate la mare vanele ceva mai durdulii se simţeau ridicate la mare cinste.cinste.

Ea însăşi tulburată de nu-şi putea stăpâni unEa însăşi tulburată de nu-şi putea stăpâni un 33 Până ce moartea ne va despărţi...Până ce moartea ne va despărţi...44 Şi pentru toate acestea mă leg de tine cu jurământ.Şi pentru toate acestea mă leg de tine cu jurământ.

tremur, îşi încreţea pleoapele de parcă n-ar fi fost întremur, îşi încreţea pleoapele de parcă n-ar fi fost în stare să înfrunte privirea pătrunzătoare a soţului.stare să înfrunte privirea pătrunzătoare a soţului. Prea era frumos ceea ce i se întâmpla. Atâtea coroanePrea era frumos ceea ce i se întâmpla. Atâtea coroane în jurul ei, atâtea mitre episcopale, şi doamneleîn jurul ei, atâtea mitre episcopale, şi doamnele acestea, şi cavalerii aceştia pe care îi zărea înăuntrulacestea, şi cavalerii aceştia pe care îi zărea înăuntrul catedralei, rânduiţi în dosul lumânărilor aprinse cacatedralei, rânduiţi în dosul lumânărilor aprinse ca aleşii în Paradis, şi tot norodul acesta de juraleşii în Paradis, şi tot norodul acesta de jur împrejur... Regină, avea să fie regină, şi aleasă dinîmprejur... Regină, avea să fie regină, şi aleasă din dragoste!dragoste!

Ah, cum îl va mai răsfăţa, şi sluji, şi adora pe acest Ah, cum îl va mai răsfăţa, şi sluji, şi adora pe acest frumos prinţ blond, cu gene lungi şi mâini fine, sositfrumos prinţ blond, cu gene lungi şi mâini fine, sosit ca prin minune cu douăzeci de luni înainte la Valencica prin minune cu douăzeci de luni înainte la Valenci --ennes, însoţind o mamă în surghiun care venea săennes, însoţind o mamă în surghiun care venea să ceară ajutor şi adăpost! Părinţii lor îi trimisese să seceară ajutor şi adăpost! Părinţii lor îi trimisese să se joace în livadă, cu ceilalţi copii; se îndrăgostise de joace în livadă, cu ceilalţi copii; se îndrăgostise de dânsa, şi dânsa de el. Acum era rege şi n-o uitase. Cudânsa, şi dânsa de el. Acum era rege şi n-o uitase. Cu ce bucurie îi închina viaţa ei! Se temea doar că nu ece bucurie îi închina viaţa ei! Se temea doar că nu e

deajuns de frumoasă ca să-i placă mereu, nici destuldeajuns de frumoasă ca să-i placă mereu, nici destul de învăţată pentru a-l sprijini cum se cuvine.de învăţată pentru a-l sprijini cum se cuvine.

- Întinde, doamnă, mâna-ţi dreaptă, îi spuse arhie- Întinde, doamnă, mâna-ţi dreaptă, îi spuse arhie --piscopul primat.piscopul primat.

Ea îşi ridică o mână plinuţă, şi i-o înfăţişă hotărât,Ea îşi ridică o mână plinuţă, şi i-o înfăţişă hotărât, cu palma înainte şi degetele răşchirate.cu palma înainte şi degetele răşchirate.

Eduard avu o privire încântată pentru această steaEduard avu o privire încântată pentru această stea trandafirie care i se dăruia.trandafirie care i se dăruia.

Arhiepiscopul luă de pe tipsia ţinută de un al doilea Arhiepiscopul luă de pe tipsia ţinută de un al doilea

prelat inelul de aur încrustat cu rubine, pe care îl biprelat inelul de aur încrustat cu rubine, pe care îl bi --necuvântase, şi-l întinse regelui. Inelul era umed, canecuvântase, şi-l întinse regelui. Inelul era umed, ca tot ce atingea mâna pe această ceaţă. Apoi, arhiepistot ce atingea mâna pe această ceaţă. Apoi, arhiepis --copul apropie încetişor cele două mâni ale soţilor.copul apropie încetişor cele două mâni ale soţilor.

- În numele Tatălui, rosti Eduard punând inelul în- În numele Tatălui, rosti Eduard punând inelul în vârful policarului Filipei, fără să-l vâre însă. În nu vârful policarului Filipei, fără să-l vâre însă. În nu--mele Fiului... Al Sfântului Duh... continuă el, repetândmele Fiului... Al Sfântului Duh... continuă el, repetând gestul asupra arătătorului, apoi asupra degetului mijgestul asupra arătătorului, apoi asupra degetului mij--



lociu.lociu.În cele din urmă îi lunecă verigheta pe al patruleaÎn cele din urmă îi lunecă verigheta pe al patrulea

deget, zicând:deget, zicând:- Amin!- Amin!Era soţia lui.Era soţia lui.Ca orice mamă care-şi însoară fiul, regina IsabelleCa orice mamă care-şi însoară fiul, regina Isabelle

avea lacrimi în ochi. Se silea să-l roage pe Dumnezeuavea lacrimi în ochi. Se silea să-l roage pe Dumnezeu să-i hărăzească fiului ei toate fericirile, dar se gândeasă-i hărăzească fiului ei toate fericirile, dar se gândea mai ales la dânsa, şi suferea. Zilele s-au scurs unamai ales la dânsa, şi suferea. Zilele s-au scurs una după alta, până au adus-o aici, la clipa aceasta cânddupă alta, până au adus-o aici, la clipa aceasta când înceta să mai fie prima în inima acestui fiu şi în neînceta să mai fie prima în inima acestui fiu şi în ne --amul ei. Nu, fără îndoială, nici în ce priveşte trecereaamul ei. Nu, fără îndoială, nici în ce priveşte trecerea ce-o avea la curte, nici în privinţa frumuseţii n-ar fice-o avea la curte, nici în privinţa frumuseţii n-ar fi avut de ce să se teamă de această mică piramidă deavut de ce să se teamă de această mică piramidă de catifea şi de broderii pe care soarta i-o dăduse să-i fiecatifea şi de broderii pe care soarta i-o dăduse să-i fie noră.noră.

Dreaptă, subţire şi blondă, cu frumoasele ei cosiţeDreaptă, subţire şi blondă, cu frumoasele ei cosiţe

aduse pe tâmple de fiecare parte a chipului luminos,aduse pe tâmple de fiecare parte a chipului luminos, la treizeci şi şase de ani Isabelle abia dacă arăta treila treizeci şi şase de ani Isabelle abia dacă arăta trei --zeci. Oglinda pe care o consultase multă vreme chiarzeci. Oglinda pe care o consultase multă vreme chiar în dimineaţa asta, pe când îşi punea coroana, îi arăîn dimineaţa asta, pe când îşi punea coroana, îi ară --tase că poate fi liniştită. Şi totuşi, începând de astăzi,tase că poate fi liniştită. Şi totuşi, începând de astăzi, înceta să mai fie pur şi simplu regina pentru a deveniînceta să mai fie pur şi simplu regina pentru a deveni regina-mamă. Cum de ajunsese aici aşa de repede?regina-mamă. Cum de ajunsese aici aşa de repede? Cum trecuseră astfel douăzeci de ani de viaţă, şi încăCum trecuseră astfel douăzeci de ani de viaţă, şi încă străbătuţi de atâtea vijelii?străbătuţi de atâtea vijelii?

Se gândea la propria ei cununie, erau tocmai douăSe gândea la propria ei cununie, erau tocmai două--zeci de ani de atunci, într-un sfârşit de ianuarie ca aszeci de ani de atunci, într-un sfârşit de ianuarie ca as--tăzi, şi tot pe o asemenea pâclă, la Boulogne, întăzi, şi tot pe o asemenea pâclă, la Boulogne, în Franţa. Şi ea se măritase sperând să fie fericită, şi eaFranţa. Şi ea se măritase sperând să fie fericită, şi ea rostise jurământul cununiei din adâncul inimii. Ştiarostise jurământul cununiei din adâncul inimii. Ştia oare pe atunci cu cine o măritau pentru a satisface inoare pe atunci cu cine o măritau pentru a satisface in--teresele celor două regate? Ştia oare că drept răsteresele celor două regate? Ştia oare că drept răs --plată a dragostei şi devotamentului pe care le aducea,plată a dragostei şi devotamentului pe care le aducea,

nu va avea parte decât de umilinţă, de ură şi de disnu va avea parte decât de umilinţă, de ură şi de dis --preţ, că se va vedea înlocuită în patul soţului ei nicipreţ, că se va vedea înlocuită în patul soţului ei nici măcar de nişte ibovnice, ci de bărbaţi nesăţioşi demăcar de nişte ibovnice, ci de bărbaţi nesăţioşi de averi şi lipsiţi de ruşine, că zestrea ei va fi jefuită,averi şi lipsiţi de ruşine, că zestrea ei va fi jefuită, avuţiile ei confiscate, că va trebui să ia calea surghiuavuţiile ei confiscate, că va trebui să ia calea surghiu --nului ca să-şi scape viaţa ameninţată şi apoi să ridicenului ca să-şi scape viaţa ameninţată şi apoi să ridice o oaste pentru a-l doborî chiar pe acela care-i puseseo oaste pentru a-l doborî chiar pe acela care-i pusese în deget inelul de nuntă?în deget inelul de nuntă?

Ah! copila asta, Filipa, avea într-adevăr noroc, ea Ah! copila asta, Filipa, avea într-adevăr noroc, ea nu era numai luată de soţie, ci şi iubită!nu era numai luată de soţie, ci şi iubită!

Numai primele iubiri pot fi pe de-a întregul curateNumai primele iubiri pot fi pe de-a întregul curate şi pe deplin fericite. Nimic nu le poate înlocui dacă s-şi pe deplin fericite. Nimic nu le poate înlocui dacă s-au destrămat. Cea de a doua dragoste nu ajunge niciau destrămat. Cea de a doua dragoste nu ajunge nici --odată la această desăvârşire luminoasă; chiar dacă eodată la această desăvârşire luminoasă; chiar dacă e trainică, asemenea unei stânci, vezi în marmura eitrainică, asemenea unei stânci, vezi în marmura ei nişte vine de altă culoare care sunt ca sângele uscatnişte vine de altă culoare care sunt ca sângele uscat al trecutului.al trecutului.

Regina Isabelle îşi întoarse ochii la Roger MorRegina Isabelle îşi întoarse ochii la Roger Mor--timer, baron de Wigmore, amantul ei, bărbatul care,timer, baron de Wigmore, amantul ei, bărbatul care, datorită ei cât şi vredniciei lui, cârmuia ca stăpân Andatorită ei cât şi vredniciei lui, cârmuia ca stăpân An --glia în numele tânărului rege. Cu sprâncenele împreuglia în numele tânărului rege. Cu sprâncenele împreu--nate şi trăsăturile aspre, ţinându-şi braţele încrunate şi trăsăturile aspre, ţinându-şi braţele încru--cişate pe mantia somptuoasă, o privea, în aceeaşicişate pe mantia somptuoasă, o privea, în aceeaşi clipă, fără bunăvoinţă. "Ghiceşte la ce mă gândesc, îşiclipă, fără bunăvoinţă. "Ghiceşte la ce mă gândesc, îşi spuse dânsa. Dar ce fel de bărbat este oare acestspuse dânsa. Dar ce fel de bărbat este oare acest Roger ca să-ţi arate că păcătuieşti de îndată ce înceRoger ca să-ţi arate că păcătuieşti de îndată ce înce --

tezi o clipă de a te gândi numai la el?"tezi o clipă de a te gândi numai la el?"Isabelle îi ştia firea bănuitoare, şi-i surâse, pentruIsabelle îi ştia firea bănuitoare, şi-i surâse, pentru

a-l potoli. Ce mai vroia după tot ce avea? Trăiau ca şia-l potoli. Ce mai vroia după tot ce avea? Trăiau ca şi cum ar fi fost soţ şi soţie, deşi ea era regină, deşi elcum ar fi fost soţ şi soţie, deşi ea era regină, deşi el era căsătorit, şi ţara sta cu ochii la dragostea lorera căsătorit, şi ţara sta cu ochii la dragostea lor ştiută de toată lumea. Isabelle făcuse în aşa fel încâtştiută de toată lumea. Isabelle făcuse în aşa fel încât să aibă în mâna lui toată puterea. Mortimer îşi numeasă aibă în mâna lui toată puterea. Mortimer îşi numea protejaţii în toate slujbele; poruncise ca toate moşiileprotejaţii în toate slujbele; poruncise ca toate moşiile



favoriţilor lui Eduard al II-lea să-i fie date lui, iar Confavoriţilor lui Eduard al II-lea să-i fie date lui, iar Con--siliul de regenţă nu făcea decât să întărească hotărâsiliul de regenţă nu făcea decât să întărească hotărâ --rile sale. Mortimer izbutise chiar să obţină consimţările sale. Mortimer izbutise chiar să obţină consimţă--mântul Isabellei la executarea soţului ei detronat. Remântul Isabellei la executarea soţului ei detronat. Re--gina ştia că din pricina lui unii îi ziceau acum Lugina ştia că din pricina lui unii îi ziceau acum Lu--poaica Franţei! Putea el s-o împiedice să se gândepoaica Franţei! Putea el s-o împiedice să se gânde--ască, într-o zi de nuntă, la soţul ei asasinat, mai alesască, într-o zi de nuntă, la soţul ei asasinat, mai ales când făptaşul era acolo, în persoana lui John Maltracând făptaşul era acolo, în persoana lui John Maltra -- vers, înălţat de curând la rangul de seneşal al Angliei, vers, înălţat de curând la rangul de seneşal al Angliei, şi al cărui obraz prelung apărea, înfiorător, printreşi al cărui obraz prelung apărea, înfiorător, printre acelea ale marilor dregători ai ţării, ca pentru a reaacelea ale marilor dregători ai ţării, ca pentru a rea --minti crima?minti crima?

Isabelle nu era acolo singura pe care această preIsabelle nu era acolo singura pe care această pre --zenţă o supăra. John Maltravers, ginerele lui Morzenţă o supăra. John Maltravers, ginerele lui Mor --timer, fusese paznicul regelui detronat; neaşteptatatimer, fusese paznicul regelui detronat; neaşteptata lui ridicare la demnitatea de seneşal arăta prea limlui ridicare la demnitatea de seneşal arăta prea lim--pede pentru ce fel de servicii fusese plătit astfel. Înpede pentru ce fel de servicii fusese plătit astfel. În

chip oficial, Eduard al II-lea murise de moarte bună.chip oficial, Eduard al II-lea murise de moarte bună. Dar cine oare, la curte, credea în această născocire?Dar cine oare, la curte, credea în această născocire?

Contele de Kent, fratele vitreg al mortului, seContele de Kent, fratele vitreg al mortului, se aplecă la urechea vărului său Henric Gât-Sucit şi-iaplecă la urechea vărului său Henric Gât-Sucit şi-i şopti:şopti:

- Se pare că astăzi regicidul îţi dă drept să te caţeri- Se pare că astăzi regicidul îţi dă drept să te caţeri cât mai sus în familia noastră.cât mai sus în familia noastră.

Edmond de Kent bâţâia de frig. Găsea ceremoniaEdmond de Kent bâţâia de frig. Găsea ceremonia prea lungă, rânduiala slujbei după datina din York prea lungă, rânduiala slujbei după datina din York

prea complicată. De ce să nu se fi celebrat cununia înprea complicată. De ce să nu se fi celebrat cununia în capela Turnului Londrei sau a vreunui castel regal, încapela Turnului Londrei sau a vreunui castel regal, în loc de a face din ea un prilej de petrecere populară?loc de a face din ea un prilej de petrecere populară? Simţea o strângere de inimă privind mulţimea. Şi veSimţea o strângere de inimă privind mulţimea. Şi ve --derea lui Maltravers, pe deasupra... Nu era oare o nederea lui Maltravers, pe deasupra... Nu era oare o ne--cuviinţă ca omul care trimisese tatăl pe lumea ceacuviinţă ca omul care trimisese tatăl pe lumea cea --laltă să fie de faţă, şi aşezat în loc de mare cinste, lalaltă să fie de faţă, şi aşezat în loc de mare cinste, la nunta fiului?nunta fiului?

Gât-Sucit, cu capul culcat pe umărul drept, beteşugGât-Sucit, cu capul culcat pe umărul drept, beteşug căruia îi datora porecla, murmură:căruia îi datora porecla, murmură:

- Prin păcat intră unii mai lesne în familia noastră.- Prin păcat intră unii mai lesne în familia noastră. Cel dintâi, prietenul nostru ne dovedeşte asta...Cel dintâi, prietenul nostru ne dovedeşte asta...

Acest "prietenul nostru" îl arăta pe Mortimer faţă Acest "prietenul nostru" îl arăta pe Mortimer faţă de care sentimentele englezilor se schimbaseră multde care sentimentele englezilor se schimbaseră mult de optsprezece luni încoace, de când debarcase înde optsprezece luni încoace, de când debarcase în fruntea oştilor reginei şi fusese primit ca liberator.fruntea oştilor reginei şi fusese primit ca liberator.

"La urma urmei mâna care execută nu-i mai rea"La urma urmei mâna care execută nu-i mai rea decât capul care porunceşte, cugeta Gât-Sucit. Şidecât capul care porunceşte, cugeta Gât-Sucit. Şi Mortimer e fără îndoială mai vinovat, şi Isabelle cuMortimer e fără îndoială mai vinovat, şi Isabelle cu dânsul, decât Maltravers. Dar suntem toţi oarecum vidânsul, decât Maltravers. Dar suntem toţi oarecum vi--novaţi; am apăsat cu toţii pe cuţit când l-am scos dinnovaţi; am apăsat cu toţii pe cuţit când l-am scos din scaun pe Eduard al II-lea. Asta nu putea să sfârşeascăscaun pe Eduard al II-lea. Asta nu putea să sfârşească altfel."altfel."

Estimp arhiepiscopul îi întindea tânărului rege treiEstimp arhiepiscopul îi întindea tânărului rege trei monede de aur bătute pe faţă cu stemele Angliei şimonede de aur bătute pe faţă cu stemele Angliei şi

principatului Hainaut, şi având săpat pe dos un măprincipatului Hainaut, şi având săpat pe dos un mă --nunchi de trandafiri, florile simbolice ale fericirii connunchi de trandafiri, florile simbolice ale fericirii con-- jugale. Monedele acestea erau banii de măritiş, în jugale. Monedele acestea erau banii de măritiş, în--făţişând adică veniturile, castelele şi moşiile pe carefăţişând adică veniturile, castelele şi moşiile pe care mirele le făgăduia drept zestre pentru soaţa lui, urmirele le făgăduia drept zestre pentru soaţa lui, ur --mând ca ea s-o primească după moartea acestuia.mând ca ea s-o primească după moartea acestuia. Averile acestea de danie fuseseră scrise cu de-amă Averile acestea de danie fuseseră scrise cu de-amă--nuntul, ceea ce făcuse să-i vină inima la loc lui dumnuntul, ceea ce făcuse să-i vină inima la loc lui dum --nealui Jean de Hainaut, unchiul, căruia tot i se mainealui Jean de Hainaut, unchiul, căruia tot i se mai

datorau cele cincisprezece mii de livre pentru soldadatorau cele cincisprezece mii de livre pentru solda cavalerilor săi de pe vremea războiului din Scoţia.cavalerilor săi de pe vremea războiului din Scoţia.

- Îngenunchează, doamnă, la picioarele soţului tău,- Îngenunchează, doamnă, la picioarele soţului tău, pentru a primi banii, îi spuse miresei arhiepiscopul.pentru a primi banii, îi spuse miresei arhiepiscopul.

Toţi locuitorii din York aşteptau clipa asta, curioşiToţi locuitorii din York aşteptau clipa asta, curioşi să vadă dacă datina de prin părţile lor va fi respectatăsă vadă dacă datina de prin părţile lor va fi respectată până la capăt, dacă ceea ce se cuvenea pentru oricarepână la capăt, dacă ceea ce se cuvenea pentru oricare supusă credincioasă se cuvenea şi pentru o regină.supusă credincioasă se cuvenea şi pentru o regină.



Nimeni însă nu prevăzuse că doamna Filipa, nuNimeni însă nu prevăzuse că doamna Filipa, nu numai că va îngenunchea, dar, într-o pornire de dranumai că va îngenunchea, dar, într-o pornire de dra--goste şi recunoştinţă, va cuprinde cu braţele amângoste şi recunoştinţă, va cuprinde cu braţele amân--două picioarele soţului ei şi va săruta genunchii acedouă picioarele soţului ei şi va săruta genunchii ace--luia care o făcea regină. Aşadar, sub imboldul inimii,luia care o făcea regină. Aşadar, sub imboldul inimii, flamanda asta dolofană era în stare să mai adaugeflamanda asta dolofană era în stare să mai adauge ceva la rânduiala străveche.ceva la rânduiala străveche.

Mulţimea o răsplăti cu o imensă ovaţie.Mulţimea o răsplăti cu o imensă ovaţie.

- Cred că vor fi foarte fericiţi, îi spuse Gât-Sucit lui- Cred că vor fi foarte fericiţi, îi spuse Gât-Sucit lui Jean de Hainaut. Jean de Hainaut.

- Poporul are s-o îndrăgească, îi spuse Isabelle lui- Poporul are s-o îndrăgească, îi spuse Isabelle lui Mortimer care se apropiase de dânsa.Mortimer care se apropiase de dânsa.

Regina-mamă se simţi parcă jignită: această ovaţieRegina-mamă se simţi parcă jignită: această ovaţie nu era pentru dânsa. "Acum Filipa e regina, gândi ea.nu era pentru dânsa. "Acum Filipa e regina, gândi ea. S-a dus vremea mea. Da, dar acum, poate că voi aveaS-a dus vremea mea. Da, dar acum, poate că voi avea Franţa..."Franţa..."

Căci, cu o săptămână mai înainte, o ştafetă purtândCăci, cu o săptămână mai înainte, o ştafetă purtând

floarea de crin pe piept, venise în goana calului pânăfloarea de crin pe piept, venise în goana calului până la York spre a-i da de ştire că ultimul el frate, regelela York spre a-i da de ştire că ultimul el frate, regele Franţei Charles al IV-lea, trăgea să moară.Franţei Charles al IV-lea, trăgea să moară.

OSTENELI PENTRU O COROANĂ OSTENELI PENTRU O COROANĂ

Regele Charles al IV-lea căzuse la pat în ziua deRegele Charles al IV-lea căzuse la pat în ziua de Crăciun. Pe la Bobotează, vracii şi doftorii se şi rostiCrăciun. Pe la Bobotează, vracii şi doftorii se şi rosti --seră zicând că nu mai are zile. Pricina acestor friguriseră zicând că nu mai are zile. Pricina acestor friguri care-l mistuiau, acestei tuse năprasnice care-i zgucare-l mistuiau, acestei tuse năprasnice care-i zgu--duia pieptul slăbit, acestui scuipat cu sânge? Vraciiduia pieptul slăbit, acestui scuipat cu sânge? Vracii

înălţau din umeri, mărturisindu-şi neputinţa.înălţau din umeri, mărturisindu-şi neputinţa.Blestemul - iată pricina - blestemul care îi doboraBlestemul - iată pricina - blestemul care îi dobora pe urmaşii lui Filip cel Frumos. Leacurile nu au pupe urmaşii lui Filip cel Frumos. Leacurile nu au pu--tere împotriva blestemului. Iar curtea şi poporul îmtere împotriva blestemului. Iar curtea şi poporul îm--părtăşeau această certitudine.părtăşeau această certitudine.

Ludovic Aiuritul murise la douăzeci şi şapte de ani,Ludovic Aiuritul murise la douăzeci şi şapte de ani, răpus de o uneltire ucigaşă. Filip cel Lung îşi dăduserăpus de o uneltire ucigaşă. Filip cel Lung îşi dăduse sufletul la douăzeci şi nouă de ani fiindcă băuse apasufletul la douăzeci şi nouă de ani fiindcă băuse apa otrăvită a fântânilor din Poitou. Charles al IV-lea ajunotrăvită a fântânilor din Poitou. Charles al IV-lea ajun--

sese teafăr până la treizeci şi trei de ani: atingea hosese teafăr până la treizeci şi trei de ani: atingea ho--tarul peste care n-avea să treacă. E doar bine ştiut cătarul peste care n-avea să treacă. E doar bine ştiut că blestemaţii nu pot depăşi vârsta lui Cristos!blestemaţii nu pot depăşi vârsta lui Cristos!

- E ceasul nostru, frate, să apucăm cârma ţării, şi s-- E ceasul nostru, frate, să apucăm cârma ţării, şi s-o ţinem cu mână tare, îi spusese contele de Beauo ţinem cu mână tare, îi spusese contele de Beau--mont, Robert d'Artois, vărului său Filip de Valois care-mont, Robert d'Artois, vărului său Filip de Valois care-i era şi cumnat. Iar de data asta, adăugase el, n-o vomi era şi cumnat. Iar de data asta, adăugase el, n-o vom lăsa pe mătuşă-mea Mahaut să ne-o ia înainte. De allăsa pe mătuşă-mea Mahaut să ne-o ia înainte. De al--tminteri, nu mai are alt ginere pe care să-l împingă latminteri, nu mai are alt ginere pe care să-l împingă la

tron.tron. Aceştia doi se bucurau de o sănătate înfloritoare. Aceştia doi se bucurau de o sănătate înfloritoare. La patruzeci şi unu de ani, Robert d'Artois rămăseseLa patruzeci şi unu de ani, Robert d'Artois rămăsese tot uriaşul care trebuia să se aplece pentru a trece petot uriaşul care trebuia să se aplece pentru a trece pe sub o uşă sau putea să doboare un bou luându-l desub o uşă sau putea să doboare un bou luându-l de coarne. Meşter în chichiţe şi urzeli ascunse, punândcoarne. Meşter în chichiţe şi urzeli ascunse, punând la cale tot felul de uneltiri, îşi dovedise îndeajuns dila cale tot felul de uneltiri, îşi dovedise îndeajuns di--băcia de douăzeci de ani încoace, atât în răzmeriţelebăcia de douăzeci de ani încoace, atât în răzmeriţele din Artois, în dezlănţuirea războiului din Guyenne, câtdin Artois, în dezlănţuirea războiului din Guyenne, cât



şi în multe alte prilejuri. Descoperirea scandalului dinşi în multe alte prilejuri. Descoperirea scandalului din Turnul Nesle era niţeluş rodul lucrăturilor lui. DacăTurnul Nesle era niţeluş rodul lucrăturilor lui. Dacă regina Isabelle şi amantul ei, lordul Mortimer, izbutiregina Isabelle şi amantul ei, lordul Mortimer, izbuti --seră să strângă o oaste în Hainaut, să răscoale Angliaseră să strângă o oaste în Hainaut, să răscoale Anglia şi să-l scoată din tron pe Eduard al II-lea, acestea i seşi să-l scoată din tron pe Eduard al II-lea, acestea i se datorau în parte lui. Şi nu se simţea stânjenit pentrudatorau în parte lui. Şi nu se simţea stânjenit pentru că avea mâinile mânjite de sângele Margueritei decă avea mâinile mânjite de sângele Margueritei de Bourgogne. În Consiliul bicisnicului Charles al IV-leaBourgogne. În Consiliul bicisnicului Charles al IV-lea glasul său se ridica în anii din urmă mai tare decât celglasul său se ridica în anii din urmă mai tare decât cel al suveranului.al suveranului.

Cu şase ani mai tânăr, Filip de Valois nu era aşa deCu şase ani mai tânăr, Filip de Valois nu era aşa de iscusit ca dânsul. Dar înalt şi zdravăn, cu pieptul lat şiiscusit ca dânsul. Dar înalt şi zdravăn, cu pieptul lat şi portul mândru, părând aproape un uriaş când Robertportul mândru, părând aproape un uriaş când Robert nu-i stătea alături, avea o frumoasă ţinută de cavalernu-i stătea alături, avea o frumoasă ţinută de cavaler care-l făcea simpatic. Şi mai cu seamă trăgea foloscare-l făcea simpatic. Şi mai cu seamă trăgea folos din amintirea lăsată de tătâne-său, vestitul Charles dedin amintirea lăsată de tătâne-său, vestitul Charles de Valois, prinţul cel mai zurbagiu şi mai aventuros al Valois, prinţul cel mai zurbagiu şi mai aventuros al

vremii sale, ce se ţinuse toată viaţa după tronuri fan vremii sale, ce se ţinuse toată viaţa după tronuri fan--tomă şi cruciade neizbutite, dar mare căpitan de oşti,tomă şi cruciade neizbutite, dar mare căpitan de oşti, şi pe ale cărui urme se silea să calce risipind banii cuşi pe ale cărui urme se silea să calce risipind banii cu nemiluita şi ducând trai măreţ.nemiluita şi ducând trai măreţ.

Dacă până astăzi Filip de Valois nu uluise încă EuDacă până astăzi Filip de Valois nu uluise încă Eu --ropa prin talentele sale, lumea îi arăta totuşi încreropa prin talentele sale, lumea îi arăta totuşi încre --dere. Strălucea în turniruri, ele fiind pasiunea lui;dere. Strălucea în turniruri, ele fiind pasiunea lui; râvna pe care o punea în aceste întreceri cavalereştirâvna pe care o punea în aceste întreceri cavalereşti nu era lucru de dispreţuit.nu era lucru de dispreţuit.

- Filip, tu vei fi regent, lasă-te pe mine, zicea Ro- Filip, tu vei fi regent, lasă-te pe mine, zicea Ro--bert d'Artois. Regent, şi poate rege, dac-o vrea Dumbert d'Artois. Regent, şi poate rege, dac-o vrea Dum --nezeu... adică, dacă de aici în două luni, regina, nenezeu... adică, dacă de aici în două luni, regina, ne --poată-mea, care-i de pe acuma cu burta până lapoată-mea, care-i de pe acuma cu burta până la bărbie, nu va naşte un fiu. Bietul văr Charles! N-arebărbie, nu va naşte un fiu. Bietul văr Charles! N-are să apuce să mai vadă copilul ăsta pe care-l dorea aşasă apuce să mai vadă copilul ăsta pe care-l dorea aşa de mult! Şi chiar dacă va fi un băiat, tot tu vei fi rede mult! Şi chiar dacă va fi un băiat, tot tu vei fi re --gent douăzeci de ani de acum încolo. Ori, în douăzecigent douăzeci de ani de acum încolo. Ori, în douăzeci

de ani multe se pot întâmpla...de ani multe se pot întâmpla...Îşi prelungea gândul cu un gest larg al braţuluiÎşi prelungea gândul cu un gest larg al braţului

care amintea de toate întâmplările posibile, cum ar ficare amintea de toate întâmplările posibile, cum ar fi mortalitatea infantilă, accidentele de vânătoare, ţelumortalitatea infantilă, accidentele de vânătoare, ţelu--rile de nepătruns ale proniei cereşti.rile de nepătruns ale proniei cereşti.

- Iar tu, frate cinstit cum te ştiu, continuă uriaşul,- Iar tu, frate cinstit cum te ştiu, continuă uriaşul, tu vei face în aşa chip ca să mi se înapoieze în sfârşittu vei face în aşa chip ca să mi se înapoieze în sfârşit comitatul meu Artois pe care hoaţa aia, otrăvitoareacomitatul meu Artois pe care hoaţa aia, otrăvitoarea de Mahaut, îl ţine pe nedrept, ca şi pairia legată dede Mahaut, îl ţine pe nedrept, ca şi pairia legată de acest comitat! Când te gândeşti că nu-s nici măcaracest comitat! Când te gândeşti că nu-s nici măcar pair! Să nu mori de râs? Mi-e ruşine de soră-ta carepair! Să nu mori de râs? Mi-e ruşine de soră-ta care mi-e soţie!mi-e soţie!

Filip îşi lăsase de două ori în jos năsoiul său gros, şiFilip îşi lăsase de două ori în jos năsoiul său gros, şi închisese pleoapele ca să arate că se învoieşte.închisese pleoapele ca să arate că se învoieşte.

- Robert, îţi voi face dreptate, dacă voi ajunge s-o- Robert, îţi voi face dreptate, dacă voi ajunge s-o împart eu. Te poţi bizui pe sprijinul meu.împart eu. Te poţi bizui pe sprijinul meu.

Cele mai bune prietenii sunt acelea care se înteCele mai bune prietenii sunt acelea care se înte--

meiază pe interese comune şi pe dorinţa de a făuri unmeiază pe interese comune şi pe dorinţa de a făuri un viitor comun. viitor comun.

Robert d'Artois, căruia nici o treabă nu-i făceaRobert d'Artois, căruia nici o treabă nu-i făcea scârbă, luă asupra lui să meargă la Vincennes spre a-lscârbă, luă asupra lui să meargă la Vincennes spre a-l face pe Charles cel Frumos să înţeleagă că zilele îiface pe Charles cel Frumos să înţeleagă că zilele îi erau numărate şi că avea nişte porunci de dat, buerau numărate şi că avea nişte porunci de dat, bu --năoară aceea de a-i strânge neîntârziat pe pairii Franăoară aceea de a-i strânge neîntârziat pe pairii Fra--nţei, şi de a le recomanda ca regent pe Filip de Valois.nţei, şi de a le recomanda ca regent pe Filip de Valois. Ba chiar, pentru a-i lumina mai bine în alegerea lor,Ba chiar, pentru a-i lumina mai bine în alegerea lor,

de ce nu ar încredinţa lui Filip, de pe acum, cârmude ce nu ar încredinţa lui Filip, de pe acum, cârmu --irea regatului, învestindu-l cu toate puterile?irea regatului, învestindu-l cu toate puterile?

- Suntem toţi muritori, bunul meu văr, toţi fără deo- Suntem toţi muritori, bunul meu văr, toţi fără deo--sebire, zicea Robert, plesnind de sănătate, şi făcândsebire, zicea Robert, plesnind de sănătate, şi făcând să tremure cu călcătura sa patul muribundului.să tremure cu călcătura sa patul muribundului.

Charles al IV-lea nu prea era în stare să refuze, baCharles al IV-lea nu prea era în stare să refuze, ba găsea chiar o uşurare în faptul că-l scăpau de oricegăsea chiar o uşurare în faptul că-l scăpau de orice grijă. Nu se gândea decât să reţină viaţa care-i fugeagrijă. Nu se gândea decât să reţină viaţa care-i fugea



printre dinţi.printre dinţi.Filip de Valois primi deci împuternicirea regală şiFilip de Valois primi deci împuternicirea regală şi

dădu porunca de a se aduna pairii ţării.dădu porunca de a se aduna pairii ţării.Robert d'Artois se puse numaidecât pe treabă. MaiRobert d'Artois se puse numaidecât pe treabă. Mai

întâi, pe lângă nepotu-său d'Evreux, un copilandruîntâi, pe lângă nepotu-său d'Evreux, un copilandru încă, abia douăzeci şi unu de ani, drăguţ la faţă, darîncă, abia douăzeci şi unu de ani, drăguţ la faţă, dar cam molâu. Era însurat cu fiica Margueritei de Bourcam molâu. Era însurat cu fiica Margueritei de Bour --gogne, Jeana cea Mică, aşa cum continua să-i zicăgogne, Jeana cea Mică, aşa cum continua să-i zică lumea deşi avea şaptesprezece ani, şi care fusese înlumea deşi avea şaptesprezece ani, şi care fusese în --lăturată de la moştenirea tronului, la moartea Aiurilăturată de la moştenirea tronului, la moartea Aiuri --tului.tului.

De fapt, legea salică fusese născocită pentru dânsaDe fapt, legea salică fusese născocită pentru dânsa şi înadins ca s-o îndepărteze de la domnie, aceasta cuşi înadins ca s-o îndepărteze de la domnie, aceasta cu atât mai lesne cu cât relele purtări ale mamei saleatât mai lesne cu cât relele purtări ale mamei sale aruncau o îndoială serioasă în ce priveşte obârşia ei şiaruncau o îndoială serioasă în ce priveşte obârşia ei şi deci dreptul de a urma la tron. În schimb, şi pentru adeci dreptul de a urma la tron. În schimb, şi pentru a potoli familia de Bourgogne i se recunoscuse pripotoli familia de Bourgogne i se recunoscuse pri--

nţesei Jeana cea Mică moştenirea Navarrei. Darnţesei Jeana cea Mică moştenirea Navarrei. Dar curtea nu s-a prea grăbit să-şi ţină această făgăducurtea nu s-a prea grăbit să-şi ţină această făgădu--ială, şi ultimii doi regi ai Franţei păstraseră şi titlul deială, şi ultimii doi regi ai Franţei păstraseră şi titlul de rege al Navarrei.rege al Navarrei.

Era un prilej nimerit pentru Filip d'Evreux, dacă arEra un prilej nimerit pentru Filip d'Evreux, dacă ar fi semănat cât de cât cu unchiu-său Robert d'Artois,fi semănat cât de cât cu unchiu-său Robert d'Artois, să pornească în privinţa asta o lucrătură straşnică, tăsă pornească în privinţa asta o lucrătură straşnică, tă--găduind legea succesorală şi cerând în numele soţieigăduind legea succesorală şi cerând în numele soţiei sale cele două coroane.sale cele două coroane.

Lui Robert însă, cu autoritatea de care se bucura înLui Robert însă, cu autoritatea de care se bucura în ochii nepotului, nu-i fu greu să-l îmbrobodească peochii nepotului, nu-i fu greu să-l îmbrobodească pe acest pretendent posibil:acest pretendent posibil:

- Navarra asta ce ţi se cuvine o vei avea, dragă ne- Navarra asta ce ţi se cuvine o vei avea, dragă ne--poate, de îndată ce cumnatu-meu Valois va fi regent.poate, de îndată ce cumnatu-meu Valois va fi regent. Fac din aceasta o chestie de familie şi i-am pus-o luiFac din aceasta o chestie de familie şi i-am pus-o lui Filip ca o condiţie în schimbul sprijinului meu. Vei fiFilip ca o condiţie în schimbul sprijinului meu. Vei fi rege al Navarrei! Nu-i o coroană de dispreţuit şi, în cerege al Navarrei! Nu-i o coroană de dispreţuit şi, în ce

mă priveşte, te sfătuiesc să ţi-o pui pe cap cât de cumă priveşte, te sfătuiesc să ţi-o pui pe cap cât de cu --rând, înainte ca unii să-ţi tăgăduiască dreptul de a orând, înainte ca unii să-ţi tăgăduiască dreptul de a o purta, căci, fie vorba între noi, mititica de Jeanne,purta, căci, fie vorba între noi, mititica de Jeanne, soţia ta, ar fi mai tare pe moştenirea ei dacă mamă-sasoţia ta, ar fi mai tare pe moştenirea ei dacă mamă-sa n-ar fi fost aşa rea de muscă! În marea încăierare cen-ar fi fost aşa rea de muscă! În marea încăierare ce se va încinge în jurul acestei coroane, tu trebuie să-ţise va încinge în jurul acestei coroane, tu trebuie să-ţi faci rost de aliaţi gata să te ajute: sprijinul nostru îlfaci rost de aliaţi gata să te ajute: sprijinul nostru îl ai. Şi să nu te bată cumva gândul de a-l asculta peai. Şi să nu te bată cumva gândul de a-l asculta pe unchiu-tău de Bourgogne; vrând să-şi facă doar trebuunchiu-tău de Bourgogne; vrând să-şi facă doar trebu--rile lui, nu te va îndemna decât la prostii. Filip regent,rile lui, nu te va îndemna decât la prostii. Filip regent, iată pe ce te poţi bizui.iată pe ce te poţi bizui.

Astfel, în schimbul Navarrei pe care o abandona Astfel, în schimbul Navarrei pe care o abandona pentru totdeauna, Filip de Valois avea de pe acum, înpentru totdeauna, Filip de Valois avea de pe acum, în afară de propriul său vot, încă două.afară de propriul său vot, încă două.

Ludovic de Bourbon fusese făcut duce cu câtevaLudovic de Bourbon fusese făcut duce cu câteva săptămâni mai înainte, când primise şi comitatul de lasăptămâni mai înainte, când primise şi comitatul de la Marche, să-i fie moşie cât o trăi. Era cel mai vârstnicMarche, să-i fie moşie cât o trăi. Era cel mai vârstnic

din familie. În cazul unei prea mari îmbulzeli în juruldin familie. În cazul unei prea mari îmbulzeli în jurul regenţei, calitatea sa de nepot al lui Ludovic cel Sfântregenţei, calitatea sa de nepot al lui Ludovic cel Sfânt putea să-i slujească spre a strânge mai multe voturi.putea să-i slujească spre a strânge mai multe voturi. Într-un fel sau altul, hotărârea lui va cumpăni în ConÎntr-un fel sau altul, hotărârea lui va cumpăni în Con --siliul pairilor. Prinţul ăsta şchiop era însă laş. A te risiliul pairilor. Prinţul ăsta şchiop era însă laş. A te ri --dica împotriva puternicei partide care-l sprijinea pedica împotriva puternicei partide care-l sprijinea pe Valois era o acţiune vrednică de un bărbat mai cu Valois era o acţiune vrednică de un bărbat mai cu--rajos. Afară de asta, fiu-său se însurase cu o soră a luirajos. Afară de asta, fiu-său se însurase cu o soră a lui Filip de Valois.Filip de Valois.

Robert îi dădu să înţeleagă lui Ludovic de BourbonRobert îi dădu să înţeleagă lui Ludovic de Bourbon că, cu cât va trece mai repede de partea lui Filip, cucă, cu cât va trece mai repede de partea lui Filip, cu atât îi vor fi mai repede întărite drepturile asupraatât îi vor fi mai repede întărite drepturile asupra moşiilor şi titlurilor pe care le dobândise sub trecutamoşiilor şi titlurilor pe care le dobândise sub trecuta domnie. Aşadar, trei voturi.domnie. Aşadar, trei voturi.

Abia sosit de la Vannes şi înainte de a apuca să-şi Abia sosit de la Vannes şi înainte de a apuca să-şi desfacă bagajele, ducele de Bretagne îl văzu pe Rodesfacă bagajele, ducele de Bretagne îl văzu pe Ro--bert d'Artois ivindu-se în palatul său:bert d'Artois ivindu-se în palatul său:



- Îl sprijinim pe Filip, nu-i aşa? Cred că n-ai nimic- Îl sprijinim pe Filip, nu-i aşa? Cred că n-ai nimic împotrivă... În Filip, aşa de cucernic, aşa de cinstit,împotrivă... În Filip, aşa de cucernic, aşa de cinstit, suntem siguri de a avea un rege bun... vreau să zic,suntem siguri de a avea un rege bun... vreau să zic, un bun regent.un bun regent.

Jean de Bretagne nu putea decât să fie de partea Jean de Bretagne nu putea decât să fie de partea lui Filip de Valois. Nu luase el de soţie pe o soră a luilui Filip de Valois. Nu luase el de soţie pe o soră a lui Filip, Isabelle? Aceasta murise, ce-i drept, la vârsta deFilip, Isabelle? Aceasta murise, ce-i drept, la vârsta de opt ani, dar sentimentele de dragoste ce-l legaseră deopt ani, dar sentimentele de dragoste ce-l legaseră de dânsa erau încă vii.dânsa erau încă vii.

Ca să dea o mai mare greutate demersului său, RoCa să dea o mai mare greutate demersului său, Ro--bert o adusese cu el pe maică-sa, Blanche de Brebert o adusese cu el pe maică-sa, Blanche de Bre--tagne, consângeană a ducelui, foarte bătrână, foartetagne, consângeană a ducelui, foarte bătrână, foarte mărunţică, foarte zbârcită la faţă, şi habar neavândmărunţică, foarte zbârcită la faţă, şi habar neavând de politică, dar fiind întotdeauna de părerea mătăhăde politică, dar fiind întotdeauna de părerea mătăhă --losului ei fiu. Jean de Bretagne se ocupa însă mailosului ei fiu. Jean de Bretagne se ocupa însă mai mult de treburile ducatului său decât de acelea alemult de treburile ducatului său decât de acelea ale Franţei. Ei bine, da, să-l alegem pe Filip, de ce nu, deFranţei. Ei bine, da, să-l alegem pe Filip, de ce nu, de

vreme ce toată lumea părea aşa de zorită să-l aleagă! vreme ce toată lumea părea aşa de zorită să-l aleagă! Asta devenea oarecum campania cumnaţilor. Îl che Asta devenea oarecum campania cumnaţilor. Îl che--

mară într-ajutor pe Guy de Châtillon, conte de Blois,mară într-ajutor pe Guy de Châtillon, conte de Blois, care nici nu era pair, ba chiar pe contele Guillaume decare nici nu era pair, ba chiar pe contele Guillaume de Hainaut, doar pentru că îşi luaseră de soţii alte douăHainaut, doar pentru că îşi luaseră de soţii alte două surori ale lui Filip. Toată seminţia de Valois începeasurori ale lui Filip. Toată seminţia de Valois începea să apară de pe acum ca adevărata familie domnitoaresă apară de pe acum ca adevărata familie domnitoare a Franţei.a Franţei.

Guillaume de Hainaut şi-o mărita tocmai atunci peGuillaume de Hainaut şi-o mărita tocmai atunci pe

fiică-sa cu tânărul rege al Angliei; fie, neamurile nufiică-sa cu tânărul rege al Angliei; fie, neamurile nu vedeau nici o piedică la asemenea căsătorie, ba gân vedeau nici o piedică la asemenea căsătorie, ba gân--deau că într-o zi s-ar putea să tragă niscaiva foloasedeau că într-o zi s-ar putea să tragă niscaiva foloase din încuscrirea asta. Dar Guillaume judecase binedin încuscrirea asta. Dar Guillaume judecase bine cum stau lucrurile, când hotărâse ca frate-său Jeancum stau lucrurile, când hotărâse ca frate-său Jean să-l reprezinte la nuntă în loc de a se duce el însuşi,să-l reprezinte la nuntă în loc de a se duce el însuşi, căci aici, la Paris, aveau să se petreacă evenimentelecăci aici, la Paris, aveau să se petreacă evenimentele cele mai de seamă. Guillaume cel Bun nu râvnea oarecele mai de seamă. Guillaume cel Bun nu râvnea oare

de multă vreme ca ţinutul Blaton, patrimoniu al code multă vreme ca ţinutul Blaton, patrimoniu al co --roanei Franţei, cuprins în statele sale, să-i fie cedat? Iroanei Franţei, cuprins în statele sale, să-i fie cedat? I s-ar da Blatonul, mai pe nimic, o răscumpărare simbos-ar da Blatonul, mai pe nimic, o răscumpărare simbo--lică, dacă Filip ar deveni regent.lică, dacă Filip ar deveni regent.

Cât despre Guy de Blois, el era unul dintre ultimiiCât despre Guy de Blois, el era unul dintre ultimii baroni care mai păstrau dreptul de a bate monedă.baroni care mai păstrau dreptul de a bate monedă. Din nefericire, în pofida acestui drept, nu avea bani şiDin nefericire, în pofida acestui drept, nu avea bani şi era înglodat în datorii până-n gât.era înglodat în datorii până-n gât.

- Iubite vere Guy, dreptul tău de a bate monedă îţi- Iubite vere Guy, dreptul tău de a bate monedă îţi va fi răscumpărat. Asta are să fie cea dintâi grijă a va fi răscumpărat. Asta are să fie cea dintâi grijă a noastră.noastră.

În puţine zile Robert făcuse treabă bună.În puţine zile Robert făcuse treabă bună.- Vezi tu, Filip, îi spunea candidatului său, vezi cum- Vezi tu, Filip, îi spunea candidatului său, vezi cum

căsătoriile puse la cale de tatăl tău ne ajută astăzi. Secăsătoriile puse la cale de tatăl tău ne ajută astăzi. Se zice că puzderia de fete e mare blestem la casazice că puzderia de fete e mare blestem la casa omului; bărbatul acesta înţelept, Dumnezeu să-l aibăomului; bărbatul acesta înţelept, Dumnezeu să-l aibă în grija lui, a ştiut să se slujească de toate surorileîn grija lui, a ştiut să se slujească de toate surorile

tale.tale.- Aşa e, dar va trebui să isprăvim de plătit zestrea- Aşa e, dar va trebui să isprăvim de plătit zestrea

lor, răspundea Filip. Câtorva nu li s-a dat decât pelor, răspundea Filip. Câtorva nu li s-a dat decât pe sfert din ce li se făgăduise...sfert din ce li se făgăduise...

- Începând cu zestrea cuvenită scumpei mele soţii- Începând cu zestrea cuvenită scumpei mele soţii Jeanne, amintea Robert d'Artois. Dar din clipa în care Jeanne, amintea Robert d'Artois. Dar din clipa în care vom avea pe mâna noastră vistieria... vom avea pe mâna noastră vistieria...

Mai greu de câştigat fu contele de Flandra, LudovicMai greu de câştigat fu contele de Flandra, Ludovic de Crécy şi de Nevers. Căci el nu era un cumnat şide Crécy şi de Nevers. Căci el nu era un cumnat şi

cerea altceva decât o moşie sau ceva bănet. Vroia să-cerea altceva decât o moşie sau ceva bănet. Vroia să-şi recucerească comitatul din care supuşii săi îl izgoşi recucerească comitatul din care supuşii săi îl izgo--niseră. Ca să-l convingă, d'Artois trebui să-i promităniseră. Ca să-l convingă, d'Artois trebui să-i promită un război.un război.

- Vere Ludovic, Flandra ţi-o vom da îndărăt, fii pe- Vere Ludovic, Flandra ţi-o vom da îndărăt, fii pe pace. O vom cuceri cu armele, pentru asta ne legămpace. O vom cuceri cu armele, pentru asta ne legăm cu jurământ.cu jurământ.

Apoi, Robert, care se gândea la toate, dădu iar fuga Apoi, Robert, care se gândea la toate, dădu iar fuga



la Vincennes spre a-i da zor lui Charles al IV-lea să-şila Vincennes spre a-i da zor lui Charles al IV-lea să-şi isprăvească testamentul.isprăvească testamentul.

Charles nu mai era decât o umbră de rege, scuiCharles nu mai era decât o umbră de rege, scui --pându-şi ce-i mai rămăsese din plămâni.pându-şi ce-i mai rămăsese din plămâni.

Totuşi, aşa muribund cum era, îşi aduse aminte înTotuşi, aşa muribund cum era, îşi aduse aminte în clipa asta de proiectul cruciadei pe care odinioarăclipa asta de proiectul cruciadei pe care odinioară unchiu-său Charles de Valois i-l vârâse în cap. Proiectunchiu-său Charles de Valois i-l vârâse în cap. Proiect amânat din an în an; subsidiile bisericii fuseseră chelamânat din an în an; subsidiile bisericii fuseseră chel--

tuite în alte scopuri; apoi Charles de Valois murise...tuite în alte scopuri; apoi Charles de Valois murise... Boala care-l răpunea, se întreba Charles al IV-lea, nuBoala care-l răpunea, se întreba Charles al IV-lea, nu era oare o pedeapsă pentru această făgăduială călera oare o pedeapsă pentru această făgăduială căl --cată, acest legământ neîmplinit? Sângele din piept cucată, acest legământ neîmplinit? Sângele din piept cu care-şi mânjea aşternutul îi amintea crucea roşie pecare-şi mânjea aşternutul îi amintea crucea roşie pe care nu ajunsese să şi-o coasă pe mantie.care nu ajunsese să şi-o coasă pe mantie.

Atunci, în nădejdea că va ademeni Cerul şi că va Atunci, în nădejdea că va ademeni Cerul şi că va dobândi o supravieţuire în vreun fel, puse să i sedobândi o supravieţuire în vreun fel, puse să i se adauge la testament dorinţele sale din urmă privindadauge la testament dorinţele sale din urmă privind

Ţara Sfântă... "Ţara Sfântă... "căci gândul meu este de a merge acolocăci gândul meu este de a merge acolo cât mă aflu în viaţă, dictă el, şi dacă asta nu se poatecât mă aflu în viaţă, dictă el, şi dacă asta nu se poate cât mă aflu în viaţă, vreau ca cincizeci de mii de livrecât mă aflu în viaţă, vreau ca cincizeci de mii de livre să fie date la cea dintâi trecere a toată creştinătateasă fie date la cea dintâi trecere a toată creştinătatea peste mare, ce se va facepeste mare, ce se va face".".

Nu i se cerea atâta, nici să încarce cu o asemeneaNu i se cerea atâta, nici să încarce cu o asemenea ipotecă averea regală de care familia avea nevoieipotecă averea regală de care familia avea nevoie pentru trebuinţi mai urgente. Robert spumega depentru trebuinţi mai urgente. Robert spumega de furie. Zevzecul ăsta de Charles nu se lăsa până-n ulfurie. Zevzecul ăsta de Charles nu se lăsa până-n ul --

tima clipă de asemenea încăpăţânări prosteşti!tima clipă de asemenea încăpăţânări prosteşti!I se cerea numai să-i lase trei mii de livre cancelaI se cerea numai să-i lase trei mii de livre cancela --

rului Jean de Cherchemont, tot atâta mareşalului derului Jean de Cherchemont, tot atâta mareşalului de Trye şi dumnealui Miles de Noyers, preşedintele CuTrye şi dumnealui Miles de Noyers, preşedintele Cu --rţii de conturi, pentru râvna credincioasă cu care aurţii de conturi, pentru râvna credincioasă cu care au slujit coroana... şi pentru că dregătoriile lor îi îndrepslujit coroana... şi pentru că dregătoriile lor îi îndrep--tăţeau să ia parte la Consiliul pairilor.tăţeau să ia parte la Consiliul pairilor.

- Şi conetabilul? murmură regele pe moarte.- Şi conetabilul? murmură regele pe moarte.

Robert înălţă din umeri. Conetabilul Gaucher deRobert înălţă din umeri. Conetabilul Gaucher de Châtillon trecuse de şaptezeci şi opt de ani, era surdChâtillon trecuse de şaptezeci şi opt de ani, era surd ca o oală şi avea bogăţii de nu mai ştia ce să facă cuca o oală şi avea bogăţii de nu mai ştia ce să facă cu ele. Nu la o vârstă ca a lui te năpădeşte pofta de aur!ele. Nu la o vârstă ca a lui te năpădeşte pofta de aur! Îl tăiară din pomelnic pe conetabil.Îl tăiară din pomelnic pe conetabil.

În schimb, cu mare luare aminte, Robert îl ajută peÎn schimb, cu mare luare aminte, Robert îl ajută pe Charles al IV-lea să întocmească lista executorilor tesCharles al IV-lea să întocmească lista executorilor tes--tamentari, căci această listă constituia un fel de ordintamentari, căci această listă constituia un fel de ordin

de precădere printre mărimile regatului: contele Filipde precădere printre mărimile regatului: contele Filip de Valois în cap, contele Filip d'Evreux, apoi el însuşi,de Valois în cap, contele Filip d'Evreux, apoi el însuşi, Robert d'Artois, conte de Beaumont-le-Roger.Robert d'Artois, conte de Beaumont-le-Roger.

Odată asta făcută, se gândiră cum să câştige deOdată asta făcută, se gândiră cum să câştige de partea lor înaltele feţe bisericeşti care erau pairi aipartea lor înaltele feţe bisericeşti care erau pairi ai coroanei.coroanei.

Guillaume de Trye, duce-arhiepiscop de Reims, fuGuillaume de Trye, duce-arhiepiscop de Reims, fu --sese dascălul lui Filip de Valois, şi apoi Robert îl tresese dascălul lui Filip de Valois, şi apoi Robert îl tre --cuse pe frate-său, mareşalul, în testamentul regal cucuse pe frate-său, mareşalul, în testamentul regal cu

trei mii de livre, aur care suna convingător. Dinspretrei mii de livre, aur care suna convingător. Dinspre partea asta, candidatul nu va fi dezamăgit.partea asta, candidatul nu va fi dezamăgit.

Ducele-arhiepiscop de Langres era câştigat de multDucele-arhiepiscop de Langres era câştigat de mult pentru cauza familiei Valois; şi la fel de devotaţi îipentru cauza familiei Valois; şi la fel de devotaţi îi erau contele-episcop de Beauvais, Jean de Marigny,erau contele-episcop de Beauvais, Jean de Marigny, ultimul frate în viaţă al marelui Enguerrand. Vechiultimul frate în viaţă al marelui Enguerrand. Vechi trădări şi căinţe vechi îi uneau, iar serviciile pe caretrădări şi căinţe vechi îi uneau, iar serviciile pe care şi le făcuseră ţesuseră legături trainice.şi le făcuseră ţesuseră legături trainice.

Mai rămâneau episcopii de Châlons, de Laon şi deMai rămâneau episcopii de Châlons, de Laon şi de

Noyon; se ştia că aceştia din urmă îl vor urma pe duNoyon; se ştia că aceştia din urmă îl vor urma pe du --cele Eudes de Bourgogne.cele Eudes de Bourgogne.

- A, în ce-l priveşte pe burgund, izbucni Robert- A, în ce-l priveşte pe burgund, izbucni Robert d'Artois desfăcând braţele într-un gest de neputinţă,d'Artois desfăcând braţele într-un gest de neputinţă, asta-i treaba ta, Filip. Nu pot face nimic pe lângă el,asta-i treaba ta, Filip. Nu pot face nimic pe lângă el, suntem la cuţite. Tu însă ai luat-o de nevastă pe soră-suntem la cuţite. Tu însă ai luat-o de nevastă pe soră-sa; trebuie să ai oarecare putere asupra lui.sa; trebuie să ai oarecare putere asupra lui.

Eudes al IV-lea nu era prea iscusit într-ale politicii.Eudes al IV-lea nu era prea iscusit într-ale politicii.



Îşi amintea totuşi învăţăturile primite de la răposataÎşi amintea totuşi învăţăturile primite de la răposata maică-sa, ducesa Agnès, ultima fată a lui Ludovic celmaică-sa, ducesa Agnès, ultima fată a lui Ludovic cel Sfânt şi cum el însuşi pentru a recunoaşte regenţa luiSfânt şi cum el însuşi pentru a recunoaşte regenţa lui Filip cel Lung dobândise unirea comitatului BourFilip cel Lung dobândise unirea comitatului Bour--gogne la ducatul Bourgogne. Cu acest prilej Eudes ogogne la ducatul Bourgogne. Cu acest prilej Eudes o luase de soţie pe nepoata contesei Mahaut d'Artois,luase de soţie pe nepoata contesei Mahaut d'Artois, cu paisprezece ani mai tânără ca el, lucru de care nucu paisprezece ani mai tânără ca el, lucru de care nu se plângea astăzi când ea ajunsese la vârsta de a fi fese plângea astăzi când ea ajunsese la vârsta de a fi fe--

meie.meie.Cea dintâi întrebare pe care o puse când, sosind deCea dintâi întrebare pe care o puse când, sosind de

la Dijon, se închise într-o încăpere cu Filip de Valois,la Dijon, se închise într-o încăpere cu Filip de Valois, privea moştenirea comitatului Artois.privea moştenirea comitatului Artois.

- E de la sine înţeles că în ziua când are să moară- E de la sine înţeles că în ziua când are să moară Mahaut, comitatul Artois va fi moştenit de fiică-sa,Mahaut, comitatul Artois va fi moştenit de fiică-sa, regina-văduvă Jeanne, pentru ca mai pe urmă să reregina-văduvă Jeanne, pentru ca mai pe urmă să re-- vină ducesei, soţia-mea? Ţin mult, dragă vere, să fiu vină ducesei, soţia-mea? Ţin mult, dragă vere, să fiu lămurit asupra acestui lucru, căci cunosc pretenţiilelămurit asupra acestui lucru, căci cunosc pretenţiile

lui Robert asupra comitatului Artois; şi le-a zbierat delui Robert asupra comitatului Artois; şi le-a zbierat de ajuns până acum!ajuns până acum!

În apărarea drepturilor lor de moştenire asupraÎn apărarea drepturilor lor de moştenire asupra unor bucăţi de ţară, prinţii ăştia măreţi nu puneauunor bucăţi de ţară, prinţii ăştia măreţi nu puneau mai puţină dârzenie ca nişte nurori care se ceartă pemai puţină dârzenie ca nişte nurori care se ceartă pe moştenirea calică a câtorva pahare şi cearceafuri.moştenirea calică a câtorva pahare şi cearceafuri.

- De două ori judecata a hotărât ca Artois-ul să ră- De două ori judecata a hotărât ca Artois-ul să ră --mână al contesei Mahaut, răspunse Filip de Valois.mână al contesei Mahaut, răspunse Filip de Valois. Dacă nici un fapt nou nu vine să întărească pretenţiileDacă nici un fapt nou nu vine să întărească pretenţiile

lui Robert, comitatul va trece în stăpânirea soţiei tale,lui Robert, comitatul va trece în stăpânirea soţiei tale, frate dragă.frate dragă.

- Nu vezi nici o piedică în asta?- Nu vezi nici o piedică în asta?- Nu văd nici una.- Nu văd nici una. Astfel, viteazul cavaler Valois, omul de bună cre Astfel, viteazul cavaler Valois, omul de bună cre--

dinţă, eroul turnirurilor, dăduse celor doi veri, celordinţă, eroul turnirurilor, dăduse celor doi veri, celor doi cumnaţi ai săi, două făgăduieli care se băteau capdoi cumnaţi ai săi, două făgăduieli care se băteau cap în cap.în cap.

Cinstit totuşi în jocul său viclean, îl înştiinţa pe RoCinstit totuşi în jocul său viclean, îl înştiinţa pe Ro--bert d'Artois asupra celor vorbite cu Eudes, şi Robertbert d'Artois asupra celor vorbite cu Eudes, şi Robert nu avu nimic împotrivă.nu avu nimic împotrivă.

- Mai întâi de toate, zise acesta, trebuie să- Mai întâi de toate, zise acesta, trebuie să câştigăm votul burgundului, şi puţin ne pasă dacă elcâştigăm votul burgundului, şi puţin ne pasă dacă el îşi vâră în cap un drept pe care nu-l are. Fapte noi,îşi vâră în cap un drept pe care nu-l are. Fapte noi, aşa i-ai spus? Ei, bine, vom aduce fapte noi, frăţioare,aşa i-ai spus? Ei, bine, vom aduce fapte noi, frăţioare, şi nu voi face să-ţi calci cuvântul. Fii pe pace, totulşi nu voi face să-ţi calci cuvântul. Fii pe pace, totul

merge ca pe roate.merge ca pe roate.Nu le mai rămânea decât să aştepte ultima formaliNu le mai rămânea decât să aştepte ultima formali --

tate, decesul regelui, sperând că sfârşitul va venitate, decesul regelui, sperând că sfârşitul va veni destul de repede, câtă vreme această mândră adudestul de repede, câtă vreme această mândră adu--nare de prinţi mai era strânsă în jurul lui Filip de Vanare de prinţi mai era strânsă în jurul lui Filip de Va--lois.lois.

Ultimul fiu al Regelui de Fier îşi dădu sufletul înUltimul fiu al Regelui de Fier îşi dădu sufletul în ajunul întâmpinării Domnului, şi vestea morţii regeluiajunul întâmpinării Domnului, şi vestea morţii regelui se răspândi în Paris, a doua zi dimineaţa, o dată cuse răspândi în Paris, a doua zi dimineaţa, o dată cu

mirosul clătitelor calde.mirosul clătitelor calde.Totul părea să se desfăşoare după planul urzit cuTotul părea să se desfăşoare după planul urzit cu

de-amănuntul de Robert d'Artois, când, chiar în zoriide-amănuntul de Robert d'Artois, când, chiar în zorii zilei hotărâte pentru Consiliul pairilor, sosi un episcopzilei hotărâte pentru Consiliul pairilor, sosi un episcop englez cu chip viclean şi ochii obosiţi, dându-se josenglez cu chip viclean şi ochii obosiţi, dându-se jos dintr-o litieră acoperită de noroi, şi care venea să redintr-o litieră acoperită de noroi, şi care venea să re --prezinte drepturile reginei Isabelle.prezinte drepturile reginei Isabelle.



CONSILIU PENTRU UN CADAVRUCONSILIU PENTRU UN CADAVRU

Nu mai avea creier în cap, nici inimă în piept, niciNu mai avea creier în cap, nici inimă în piept, nici măruntaie în pântec. Un rege gol pe dinăuntru. Dof măruntaie în pântec. Un rege gol pe dinăuntru. Dof --torii chemaţi în ajun să îmbălsămeze leşul lui Charlestorii chemaţi în ajun să îmbălsămeze leşul lui Charles al IV-lea îşi isprăviseră treaba. Dar era oare mare deoal IV-lea îşi isprăviseră treaba. Dar era oare mare deo--sebire între cadavrul său şi ceea ce acest monarh bisebire între cadavrul său şi ceea ce acest monarh bi --

cisnic, nepăsător şi trândav fusese în timpul vieţiicisnic, nepăsător şi trândav fusese în timpul vieţii sale? Copil întârziat, căruia mamă-sa îi zicea "găsale? Copil întârziat, căruia mamă-sa îi zicea "gă--găuţă", soţ încornorat, tată nefericit care se încăpăţâgăuţă", soţ încornorat, tată nefericit care se încăpăţâ --nase zadarnic de-a lungul celor trei căsnicii să-şi asinase zadarnic de-a lungul celor trei căsnicii să-şi asi--gure urmaşi, suveran veşnic dus de nas, mai întâi degure urmaşi, suveran veşnic dus de nas, mai întâi de un unchi apoi de nişte veri, nu slujise la nimic altcevaun unchi apoi de nişte veri, nu slujise la nimic altceva decât să întrupeze ideea regalităţii. Ideea asta o maidecât să întrupeze ideea regalităţii. Ideea asta o mai slujea el şi acum.slujea el şi acum.

La capătul marii săli cu coloane a castelului dinLa capătul marii săli cu coloane a castelului din

Vincennes, odihnea, ţeapăn, pe catafalc, leşul îm Vincennes, odihnea, ţeapăn, pe catafalc, leşul îm--brăcat în tunica azurie sub mantia brodată cu flori debrăcat în tunica azurie sub mantia brodată cu flori de crin, cu capul strâns în coroană ca într-o menghine.crin, cu capul strâns în coroană ca într-o menghine.

Pairii şi baronii, adunaţi la celălalt capăt, vedeauPairii şi baronii, adunaţi la celălalt capăt, vedeau lucind în lumina puzderiei de lumânări, picioarele înlucind în lumina puzderiei de lumânări, picioarele în--călţate în cizme din pânză ţesută cu fir de aur.călţate în cizme din pânză ţesută cu fir de aur.

Charles al IV-lea avea să prezideze ultimul său conCharles al IV-lea avea să prezideze ultimul său con--siliu, căruia i se zicea "consiliu în camera regelui", desiliu, căruia i se zicea "consiliu în camera regelui", de--oarece îl socoteau încă la cârma ţării; domnia lui nuoarece îl socoteau încă la cârma ţării; domnia lui nu

va fi încheiată în chip oficial decât a doua zi, în clipa va fi încheiată în chip oficial decât a doua zi, în clipa când trupul său va fi coborât în cripta de la Saintcând trupul său va fi coborât în cripta de la Saint --Denis.Denis.

Până să sosească întârziaţii, Robert d'Artois îl luasePână să sosească întârziaţii, Robert d'Artois îl luase pe episcopul englez de o parte ca să-l tragă de limbă.pe episcopul englez de o parte ca să-l tragă de limbă.

- În câtă vreme ai venit? Douăsprezece zile de la- În câtă vreme ai venit? Douăsprezece zile de la York până aici? N-ai zăbovit, prea sfinte, cântând li York până aici? N-ai zăbovit, prea sfinte, cântând li--turghia pe drum... ai gonit zdravăn, ca o ştafetă căturghia pe drum... ai gonit zdravăn, ca o ştafetă că--lare!... Tânărul vostru rege a avut o nuntă veselă?lare!... Tânărul vostru rege a avut o nuntă veselă?

- Aşa cred, răspunse episcopul Orleton. Eu n-am- Aşa cred, răspunse episcopul Orleton. Eu n-am putut lua parte; mă şi aflam pe drum când s-a făcutputut lua parte; mă şi aflam pe drum când s-a făcut nunta.nunta.

- Dar lordul Mortimer ce mai face? E sănătos? Bun- Dar lordul Mortimer ce mai face? E sănătos? Bun prieten, lordul Mortimer, bun prieten, şi care vorbeaprieten, lordul Mortimer, bun prieten, şi care vorbea adesea, pe vremea când era în surghiun la Paris, deadesea, pe vremea când era în surghiun la Paris, de monseniorul Orleton. Mi-a povestit cum îl făcuşi sămonseniorul Orleton. Mi-a povestit cum îl făcuşi să evadeze din turnul Londrei. În ce mă priveşte, l-amevadeze din turnul Londrei. În ce mă priveşte, l-am

primit bine în Franţa şi i-am dat mijloacele de a se înprimit bine în Franţa şi i-am dat mijloacele de a se în--toarce acasă ceva mai înarmat de cum venise. Uitetoarce acasă ceva mai înarmat de cum venise. Uite aşa, făcurăm fiecare jumătate din treaba ce trebuiaaşa, făcurăm fiecare jumătate din treaba ce trebuia făcută. Şi regina Isabelle? Ah, draga mea verişoară!făcută. Şi regina Isabelle? Ah, draga mea verişoară! Tot aşa de frumoasă este?Tot aşa de frumoasă este?

Astfel, Robert făcea să treacă vremea, spre a-l îm Astfel, Robert făcea să treacă vremea, spre a-l îm--piedica pe Orleton să se vâre printre alte grupuri, săpiedica pe Orleton să se vâre printre alte grupuri, să intre în vorbă cu contele de Hainaut sau cu contele deintre în vorbă cu contele de Hainaut sau cu contele de Flandra. Îl ştia pe Orleton din faimă, şi nu avea încreFlandra. Îl ştia pe Orleton din faimă, şi nu avea încre --

dere în el. Nu era oare acesta omul pe care curtea dedere în el. Nu era oare acesta omul pe care curtea de la Westminster îl folosise pentru ambasadele ei pela Westminster îl folosise pentru ambasadele ei pe lângă Sfântul Scaun, şi autorul după spusele lumii, ailângă Sfântul Scaun, şi autorul după spusele lumii, ai vestitei scrisori cu două înţelesuri: " vestitei scrisori cu două înţelesuri: " Eduardum occi Eduardum occi--dere nolite bonum est...dere nolite bonum est..." de care Isabelle şi Mortimer" de care Isabelle şi Mortimer se slujiseră spre a porunci uciderea lui Eduard al IIse slujiseră spre a porunci uciderea lui Eduard al II---lea?-lea?

În vreme ce toţi prelaţii francezi îşi puseseră peÎn vreme ce toţi prelaţii francezi îşi puseseră pe cap mitra, Orleton purta doar tichia de călătorie, dincap mitra, Orleton purta doar tichia de călătorie, din

mătase violetă, ale cărei urechiere erau îmblănite cumătase violetă, ale cărei urechiere erau îmblănite cu hermină. Robert văzu bucuros acest amănunt; epishermină. Robert văzu bucuros acest amănunt; epis--copul englez va avea mai puţină autoritate când vacopul englez va avea mai puţină autoritate când va lua cuvântul.lua cuvântul.

- Monseniorul Filip de Valois va fi regent, şopti el la- Monseniorul Filip de Valois va fi regent, şopti el la urechea lui Orleton ca şi cum ar fi încredinţat o tainăurechea lui Orleton ca şi cum ar fi încredinţat o taină unui prieten.unui prieten.

Celălalt nu răspunse.Celălalt nu răspunse.



În sfârşit, ultima persoană aşteptată pentru caÎn sfârşit, ultima persoană aşteptată pentru ca Sfatul pairilor să fie în plinul său, intră. Era contesaSfatul pairilor să fie în plinul său, intră. Era contesa Mahaut d'Artois, singura femeie chemată la aceastăMahaut d'Artois, singura femeie chemată la această adunare. Îmbătrânise Mahaut; picioarele ei păreau săadunare. Îmbătrânise Mahaut; picioarele ei păreau să tragă anevoie povara trupului uriaş; se sprijinea într-tragă anevoie povara trupului uriaş; se sprijinea într-un baston. Faţa îi era de un roşu întunecat sub părulun baston. Faţa îi era de un roşu întunecat sub părul albit cu totul. Împărţi nişte saluturi din cap de jur îmalbit cu totul. Împărţi nişte saluturi din cap de jur îm --prejur, se apropie de catafalc şi aghezmui mortul,prejur, se apropie de catafalc şi aghezmui mortul,

apoi veni să se aşeze, lăsându-se greoi în jilţ, lângăapoi veni să se aşeze, lăsându-se greoi în jilţ, lângă ducele de Bourgogne. Cei de alături o auziră gâfâind.ducele de Bourgogne. Cei de alături o auziră gâfâind.

Arhiepiscopul-primat Guillaume de Trye se ridică Arhiepiscopul-primat Guillaume de Trye se ridică şi, întorcându-se mai întâi spre cadavrul suveranului,şi, întorcându-se mai întâi spre cadavrul suveranului, făcu încet semnul crucii, apoi rămase o clipă îngânfăcu încet semnul crucii, apoi rămase o clipă îngân --durat cu ochii la bolţile sălii, aşteptând parcă inspidurat cu ochii la bolţile sălii, aşteptând parcă inspi --raţia divină. Şuşotelile încetară.raţia divină. Şuşotelile încetară.

- Nobilii mei seniori, începu el, când un urmaş fi- Nobilii mei seniori, începu el, când un urmaş fi --resc lipseşte spre a primi puterea regală, această puresc lipseşte spre a primi puterea regală, această pu--

tere se întoarce la izvorul ei care este în consimţătere se întoarce la izvorul ei care este în consimţă--mântul pairilor. Aceasta este vrerea lui Dumnezeu şi amântul pairilor. Aceasta este vrerea lui Dumnezeu şi a sfintei biserici care ne arată pilda prin alegerea susfintei biserici care ne arată pilda prin alegerea su--premului ei pontif.premului ei pontif.

Vorbea bine monseniorul de Trye, cu o frumoasă Vorbea bine monseniorul de Trye, cu o frumoasă elocinţă de propovăduitor. Pairii şi baronii adunaţielocinţă de propovăduitor. Pairii şi baronii adunaţi aici aveau să hotărască pe mâna cui urma să fie datăaici aveau să hotărască pe mâna cui urma să fie dată puterea temporală în regatul Franţei, mai întâi pentruputerea temporală în regatul Franţei, mai întâi pentru a exercita regenţa şi apoi, căci înţelepciunea cere săa exercita regenţa şi apoi, căci înţelepciunea cere să

prevezi totul, chiar pentru a purta coroana, dacă preaprevezi totul, chiar pentru a purta coroana, dacă prea nobila doamnă regina nu va naşte un fiu.nobila doamnă regina nu va naşte un fiu.

Pe cel mai bun dintre cei de o seamă,Pe cel mai bun dintre cei de o seamă, primus inter primus inter parespares, pe acela trebuiau să-l aleagă, şi care să fie şi, pe acela trebuiau să-l aleagă, şi care să fie şi cel mai de aproape înrudit cu familia regală. N-au fostcel mai de aproape înrudit cu familia regală. N-au fost oare împrejurări asemănătoare acelea care i-au înoare împrejurări asemănătoare acelea care i-au în --demnat odinioară pe pairii-baroni şi pe pairii-episcopidemnat odinioară pe pairii-baroni şi pe pairii-episcopi să încredinţeze sceptrul celui mai înţelept şi celui maisă încredinţeze sceptrul celui mai înţelept şi celui mai

puternic dintre dânşii, duce de Franţa şi conte deputernic dintre dânşii, duce de Franţa şi conte de Paris, Hugues Capet, întemeietorul glorioaseiParis, Hugues Capet, întemeietorul glorioasei dinastii?dinastii?

- Răposatul nostru stăpân, astăzi încă lângă noi,- Răposatul nostru stăpân, astăzi încă lângă noi, urmă episcopul înclinându-şi uşor mitra spre catafalc,urmă episcopul înclinându-şi uşor mitra spre catafalc, a voit să ne lumineze recomandând alegerii noastre,a voit să ne lumineze recomandând alegerii noastre, prin testament, pe văru-său cel mai apropiat, prinţprin testament, pe văru-său cel mai apropiat, prinţ creştin şi viteaz, vrednic întru toate să ne cârmuiascăcreştin şi viteaz, vrednic întru toate să ne cârmuiască

şi să ne conducă, măria sa Filip, conte de Valois, deşi să ne conducă, măria sa Filip, conte de Valois, de Anjou şi de Maine. Anjou şi de Maine.

Prinţul creştin şi viteaz căruia urechile îi vâjâiau dePrinţul creştin şi viteaz căruia urechile îi vâjâiau de tulburat ce era, nu ştia ce atitudine să ia. Să-şi plecetulburat ce era, nu ştia ce atitudine să ia. Să-şi plece nasul său mare cu un aer modest ar fi arătat că se înnasul său mare cu un aer modest ar fi arătat că se în --doieşte de el însuşi şi de dreptul său de a domni. Să-şidoieşte de el însuşi şi de dreptul său de a domni. Să-şi înalţe capul cu un aer semeţ şi mândru ar fi putut să-iînalţe capul cu un aer semeţ şi mândru ar fi putut să-i supere pe pairi. Alese să rămână ţeapăn, fără să-şisupere pe pairi. Alese să rămână ţeapăn, fără să-şi clintească un muşchi al obrazului, cu privirea încreclintească un muşchi al obrazului, cu privirea încre --

menită pe cizmele aurite ale cadavrului.menită pe cizmele aurite ale cadavrului.- Fiecare din noi să se reculeagă în cugetul său, în- Fiecare din noi să se reculeagă în cugetul său, în--

cheie arhiepiscopul de Reims, şi să spună ce gândeştecheie arhiepiscopul de Reims, şi să spună ce gândeşte pentru binele tuturor.pentru binele tuturor.

Monseniorul Adam Orleton se şi ridicase în piciMonseniorul Adam Orleton se şi ridicase în pici --oare:oare:

- Cugetul meu s-a recules, spuse el. Vin aici să vor- Cugetul meu s-a recules, spuse el. Vin aici să vor --besc pentru regele Angliei, duce de Guyenne.besc pentru regele Angliei, duce de Guyenne.

Era hârşâit în adunări de acestea unde totul e preEra hârşâit în adunări de acestea unde totul e pre--

gătit într-ascuns şi unde fiecare şovăie totuşi să îngătit într-ascuns şi unde fiecare şovăie totuşi să în --ceapă vorba. Se grăbea să tragă folos, luând celceapă vorba. Se grăbea să tragă folos, luând cel dintâi cuvântul:dintâi cuvântul:

- În numele stăpânului meu, continuă el, am a vă- În numele stăpânului meu, continuă el, am a vă spune că cea mai apropiată rudă a răposatului regespune că cea mai apropiată rudă a răposatului rege Charles al Franţei este regina Isabelle, soră-sa, şi deCharles al Franţei este regina Isabelle, soră-sa, şi de aceea regenţa i se cuvine ei.aceea regenţa i se cuvine ei.

Afară de Robert d'Artois care se aştepta la vreo lo Afară de Robert d'Artois care se aştepta la vreo lo--



vitură de acest fel, cei de faţă rămaseră câtăva vreme vitură de acest fel, cei de faţă rămaseră câtăva vreme uluiţi. Nici unul nu se gândise la regina Isabelle cât ţiuluiţi. Nici unul nu se gândise la regina Isabelle cât ţi --nuseră pertractările preliminare, nici unuia nu-i dănuseră pertractările preliminare, nici unuia nu-i dă--duse prin minte nici o clipă că ea ar putea formuladuse prin minte nici o clipă că ea ar putea formula cea mai mică pretenţie. Uitaseră de dânsa, pur şicea mai mică pretenţie. Uitaseră de dânsa, pur şi simplu. Şi iat-o că se ivea din ceţurile ei nordice, prinsimplu. Şi iat-o că se ivea din ceţurile ei nordice, prin glasul unui episcop pirpiriu cu tichia îmblănită. Aveaglasul unui episcop pirpiriu cu tichia îmblănită. Avea oare într-adevăr drepturi? Se întrebau unii pe alţii dinoare într-adevăr drepturi? Se întrebau unii pe alţii din

ochi, se sfătuiau. Da, era limpede ca ziua, că dacă seochi, se sfătuiau. Da, era limpede ca ziua, că dacă se ţinea seamă numai de înrudirea cu răposatul rege,ţinea seamă numai de înrudirea cu răposatul rege, avea drepturi; dorinţa de a se folosi de ele părea însăavea drepturi; dorinţa de a se folosi de ele părea însă o nebunie.o nebunie.

Cinci minute mai târziu Consiliul se afla într-o zăCinci minute mai târziu Consiliul se afla într-o ză --păceală de nedescris. Toţi vorbeau deodată şi glasupăceală de nedescris. Toţi vorbeau deodată şi glasu--rile răsunau tot mai tare fără nici o consideraţierile răsunau tot mai tare fără nici o consideraţie pentru mortul care se găsea acolo. Regele Angliei,pentru mortul care se găsea acolo. Regele Angliei, duce de Guyenne, în persoana ambasadorului său, uiduce de Guyenne, în persoana ambasadorului său, ui--

tase oare că femeile nu puteau domni în Franţa, dupătase oare că femeile nu puteau domni în Franţa, după datina de două ori întărită de pairi în ultimii ani?datina de două ori întărită de pairi în ultimii ani?

- Nu-i aşa, mătuşă? întrebă cu răutate Robert- Nu-i aşa, mătuşă? întrebă cu răutate Robert d'Artois, amintind contesei Mahaut de vremea cândd'Artois, amintind contesei Mahaut de vremea când se certaseră aşa de aprig în jurul acestei legi de sucse certaseră aşa de aprig în jurul acestei legi de suc --cesiune anume întocmită pentru a-l favoriza pe Filipcesiune anume întocmită pentru a-l favoriza pe Filip cel Lung, ginerele contesei.cel Lung, ginerele contesei.

Nu, monseniorul Orleton nu uitase nimic; mai cuNu, monseniorul Orleton nu uitase nimic; mai cu seamă nu uitase că ducele de Guyenne nu fusese niciseamă nu uitase că ducele de Guyenne nu fusese nici

prezent, nici reprezentat - fără îndoială pentru că îlprezent, nici reprezentat - fără îndoială pentru că îl înştiinţaseră înadins prea târziu - la adunările pairilorînştiinţaseră înadins prea târziu - la adunările pairilor în care se hotărâse aşa de samavolnic extindereaîn care se hotărâse aşa de samavolnic extinderea acelei legi, zisă salică, spre a o cuprinde în dreptulacelei legi, zisă salică, spre a o cuprinde în dreptul regal, hotărâre pe care ducele n-o ratificase deciregal, hotărâre pe care ducele n-o ratificase deci nicio-dată.nicio-dată.

Orleton nu avea frumoasa elocinţă mieroasă a monOrleton nu avea frumoasa elocinţă mieroasă a mon--seniorului Guillaume de Trye; vorbea o franţuzeascăseniorului Guillaume de Trye; vorbea o franţuzească

niţel cam bolovănoasă cu întorsături arhaice care puniţel cam bolovănoasă cu întorsături arhaice care pu --teau stârni zâmbetul. Vădea, în schimb, o mare iscuteau stârni zâmbetul. Vădea, în schimb, o mare iscu--sinţă când se încingea o dezbatere juridică, şi răspunsinţă când se încingea o dezbatere juridică, şi răspun--surile sale veneau repede.surile sale veneau repede.

Dumnealui Miles de Noyers, sfetnic al celor patruDumnealui Miles de Noyers, sfetnic al celor patru domnii din urmă şi redactorul cel mai de seamă, dacădomnii din urmă şi redactorul cel mai de seamă, dacă nu chiar născocitorul legii salice, îi dădu replica.nu chiar născocitorul legii salice, îi dădu replica.

Deoarece regele Eduard al II-lea făcuse închinareDeoarece regele Eduard al II-lea făcuse închinare

regelui Filip cel Lung, era de la sine înţeles că-l recuregelui Filip cel Lung, era de la sine înţeles că-l recu--noscuse pe acesta ca suveran legitim şi deci ratificasenoscuse pe acesta ca suveran legitim şi deci ratificase rânduiala succesiunii la tron.rânduiala succesiunii la tron.

Orleton nici nu vroia să audă de asta. Nu, jupâne,Orleton nici nu vroia să audă de asta. Nu, jupâne, lucrurile nu stau chiar aşa! Făcându-şi închinarea,lucrurile nu stau chiar aşa! Făcându-şi închinarea, Eduard al II-lea recunoscuse doar că ducatulEduard al II-lea recunoscuse doar că ducatul Guyennei era vasal al coroanei Franţei, ceea ce niGuyennei era vasal al coroanei Franţei, ceea ce ni--meni nu se gândea să tăgăduiască, deşi, de mai binemeni nu se gândea să tăgăduiască, deşi, de mai bine de o sută de ani, limitele acestei vasalităţi rămâneaude o sută de ani, limitele acestei vasalităţi rămâneau

să fie lămurite. Dar închinarea nu avea nimic de-asă fie lămurite. Dar închinarea nu avea nimic de-a face cu legea tronului. Şi mai întâi, despre ce disface cu legea tronului. Şi mai întâi, despre ce dis --cutăm, despre regenţă sau despre coroană?cutăm, despre regenţă sau despre coroană?

- De amândouă, de amândouă laolaltă, se amestecă- De amândouă, de amândouă laolaltă, se amestecă în vorbă episcopul Jean de Marigny. Căci, aşa cumîn vorbă episcopul Jean de Marigny. Căci, aşa cum bine a spus monseniorul de Trye, înţelepciune însebine a spus monseniorul de Trye, înţelepciune înse --amnă prevedere. Şi noi nu trebuie să ne expunem caamnă prevedere. Şi noi nu trebuie să ne expunem ca peste două luni să ne vedem siliţi a înfrunta aceeaşipeste două luni să ne vedem siliţi a înfrunta aceeaşi problemă.problemă.

Mahaut d'Artois simţea o apăsare pe inimă. Ah, ceMahaut d'Artois simţea o apăsare pe inimă. Ah, ce necăjită era că se simţea prost şi că-i vâjâia capul denecăjită era că se simţea prost şi că-i vâjâia capul de nu putea să-şi lege gândurile. Nu se împăca cu nimicnu putea să-şi lege gândurile. Nu se împăca cu nimic din ce se spunea acolo. Era împotriva lui Filip de Vadin ce se spunea acolo. Era împotriva lui Filip de Va--lois pentru că a-l sprijini pe Valois însemna a-l sprijinilois pentru că a-l sprijini pe Valois însemna a-l sprijini pe Robert; era împotriva Isabellei căreia îi nutrea ope Robert; era împotriva Isabellei căreia îi nutrea o ură veche pentru că odinioară îi dăduse în vileag feură veche pentru că odinioară îi dăduse în vileag fe--tele. Rosti rar cu glas tărăgănat:tele. Rosti rar cu glas tărăgănat:



- Dacă o femeie ar avea dreptul să poarte coroana,- Dacă o femeie ar avea dreptul să poarte coroana, apoi aceasta nu ar fi regina sfinţiei tale, ci nimeni altaapoi aceasta nu ar fi regina sfinţiei tale, ci nimeni alta decât doamna Jeanne cea Mică, iar regenţa ar trebuidecât doamna Jeanne cea Mică, iar regenţa ar trebui să-i fie dată soţului ei aici de faţă, monseniorulsă-i fie dată soţului ei aici de faţă, monseniorul d'Evreux, sau unchiului ei care e lângă mine, duceled'Evreux, sau unchiului ei care e lângă mine, ducele Eudes.Eudes.

Se simţi oarecare şovăială dinspre partea duceluiSe simţi oarecare şovăială dinspre partea ducelui de Bourgogne, a contelui de Flandra, a episcopilor dede Bourgogne, a contelui de Flandra, a episcopilor de

Laon şi de Noyon, ba chiar şi în atitudinea tânăruluiLaon şi de Noyon, ba chiar şi în atitudinea tânărului conte d'Evreux.conte d'Evreux.

Ai fi zis că râvnita coroană era suspendată în aer Ai fi zis că râvnita coroană era suspendată în aer între pardoseala şi bolta sălii, căutându-şi punctul deîntre pardoseala şi bolta sălii, căutându-şi punctul de cădere, şi că mai multe capete se întindeau spre ea.cădere, şi că mai multe capete se întindeau spre ea.

Filip de Valois renunţase de multă vreme la ţinutaFilip de Valois renunţase de multă vreme la ţinuta ţeapănă de trufaşă nepăsare şi-i tot făcea semne văţeapănă de trufaşă nepăsare şi-i tot făcea semne vă--rului său d'Artois. Acesta se ridică.rului său d'Artois. Acesta se ridică.

- Ia te uită! izbucni el, s-ar părea că astăzi fiecare- Ia te uită! izbucni el, s-ar părea că astăzi fiecare

dă zor să se lepede de ceea ce zicea ieri. O văd pedă zor să se lepede de ceea ce zicea ieri. O văd pe doamna Mahaut, iubita mea mătuşă, gata să recudoamna Mahaut, iubita mea mătuşă, gata să recu--noască doamnei de Navarra...noască doamnei de Navarra...

Apăsă pe cuvântul "Navarra", cu ochii la Filip Apăsă pe cuvântul "Navarra", cu ochii la Filip d'Evreux, pentru a-i aminti învoiala lor.d'Evreux, pentru a-i aminti învoiala lor.

-...tocmai drepturile pe care i le tăgăduia odinioară.-...tocmai drepturile pe care i le tăgăduia odinioară. Îl văd pe nobilul episcop al Engliterei pomenind înÎl văd pe nobilul episcop al Engliterei pomenind în sprijinul afirmaţiilor sale de nişte acte ale unui regesprijinul afirmaţiilor sale de nişte acte ale unui rege pe care s-a ostenit să-l scoată din tron pentru slăbipe care s-a ostenit să-l scoată din tron pentru slăbi --

ciune, nepăsare şi viclenie... Nu, zău, nobile Orleton!ciune, nepăsare şi viclenie... Nu, zău, nobile Orleton! Nu se poate schimba o lege de fiecare dată când treNu se poate schimba o lege de fiecare dată când tre--buie s-o aplicăm, şi după bunul plac al fiecărei părţi.buie s-o aplicăm, şi după bunul plac al fiecărei părţi. O dată serveşte unuia, o dată altuia. O iubim şi o resO dată serveşte unuia, o dată altuia. O iubim şi o res--pectăm pe doamna Isabelle, ruda noastră, pe carepectăm pe doamna Isabelle, ruda noastră, pe care unii ce suntem aici am ajutat-o şi slujit-o. Dar cerereaunii ce suntem aici am ajutat-o şi slujit-o. Dar cererea ei, pentru care ai pledat bine, mi se pare că nu poateei, pentru care ai pledat bine, mi se pare că nu poate fi primită. Nu e asta părerea voastră, domnii mei? îşifi primită. Nu e asta părerea voastră, domnii mei? îşi

sfârşi el vorbirea, luându-i martori pe pairii de faţă.sfârşi el vorbirea, luându-i martori pe pairii de faţă.Mulţi răspunseră zgomotos încuviinţându-i spusele,Mulţi răspunseră zgomotos încuviinţându-i spusele,

cele mai călduroase cuvinte venind din partea duceluicele mai călduroase cuvinte venind din partea ducelui de Bourbon, a contelui de Blois, a pairilor-episcopi dede Bourbon, a contelui de Blois, a pairilor-episcopi de Reims şi de Beauvais.Reims şi de Beauvais.

Dar Orleton nu-şi isprăvise toate săgeţile din tolbaDar Orleton nu-şi isprăvise toate săgeţile din tolba lui. Chiar dacă s-ar admite că e vorba nu numai de relui. Chiar dacă s-ar admite că e vorba nu numai de re--genţă, ci, eventual, şi de coroană, chiar dacă s-ar adgenţă, ci, eventual, şi de coroană, chiar dacă s-ar ad--

mite, pentru a nu mai aduce în dezbatere o lege aplimite, pentru a nu mai aduce în dezbatere o lege apli --cată, că femeile n-ar putea domni în Franţa, atunci nucată, că femeile n-ar putea domni în Franţa, atunci nu în numele reginei Isabelle, ci în numele fiului ei, reîn numele reginei Isabelle, ci în numele fiului ei, re--gele Eduard al III-lea, singurul urmaş de parte bărbăgele Eduard al III-lea, singurul urmaş de parte bărbă--tească din stirpea regală, îşi întemeia el cererea.tească din stirpea regală, îşi întemeia el cererea.

- Dar dacă femeia nu poate domni, cu atât mai- Dar dacă femeia nu poate domni, cu atât mai puţin ar putea să transmită coroana! spuse Filip depuţin ar putea să transmită coroana! spuse Filip de Valois. Valois.

- Şi de ce n-ar putea, monseniore? în Franţa, regii- Şi de ce n-ar putea, monseniore? în Franţa, regii

nu se nasc din femeie?nu se nasc din femeie? Această ripostă stârni un zâmbet pe câteva feţe. Această ripostă stârni un zâmbet pe câteva feţe.

Voinicul Filip rămase pironit. La urma urmei avea Voinicul Filip rămase pironit. La urma urmei avea dreptate pirpiriul episcop englez! Datina ceţoasă indreptate pirpiriul episcop englez! Datina ceţoasă in -- vocată la succesiunea lui Ludovic al X-lea era mută în vocată la succesiunea lui Ludovic al X-lea era mută în privinţa asta. Şi, deoarece trei fraţi unul după altul auprivinţa asta. Şi, deoarece trei fraţi unul după altul au domnit, fără să lase urmaşi de parte bărbătească, nudomnit, fără să lase urmaşi de parte bărbătească, nu ar fi drept ca puterea să revină fiului surorii supraviar fi drept ca puterea să revină fiului surorii supravi --eţuitoare, mai curând decât unui văr?eţuitoare, mai curând decât unui văr?

Contele de Hainaut, până atunci sprijinitor hotărâtContele de Hainaut, până atunci sprijinitor hotărât al lui Valois, chibzuia, văzând ivindu-se deodată un vial lui Valois, chibzuia, văzând ivindu-se deodată un vi--itor neaşteptat pentru fiică-sa.itor neaşteptat pentru fiică-sa.

Bătrânul conetabil Gaucher, cu pleoapele încreţiteBătrânul conetabil Gaucher, cu pleoapele încreţite ca de broască ţestoasă şi cu mâna pâlnie la ureche, îlca de broască ţestoasă şi cu mâna pâlnie la ureche, îl întreba pe vecinul său Miles de Noyers:întreba pe vecinul său Miles de Noyers:

- Ce? Ce spun ăştia?- Ce? Ce spun ăştia?Întorsătura prea complicată a dezbaterii îl scoteaÎntorsătura prea complicată a dezbaterii îl scotea



din sărite. În privinţa succesiunii la tron a femeilor,din sărite. În privinţa succesiunii la tron a femeilor, avea părerea lui, neschimbată de doisprezece ani.avea părerea lui, neschimbată de doisprezece ani. Într-adevăr, el era cel care proclamase legea bărÎntr-adevăr, el era cel care proclamase legea băr--baţilor şi-i unise pe pairi în jurul vestitei formule:baţilor şi-i unise pe pairi în jurul vestitei formule: "Crinii nu torc lâna; şi Franţa e o ţară prea mândră ca"Crinii nu torc lâna; şi Franţa e o ţară prea mândră ca s-o dăm pe mâna unei muieri".s-o dăm pe mâna unei muieri".

Orleton îşi urmă vorbirea încercând să fie cât maiOrleton îşi urmă vorbirea încercând să fie cât mai mişcător. Poftea pairii să ţină seamă de un prilej pemişcător. Poftea pairii să ţină seamă de un prilej pe

care veacurile nu-l vor mai oferi poate niciodată, de acare veacurile nu-l vor mai oferi poate niciodată, de a uni cele două regate sub acelaşi sceptru. Căci aceastauni cele două regate sub acelaşi sceptru. Căci aceasta era ideea mare care-l frământa. Să se sfârşeascăera ideea mare care-l frământa. Să se sfârşească odată pentru totdeauna cu gâlcevile necontenite, cuodată pentru totdeauna cu gâlcevile necontenite, cu închinările ale căror temeiuri nu erau prea limpezi şiînchinările ale căror temeiuri nu erau prea limpezi şi cu războaiele din Aquitania de pe urma cărora păticu războaiele din Aquitania de pe urma cărora păti --meau amândouă popoarele; să se isprăvească cu conmeau amândouă popoarele; să se isprăvească cu con--curenţa comercială din care se iscau problemele Flancurenţa comercială din care se iscau problemele Flan--drei. Un singur şi acelaşi popor pe amândouă coasteledrei. Un singur şi acelaşi popor pe amândouă coastele

mării. Nobilimea engleză nu se trăgea oare toată dinmării. Nobilimea engleză nu se trăgea oare toată din tulpină franceză? Limba franceză nu era oare comunătulpină franceză? Limba franceză nu era oare comună celor două curţi? Numeroşi seniori francezi nu aveaucelor două curţi? Numeroşi seniori francezi nu aveau oare, prin jocul moştenirilor, averi în Anglia, aşa cumoare, prin jocul moştenirilor, averi în Anglia, aşa cum baronii englezi stăpâneau moşii în Franţa?baronii englezi stăpâneau moşii în Franţa?

- Ei bine, fie, daţi-ne Anglia, n-o refuzăm, glumi- Ei bine, fie, daţi-ne Anglia, n-o refuzăm, glumi Filip de Valois.Filip de Valois.

Conetabilul Gaucher asculta explicaţiile pe careConetabilul Gaucher asculta explicaţiile pe care Miles de Noyera i le sufla la ureche, şi deodată se înMiles de Noyera i le sufla la ureche, şi deodată se în--

tunecă la faţă. Cum? Regele Angliei cerea regenţa? Şitunecă la faţă. Cum? Regele Angliei cerea regenţa? Şi coroana după aceea tot lui să i-o dăm? Atunci, atâteacoroana după aceea tot lui să i-o dăm? Atunci, atâtea bătălii pe care le comandase el, Gaucher, sub soarelebătălii pe care le comandase el, Gaucher, sub soarele neînduplecat al Gasconiei, atâtea iureşuri în frunteaneînduplecat al Gasconiei, atâtea iureşuri în fruntea pâlcurilor de călăreţi prin noroaiele din nordul ţăriipâlcurilor de călăreţi prin noroaiele din nordul ţării împotriva acelor ticăloşi de postăvari flamanzi, întotîmpotriva acelor ticăloşi de postăvari flamanzi, întot --deauna sprijiniţi de Anglia, atâţia viteji cavaleri ucişi,deauna sprijiniţi de Anglia, atâţia viteji cavaleri ucişi, atâtea dăjdii şi biruri cheltuite, toate astea ca săatâtea dăjdii şi biruri cheltuite, toate astea ca să

ajungem aici? E o bătaie de joc!ajungem aici? E o bătaie de joc!Fără să se ridice de pe scaun, dar cu un glas adâncFără să se ridice de pe scaun, dar cu un glas adânc

de moşneag, răguşit de mânie, izbucni:de moşneag, răguşit de mânie, izbucni:- Niciodată Franţa nu va fi a englezului, şi aici nu- Niciodată Franţa nu va fi a englezului, şi aici nu

va vorba de bărbat sau de muiere, nici de a şti dacă o va vorba de bărbat sau de muiere, nici de a şti dacă o coroană se transmite prin pântecul femeilor! Darcoroană se transmite prin pântecul femeilor! Dar Franţa nu va fi a englezului pentru că baronii nu vorFranţa nu va fi a englezului pentru că baronii nu vor îndura aşa ceva. Ei, Bretania! Ei, Blois! Ei, Bourîndura aşa ceva. Ei, Bretania! Ei, Blois! Ei, Bour--

gogne! Ei, Nevers! Puteţi voi auzi una ca asta? Avemgogne! Ei, Nevers! Puteţi voi auzi una ca asta? Avem un rege de îngropat, al şaselea din cei pe care i-amun rege de îngropat, al şaselea din cei pe care i-am văzut murind de când sunt în viaţă, şi care, toţi, au văzut murind de când sunt în viaţă, şi care, toţi, au trebuit să-şi ridice oastea împotriva Angliei sau atrebuit să-şi ridice oastea împotriva Angliei sau a celor sprijiniţi de dânsa. Acela care trebuie să poruncelor sprijiniţi de dânsa. Acela care trebuie să porun--cească Franţei, trebuie să fie din sângele Franţei. Şicească Franţei, trebuie să fie din sângele Franţei. Şi să nu mai ascultăm mofturile astea de care ar râde şisă nu mai ascultăm mofturile astea de care ar râde şi calul meu!calul meu!

Strigase Bretania, Blois, Bourgogne, cu glasul peStrigase Bretania, Blois, Bourgogne, cu glasul pe

care-l avea odinioară în bătălie când îşi chema căpicare-l avea odinioară în bătălie când îşi chema căpi--tanii de baniere.tanii de baniere.

- Îmi dau votul, cu dreptul celui mai bătrân, pentru- Îmi dau votul, cu dreptul celui mai bătrân, pentru ca Filip, conte de Valois, cel mai apropiat de tron, săca Filip, conte de Valois, cel mai apropiat de tron, să fie regent, păzitor şi cârmuitor al regatului.fie regent, păzitor şi cârmuitor al regatului.

Şi ridică mâna pentru a-şi întări astfel votul.Şi ridică mâna pentru a-şi întări astfel votul.- Bine a vorbit! se grăbi să aprobe Robert d'Artois- Bine a vorbit! se grăbi să aprobe Robert d'Artois

înălţându-şi laba uriaşă şi poftindu-i din privire peînălţându-şi laba uriaşă şi poftindu-i din privire pe partizanii lui Filip să facă la fel.partizanii lui Filip să facă la fel.

Simţea acum, parcă o părere de rău că făcuse să fieSimţea acum, parcă o părere de rău că făcuse să fie scos bătrânul conetabil din testamentul regal.scos bătrânul conetabil din testamentul regal.

- Bine a vorbit! repetară ducii de Bourbon şi de- Bine a vorbit! repetară ducii de Bourbon şi de Bretania, contele de Blois, contele de Flandra, conteleBretania, contele de Blois, contele de Flandra, contele d'Evreux, episcopii, înalţii dregători, contele de Haid'Evreux, episcopii, înalţii dregători, contele de Hai--naut.naut.

Mahaut d'Artois întrebă din ochi pe ducele de BourMahaut d'Artois întrebă din ochi pe ducele de Bour--gogne şi, văzând că era gata să ridice mâna, se grăbigogne şi, văzând că era gata să ridice mâna, se grăbi



să aprobe şi dânsa ca să nu fie ultima.să aprobe şi dânsa ca să nu fie ultima.Numai Orleton rămase cu mâna în jos.Numai Orleton rămase cu mâna în jos.Filip de Valois, care se simţea deodată istovit, îşiFilip de Valois, care se simţea deodată istovit, îşi

zicea: "Treaba s-a făcut, treaba s-a făcut". Îl auzi pezicea: "Treaba s-a făcut, treaba s-a făcut". Îl auzi pe arhiepiscopul Guillaume de Trye, fostul său dascăl, ziarhiepiscopul Guillaume de Trye, fostul său dascăl, zi--când:când:

- Viaţă lungă regentului regatului Franţei, pentru- Viaţă lungă regentului regatului Franţei, pentru binele poporului şi ai sfintei biserici.binele poporului şi ai sfintei biserici.

Cancelarul Jean de Cherchemont pregătise docuCancelarul Jean de Cherchemont pregătise docu--mentul care trebuia să încheie dezbaterile Consiliuluimentul care trebuia să încheie dezbaterile Consiliului şi să-i consfinţească hotărârea; nu mai rămânea decâtşi să-i consfinţească hotărârea; nu mai rămânea decât să fie înscris numele. Cancelarul aşternu în slove marisă fie înscris numele. Cancelarul aşternu în slove mari pe acela al "prea puternicului, prea măreţului şi preape acela al "prea puternicului, prea măreţului şi prea temutului senior Filip, conte de Valois", apoi dădu cetemutului senior Filip, conte de Valois", apoi dădu ce--tire acestui act care, nu numai că atribuia regenţa,tire acestui act care, nu numai că atribuia regenţa, dar arăta de asemeni că regentul va deveni rege aldar arăta de asemeni că regentul va deveni rege al Franţei, dacă pruncul ce avea să se nască va fi o fată.Franţei, dacă pruncul ce avea să se nască va fi o fată.

Toţi cei de faţă îşi puseră semnăturile şi pecetea lorToţi cei de faţă îşi puseră semnăturile şi pecetea lor sub acest document; toţi, afară de ducele desub acest document; toţi, afară de ducele de Guyenne, adică împuternicitul său monseniorul AdamGuyenne, adică împuternicitul său monseniorul Adam Orleton care refuză, zicând:Orleton care refuză, zicând:

- Nu pierzi niciodată nimic apărându-ţi dreptul,- Nu pierzi niciodată nimic apărându-ţi dreptul, chiar dacă ştii că el nu poate să triumfe. Viitorul echiar dacă ştii că el nu poate să triumfe. Viitorul e mare, şi-i în mâna Domnului.mare, şi-i în mâna Domnului.

Filip de Valois se apropiase de catafalc şi priveaFilip de Valois se apropiase de catafalc şi privea trupul vărului său, coroana care încadra fruntea detrupul vărului său, coroana care încadra fruntea de

ceară, sceptrul de aur aşezat de-a lungul mantiei, cizceară, sceptrul de aur aşezat de-a lungul mantiei, ciz--mele sclipitoare.mele sclipitoare.

Cei din jur crezură că se roagă şi gestul acesta îiCei din jur crezură că se roagă şi gestul acesta îi aduse respectul tuturor.aduse respectul tuturor.

Robert d'Artois veni lângă dânsul şi-i şopti:Robert d'Artois veni lângă dânsul şi-i şopti:- Dacă tatăl tău te vede în clipa asta trebuie să fie- Dacă tatăl tău te vede în clipa asta trebuie să fie

tare bucuros, dragul de el... Încă două luni de aşteptare bucuros, dragul de el... Încă două luni de aştep--tare.tare.

REGELE GĂSITREGELE GĂSIT

Părinţii de pe acele vremi aveau nevoie de un pitic.Părinţii de pe acele vremi aveau nevoie de un pitic. Perechile din lumea săracă socoteau aproape că a datPerechile din lumea săracă socoteau aproape că a dat norocul peste ele când aduceau pe lume o stârpiturănorocul peste ele când aduceau pe lume o stârpitură de acest fel; aveau certitudinea că-şi vor vinde într-ode acest fel; aveau certitudinea că-şi vor vinde într-o zi odrasla vreunul mare senior, dacă nu chiar regelui.zi odrasla vreunul mare senior, dacă nu chiar regelui.

Căci piticul, nu-i trecea nimănui prin cap să se înCăci piticul, nu-i trecea nimănui prin cap să se în--doiască de asta, era o făptură intermediară între omdoiască de asta, era o făptură intermediară între om şi animalul domestic. Animal, pentru că i se puteaşi animalul domestic. Animal, pentru că i se putea pune o zgardă la gât, putea fi ferchezuit ca un câinepune o zgardă la gât, putea fi ferchezuit ca un câine dresat, cu vestminte caraghioase, şi i se putea da cudresat, cu vestminte caraghioase, şi i se putea da cu piciorul la spate; om, pentru că vorbea şi se ofereapiciorul la spate; om, pentru că vorbea şi se oferea singur pentru acest rol înjositor, cerând în schimbsingur pentru acest rol înjositor, cerând în schimb simbrie şi hrană. Slujba lui era să facă pe măscăriciulsimbrie şi hrană. Slujba lui era să facă pe măscăriciul la poruncă, să ţopăie, să plângă sau să scâncească totla poruncă, să ţopăie, să plângă sau să scâncească tot

felul de nerozii ca un copil, şi asta chiar după ce îifelul de nerozii ca un copil, şi asta chiar după ce îi albea părul. Cu cât era mai mărunţel cu atât făcea săalbea părul. Cu cât era mai mărunţel cu atât făcea să iasă mai mult la iveală măreţia stăpânului. Proprieiasă mai mult la iveală măreţia stăpânului. Proprie --tarii îl lăsau prin moştenire urmaşilor, ca orice alttarii îl lăsau prin moştenire urmaşilor, ca orice alt lucru din averea lor. Era simbolul "supusului", al indilucru din averea lor. Era simbolul "supusului", al indi-- vidului rob al altuia prin naştere şi zămislit anume vidului rob al altuia prin naştere şi zămislit anume pentru asta, ca o mărturie, pare-se, a împărţirii neapentru asta, ca o mărturie, pare-se, a împărţirii nea--mului omenesc în seminţii diferite, dintre care unelemului omenesc în seminţii diferite, dintre care unele aveau putere absolută asupra celorlalte.aveau putere absolută asupra celorlalte.

Înjosirea aducea foloase; cel mai pirpiriu, cel maiÎnjosirea aducea foloase; cel mai pirpiriu, cel mai nevolnic, cel mai pocit se afla printre cei mai binenevolnic, cel mai pocit se afla printre cei mai bine hrăniţi şi mai bine îmbrăcaţi. Îi era de asemenea îngăhrăniţi şi mai bine îmbrăcaţi. Îi era de asemenea îngă--duit, ba chiar i se poruncea acestei stârpituri să leduit, ba chiar i se poruncea acestei stârpituri să le spună stăpânilor din seminţia de sus ceea ce nimănuispună stăpânilor din seminţia de sus ceea ce nimănui nu i s-ar fi tolerat.nu i s-ar fi tolerat.

Batjocurile, dojenile, ocările pe care orice om, fie şiBatjocurile, dojenile, ocările pe care orice om, fie şi cel mai devotat, le adresează uneori în gând mai macel mai devotat, le adresează uneori în gând mai ma--relui sub a cărui poruncă se află, piticul le rostea perelui sub a cărui poruncă se află, piticul le rostea pe



seama tuturor, de parcă ar fi fost împuternicit s-oseama tuturor, de parcă ar fi fost împuternicit s-o facă.facă.

Există două feluri de pitici: cei cu nasul lung, faţaExistă două feluri de pitici: cei cu nasul lung, faţa tristă şi o cocoaşă dublă, şi cei cu obrazul mare, nasultristă şi o cocoaşă dublă, şi cei cu obrazul mare, nasul cârn şi un tors de uriaş înfipt pe nişte picioruşe rahicârn şi un tors de uriaş înfipt pe nişte picioruşe rahi --tice. Piticul lui Filip de Valois, Jean Nebunul, era dintice. Piticul lui Filip de Valois, Jean Nebunul, era din al doilea soi. Capul său ajungea taman până la înăal doilea soi. Capul său ajungea taman până la înă --lţimea meselor. Purta zurgălăi în vârful tichiei şi pelţimea meselor. Purta zurgălăi în vârful tichiei şi pe

umerii caftanelor sale de mătase.umerii caftanelor sale de mătase.El fu acela care veni într-o zi să-i spună lui Filip, înEl fu acela care veni într-o zi să-i spună lui Filip, în --

vârtindu-se ca o sfârlează şi rânjind: vârtindu-se ca o sfârlează şi rânjind:- Ştii, măria ta, cum îţi zice poporul? Îţi zice "regele- Ştii, măria ta, cum îţi zice poporul? Îţi zice "regele

găsit".găsit".Căci în ziua de 1 aprilie a anului 1328, în vinereaCăci în ziua de 1 aprilie a anului 1328, în vinerea

Mare, doamna Jeanne d'Evreux, văduva lui Charles alMare, doamna Jeanne d'Evreux, văduva lui Charles al IV-lea, născuse. Rareori în Istorie sexul unui prunc fuIV-lea, născuse. Rareori în Istorie sexul unui prunc fu cercetat cu mai multă luare aminte în clipa când ieşicercetat cu mai multă luare aminte în clipa când ieşi

din pântecul maică-sii. Şi când se văzu că se născusedin pântecul maică-sii. Şi când se văzu că se născuse o fată, fiecare recunoscu că voinţa divină se exprio fată, fiecare recunoscu că voinţa divină se expri --mase şi toţi simţiră că li se ia o piatră de pe inimă.mase şi toţi simţiră că li se ia o piatră de pe inimă.

Baronii nu trebuiau să mai revină asupra alegeriiBaronii nu trebuiau să mai revină asupra alegerii pe care o hotărâseră în ziua întâmpinării Domnului.pe care o hotărâseră în ziua întâmpinării Domnului. Într-o adunare ce se ţinu de îndată şi în care numaiÎntr-o adunare ce se ţinu de îndată şi în care numai trimisul Angliei făcu să se audă, din principiu, un glastrimisul Angliei făcu să se audă, din principiu, un glas potrivnic, baronii îi întăriră lui Filip dreptul la copotrivnic, baronii îi întăriră lui Filip dreptul la co--roană.roană.

Poporul răsuflă uşurat. Blestemul marelui maestruPoporul răsuflă uşurat. Blestemul marelui maestru Jacques de Molay părea să fi ajuns la capăt. Ramura Jacques de Molay părea să fi ajuns la capăt. Ramura bătrână a neamului capeţienilor se isprăvea cu treibătrână a neamului capeţienilor se isprăvea cu trei vlăstare uscate. vlăstare uscate.

În orice familie lipsa băieţilor fusese privită de înÎn orice familie lipsa băieţilor fusese privită de în--totdeauna ca o năpastă sau ca un semn de inferioritotdeauna ca o năpastă sau ca un semn de inferiori--tate. Cu atât mai vârtos când era vorba de un neamtate. Cu atât mai vârtos când era vorba de un neam regesc. Această neputinţă a fiilor lui Filip cel Frumosregesc. Această neputinţă a fiilor lui Filip cel Frumos

de a zămisli urmaşi de parte bărbătească părea întrde a zămisli urmaşi de parte bărbătească părea într--adevăr manifestarea unei pedepse. Acum copaculadevăr manifestarea unei pedepse. Acum copacul avea să înflorească iar.avea să înflorească iar.

Noroadele sunt cuprinse pe neaşteptate de nişteNoroadele sunt cuprinse pe neaşteptate de nişte năbădăi a căror pricină ar trebui căutată în mişcareanăbădăi a căror pricină ar trebui căutată în mişcarea aştrilor, într-atât scapă ele oricărei alte explicaţii: vaaştrilor, într-atât scapă ele oricărei alte explicaţii: va--luri de isterie cumplită, cum fuseseră cruciada ciobăluri de isterie cumplită, cum fuseseră cruciada ciobă--naşilor şi măcelul leproşilor, sau valuri de bucurie denaşilor şi măcelul leproşilor, sau valuri de bucurie de--

lirantă cum fu aceea care însoţi urcarea pe ton a luilirantă cum fu aceea care însoţi urcarea pe ton a lui Filip de Valois.Filip de Valois.

Noul rege era înalt şi chipeş, având şi acea măreţieNoul rege era înalt şi chipeş, având şi acea măreţie a tuturor mădularelor de care au nevoie întemeietoriia tuturor mădularelor de care au nevoie întemeietorii de dinastie. Întâiul său născut era un fiu de pe acumde dinastie. Întâiul său născut era un fiu de pe acum în vârstă de nouă ani şi care părea voinic; mai aveaîn vârstă de nouă ani şi care părea voinic; mai avea de asemenea o fată, şi se ştia, curţile nu fac o tainăde asemenea o fată, şi se ştia, curţile nu fac o taină din lucrurile acestea, că o cinstea aproape în fiecedin lucrurile acestea, că o cinstea aproape în fiece noapte pe şchioapa de nevastă-sa cu o râvnă pe carenoapte pe şchioapa de nevastă-sa cu o râvnă pe care

anii nu o potoleau.anii nu o potoleau.Înzestrat cu un glas puternic şi sonor, nu era unÎnzestrat cu un glas puternic şi sonor, nu era un

bâlbâit ca verii săi Ludovic Aiuritul şi Charles al IV bâlbâit ca verii săi Ludovic Aiuritul şi Charles al IV ---lea, nici un tăcut ca Filip cel Frumos sau Filip al V--lea, nici un tăcut ca Filip cel Frumos sau Filip al V-lea. Cine putea să i se împotrivească, pe cine puteaulea. Cine putea să i se împotrivească, pe cine puteau nemulţumiţii să i-l ridice împotrivă? Cine se gândeanemulţumiţii să i-l ridice împotrivă? Cine se gândea să dea ascultare, în toiul acestei veselii obşteşti, caresă dea ascultare, în toiul acestei veselii obşteşti, care cuprinsese Franţa, glasului câtorva învăţaţi într-alecuprinsese Franţa, glasului câtorva învăţaţi într-ale legii plătiţi de Anglia spre a formula, fără convingere,legii plătiţi de Anglia spre a formula, fără convingere,

mustrări din vârful buzelor?mustrări din vârful buzelor?Filip al VI-lea venea la tron înconjurat de consimţăFilip al VI-lea venea la tron înconjurat de consimţă --

mântul tuturor.mântul tuturor.Şi totuşi, el nu era decât un rege adus de o întâmŞi totuşi, el nu era decât un rege adus de o întâm --

plare fericită, un nepot, un văr al regelui cum se găplare fericită, un nepot, un văr al regelui cum se gă--seau atâţia un om norocos printre neamurile sale, nuseau atâţia un om norocos printre neamurile sale, nu un rege ales de Dumnezeu la naştere, nu un regeun rege ales de Dumnezeu la naştere, nu un rege primit, ci un rege "găsit" în ziua când ţara nu aveaprimit, ci un rege "găsit" în ziua când ţara nu avea



nici unul.nici unul. Vorba asta născocită de omul de pe stradă nu Vorba asta născocită de omul de pe stradă nu

scădea cu nimic încrederea şi bucuria; nu era decâtscădea cu nimic încrederea şi bucuria; nu era decât una din vorbele acelea de haz prin care mulţimile ţinuna din vorbele acelea de haz prin care mulţimile ţin să-şi nuanţeze pasiunile, dându-şi iluzia unei familiarisă-şi nuanţeze pasiunile, dându-şi iluzia unei familiari--tăţi cu stăpânirea.tăţi cu stăpânirea.

Când repetă această vorbă în faţa lui Filip, Jean NeCând repetă această vorbă în faţa lui Filip, Jean Ne--bunul se alese cu o chelfăneală zdravănă ale cărei urbunul se alese cu o chelfăneală zdravănă ale cărei ur --

mări dureroase le exageră frecându-şi coastele şimări dureroase le exageră frecându-şi coastele şi scoţând nişte ţipete piţigăiate; rostise totuşi cuvântulscoţând nişte ţipete piţigăiate; rostise totuşi cuvântul hotărâtor al unui destin.hotărâtor al unui destin.

Căci Filip de Valois, ca orice parvenit, vroia să facăCăci Filip de Valois, ca orice parvenit, vroia să facă dovada că era vrednic, prin însuşirile sale înnăscute,dovada că era vrednic, prin însuşirile sale înnăscute, de coroana ce-i picase din senin: şi că poate să coresde coroana ce-i picase din senin: şi că poate să cores --pundă în toate privinţele imaginii pe care oamenii şi-opundă în toate privinţele imaginii pe care oamenii şi-o fac despre un rege.fac despre un rege.

Pentru că regele are pe deasupra tuturor putereaPentru că regele are pe deasupra tuturor puterea

de-a face dreptate, în primele trei săptămâni de la înde-a face dreptate, în primele trei săptămâni de la în--scăunarea sa, trimise la spânzurătoare pe vistierniculscăunarea sa, trimise la spânzurătoare pe vistiernicul ultimei domnii, Pierre Rémy, despre care se zicea căultimei domnii, Pierre Rémy, despre care se zicea că săvârşise multe matrapazlâcuri. Un ministru de fisăvârşise multe matrapazlâcuri. Un ministru de fi--nanţe legănându-se în ştreang e ceva care face întotnanţe legănându-se în ştreang e ceva care face întot --deauna plăcere poporului; francezii se bucuraserădeauna plăcere poporului; francezii se bucuraseră foarte; ţara avea un rege drept.foarte; ţara avea un rege drept.

Domnitorul este, prin slujba şi îndatoririle sale,Domnitorul este, prin slujba şi îndatoririle sale, apărătorul credinţei. Filip semnă un edict care înapărătorul credinţei. Filip semnă un edict care în--

tărea pedepsele împotriva hulitorilor şi sporea putărea pedepsele împotriva hulitorilor şi sporea pu--terea Inchiziţiei. Aşa că înaltele feţe bisericeşti şi poterea Inchiziţiei. Aşa că înaltele feţe bisericeşti şi po--pimea de rând, nobilimea măruntă şi enoriaşii preapimea de rând, nobilimea măruntă şi enoriaşii prea cucernici îşi văzură temerile potolite: ţara avea uncucernici îşi văzură temerile potolite: ţara avea un rege pios.rege pios.

Un suveran se cade să răsplătească pe cei care i-auUn suveran se cade să răsplătească pe cei care i-au făcut vreun bine. Câţi l-au slujit însă, câţi au trebuitfăcut vreun bine. Câţi l-au slujit însă, câţi au trebuit să-l sprijine pe Filip ca să-şi asigure alegerea! Dar unsă-l sprijine pe Filip ca să-şi asigure alegerea! Dar un

rege se cuvine de asemenea să vegheze spre a nu-şirege se cuvine de asemenea să vegheze spre a nu-şi face vrăjmaşi printre cei care s-au dovedit, sub regiiface vrăjmaşi printre cei care s-au dovedit, sub regii dinaintea lui, buni slujitori ai treburilor obşteşti. Dedinaintea lui, buni slujitori ai treburilor obşteşti. De aceea, în timp ce erau păstraţi în dregătoriile loraceea, în timp ce erau păstraţi în dregătoriile lor aproape toţi foştii demnitari şi lefegii ai curţii, noiaproape toţi foştii demnitari şi lefegii ai curţii, noi slujbe fură create, sau înmulţite de două ori pe atâtslujbe fură create, sau înmulţite de două ori pe atât cele în fiinţă, pentru a se face locuri sprijinitorilorcele în fiinţă, pentru a se face locuri sprijinitorilor domniei noi şi a mulţumi pe cei recomandaţi de mariidomniei noi şi a mulţumi pe cei recomandaţi de marii

electori. Şi deoarece familia de Valois dusese şielectori. Şi deoarece familia de Valois dusese şi înainte trai regesc, acest trai pe picior mare seînainte trai regesc, acest trai pe picior mare se adăugă aceluia al fostei dinastii, şi se stârni astfel oadăugă aceluia al fostei dinastii, şi se stârni astfel o îmbulzeală grozavă la slujbe şi gheliruri. Ţara avea unîmbulzeală grozavă la slujbe şi gheliruri. Ţara avea un rege mărinimos. Un rege mai e dator să aducă prorege mărinimos. Un rege mai e dator să aducă pro--păşirea supuşilor săi. Filip al VI-lea se grăbi să scadă,păşirea supuşilor săi. Filip al VI-lea se grăbi să scadă, ba în unele privinţe, să şi desfiinţeze taxele cu careba în unele privinţe, să şi desfiinţeze taxele cu care Filip al IV-lea şi Filip al V-lea împovăraseră negoţul,Filip al IV-lea şi Filip al V-lea împovăraseră negoţul, dijmuind vânzările în pieţe şi contractele încheiate dedijmuind vânzările în pieţe şi contractele încheiate de

străini, taxe care, după părerea celor siliţi, să le plătestrăini, taxe care, după părerea celor siliţi, să le plăte--ască, împiedicau bâlciurile şi comerţul.ască, împiedicau bâlciurile şi comerţul.

Ah, ziceau toţi, vrednic rege mai avem, care porun Ah, ziceau toţi, vrednic rege mai avem, care porun--ceşte să înceteze sâcâielile perceptorilor! Lombarzii,ceşte să înceteze sâcâielile perceptorilor! Lombarzii, bancheri obişnuiţi ai tatălui său şi cărora el însuşi lebancheri obişnuiţi ai tatălui său şi cărora el însuşi le mai datora atâta bănet, îl binecuvântaseră. Nu-imai datora atâta bănet, îl binecuvântaseră. Nu-i dădea nimănui prin minte că birurile puse de domdădea nimănui prin minte că birurile puse de dom--niile dinainte îşi arătau roadele târzii şi că, dacăniile dinainte îşi arătau roadele târzii şi că, dacă Franţa era bogată, dacă se trăia aici mai bine ca oriFranţa era bogată, dacă se trăia aici mai bine ca ori --

unde pe lume, dacă oamenii erau îmbrăcaţi în postavunde pe lume, dacă oamenii erau îmbrăcaţi în postav bun şi adeseori cu blănuri, dacă se vedeau aici băi şibun şi adeseori cu blănuri, dacă se vedeau aici băi şi feredeuri până şi prin cătune, toate acestea se daferedeuri până şi prin cătune, toate acestea se da--torau celor doi Filip dinainte care ştiuseră să statornitorau celor doi Filip dinainte care ştiuseră să statorni--cească buna rânduială în ţară, unitatea monedei,cească buna rânduială în ţară, unitatea monedei, munca liniştită.munca liniştită.

Un rege... un rege se cuvine de asemenea să fie unUn rege... un rege se cuvine de asemenea să fie un înţelept, omul cel mai înţelept din poporul său. Filipînţelept, omul cel mai înţelept din poporul său. Filip



începu să ia un ton sentenţios pentru a rosti, cu fruîncepu să ia un ton sentenţios pentru a rosti, cu fru --moasa lui voce, nişte adânci principii, în care se cammoasa lui voce, nişte adânci principii, în care se cam recunoştea felul de a gândi al dascălului său, arhierecunoştea felul de a gândi al dascălului său, arhie --piscopul Guillaume de Trye. "Noi care vrem să jupiscopul Guillaume de Trye. "Noi care vrem să ju --decăm întotdeauna cu dreptate..." zicea de fiece datădecăm întotdeauna cu dreptate..." zicea de fiece dată când nu ştia ce hotărâre trebuie să ia.când nu ştia ce hotărâre trebuie să ia.

Iar când se înşela, ceea ce i se întâmpla adeseori, şiIar când se înşela, ceea ce i se întâmpla adeseori, şi se vedea silit să interzică ceea ce poruncise cu douăse vedea silit să interzică ceea ce poruncise cu două

zile în urmă, rostea pe acelaşi ton încrezut: "Cumintezile în urmă, rostea pe acelaşi ton încrezut: "Cuminte lucru este să-ţi schimbi părerea".lucru este să-ţi schimbi părerea".

"Oricum, e mai bine să previi întâmplările decât să"Oricum, e mai bine să previi întâmplările decât să te ia ele pe neaşteptate", mai zicea umflându-se înte ia ele pe neaşteptate", mai zicea umflându-se în pene acest rege care în douăzeci şi doi de ani depene acest rege care în douăzeci şi doi de ani de domnie nu va înceta să păşească dintr-o surpriză nedomnie nu va înceta să păşească dintr-o surpriză ne --norocită într-alta! Nicicând vreun monarh nu rostisenorocită într-alta! Nicicând vreun monarh nu rostise cu atâta măreţie atâtea nerozii. Unii credeau că recu atâta măreţie atâtea nerozii. Unii credeau că re --gele cugetă; adevărul este că nu se gândea decât lagele cugetă; adevărul este că nu se gândea decât la

sentinţa pe care va putea s-o formuleze pentru a-şi dasentinţa pe care va putea s-o formuleze pentru a-şi da aerul că gândeşte, dar capul său era gol ca o nucăaerul că gândeşte, dar capul său era gol ca o nucă găunoasă.găunoasă.

Un rege, un adevărat rege, să nu uităm asta, se cuUn rege, un adevărat rege, să nu uităm asta, se cu -- vine să fie neînfricat, şi viteaz, şi falnic! La drept vor vine să fie neînfricat, şi viteaz, şi falnic! La drept vor--bind, Filip nu avea iscusinţă decât în mânuirea arbind, Filip nu avea iscusinţă decât în mânuirea ar --melor. Nu pentru război, ci doar pentru joaca de amelor. Nu pentru război, ci doar pentru joaca de a războiul, lupta cu lancea, turnirurile. Ca instructor alrăzboiul, lupta cu lancea, turnirurile. Ca instructor al tinerilor cavaleri ar fi făcut minuni la curtea unuitinerilor cavaleri ar fi făcut minuni la curtea unui

baron mai mărunt. Dar ca suveran, palatul său sebaron mai mărunt. Dar ca suveran, palatul său se--măna cu vreun castel din romanele Mesei Rotundemăna cu vreun castel din romanele Mesei Rotunde care erau foarte citite pe acea vreme şi cu care îşi îmcare erau foarte citite pe acea vreme şi cu care îşi îm--pănase imaginaţia. Se ţineau lanţ turnirurile, serbăpănase imaginaţia. Se ţineau lanţ turnirurile, serbă--rile, ospeţele, vânătorile, petrecerile, apoi iarăşi turnirile, ospeţele, vânătorile, petrecerile, apoi iarăşi turni--ruri cu un dezmăţ de pene pe chivere şi cu caii mairuri cu un dezmăţ de pene pe chivere şi cu caii mai gătiţi ca femeile.gătiţi ca femeile.

Filip vedea de treburile ţării, un ceas în fiecare zi,Filip vedea de treburile ţării, un ceas în fiecare zi,

luându-şi o mutră foarte încruntată, după o întrecereluându-şi o mutră foarte încruntată, după o întrecere cu lancea de la care venea îmbrobonit de sudoare,cu lancea de la care venea îmbrobonit de sudoare, sau de la un ospăţ de unde ieşea cu burta plină şisau de la un ospăţ de unde ieşea cu burta plină şi mintea tulbure. Cancelarul, vistiernicul, nenumăraţiimintea tulbure. Cancelarul, vistiernicul, nenumăraţii săi dregători, luau hotărâri pentru dânsul, sau se dusăi dregători, luau hotărâri pentru dânsul, sau se du--ceau să-şi primească poruncile de la Robert d'Artois.ceau să-şi primească poruncile de la Robert d'Artois. De fapt, acesta cârmuia ţara mai mult decât suveDe fapt, acesta cârmuia ţara mai mult decât suve--ranul.ranul.

Şi de cum se ivea vreo greutate, Filip cerea sfatulŞi de cum se ivea vreo greutate, Filip cerea sfatul lui Robert, iar mai marii curţii ascultau cu încrederelui Robert, iar mai marii curţii ascultau cu încredere de vorba contelui d'Artois, ştiind că orice hotărâre ade vorba contelui d'Artois, ştiind că orice hotărâre a sa va fi încuviinţată de rege.sa va fi încuviinţată de rege.

Astfel, curtea plecă la încoronare, unde arhiepis Astfel, curtea plecă la încoronare, unde arhiepis--copul Guillaume de Trye trebuia să pună coroana pecopul Guillaume de Trye trebuia să pună coroana pe fruntea fostului său elev. Serbările, la sfârşitul luifruntea fostului său elev. Serbările, la sfârşitul lui mai, ţinură cinci zile.mai, ţinură cinci zile.

Se părea că ţara toată sosise la Reims. Şi nu numaiSe părea că ţara toată sosise la Reims. Şi nu numai

ţara, ci şi o parte a Europei cu semeţul rege Jean alţara, ci şi o parte a Europei cu semeţul rege Jean al Boemiei, veşnic lefter de bani, cu contele GuillaumeBoemiei, veşnic lefter de bani, cu contele Guillaume de Hainaut, cu marchizul de Namur şi ducele de Lode Hainaut, cu marchizul de Namur şi ducele de Lo--rena. Cinci zile de petreceri şi chiolhanuri; o chelturena. Cinci zile de petreceri şi chiolhanuri; o cheltu--ială şi o risipă cum târgoveţii din Reims nu mai văzuială şi o risipă cum târgoveţii din Reims nu mai văzu--seră încă niciodată. Dânşii, care-şi desfăceau băierileseră încă niciodată. Dânşii, care-şi desfăceau băierile pungii pentru aceste cheltuieli cerute de serbări şipungii pentru aceste cheltuieli cerute de serbări şi care se strâmbaseră în faţa costului ultimelor încorocare se strâmbaseră în faţa costului ultimelor încoro--nări, de data asta dădeau cu dragă inimă de două şinări, de data asta dădeau cu dragă inimă de două şi

de trei ori mai mult ca atunci. De o sută de ani nu sede trei ori mai mult ca atunci. De o sută de ani nu se mai băuse atâta în Franţa; vedeai oamenii bând de-amai băuse atâta în Franţa; vedeai oamenii bând de-a călare prin curţi şi prin pieţe.călare prin curţi şi prin pieţe.

În ajunul încoronării, regele îl consfinţi cavaler peÎn ajunul încoronării, regele îl consfinţi cavaler pe Ludovic de Crécy, conte de Flandra şi de Nevers, cuLudovic de Crécy, conte de Flandra şi de Nevers, cu cea mai mare pompă posibilă. Se luase într-adevărcea mai mare pompă posibilă. Se luase într-adevăr hotărârea ca el, contele de Flandra, să fie acela care,hotărârea ca el, contele de Flandra, să fie acela care, la încoronare, va ţine paloşul lui Carol cel Mare şi-l vala încoronare, va ţine paloşul lui Carol cel Mare şi-l va



înmâna regelui. Şi unii se mirau că bătrânul conetabilînmâna regelui. Şi unii se mirau că bătrânul conetabil se învoise să renunţe la această cinste ce-i revenease învoise să renunţe la această cinste ce-i revenea după datină. Mai trebuia ca Ludovic de Crécy, contedupă datină. Mai trebuia ca Ludovic de Crécy, conte de Flandra, să fie făcut cavaler. Putea oare Filip al VI-de Flandra, să fie făcut cavaler. Putea oare Filip al VI-lea să-şi arate mai făţiş prietenia ce-l lega de vărullea să-şi arate mai făţiş prietenia ce-l lega de vărul său flamand?său flamand?

A doua zi însă, în timpul ceremoniei din catedrală, A doua zi însă, în timpul ceremoniei din catedrală, când Ludovic de Bourbon marele şambelan al Franţei,când Ludovic de Bourbon marele şambelan al Franţei,

care îi încălţase regelui cizmele cu flori de crin, îlcare îi încălţase regelui cizmele cu flori de crin, îl chemă pe contele de Flandra ca să prezinte paloşul,chemă pe contele de Flandra ca să prezinte paloşul, acesta nici nu se clinti.acesta nici nu se clinti.

Ludovic de Bourbon mai strigă odată:Ludovic de Bourbon mai strigă odată:- Monseniorul conte de Flandra!- Monseniorul conte de Flandra!Ludovic de Crécy rămase nemişcat, în picioare, cuLudovic de Crécy rămase nemişcat, în picioare, cu

braţele încrucişate.braţele încrucişate.- Monseniore conte de Flandra, vesti ducele de Bo- Monseniore conte de Flandra, vesti ducele de Bo--

urbon, dacă eşti aici, sau cine îţi ţine locul, vino de-ţiurbon, dacă eşti aici, sau cine îţi ţine locul, vino de-ţi

fă datoria, şi-ţi poruncim să te arăţi ca să nu suferifă datoria, şi-ţi poruncim să te arăţi ca să nu suferi pedeapsa pentru călcarea jurământului.pedeapsa pentru călcarea jurământului.

O mare tăcere se făcuse sub bolţile catedralei şi oO mare tăcere se făcuse sub bolţile catedralei şi o mirare înfricoşată se citea pe chipurile prelaţilor, bamirare înfricoşată se citea pe chipurile prelaţilor, ba--ronilor, înalţilor dregători: regele însă rămânea nepăronilor, înalţilor dregători: regele însă rămânea nepă--sător, iar d'Artois smiorcăia, cu nasul în sus, de parcăsător, iar d'Artois smiorcăia, cu nasul în sus, de parcă era absorbit de jocul razelor soarelui prin vitralii.era absorbit de jocul razelor soarelui prin vitralii.

În cele din urmă contele de Flandra consimţi săÎn cele din urmă contele de Flandra consimţi să facă câţiva paşi, apoi se opri în faţa regelui, îşi plecăfacă câţiva paşi, apoi se opri în faţa regelui, îşi plecă

fruntea şi spuse:fruntea şi spuse:- Măria ta, dacă ar fi fost strigat contele de Nevers- Măria ta, dacă ar fi fost strigat contele de Nevers sau domnul de Crécy, m-aş fi apropiat mai curând.sau domnul de Crécy, m-aş fi apropiat mai curând.

- Dar cum asta, monseniore, răspunse Filip al VI- Dar cum asta, monseniore, răspunse Filip al VI---lea, nu eşti conte de Flandra?-lea, nu eşti conte de Flandra?

- Măria ta, port acest nume, dar nu-i am foloasele.- Măria ta, port acest nume, dar nu-i am foloasele.Filip al VI-lea luă atunci aerul său regesc, cel maiFilip al VI-lea luă atunci aerul său regesc, cel mai

straşnic, cu pieptul umflat, privirea în gol, şi marelestraşnic, cu pieptul umflat, privirea în gol, şi marele

său nas îndreptat spre cel căruia îi vorbea, pentru asău nas îndreptat spre cel căruia îi vorbea, pentru a rosti foarte liniştit:rosti foarte liniştit:

- Ce-mi tot spui, vere?- Ce-mi tot spui, vere?- Măria ta, urmă contele, oamenii din Bruges, din- Măria ta, urmă contele, oamenii din Bruges, din

Ypres, din Poperingue şi din Cassel m-au izgonit de pe Ypres, din Poperingue şi din Cassel m-au izgonit de pe moşia mea, şi nu mă mai recunosc drept contele stămoşia mea, şi nu mă mai recunosc drept contele stă--pânul lor; la Gand abia dacă mă pot duce pe furiş,pânul lor; la Gand abia dacă mă pot duce pe furiş, atât de răzvrătită e ţara.atât de răzvrătită e ţara.

Atunci Filip de Valois îşi lăsă palma lată peste Atunci Filip de Valois îşi lăsă palma lată peste braţul tronului, gest pe care-l văzuse de foarte multebraţul tronului, gest pe care-l văzuse de foarte multe ori la Filip cel Frumos şi pe care-l repeta întocmai,ori la Filip cel Frumos şi pe care-l repeta întocmai, fără voie, atât de pătruns era de ideea că unchiu-săufără voie, atât de pătruns era de ideea că unchiu-său fusese întruchiparea adevărată a măreţiei regale.fusese întruchiparea adevărată a măreţiei regale.

- Iubite vere Ludovic, rosti el rar şi apăsat, eu te- Iubite vere Ludovic, rosti el rar şi apăsat, eu te socot conte de Flandra, şi astăzi, când sunt uns cusocot conte de Flandra, şi astăzi, când sunt uns cu sfântul mir îţi făgăduiesc că niciodată nu voi aveasfântul mir îţi făgăduiesc că niciodată nu voi avea pace nici odihnă până nu te voi fi aşezat iar în stăpâpace nici odihnă până nu te voi fi aşezat iar în stăpâ--

nirea comitatului tău.nirea comitatului tău. Atunci, contele de Flandra îngenunche şi zise: Atunci, contele de Flandra îngenunche şi zise:- Măria ta, îţi mulţumesc foarte.- Măria ta, îţi mulţumesc foarte.Şi ceremonia îşi urmă cursul.Şi ceremonia îşi urmă cursul.Robert d'Artois făcea cu ochiul vecinilor săi, şiRobert d'Artois făcea cu ochiul vecinilor săi, şi

aceştia înţeleseră atunci că tot tărăboiul acesta fuaceştia înţeleseră atunci că tot tărăboiul acesta fu--sese pus la cale. Filip al VI-lea ţinea făgăduielile făsese pus la cale. Filip al VI-lea ţinea făgăduielile fă --cute de Robert pentru a-i asigura alegerea. Filipcute de Robert pentru a-i asigura alegerea. Filip d'Evreux apărea în aceeaşi zi sub mantia sa de rege ald'Evreux apărea în aceeaşi zi sub mantia sa de rege al

Navarrei.Navarrei.Îndată după ceremonie, regele îşi adună pairii şiÎndată după ceremonie, regele îşi adună pairii şi baronii, prinţii din neamul său, seniorii de dincolo debaronii, prinţii din neamul său, seniorii de dincolo de hotarele ţării veniţi să fie de faţă la încoronarea lui,hotarele ţării veniţi să fie de faţă la încoronarea lui, şi, ca şi cum treaba n-ar fi putut să sufere nici un ceasşi, ca şi cum treaba n-ar fi putut să sufere nici un ceas de întârziere, se sfătui cu dânşii asupra zilei când vade întârziere, se sfătui cu dânşii asupra zilei când va porni război împotriva răzvrătiţilor din Flandra. Daporni război împotriva răzvrătiţilor din Flandra. Da--toria unui rege viteaz este să apere drepturile vasatoria unui rege viteaz este să apere drepturile vasa --



lilor săi! Câteva capete prevăzătoare, socotind că prililor săi! Câteva capete prevăzătoare, socotind că pri--măvara era aproape pe sfârşite şi că s-ar putea camăvara era aproape pe sfârşite şi că s-ar putea ca pregătirile să nu fie gata decât la toamnă - mai ţineaupregătirile să nu fie gata decât la toamnă - mai ţineau minte "oastea înglodată" a lui Ludovic Aiuritul - sfăminte "oastea înglodată" a lui Ludovic Aiuritul - sfă --tuiră să se amâne expediţia pentru anul următor. Bătuiră să se amâne expediţia pentru anul următor. Bă --trânul conetabil Gaucher îi făcu de ruşine, izbucnindtrânul conetabil Gaucher îi făcu de ruşine, izbucnind cu glas tare:cu glas tare:

- Pe cine-l trage inima la bătălie găseşte oricând- Pe cine-l trage inima la bătălie găseşte oricând

vremea potrivită! vremea potrivită!La şaptezeci şi opt de ani ardea de nerăbdare săLa şaptezeci şi opt de ani ardea de nerăbdare să

comande ultima sa campanie, şi nu pentru a tărăgănacomande ultima sa campanie, şi nu pentru a tărăgăna astfel lucrurile se învoise să renunţe adineauri la paastfel lucrurile se învoise să renunţe adineauri la pa--loşul lui Carol cel Mare.loşul lui Carol cel Mare.

- Astfel, îl vom învăţa minte pe englez, care aţâţă- Astfel, îl vom învăţa minte pe englez, care aţâţă din umbră această răscoală, mai bombăni el, mânios.din umbră această răscoală, mai bombăni el, mânios.

Nu citiseră toţi în romanele cavalereşti isprăvileNu citiseră toţi în romanele cavalereşti isprăvile unor viteji de optzeci de ani, în stare să-şi doboareunor viteji de optzeci de ani, în stare să-şi doboare

vrăjmaşii în luptă şi să le crape coiful până la osul vrăjmaşii în luptă şi să le crape coiful până la osul craniului? Baronii se vor arăta oare mai puţin vrednicicraniului? Baronii se vor arăta oare mai puţin vrednici ca bătrânul veteran nerăbdător să pornească laca bătrânul veteran nerăbdător să pornească la război cu cel de al şaselea rege pe care-l slujea?război cu cel de al şaselea rege pe care-l slujea?

Filip de Valois strigă, ridicându-se:Filip de Valois strigă, ridicându-se:- Care ţine cu adevărat la mine, mă va urma!- Care ţine cu adevărat la mine, mă va urma!În răbufnirea de entuziasm ce-i cuprinse pe toţiÎn răbufnirea de entuziasm ce-i cuprinse pe toţi

după această vorbă, se luă hotărârea de a chemadupă această vorbă, se luă hotărârea de a chema oastea pentru sfârşitul lui iulie, şi la Arras, ca din înoastea pentru sfârşitul lui iulie, şi la Arras, ca din în --

tâmplare. Robert avea să se folosească de prilej ca sătâmplare. Robert avea să se folosească de prilej ca să mai zgândărească niţel comitatul mătuşii sale Mamai zgândărească niţel comitatul mătuşii sale Ma--haut.haut.

Şi aşa, pe la începutul lui august, pâlcurile de oasteŞi aşa, pe la începutul lui august, pâlcurile de oaste pătrunseră în Flandra. Un târgoveţ, pe nume Zannepătrunseră în Flandra. Un târgoveţ, pe nume Zanne--quin, era în capul celor cincisprezece mii de oameniquin, era în capul celor cincisprezece mii de oameni de strânsură din Furnes, din Dixmude, din Poperinguede strânsură din Furnes, din Dixmude, din Poperingue şi din Cassel. Vrând să arate că ştie să se poarte dupăşi din Cassel. Vrând să arate că ştie să se poarte după

rânduieli, Zannequin îi trimise regelui Franţei o prorânduieli, Zannequin îi trimise regelui Franţei o pro-- vocare, întrebându-l în ce zi e gata de bătălie. Filip îl vocare, întrebându-l în ce zi e gata de bătălie. Filip îl dispreţui însă pe acest bădăran care-şi dădea aere dedispreţui însă pe acest bădăran care-şi dădea aere de prinţ şi porunci să se răspundă flamanzilor că ei fiindprinţ şi porunci să se răspundă flamanzilor că ei fiind oameni fără de nici o căpetenie, vor trebui să seoameni fără de nici o căpetenie, vor trebui să se apere cum vor putea. Apoi îi trimise pe cei doi maapere cum vor putea. Apoi îi trimise pe cei doi ma --reşali ai săi, Mathieu de Trye şi Robert Bertrand zisreşali ai săi, Mathieu de Trye şi Robert Bertrand zis "Cavalerul Leului Verde", să dea foc împrejurimilor"Cavalerul Leului Verde", să dea foc împrejurimilor

oraşului Bruges.oraşului Bruges.Când se întoarseră de la această treabă, mareşaliiCând se întoarseră de la această treabă, mareşalii

fură felicitaţi din toată inima; fiecare se bucura prifură felicitaţi din toată inima; fiecare se bucura pri -- vind în zare nişte biete case mistuindu-se în flăcări. vind în zare nişte biete case mistuindu-se în flăcări. Cavalerii îşi lepădaseră armele şi, îmbrăcaţi în caf Cavalerii îşi lepădaseră armele şi, îmbrăcaţi în caf --tane bogate, îşi făceau vizite între dânşii umblând detane bogate, îşi făceau vizite între dânşii umblând de la un cort la altul, mâncau sub şarte de mătase brola un cort la altul, mâncau sub şarte de mătase bro --dată şi jucau şah cu prietenii lor. Tabăra franceză sedată şi jucau şah cu prietenii lor. Tabăra franceză se--măna întru totul cu tabăra regelui Arthur din cărţilemăna întru totul cu tabăra regelui Arthur din cărţile

cu poze, şi baronii se credeau fiecare un Lancelot, uncu poze, şi baronii se credeau fiecare un Lancelot, un Hector sau un Galaad.Hector sau un Galaad.

Se întâmplă însă că viteazul rege care prefera s-oSe întâmplă însă că viteazul rege care prefera s-o ia el înaintea altora în loc de-a fi luat pe neaşteptateia el înaintea altora în loc de-a fi luat pe neaşteptate de alţii, se ospăta voios în tovărăşia prietenilor, cândde alţii, se ospăta voios în tovărăşia prietenilor, când cei cincisprezece mii de oameni ai Flandrei dădurăcei cincisprezece mii de oameni ai Flandrei dădură năvală în tabăra lui. Fluturau nişte steaguri zugrăvitenăvală în tabăra lui. Fluturau nişte steaguri zugrăvite cu un cocoş sub care era scris:cu un cocoş sub care era scris:

În ziua când cocoşul acesta va cânta În ziua când cocoşul acesta va cânta Regele găsit aicea va intra. Regele găsit aicea va intra.

Nu le trebui mult ca să pustiască o jumătate din taNu le trebui mult ca să pustiască o jumătate din ta --bără, tăind funiile corturilor, trântind la pământ tabără, tăind funiile corturilor, trântind la pământ ta--blele de şah, răsturnând mesele de ospăţ şi omorândblele de şah, răsturnând mesele de ospăţ şi omorând o mulţime de cavaleri.o mulţime de cavaleri.

Pedestrimea franceză dădu dosul; spaima avea s-oPedestrimea franceză dădu dosul; spaima avea s-o



împingă într-o răsuflare până la Saint-Omer, la patruîmpingă într-o răsuflare până la Saint-Omer, la patru --zeci de leghe îndărăt.zeci de leghe îndărăt.

Regele abia mai avu timp să îmbrace o tunică broRegele abia mai avu timp să îmbrace o tunică bro--dată cu stema Franţei, să-şi pună în cap un coif dedată cu stema Franţei, să-şi pună în cap un coif de piele albă şi să sară pe armăsarul său pentru a dapiele albă şi să sară pe armăsarul său pentru a da fuga să-şi strângă vitejii. În această bătălie, cele douăfuga să-şi strângă vitejii. În această bătălie, cele două oşti, mânate de o mândrie deşartă, săvârşiseră fiecareoşti, mânate de o mândrie deşartă, săvârşiseră fiecare câte o mare greşeală. Cavalerii francezi priviseră discâte o mare greşeală. Cavalerii francezi priviseră dis--

preţuitor pe târgoveţii din Flandra, iar aceştia, ca săpreţuitor pe târgoveţii din Flandra, iar aceştia, ca să arate că şi dânşii sunt nişte războinici de o seamă cuarate că şi dânşii sunt nişte războinici de o seamă cu seniorii, îşi puseseră armuri; ori, ei veneau pe jos!seniorii, îşi puseseră armuri; ori, ei veneau pe jos!

Contele de Hainaut şi frate-său Jean, ale căror corContele de Hainaut şi frate-său Jean, ale căror cor --turi se aflau ceva mai departe, se avântară cei dintâituri se aflau ceva mai departe, se avântară cei dintâi pentru a-i lua pe flamanzi din spate şi a-i împrăştia.pentru a-i lua pe flamanzi din spate şi a-i împrăştia. Cavalerii francezi, pe care regele îi băgase iar înCavalerii francezi, pe care regele îi băgase iar în luptă, putură atunci să se năpustească asupra acesteiluptă, putură atunci să se năpustească asupra acestei gloate de tălpaşi împovăraţi de mândre armuri, să-igloate de tălpaşi împovăraţi de mândre armuri, să-i

dea peste cap, să-i terciuiască sub potcoavele cailor şidea peste cap, să-i terciuiască sub potcoavele cailor şi să-i taie. Lanceloţii şi Galaazii se mulţumeau să spinsă-i taie. Lanceloţii şi Galaazii se mulţumeau să spin --tece şi să doboare, lăsându-şi oştenii de rând să-i sfâtece şi să doboare, lăsându-şi oştenii de rând să-i sfâ--rşească cu cuţitul pe învinşi. Care încerca să scape curşească cu cuţitul pe învinşi. Care încerca să scape cu fuga era trântit jos de un cal gonind după dânsul;fuga era trântit jos de un cal gonind după dânsul; care ridica mâinile să se lase prins era numaidecâtcare ridica mâinile să se lase prins era numaidecât ucis. Rămaseră pe câmpul de bătălie treisprezece miiucis. Rămaseră pe câmpul de bătălie treisprezece mii de flamanzi care alcătuiau o uriaşă grămadă de fier şide flamanzi care alcătuiau o uriaşă grămadă de fier şi de leşuri, şi nu era chip să atingi nimic, iarbă, arde leşuri, şi nu era chip să atingi nimic, iarbă, ar --

mură, om sau cal, să nu fie năclăit de sânge.mură, om sau cal, să nu fie năclăit de sânge.Bătălia de la poalele muntelui Cassel, începută înBătălia de la poalele muntelui Cassel, începută în învălmăşeală, se încheia cu o izbândă desăvârşităînvălmăşeală, se încheia cu o izbândă desăvârşită pentru Franţa. Se şi vorbea de ea ca de o nouă bătăliepentru Franţa. Se şi vorbea de ea ca de o nouă bătălie de la Bouvines.de la Bouvines.

Adevăratul învingător însă nu era regele, nici bă Adevăratul învingător însă nu era regele, nici bă--trânul conetabil Gaucher, nici Robert d'Artois, oricâttrânul conetabil Gaucher, nici Robert d'Artois, oricât de mare vitejie arătaseră năpustindu-se ca o avalanşăde mare vitejie arătaseră năpustindu-se ca o avalanşă

în rândurile vrăjmaşe. Cel care salvase totul era conîn rândurile vrăjmaşe. Cel care salvase totul era con--tele Guillaume de Hainaut. Dar recolta biruinţei otele Guillaume de Hainaut. Dar recolta biruinţei o strânse cumnatu-său, Filip al VI-lea.strânse cumnatu-său, Filip al VI-lea.

Un rege atât de puternic cum era Filip nu putea înUn rege atât de puternic cum era Filip nu putea în--gădui nici o abatere din partea vasalilor săi. I se trigădui nici o abatere din partea vasalilor săi. I se tri --mise deci o somaţie regelui englez, duce de Guyenne,mise deci o somaţie regelui englez, duce de Guyenne, să vină spre a-şi face închinarea, şi cât mai de grabă.să vină spre a-şi face închinarea, şi cât mai de grabă.

Nu există înfrângeri prielnice, dar există victoriiNu există înfrângeri prielnice, dar există victorii

nenorocite. Puţine zile aveau să coste Franţa aşa denenorocite. Puţine zile aveau să coste Franţa aşa de scump ca ziua de la Cassel, căci ea făcu să încolţescump ca ziua de la Cassel, căci ea făcu să încolţe--ască în mintea unora câteva idei amăgitoare şiască în mintea unora câteva idei amăgitoare şi anume: mai întâi că noul rege era de neînvins, şi apoianume: mai întâi că noul rege era de neînvins, şi apoi că pedestrimea nu era bună de nimic la război. Încă pedestrimea nu era bună de nimic la război. În--frângerea de la Crécy, douăzeci de ani mai târziu, vafrângerea de la Crécy, douăzeci de ani mai târziu, va fi urmarea acestei amăgiri.fi urmarea acestei amăgiri.

Deocamdată însă, cine avea un steag de oaste, cineDeocamdată însă, cine avea un steag de oaste, cine purta lance, şi chiar cel mai mărunt scutier, se uita cupurta lance, şi chiar cel mai mărunt scutier, se uita cu

milă, de la înălţimea şeii sale, la oamenii de rând caremilă, de la înălţimea şeii sale, la oamenii de rând care umblau pe jos.umblau pe jos.

În toamna aceea, pe la mijlocul lui octombrie,În toamna aceea, pe la mijlocul lui octombrie, doamna Clémence a Ungariei, nenorocoasa reginădoamna Clémence a Ungariei, nenorocoasa regină care fusese a doua soţie a lui Ludovic Aiuritul, muri lacare fusese a doua soţie a lui Ludovic Aiuritul, muri la treizeci şi cinci de ani în fostul palat al Templierilor,treizeci şi cinci de ani în fostul palat al Templierilor, reşedinţa ei. Lăsa atâtea datorii încât o săptămână înreşedinţa ei. Lăsa atâtea datorii încât o săptămână în--treagă după moarte, toată averea, inele, coroane, giutreagă după moarte, toată averea, inele, coroane, giu-- vaere, mobilă, rufărie, argintărie, ba până şi sculele vaere, mobilă, rufărie, argintărie, ba până şi sculele

de bucătărie, fu scoasă la mezat, după cererea bande bucătărie, fu scoasă la mezat, după cererea ban --cherilor italieni care o împrumutaseră cu bani pe răcherilor italieni care o împrumutaseră cu bani pe ră--posată, de alte Bardi şi Tolomei.posată, de alte Bardi şi Tolomei.

Bătrânul Spinello Tolomei, târându-şi piciorul, şiBătrânul Spinello Tolomei, târându-şi piciorul, şi împingându-şi burta înainte, cu un ochi deschis şi ceîmpingându-şi burta înainte, cu un ochi deschis şi ce--lălalt închis, fu nelipsit de la această licitaţie, undelălalt închis, fu nelipsit de la această licitaţie, unde şase giuvaergii-preţuitori împuterniciţi de rege, făşase giuvaergii-preţuitori împuterniciţi de rege, fă--cură preţurile. Şi toate câte se dăruiseră regineicură preţurile. Şi toate câte se dăruiseră reginei

é î îlé î d f ă f ă î âă l d l â d l l d



Clémence într-un an de fericire trecătoare fură îmClémence într-un an de fericire trecătoare fură îm--prăştiate.prăştiate.

Vreme de patru zile se auzi glasul preţuitorilor Vreme de patru zile se auzi glasul preţuitorilor Simon de Clokettes, Jean Pascon, Pierre de BesançonSimon de Clokettes, Jean Pascon, Pierre de Besançon şi Jean de Lille, strigând:şi Jean de Lille, strigând:

- O coroană frumoasă de aur având patru mari ru- O coroană frumoasă de aur având patru mari ru--bine roşii, patru smaralde mari, şaisprezece rubinebine roşii, patru smaralde mari, şaisprezece rubine mici roşii, şaisprezece smaralde mici şi opt rubine demici roşii, şaisprezece smaralde mici şi opt rubine de

Alexandria, preţuită la şase sute de livre. Vândută re Alexandria, preţuită la şase sute de livre. Vândută re--gelui!gelui!

- Un inel cu patru safire din care trei pătrate şi- Un inel cu patru safire din care trei pătrate şi unul şlefuit dar netăiat, preţuit la patruzeci de livre.unul şlefuit dar netăiat, preţuit la patruzeci de livre. Vândut regelui! Vândut regelui!

- Un inel cu şase rubine din Orient, trei smaralde- Un inel cu şase rubine din Orient, trei smaralde--pătrate şi trei diamante de smarald, preţuit la douăpătrate şi trei diamante de smarald, preţuit la două sute de livre. Vândut regelui!sute de livre. Vândut regelui!

- Un castron de argint aurit, douăzeci şi cinci de- Un castron de argint aurit, douăzeci şi cinci de

cupe mari cu picior, două tipsii şi un lighean, preţuitecupe mari cu picior, două tipsii şi un lighean, preţuite la două-sute de livre. Vândute monseniorului d'Artois,la două-sute de livre. Vândute monseniorului d'Artois, conte de Beaumont!conte de Beaumont!

- Douăsprezece cupe mari de argint aurit cu ste- Douăsprezece cupe mari de argint aurit cu ste--mele Franţei şi Ungariei, o solniţă mare de argintmele Franţei şi Ungariei, o solniţă mare de argint aurit purtată de patru maimuţe, toate pentru patruaurit purtată de patru maimuţe, toate pentru patru sute şi cincisprezece livre. Vândute monsenioruluisute şi cincisprezece livre. Vândute monseniorului d'Artois, conte de Beaumont!d'Artois, conte de Beaumont!

- O punguţă ţesută din fir de aur, presărată cu măr- O punguţă ţesută din fir de aur, presărată cu măr--

găritare şi bănuţi de argint, iar înăuntrul punguţeigăritare şi bănuţi de argint, iar înăuntrul punguţei aflându-se un safir din Orient. Preţuită la şaisprezeceaflându-se un safir din Orient. Preţuită la şaisprezece livre. Vândută regelui!livre. Vândută regelui!

Compania fraţilor Bardi cumpără piesa cea maiCompania fraţilor Bardi cumpără piesa cea mai scumpă: un inel în care era încrustat cel mai marescumpă: un inel în care era încrustat cel mai mare rubin al reginei Clémence a Ungariei, preţuit la o mierubin al reginei Clémence a Ungariei, preţuit la o mie de livre. Nu trebuiau să-i plătească, căci mia de livrede livre. Nu trebuiau să-i plătească, căci mia de livre urma să fie scăzută din banii împrumutaţi, şi erau siurma să fie scăzută din banii împrumutaţi, şi erau si --

guri că-l vor putea vinde la rândul lor papei care, odiguri că-l vor putea vinde la rândul lor papei care, odi --nioară datornicul lor, avea acum o bogăţie ca-nnioară datornicul lor, avea acum o bogăţie ca-n basme.basme.

Vrând parcă să arate că nu-i cu mintea numai la Vrând parcă să arate că nu-i cu mintea numai la cupe şi alte de acestea pentru băut, Robert d'Artoiscupe şi alte de acestea pentru băut, Robert d'Artois mai cumpără şi o biblie în franţuzeşte, pentru treizecimai cumpără şi o biblie în franţuzeşte, pentru treizeci de livre.de livre.

Vestmintele preoţeşti cu care regina îşi înzestrase Vestmintele preoţeşti cu care regina îşi înzestrase

capela, sfite şi patrafire, fură cumpărate de cătrecapela, sfite şi patrafire, fură cumpărate de către episcopul de Chartres. Un giuvaergiu, Guillaume Leepiscopul de Chartres. Un giuvaergiu, Guillaume Le Flament, dobândi cu preţ ieftin tacâmul din aur al reFlament, dobândi cu preţ ieftin tacâmul din aur al re--ginei răposate.ginei răposate.

Vânzarea cailor din grajd mai aduse şase sute nouă Vânzarea cailor din grajd mai aduse şase sute nouă--zeci şi două de livre. Trăsura doamnei Clémence şizeci şi două de livre. Trăsura doamnei Clémence şi aceea a domnişoarelor ei de onoare fură şi ele scoaseaceea a domnişoarelor ei de onoare fură şi ele scoase la mezat.la mezat.

Iar când toate au fost duse din palatul Templierilor,Iar când toate au fost duse din palatul Templierilor,

cei de pe acolo avură impresia că închid o casă blestecei de pe acolo avură impresia că închid o casă bleste--mată.mată.

Se părea într-adevăr în anul acela că trecutul seSe părea într-adevăr în anul acela că trecutul se stingea ca de la sine pentru a face loc noii domnii.stingea ca de la sine pentru a face loc noii domnii. Episcopul de Arras, Thierry d'Hirson, cancelarul conEpiscopul de Arras, Thierry d'Hirson, cancelarul con--tesei Mahaut, muri în noiembrie. Fusese vreme detesei Mahaut, muri în noiembrie. Fusese vreme de treizeci de ani sfetnicul contesei, puţintel şi amantultreizeci de ani sfetnicul contesei, puţintel şi amantul ei, şi omul care o slujise în toate uneltirile. Singurăei, şi omul care o slujise în toate uneltirile. Singură --tatea se aşternea în jurul contesei Mahaut. Roberttatea se aşternea în jurul contesei Mahaut. Robert

d'Artois făcu să fie pus în scaunul episcopiei de Arrasd'Artois făcu să fie pus în scaunul episcopiei de Arras un călugăr din tabăra familiei de Valois, pe nume Piun călugăr din tabăra familiei de Valois, pe nume Pi --erre Roger.erre Roger.

Toate i se arătau potrivnice contesei Mahaut, toateToate i se arătau potrivnice contesei Mahaut, toate îi erau prielnice lui Robert, a cărui vază nu înceta săîi erau prielnice lui Robert, a cărui vază nu înceta să crească şi care ajungea la cele mai înalte demnităţi.crească şi care ajungea la cele mai înalte demnităţi.

În luna ianuarie a anului 1329, Filip al VI-lea ridicaÎn luna ianuarie a anului 1329, Filip al VI-lea ridica la pairie comitatul Beaumont-le-Roger; Robert dela pairie comitatul Beaumont-le-Roger; Robert de--

l li l l i ălă l l îălă ii l i l î U i i



venea pair al regatului. venea pair al regatului.Fiindcă regele Angliei întârzia să-şi facă închiFiindcă regele Angliei întârzia să-şi facă închi--

narea, curtea hotărî să pună iar mâna pe Guyenne.narea, curtea hotărî să pună iar mâna pe Guyenne. Dar înainte de a trece de la ameninţare la faptă, RoDar înainte de a trece de la ameninţare la faptă, Ro --bert d'Artois fu trimis la Avignon spre a obţine interbert d'Artois fu trimis la Avignon spre a obţine inter -- venţia papei Ioan al XXII-lea. venţia papei Ioan al XXII-lea.

Robert petrecu pe malul Ronului două săptămâniRobert petrecu pe malul Ronului două săptămâni fermecătoare. Căci Avignonul, către care se revărsafermecătoare. Căci Avignonul, către care se revărsa

tot aurul creştinătăţii, era, pentru cine îndrăgea masatot aurul creştinătăţii, era, pentru cine îndrăgea masa bună, jocurile de noroc şi fâşneţele frumoase, un oraşbună, jocurile de noroc şi fâşneţele frumoase, un oraş de petreceri fără pereche sub un papă octogenar şide petreceri fără pereche sub un papă octogenar şi ascet, absorbit de problemele de gospodărire finanascet, absorbit de problemele de gospodărire finan --ciară, de politică şi de teologie.ciară, de politică şi de teologie.

Proaspătul pair al Franţei avu mai multe audienţeProaspătul pair al Franţei avu mai multe audienţe la sfântul părinte; un ospăţ se dădu în cinstea lui lala sfântul părinte; un ospăţ se dădu în cinstea lui la palatul pontifical, şi, luându-şi un aer de om învăţat,palatul pontifical, şi, luându-şi un aer de om învăţat, intră în vorbă cu o seamă de cardinali. Dar, credinciosintră în vorbă cu o seamă de cardinali. Dar, credincios

apucăturilor din anii furtunoasei sale tinereţi, se înapucăturilor din anii furtunoasei sale tinereţi, se în--hăita şi cu inşi de un soi mai îndoielnic. Oriunde ar fihăita şi cu inşi de un soi mai îndoielnic. Oriunde ar fi fost, Robert atrăgea spre dânsul, şi fără a-şi da nici ofost, Robert atrăgea spre dânsul, şi fără a-şi da nici o osteneală, fata uşurică, flăcăul hârşâit în rele, ocnaşulosteneală, fata uşurică, flăcăul hârşâit în rele, ocnaşul scăpat din mâinile stăpânirii. Să nu fi trăit în oraşscăpat din mâinile stăpânirii. Să nu fi trăit în oraş decât un singur tăinuitor de hoţi şi el îl descopereadecât un singur tăinuitor de hoţi şi el îl descoperea într-un sfert de ceas. Călugărul izgonit din tagma luiîntr-un sfert de ceas. Călugărul izgonit din tagma lui pentru vreo faptă ticăloasă, notarul învinuit de potlopentru vreo faptă ticăloasă, notarul învinuit de potlo--gării sau de jurământ mincinos se îmbulzeau în tindagării sau de jurământ mincinos se îmbulzeau în tinda

lui pentru a-i cere ocrotire. Pe stradă, era adeseori salui pentru a-i cere ocrotire. Pe stradă, era adeseori sa--lutat de unii trecători cu nişte mutre de puşlamale pelutat de unii trecători cu nişte mutre de puşlamale pe care încerca zadarnic să-şi amintească în ce bordelcare încerca zadarnic să-şi amintească în ce bordel din ce oraş îi întâlnise. Era vădit că inspira încrederedin ce oraş îi întâlnise. Era vădit că inspira încredere oamenilor fără căpătâi, şi faptul că el ajunsese azi aloamenilor fără căpătâi, şi faptul că el ajunsese azi al doilea domnitor al ţării nu schimba nimic în privinţadoilea domnitor al ţării nu schimba nimic în privinţa asta.asta.

Sluga sa veche, Lormet le Dolois, prea bătrânSluga sa veche, Lormet le Dolois, prea bătrân

acuma pentru călătorii lungi, nu-l însoţea. Un voinicacuma pentru călătorii lungi, nu-l însoţea. Un voinic mai tânăr, dar de aceeaşi teapă, Gillet de Nelle, îndemai tânăr, dar de aceeaşi teapă, Gillet de Nelle, înde--plinea acelaşi rol şi se însărcina cu treburi asemănăplinea acelaşi rol şi se însărcina cu treburi asemănă--toare. Gillet fu acela care i-l aduse monseniorul luitoare. Gillet fu acela care i-l aduse monseniorul lui Robert pe un anume Maciot l'Allemant, armăşel fărăRobert pe un anume Maciot l'Allemant, armăşel fără slujbă, dar gata la orice, şi care era de fel din Arras.slujbă, dar gata la orice, şi care era de fel din Arras. Acest Maciot îl cunoscuse bine pe episcopul Thierry Acest Maciot îl cunoscuse bine pe episcopul Thierry d'Hirson. Or, în anii săi din urmă, episcopul Thierryd'Hirson. Or, în anii săi din urmă, episcopul Thierry

avea o ibovnică de inimă şi de aşternut, una de-i ziceaavea o ibovnică de inimă şi de aşternut, una de-i zicea Jeanne de Divion, cu douăzeci de ani pe puţin mai tâ Jeanne de Divion, cu douăzeci de ani pe puţin mai tâ--nără ca dânsul, şi care acum se plângea destul denără ca dânsul, şi care acum se plângea destul de tare de răutăţile ce i le făcea contesa Mahaut de cândtare de răutăţile ce i le făcea contesa Mahaut de când murise episcopul. Dacă monseniorul vroia s-o ascultemurise episcopul. Dacă monseniorul vroia s-o asculte pe femeia asta Jeanne de Divion...pe femeia asta Jeanne de Divion...

Robert d'Artois se convinsese încă o dată că maiRobert d'Artois se convinsese încă o dată că mai mult înveţi de la oamenii care nu prea sunt uşi de bimult înveţi de la oamenii care nu prea sunt uşi de bi --serică. Fireşte, mâinile armăşelului Maciot nu erauserică. Fireşte, mâinile armăşelului Maciot nu erau

dintre acelea cărora putea să le încredinţeze liniştitdintre acelea cărora putea să le încredinţeze liniştit punga; dar omul ştia multe lucruri foarte interesante.punga; dar omul ştia multe lucruri foarte interesante. Înţolit în straie noi şi încălecat pe un cal zdravăn, elÎnţolit în straie noi şi încălecat pe un cal zdravăn, el fu trimis în spre nordul ţării.fu trimis în spre nordul ţării.

Întors la Paris în martie, Robert îşi freca mâinile şiÎntors la Paris în martie, Robert îşi freca mâinile şi zicea că iar se va întâmpla ceva în Artois. Vorbea dezicea că iar se va întâmpla ceva în Artois. Vorbea de nişte documente regale şterpelite odinioară de episnişte documente regale şterpelite odinioară de epis --copul Thierry, pe seama contesei Mahaut. O femeie cucopul Thierry, pe seama contesei Mahaut. O femeie cu chipul ascuns sub glugă trecu de mai multe ori pragulchipul ascuns sub glugă trecu de mai multe ori pragul

odăii sale de lucru, şi avu cu dânsa lungi convorbiri înodăii sale de lucru, şi avu cu dânsa lungi convorbiri în taină. Cei din jur îl vedeau din săptămână în săptătaină. Cei din jur îl vedeau din săptămână în săptă--mână tot mai încrezător, mai voios, şi-l auzeau anumână tot mai încrezător, mai voios, şi-l auzeau anu--nţând cu mai multă certitudine ruşinoasa înfrângere anţând cu mai multă certitudine ruşinoasa înfrângere a vrăjmaşilor săi. vrăjmaşilor săi.

În luna aprilie, ascultând de sfaturile papei, AngliaÎn luna aprilie, ascultând de sfaturile papei, Anglia îl trimise din nou la Paris pe episcopul Orleton, cu oîl trimise din nou la Paris pe episcopul Orleton, cu o suită de şaptezeci şi două de persoane, seniori, feţesuită de şaptezeci şi două de persoane, seniori, feţe

bi i i î ă i ă ă i i i l ibi i ti î ăţ ţi ă ăti i i l i t ă l i d i d i idi i l ă iă l i d i d i idi i l ă it



bisericeşti, învăţaţi, grămătici şi slugi, pentru a nebisericeşti, învăţaţi, grămătici şi slugi, pentru a ne--gocia formula de închinare. Se arătau gata să încheiegocia formula de închinare. Se arătau gata să încheie un adevărat tratat.un adevărat tratat.

Treburile Angliei nu stăteau prea bine. Lordul MorTreburile Angliei nu stăteau prea bine. Lordul Mor--timer nu-şi sporise de fel prestigiul făcând să i se contimer nu-şi sporise de fel prestigiul făcând să i se con --fere pairia şi silind Parlamentul să-şi ţină adunărilefere pairia şi silind Parlamentul să-şi ţină adunările sub ameninţarea trupelor sale. Fusese nevoit să înăsub ameninţarea trupelor sale. Fusese nevoit să înă--buşe o răscoală armată a baronilor uniţi în jurul luibuşe o răscoală armată a baronilor uniţi în jurul lui

Henric de Lancastre zis Gât-Sucit, şi întâmpina mariHenric de Lancastre zis Gât-Sucit, şi întâmpina mari greutăţi în cârmuirea ţării.greutăţi în cârmuirea ţării.

Pe la începutul lui mai muri viteazul Gaucher dePe la începutul lui mai muri viteazul Gaucher de Châtillon, în pragul celui de al optzecilea an al vieţii.Châtillon, în pragul celui de al optzecilea an al vieţii. Se născuse sub domnia lui Ludovic cel Sfânt şi înSe născuse sub domnia lui Ludovic cel Sfânt şi în slujba de conetabil ţinuse douăzeci şi şapte de ani căslujba de conetabil ţinuse douăzeci şi şapte de ani că--petenia oştirii. Glasul său aspru schimbase adeseoripetenia oştirii. Glasul său aspru schimbase adeseori soarta bătăliilor şi fusese hotărâtor în consiliile resoarta bătăliilor şi fusese hotărâtor în consiliile re --gale.gale.

La 26 mai, tânărul rege Eduard, după ce împrumuLa 26 mai, tânărul rege Eduard, după ce împrumu--tase, cum făcuse şi tatăl său, cinci mii de livre de latase, cum făcuse şi tatăl său, cinci mii de livre de la bancherii lombarzi ca să-şi acopere cheltuielile călăbancherii lombarzi ca să-şi acopere cheltuielile călă--toriei, se îmbarca la Dover pentru a veni să-şi facă întoriei, se îmbarca la Dover pentru a veni să-şi facă în--chinarea faţă de vărul său din Franţa.chinarea faţă de vărul său din Franţa.

Nici maică-sa Isabelle, nici lordul Mortimer nu-l înNici maică-sa Isabelle, nici lordul Mortimer nu-l în--soţeau, fiindcă le era mare teamă ca nu cumva însoţeau, fiindcă le era mare teamă ca nu cumva în lipsa lor, puterea să încapă pe alte mâini. Un suveranlipsa lor, puterea să încapă pe alte mâini. Un suveran de şaisprezece ani, încredinţat supravegherii celorde şaisprezece ani, încredinţat supravegherii celor

doi episcopi, avea să înfrunte cea mai uimitoare curtedoi episcopi, avea să înfrunte cea mai uimitoare curte a lumii.a lumii.Căci Anglia era slabă şi învrăjbită, iar Franţa eraCăci Anglia era slabă şi învrăjbită, iar Franţa era

totul. Nu exista naţie mai puternică în universultotul. Nu exista naţie mai puternică în universul creştin. Acest regat înfloritor, cu populaţie numecreştin. Acest regat înfloritor, cu populaţie nume--roasă, cu meşteşugari de tot felul şi o agriculturăroasă, cu meşteşugari de tot felul şi o agricultură care-i umplea grânarele, condus de o administraţie pecare-i umplea grânarele, condus de o administraţie pe atunci încă pricepută şi de o nobilime încă activă,atunci încă pricepută şi de o nobilime încă activă,

părea cel mai vrednic de invidie; iar regele găsit care-părea cel mai vrednic de invidie; iar regele găsit care-l cârmuia de un an, recoltând numai succese, era într-l cârmuia de un an, recoltând numai succese, era într-adevăr cel mai pizmuit dintre toţi regii pământului.adevăr cel mai pizmuit dintre toţi regii pământului.

ă fi î t t t t bi l ă t l li iă fi î t t t t bi l ă t l li i



URIAŞUL CU OGLINZIURIAŞUL CU OGLINZI

Voia să se arate altora, dar să se vadă şi el însuşi. Voia să se arate altora, dar să se vadă şi el însuşi. Vroia ca frumoasa lui soţie, contesa, ca şi cei trei fii ai Vroia ca frumoasa lui soţie, contesa, ca şi cei trei fii ai săi Jean, Jacques, şi Robert, dintre care cel mai măsăi Jean, Jacques, şi Robert, dintre care cel mai mă --rişor, la opt ani, promitea de pe acum să ajungă înaltrişor, la opt ani, promitea de pe acum să ajungă înalt şi voinic, să-l privească, vroia ca scutierii, feciorii săişi voinic, să-l privească, vroia ca scutierii, feciorii săi

de casă şi toate slugile pe care le adusese cu el de lade casă şi toate slugile pe care le adusese cu el de la Paris să-l contempleze în toată strălucirea şi măreţiaParis să-l contempleze în toată strălucirea şi măreţia lui; dar dorea să se vadă el însuşi şi să se admire. Delui; dar dorea să se vadă el însuşi şi să se admire. De aceea, ceruse să i se aducă toate oglinzile ce se aflauaceea, ceruse să i se aducă toate oglinzile ce se aflau în bagajele escortei sale, oglinzi de argint lustruit, roîn bagajele escortei sale, oglinzi de argint lustruit, ro --tunde ca farfuriile, oglinzi cu mâner, oglinzi de sticlătunde ca farfuriile, oglinzi cu mâner, oglinzi de sticlă pe o foaie de cositor, tăiate octogonal într-o ramă depe o foaie de cositor, tăiate octogonal într-o ramă de argint aurit, şi pusese să fie agăţate, unele după alargint aurit, şi pusese să fie agăţate, unele după al --tele, pe tapiseria odăii în care locuia. Episcopul detele, pe tapiseria odăii în care locuia. Episcopul de

Amiens va fi într-adevăr încântat când îşi va vedea Amiens va fi într-adevăr încântat când îşi va vedea

frumosul său covor cu figuri străpuns de cuiele înfiptefrumosul său covor cu figuri străpuns de cuiele înfipte în el! Dar ce are a face! Un prinţ al Franţei putea să-în el! Dar ce are a face! Un prinţ al Franţei putea să-şi permită aşa ceva. Monseniorul Robert d'Artois, seşi permită aşa ceva. Monseniorul Robert d'Artois, se--nior de Conches şi conte de Beaumont-le-Roger, doreanior de Conches şi conte de Beaumont-le-Roger, dorea să se contempleze în costumul său de pair, pe care şi-lsă se contempleze în costumul său de pair, pe care şi-l pusese pentru întâia oară.pusese pentru întâia oară.

Se învârtea, se rotea, făcea doi paşi înainte, seSe învârtea, se rotea, făcea doi paşi înainte, se trăgea îndărăt, dar nu reuşea să-şi vadă propria satrăgea îndărăt, dar nu reuşea să-şi vadă propria sa imagine decât în crâmpeie, ca bucăţile tăiate ale unuiimagine decât în crâmpeie, ca bucăţile tăiate ale unui vitraliu; la stânga mânerul de aur al săbiei şi, ceva vitraliu; la stânga mânerul de aur al săbiei şi, ceva mai sus, la dreapta, o parte a pieptului unde, pe tumai sus, la dreapta, o parte a pieptului unde, pe tu --nica de mătase era brodată stema lui Robert d'Artois;nica de mătase era brodată stema lui Robert d'Artois; aici umărul de care atârna prinsă într-o agrafă sclipiaici umărul de care atârna prinsă într-o agrafă sclipi--toare mantia rară de pair, şi aproape de pardosealătoare mantia rară de pair, şi aproape de pardoseală ciucurii caftanului lung, tras în sus ca să se vadă pinciucurii caftanului lung, tras în sus ca să se vadă pin --tenii de aur; apoi, tocmai în creştet, coroana de pair,tenii de aur; apoi, tocmai în creştet, coroana de pair, monumentală, cu opt spiţe în chip de flori, pe care pumonumentală, cu opt spiţe în chip de flori, pe care pu--

sese să fie încrustate toate rubinele cumpărate la licisese să fie încrustate toate rubinele cumpărate la lici --taţia răposatei regine Clémence.taţia răposatei regine Clémence.

- Ei, sunt îmbrăcat frumuşel, rosti el. Ar fi fost- Ei, sunt îmbrăcat frumuşel, rosti el. Ar fi fost păcat, zău aşa, să nu fiu pair, căci caftanul îmi stăpăcat, zău aşa, să nu fiu pair, căci caftanul îmi stă bine.bine.

Contesa de Beaumont, ea însăşi gătită ca de zileContesa de Beaumont, ea însăşi gătită ca de zile mari, părea să nu împărtăşească decât pe jumătatemari, părea să nu împărtăşească decât pe jumătate veselia trufaşă a soţului. veselia trufaşă a soţului.

- Eşti sigur, Robert, întrebă cu glas îngrijorat, că fe- Eşti sigur, Robert, întrebă cu glas îngrijorat, că fe --meia aceea va veni la timp?meia aceea va veni la timp?

- Dar fireşte, fireşte, răspunse el. Şi chiar dacă nu- Dar fireşte, fireşte, răspunse el. Şi chiar dacă nu vine în dimineaţa asta, tot îmi voi spune cu glas tare vine în dimineaţa asta, tot îmi voi spune cu glas tare păsul, iar dovezile le voi înfăţişa mâine.păsul, iar dovezile le voi înfăţişa mâine.

Un singur lucru îl supăra pe Robert şi anume căUn singur lucru îl supăra pe Robert şi anume că trebuia să-şi poarte frumosul costum pe călduratrebuia să-şi poarte frumosul costum pe căldura acestei veri timpurii. Asuda sub vestmintele de aur,acestei veri timpurii. Asuda sub vestmintele de aur, de catifea şi de mătăsuri grele, şi deşi se îmbăiase dede catifea şi de mătăsuri grele, şi deşi se îmbăiase de

dimineaţă la feredeu, începea să împrăştie un mirosdimineaţă la feredeu, începea să împrăştie un miros tare de sălbătăciune.tare de sălbătăciune.Prin fereastra deschisă spre un cer strălucitor, sePrin fereastra deschisă spre un cer strălucitor, se

au clopotele catedralei bătând din toate puterile şiau clopotele catedralei bătând din toate puterile şi acoperind tărăboiul pe care-l poate face într-un oraşacoperind tărăboiul pe care-l poate face într-un oraş alaiul de slugi şi de trăsuri ce însoţeşte cinci regi şialaiul de slugi şi de trăsuri ce însoţeşte cinci regi şi curţilor lor.curţilor lor.

Într-adevăr, în această zi de 6 iunie a anului 1329,Într-adevăr, în această zi de 6 iunie a anului 1329, cinci regi se aflau la Amiens. De când lumea şi pe câtcinci regi se aflau la Amiens. De când lumea şi pe cât

îşi putea aduce aminte vreun cancelar, nimeni nu maiîşi putea aduce aminte vreun cancelar, nimeni nu mai pomenise asemenea întâlnire. Pentru a primi închipomenise asemenea întâlnire. Pentru a primi închi --narea tânărului său văr din Anglia, Filip al VI-lea ţinarea tânărului său văr din Anglia, Filip al VI-lea ţi--nuse să-şi poftească rubedeniile sau aliaţii, regii Nanuse să-şi poftească rubedeniile sau aliaţii, regii Na-- varrei, Boemiei şi Majorcăi, precum şi pe contele de varrei, Boemiei şi Majorcăi, precum şi pe contele de Hainaut, pe ducele de Atena şi pe toţi pairii, ducii, coHainaut, pe ducele de Atena şi pe toţi pairii, ducii, co--nţii, episcopii, baronii şi mareşalii.nţii, episcopii, baronii şi mareşalii.

Şase mii de cai de partea franceză şi şase sute deŞase mii de cai de partea franceză şi şase sute de

t l ă Ah! Ch l d V l i fi tt l ă Ah! Ch l d V l i fi t tăl i i t d h il i lţi iităl i i t d h il i lţi ii



partea engleză. Ah! Charles de Valois n-ar fi avutpartea engleză. Ah! Charles de Valois n-ar fi avut nimic de reproşat fiului său, nici ginerelui său Robertnimic de reproşat fiului său, nici ginerelui său Robert d'Artois, dacă ar fi putut să vadă această adunare!d'Artois, dacă ar fi putut să vadă această adunare!

Noul conetabil, Raoul de Brienne, ca unul ce-şiNoul conetabil, Raoul de Brienne, ca unul ce-şi luase în primire dregătoria, avusese sarcina să încarluase în primire dregătoria, avusese sarcina să încar--tiruiască toată ospeţimea asta. O scosese foarte binetiruiască toată ospeţimea asta. O scosese foarte bine la capăt, dar slăbise cu cinci livre.la capăt, dar slăbise cu cinci livre.

Regele Franţei, ocupa, cu familia, palatul episcopalRegele Franţei, ocupa, cu familia, palatul episcopal

unde i se păstrase o aripă lui Robert d'Artois.unde i se păstrase o aripă lui Robert d'Artois.Regele Angliei era instalat la Malmaison, iar ceilalţiRegele Angliei era instalat la Malmaison, iar ceilalţi

regi prin casele orăşenilor mai de vază. Slugile dorregi prin casele orăşenilor mai de vază. Slugile dor--meau pe coridoare, scutierii îşi încropiseră tabăra înmeau pe coridoare, scutierii îşi încropiseră tabăra în jurul oraşului, cu caii şi carele de bagaje. jurul oraşului, cu caii şi carele de bagaje.

Norod mult de nici nu puteai să-l numeri venise dinNorod mult de nici nu puteai să-l numeri venise din târgurile de primprejur, din comitatele vecine, şi chiartârgurile de primprejur, din comitatele vecine, şi chiar de la Paris. O mulţime de gură-cască îşi petrecea node la Paris. O mulţime de gură-cască îşi petrecea no --pţile pe sub porticele palatelor.pţile pe sub porticele palatelor.

În vreme ce cancelarii celor două regate discutauÎn vreme ce cancelarii celor două regate discutau pentru ultima oară termenii omagiului, ca să recupentru ultima oară termenii omagiului, ca să recu--noască la sfârşitul convorbirilor că nu era chip sănoască la sfârşitul convorbirilor că nu era chip să ajungă la ceva limpede, toată nobilimea Apusului, deajungă la ceva limpede, toată nobilimea Apusului, de şase zile încoace petrecea numai în întreceri cuşase zile încoace petrecea numai în întreceri cu lancea şi turniruri, se veselea la comedii, la boscării şilancea şi turniruri, se veselea la comedii, la boscării şi dansuri, şi trăgea nişte chiolhanuri de pomină în livedansuri, şi trăgea nişte chiolhanuri de pomină în live--zile palatelor, mesele începând de la nămiezi şi ţinândzile palatelor, mesele începând de la nămiezi şi ţinând aşa până la ivirea stelelor.aşa până la ivirea stelelor.

Flori de prin toate grădinile ţinutului Amiens soFlori de prin toate grădinile ţinutului Amiens so--seau, aduse cu luntrele joase împinse de prăjini pe caseau, aduse cu luntrele joase împinse de prăjini pe ca--nalele strâmte, mormane de stânjenei, de gălbenele,nalele strâmte, mormane de stânjenei, de gălbenele, de zambile şi de crini care erau descărcate pe splaiude zambile şi de crini care erau descărcate pe splaiu --rile pieţei de apă pentru a fi apoi împrăştiate prinrile pieţei de apă pentru a fi apoi împrăştiate prin străzile, curţile şi sălile pe unde urmau să treacăstrăzile, curţile şi sălile pe unde urmau să treacă regii. Oraşul era pătruns tot de mireasma tuturorregii. Oraşul era pătruns tot de mireasma tuturor acestor flori strivite, acestui polen care se lipea deacestor flori strivite, acestui polen care se lipea de

tălpi şi se amesteca cu duhoarea cailor şi a mulţimii.tălpi şi se amesteca cu duhoarea cailor şi a mulţimii.Şi ce de-a merinde! Ce de-a vinuri! Ce de-a carne!Şi ce de-a merinde! Ce de-a vinuri! Ce de-a carne!

Ce de-a făină! Ce de-a mirodenii! Vedeai cum erauCe de-a făină! Ce de-a mirodenii! Vedeai cum erau mânate cirezi de vite, turme de oi şi de porci spremânate cirezi de vite, turme de oi şi de porci spre abatoarele care lucrau necontenit ziua şi noaptea;abatoarele care lucrau necontenit ziua şi noaptea; nesfârşite şiruri de căruţe aduceau în cuhniile palanesfârşite şiruri de căruţe aduceau în cuhniile pala --telor căprioare, cerbi, mistreţi, iepuri, şi toţi peştiitelor căprioare, cerbi, mistreţi, iepuri, şi toţi peştii mării, nisetri, somoni, bari, şi peşte de râu, ştiuci lunmării, nisetri, somoni, bari, şi peşte de râu, ştiuci lun --

guieţe plătici, lini şi raci, şi toate păsările, cei maiguieţe plătici, lini şi raci, şi toate păsările, cei mai aleşi claponi, cele mai grase gâşte, fazanii cu pene coaleşi claponi, cele mai grase gâşte, fazanii cu pene co --lorate, lebedele, bâtlanii albi, păunii cu aripile rolorate, lebedele, bâtlanii albi, păunii cu aripile ro--tunde ca nişte ochi. Peste tot se dădea cep butelor detunde ca nişte ochi. Peste tot se dădea cep butelor de vin. vin.

Oricine se arăta în livreaua vreunui senior, să fi fostOricine se arăta în livreaua vreunui senior, să fi fost şi sluga cea mai de jos, făcea pe grozavul. Fâşneţeleşi sluga cea mai de jos, făcea pe grozavul. Fâşneţele oraşului parcă-şi ieşiseră din minţi. Neguţătorii itaoraşului parcă-şi ieşiseră din minţi. Neguţătorii ita--lieni veniseră de pretutindeni la acest iarmaroc nelieni veniseră de pretutindeni la acest iarmaroc ne --

maipomenit pe care îl organiza regele. Faţada caselormaipomenit pe care îl organiza regele. Faţada caselor din Amiens nu se mai vedea sub mătăsurile, brocardin Amiens nu se mai vedea sub mătăsurile, brocar --tele şi covoarele spânzurate la ferestre pentru a le datele şi covoarele spânzurate la ferestre pentru a le da o înfăţişare sărbătorească.o înfăţişare sărbătorească.

Erau acolo prea multe clopote, fanfare şi ţipete,Erau acolo prea multe clopote, fanfare şi ţipete, prea mulţi cai de paradă şi câini, prea multă mâncareprea mulţi cai de paradă şi câini, prea multă mâncare şi băutură, prea mulţi prinţi, prea mulţi hoţi, preaşi băutură, prea mulţi prinţi, prea mulţi hoţi, prea multe târfe, prea mult lux şi aur, prea mulţi regi! îţimulte târfe, prea mult lux şi aur, prea mulţi regi! îţi pleznea capul de larma ce-o făceau.pleznea capul de larma ce-o făceau.

Ţara se îmbăta contemplându-şi puterea cum se îmŢara se îmbăta contemplându-şi puterea cum se îm--băta Robert d'Artois în faţa oglinzilor sale.băta Robert d'Artois în faţa oglinzilor sale.Lormet, bătrânul său servitor, şi el gătit în ţoaleLormet, bătrânul său servitor, şi el gătit în ţoale

noi, dar bombănind totuşi supărat în mijlocul acesteinoi, dar bombănind totuşi supărat în mijlocul acestei sărbători... o, nu pentru cine ştie ce lucru mare, doarsărbători... o, nu pentru cine ştie ce lucru mare, doar pentru că Gillet de Nelle dobândea o prea mare trepentru că Gillet de Nelle dobândea o prea mare tre--cere în casă, pentru că se iveau necontenit feţe noi încere în casă, pentru că se iveau necontenit feţe noi în jurul stăpânului... Lormet se apropie de Robert şi-i jurul stăpânului... Lormet se apropie de Robert şi-i

sp se în şoaptăspuse în şoaptă Franţei care a cere peste câte a clipe să i se înaFranţei care va cere peste câteva clipe să i se îna



spuse în şoaptă:spuse în şoaptă:- Femeia pe care o aştepţi e aici.- Femeia pe care o aştepţi e aici.Uriaşul se întoarse deodată:Uriaşul se întoarse deodată:- Ad-o la mine.- Ad-o la mine.Clipi lung din ochi către nevastă-sa, contesa, apoi,Clipi lung din ochi către nevastă-sa, contesa, apoi,

cu gesturi mari îi împinse pe cei ce se aflau acolo sprecu gesturi mari îi împinse pe cei ce se aflau acolo spre uşă, strigând:uşă, strigând:

- Ieşiţi toţi, rânduiţi-vă frumos în curte şi fiţi gata.- Ieşiţi toţi, rânduiţi-vă frumos în curte şi fiţi gata.

Rămase o clipă singur în faţa ferestrei, privind laRămase o clipă singur în faţa ferestrei, privind la mulţimea cu greu zăgăzuită de un cordon de arcaşi,mulţimea cu greu zăgăzuită de un cordon de arcaşi, ce se îmbulzea în jurul catedralei ca să-i admire pece se îmbulzea în jurul catedralei ca să-i admire pe cei care intrau.cei care intrau.

Clopotele, colo sus, îşi continuau larma lor; unClopotele, colo sus, îşi continuau larma lor; un miros de plăcintele calde, venind de la o tarabă, semiros de plăcintele calde, venind de la o tarabă, se amestecase deodată cu aerul; uliţele dimprejur geamestecase deodată cu aerul; uliţele dimprejur ge--meau de lume; şi abia de se mai zărea lucind canalulmeau de lume; şi abia de se mai zărea lucind canalul Hicquet, atât de multe erau bărcile care-i brăzdauHicquet, atât de multe erau bărcile care-i brăzdau

apa.apa.Robert d'Artois se simţea triumfător, şi se va simţiRobert d'Artois se simţea triumfător, şi se va simţi încă şi mai mult peste câteva clipe, în catedrală, când,încă şi mai mult peste câteva clipe, în catedrală, când, îndreptându-se spre văru-său Filip, va rosti anumiteîndreptându-se spre văru-său Filip, va rosti anumite cuvinte care îi vor face să tremure uimiţi pe regii,cuvinte care îi vor face să tremure uimiţi pe regii, ducii şi baronii adunaţi.ducii şi baronii adunaţi.

Şi nu toţi vor pleca de acolo tot aşa de veseli cumŞi nu toţi vor pleca de acolo tot aşa de veseli cum veniseră. Începând cu scumpa lui mătuşă Mahaut şi veniseră. Începând cu scumpa lui mătuşă Mahaut şi cu ducele burgund.cu ducele burgund.

Ah, desigur, Robert îşi va inaugura frumos cos Ah, desigur, Robert îşi va inaugura frumos cos--tumul său de pair! Douăzeci de ani şi mai bine detumul său de pair! Douăzeci de ani şi mai bine de luptă aprigă îşi vor primi în ziua asta răsplata. Şi toluptă aprigă îşi vor primi în ziua asta răsplata. Şi to --tuşi, în această mare bucurie trufaşă care-l cutuşi, în această mare bucurie trufaşă care-l cu--prindea, descoperea parcă o crăpătură, o părere deprindea, descoperea parcă o crăpătură, o părere de rău. De unde putea veni acest sentiment acum, cândrău. De unde putea veni acest sentiment acum, când toate îi surâdeau, când toate răspundeau dorinţelortoate îi surâdeau, când toate răspundeau dorinţelor sale? Deodată înţelese: mirosul plăcintelor. Un pair alsale? Deodată înţelese: mirosul plăcintelor. Un pair al

Franţei, care va cere peste câteva clipe să i se înaFranţei, care va cere peste câteva clipe să i se îna--poieze comitatul străbunilor săi, nu poate coborî înpoieze comitatul străbunilor săi, nu poate coborî în stradă, purtând coroana cu opt spiţe, ca să mănânce ostradă, purtând coroana cu opt spiţe, ca să mănânce o plăcintă. Un pair al Franţei nu mai poate face pe goplăcintă. Un pair al Franţei nu mai poate face pe go --lanul, amestecându-se cu mulţimea şi ciupind fetelelanul, amestecându-se cu mulţimea şi ciupind fetele de sân, iar seara, nu mai poate să zbiere între patrude sân, iar seara, nu mai poate să zbiere între patru dezmăţate, aşa cum făcea pe când era calic şi aveadezmăţate, aşa cum făcea pe când era calic şi avea douăzeci de ani. Această nostalgie îi spori încredereadouăzeci de ani. Această nostalgie îi spori încrederea

în viitor. "Haida!", îşi zise, "Sângele nu s-a stins încă!"în viitor. "Haida!", îşi zise, "Sângele nu s-a stins încă!" Vizitatoarea stătea lângă uşă, intimidată şi neîn Vizitatoarea stătea lângă uşă, intimidată şi neîn--

drăznind să tulbure gândurile unui senior cu o codrăznind să tulbure gândurile unui senior cu o co--roană aşa de mare pe cap.roană aşa de mare pe cap.

Era o femeie ca la vreo treizeci şi cinci de ani, cuEra o femeie ca la vreo treizeci şi cinci de ani, cu faţa triunghiulară şi pomeţii ascuţiţi. Gluga unei pelefaţa triunghiulară şi pomeţii ascuţiţi. Gluga unei pele --rine de călătorie ii ascundea pe jumătate părul îmrine de călătorie ii ascundea pe jumătate părul îm --pletit în cosiţe, şi răsuflarea îi sălta pieptul, foarte ropletit în cosiţe, şi răsuflarea îi sălta pieptul, foarte ro --tund şi plin, sub dantela de în alb. "A, ia te uită! Nu setund şi plin, sub dantela de în alb. "A, ia te uită! Nu se

plictisea de loc episcopul!" gândi Robert când dăduplictisea de loc episcopul!" gândi Robert când dădu cu ochii de ea.cu ochii de ea.Femeia îşi îndoi genunchiul, făcând o plecăciune. ElFemeia îşi îndoi genunchiul, făcând o plecăciune. El

întinse mâna mare înmănuşată şi încărcată cu rubine.întinse mâna mare înmănuşată şi încărcată cu rubine.- Dă-le încoace, spuse.- Dă-le încoace, spuse.- Nu le am, monseniore, răspunse femeia.- Nu le am, monseniore, răspunse femeia.Faţa lui Robert se întunecă deodată.Faţa lui Robert se întunecă deodată.- Cum, nu ai hârtiile? izbucni el. Mi-ai spus hotărât- Cum, nu ai hârtiile? izbucni el. Mi-ai spus hotărât

că mi le vei aduce astăzi!că mi le vei aduce astăzi!

- Viu de la castelul Hirson, monseniore, unde m-am- Viu de la castelul Hirson, monseniore, unde m-am furişat ieri împreună cu armăşelul Maciot. Ne-am dusfurişat ieri împreună cu armăşelul Maciot. Ne-am dus la lada de fier zidită în perete, ca s-o deschidem cula lada de fier zidită în perete, ca s-o deschidem cu chei potrivite.chei potrivite.

- Ei, şi?- Ei, şi?- Umblase cineva la ea înaintea noastră. Am găsit-o- Umblase cineva la ea înaintea noastră. Am găsit-o

goală.goală.- Foarte bine, bună veste mi-ai adus! spuse Robert- Foarte bine, bună veste mi-ai adus! spuse Robert

pălind niţel la faţă Uite o lună întreagă de când măpălind niţel la faţă Uite o lună întreagă de când mă episcop însă e un bărbat ca oricare altul Dar oameniiepiscop însă e un bărbat ca oricare altul Dar oamenii



pălind niţel la faţă. Uite, o lună întreagă de când măpălind niţel la faţă. Uite, o lună întreagă de când mă tot duci cu vorba: "Monseniore, pot să-ţi dau niştetot duci cu vorba: "Monseniore, pot să-ţi dau nişte acte care te vor pune iar în stăpânirea comitatuluiacte care te vor pune iar în stăpânirea comitatului domniei tale! Ştiu unde-s ascunse. Dăruieşte-mi odomniei tale! Ştiu unde-s ascunse. Dăruieşte-mi o moşie şi nişte venituri şi ţi le aduc săptămâna viimoşie şi nişte venituri şi ţi le aduc săptămâna vii--toare". Pe urmă săptămâna trece şi după aceea încătoare". Pe urmă săptămâna trece şi după aceea încă una... "Hirsonii stau toată vremea la castel; nu mă potuna... "Hirsonii stau toată vremea la castel; nu mă pot arăta când sunt ei acolo..." Sau: "Acum am fost laarăta când sunt ei acolo..." Sau: "Acum am fost la

castel, monseniore, dar cheia pe care o aveam nu eracastel, monseniore, dar cheia pe care o aveam nu era cea bună... Ai niţică răbdare". Şi tocmai în ziua cândcea bună... Ai niţică răbdare". Şi tocmai în ziua când trebuie să înfăţişez regelui cele două dovezi scrise...trebuie să înfăţişez regelui cele două dovezi scrise...

- Trei, monseniore: tratatul de căsătorie al contelui- Trei, monseniore: tratatul de căsătorie al contelui Filip, tatăl domniei tale, scrisoarea contelui Robert,Filip, tatăl domniei tale, scrisoarea contelui Robert, bunicul domniei tale, şi aceea a monseniorului Thibunicul domniei tale, şi aceea a monseniorului Thi --erry.erry.

- Şi mai bine! Trei! Tocmai când le aşteptam, vii să-- Şi mai bine! Trei! Tocmai când le aşteptam, vii să-mi spui prosteşte: "Nu le am, lada era goală!" Şi numi spui prosteşte: "Nu le am, lada era goală!" Şi nu

cumva gândeşti că am să te cred?cumva gândeşti că am să te cred?- Dar întreabă-l pe armăşelul Maciot care mă în- Dar întreabă-l pe armăşelul Maciot care mă în --soţea! Nu vezi, monseniore, că dintr-asta eu mă alegsoţea! Nu vezi, monseniore, că dintr-asta eu mă aleg cu o pagubă şi mai mare ca a domniei tale?cu o pagubă şi mai mare ca a domniei tale?

O umbră de bănuială luci în privirea lui RobertO umbră de bănuială luci în privirea lui Robert d'Artois care, schimbând tonul, întrebă:d'Artois care, schimbând tonul, întrebă:

- Ia spune-mi, femeie, nu cumva te-ai apucat să mă- Ia spune-mi, femeie, nu cumva te-ai apucat să mă joci pe degete? Vrei să-mi storci mai mult, sau m-ai joci pe degete? Vrei să-mi storci mai mult, sau m-ai vândut contesei Mahaut? vândut contesei Mahaut?

- Monseniore! Ce-ţi trece prin minte? izbucni fe- Monseniore! Ce-ţi trece prin minte? izbucni fe--meia gata-gata să plângă. Când tot chinul şi toată sămeia gata-gata să plângă. Când tot chinul şi toată să--răcia în care mă aflu mi se trag de la contesa Mahautrăcia în care mă aflu mi se trag de la contesa Mahaut fiindcă m-a prădat de tot ce scumpul meu stăpân Thifiindcă m-a prădat de tot ce scumpul meu stăpân Thi--erry îmi lăsase prin testament! Ah, îi doresc şi eu toterry îmi lăsase prin testament! Ah, îi doresc şi eu tot atâta rău cât îi doreşte domnia ta! Ia, gândeşte-te,atâta rău cât îi doreşte domnia ta! Ia, gândeşte-te, monseniore: doisprezece ani fusei ibovnica lui Thimonseniore: doisprezece ani fusei ibovnica lui Thi--erry, din care pricină mulţi mă arătau cu degetul. Unerry, din care pricină mulţi mă arătau cu degetul. Un

episcop însă e un bărbat ca oricare altul. Dar oameniiepiscop însă e un bărbat ca oricare altul. Dar oamenii sunt răi...sunt răi...

Femeia Divion lua iar de la capăt povestea pe careFemeia Divion lua iar de la capăt povestea pe care Robert o auzise până atunci de cel puţin trei ori.Robert o auzise până atunci de cel puţin trei ori. Vorbea repede: sub nişte sprâncene orizontale pri Vorbea repede: sub nişte sprâncene orizontale pri-- virea ei părea întoarsă înăuntru ca la făpturile care virea ei părea întoarsă înăuntru ca la făpturile care rumegă necontenit propriile lor necazuri şi nu-srumegă necontenit propriile lor necazuri şi nu-s atente la nimic altceva.atente la nimic altceva.

Nici vorbă, zicea, nu putea să aştepte nimic de laNici vorbă, zicea, nu putea să aştepte nimic de la bărbatu-său de care se despărţise pentru a trăi înbărbatu-său de care se despărţise pentru a trăi în casa episcopului Thierry. Recunoştea că soţul ei secasa episcopului Thierry. Recunoştea că soţul ei se arătase destul de înţelegător, poate fiindcă încetasearătase destul de înţelegător, poate fiindcă încetase de timpuriu să mai fie un bărbat... Monseniorul înţede timpuriu să mai fie un bărbat... Monseniorul înţe--legea ce vroia să spună. Ca să o pună la adăpost delegea ce vroia să spună. Ca să o pună la adăpost de nevoi, drept mulţumire pentru toţi anii frumoşi penevoi, drept mulţumire pentru toţi anii frumoşi pe care dânsa îi dăruise, episcopul Thierry o trecuse încare dânsa îi dăruise, episcopul Thierry o trecuse în testamentul său cu câteva case, nişte bănet în aur şitestamentul său cu câteva case, nişte bănet în aur şi

venituri din moşii. Dar se ferea de doamna Mahaut pe venituri din moşii. Dar se ferea de doamna Mahaut pe care era silit s-o numească executoare testamentară.care era silit s-o numească executoare testamentară.- S-a uitat întotdeauna chiorâş la mine, fiindcă- S-a uitat întotdeauna chiorâş la mine, fiindcă

eram mai tânără ca ea, şi fiindcă mai înainte vremeeram mai tânără ca ea, şi fiindcă mai înainte vreme Thierry, asta chiar din gura lui am auzit-o, trebuise săThierry, asta chiar din gura lui am auzit-o, trebuise să se culce cu dânsa. Ştia bine că Mahaut mă va tragese culce cu dânsa. Ştia bine că Mahaut mă va trage pe sfoară când el n-o mai fi în viaţă, şi că toţi Hirsonii,pe sfoară când el n-o mai fi în viaţă, şi că toţi Hirsonii, care sunt împotriva mea, începând cu Béatrice, ceacare sunt împotriva mea, începând cu Béatrice, cea mai ticăloasă dintre ei, aia de este domnişoară demai ticăloasă dintre ei, aia de este domnişoară de

onoare a contesei Mahaut, se vor înţelege ca să mă izonoare a contesei Mahaut, se vor înţelege ca să mă iz--gonească din casă şi să-mi ia tot.gonească din casă şi să-mi ia tot.Robert n-o mai asculta pe guraliva asta care nu maiRobert n-o mai asculta pe guraliva asta care nu mai

contenea cu flecăreala ei. Îşi pusese coroana grea pecontenea cu flecăreala ei. Îşi pusese coroana grea pe o ladă şi chibzuia la cele auzite, trecându-şi degetulo ladă şi chibzuia la cele auzite, trecându-şi degetul prin părul roşcovan şi scărpinându-se. Tot ce puseseprin părul roşcovan şi scărpinându-se. Tot ce pusese la cale aşa de bine se năruia. "Adu-mi cea mai micăla cale aşa de bine se năruia. "Adu-mi cea mai mică dovadă scrisă, frate dragă, şi voi încuviinţa de îndatădovadă scrisă, frate dragă, şi voi încuviinţa de îndată

rejudecarea proceselor din 1309 şi 1318 îi spuseserejudecarea proceselor din 1309 şi 1318 îi spusese apărat Hârtiile sigilate pe care dânsa a pus să fieapărat Hârtiile sigilate pe care dânsa a pus să fie



rejudecarea proceselor din 1309 şi 1318, îi spuseserejudecarea proceselor din 1309 şi 1318, îi spusese Filip al VI-lea. Înţelege şi tu că nu pot face nimic,Filip al VI-lea. Înţelege şi tu că nu pot face nimic, oricât aş vrea să-ţi fiu de folos, fără să apar în ochiioricât aş vrea să-ţi fiu de folos, fără să apar în ochii lui Eudes de Bourgogne ca unul ce încalcă o hotărârelui Eudes de Bourgogne ca unul ce încalcă o hotărâre judecătorească, ceea ce ar avea urmările pe care le judecătorească, ceea ce ar avea urmările pe care le poţi ghici." Şi nu era vorba de o dovadă măruntă, cipoţi ghici." Şi nu era vorba de o dovadă măruntă, ci de nişte dovezi grele ca nişte lovituri de măciucă. Sede nişte dovezi grele ca nişte lovituri de măciucă. Se lăudase că va aduce chiar actele pe care Mahaut lelăudase că va aduce chiar actele pe care Mahaut le

făcuse să dispară ca să pună mâna prin vicleşug pefăcuse să dispară ca să pună mâna prin vicleşug pe moştenirea ţinutului d'Artois!moştenirea ţinutului d'Artois!

- Şi în câteva minute, spuse el, trebuie să fiu la ca- Şi în câteva minute, spuse el, trebuie să fiu la ca --tedrală pentru ceremonia închinării.tedrală pentru ceremonia închinării.

- Ce închinare?- Ce închinare?- A regelui Angliei, vezi bine!- A regelui Angliei, vezi bine!- Ah, de aceea e aşa de mare îmbulzeală în oraş că- Ah, de aceea e aşa de mare îmbulzeală în oraş că

nici nu puteam răzbi până aici.nici nu puteam răzbi până aici.Nu vedea deci nimic năroada asta, absorbită numaiNu vedea deci nimic năroada asta, absorbită numai

de necazurile ei până-ntr-atât că nu-şi dădea seamade necazurile ei până-ntr-atât că nu-şi dădea seama de nimic din ce se întâmplă şi nici nu vroia să aflede nimic din ce se întâmplă şi nici nu vroia să afle nimic!nimic!

Robert se întrebă dacă nu fusese prea uşuratic puRobert se întrebă dacă nu fusese prea uşuratic pu --nând temei pe spusele femeii acesteia, şi dacă dovenând temei pe spusele femeii acesteia, şi dacă dove--zile, lada de la Hirson, mărturisirea episcopului auzile, lada de la Hirson, mărturisirea episcopului au existat vreodată altfel decât în închipuire. Şi Maciotexistat vreodată altfel decât în închipuire. Şi Maciot l'Allemant o fi fost şi el păcălit, sau e înţeles cul'Allemant o fi fost şi el păcălit, sau e înţeles cu dânsa?dânsa?

- Spune adevărul, femeie! N-ai văzut niciodată scri- Spune adevărul, femeie! N-ai văzut niciodată scri--sorile acelea.sorile acelea.- Ba da, monseniore! izbucni Jeanne de Divion cu- Ba da, monseniore! izbucni Jeanne de Divion cu--

prinzându-şi cu palmele amândouă pomeţii ascuţiţi.prinzându-şi cu palmele amândouă pomeţii ascuţiţi. Le-am văzut la castelul Hirson în ziua când Thierry seLe-am văzut la castelul Hirson în ziua când Thierry se simţi bolnav, înainte de a cere să fie dus la palatul săusimţi bolnav, înainte de a cere să fie dus la palatul său din Arras. "Jeaneta mea, îmi spuse, vreau să te apărdin Arras. "Jeaneta mea, îmi spuse, vreau să te apăr împotriva doamnei Mahaut, aşa cum eu însumi m-amîmpotriva doamnei Mahaut, aşa cum eu însumi m-am

apărat. Hârtiile sigilate pe care dânsa a pus să fieapărat. Hârtiile sigilate pe care dânsa a pus să fie smulse din catastife ca să-l poată jefui pe monseniorulsmulse din catastife ca să-l poată jefui pe monseniorul Robert, ea le crede toate arse. Dar numai pe aceleaRobert, ea le crede toate arse. Dar numai pe acelea din catastifele de la Paris le-a mistuit focul, sub ochiidin catastifele de la Paris le-a mistuit focul, sub ochii ei. Cât despre copiile ce s-au păstrat în catastifele dinei. Cât despre copiile ce s-au păstrat în catastifele din Artois"... sunt chiar cuvintele lui Thierry, Artois"... sunt chiar cuvintele lui Thierry, monseniore... "Am încredinţat-o că am poruncit să fiemonseniore... "Am încredinţat-o că am poruncit să fie arse, dar le-am ascuns aici, şi am adăugat la ele oarse, dar le-am ascuns aici, şi am adăugat la ele o

scrisoare a mea..." Şi Thierry m-a dus la lada de fierscrisoare a mea..." Şi Thierry m-a dus la lada de fier vârâtă într-o scobitură a peretelui din odaia sa de vârâtă într-o scobitură a peretelui din odaia sa de lucru şi mi-a dat să citesc filele încărcate peste tot culucru şi mi-a dat să citesc filele încărcate peste tot cu peceţi, de nici nu-mi venea să cred ochilor că asepeceţi, de nici nu-mi venea să cred ochilor că ase--menea mârşăvii ar fi fost cu putinţă. Mai erau acolo,menea mârşăvii ar fi fost cu putinţă. Mai erau acolo, în ladă, şi opt sute de livre în monede de aur. Şi mi-aîn ladă, şi opt sute de livre în monede de aur. Şi mi-a dat cheia pentru cazul că i s-ar întâmpla vreo nenorodat cheia pentru cazul că i s-ar întâmpla vreo nenoro--cire.cire.

- Şi când te-ai dus întâia oară la Hirson...- Şi când te-ai dus întâia oară la Hirson...

- Luasem altă cheie în locul aceleia; am pierdut-o- Luasem altă cheie în locul aceleia; am pierdut-o fără îndoială. Într-adevăr, nenorocirea se ţine defără îndoială. Într-adevăr, nenorocirea se ţine de mine! Când totul începe să-ţi meargă rău...mine! Când totul începe să-ţi meargă rău...

Şi zăpăcită, pe deasupra! Se vedea că spune adeŞi zăpăcită, pe deasupra! Se vedea că spune ade-- vărul. Nu poţi face aşa de bine pe prostul când vrei să vărul. Nu poţi face aşa de bine pe prostul când vrei să înşeli. Robert ar fi gâtuit-o bucuros, dacă asta ar fi foînşeli. Robert ar fi gâtuit-o bucuros, dacă asta ar fi fo --losit la ceva.losit la ceva.

- Vizita mea la Hirson trebuie să fi trezit bănuieli,- Vizita mea la Hirson trebuie să fi trezit bănuieli, adăugă ea; au descoperit lada de fier şi au spart lacăadăugă ea; au descoperit lada de fier şi au spart lacă--

tele. Béatrice, nici vorbă, ea a făcut asta...tele. Béatrice, nici vorbă, ea a făcut asta...Uşa se crăpă niţel şi Lormet îşi vârî capul. Robert îiUşa se crăpă niţel şi Lormet îşi vârî capul. Robert îi făcu semn să plece.făcu semn să plece.

- Dar, la urma urmei, monseniore, urmă Jeanne de- Dar, la urma urmei, monseniore, urmă Jeanne de Devion ca şi cum ar fi încercat să-şi răscumpereDevion ca şi cum ar fi încercat să-şi răscumpere greşeala, scrisorile ar putea fi lesne refăcute, nugreşeala, scrisorile ar putea fi lesne refăcute, nu crezi, monseniore?crezi, monseniore?

- Să le refacem?- Să le refacem?

Vezi bine! De vreme ce se ştie ce era în ele! EuVezi bine! De vreme ce se ştie ce era în ele! Eu Robert înălţă din umeri Din ce în ce mai bine! AhRobert înălţă din umeri Din ce în ce mai bine! Ah



- Vezi bine! De vreme ce se ştie ce era în ele! Eu- Vezi bine! De vreme ce se ştie ce era în ele! Eu una le ştiu pe din afară, şi pot să-ţi repet, aproapeuna le ştiu pe din afară, şi pot să-ţi repet, aproape vorbă cu vorbă, scrisoarea monseniorului Thierry. vorbă cu vorbă, scrisoarea monseniorului Thierry.

Cu privirea în gol şi arătătorul întins pentru a întăriCu privirea în gol şi arătătorul întins pentru a întări cuvintele, începu să recite:cuvintele, începu să recite:

- "Mă simt foarte vinovat că am tăinuit atâta vreme- "Mă simt foarte vinovat că am tăinuit atâta vreme că stăpânirea comitatului Artois aparţine monseniocă stăpânirea comitatului Artois aparţine monsenio--rului Robert, prin învoielile ce s-au făcut la căsătoriarului Robert, prin învoielile ce s-au făcut la căsătoria

monseniorului Filip d'Artois şi a doamnei Blanche demonseniorului Filip d'Artois şi a doamnei Blanche de Bretagne, învoieli cuprinse în două perechi de scrisoriBretagne, învoieli cuprinse în două perechi de scrisori sigilate, din care am eu o pereche, iar cealaltă a fostsigilate, din care am eu o pereche, iar cealaltă a fost scoasă din catastifele curţii de către unul din mariiscoasă din catastifele curţii de către unul din marii noştri seniori... Şi întotdeauna am voit ca dupănoştri seniori... Şi întotdeauna am voit ca după moartea doamnei contese, căreia spre a-i face pe placmoartea doamnei contese, căreia spre a-i face pe plac i-am urmat poruncile, dacă Dumnezeu ar chema-o lai-am urmat poruncile, dacă Dumnezeu ar chema-o la el înaintea mea, îi voi înapoia mai sus pomenituluiel înaintea mea, îi voi înapoia mai sus pomenitului monsenior Robert ceea ce păstram..."monsenior Robert ceea ce păstram..."

Femeia Divion rătăcea cheile, dar putea să-şi aminFemeia Divion rătăcea cheile, dar putea să-şi amin--tească un text pe care-l citise o singură dată. Sunt şitească un text pe care-l citise o singură dată. Sunt şi creiere construite astfel. Şi-i propunea lui Robert, cacreiere construite astfel. Şi-i propunea lui Robert, ca lucrul cel mai firesc din lume, să facă nişte falsuri.lucrul cel mai firesc din lume, să facă nişte falsuri. Era vădit că nu avea nici un simţ al binelui şi răului,Era vădit că nu avea nici un simţ al binelui şi răului, că nu făcea nici o deosebire între moral şi imoral,că nu făcea nici o deosebire între moral şi imoral, între ce e voie şi ce e oprit. Moral era ceea ce-i conîntre ce e voie şi ce e oprit. Moral era ceea ce-i con -- venea. În patruzeci şi doi de ani de viaţă, Robert săvâ venea. În patruzeci şi doi de ani de viaţă, Robert săvâ--rşise mai toate păcatele cu putinţă; omorâse, minţise,rşise mai toate păcatele cu putinţă; omorâse, minţise,

pârâse, prădase, siluise femei. Dar să se folosească depârâse, prădase, siluise femei. Dar să se folosească de acte false, asta nu i se întâmplase încă.acte false, asta nu i se întâmplase încă.- Mai e şi fostul judeţ de la Bethune, Guillaume de- Mai e şi fostul judeţ de la Bethune, Guillaume de

la Planche, care trebuie să-şi amintească şi ar puteala Planche, care trebuie să-şi amintească şi ar putea să ne ajute, căci era pe vremea aceea grămătic lasă ne ajute, căci era pe vremea aceea grămătic la monseniorul Thierry.monseniorul Thierry.

- Unde e acest fost judeţ?- Unde e acest fost judeţ?- În temniţă.- În temniţă.

Robert înălţă din umeri. Din ce în ce mai bine! Ah,Robert înălţă din umeri. Din ce în ce mai bine! Ah, făcuse o greşeală, grăbindu-se prea tare! Ar fi trebuitfăcuse o greşeală, grăbindu-se prea tare! Ar fi trebuit să aştepte până va avea în mână actele, iar nu să sesă aştepte până va avea în mână actele, iar nu să se mulţumească cu făgăduieli. Dar mai era şi prilejulmulţumească cu făgăduieli. Dar mai era şi prilejul acesta al ceremoniei omagiului, pe care însuşi regeleacesta al ceremoniei omagiului, pe care însuşi regele îl sfătuise să nu-l scape...îl sfătuise să nu-l scape...

Bătrânul Lormet îşi vârî din nou capul prin deschiBătrânul Lormet îşi vârî din nou capul prin deschi --zătura uşii.zătura uşii.

- Da, ştiu! îi strigă Robert pierzându-şi răbdarea.- Da, ştiu! îi strigă Robert pierzându-şi răbdarea. Doar să trec piaţa şi sunt acolo.Doar să trec piaţa şi sunt acolo.- Regele e gata să coboare, stărui Lormet pe-un ton- Regele e gata să coboare, stărui Lormet pe-un ton

de dojană.de dojană.- Bine, vin îndată.- Bine, vin îndată.Regele, la urma urmei, nu era decât cumnatu-său,Regele, la urma urmei, nu era decât cumnatu-său,

şi rege pentru că el, Robert, făcuse tot ce trebuiaşi rege pentru că el, Robert, făcuse tot ce trebuia pentru asta. Şi ce zăpuşeală! Se simţea leoarcă de supentru asta. Şi ce zăpuşeală! Se simţea leoarcă de su--doare sub mantia de pair.doare sub mantia de pair.

Merse la fereastră şi privi catedrala cu cele douăMerse la fereastră şi privi catedrala cu cele două turnuri inegale şi dantelate. Soarele bătea pieziş înturnuri inegale şi dantelate. Soarele bătea pieziş în marea rozacee a vitraliilor. Clopotele îşi continuaumarea rozacee a vitraliilor. Clopotele îşi continuau dangătul lor, acoperind larma mulţimii.dangătul lor, acoperind larma mulţimii.

Ducele de Bretagne, urmat de escorta lui, urcaDucele de Bretagne, urmat de escorta lui, urca treptele spre porticul cel mare din mijloc.treptele spre porticul cel mare din mijloc.

După el, la o depărtare de douăzeci de paşi, veneaDupă el, la o depărtare de douăzeci de paşi, venea şchiopătând ducele de Bourbon, cu doi scutieri ce-i ţişchiopătând ducele de Bourbon, cu doi scutieri ce-i ţi--neau trena mantiei.neau trena mantiei.

Apoi se apropie alaiul contesei Mahaut d'Artois. Apoi se apropie alaiul contesei Mahaut d'Artois. Putea să calce astăzi cu pas tare doamna Mahaut!Putea să calce astăzi cu pas tare doamna Mahaut! Mai înaltă decât aproape toţi bărbaţii şi cu faţa foarteMai înaltă decât aproape toţi bărbaţii şi cu faţa foarte roşie, saluta norodul, plecându-şi uşor capul, cu unroşie, saluta norodul, plecându-şi uşor capul, cu un aer împărătesc. Ea era hoaţa, mincinoasa, otrăviaer împărătesc. Ea era hoaţa, mincinoasa, otrăvi--toarea de regi, nelegiuita care şterpelea actele sigitoarea de regi, nelegiuita care şterpelea actele sigi --late din catastifele regale! Atât de aproape de a o înlate din catastifele regale! Atât de aproape de a o în --funda, de a dobândi în sfârşit asupra ei izbânda lafunda, de a dobândi în sfârşit asupra ei izbânda la

care lucra de douăzeci de ani va fi oare silit Robertcare lucra de douăzeci de ani va fi oare silit Robert



care lucra de douăzeci de ani, va fi oare silit Robertcare lucra de douăzeci de ani, va fi oare silit Robert d'Artois să renunţe... Şi pentru ce? Pentru o cheie răd'Artois să renunţe... Şi pentru ce? Pentru o cheie ră --tăcită de ibovnica unui episcop? Nu e oare drept catăcită de ibovnica unui episcop? Nu e oare drept ca împotriva ticăloşilor să te foloseşti de aceleaşi ticăîmpotriva ticăloşilor să te foloseşti de aceleaşi tică--loşii? Trebuie oare să te arăţi prea grijuliu în alegerealoşii? Trebuie oare să te arăţi prea grijuliu în alegerea mijloacelor, când e vorba să faci ca dreptatea să iasămijloacelor, când e vorba să faci ca dreptatea să iasă biruitoare?biruitoare?

Gândindu-te bine la aceasta, dacă Mahaut aveaGândindu-te bine la aceasta, dacă Mahaut avea

acum în mâna ei actele regăsite în lada de fier spartăacum în mâna ei actele regăsite în lada de fier spartă din castelul Hirson - şi presupunând că nu le-a nimicitdin castelul Hirson - şi presupunând că nu le-a nimicit de îndată cum era de aşteptat - ea nu putea să le deade îndată cum era de aşteptat - ea nu putea să le dea vreodată în vileag sau să pomenească de existenţa lor, vreodată în vileag sau să pomenească de existenţa lor, fiindcă aceste acte făceau dovada vinovăţiei sale. Arfiindcă aceste acte făceau dovada vinovăţiei sale. Ar cădea într-adevăr în laţ, Mahaut, dacă cineva i-arcădea într-adevăr în laţ, Mahaut, dacă cineva i-ar arunca în faţă nişte scrisori aidoma actelor dispărute!arunca în faţă nişte scrisori aidoma actelor dispărute! Ah, de-ar avea înaintea lui o zi întreagă ca să poată Ah, de-ar avea înaintea lui o zi întreagă ca să poată chibzui, şi să afle mai multe... Trebuia ca până într-unchibzui, şi să afle mai multe... Trebuia ca până într-un

ceas să ia o hotărâre, şi s-o ia el singur.ceas să ia o hotărâre, şi s-o ia el singur.- Mai vorbim noi, spuse Robert. Dar să-ţi ţii gura,- Mai vorbim noi, spuse Robert. Dar să-ţi ţii gura, femeie.femeie.

Să te apuci de acte false, oricum, era lucru primejSă te apuci de acte false, oricum, era lucru primej--dios...dios...

Îşi luă coroana monumentală şi şi-o puse pe cap,Îşi luă coroana monumentală şi şi-o puse pe cap, mai aruncă o privire oglinzilor care îi retrimiserămai aruncă o privire oglinzilor care îi retrimiseră chipul său rupt în treizeci de bucăţi. Apoi porni sprechipul său rupt în treizeci de bucăţi. Apoi porni spre catedrală.catedrală.

ÎNCHINARE ŞI JURĂMINTEÎNCHINARE ŞI JURĂMINTE MINCINOASEMINCINOASE

"Fiul de rege nu poate îngenunchea în faţa fiului de"Fiul de rege nu poate îngenunchea în faţa fiului de conte!"conte!"

Era un suveran de şaisprezece ani cel care găsiseEra un suveran de şaisprezece ani cel care găsise formula asta şi o impusese sfetnicilor săi, pentru ca eiformula asta şi o impusese sfetnicilor săi, pentru ca ei

înşişi s-o impună praviliştilor Franţei.înşişi s-o impună praviliştilor Franţei.- Ascultă, monseniore Orleton, spusese tânărul- Ascultă, monseniore Orleton, spusese tânărul Eduard al III-lea sosind la Amiens; anul trecut veniEduard al III-lea sosind la Amiens; anul trecut veni--seşi aici ca să susţii că aveam mai multe drepturi laseşi aici ca să susţii că aveam mai multe drepturi la tronul Franţei decât vărul meu Valois, şi acum te-aitronul Franţei decât vărul meu Valois, şi acum te-ai învoi ca eu să mă arunc la pământ înaintea lui?învoi ca eu să mă arunc la pământ înaintea lui?

Poate pentru că suferise în copilărie văzând tulbuPoate pentru că suferise în copilărie văzând tulbu--rările datorate nehotărârii şi slăbiciunii tatălui său,rările datorate nehotărârii şi slăbiciunii tatălui său, Eduard al III-lea vroia acum, când putea face cum îlEduard al III-lea vroia acum, când putea face cum îl

tăia capul, ca rânduielile să se întoarcă la principiităia capul, ca rânduielile să se întoarcă la principii

clare şi sănătoase. Şi în cele şase zile petrecute laclare şi sănătoase. Şi în cele şase zile petrecute la Amiens făcuse ca totul să fie pus iar în discuţie. Amiens făcuse ca totul să fie pus iar în discuţie.

- Dar lordul Mortimer ţine mult la pacea cu Franţa,- Dar lordul Mortimer ţine mult la pacea cu Franţa, zicea John Maltravers.zicea John Maltravers.

- Domnule seneşal, îi tăie vorba Eduard, te afli aici- Domnule seneşal, îi tăie vorba Eduard, te afli aici ca să mă păzeşti, aşa cred, iar nu ca să-mi porunceşti.ca să mă păzeşti, aşa cred, iar nu ca să-mi porunceşti.

Simţea o pornire de ură abia ascunsă împotriva baSimţea o pornire de ură abia ascunsă împotriva ba--ronului cu faţa prelungă care fusese temnicerul şi,ronului cu faţa prelungă care fusese temnicerul şi, fără îndoială, ucigaşul lui Eduard al II-lea. Faptul căfără îndoială, ucigaşul lui Eduard al II-lea. Faptul că trebuia să îndure supravegherea, ba chiar, pentru atrebuia să îndure supravegherea, ba chiar, pentru a spune lucrurilor pe nume, pânda iscoditoare a luispune lucrurilor pe nume, pânda iscoditoare a lui Maltravers, îl necăjea grozav pe tânărul suveran,Maltravers, îl necăjea grozav pe tânărul suveran, care-şi urma vorba începută:care-şi urma vorba începută:

- Lordul Mortimer este marele nostru prieten, dar- Lordul Mortimer este marele nostru prieten, dar el nu e regele, şi nu dânsul e cel care va face închiel nu e regele, şi nu dânsul e cel care va face închi--narea. Iar contele de Lancastre, care se află în capulnarea. Iar contele de Lancastre, care se află în capul Consiliului de regenţă, şi prin aceasta e singurul careConsiliului de regenţă, şi prin aceasta e singurul care

poate lua o hotărâre în numele meu nu m-a înştiinţatpoate lua o hotărâre în numele meu nu m-a înştiinţat cu aceste târguieli Lucrul cel mai de seamă nu eracu aceste târguieli Lucrul cel mai de seamă nu era



poate lua o hotărâre în numele meu, nu m-a înştiinţat,poate lua o hotărâre în numele meu, nu m a înştiinţat, înaintea plecării mele, că trebuie să fac orice fel deînaintea plecării mele, că trebuie să fac orice fel de închinare, fără deosebire. Nu voi face o închinare deînchinare, fără deosebire. Nu voi face o închinare de supunere oarbă.supunere oarbă.

Episcopul de Lincoln, Henric de Burghersh, canEpiscopul de Lincoln, Henric de Burghersh, can--celar al Angliei, el însuşi din tabăra lui Mortimer, darcelar al Angliei, el însuşi din tabăra lui Mortimer, dar mai puţin legat de acesta ca Maltravers şi cu minteamai puţin legat de acesta ca Maltravers şi cu mintea mai ageră, nu putea, în ciuda încurcăturii pricinuite,mai ageră, nu putea, în ciuda încurcăturii pricinuite,

să nu aprobe această grijă a tânărului rege de a-şisă nu aprobe această grijă a tânărului rege de a-şi apăra demnitatea, şi totodată interesele ţării sale.apăra demnitatea, şi totodată interesele ţării sale.Căci închinarea oarbă nu numai că-l silea pe vasalCăci închinarea oarbă nu numai că-l silea pe vasal

să se înfăţişeze fără arme, nici coroană, dar mai aveasă se înfăţişeze fără arme, nici coroană, dar mai avea drept urmare, prin jurământul rostit în genunchi, cădrept urmare, prin jurământul rostit în genunchi, că vasalul devenea slujitorul preaplecat al suzeranului vasalul devenea slujitorul preaplecat al suzeranului său, aceasta fiind întâia sa datorie.său, aceasta fiind întâia sa datorie.

- Auziţi, întâia sa datorie, stăruia Eduard. Atunci,- Auziţi, întâia sa datorie, stăruia Eduard. Atunci, lorzii mei, dacă s-ar întâmpla ca în vreme ce noilorzii mei, dacă s-ar întâmpla ca în vreme ce noi

purtăm război în Scoţia, regele Franţei să mă chemepurtăm război în Scoţia, regele Franţei să mă cheme pentru războiul său, în Flandra, în Lombardia sau aipentru războiul său, în Flandra, în Lombardia sau ai --urea, va trebui să las totul pentru a merge să măurea, va trebui să las totul pentru a merge să mă alătur oştilor lui, altminteri ar avea dreptul să-mi iaalătur oştilor lui, altminteri ar avea dreptul să-mi ia ducatul. Aceasta nu se poate.ducatul. Aceasta nu se poate.

Unul dintre baronii escortei, lordul Montaigu, fuUnul dintre baronii escortei, lordul Montaigu, fu apucat de o mare admiraţie pentru un domnitor careapucat de o mare admiraţie pentru un domnitor care arăta o înţelepciune aşa de timpurie şi o dârzenie nuarăta o înţelepciune aşa de timpurie şi o dârzenie nu mai puţin timpurie. Montaigu avea douăzeci şi opt demai puţin timpurie. Montaigu avea douăzeci şi opt de

ani.ani.- Cred că vom avea un rege vrednic, spuse ei. Sunt- Cred că vom avea un rege vrednic, spuse ei. Sunt încântat că-l slujesc.încântat că-l slujesc.

De aici încolo lumea îl văzu mereu în preajma luiDe aici încolo lumea îl văzu mereu în preajma lui Eduard al III-lea, dându-i sfat şi ajutor.Eduard al III-lea, dându-i sfat şi ajutor.

Şi în cele din urmă se făcu după voia regelui deŞi în cele din urmă se făcu după voia regelui de şaisprezece ani. Sfetnicii lui Filip de Valois vroiau şişaisprezece ani. Sfetnicii lui Filip de Valois vroiau şi dânşii pacea, şi mai presus de orice să se isprăveascădânşii pacea, şi mai presus de orice să se isprăvească

cu aceste târguieli. Lucrul cel mai de seamă nu eracu aceste târguieli. Lucrul cel mai de seamă nu era oare că regele Angliei venise? Doar nu se adunase reoare că regele Angliei venise? Doar nu se adunase re--gatul şi o jumătate a Europei pentru ca întâlnirea săgatul şi o jumătate a Europei pentru ca întâlnirea să se încheie fără nici o urmare.se încheie fără nici o urmare.

- Fie. Să facă închinarea obişnuită, îi spusese Filip- Fie. Să facă închinarea obişnuită, îi spusese Filip al VI-lea cancelarului său, ca şi cum n-ar fi fost vorbaal VI-lea cancelarului său, ca şi cum n-ar fi fost vorba decât de-a hotărî o figură de dans sau o intrare ladecât de-a hotărî o figură de dans sau o intrare la turnir. Îi dau dreptate; în locul lui aş face fără îndoialăturnir. Îi dau dreptate; în locul lui aş face fără îndoială

la fel.la fel.Iată de ce, în catedrala plină de seniori până-n unIată de ce, în catedrala plină de seniori până-n un--gherul cel mai din fund al capelelor mărginaşe,gherul cel mai din fund al capelelor mărginaşe, Eduard al III-lea păşea acum cu sabia la şold, înEduard al III-lea păşea acum cu sabia la şold, în mantia brodată cu lei, căzându-i din umeri în faldurimantia brodată cu lei, căzându-i din umeri în falduri lungi şi cu genele blonde lăsate în jos sub coroană.lungi şi cu genele blonde lăsate în jos sub coroană. Emoţia sporea paloarea obişnuită a feţei. TinereţeaEmoţia sporea paloarea obişnuită a feţei. Tinereţea lui de neînchipuit era mai izbitoare sub aceste polui de neînchipuit era mai izbitoare sub aceste po--doabe grele. Veni o clipă când toate femeile ce sedoabe grele. Veni o clipă când toate femeile ce se

aflau acolo, cu inima strânsă de duioşie, se simţiră înaflau acolo, cu inima strânsă de duioşie, se simţiră în--drăgostite de dânsul.drăgostite de dânsul.Doi episcopi şi zece baroni îl urmau.Doi episcopi şi zece baroni îl urmau.Regele Franţei, în mantie presărată cu crini, eraRegele Franţei, în mantie presărată cu crini, era

aşezat în strană, ceva mai sus decât ceilalţi regi, reaşezat în strană, ceva mai sus decât ceilalţi regi, re--gine şi prinţi suverani care-l înconjurau, alcătuindgine şi prinţi suverani care-l înconjurau, alcătuind parcă o piramidă de coroane. Se ridică, măreţ şi bineparcă o piramidă de coroane. Se ridică, măreţ şi bine-- voitor, ca să-l întâmpine pe vasalul său care se opri la voitor, ca să-l întâmpine pe vasalul său care se opri la trei paşi de dânsul. O lungă rază de soare, străbătândtrei paşi de dânsul. O lungă rază de soare, străbătând

vitraliile, îi atingea ca o spadă cerească. vitraliile, îi atingea ca o spadă cerească.Dumnealui Miles de Noyers, şambelan, judecător laDumnealui Miles de Noyers, şambelan, judecător la Înalta Curte şi la Curtea de Conturi se desprinseÎnalta Curte şi la Curtea de Conturi se desprinse dintre pairii şi marii dregători şi se aşeză între cei doidintre pairii şi marii dregători şi se aşeză între cei doi suverani. Era un bărbat de vreo şaizeci de ani, cu însuverani. Era un bărbat de vreo şaizeci de ani, cu în--făţişare serioasă şi pe care nici slujba, nici vestminfăţişare serioasă şi pe care nici slujba, nici vestmin--tele sale de zile mari nu păreau să-l impresioneze.tele sale de zile mari nu păreau să-l impresioneze.

Cu glas tare şi bine cumpănit spuse:Cu glas tare şi bine cumpănit spuse:

- Măria ta Eduard regele stăpânul nostru şi puter- Măria ta Eduard regele stăpânul nostru şi puter -- Aceste declaraţii ca îndeobşte cele înscrise în toateAceste declaraţii ca îndeobşte cele înscrise în toate



Măria ta Eduard, regele, stăpânul nostru şi puter Măria ta Eduard, regele, stăpânul nostru şi puternicul senior nu înţelege să te primească aici pentrunicul senior nu înţelege să te primească aici pentru toate moşiile câte le stăpâneşte şi e dator a le stăpânitoate moşiile câte le stăpâneşte şi e dator a le stăpâni în Gasconia şi în Agenais, precum le stăpânea şi datorîn Gasconia şi în Agenais, precum le stăpânea şi dator era să le stăpânească regele Carol al IV-lea, şi careera să le stăpânească regele Carol al IV-lea, şi care moşii nu sunt de fel cuprinse în închinare.moşii nu sunt de fel cuprinse în închinare.

Atunci, Henric de Burghersh, cancelarul lui Atunci, Henric de Burghersh, cancelarul lui Eduard, se apropie spre a fi faţă-n faţă cu Miles deEduard, se apropie spre a fi faţă-n faţă cu Miles de

Noyers, şi rosti:Noyers, şi rosti:- Măria ta Filip, stăpânul şi seniorul nostru regele- Măria ta Filip, stăpânul şi seniorul nostru regele Angliei, sau oricine altul pentru el sau prin el, nu înţe Angliei, sau oricine altul pentru el sau prin el, nu înţe--lege să renunţe la nici un drept ce i se cuvine în dulege să renunţe la nici un drept ce i se cuvine în du--catul Guyennei şi pământurile megieşe, şi înţelege căcatul Guyennei şi pământurile megieşe, şi înţelege că nici un drept nou nu este dobândit de regele Franţeinici un drept nou nu este dobândit de regele Franţei prin această închinare.prin această închinare.

Acestea erau formulele de compromis, cu înţelesuri Acestea erau formulele de compromis, cu înţelesuri câte pofteşti, la care ajunseseră după multe tocmeli şicâte pofteşti, la care ajunseseră după multe tocmeli şi

asupra cărora căzură la învoială; nelămurind nimica,asupra cărora căzură la învoială; nelămurind nimica, ele nu statorniceau nimic. Fiecare cuvânt avea un suele nu statorniceau nimic. Fiecare cuvânt avea un su --bînţeles.bînţeles.

Dinspre partea franceză, vroiau să spună că păDinspre partea franceză, vroiau să spună că pă--mânturile de margine, luate sub domnia trecută, cândmânturile de margine, luate sub domnia trecută, când cu războiul dus de Charles de Valois, vor rămâne necu războiul dus de Charles de Valois, vor rămâne ne--mijlocit unite la coroana Franţei. Nu era decât recumijlocit unite la coroana Franţei. Nu era decât recu--noaşterea unei stări de fapt.noaşterea unei stări de fapt.

Pentru Anglia, cuvintele "oricare altul pentru el sauPentru Anglia, cuvintele "oricare altul pentru el sau

prin el" erau o aluzie la vârsta minoră a regelui şi laprin el" erau o aluzie la vârsta minoră a regelui şi la existenţa Consiliului de regenţă; dar vorba "prin el"existenţa Consiliului de regenţă; dar vorba "prin el" putea deasemeni, în viitor, să privească atribuţiile seputea deasemeni, în viitor, să privească atribuţiile se--neşalului în Guyenne, sau ale oricărui locţiitor al reneşalului în Guyenne, sau ale oricărui locţiitor al re --gelui. Cât despre cuvintele "nici un drept nou" ele păgelui. Cât despre cuvintele "nici un drept nou" ele pă--reau să fie o întărire a drepturilor dobândite până înreau să fie o întărire a drepturilor dobândite până în ziua aceea, adică şi cele cuprinse în tratatul din 1327.ziua aceea, adică şi cele cuprinse în tratatul din 1327. Dar lucrul nu era spus pe şleau.Dar lucrul nu era spus pe şleau.

Aceste declaraţii, ca îndeobşte cele înscrise în toate Aceste declaraţii, ca îndeobşte cele înscrise în toate tratatele de pace sau de alianţă de la începutul veacutratatele de pace sau de alianţă de la începutul veacu--rilor şi între toate naţiile, depindeau în întregime înrilor şi între toate naţiile, depindeau în întregime în ceea ce priveşte aplicarea lor de buna sau reauaceea ce priveşte aplicarea lor de buna sau reaua voinţă a guvernelor. Până una-alta, prezenţa celor doi voinţă a guvernelor. Până una-alta, prezenţa celor doi prinţi faţă-n faţă arăta dorinţa amândurora de a trăiprinţi faţă-n faţă arăta dorinţa amândurora de a trăi în pace.în pace.

Cancelarul Burghersh desfăcu un sul de pergamentCancelarul Burghersh desfăcu un sul de pergament

de care atârna pecetea Angliei şi citi în numele vasade care atârna pecetea Angliei şi citi în numele vasa --lului:lului:

Măria ta, începând de astăzi îţi sunt slujitor în du Măria ta, începând de astăzi îţi sunt slujitor în du--catul Guyennei şi în pământurile megieşe, şi spuncatul Guyennei şi în pământurile megieşe, şi spun tare să audă toţi că ţinuturiletare să audă toţi că ţinuturile acestea le am de laacestea le am de la măria ta ca duce de Guyenne şi pair al Franţei, dupămăria ta ca duce de Guyenne şi pair al Franţei, după cum a fost orânduit în scrisorile de pace făcute întrecum a fost orânduit în scrisorile de pace făcute între înaintaşii tăi şi ai mei şi după cum eu şi străbunii mei,înaintaşii tăi şi ai mei şi după cum eu şi străbunii mei,

regi ai Angliei şi duci ai Guyennei, am făcut pentruregi ai Angliei şi duci ai Guyennei, am făcut pentru acelaşi ducat către înaintaşii măriei tale, regi ai Fraacelaşi ducat către înaintaşii măriei tale, regi ai Fra --nţei.nţei.

Şi episcopul întinse lui Miles de Noyers hrisovul peŞi episcopul întinse lui Miles de Noyers hrisovul pe care-l citise, şi al cărui cuprins era mult prescurtatcare-l citise, şi al cărui cuprins era mult prescurtat faţă de o închinare oarbă.faţă de o închinare oarbă.

Miles de Noyers rosti atunci drept răspuns:Miles de Noyers rosti atunci drept răspuns:- Măria ta, începând de astăzi eşti slujitor regelui- Măria ta, începând de astăzi eşti slujitor regelui

Franţei, stăpânul meu, pentru ducatul Guyennei şi păFranţei, stăpânul meu, pentru ducatul Guyennei şi pă--mânturile megieşe pe care recunoşti că le ai de lamânturile megieşe pe care recunoşti că le ai de la dânsul, ca duce de Guyenne şi pair al Franţei, dupădânsul, ca duce de Guyenne şi pair al Franţei, după scrisorile de pace făcute între înaintaşii săi, regi aiscrisorile de pace făcute între înaintaşii săi, regi ai Franţei, şi ai tăi şi după cum măria ta şi străbunii măFranţei, şi ai tăi şi după cum măria ta şi străbunii mă --riei tale, regi ai Angliei şi duci ai Guyennei aţi făcutriei tale, regi ai Angliei şi duci ai Guyennei aţi făcut pentru acelaşi ducat faţă de înaintaşii măriei sale repentru acelaşi ducat faţă de înaintaşii măriei sale re--gelui Franţei.gelui Franţei.

Toate acestea ar putea aduce multă apă la moaraToate acestea ar putea aduce multă apă la moara el ceva mai jos de acela al regelui Franţei Nu le maiel ceva mai jos de acela al regelui Franţei Nu le mai



Toate acestea ar putea aduce multă apă la moaraToate acestea ar putea aduce multă apă la moara legiştilor cârciocari în ziua când cei doi domnitori vorlegiştilor cârciocari în ziua când cei doi domnitori vor înceta de a mai fi de acord.înceta de a mai fi de acord.

Eduard al III-lea spuse atunci:Eduard al III-lea spuse atunci:- Aşa este.- Aşa este.Miles de Noyers întări cu aceste cuvinte:Miles de Noyers întări cu aceste cuvinte:- Regele, stăpânul nostru, te primeşte măria ta, cu- Regele, stăpânul nostru, te primeşte măria ta, cu

făgăduielile şi condiţiile mai sus rostite.făgăduielile şi condiţiile mai sus rostite.

Eduard făcu cei trei paşi care-l despărţeau de suzeEduard făcu cei trei paşi care-l despărţeau de suze--ranul său, îşi scoase mănuşile, le dădu lordului Monranul său, îşi scoase mănuşile, le dădu lordului Mon --taigu, şi, întinzându-şi mâinile fine şi albe, le puse întaigu, şi, întinzându-şi mâinile fine şi albe, le puse în palmele late ale regelui Franţei. După care, cei doipalmele late ale regelui Franţei. După care, cei doi regi se sărutară pe gură. Toţi îşi dădură seama atunciregi se sărutară pe gură. Toţi îşi dădură seama atunci că Filip al VI-lea nu trebuia să se aplece prea mult cacă Filip al VI-lea nu trebuia să se aplece prea mult ca să ajungă la obrazul tânărului său văr. Se deosebeausă ajungă la obrazul tânărului său văr. Se deosebeau între dânşii mai cu seamă prin aceea că regele Fraîntre dânşii mai cu seamă prin aceea că regele Fra--nţei era spătos şi trupeş. Eduard, care avea să mainţei era spătos şi trupeş. Eduard, care avea să mai

crească, va fi negreşit tot aşa de înalt.crească, va fi negreşit tot aşa de înalt.Clopotele se porniră iar să bată în turla cea maiClopotele se porniră iar să bată în turla cea mai înaltă a catedralei. Şi fiecare se simţi bucuros. Pairi şiînaltă a catedralei. Şi fiecare se simţi bucuros. Pairi şi înalţi dregători îşi făceau între dânşii semn din capînalţi dregători îşi făceau între dânşii semn din cap spre a-şi arăta mulţumirea. Regele Ioan al Boemiei,spre a-şi arăta mulţumirea. Regele Ioan al Boemiei, cu frumoasa-i barbă castanie care-i acoperea pieptul,cu frumoasa-i barbă castanie care-i acoperea pieptul, avea o ţinută de nobilă îngândurare. Contele Guilavea o ţinută de nobilă îngândurare. Contele Guil --laume cel Bun şi frate-său Jean de Hainaut schimbaulaume cel Bun şi frate-său Jean de Hainaut schimbau zâmbete cu seniorii englezi. Într-adevăr, o treabăzâmbete cu seniorii englezi. Într-adevăr, o treabă

bună se săvârşise.bună se săvârşise.La ce bun să se certe, să se întărite, să se ameLa ce bun să se certe, să se întărite, să se ame--ninţe, să umble pe la judecăţi, să-şi apuce unii altoraninţe, să umble pe la judecăţi, să-şi apuce unii altora moşiile, să împresoare oraşele, să se bată crâncen, sămoşiile, să împresoare oraşele, să se bată crâncen, să cheltuiască aur, oboseala şi sângele cavalerilor, când,cheltuiască aur, oboseala şi sângele cavalerilor, când, cu un pic de bunăvoinţă, fiecare lăsând să mai treacăcu un pic de bunăvoinţă, fiecare lăsând să mai treacă de la dânsul, se puteau aşa de bine înţelege?de la dânsul, se puteau aşa de bine înţelege?

Regele Angliei luase loc pe tronul pregătit pentruRegele Angliei luase loc pe tronul pregătit pentru

el, ceva mai jos de acela al regelui Franţei. Nu le maiel, ceva mai jos de acela al regelui Franţei. Nu le mai rămânea decât să asculte liturghia.rămânea decât să asculte liturghia.

Filip al VI-lea părea totuşi să mai aştepte ceva şi,Filip al VI-lea părea totuşi să mai aştepte ceva şi, întorcându-şi capul spre pairii săi, căuta din ochi peîntorcându-şi capul spre pairii săi, căuta din ochi pe Robert d'Artois a cărui coroană întrecea cu mult peRobert d'Artois a cărui coroană întrecea cu mult pe toate celelalte. Robert îşi ţinea ochii închişi pe jumătoate celelalte. Robert îşi ţinea ochii închişi pe jumă--tate. Îşi ştergea cu mănuşa sa roşie sudoarea ce-i îmtate. Îşi ştergea cu mănuşa sa roşie sudoarea ce-i îm --brobonise tâmplele, deşi se simţea în catedrală o răbrobonise tâmplele, deşi se simţea în catedrală o ră--

coare plăcută. Dar inima îi bătea repede în clipa asta.coare plăcută. Dar inima îi bătea repede în clipa asta. Şi fiindcă nu băgase de seamă că mănuşa lui îşi pierŞi fiindcă nu băgase de seamă că mănuşa lui îşi pier --duse vopseaua; avea acum parcă o dâră de sânge peduse vopseaua; avea acum parcă o dâră de sânge pe obraz.obraz.

Deodată se ridică din jilţ. Hotărârea sa era luată.Deodată se ridică din jilţ. Hotărârea sa era luată.- Măria ta, izbucni, oprindu-se în faţa tronului lui- Măria ta, izbucni, oprindu-se în faţa tronului lui

Filip, deoarece vasalii tăi sunt adunaţi aici...Filip, deoarece vasalii tăi sunt adunaţi aici...Cu câteva clipe mai înainte, Miles de Noyers şiCu câteva clipe mai înainte, Miles de Noyers şi

episcopul Burghersh vorbiseră cu glas tare şi răspicatepiscopul Burghersh vorbiseră cu glas tare şi răspicat

de se auzise în toată clădirea. Acum însă, când Robertde se auzise în toată clădirea. Acum însă, când Robert deschise gura, li se păru ascultătorilor că înaintea luideschise gura, li se păru ascultătorilor că înaintea lui ciripiseră nişte păsărele.ciripiseră nişte păsărele.

-... şi deoarece trebuie să faceţi dreptate tuturor,-... şi deoarece trebuie să faceţi dreptate tuturor, urmă el, dreptate vin să vă cer.urmă el, dreptate vin să vă cer.

- Monseniore de Beaumont, iubite vere, cine anume- Monseniore de Beaumont, iubite vere, cine anume te-a păgubit? întrebă Filip al VI-lea pe un ton grav.te-a păgubit? întrebă Filip al VI-lea pe un ton grav.

- Am fost păgubit, măria ta, de către vasala măriei- Am fost păgubit, măria ta, de către vasala măriei tale, doamna Mahaut de Bourgogne care ţine pe netale, doamna Mahaut de Bourgogne care ţine pe ne--

drept, prin vicleşug şi înşelăciune, titlurile şi moşiiledrept, prin vicleşug şi înşelăciune, titlurile şi moşiile comitatului Artois ce mi se cuvin ca dreaptă moştecomitatului Artois ce mi se cuvin ca dreaptă moşte--nire a străbunilor mei.nire a străbunilor mei.

Se auzi atunci un glas aproape tot aşa de puternicSe auzi atunci un glas aproape tot aşa de puternic strigând:strigând:

- Hai, dă-i drumul! Mă aşteptam la una ca asta!- Hai, dă-i drumul! Mă aşteptam la una ca asta!Era Mahaut d'Artois care vorbise.Era Mahaut d'Artois care vorbise.Se stârnise printre cei de faţă parcă un foşnet, arăSe stârnise printre cei de faţă parcă un foşnet, ară--

tând mirare, dar nimeni nu era uluit de cele auzite.tând mirare, dar nimeni nu era uluit de cele auzite. - O tăgăduiesc! urlă Mahaut.- O tăgăduiesc! urlă Mahaut.



tând mirare, dar nimeni nu era uluit de cele auzite.tând mirare, dar nimeni nu era uluit de cele auzite. Robert făcea întocmai ceea ce făcuse şi contele deRobert făcea întocmai ceea ce făcuse şi contele de Flandra în ziua încoronării. Se părea că se statorniFlandra în ziua încoronării. Se părea că se statorni--cise acum obiceiul ca un pair, dacă se socotea păgubitcise acum obiceiul ca un pair, dacă se socotea păgubit de drepturile sale, să-şi spună păsul în aceste cerede drepturile sale, să-şi spună păsul în aceste cere--monii solemne, bineînţeles, după ce căpăta învoireamonii solemne, bineînţeles, după ce căpăta învoirea regelui.regelui.

Ducele Eudes de Bourgogne o întreba din ochi peDucele Eudes de Bourgogne o întreba din ochi pe

soră-sa, regina Franţei, care-i răspundea în acelaşisoră-sa, regina Franţei, care-i răspundea în acelaşi fel, şi cu un gest al mâinilor deschise, spre a-l face săfel, şi cu un gest al mâinilor deschise, spre a-l face să priceapă că dânsa era mai nedumerită ca oricine şi căpriceapă că dânsa era mai nedumerită ca oricine şi că habar nu avea de nimic.habar nu avea de nimic.

- Dragă vere, spuse Filip, poţi aduce acte şi măr- Dragă vere, spuse Filip, poţi aduce acte şi măr--turii pentru a-ţi dovedi drepturile?turii pentru a-ţi dovedi drepturile?

- Pot, rosti hotărât Robert.- Pot, rosti hotărât Robert.- Nu poate s-o facă, minte! strigă Mahaut pără- Nu poate s-o facă, minte! strigă Mahaut pără--

sindu-şi locul şi venind lângă nepotu-său în faţa resindu-şi locul şi venind lângă nepotu-său în faţa re--

gelui.gelui.Cât de bine se asemănau, Robert şi Mahaut, subCât de bine se asemănau, Robert şi Mahaut, sub coroanele şi mantiile lor la fel, însufleţiţi de aceeaşicoroanele şi mantiile lor la fel, însufleţiţi de aceeaşi furie, şi cu cefele de taur umflate de sânge! Mahautfurie, şi cu cefele de taur umflate de sânge! Mahaut purta şi dânsa la şoldul ei de namilă războinică papurta şi dânsa la şoldul ei de namilă războinică pa --loşul mare de pair al Franţei, cu mâner de aur. Să filoşul mare de pair al Franţei, cu mâner de aur. Să fi fost mamă şi fiu, tot n-ar fi arătat mai neîndoielnic înfost mamă şi fiu, tot n-ar fi arătat mai neîndoielnic în--rudirea lor.rudirea lor.

- Mătuşă, vorbi Robert, aşadar tăgăduieşti că tra- Mătuşă, vorbi Robert, aşadar tăgăduieşti că tra--

tatul de căsătorie al nobilului conte Filip d'Artois,tatul de căsătorie al nobilului conte Filip d'Artois, tatăl meu, mă făcea pe mine, întâiul său născut,tatăl meu, mă făcea pe mine, întâiul său născut, moştenitor al ţinutului Artois, şi că te-ai folosit de îmmoştenitor al ţinutului Artois, şi că te-ai folosit de îm--prejurarea că eram copil când tatăl meu muri, ca săprejurarea că eram copil când tatăl meu muri, ca să mă despoi de această moştenire?mă despoi de această moştenire?

- Tăgăduiesc tot ce spui, nepot mişel care vrei să- Tăgăduiesc tot ce spui, nepot mişel care vrei să mă faci de ocară.mă faci de ocară.

- Tăgăduieşti că a existat un tratat de căsătorie?- Tăgăduieşti că a existat un tratat de căsătorie?

O tăgăduiesc! urlă Mahaut. O tăgăduiesc! urlă Mahaut. Atunci, un uriaş murmur de reprobare străbătu Atunci, un uriaş murmur de reprobare străbătu

adunarea, ba chiar se auzi limpede glasul bătrânuluiadunarea, ba chiar se auzi limpede glasul bătrânului conte de Bouville scoţând un "Oho"! indignat. Fără caconte de Bouville scoţând un "Oho"! indignat. Fără ca fiecare să fi avut aceleaşi motive ca Bouville, epitropfiecare să fi avut aceleaşi motive ca Bouville, epitrop ce veghease asupra pântecului reginei Clémence lace veghease asupra pântecului reginei Clémence la naşterea lui Jean I Postumul, spre a cunoaşte pânănaşterea lui Jean I Postumul, spre a cunoaşte până unde era în stare să meargă Mahaut cu minciuna şiunde era în stare să meargă Mahaut cu minciuna şi

îndrăzneala în nelegiuire, tuturor li se păru vădit căîndrăzneala în nelegiuire, tuturor li se păru vădit că dânsa tăgăduia adevărul. O căsătorie între un fiu aldânsa tăgăduia adevărul. O căsătorie între un fiu al familiei d'Artois, prinţ de neam regesc, şi o fiică a dufamiliei d'Artois, prinţ de neam regesc, şi o fiică a du--celui de Bretagne, nu se putea face fără un contractcelui de Bretagne, nu se putea face fără un contract întărit de pairii vremii şi de rege. Ducele Jean de Breîntărit de pairii vremii şi de rege. Ducele Jean de Bre --tagne o spunea celor din jurul său. De data asta Matagne o spunea celor din jurul său. De data asta Ma--haut întrecea orice margine. Că ţinea morţiş, aşa cumhaut întrecea orice margine. Că ţinea morţiş, aşa cum făcuse la celelalte două procese, să-şi întemeiezefăcuse la celelalte două procese, să-şi întemeieze drepturile pe vechea datină din Artois, care-i era pridrepturile pe vechea datină din Artois, care-i era pri --

elnică în urma morţii timpurii a fratelui ei, fie! - darelnică în urma morţii timpurii a fratelui ei, fie! - dar nu să tăgăduiască în faţa tuturor că ar fi existat unnu să tăgăduiască în faţa tuturor că ar fi existat un contract de căsătorie. Adeverea prin aceasta toate băcontract de căsătorie. Adeverea prin aceasta toate bă--nuielile, şi mai întâi aceea că făcuse să dispară actelenuielile, şi mai întâi aceea că făcuse să dispară actele doveditoare.doveditoare.

Filip al VI-lea se întoarse spre episcopul de Amiens:Filip al VI-lea se întoarse spre episcopul de Amiens:- Monseniore, fii bun să ne aduci aici Sfintele Evan- Monseniore, fii bun să ne aduci aici Sfintele Evan--

ghelii şi să le înfăţişezi jăluitorului...ghelii şi să le înfăţişezi jăluitorului...Se opri o clipă înainte de a adăuga:Se opri o clipă înainte de a adăuga:

-...şi pârâtei.-...şi pârâtei.Iar când se făcu după cum ceruse, urmă:Iar când se făcu după cum ceruse, urmă:- Sunteţi gata şi unul şi altul, tu vere şi tu ve- Sunteţi gata şi unul şi altul, tu vere şi tu ve--

rişoară, să întăriţi spusele voastre cu jurământ rostitrişoară, să întăriţi spusele voastre cu jurământ rostit pe Sfintele Evanghelii, înaintea mea, suveranulpe Sfintele Evanghelii, înaintea mea, suveranul vostru, şi a regilor rudele noastre, şi a tuturor senio vostru, şi a regilor rudele noastre, şi a tuturor senio--rilor de o seamă cu voi, adunaţi aici?rilor de o seamă cu voi, adunaţi aici?

Era într-adevăr măreţ, Filip, glăsuind astfel, şi fiuEra într-adevăr măreţ, Filip, glăsuind astfel, şi fiu--

-său, tânărul prinţ Jean, în vârstă de zece ani, se zgâia-său, tânărul prinţ Jean, în vârstă de zece ani, se zgâia ele şi nu le-ai avut niciodată în mână?ele şi nu le-ai avut niciodată în mână?



său, tânărul prinţ Jean, în vârstă de zece ani, se zgâiasău, tânărul prinţ Jean, în vârstă de zece ani, se zgâia la el, lăsându-şi puţintel bărbia în piept, cu o admila el, lăsându-şi puţintel bărbia în piept, cu o admi --raţie neţărmurită. Dar regina Franţei, Jeanne cearaţie neţărmurită. Dar regina Franţei, Jeanne cea Şchioapă, îşi strâmbase urât gura în două zbârcituriŞchioapă, îşi strâmbase urât gura în două zbârcituri răutăcioase de fiecare parte, iar degetele îi tremurau.răutăcioase de fiecare parte, iar degetele îi tremurau. Faţa contesei Mahaut, Jeanne, soaţa lui Filip celFaţa contesei Mahaut, Jeanne, soaţa lui Filip cel Lung, slabă şi uscată, se făcuse tot aşa de albă la faţăLung, slabă şi uscată, se făcuse tot aşa de albă la faţă ca rochia ei albă de regină-văduvă. Îngălbenise şi neca rochia ei albă de regină-văduvă. Îngălbenise şi ne--

poata contesei Mahaut, tânăra ducesă de Bourgogne,poata contesei Mahaut, tânăra ducesă de Bourgogne, ca şi ducele Eudes, soţul ei. Ai fi zis că vor să se reca şi ducele Eudes, soţul ei. Ai fi zis că vor să se re --peadă la Mahaut spre a o împiedica să jure. Toate capeadă la Mahaut spre a o împiedica să jure. Toate ca--petele se întindeau într-acolo, într-o mare tăcere.petele se întindeau într-acolo, într-o mare tăcere.

- Sunt gata să jur! izbucniră într-un glas şi Mahaut- Sunt gata să jur! izbucniră într-un glas şi Mahaut şi Robert.şi Robert.

- Scoateţi-vă mănuşile, le spuse episcopul de- Scoateţi-vă mănuşile, le spuse episcopul de Amiens. Amiens.

Mahaut purta mănuşi verzi care de asemenea înceMahaut purta mănuşi verzi care de asemenea înce--

puseră să-şi lepede vopseaua din pricina căldurii, aşapuseră să-şi lepede vopseaua din pricina căldurii, aşa că cele două mâini uriaşe ce se întinseră peste Sfântacă cele două mâini uriaşe ce se întinseră peste Sfânta Scriptură erau una roşie ca sângele şi cealaltă verdeScriptură erau una roşie ca sângele şi cealaltă verde ca fierea.ca fierea.

- Jur, rosti Robert, că ţinutul Artois e al meu şi că- Jur, rosti Robert, că ţinutul Artois e al meu şi că voi înfăţişa scrisori şi mărturii care vor dovedi dreptu voi înfăţişa scrisori şi mărturii care vor dovedi dreptu--rile şi proprietăţile mele.rile şi proprietăţile mele.

- Cum, nepoate dragă, sări cu gura Mahaut, îndrăz- Cum, nepoate dragă, sări cu gura Mahaut, îndrăz --neşti să juri că ai văzut sau ai avut vreodată aseneşti să juri că ai văzut sau ai avut vreodată ase --

menea scrisori?menea scrisori?Ochi verzi în ochi verzi, bărbii pătrate şi pline deOchi verzi în ochi verzi, bărbii pătrate şi pline de grăsime, şi aproape obraz lângă obraz, mătuşa şi negrăsime, şi aproape obraz lângă obraz, mătuşa şi ne--potul se înfruntau. "Târfă, gândi Robert, aşadar tu le-potul se înfruntau. "Târfă, gândi Robert, aşadar tu le-ai furat." Şi acum, în asemenea împrejurări, trebuieai furat." Şi acum, în asemenea împrejurări, trebuie să fii hotărât, răspunse răspicat:să fii hotărât, răspunse răspicat:

- Da, jur. Dar tu, mătuşă dragă, îndrăzneşti să juri- Da, jur. Dar tu, mătuşă dragă, îndrăzneşti să juri că asemenea scrisori nu au existat şi că nu ai ştiut decă asemenea scrisori nu au existat şi că nu ai ştiut de

ele şi nu le ai avut niciodată în mână?ele şi nu le ai avut niciodată în mână?- Aceasta o jur, răspunse ea cu hotărâre tot aşa de- Aceasta o jur, răspunse ea cu hotărâre tot aşa de

nestrămutată ca a lui, şi privindu-l pe Robert cu o urănestrămutată ca a lui, şi privindu-l pe Robert cu o ură tot aşa de crâncenă.tot aşa de crâncenă.

Nici unul nu izbutise cu adevărat să-l înfunde câtNici unul nu izbutise cu adevărat să-l înfunde cât de cât pe celălalt. Cumpăna rămânea nemişcată, fiede cât pe celălalt. Cumpăna rămânea nemişcată, fie--care taler având greutatea jurământului mincinos pecare taler având greutatea jurământului mincinos pe care se siliseră unul pe altul să-l rostească.care se siliseră unul pe altul să-l rostească.

- Chiar de mâine, vor fi numiţi dregători pentru a- Chiar de mâine, vor fi numiţi dregători pentru a duce la capăt cercetările şi a lumina pe judecătoriiduce la capăt cercetările şi a lumina pe judecătorii mei. Cine a minţit va fi pedepsit de Dumnezeu; cine amei. Cine a minţit va fi pedepsit de Dumnezeu; cine a spus adevărul va fi aşezat în dreptul său, încheie Filipspus adevărul va fi aşezat în dreptul său, încheie Filip făcând semn episcopului să ia de acolo Evanghelia.făcând semn episcopului să ia de acolo Evanghelia.

Dumnezeu nu e dator să se amestece nemijlocitDumnezeu nu e dator să se amestece nemijlocit pentru a pedepsi jurământul mincinos, iar Cerul poatepentru a pedepsi jurământul mincinos, iar Cerul poate rămâne mut. Sufletele păcătoase ascund în ele sărămâne mut. Sufletele păcătoase ascund în ele să--mânţa necesară propriei lor nefericiri.mânţa necesară propriei lor nefericiri.



UNELTIRILE DIAVOLULUIUNELTIRILE DIAVOLULUI

MARTORIIMARTORII

Foarte tinerică, şi nu mai mare încă decât degetulFoarte tinerică, şi nu mai mare încă decât degetul gros, o pară atârna de creanga desprinsă de pe palier.gros, o pară atârna de creanga desprinsă de pe palier.

Pe banca de piatră şedeau trei personaje: în mijloc,Pe banca de piatră şedeau trei personaje: în mijloc, bătrânul conte de Bouville, căruia i se lua interogatobătrânul conte de Bouville, căruia i se lua interogato --riul, în dreapta sa cavalerul de Villebresme, împuterriul, în dreapta sa cavalerul de Villebresme, împuter --nicitul regelui, şi de cealaltă parte notarul Pierrenicitul regelui, şi de cealaltă parte notarul Pierre Tesson care aşternea pe hârtie mărturia contelui.Tesson care aşternea pe hârtie mărturia contelui.

Notarul Tesson purta tichia de scrib judecătorescNotarul Tesson purta tichia de scrib judecătoresc pe o uriaşă scăfârlie în chip de turlă de unde cădeaupe o uriaşă scăfârlie în chip de turlă de unde cădeau nişte şuviţe de păr lins; avea nasul ascuţit, bărbianişte şuviţe de păr lins; avea nasul ascuţit, bărbia peste măsură de lungă şi colţoasă, iar profilul îţipeste măsură de lungă şi colţoasă, iar profilul îţi amintea de întâiul pătrar de lună.amintea de întâiul pătrar de lună.

- Monseniore, spuse el cu mare respect, pot acum- Monseniore, spuse el cu mare respect, pot acum să-ţi citesc mărturia?să-ţi citesc mărturia?

- Dă-i drumul, jupâne, dă-i drumul, răspunse Bou- Dă-i drumul, jupâne, dă-i drumul, răspunse Bou-- ville. ville.

Şi-şi îndreptă mâna şovăitoare spre mica parăŞi-şi îndreptă mâna şovăitoare spre mica pară verde pe care o simţi vârtoasă la pipăit. "Grădinarul verde pe care o simţi vârtoasă la pipăit. "Grădinarul ar fi trebuit să aibă grijă de a lega creanga la loc", sear fi trebuit să aibă grijă de a lega creanga la loc", se gândi el.gândi el.

Notarul se aplecă asupra tăbliei de lemn aşezată peNotarul se aplecă asupra tăbliei de lemn aşezată pe genunchi, unde alături de pană şi călimară se aflagenunchi, unde alături de pană şi călimară se afla foaia de pergament, şi începu:foaia de pergament, şi începu:

Azi, în a şaptesprezecea zi a lunii iunie din anul Azi, în a şaptesprezecea zi a lunii iunie din anul 1329, noi Pierre de Villebresme, cavaler...1329, noi Pierre de Villebresme, cavaler...

Regele Filip al VI-lea nu lăsase lucrurile să tărăgăRegele Filip al VI-lea nu lăsase lucrurile să tărăgă--neze. Două zile după tărăboiul de la Amiens şi jurăneze. Două zile după tărăboiul de la Amiens şi jură --mintele rostite în catedrală, numise o comisie pentrumintele rostite în catedrală, numise o comisie pentru a lămuri afacerea, iar la mai puţin de o săptămânăa lămuri afacerea, iar la mai puţin de o săptămână după întoarcerea curţii la Paris, cercetările şi începudupă întoarcerea curţii la Paris, cercetările şi începu--

seră.seră. clădiri peste tot!... Toate neamurile proaspăt îmboclădiri peste tot!... Toate neamurile proaspăt îmbo--



...şi noi, Pierre Tesson, notar al regelui, am venit...şi noi, Pierre Tesson, notar al regelui, am venit să-l ascultăm...să-l ascultăm...

- Jupâne Tesson, întrebă Bouville, dumneata eşti- Jupâne Tesson, întrebă Bouville, dumneata eşti acelaşi Tesson care se afla mai înainte în slujba monacelaşi Tesson care se afla mai înainte în slujba mon--seniorului Robert d'Artois?seniorului Robert d'Artois?

- Acelaşi, monseniore...- Acelaşi, monseniore...- Şi acum iată-te notar al regelui! Foarte bine,- Şi acum iată-te notar al regelui! Foarte bine, foarte bine, te felicit pentru asta...foarte bine, te felicit pentru asta...

Bouville îşi îndreptă niţel spinarea şi-şi încrucişăBouville îşi îndreptă niţel spinarea şi-şi încrucişă mâinile peste burta rotundă. Era îmbrăcat într-unmâinile peste burta rotundă. Era îmbrăcat într-un caftan verde de catifea, prea lung şi demodat, cum secaftan verde de catifea, prea lung şi demodat, cum se purta pe vremea lui Filip cel Frumos, şi pe care-l fopurta pe vremea lui Filip cel Frumos, şi pe care-l fo--losea în grădină.losea în grădină.

Îşi răsucea degetele, de trei ori într-o parte, de treiÎşi răsucea degetele, de trei ori într-o parte, de trei

ori în cealaltă. Ziua va fi frumoasă şi caldă, dar dimiori în cealaltă. Ziua va fi frumoasă şi caldă, dar dimi--neaţa mai păstra ceva din răcoarea nopţii...neaţa mai păstra ceva din răcoarea nopţii...

...am venit să-l ascultăm pe înaltul şi puternicul se...am venit să-l ascultăm pe înaltul şi puternicul se --nior contele Hugues de Bouville, şi ascultându-l în linior contele Hugues de Bouville, şi ascultându-l în li --vada palatului său aflat nu departe de locul numitvada palatului său aflat nu departe de locul numit Pré-aux-Clercs... Pré-aux-Clercs...

- Cât de mult s-au schimbat împrejurările de când- Cât de mult s-au schimbat împrejurările de când

tatăl meu a pus de s-a clădit casa asta, spuse Bouville.tatăl meu a pus de s-a clădit casa asta, spuse Bouville. Pe vremea aceea, de la mănăstirea Saint-GermainPe vremea aceea, de la mănăstirea Saint-Germain--des-Prés până la Saint-André-des-Arts, nu mai eraudes-Prés până la Saint-André-des-Arts, nu mai erau mai mult de trei palate: cel al familiei Nesle, pe marmai mult de trei palate: cel al familiei Nesle, pe mar--ginea râului, cel al seniorilor de Navarra, mai la fund,ginea râului, cel al seniorilor de Navarra, mai la fund, şi cea de a doua reşedinţă a conţilor d'Artois care leşi cea de a doua reşedinţă a conţilor d'Artois care le era şi casă de ţară, căci de jur împrejur nu se vedeauera şi casă de ţară, căci de jur împrejur nu se vedeau încă decât livezi şi ogoare... Şi uitaţi-vă acum ce de-aîncă decât livezi şi ogoare... Şi uitaţi-vă acum ce de-a

p p pp p pgăţite au vrut să se aşeze prin partea asta; drumurilegăţite au vrut să se aşeze prin partea asta; drumurile de pe atunci s-au făcut străzi. Odinioară, pe deasuprade pe atunci s-au făcut străzi. Odinioară, pe deasupra gardului meu nu vedeam decât păşuni, iar astăzi, cugardului meu nu vedeam decât păşuni, iar astăzi, cu puţina lumină ce-o au încă ochii mei, nu mai zărescpuţina lumină ce-o au încă ochii mei, nu mai zăresc decât acoperişuri. Şi ce larmă! Ce larmă se face îndecât acoperişuri. Şi ce larmă! Ce larmă se face în cartierul ăsta! Te-ai crede chiar în inima oraşului.cartierul ăsta! Te-ai crede chiar în inima oraşului. Dacă aş mai avea câţiva ani de trăit, aş vinde aceastăDacă aş mai avea câţiva ani de trăit, aş vinde această

casă şi mi-aş ridica una în altă parte. Dar nici vorbăcasă şi mi-aş ridica una în altă parte. Dar nici vorbă nu poate fi de aşa ceva...nu poate fi de aşa ceva...Şi mâna i se înălţa din nou, şovăitoare, spre micaŞi mâna i se înălţa din nou, şovăitoare, spre mica

pară verde deasupra lui. Să apuce ziua când s-o coacepară verde deasupra lui. Să apuce ziua când s-o coace un fruct, iată ce mai putea să spere, atât mai puteaun fruct, iată ce mai putea să spere, atât mai putea îndrăzni să ceară vieţii, şi era cel mai lung proiect peîndrăzni să ceară vieţii, şi era cel mai lung proiect pe care şi-l îngăduia. Începuse să-şi piardă vederea decare şi-l îngăduia. Începuse să-şi piardă vederea de mai multe luni. Lumea, făpturile, copacii nu-i mai apămai multe luni. Lumea, făpturile, copacii nu-i mai apă--reau decât ca printr-un perete de apă. Ai fost sârguinreau decât ca printr-un perete de apă. Ai fost sârguin--

cios şi important, ai luat parte la mari evenimente; şicios şi important, ai luat parte la mari evenimente; şi isprăveşti în grădina ta, cu mintea mai greoaie şi veisprăveşti în grădina ta, cu mintea mai greoaie şi ve --derea înceţoşată, singur şi aproape uitat, afară de ziderea înceţoşată, singur şi aproape uitat, afară de zi --lele rare când cei mai tineri sunt nevoiţi să recurgă lalele rare când cei mai tineri sunt nevoiţi să recurgă la amintirile tale...amintirile tale...

Meşterul Pierre Tesson şi cavalerul VillebresmeMeşterul Pierre Tesson şi cavalerul Villebresme schimbară între dânşii o privire de lehamite. Ah, nuschimbară între dânşii o privire de lehamite. Ah, nu era un martor comod bătrânul conte de Bouville aera un martor comod bătrânul conte de Bouville a cărui vorbă se rătăcea mereu prin banalităţi vagi; eracărui vorbă se rătăcea mereu prin banalităţi vagi; era

însă un bărbat prea nobil şi prea bătrân ca să-l poţiînsă un bărbat prea nobil şi prea bătrân ca să-l poţi lua repede. Notarul citi mai departe:lua repede. Notarul citi mai departe:

...carele ne-a spus, cu glasul său, cele aici mai jos...carele ne-a spus, cu glasul său, cele aici mai jos scrise şiscrise şi anume: că atunci când era şambelan al stăanume: că atunci când era şambelan al stă --pânului nostru Filip cel Frumos, înainte ca el săpânului nostru Filip cel Frumos, înainte ca el să ajungă rege, avusese cunoştinţă de tratatul de căsăajungă rege, avusese cunoştinţă de tratatul de căsă--torie încheiat între răposatul monsenior Filip d'Artoistorie încheiat între răposatul monsenior Filip d'Artois

şi doamna Blanche de Bretagne, şi că avusese maişi doamna Blanche de Bretagne, şi că avusese mai se vor vedea şi dânşii bătrâni şi singuri, lângă spalise vor vedea şi dânşii bătrâni şi singuri, lângă spali --



ş g , şş g şsus pomenitul tratat în mâinile sale, şi că în acestsus pomenitul tratat în mâinile sale, şi că în acest tratat era scris lămurit că stăpânirea comitetuluitratat era scris lămurit că stăpânirea comitetului d'Artois va trece prin drept de moştenire la sus zisuld'Artois va trece prin drept de moştenire la sus zisul monsenior Filip d'Artois, iar după dânsul, la urmaşiimonsenior Filip d'Artois, iar după dânsul, la urmaşii de parte bărbătească născuţi din acea căsătorie...de parte bărbătească născuţi din acea căsătorie...

Bouville îşi flutură mâna în aer:Bouville îşi flutură mâna în aer:

- Nu am afirmat asta. Am avut tratatul în mână, aşa- Nu am afirmat asta. Am avut tratatul în mână, aşa cum v-am spus-o şi cum a arătat Robert d'Artois încum v-am spus-o şi cum a arătat Robert d'Artois în--suşi când a venit deunăzi să mă vadă, dar într-adevărsuşi când a venit deunăzi să mă vadă, dar într-adevăr nu-mi aduc aminte să-l fi citit.nu-mi aduc aminte să-l fi citit.

- Şi pentru ce, monseniore, ai fi ţinut în mână acest- Şi pentru ce, monseniore, ai fi ţinut în mână acest tratat, dacă nu pentru a-l citi? întrebă cavalerul detratat, dacă nu pentru a-l citi? întrebă cavalerul de Villebresme. Villebresme.

- Pentru a-l duce cancelarului de pe atunci al stăpâ- Pentru a-l duce cancelarului de pe atunci al stăpâ--nului meu, ca să-i pună pecetea, căci tratatul a fostnului meu, ca să-i pună pecetea, căci tratatul a fost

prevăzut, de asta mi-aduc bine aminte, cu sigiliul tuprevăzut, de asta mi-aduc bine aminte, cu sigiliul tu --turor pairilor, printre care era şi stăpânul meu Filipturor pairilor, printre care era şi stăpânul meu Filip cel Frumos ca întâiul prinţ al coroanei.cel Frumos ca întâiul prinţ al coroanei.

- Aceasta e bine s-o ştim, Tesson, spuse Ville- Aceasta e bine s-o ştim, Tesson, spuse Ville--bresme. Toţi pairii şi-au pus pecetea... Dar, monsebresme. Toţi pairii şi-au pus pecetea... Dar, monse--niore, chiar, fără să fi citit actul, nu ştiai că moşteniore, chiar, fără să fi citit actul, nu ştiai că moşte--nirea comitatului d'Artois era lăsată contelui Filip şinirea comitatului d'Artois era lăsată contelui Filip şi urmaşilor săi de parte bărbăteasca?urmaşilor săi de parte bărbăteasca?

- Am auzit vorbindu-se de asta, şi nu pot adeveri- Am auzit vorbindu-se de asta, şi nu pot adeveri

nimic altceva.nimic altceva.Tânărul Villebresme, cu felul său de a-l face săTânărul Villebresme, cu felul său de a-l face să spună mai mult decât vroia, îl cam scotea din sărite.spună mai mult decât vroia, îl cam scotea din sărite. Nici nu se născuse încă flăcăul ăsta, iar tătâne-său nuNici nu se născuse încă flăcăul ăsta, iar tătâne-său nu gândea încă să-l zămislească pe vremea când se pegândea încă să-l zămislească pe vremea când se pe --trecuseră lucrurile despre care întreba! Aşa sunt dretrecuseră lucrurile despre care întreba! Aşa sunt dre--gătorii ăştia mărunţi ai regelui, nu-şi mai încap îngătorii ăştia mărunţi ai regelui, nu-şi mai încap în piele de îndată ce se văd într-o slujbă nouă. Într-o zi,piele de îndată ce se văd într-o slujbă nouă. Într-o zi,

ş ş ş g , g pş ş ş g g perul grădinii lor... Da, Bouville îşi aducea aminte deerul grădinii lor... Da, Bouville îşi aducea aminte de lucrurile acestea înscrise în tratatul de căsătorie al luilucrurile acestea înscrise în tratatul de căsătorie al lui Filip d'Artois. Dar când auzise întâia oară vorbindu-seFilip d'Artois. Dar când auzise întâia oară vorbindu-se de ele? Chiar în ziua cununiei, la 1282, sau când conde ele? Chiar în ziua cununiei, la 1282, sau când con --tele Filip murise de pe urma rănilor cu care se aletele Filip murise de pe urma rănilor cu care se ale --sese în bătălia de la Furnes? Sau poate după ce băsese în bătălia de la Furnes? Sau poate după ce bă --trânul conte Robert al II-lea fusese ucis în bătălia detrânul conte Robert al II-lea fusese ucis în bătălia de

la Courtray, în 1302, căci mai trăise patru ani în urmala Courtray, în 1302, căci mai trăise patru ani în urma morţii fiului său, de unde se iscase procesul întremorţii fiului său, de unde se iscase procesul între fiică-sa Mahaut şi nepotu-său Robert al III-lea, cel defiică-sa Mahaut şi nepotu-său Robert al III-lea, cel de azi.azi.

I se cere lui Bouville să-şi amintească fără greş deI se cere lui Bouville să-şi amintească fără greş de o anumită zi pe care putea s-o caute de-a lungul uneio anumită zi pe care putea s-o caute de-a lungul unei perioade de mai bine de douăzeci de ani. Dar nuperioade de mai bine de douăzeci de ani. Dar nu numai notarul Tesson şi acest cavaler de Villebresmenumai notarul Tesson şi acest cavaler de Villebresme veniseră să-i stoarcă creierii, dar şi monseniorul Ro veniseră să-i stoarcă creierii, dar şi monseniorul Ro--

bert d'Artois însuşi, foarte plicticos şi cu plecăciuni,bert d'Artois însuşi, foarte plicticos şi cu plecăciuni, ce-i drept, vorbind însă tare, umblând neastâmpăratce-i drept, vorbind însă tare, umblând neastâmpărat de colo-colo şi strivind florile din grădină sub cizmelede colo-colo şi strivind florile din grădină sub cizmele lui.lui.

- Atunci să schimbăm astfel, spuse notarul după ce- Atunci să schimbăm astfel, spuse notarul după ce îndreptase pe alocuri ceea ce scrisese mai înainte:îndreptase pe alocuri ceea ce scrisese mai înainte:

...şi că avusese pomenitul tratat în mâinile sale, dar ...şi că avusese pomenitul tratat în mâinile sale, dar nu-l ţinuse decât puţină vreme, şi astfel îşi aduceanu-l ţinuse decât puţină vreme, şi astfel îşi aducea

aminte că fusese pecetluit cu pecetea celor doispreaminte că fusese pecetluit cu pecetea celor doispre-- zece pairi; şi mi-a mai spus contele de Bouville că a zece pairi; şi mi-a mai spus contele de Bouville că a auzit vorbindu-se atunci că în acel tratat era scris lăauzit vorbindu-se atunci că în acel tratat era scris lă --murit cum că moştenirea comitatului d'Artois...murit cum că moştenirea comitatului d'Artois...

Bouville încuviinţă din cap. Ar fi vrut mai degrabăBouville încuviinţă din cap. Ar fi vrut mai degrabă să se scoată acel cuvinţel "atunci", "a auzit vorsă se scoată acel cuvinţel "atunci", "a auzit vor--bindu-se atunci", pe care notarul îl strecurase în frazabindu-se atunci", pe care notarul îl strecurase în fraza

lui. Dar îi era silă să se mai ciorovăiască. Şi, la urmalui. Dar îi era silă să se mai ciorovăiască. Şi, la urma Frumos, stăpânul meu, într-o faptă aşa de mârşavă,Frumos, stăpânul meu, într-o faptă aşa de mârşavă,



Şurmei, are atâta însemnătate un cuvânt?urmei, are atâta însemnătate un cuvânt?

...va trece la urmaşii săi de parte bărbătească năs...va trece la urmaşii săi de parte bărbătească năs --cuţi din acea căsătorie; şi iarăşi mi-a adeverit că tracuţi din acea căsătorie; şi iarăşi mi-a adeverit că tra --tatul fusese trecut în codicele curţii, şi că socoteatatul fusese trecut în codicele curţii, şi că socotea lucru adevărat precum că a fost sfeterisit mai târziulucru adevărat precum că a fost sfeterisit mai târziu prin uneltiri viclene şi din porunca doamnei Mahautprin uneltiri viclene şi din porunca doamnei Mahaut

d'Artois...d'Artois...

- Nici acesta n-am spus-o, îi tăie vorba contele de- Nici acesta n-am spus-o, îi tăie vorba contele de Bouville.Bouville.

- Nu ai spus-o întocmai cu acesta cuvinte, monse- Nu ai spus-o întocmai cu acesta cuvinte, monse--niore, răspunse Villebresme, dar aşa se înţelege dinniore, răspunse Villebresme, dar aşa se înţelege din mărturia domniei tale. Să luăm de la capăt aceea cemărturia domniei tale. Să luăm de la capăt aceea ce ai adeverit: mai întâi că tratatul de căsătorie a existat,ai adeverit: mai întâi că tratatul de căsătorie a existat, în al doilea rând, că domnia ta l-ai văzut, în al treileaîn al doilea rând, că domnia ta l-ai văzut, în al treilea

că a fost trecut în codicele curţii...că a fost trecut în codicele curţii...-...prevăzut cu pecetea pairilor...-...prevăzut cu pecetea pairilor... Villebresme schimbă iar o privire plictisită cu no Villebresme schimbă iar o privire plictisită cu no--

tarul.tarul.-... prevăzut cu pecetea pairilor, repetă el ca să facă-... prevăzut cu pecetea pairilor, repetă el ca să facă

plăcere martorului. Mai adevereşti, monseniore, căplăcere martorului. Mai adevereşti, monseniore, că acest tratat o dădea deoparte astfel că nu poate fiacest tratat o dădea deoparte astfel că nu poate fi adus la procesul pornit de monseniorul Robertadus la procesul pornit de monseniorul Robert d'Artois împotriva mătuşii sale. Cine l-o fi sfeterisit,d'Artois împotriva mătuşii sale. Cine l-o fi sfeterisit,

după părerea domniei taie? Crezi că regele Filip celdupă părerea domniei taie? Crezi că regele Filip cel Frumos e cel care a poruncit să se facă una ca asta?Frumos e cel care a poruncit să se facă una ca asta?Întrebarea era vicleană. Nu se spusese adeseori căÎntrebarea era vicleană. Nu se spusese adeseori că

Filip cel Frumos, de hatârul soacrei celor doi fii ai săi,Filip cel Frumos, de hatârul soacrei celor doi fii ai săi, dăduse o judecată părtinitoare în folosul ei? Nu vadăduse o judecată părtinitoare în folosul ei? Nu va trece mult şi vor ajunge să spună că Bouville însuşitrece mult şi vor ajunge să spună că Bouville însuşi fusese însărcinat să şterpelească actele!fusese însărcinat să şterpelească actele!

- Nu amesteca, domnule, memoria regelui Filip cel- Nu amesteca, domnule, memoria regelui Filip cel

p p ş şp prăspunse el cu demnitate.răspunse el cu demnitate.

Pe deasupra acoperişurilor şi a frunzişului, clopoPe deasupra acoperişurilor şi a frunzişului, clopo--tele sunară la clopotniţa mănăstirii Saint-Germaintele sunară la clopotniţa mănăstirii Saint-Germain--des-Prés. Bouville îşi aminti că era ceasul când i sedes-Prés. Bouville îşi aminti că era ceasul când i se aducea o strachină de lapte covăsit; doftorul său îi readucea o strachină de lapte covăsit; doftorul său îi re--comandase să ia de trei ori pe zi.comandase să ia de trei ori pe zi.

- Aşadar, stărui Villebresme, nu-ncape îndoială că- Aşadar, stărui Villebresme, nu-ncape îndoială că

tratatul a fost scos de acolo fără ştirea regelui... Şitratatul a fost scos de acolo fără ştirea regelui... Şi cine putea să aibă interes ca el să fie furat, dacă nucine putea să aibă interes ca el să fie furat, dacă nu contesa Mahaut?contesa Mahaut?

Tânărul anchetator ciocăni cu vârful degetelor înTânărul anchetator ciocăni cu vârful degetelor în banca de piatră; nu arăta să fie nemulţumit de felulbanca de piatră; nu arăta să fie nemulţumit de felul cum lămurise lucrurile.cum lămurise lucrurile.

- A, nici vorbă, recunoscu Bouville, Mahaut e în- A, nici vorbă, recunoscu Bouville, Mahaut e în stare de orice.stare de orice.

Asupra acestui punct, convingerea lui nu era de Asupra acestui punct, convingerea lui nu era de

ieri, de alaltăieri. O ştia pe Mahaut vinovată de douăieri, de alaltăieri. O ştia pe Mahaut vinovată de două crime, şi mult mai grave decât furtul unor hrisoave. Îlcrime, şi mult mai grave decât furtul unor hrisoave. Îl omorâse, cu siguranţă, pe regele Ludovic al X-lea;omorâse, cu siguranţă, pe regele Ludovic al X-lea; omorâse, sub ochii lui, Bouville, un prunc de cinci zileomorâse, sub ochii lui, Bouville, un prunc de cinci zile pe care-l credea a fi micul rege postum... şi toatepe care-l credea a fi micul rege postum... şi toate acestea ca să poată păstra comitatul ei Artois.acestea ca să poată păstra comitatul ei Artois.

Nu, zău, era o prostie să se lase muncit de îndoieli,Nu, zău, era o prostie să se lase muncit de îndoieli, ca nu cumva să spună vreun neadevăr! Mahaut fuca nu cumva să spună vreun neadevăr! Mahaut fu --rase, fără dor şi poate, actul de căsătorie al frateluirase, fără dor şi poate, actul de căsătorie al fratelui

său, acest act a cărei existenţă avea neobrăzarea s-osău, acest act a cărei existenţă avea neobrăzarea s-o tăgăduiască; şi încă cu jurământ! Cumplită femeie...tăgăduiască; şi încă cu jurământ! Cumplită femeie... Din pricina ei, adevăratul moştenitor al regilor FraDin pricina ei, adevăratul moştenitor al regilor Fra--nţei creştea departe de ţara lui, într-un târg din Italia,nţei creştea departe de ţara lui, într-un târg din Italia, la un neguţător lombard care-l credea fiul său... Gata!la un neguţător lombard care-l credea fiul său... Gata! Nu trebuia să se mai gândească la asta. Bouville suNu trebuia să se mai gândească la asta. Bouville su--flase odinioară această taină pe care numai el o ştia,flase odinioară această taină pe care numai el o ştia, la urechea papei. Să nu se mai gândească niciodată lala urechea papei. Să nu se mai gândească niciodată la

asta... de teamă că ispita l-ar pune să scape o vorbă.asta... de teamă că ispita l-ar pune să scape o vorbă. nesc mădularele. Oamenii ajunşi aici îşi numără trenesc mădularele. Oamenii ajunşi aici îşi numără tre--



Şi apoi, de-ar pleca odată anchetatorii ăştia, şi câtŞi apoi, de-ar pleca odată anchetatorii ăştia, şi cât mai repede!mai repede!

- Aveţi dreptate, lăsaţi aşa cum aţi scris, spuse.- Aveţi dreptate, lăsaţi aşa cum aţi scris, spuse. Unde trebuie să iscălesc.Unde trebuie să iscălesc.

Notarul îi întinse lui Bouville pana. Acesta abiaNotarul îi întinse lui Bouville pana. Acesta abia dacă vedea marginea hârtiei. Semnătura lui ieşi niţeldacă vedea marginea hârtiei. Semnătura lui ieşi niţel din foaia scrisă. Îl mai auziră mormăind:din foaia scrisă. Îl mai auziră mormăind:

- Până la urmă Dumnezeu o va face să-şi ispăşească- Până la urmă Dumnezeu o va face să-şi ispăşească păcatele, înainte de a o da în paza diavolului.păcatele, înainte de a o da în paza diavolului.Un pic de pulbere de uscat fu împrăştiată pe iscăliUn pic de pulbere de uscat fu împrăştiată pe iscăli--

tură. Notarul îşi vârî foile, pana şi călimara în geantatură. Notarul îşi vârî foile, pana şi călimara în geanta lui de piele neagră; apoi cei doi anchetatori se ridilui de piele neagră; apoi cei doi anchetatori se ridi --cară pentru a-şi lua rămas bun. Bouville îi salută cucară pentru a-şi lua rămas bun. Bouville îi salută cu mâna fără să se ridice. Nu făcuseră nici cinci paşi şimâna fără să se ridice. Nu făcuseră nici cinci paşi şi nu mai erau pentru el decât două umbre vagi pierindnu mai erau pentru el decât două umbre vagi pierind în dosul peretelui de apă.în dosul peretelui de apă.

Fostul şambelan scutură un clopoţel pus lângăFostul şambelan scutură un clopoţel pus lângă dânsul, pentru a-şi cere laptele covăsit. Tot felul dedânsul, pentru a-şi cere laptele covăsit. Tot felul de gânduri îl sâcâiau. Cum de veneratul său stăpân, regânduri îl sâcâiau. Cum de veneratul său stăpân, re--gele Filip cel Frumos, când şi-a rostit hotărârea îngele Filip cel Frumos, când şi-a rostit hotărârea în procesul iscat pentru ţinutul Artois, putuse să uiteprocesul iscat pentru ţinutul Artois, putuse să uite actul pe care-l consfinţise mai înainte, cum de nu seactul pe care-l consfinţise mai înainte, cum de nu se arătase îngrijorat de dispariţia acestei hârtii? Ah,arătase îngrijorat de dispariţia acestei hârtii? Ah, chiar şi cei mai buni regi nu săvârşesc numai faptechiar şi cei mai buni regi nu săvârşesc numai fapte frumoase...frumoase...

Bouville îşi mai zicea că se va duce într-o zi aproBouville îşi mai zicea că se va duce într-o zi apro --piată să-l vadă pe bancherul Tolomei, ca să afle cevapiată să-l vadă pe bancherul Tolomei, ca să afle ceva despre Guccio Baglioni... şi despre copil dar fără sădespre Guccio Baglioni... şi despre copil dar fără să stăruie, ci doar aruncând o întrebare politicoasă înstăruie, ci doar aruncând o întrebare politicoasă în timpul unei discuţii. Bătrânul Tolomei aproape că nutimpul unei discuţii. Bătrânul Tolomei aproape că nu se mai dădea jos din pat. La dânsul, picioarele erause mai dădea jos din pat. La dânsul, picioarele erau acelea care se betegiseră. Aşa se duce viaţa: unuia iacelea care se betegiseră. Aşa se duce viaţa: unuia i se închide urechea, altuia i se sting ochii sau îi înţepese închide urechea, altuia i se sting ochii sau îi înţepe--

jcutul în ani, dar nu îndrăznesc să-şi închipuie viitorulcutul în ani, dar nu îndrăznesc să-şi închipuie viitorul decât în luni sau săptămâni.decât în luni sau săptămâni.

"Mai trăi-voi oare când fructul acesta va fi copt, şi"Mai trăi-voi oare când fructul acesta va fi copt, şi putea-voi să-l culeg?" se întreba contele de Bouvilleputea-voi să-l culeg?" se întreba contele de Bouville privind para ce spânzura pe spalier.privind para ce spânzura pe spalier.

**********Dumnealui Pierre de Machaut, senior de MonDumnealui Pierre de Machaut, senior de Mon--

targis, era un om care nu ierta nici morţilor, dacă-i fătargis, era un om care nu ierta nici morţilor, dacă-i fă --cuseră vreodată un rău. Moartea vrăjmaşilor săi nucuseră vreodată un rău. Moartea vrăjmaşilor săi nu ajungea ca să-i potolească ura.ajungea ca să-i potolească ura.

Tatăl său, căpătuit cu o mare dregătorie subTatăl său, căpătuit cu o mare dregătorie sub domnia Regelui de Fier, se văzuse scos din slujbă dedomnia Regelui de Fier, se văzuse scos din slujbă de către Enguerrand de Marigny, şi averea familiei sufecătre Enguerrand de Marigny, şi averea familiei sufe--rise greu de pe urma asta. Prăbuşirea atotputernirise greu de pe urma asta. Prăbuşirea atotputerni--cului Enguerrand fusese pentru Pierre de Machaut ocului Enguerrand fusese pentru Pierre de Machaut o revanşă; ziua mare a vieţii sale rămânea aceea înrevanşă; ziua mare a vieţii sale rămânea aceea în

care, ca scutier al regelui Ludovic Aiuritul, îl dusesecare, ca scutier al regelui Ludovic Aiuritul, îl dusese pe monseniorul de Marigny la spânzurătoare. "Îl dupe monseniorul de Marigny la spânzurătoare. "Îl du--sese" era un fel de a vorbi; mai curând îl însoţise, şisese" era un fel de a vorbi; mai curând îl însoţise, şi nu fiind în fruntea alaiului, ci de-a valma cu mulţi alţinu fiind în fruntea alaiului, ci de-a valma cu mulţi alţi dregători mai mari ca dânsul. Totuşi, cu trecereadregători mai mari ca dânsul. Totuşi, cu trecerea anilor, aceşti seniori muriseră unul după altul, ceeaanilor, aceşti seniori muriseră unul după altul, ceea ce-i îngăduia domnului Pierre de Machaut, de fiecece-i îngăduia domnului Pierre de Machaut, de fiece dată când istorisea acest drum de neuitat, să se totdată când istorisea acest drum de neuitat, să se tot vâre mai înainte în ierarhia cortegiului. vâre mai înainte în ierarhia cortegiului.

La început se mulţumise să se laude că-l sfidase dinLa început se mulţumise să se laude că-l sfidase din ochi pe domnul Enguerrand în picioare pe căruţa luiochi pe domnul Enguerrand în picioare pe căruţa lui şi că îi arătase numai din uitătură că oricine vatămăşi că îi arătase numai din uitătură că oricine vatămă interesele familiei Machaut, oricât de sus ar fi, ajungeinteresele familiei Machaut, oricât de sus ar fi, ajunge curând la mare restrişte.curând la mare restrişte.

Mai târziu, amintirea înfrumuseţând lucrurile,Mai târziu, amintirea înfrumuseţând lucrurile, domnul Machaut povestea că Marigny, în acest drumdomnul Machaut povestea că Marigny, în acest drum al său de pe urmă, nu numai că-l recunoscuse dar îi şial său de pe urmă, nu numai că-l recunoscuse dar îi şi

vorbise, zicându-i cu tristeţe: vorbise, zicându-i cu tristeţe: Robert d'Artois va avea el grijă să se pună capătRobert d'Artois va avea el grijă să se pună capăt



- A, dumneata eşti, Machaut! Te bucuri acum; ţi-am- A, dumneata eşti, Machaut! Te bucuri acum; ţi-am făcut rău şi mă căiesc.făcut rău şi mă căiesc.

Astăzi după ce trecuseră paisprezece ani, se părea, Astăzi după ce trecuseră paisprezece ani, se părea, dacă te luai după spusele lui, că Enguerrand de Madacă te luai după spusele lui, că Enguerrand de Ma--rigny în drum spre ştreang, nu avusese cuvinte decâtrigny în drum spre ştreang, nu avusese cuvinte decât pentru Pierre de Machaut şi, de la temniţă până lapentru Pierre de Machaut şi, de la temniţă până la Montfaucon, nu-i ascunsese nici un gând din câte îiMontfaucon, nu-i ascunsese nici un gând din câte îi

frământau cugetul.frământau cugetul.Mărunţel, cu sprâncenele cărunte împreunate deaMărunţel, cu sprâncenele cărunte împreunate dea--supra nasului, cu piciorul înţepenit dintr-o afurisităsupra nasului, cu piciorul înţepenit dintr-o afurisită cădere de pe cal într-un turnir, Pierre de Machaut pocădere de pe cal într-un turnir, Pierre de Machaut po--runcea să i se ungă bine cuirasele pe care nu şi le varuncea să i se ungă bine cuirasele pe care nu şi le va mai pune niciodată. Era pe cât de fudul pe atât de pizmai pune niciodată. Era pe cât de fudul pe atât de piz--mătăreţ, şi Robert d'Artois ştia bine asta când se ostemătăreţ, şi Robert d'Artois ştia bine asta când se oste--nise să meargă la dânsul de două ori pentru a-i vorbinise să meargă la dânsul de două ori pentru a-i vorbi tocmai de acel vestit drum pe care îl făcuse călărindtocmai de acel vestit drum pe care îl făcuse călărind

alături de căruţa domnului Enguerrand.alături de căruţa domnului Enguerrand.- Ei bine, povesteşte-le toate acestea dregătorilor- Ei bine, povesteşte-le toate acestea dregătorilor regelui care vor veni să-ţi ceară mărturia în procesulregelui care vor veni să-ţi ceară mărturia în procesul meu, îi spusese Robert. Părerile unui bărbat aşa de vimeu, îi spusese Robert. Părerile unui bărbat aşa de vi--teaz ca domnia ta vor cădea greu în cumpănă; vei luteaz ca domnia ta vor cădea greu în cumpănă; vei lu --mina judecata regelui şi vei dobândi mare recumina judecata regelui şi vei dobândi mare recu--noştinţă din partea lui şi a mea. Datu-ţi-s-a vreodatănoştinţă din partea lui şi a mea. Datu-ţi-s-a vreodată răsplata cuvenită pentru slujba credincioasă pe carerăsplata cuvenită pentru slujba credincioasă pe care tatăl domniei tale şi domnia ta însuţi le-aţi făcut ţării?tatăl domniei tale şi domnia ta însuţi le-aţi făcut ţării?

- Niciodată.- Niciodată.Ce nedreptate! În vreme ce atâţia intriganţi, atâţiaCe nedreptate! În vreme ce atâţia intriganţi, atâţia burghezi şi parveniţi au izbutit în timpul ultimelorburghezi şi parveniţi au izbutit în timpul ultimelor domnii să se vâre pe lista donaţiilor curţii, cum de-adomnii să se vâre pe lista donaţiilor curţii, cum de-a putut fi uitat un om cu merite aşa de mari ca domnulputut fi uitat un om cu merite aşa de mari ca domnul de Machaut? Uitare voită, nu mai încape vorbă, şi inde Machaut? Uitare voită, nu mai încape vorbă, şi in--spirată de contesa Mahaut care întotdeauna a fost înspirată de contesa Mahaut care întotdeauna a fost în cârdăşie cu Enguerrand de Marigny!cârdăşie cu Enguerrand de Marigny!

acestei nedreptăţi.acestei nedreptăţi. Astfel că, atunci când cavalerul de Villebresme, Astfel că, atunci când cavalerul de Villebresme,

mereu cu notarul Tesson alături, se înfăţişă fostuluimereu cu notarul Tesson alături, se înfăţişă fostului scutier, acesta dovedi tot atâta râvnă în a răspundescutier, acesta dovedi tot atâta râvnă în a răspunde cât şi anchetatorul în a întreba.cât şi anchetatorul în a întreba.

Interogatoriul avu loc în grădina vecină, aşa cumInterogatoriul avu loc în grădina vecină, aşa cum cerea rânduiala proceselor, mărturiile trebuind să fiecerea rânduiala proceselor, mărturiile trebuind să fie

făcute în loc deschis şi sub cerul liber. Auzindu-l pefăcute în loc deschis şi sub cerul liber. Auzindu-l pe Pierre de Machaut ai fi crezut că Marigny fusesePierre de Machaut ai fi crezut că Marigny fusese spânzurat mai ieri, alaltăieri.spânzurat mai ieri, alaltăieri.

- Aşadar, întrebă Villebresme, domnia ta te aflai în- Aşadar, întrebă Villebresme, domnia ta te aflai în faţa căruţei când domnul Enguerrand a fost dat josfaţa căruţei când domnul Enguerrand a fost dat jos din ea, lângă ştreang?din ea, lângă ştreang?

- M-am suit în căruţă, răspunse Machaut, şi din po- M-am suit în căruţă, răspunse Machaut, şi din po--runca regelui Ludovic al X-lea l-am întrebat perunca regelui Ludovic al X-lea l-am întrebat pe osândit de care răutăţi săvârşite în vremea cât cârosândit de care răutăţi săvârşite în vremea cât câr --

muise ţara se recunoaşte vinovat înainte de a se înmuise ţara se recunoaşte vinovat înainte de a se în --făţişa lui Dumnezeu.făţişa lui Dumnezeu. Adevărul este că Thomas de Marfontaine fusese cel Adevărul este că Thomas de Marfontaine fusese cel

însărcinat cu aceasta, dar Thomas de Marfontaineînsărcinat cu aceasta, dar Thomas de Marfontaine murise de mult...murise de mult...

- Şi Marigny nu încetă să repete că nu era vinovat- Şi Marigny nu încetă să repete că nu era vinovat de greşelile ce i s-au pus în seamă la procesul său; rede greşelile ce i s-au pus în seamă la procesul său; re--cunoscu totuşi... acestea sunt chiar spusele lui în carecunoscu totuşi... acestea sunt chiar spusele lui în care îi vezi numaidecât mişelia... "că, pentru pricini drepteîi vezi numaidecât mişelia... "că, pentru pricini drepte

săvârşise nedreptăţi". L-am întrebat atunci care erausăvârşise nedreptăţi". L-am întrebat atunci care erau aceste nedreptăţi, şi el pomeni câteva dintre ele, cumaceste nedreptăţi, şi el pomeni câteva dintre ele, cum ar fi bunăoară că-l scosese din slujbă pe tatăl meu,ar fi bunăoară că-l scosese din slujbă pe tatăl meu, domnul de Montargis, şi că şterpelise din condicile redomnul de Montargis, şi că şterpelise din condicile re--gale tratatul de căsătorie al răposatului conte d'Artoisgale tratatul de căsătorie al răposatului conte d'Artois pentru a sluji interesele doamnei Mahaut şi ale fiipentru a sluji interesele doamnei Mahaut şi ale fii --celor sale, nurorile regelui.celor sale, nurorile regelui.

- A! Care va să zică el a pus de s-au scos hârtiile- A! Care va să zică el a pus de s-au scos hârtiile

acelea? izbucni Villebresme. Şi-a recunoscut vina!acelea? izbucni Villebresme. Şi-a recunoscut vina! î JĂLUITORUL TRAGE IŢELEJĂLUITORUL TRAGE IŢELE



Aceasta e de mare însemnătate. Scrie, Tesson, scrie. Aceasta e de mare însemnătate. Scrie, Tesson, scrie.Notarul nu avea nevoie să mai fie îmboldit astfel şiNotarul nu avea nevoie să mai fie îmboldit astfel şi

scria de zor. Aşa martor ca domnul de Machaut maiscria de zor. Aşa martor ca domnul de Machaut mai zic şi eu!zic şi eu!

- Şi nu cumva ştii, domnule, întrebă Tesson la- Şi nu cumva ştii, domnule, întrebă Tesson la rândul său, dacă domnul Enguerrand fusese plătitrândul său, dacă domnul Enguerrand fusese plătit pentru această nelegiuire a lui?pentru această nelegiuire a lui?

Machaut se codi niţel şi-şi încruntă sprâncenele căMachaut se codi niţel şi-şi încruntă sprâncenele că--runte.runte.- Fireşte că a fost plătit, răspunse el. Căci l-am în- Fireşte că a fost plătit, răspunse el. Căci l-am în --

trebat apoi dacă e adevărat că primise, cum se zicea,trebat apoi dacă e adevărat că primise, cum se zicea, patruzeci de mii de livre de la doamna Mahaut pentrupatruzeci de mii de livre de la doamna Mahaut pentru a o ajuta să câştige procesul ce se judeca în faţa rea o ajuta să câştige procesul ce se judeca în faţa re--gelui. Iar Enguerrand, plecându-şi capul în semn degelui. Iar Enguerrand, plecându-şi capul în semn de mare ruşine şi că aşa este, mi-a răspuns: "Domnulemare ruşine şi că aşa este, mi-a răspuns: "Domnule Machaut, roagă-te lui Dumnezeu pentru mine", ceeaMachaut, roagă-te lui Dumnezeu pentru mine", ceea

ce era într-adevăr o recunoaştere.ce era într-adevăr o recunoaştere.Şi Pierre de Machaut îşi încrucişă braţele pe pieptŞi Pierre de Machaut îşi încrucişă braţele pe piept cu un aer de dispreţ falnic.cu un aer de dispreţ falnic.

- Acuma totul e foarte limpede, spuse Villebresme,- Acuma totul e foarte limpede, spuse Villebresme, mulţumit.mulţumit.

Notarul aşternea pe hârtie ultimele cuvinte aleNotarul aşternea pe hârtie ultimele cuvinte ale mărturiei.mărturiei.

- Aţi ascultat mulţi martori până acum? întrebă- Aţi ascultat mulţi martori până acum? întrebă fostul scutier.fostul scutier.

- Paisprezece, domnule, şi ne mai rămân de ascultat- Paisprezece, domnule, şi ne mai rămân de ascultat încă de două ori pe atâţia, lămuri Villebresme. Darîncă de două ori pe atâţia, lămuri Villebresme. Dar suntem opt anchetatori şi doi notari la treaba asta.suntem opt anchetatori şi doi notari la treaba asta.

JĂLUITORUL TRAGE IŢELE JĂLUITORUL TRAGE IŢELE

Camera de lucru a monseniorului d'Artois era împoCamera de lucru a monseniorului d'Artois era împo --dobită cu patru mari fresce pioase, în care ocrul şi aldobită cu patru mari fresce pioase, în care ocrul şi al --bastrul dominau, zugrăvite cam searbăd şi înfăţişândbastrul dominau, zugrăvite cam searbăd şi înfăţişând patru chipuri de sfinţi, "pentru a inspira încredere",patru chipuri de sfinţi, "pentru a inspira încredere", cum zicea stăpânul casei. În dreapta, sfântul Ghecum zicea stăpânul casei. În dreapta, sfântul Ghe--orghe doborând balaurul; în faţă sfântul Mauriciu, altorghe doborând balaurul; în faţă sfântul Mauriciu, alt patron al cavalerilor, se vedea împlătoşat şi cu tunicăpatron al cavalerilor, se vedea împlătoşat şi cu tunică albăstruie; pe peretele din fund, sfântul Petre scoteaalbăstruie; pe peretele din fund, sfântul Petre scotea din mare năvoadele sale pline de peşte; sfânta Magdin mare năvoadele sale pline de peşte; sfânta Mag--dalena, patroana femeilor care au păcătuit, îmbrăcatădalena, patroana femeilor care au păcătuit, îmbrăcată numai în părul ei auriu, ocupa ultimul perete. Întrnumai în părul ei auriu, ocupa ultimul perete. Într --acolo mai cu seamă îi plăcea monseniorului să-şi înacolo mai cu seamă îi plăcea monseniorului să-şi în--drepte privirea.drepte privirea.

Bârnele tavanului erau de asemenea vopsite înBârnele tavanului erau de asemenea vopsite în ocru, galben şi albastru, având din loc în loc stemeleocru, galben şi albastru, având din loc în loc stemele neamurilor d'Artois, de Beaumont şi de Valois. Meseneamurilor d'Artois, de Beaumont şi de Valois. Mese acoperite cu brocarte, lăzi în care zăceau armeacoperite cu brocarte, lăzi în care zăceau arme scumpe şi făcliere grele de fier aurit umpleau încăscumpe şi făcliere grele de fier aurit umpleau încă --perea.perea.

Robert se ridică din jilţul său cu speteaza înaltă şi-iRobert se ridică din jilţul său cu speteaza înaltă şi-i înapoie notarului textele mărturiilor pe care le cerceînapoie notarului textele mărturiilor pe care le cerce --tase.tase.

- Foarte bine, foarte bune hârtii, spuse el, mai cu- Foarte bine, foarte bune hârtii, spuse el, mai cu seamă declaraţia domnului de Machaut, care pareseamă declaraţia domnului de Machaut, care pare

foarte sinceră, şi întregeşte cum nu se poate mai nifoarte sinceră, şi întregeşte cum nu se poate mai ni --merit pe aceea a contelui de Bouville. Hotărât lucru,merit pe aceea a contelui de Bouville. Hotărât lucru, eşti om dibaci, meştere Tesson Chichiţă, şi nu-mi pareeşti om dibaci, meştere Tesson Chichiţă, şi nu-mi pare rău de fel că te-am ridicat acolo unde te afli. Subrău de fel că te-am ridicat acolo unde te afli. Sub mutra ta de mironosiţă flămânzită de post, se ascundemutra ta de mironosiţă flămânzită de post, se ascunde mai multă şiretenie ca-n capul găunos al multor judemai multă şiretenie ca-n capul găunos al multor jude--cători de la înalta Curte. E adevărat că Dumnezeu te-cători de la înalta Curte. E adevărat că Dumnezeu te-a dăruit cu loc destul în care să-ţi adăposteşti mintea.a dăruit cu loc destul în care să-ţi adăposteşti mintea.

Notarul avu un zâmbet slugarnic şi-şi plecă scăNotarul avu un zâmbet slugarnic şi-şi plecă scă--âfâ li ă ă d i ă i hi

treburile regatului; dar asta era numai pentru a nu-ltreburile regatului; dar asta era numai pentru a nu-l âă di â ă ă ili l l i



fârlia peste măsură de mare, acoperită cu o tichiefârlia peste măsură de mare, acoperită cu o tichie care amintea o uriaşă varză neagră. Complimentelecare amintea o uriaşă varză neagră. Complimentele batjocoritoare ale monseniorului d'Artois ascundeaubatjocoritoare ale monseniorului d'Artois ascundeau poate vreo făgăduială de dregătorie mai înaltă.poate vreo făgăduială de dregătorie mai înaltă.

- Asta-i toată recolta? întrebă Robert. Mai ai şi alte- Asta-i toată recolta? întrebă Robert. Mai ai şi alte noutăţi pentru astăzi? Cum stăm cu fostul ispravnicnoutăţi pentru astăzi? Cum stăm cu fostul ispravnic de la Béthune?de la Béthune?

Procesomania este o patimă ca şi jocul de noroc.Procesomania este o patimă ca şi jocul de noroc. Robert d'Artois nu mai trăia decât pentru procesulRobert d'Artois nu mai trăia decât pentru procesul său, nu gândea, nu făcea nimic decât ceea ce aveasău, nu gândea, nu făcea nimic decât ceea ce avea vreo legătură cu judecata apropiată. În aceste două vreo legătură cu judecata apropiată. În aceste două săptămâni, singura lui grijă era să-şi procure mărsăptămâni, singura lui grijă era să-şi procure măr --turii. Îşi frământa mintea din zori şi până seara, baturii. Îşi frământa mintea din zori şi până seara, ba chiar noaptea se trezea, smuls din vis de vreo inspichiar noaptea se trezea, smuls din vis de vreo inspi--raţie neaşteptată, ca să-l sune pe valetul său Lormetraţie neaşteptată, ca să-l sune pe valetul său Lormet care sosea cu ochii lipiţi de somn şi bombănind, sprecare sosea cu ochii lipiţi de somn şi bombănind, spre

a-l întreba:a-l întreba:- Bătrân somnoros, nu mi-ai vorbit deunăzi de un- Bătrân somnoros, nu mi-ai vorbit deunăzi de un oarecare Simon Dourin sau Dourier, care a fost grăoarecare Simon Dourin sau Dourier, care a fost gră--mătic la bunicu-meu? Ştii cumva dacă omul mai trăimătic la bunicu-meu? Ştii cumva dacă omul mai trăi--eşte? Încearcă mâine de află.eşte? Încearcă mâine de află.

La liturghie, pe care o asculta în fiece zi de ochiiLa liturghie, pe care o asculta în fiece zi de ochii lumii, se pomenea rugându-se lui Dumnezeu să-l ajutelumii, se pomenea rugându-se lui Dumnezeu să-l ajute să câştige procesul. De la rugăciune, se întorcea însă câştige procesul. De la rugăciune, se întorcea în chipul cel mai firesc la uneltirile sale, şi îşi zicea pechipul cel mai firesc la uneltirile sale, şi îşi zicea pe

când se citea din Evanghelie:când se citea din Evanghelie:"Dar acel Gilles Flamand care a fost odinioară scu"Dar acel Gilles Flamand care a fost odinioară scu--tier al mătuşii Mahaut şi pe care ea l-a izgonit din pritier al mătuşii Mahaut şi pe care ea l-a izgonit din pri --cina unui matrapazlâc... Iată un om ce ar putea decina unui matrapazlâc... Iată un om ce ar putea de --pune mărturie pentru mine. Nu trebuie să uit asta."pune mărturie pentru mine. Nu trebuie să uit asta."

Nimeni până atunci nu-l văzuse încă aşa de sârguNimeni până atunci nu-l văzuse încă aşa de sârgu--itor la lucrările Consiliului; îşi petrecea în fiecare ziitor la lucrările Consiliului; îşi petrecea în fiecare zi câteva ceasuri la Palat şi părea să vadă temeinic decâteva ceasuri la Palat şi părea să vadă temeinic de

scăpa din mână pe cumnatu-său Filip al VI-lea, a-iscăpa din mână pe cumnatu-său Filip al VI-lea, a-i arăta acestuia că nu s-ar putea lipsi de dânsul şi a vearăta acestuia că nu s-ar putea lipsi de dânsul şi a ve --ghea să nu fie puşi în slujbe decât oameni de ai săi.ghea să nu fie puşi în slujbe decât oameni de ai săi. Urmărea foarte de aproape hotărârile judecătoreştiUrmărea foarte de aproape hotărârile judecătoreşti ca să poată scoate din ele vreun tertip ce i-ar prindeca să poată scoate din ele vreun tertip ce i-ar prinde bine. De toate celelalte nici nu se sinchisea.bine. De toate celelalte nici nu se sinchisea.

Că în Italia guelfii şi ghibelinii nu încetau să seCă în Italia guelfii şi ghibelinii nu încetau să se

sfâşie între dânşii, că Azzo Visconti a pus de l-asfâşie între dânşii, că Azzo Visconti a pus de l-a omorât pe unchiu-său Marco şi a înconjurat oraşulomorât pe unchiu-său Marco şi a înconjurat oraşul Milano cu şanţuri de apărare împotriva oştilor împăMilano cu şanţuri de apărare împotriva oştilor împă--ratului Ludovic al Bavariei, în timp ce Verona, Viratului Ludovic al Bavariei, în timp ce Verona, Vi --cenţe, Padova, Trevisa se sustrăgeau de sub domniacenţe, Padova, Trevisa se sustrăgeau de sub domnia unui papă ocrotit de Franţa, toate acestea monseniunui papă ocrotit de Franţa, toate acestea monseni--orul d'Artois le ştia, le auzea, dar abia dacă se gândeaorul d'Artois le ştia, le auzea, dar abia dacă se gândea la ele.la ele.

Că în Anglia tabăra reginei se afla la ananghie, şiCă în Anglia tabăra reginei se afla la ananghie, şi

că ura împotriva lui Roger Mortimer se făcea zi de zică ura împotriva lui Roger Mortimer se făcea zi de zi tot mai simţită, monseniorul d'Artois ridica din umeri.tot mai simţită, monseniorul d'Artois ridica din umeri. În zilele acestea puţin îi păsa de Anglia, ca şi de posÎn zilele acestea puţin îi păsa de Anglia, ca şi de pos--tăvarii din Flandra care, pentru a trage foloase câttăvarii din Flandra care, pentru a trage foloase cât mai mari din negoţul lor, înmulţeau legăturile cu commai mari din negoţul lor, înmulţeau legăturile cu com--paniile engleze.paniile engleze.

Dar că dumnealui Andrieu de Florence canoniculDar că dumnealui Andrieu de Florence canonicul -- vistiernic de la Bourges fusese căpătuit cu încă un vistiernic de la Bourges fusese căpătuit cu încă un ghelir din veniturile bisericii, sau că domnul de Villeghelir din veniturile bisericii, sau că domnul de Ville --

bresme trecea într-o slujbă mai înaltă la Curtea debresme trecea într-o slujbă mai înaltă la Curtea de conturi, acestea da, aveau mare însemnătate şi nu suconturi, acestea da, aveau mare însemnătate şi nu su--fereau amânare! Deoarece canonicul Andrieu şi cavafereau amânare! Deoarece canonicul Andrieu şi cava--lerul de Villebresme erau dintre cei opt anchetatorilerul de Villebresme erau dintre cei opt anchetatori puşi să cerceteze plângerea contelui d'Artois.puşi să cerceteze plângerea contelui d'Artois.

Pe anchetatorii aceştia, Robert îi propusese lui FilipPe anchetatorii aceştia, Robert îi propusese lui Filip al VI-lea şi, la drept vorbind el îi alesese... "Dacă l-amal VI-lea şi, la drept vorbind el îi alesese... "Dacă l-am lua pe Bouchart de Montmorency? Ne-a slujit totdelua pe Bouchart de Montmorency? Ne-a slujit totde --

auna cu credinţă... Dacă l-am lua pe Pierre de Cugauna cu credinţă... Dacă l-am lua pe Pierre de Cug--iè ? l i ă l îliè ? E l i ă l îl

fost de faţă în ziua aceea din 1302 când contele Rofost de faţă în ziua aceea din 1302 când contele Ro --b l l b i l ă i i l i î i d ib l II l b i l ă i i l i î i d i



nières? E un om cu scaun la cap şi toată lumea îl resnières? E un om cu scaun la cap şi toată lumea îl res--pectă..." Tot aşa alesese şi notarii, printre care acestpectă..." Tot aşa alesese şi notarii, printre care acest Pierre Tesson, slujind de douăzeci de ani mai întâi laPierre Tesson, slujind de douăzeci de ani mai întâi la Palatul Valois, apoi la Robert d'Artois.Palatul Valois, apoi la Robert d'Artois.

Niciodată Pierre Tesson nu se simţise atât de imNiciodată Pierre Tesson nu se simţise atât de im--portant; niciodată nu fusese tratat cu atât de famiportant; niciodată nu fusese tratat cu atât de fami --liară prietenie, dăruit cu atâtea bucăţi de stofă pentruliară prietenie, dăruit cu atâtea bucăţi de stofă pentru

rochiile nevesti-si şi săculeţi cu aur pentru el însuşi.rochiile nevesti-si şi săculeţi cu aur pentru el însuşi.Era însă obosit, căci Robert îşi hărţuia slujitorii, iarEra însă obosit, căci Robert îşi hărţuia slujitorii, iar vlaga acestui om îi istovea pur şi simplu. vlaga acestui om îi istovea pur şi simplu.

Mai întâi că Robert era aproape întotdeauna în piciMai întâi că Robert era aproape întotdeauna în pici--oare. Nu sta locului o clipă, umblând de colo colo prinoare. Nu sta locului o clipă, umblând de colo colo prin odaia sa de lucru între chipurile sfinţilor zugrăviţi.odaia sa de lucru între chipurile sfinţilor zugrăviţi. Buna-cuviinţă îl oprea pe meşterul Tesson să se aşezeBuna-cuviinţă îl oprea pe meşterul Tesson să se aşeze de faţă cu un personaj atât de mare cum era un pairde faţă cu un personaj atât de mare cum era un pair al Franţei. Or, notarii sunt deprinşi să lucreze şezând.al Franţei. Or, notarii sunt deprinşi să lucreze şezând.

Meşterul Tesson se chinuia deci să-şi ţină în mână geMeşterul Tesson se chinuia deci să-şi ţină în mână ge--anta lui de piele neagră, neîndrăznind s-o pună peanta lui de piele neagră, neîndrăznind s-o pună pe brocarte, şi să scoată din ea actele unul după altul; sebrocarte, şi să scoată din ea actele unul după altul; se temea că până va isprăvi procesul acesta să nu setemea că până va isprăvi procesul acesta să nu se aleagă cu o boală de şale pe toată viaţa.aleagă cu o boală de şale pe toată viaţa.

- L-am văzut, spuse el răspunzând la întrebarea lui- L-am văzut, spuse el răspunzând la întrebarea lui Robert, pe fostul ispravnic Guillaume de la Planche,Robert, pe fostul ispravnic Guillaume de la Planche, care se află închis la Châtelet. Femeia Divion se ducare se află închis la Châtelet. Femeia Divion se du--sese să-l vadă mai înainte; a dat o mărturie bună, aşasese să-l vadă mai înainte; a dat o mărturie bună, aşa

cum ne aşteptam. El roagă să nu uiţi, monseniore, acum ne aşteptam. El roagă să nu uiţi, monseniore, a vorbi domnului de Noyers pentru graţierea lui, căci i vorbi domnului de Noyers pentru graţierea lui, căci i se aduc învinuiri grele şi-l paşte primejdia de a fise aduc învinuiri grele şi-l paşte primejdia de a fi spânzurat.spânzurat.

- Voi avea grijă să i se dea drumul; să doarmă li- Voi avea grijă să i se dea drumul; să doarmă li--niştit. Dar pe Simon Dourier l-ai ascultat?niştit. Dar pe Simon Dourier l-ai ascultat?

- Nu l-am ascultat încă, monseniore, dar am vorbit- Nu l-am ascultat încă, monseniore, dar am vorbit cu el. E gata să declare înaintea anchetatorilor că acu el. E gata să declare înaintea anchetatorilor că a

bert al II-lea, bunicul măriei-tale, puţin înainte de a-şibert al II-lea, bunicul măriei-tale, puţin înainte de a-şi da sufletul, a dictat scrisoarea care consfinţea dreptulda sufletul, a dictat scrisoarea care consfinţea dreptul măriei tale la moştenirea comitatului Artois.măriei tale la moştenirea comitatului Artois.

- A, foarte bine, foarte bine.- A, foarte bine, foarte bine.- Şi lui i-am făgăduit că-şi va primi iar slujba în casa- Şi lui i-am făgăduit că-şi va primi iar slujba în casa

măriei tale şi că va căpăta o pensie.măriei tale şi că va căpăta o pensie.- Pentru ce anume a fost dat afară? întrebă Robert.- Pentru ce anume a fost dat afară? întrebă Robert.

Notarul făcu din mână gestul rotund al unuia care-Notarul făcu din mână gestul rotund al unuia care-şi vâră nişte bani în buzunar.şi vâră nişte bani în buzunar.- Fleacuri! hohoti Robert. Acum e bătrân şi a avut- Fleacuri! hohoti Robert. Acum e bătrân şi a avut

destulă vreme să se căiască! Am să-i dau o sută dedestulă vreme să se căiască! Am să-i dau o sută de livre pe an, casă şi îmbrăcăminte.livre pe an, casă şi îmbrăcăminte.

- Manessier de Lannoy va depune mărturie că scri- Manessier de Lannoy va depune mărturie că scri--sorile au fost arse de doamna Mahaut... Casa lui,sorile au fost arse de doamna Mahaut... Casa lui, după cum ştii, urma să fie vândută pentru a-şi plătidupă cum ştii, urma să fie vândută pentru a-şi plăti datoriile către lombarzi; e foarte recunoscător mărieidatoriile către lombarzi; e foarte recunoscător măriei

tale că i-ai lăsat un adăpost.tale că i-ai lăsat un adăpost.- Sunt om bun, spuse Robert, şi asta nu se ştie înde- Sunt om bun, spuse Robert, şi asta nu se ştie înde--ajuns. Dar nu-mi pomeneşti nimic de Juvigny, fostulajuns. Dar nu-mi pomeneşti nimic de Juvigny, fostul valet al lui Enguerrand? valet al lui Enguerrand?

Notarul îşi lăsă nasul în jos cu un aer vinovat.Notarul îşi lăsă nasul în jos cu un aer vinovat.- Nu pot scoate nimic de la dânsul, răspunse; zice- Nu pot scoate nimic de la dânsul, răspunse; zice

că nu ştie, că nu-şi mai aduce aminte.că nu ştie, că nu-şi mai aduce aminte.- Cum! răbufni mânios Robert, m-am dus eu însumi- Cum! răbufni mânios Robert, m-am dus eu însumi

la Luvru, unde are simbrie fără să facă mare lucru, şila Luvru, unde are simbrie fără să facă mare lucru, şi

i-am vorbit! Şi se încăpăţânează să nu-şi amintească?i-am vorbit! Şi se încăpăţânează să nu-şi amintească? Ia vezi dacă nu poate fi pus niţel la cazne. Când oIa vezi dacă nu poate fi pus niţel la cazne. Când o vedea cleştele înroşit la foc are să-şi dezlege limba să vedea cleştele înroşit la foc are să-şi dezlege limba să spună adevărul.spună adevărul.

- Monseniore, răspunse mâhnit notarul, îi putem- Monseniore, răspunse mâhnit notarul, îi putem pune la caznă pe pârâţi, dar nu încă şi pe martori.pune la caznă pe pârâţi, dar nu încă şi pe martori.

- Spune-i atunci că, dacă nu-şi aduce aminte, îi- Spune-i atunci că, dacă nu-şi aduce aminte, îi tăiem leafa. Sunt om bun, dar bunătatea mea are otăiem leafa. Sunt om bun, dar bunătatea mea are o

margine.margine.A ă f i d b â ă iA ă f i d b â tă ţi

va pierde procesul, ascultă ce-ţi spun eu, Tesson. va pierde procesul, ascultă ce-ţi spun eu, Tesson.V b i i ă î fă i ă d il iV t b i t t i ă î făţi ă d il i



Apucă un sfeşnic de bronz care cântărea pe puţin Apucă un sfeşnic de bronz care cântărea pe puţin cincisprezece livre şi-l aruncă, din mers, dintr-o mânăcincisprezece livre şi-l aruncă, din mers, dintr-o mână într-alta.într-alta.

Notarul se gândi la nedreptatea soartei care hărăNotarul se gândi la nedreptatea soartei care hără --zeşte atâta vlagă unora, ca s-o folosească la joacă, şizeşte atâta vlagă unora, ca s-o folosească la joacă, şi atât de puţină bieţilor notari care trebuie să-şi ducăatât de puţină bieţilor notari care trebuie să-şi ducă geanta lor grea de piele neagră.geanta lor grea de piele neagră.

- Nu ţi-e teamă, monseniore, că dacă-i tai leafa lui- Nu ţi-e teamă, monseniore, că dacă-i tai leafa lui Juvigny, ar putea primi alta din mâna contesei Ma Juvigny, ar putea primi alta din mâna contesei Ma--haut?haut?

Robert se opri.Robert se opri.- Mahaut? izbucni el, dar ea nu mai poate face- Mahaut? izbucni el, dar ea nu mai poate face

nimic; se ascunde, bâţâie de frică. Văzut-o-a cineva lanimic; se ascunde, bâţâie de frică. Văzut-o-a cineva la curte în ultima vreme? Nu mişcă, nu mai scoatecurte în ultima vreme? Nu mişcă, nu mai scoate capul, ştie că e pierdută.capul, ştie că e pierdută.

- Dumnezeu să te audă, monseniore, Dumnezeu să- Dumnezeu să te audă, monseniore, Dumnezeu să

te audă. Fireşte, vom câştiga procesul: dar asta n-o săte audă. Fireşte, vom câştiga procesul: dar asta n-o să meargă aşa de uşor, vom mai avea ceva de furcă...meargă aşa de uşor, vom mai avea ceva de furcă...Tesson se codi să urmeze, nu atât fiindcă se temeaTesson se codi să urmeze, nu atât fiindcă se temea

de ceea ce avea de spus, cât din pricină că abia maide ceea ce avea de spus, cât din pricină că abia mai putea ţine în mână geanta încărcată. Şi mai erau cinciputea ţine în mână geanta încărcată. Şi mai erau cinci sau zece minute de stat în picioare.sau zece minute de stat în picioare.

- Am fost înştiinţat, vorbi el iarăşi, că în Artois an- Am fost înştiinţat, vorbi el iarăşi, că în Artois an --chetatorii noştri au iscoade pe urmele lor, iar martoriichetatorii noştri au iscoade pe urmele lor, iar martorii noştri sunt vizitaţi şi de alţii decât noi. Afară de asta,noştri sunt vizitaţi şi de alţii decât noi. Afară de asta,

în ultima vreme, a fost o alergătură de curieri întreîn ultima vreme, a fost o alergătură de curieri între palatul doamnei Mahaut şi Dijon. Unii au văzut trepalatul doamnei Mahaut şi Dijon. Unii au văzut tre--când pragul palatului ei ştafete în livreaua familiei decând pragul palatului ei ştafete în livreaua familiei de Bourgogne...Bourgogne...

Era limpede că Mahaut încerca să strângă şi maiEra limpede că Mahaut încerca să strângă şi mai mult legăturile cu ducele Eudes. Or, tabăra burgunmult legăturile cu ducele Eudes. Or, tabăra burgun--zilor se bucura la curte de sprijinul reginei.zilor se bucura la curte de sprijinul reginei.

- Da, dar eu îl am pe rege, spuse Robert. Paceaura- Da, dar eu îl am pe rege, spuse Robert. Paceaura

- Va trebui totuşi să înfăţişăm dovezile, monseniore,- Va trebui totuşi să înfăţişăm dovezile, monseniore, căci fără dovezi... Întotdeauna la spusele unora pot ficăci fără dovezi... Întotdeauna la spusele unora pot fi aduse împotrivă spusele altora... Cu cât vom strângeaduse împotrivă spusele altora... Cu cât vom strânge mai curând dovezile, cu atât va fi mai bine.mai curând dovezile, cu atât va fi mai bine.

Avea motive personale ca să stăruie în această pri Avea motive personale ca să stăruie în această pri-- vinţă. Un notar poate ajunge sus de tot punând la cale vinţă. Un notar poate ajunge sus de tot punând la cale atâtea mărturii, ba chiar storcându-le prin mituire sauatâtea mărturii, ba chiar storcându-le prin mituire sau

ameninţări, dar îl paşte şi puşcăria Châtelet sau chiarameninţări, dar îl paşte şi puşcăria Châtelet sau chiar pieirea pe roată... Tesson nu ţinea defel să ia loculpieirea pe roată... Tesson nu ţinea defel să ia locul fostului ispravnic de la Béthune.fostului ispravnic de la Béthune.

- Vor veni dovezile, vor veni, fii pe pace! Îţi spun eu- Vor veni dovezile, vor veni, fii pe pace! Îţi spun eu că le vom avea! Crezi că e uşor să le capeţi?... Şi fică le vom avea! Crezi că e uşor să le capeţi?... Şi fi --indcă veni vorba, Tesson, spuse deodată Robert arăindcă veni vorba, Tesson, spuse deodată Robert ară--tând cu degetul geanta de piele neagră, ai trecut întând cu degetul geanta de piele neagră, ai trecut în mărturia contelui de Bouville că tratatul de căsătoriemărturia contelui de Bouville că tratatul de căsătorie a fost sigilat de cei doisprezece pairi. Pentru ce aia fost sigilat de cei doisprezece pairi. Pentru ce ai

scris asta?scris asta?- Pentru că martorul a spus-o, monseniore.- Pentru că martorul a spus-o, monseniore.- A, da... făcu Robert îngândurat. E un lucru de- A, da... făcu Robert îngândurat. E un lucru de

mare însemnătate.mare însemnătate.- De ce, monseniore?- De ce, monseniore?- De ce? Pentru că aştept cealaltă copie a tratatului,- De ce? Pentru că aştept cealaltă copie a tratatului,

aceea rămasă în condicile din Artois, care îmi va fiaceea rămasă în condicile din Artois, care îmi va fi adusă... şi mă ţine bani grei, de altminteri... Dacă nuadusă... şi mă ţine bani grei, de altminteri... Dacă nu --mele celor doisprezece pairi nu sunt înscrise acolo,mele celor doisprezece pairi nu sunt înscrise acolo,

înseamnă că hârtia nu e bună. Cine erau pairii peînseamnă că hârtia nu e bună. Cine erau pairii pe atunci? În ce-i priveşte pe duci şi conţi, e lesne deatunci? În ce-i priveşte pe duci şi conţi, e lesne de aflat; dar pairii bisericii cine erau? Vezi cum trebuieaflat; dar pairii bisericii cine erau? Vezi cum trebuie să fii cu ochii în patru la cel mai mic lucru?să fii cu ochii în patru la cel mai mic lucru?

Notarul îl privi pe Robert cu un amestec de neliNotarul îl privi pe Robert cu un amestec de neli--nişte şi de admiraţie.nişte şi de admiraţie.

- Dar ştii, monseniore, că dacă nu ai fi un domn aşa- Dar ştii, monseniore, că dacă nu ai fi un domn aşa de mare, puteai fi cel mai bun notar din câţi sunt înde mare, puteai fi cel mai bun notar din câţi sunt în

ţară? Spun asta fără gând rău, să nu-ţi fie cu supăţară? Spun asta fără gând rău, să nu-ţi fie cu supă--i !i ! FALSIFICATORIIFALSIFICATORII



rare, monseniore!rare, monseniore!Robert sună o slugă ca să-l însoţească pe vizitatorRobert sună o slugă ca să-l însoţească pe vizitator

până la poarta palatului. Nici n-apucă bine notarul săpână la poarta palatului. Nici n-apucă bine notarul să treacă pragul, şi Robert ieşi printr-o uşă anumetreacă pragul, şi Robert ieşi printr-o uşă anume meşterită între şoldurile Magdalenei din perete - omeşterită între şoldurile Magdalenei din perete - o joacă a tâmplarului de care făcea mare haz - şi alergă joacă a tâmplarului de care făcea mare haz - şi alergă la iatacul soţiei sale. După ce goni doamnele ei dela iatacul soţiei sale. După ce goni doamnele ei de

onoare, îi spuse:onoare, îi spuse:- Draga mea Jeanne, scumpa mea contesă, dă-i de- Draga mea Jeanne, scumpa mea contesă, dă-i de veste acelei Divion să întrerupă scrierea tratatului de veste acelei Divion să întrerupă scrierea tratatului de căsătorie; trebuiesc băgate acolo numele celor doiscăsătorie; trebuiesc băgate acolo numele celor dois --prezece pairi din anul 82. Îi ştii? Nu? Ei bine, nici eu.prezece pairi din anul 82. Îi ştii? Nu? Ei bine, nici eu. Unde putem afla numele lor fără să trezim bănuieli?Unde putem afla numele lor fără să trezim bănuieli? Ah, ce de-a vreme pierdută! Ce de-a vreme pierdută! Ah, ce de-a vreme pierdută! Ce de-a vreme pierdută!

Contesa de Beaumont îşi cerceta soţul cu frumoşiiContesa de Beaumont îşi cerceta soţul cu frumoşii ei ochi de un albastru limpede; un surâs abia mijit îiei ochi de un albastru limpede; un surâs abia mijit îi

lumina chipul. Uriaşul ei aflase iar vreo pricină ca sălumina chipul. Uriaşul ei aflase iar vreo pricină ca să se frământe. Cu glas foarte liniştit îi spuse:se frământe. Cu glas foarte liniştit îi spuse:- La Saint-Denis, iubitul meu, la Saint-Denis, în con- La Saint-Denis, iubitul meu, la Saint-Denis, în con--

dicile mănăstirii. Vom găsi în ele fără îndoială numeledicile mănăstirii. Vom găsi în ele fără îndoială numele pairilor. Îl voi trimite acolo pe fratele Henric, duhovpairilor. Îl voi trimite acolo pe fratele Henric, duhov --nicul meu, ca şi cum ar avea de făcut vreo cercetarenicul meu, ca şi cum ar avea de făcut vreo cercetare cărturărească...cărturărească...

O lucire de dragoste înveselită, de recunoştinţă voiO lucire de dragoste înveselită, de recunoştinţă voi--oasă, trecu peste faţa lată a lui Robert.oasă, trecu peste faţa lată a lui Robert.

- Ştii, draga mea, spuse el plecându-se cu o graţie- Ştii, draga mea, spuse el plecându-se cu o graţie greoaie, că dacă nu erai o atât de înaltă doamnă, aigreoaie, că dacă nu erai o atât de înaltă doamnă, ai putea fi cel mai bun notar al ţării?putea fi cel mai bun notar al ţării?

Îşi zâmbiră, şi contesa de Beaumont născută JeÎşi zâmbiră, şi contesa de Beaumont născută Je--anne de Valois, citi în ochii lui Robert făgăduiala căanne de Valois, citi în ochii lui Robert făgăduiala că deseară va veni în patul ei.deseară va veni în patul ei.

FALSIFICATORIIFALSIFICATORII

Când apuci pe calea minciunii, crezi întotdeauna căCând apuci pe calea minciunii, crezi întotdeauna că drumul va fi scurt şi ca-n palmă; treci cu uşurinţă, badrumul va fi scurt şi ca-n palmă; treci cu uşurinţă, ba chiar cu un fel de plăcere peste cele dintâi piedici;chiar cu un fel de plăcere peste cele dintâi piedici; dar curând pădurea se face deasă, drumul se şterge,dar curând pădurea se face deasă, drumul se şterge, se împarte în poteci care se vor pierde prin mlaştini;se împarte în poteci care se vor pierde prin mlaştini; te poticneşti la fiece pas, piciorul ţi se afundă sau sete poticneşti la fiece pas, piciorul ţi se afundă sau se împotmoleşte; îţi ieşi din sărite; te zbaţi zadarnic înîmpotmoleşte; îţi ieşi din sărite; te zbaţi zadarnic în --colo şi încoace şi dai din lac în puţ.colo şi încoace şi dai din lac în puţ.

La întâia vedere, nimic nu e mai simplu decât săLa întâia vedere, nimic nu e mai simplu decât să plăsmuieşti un vechi document. O piele de viţel îngălplăsmuieşti un vechi document. O piele de viţel îngăl--benită la soare şi frecată cu cenuşă, mâna unui grăbenită la soare şi frecată cu cenuşă, mâna unui gră--mătic plătit, câteva peceţi aplicate pe nişte şnururi demătic plătit, câteva peceţi aplicate pe nişte şnururi de mătase: iată o treabă pentru care s-ar părea că nu-imătase: iată o treabă pentru care s-ar părea că nu-i nevoie nici de multă vreme, nici de mare cheltuială.nevoie nici de multă vreme, nici de mare cheltuială.

Cu toate acestea, Robert trebui să renunţe, deoCu toate acestea, Robert trebui să renunţe, deo--

camdată, la reconstituirea contractului de căsătorie alcamdată, la reconstituirea contractului de căsătorie al tatălui său. Şi asta, nu numai din pricină că trebuia sătatălui său. Şi asta, nu numai din pricină că trebuia să afle numele celor doisprezece pairi, dar şi pentru căafle numele celor doisprezece pairi, dar şi pentru că trebuia ca actul să fie scris în latineşte şi nu oricetrebuia ca actul să fie scris în latineşte şi nu orice grămătic era în stare să cunoască formula folosităgrămătic era în stare să cunoască formula folosită odinioară în tratatele căsătoriilor regale. Călugărulodinioară în tratatele căsătoriilor regale. Călugărul care ţinuse slujba pomenilor pe lângă reginacare ţinuse slujba pomenilor pe lângă regina Clémence a Ungariei, priceput în de-alde astea, înClémence a Ungariei, priceput în de-alde astea, în --târzia să aducă începutul şi sfârşitul scrisorii; nu întârzia să aducă începutul şi sfârşitul scrisorii; nu în --

drăzneau să-i dea zor de teamă că, cerându-i să sedrăzneau să-i dea zor de teamă că, cerându-i să se grăbească, ar trezi bănuieli.grăbească, ar trezi bănuieli.

Mai era şi problema peceţilor.Mai era şi problema peceţilor.- Puneţi un gravor de sigilii să le copieze după nişte- Puneţi un gravor de sigilii să le copieze după nişte

peceţi mai vechi.peceţi mai vechi.Gravorii de sigilii erau însă legaţi cu jurământ; celGravorii de sigilii erau însă legaţi cu jurământ; cel

al curţii, întrebat, răspunse că nimeni nu putea săal curţii, întrebat, răspunse că nimeni nu putea să imite aidoma o pecete, că două sigilii nu erau nicioimite aidoma o pecete, că două sigilii nu erau nicio--

dată la fel, şi că ochii unor experţi recunosc numaidată la fel, şi că ochii unor experţi recunosc numai--d ât ă tl ită i ili lă itdecât o ceară pecetl ită c n sigili plă m it

aşternu din nou pe hârtie, nu cu o pană de gâscă ci cuaşternu din nou pe hârtie, nu cu o pană de gâscă ci cu d i d b ă i f ă i bi i ln condei de bron ca să şi prefacă mai bine scris l



decât o ceară pecetluită cu un sigiliu plăzmuit.decât o ceară pecetluită cu un sigiliu plăzmuit.Cât despre sigiliile originale, ele erau întotdeaunaCât despre sigiliile originale, ele erau întotdeauna

distruse la moartea proprietarului.distruse la moartea proprietarului. Aşadar, trebuiau să facă rost de acte vechi, purtând Aşadar, trebuiau să facă rost de acte vechi, purtând

peceţile de care aveau nevoie, să le desprindă, ceeapeceţile de care aveau nevoie, să le desprindă, ceea ce nu era treabă uşoară, şi să le mute apoi pe hârtiace nu era treabă uşoară, şi să le mute apoi pe hârtia falsificată.falsificată.

Robert o sfătui pe femeia Divion să-şi dea toate siliRobert o sfătui pe femeia Divion să-şi dea toate sili--nţele pentru a meşteri un document mai lesne denţele pentru a meşteri un document mai lesne de plăsmuit, dar care să aibă aceeaşi greutate în ochii juplăsmuit, dar care să aibă aceeaşi greutate în ochii ju --decătorilor.decătorilor.

Era vorba de scrisoarea prin care bătrânul conteEra vorba de scrisoarea prin care bătrânul conte Robert al II-lea îşi întărea hotărârea de a lăsa nepoRobert al II-lea îşi întărea hotărârea de a lăsa nepo--tului său moştenirea comitatului Artois, scrisoare întului său moştenirea comitatului Artois, scrisoare în--tocmită la 28 iunie 1302, când îşi pusese treburile întocmită la 28 iunie 1302, când îşi pusese treburile în ordine, înainte de a porni la războiul din Flandra,ordine, înainte de a porni la războiul din Flandra,

unde avea să piară străpuns de douăzeci de lovituriunde avea să piară străpuns de douăzeci de lovituri de lance.de lance.- Şi hârtia asta e adevărată, toţi martorii o recu- Şi hârtia asta e adevărată, toţi martorii o recu--

nosc! îi zicea Robert soţiei sale. Simon Dourier îşinosc! îi zicea Robert soţiei sale. Simon Dourier îşi aminteşte până şi ce vasali ai bunicului meu erau deaminteşte până şi ce vasali ai bunicului meu erau de faţă şi ale căror isprăvnicii au fost peceţile ce s-aufaţă şi ale căror isprăvnicii au fost peceţile ce s-au pus pe hârtie. Nu vom face nimic alta decât săpus pe hârtie. Nu vom face nimic alta decât să scoatem la iveală adevărul!scoatem la iveală adevărul!

Simon Dourier, fost notar al contelui Robert al IISimon Dourier, fost notar al contelui Robert al II --

-lea, le spuse ce cuprindea diata răposatului, atât cât-lea, le spuse ce cuprindea diata răposatului, atât cât putea el să-şi aducă aminte. Scrisul fu prefăcut de unputea el să-şi aducă aminte. Scrisul fu prefăcut de un grămătic al contesei de Beaumont, pe nume Dufour,grămătic al contesei de Beaumont, pe nume Dufour, dar textul acestuia avea prea multe ştersături, şi apoidar textul acestuia avea prea multe ştersături, şi apoi i se recunoştea scrisul.i se recunoştea scrisul.

Femeia Divion plecă în Artois să comunice cuFemeia Divion plecă în Artois să comunice cu--prinsul scrisorii unui anume Robert Rossignol, careprinsul scrisorii unui anume Robert Rossignol, care fusese grămătic al lui Thierry d'Hirson, şi care ofusese grămătic al lui Thierry d'Hirson, şi care o

un condei de bronz ca să-şi prefacă mai bine scrisul.un condei de bronz ca să-şi prefacă mai bine scrisul. Acest Rossignol, căruia i se înlesni drept răsplată o Acest Rossignol, căruia i se înlesni drept răsplată o

călătorie la Saint-Jacques-de-Compostelle unde se lecălătorie la Saint-Jacques-de-Compostelle unde se le--gase să meargă împlinind o făgăduială făcută luigase să meargă împlinind o făgăduială făcută lui Dumnezeu pe când zăcuse bolnav, acest Rossignol,Dumnezeu pe când zăcuse bolnav, acest Rossignol, zic, avea un ginere numit Jean Oliette care se camzic, avea un ginere numit Jean Oliette care se cam pricepea să desprindă peceţile. Hotărât lucru, familiapricepea să desprindă peceţile. Hotărât lucru, familia

aceasta era plină de talente! Oliette o învăţă pe feaceasta era plină de talente! Oliette o învăţă pe fe --meia Divion meşteşugul său.meia Divion meşteşugul său. Aceasta se întoarce la Paris, se închide într-o odaie Aceasta se întoarce la Paris, se închide într-o odaie

cu doamna Beaumont şi o singură slujnică, Jeanettecu doamna Beaumont şi o singură slujnică, Jeanette cea Pirpirie, şi iată-le pe tustrele, cu ajutorul unuicea Pirpirie, şi iată-le pe tustrele, cu ajutorul unui brici fierbinte şi a unui păr din coadă de cal muiatbrici fierbinte şi a unui păr din coadă de cal muiat într-o zeamă anume pregătită spre a nu se rupe, apuîntr-o zeamă anume pregătită spre a nu se rupe, apu--cându-se să desprindă peceţile de ceară de pe niştecându-se să desprindă peceţile de ceară de pe nişte acte vechi. Tăiau pecetea în două; apoi încălzeau unaacte vechi. Tăiau pecetea în două; apoi încălzeau una

din jumătăţi şi o puneau peste cealaltă, prinzând întredin jumătăţi şi o puneau peste cealaltă, prinzând între ele şnururile de mătase sau capătul sulului de pergaele şnururile de mătase sau capătul sulului de perga --ment al documentului proaspăt plăsmuit. În sfârşit înment al documentului proaspăt plăsmuit. În sfârşit în--călzeau niţel marginea peceţii de ceară ca să şteargăcălzeau niţel marginea peceţii de ceară ca să şteargă astfel orice urmă a tăieturii.astfel orice urmă a tăieturii.

Jeanne de Beaumont, Jeanne de Divion şi Jeanne Jeanne de Beaumont, Jeanne de Divion şi Jeanne cea Pirpirie îşi făcură astfel de treabă cu mai bine decea Pirpirie îşi făcură astfel de treabă cu mai bine de patruzeci de peceţi, nu lucrau niciodată de două ori înpatruzeci de peceţi, nu lucrau niciodată de două ori în acelaşi loc, ascunzându-se fie într-o încăpere a palaacelaşi loc, ascunzându-se fie într-o încăpere a pala --

tului Artois, fie în palatul Vulturului, ba chiar şi printului Artois, fie în palatul Vulturului, ba chiar şi prin conace de la ţară.conace de la ţară.Robert intra uneori în odaie, ca să arunce o privireRobert intra uneori în odaie, ca să arunce o privire

asupra operaţiei.asupra operaţiei.- Ia te uită, cele trei Jeanne ale mele lucrează de- Ia te uită, cele trei Jeanne ale mele lucrează de

zor! le striga el voios.zor! le striga el voios.Contesa de Beaumont din câteşitrele era cea maiContesa de Beaumont din câteşitrele era cea mai

iscusită.iscusită.

- Degete de femeie, degete de zână, zicea Robert- Degete de femeie, degete de zână, zicea Robert săr tând c rtenitor mâna soţiei salesărutând curtenitor mâna soţiei sale

gelozie prea aprigă, darmite astăzi după ce episcopulgelozie prea aprigă, darmite astăzi după ce episcopul Thierr m rise Di ion îi cer s o aj te Fără înThierry murise Divion îi ceru s o ajute Fără în



sărutând curtenitor mâna soţiei sale.sărutând curtenitor mâna soţiei sale.Nu era totul să ştii cum să desprinzi peceţile; maiNu era totul să ştii cum să desprinzi peceţile; mai

trebuia să-ţi faci rost de acelea care se potriveau.trebuia să-ţi faci rost de acelea care se potriveau.Pecetea lui Filip cel Frumos putea fi găsită uşor;Pecetea lui Filip cel Frumos putea fi găsită uşor;

aflai peste tot acte regale. Robert îl convinse pe episaflai peste tot acte regale. Robert îl convinse pe epis --copul d'Evreux să-i încredinţeze o scrisoare privindcopul d'Evreux să-i încredinţeze o scrisoare privind moşia lui de la Conches, zicând că vrea s-o cerceteze,moşia lui de la Conches, zicând că vrea s-o cerceteze,

dar n-o mai dădu îndărăt niciodată.dar n-o mai dădu îndărăt niciodată.În Artois, femeia Divion îi puse pe prietenii săi,În Artois, femeia Divion îi puse pe prietenii săi, Rossignol şi Oliette, precum şi pe alte două slujnice,Rossignol şi Oliette, precum şi pe alte două slujnice, Maria cea Albă şi Maria cea Neagră, să caute vechileMaria cea Albă şi Maria cea Neagră, să caute vechile sigilii ale isprăvniciilor şi moşiilor de prin părţilesigilii ale isprăvniciilor şi moşiilor de prin părţile acelea.acelea.

După puţină vreme peceţile fură adunate, afară deDupă puţină vreme peceţile fură adunate, afară de una, cea mai însemnată, aceea a răposatului conteuna, cea mai însemnată, aceea a răposatului conte Robert al II-lea. Lucrul putea să pară de necrezut, darRobert al II-lea. Lucrul putea să pară de necrezut, dar

aşa era: toate actele familiei se aflau cuprinse în conaşa era: toate actele familiei se aflau cuprinse în con --dicile comitatului Artois, sub paza grămăticilor condicile comitatului Artois, sub paza grămăticilor con--tesei Mahaut, iar Robert, copil pe vremea când mutesei Mahaut, iar Robert, copil pe vremea când mu--rise bunicu-său, nu avea nici unul din ele. Printr-o verise bunicu-său, nu avea nici unul din ele. Printr-o ve--rişoară de-a ei, Divion intră în vorbă cu un anumerişoară de-a ei, Divion intră în vorbă cu un anume Ourson Chiorul, care avea o adeverinţă de la răpoOurson Chiorul, care avea o adeverinţă de la răpo--satul conte, sigilată cu "şnururi înnodate" alcătuindsatul conte, sigilată cu "şnururi înnodate" alcătuind două mâni ce se strâng, ca într-o stemă, şi pe caredouă mâni ce se strâng, ca într-o stemă, şi pe care Ourson Chiorul părea gata s-o vândă pe trei sute deOurson Chiorul părea gata s-o vândă pe trei sute de

livre. Doamna Jeanne de Beaumont spusese ce-i dreptlivre. Doamna Jeanne de Beaumont spusese ce-i drept să fie cumpărată hârtia cu orice preţ, însă femeia Disă fie cumpărată hârtia cu orice preţ, însă femeia Di-- vion nu avea atâta bănet în Artois, iar dumnealui vion nu avea atâta bănet în Artois, iar dumnealui Ourson Chiorul, bănuitor, nu vroia să dea din mânăOurson Chiorul, bănuitor, nu vroia să dea din mână adeverinţa numai pe făgăduieli.adeverinţa numai pe făgăduieli.

Nemaiştiind ce să facă, Divion îşi aduse aminte căNemaiştiind ce să facă, Divion îşi aduse aminte că avea un soţ care trăia destul de liniştit în acareturileavea un soţ care trăia destul de liniştit în acareturile castelului de la Béthune. El nu-i arătase niciodată ocastelului de la Béthune. El nu-i arătase niciodată o

Thierry murise... Divion îi ceru s-o ajute. Fără înThierry murise... Divion îi ceru s-o ajute. Fără în--doială, se înmulţiseră acum cei care cunoşteau taina;doială, se înmulţiseră acum cei care cunoşteau taina; nu se putea însă altfel. Soţul nu vru să-i împrumutenu se putea însă altfel. Soţul nu vru să-i împrumute bani, dar se învoi să dea un cal bun cu care luasebani, dar se învoi să dea un cal bun cu care luase parte la turniruri, şi Divion se ţinu de capul domnuluiparte la turniruri, şi Divion se ţinu de capul domnului Ourson până ce acesta primi calul pentru a împliniOurson până ce acesta primi calul pentru a împlini suma cerută, şi mai lăsându-i dânsa pe deasupra şisuma cerută, şi mai lăsându-i dânsa pe deasupra şi

nişte giuvaeruri ce avea asupra ei.nişte giuvaeruri ce avea asupra ei. Ah, ce se mai zbătea Divion! Nu-şi cruţa nici Ah, ce se mai zbătea Divion! Nu-şi cruţa nici timpul, nici oboseala, nici alergăturile, nici călătoriile.timpul, nici oboseala, nici alergăturile, nici călătoriile. Dar nici gura. Şi apoi, era cu ochii în patru ca nuDar nici gura. Şi apoi, era cu ochii în patru ca nu cumva să mai piardă iarăşi ceva; dormea cu capul pecumva să mai piardă iarăşi ceva; dormea cu capul pe cheile ei.cheile ei.

Cu mâna chircită de teamă, tăie cu briciul peceteaCu mâna chircită de teamă, tăie cu briciul pecetea răposatului conte Robert. O pecete care costa treirăposatului conte Robert. O pecete care costa trei sute de livre! Şi cum să găseşti alta la fel, dacă dinsute de livre! Şi cum să găseşti alta la fel, dacă din

nenorocire s-ar rupe?nenorocire s-ar rupe?Monseniorul Robert îşi cam pierdea răbdarea,Monseniorul Robert îşi cam pierdea răbdarea, pentru că toţi martorii fuseseră acum ascultaţi, iar repentru că toţi martorii fuseseră acum ascultaţi, iar re--gele îl întreba, foarte drăguţ, şi arătând că-i vrea bigele îl întreba, foarte drăguţ, şi arătând că-i vrea bi --nele, dacă dovezile de a căror existenţă jurase, vor finele, dacă dovezile de a căror existenţă jurase, vor fi înfăţişate curând.înfăţişate curând.

Încă două zile, încă o zi să mai aibă răbdare; monÎncă două zile, încă o zi să mai aibă răbdare; mon--seniorul Robert va fi mulţumit.seniorul Robert va fi mulţumit.

MUSAFIRII DE LA REUILLYMUSAFIRII DE LA R EUILLYel însuşi, îmbrăcat simplu, şade ca între prieteni, în jiel însuşi, îmbrăcat simplu, şade ca între prieteni, în ji --lţul său cu spetează înaltă Contesa de Beaumontlţul său cu spetează înaltă Contesa de Beaumont



MUSAFIRII DE LA REUILLY MUSAFIRII DE LA R EUILLY

În lunile de vară, şi când slujba ţării sau grijile proÎn lunile de vară, şi când slujba ţării sau grijile pro--cesului său îi lasă un răgaz, lui Robert d'Artois îicesului său îi lasă un răgaz, lui Robert d'Artois îi place să petreacă sfârşitul săptămânii la Reuilly, într-place să petreacă sfârşitul săptămânii la Reuilly, într-un castel care aparţine soţiei sale, provenit din moşteun castel care aparţine soţiei sale, provenit din moşte--nirea familiei Valois.nirea familiei Valois.

Livezile şi pădurile întreţin o răcoare plăcută înLivezile şi pădurile întreţin o răcoare plăcută în jurul acestei reşedinţe. Robert îşi păstrează aici jurul acestei reşedinţe. Robert îşi păstrează aici şoimii săi de vânătoare. Curtea e numeroasă, căcişoimii săi de vânătoare. Curtea e numeroasă, căci mulţi tineri de neam nobil, înainte de a ajunge înmulţi tineri de neam nobil, înainte de a ajunge în rândul cavalerilor, se bagă la Robert, ca scutieri, cherândul cavalerilor, se bagă la Robert, ca scutieri, che --lari sau feciori de casă. Cel care nu izbuteşte să intrelari sau feciori de casă. Cel care nu izbuteşte să intre în slujba regelui se dă peste cap să fie primit în casaîn slujba regelui se dă peste cap să fie primit în casa contelui d'Artois, folosind recomandaţii din partea rucontelui d'Artois, folosind recomandaţii din partea ru--delor cu trecere, şi, odată intrat acolo, caută să se ridelor cu trecere, şi, odată intrat acolo, caută să se ri --dice în ochii stăpânului prin râvna sa. A-i ţine frâuldice în ochii stăpânului prin râvna sa. A-i ţine frâul

calului, a-i întinde mănuşa de piele pe care va veni săcalului, a-i întinde mănuşa de piele pe care va veni să se aşeze şoimul său falnic, a-i aduce tacâmul la masă,se aşeze şoimul său falnic, a-i aduce tacâmul la masă, a-i turna din ibric apă ca să-şi spele mâinile zdravene,a-i turna din ibric apă ca să-şi spele mâinile zdravene, toate acestea îl ajută să se salte niţel în ierarhia Statoate acestea îl ajută să se salte niţel în ierarhia Sta --tului; a veni să-i zgâlţâie perna, dimineaţa, ca să-l tretului; a veni să-i zgâlţâie perna, dimineaţa, ca să-l tre--zească, e aproape ca şi cum ar zgâlţâi perna Bunuluizească, e aproape ca şi cum ar zgâlţâi perna Bunului Dumnezeu, deoarece monseniorul, oricine ştie asta,Dumnezeu, deoarece monseniorul, oricine ştie asta, taie şi spânzură la curte.taie şi spânzură la curte.

În această sâmbătă de la începutul lui septembrie,În această sâmbătă de la începutul lui septembrie,

Robert d'Artois a poftit la Reuilly pe câţiva senioriRobert d'Artois a poftit la Reuilly pe câţiva seniori dintre prietenii săi, printre care domnul de Brécy, cadintre prietenii săi, printre care domnul de Brécy, ca -- valerul de Hangest şi arhidiaconul d'Avranches, ba valerul de Hangest şi arhidiaconul d'Avranches, ba chiar şi bătrânul conte de Bouville, pe jumătate orb,chiar şi bătrânul conte de Bouville, pe jumătate orb, căruia îi trimisese o litieră să-l aducă. Celor carecăruia îi trimisese o litieră să-l aducă. Celor care vroiau să se scoale dis-de-dimineaţă, le-a oferit o vroiau să se scoale dis-de-dimineaţă, le-a oferit o scurtă vânătoare cu şoimi.scurtă vânătoare cu şoimi.

Acum, oaspeţii sunt adunaţi în sala dreptăţii unde Acum, oaspeţii sunt adunaţi în sala dreptăţii unde

lţul său cu spetează înaltă. Contesa de Beaumont,lţul său cu spetează înaltă. Contesa de Beaumont, soţia sa, e de faţă, ca şi notarul Tesson care şi-a pussoţia sa, e de faţă, ca şi notarul Tesson care şi-a pus pe o masă călimara şi penele de scris.pe o masă călimara şi penele de scris.

- Domnii mei, prieteni, începe el, am ţinut să veniţi- Domnii mei, prieteni, începe el, am ţinut să veniţi aici pentru a vă cere sfatul.aici pentru a vă cere sfatul.

Oamenii sunt întotdeauna măguliţi când li se cereOamenii sunt întotdeauna măguliţi când li se cere părerea... Tinerii scutieri de neam nobil aduc oaspărerea... Tinerii scutieri de neam nobil aduc oas--

peţilor băuturile dinainte de masă, vinurile cu scopeţilor băuturile dinainte de masă, vinurile cu sco--rţişoară, alunele tăvălite în sare şi piper, migdalelerţişoară, alunele tăvălite în sare şi piper, migdalele curăţate în pocale de argint aurit. Umblă cu băgarecurăţate în pocale de argint aurit. Umblă cu băgare de seamă ca să nu facă nici zgomot, nici vreo greşealăde seamă ca să nu facă nici zgomot, nici vreo greşeală în slujba lor; deschid ochii mari la tot ce văd, îşi preîn slujba lor; deschid ochii mari la tot ce văd, îşi pre --gătesc de pe acum amintiri; vor spune mai târziu:gătesc de pe acum amintiri; vor spune mai târziu: "Eram în ziua aceea la monseniorul Robert; se afla"Eram în ziua aceea la monseniorul Robert; se afla acolo contele de Bouville, care fusese şambelan al reacolo contele de Bouville, care fusese şambelan al re--gelui Filip cel Frumos..."gelui Filip cel Frumos..."

Robert vorbeşte fără grabă, răspicat: o anumeRobert vorbeşte fără grabă, răspicat: o anume doamnă de Divion, pe care abia o cunoaşte, i s-a îndoamnă de Divion, pe care abia o cunoaşte, i s-a în--făţişat zicând că poate să-i dea o scrisoare ce se aflăfăţişat zicând că poate să-i dea o scrisoare ce se află în mâna ei, împreună cu altele, căpătate de la episîn mâna ei, împreună cu altele, căpătate de la epis --copul Thierry d'Hirson... a cărui iubită fusese, adăugăcopul Thierry d'Hirson... a cărui iubită fusese, adăugă el, coborându-şi niţel glasul. Pomenita Divion cereel, coborându-şi niţel glasul. Pomenita Divion cere bani, fireşte; femeile astea sunt toate de aceeaşibani, fireşte; femeile astea sunt toate de aceeaşi teapă! Dar documentul pare să fie de oarecare însemteapă! Dar documentul pare să fie de oarecare însem--nătate. Totuşi, înainte de a-l cumpăra, Robert vrea sănătate. Totuşi, înainte de a-l cumpăra, Robert vrea să

se încredinţeze că nu e tras pe sfoară, că scrisoarea ese încredinţeze că nu e tras pe sfoară, că scrisoarea e adevărată, că poate fi adusă ca dovadă în procesuladevărată, că poate fi adusă ca dovadă în procesul său şi că nu e lucrătura vreunui plăsmuitor făcută înasău şi că nu e lucrătura vreunui plăsmuitor făcută îna--dins pentru a-l stoarce de bani. Iată pentru ce şi-adins pentru a-l stoarce de bani. Iată pentru ce şi-a poftit prietenii, care sunt oameni cu judecată şi maipoftit prietenii, care sunt oameni cu judecată şi mai pricepuţi ca dânsul în ale scrisului, spre a cercetapricepuţi ca dânsul în ale scrisului, spre a cerceta hârtia.hârtia.

Din când în când Robert aruncă o privire spre neDin când în când Robert aruncă o privire spre ne --

vastă-sa, pentru a se încredinţa că vorbise cum tre vastă-sa, pentru a se încredinţa că vorbise cum tre--buie Jeanne îşi înclină foarte uşor capul; admirăbuie Jeanne îşi înclină foarte uşor capul; admiră

meu stăpân Filip cel Frumos!meu stăpân Filip cel Frumos!Şi se lasă o clipă de mare duioşie o clipă de tăcereŞi se lasă o clipă de mare duioşie o clipă de tăcere



buie. Jeanne îşi înclină foarte uşor capul; admirăbuie. Jeanne îşi înclină foarte uşor capul; admiră marea şiretenie a soţului ei şi se minunează cummarea şiretenie a soţului ei şi se minunează cum uriaşul ăsta frecat cu toate alifiile ştie să facă peuriaşul ăsta frecat cu toate alifiile ştie să facă pe prostul, când vrea să înşele. Îşi ia o mutră de om neliprostul, când vrea să înşele. Îşi ia o mutră de om neli --niştit, bănuitor... Ceilalţi nu vor întârzia să găseascăniştit, bănuitor... Ceilalţi nu vor întârzia să găsească bună scrisoarea aceasta; după ce o vor aproba, n-aubună scrisoarea aceasta; după ce o vor aproba, n-au să-şi mai schimbe părerea, şi printre cei de la palatulsă-şi mai schimbe părerea, şi printre cei de la palatul

regal şi de la înalta curte de judecată se va răspândiregal şi de la înalta curte de judecată se va răspândi ştirea că Robert are în mână dovada dreptului său.ştirea că Robert are în mână dovada dreptului său.- Chemaţi-o aici pe această doamnă Divion, spune- Chemaţi-o aici pe această doamnă Divion, spune

Robert încruntându-se.Robert încruntându-se. Jeanne de Divion se iveşte, cu un aer foarte provin Jeanne de Divion se iveşte, cu un aer foarte provin--

cial, foarte modest; de sub broboada de in i se vedecial, foarte modest; de sub broboada de in i se vede faţa triunghiulară, cu ochii încercănaţi. Nu are nevoiefaţa triunghiulară, cu ochii încercănaţi. Nu are nevoie să facă pe speriata, căci este. Scoate dintr-o pungăsă facă pe speriata, căci este. Scoate dintr-o pungă mare de postav un sul de pergament din care atârnămare de postav un sul de pergament din care atârnă

mai multe peceţi, şi i-l întinde lui Robert; acesta îlmai multe peceţi, şi i-l întinde lui Robert; acesta îl desface şi după ce-l priveşte o clipă, îl trece notarului.desface şi după ce-l priveşte o clipă, îl trece notarului.- Uită-te bine la peceţi, meştere Tesson.- Uită-te bine la peceţi, meştere Tesson.Notarul cercetează nodul şnururilor de mătase, îşiNotarul cercetează nodul şnururilor de mătase, îşi

apleacă peste pergament uriaşa sa tichie neagră şiapleacă peste pergament uriaşa sa tichie neagră şi profilul în chip de pătrar de lună.profilul în chip de pătrar de lună.

- E într-adevăr pecetea răposatului conte, bunicul- E într-adevăr pecetea răposatului conte, bunicul măriei tale, se rosteşte el pe un ton convins.măriei tale, se rosteşte el pe un ton convins.

- Vedeţi şi dumneavoastră, domnilor, spune Robert.- Vedeţi şi dumneavoastră, domnilor, spune Robert.

Documentul trece din mână în mână. Domnul deDocumentul trece din mână în mână. Domnul de Brécy adevereşte că peceţile isprăvniciilor dinBrécy adevereşte că peceţile isprăvniciilor din Béthune şi Arras sunt foarte bune. Contele de BouBéthune şi Arras sunt foarte bune. Contele de Bou -- ville apropie hârtia de ochii săi obosiţi, nu zăreşte ville apropie hârtia de ochii săi obosiţi, nu zăreşte decât pata verde din partea de jos a documentului; pidecât pata verde din partea de jos a documentului; pi--păie ceara catifelată sub deget, şi lacrimile îi podipăie ceara catifelată sub deget, şi lacrimile îi podi --desc pleoapele.desc pleoapele.

- Ah, oftează el, e pecetea de ceară verde a bunului- Ah, oftează el, e pecetea de ceară verde a bunului

Şi se lasă o clipă de mare duioşie, o clipă de tăcereŞi se lasă o clipă de mare duioşie, o clipă de tăcere în care adunarea respectă amintirile de demult aleîn care adunarea respectă amintirile de demult ale acestui bătrân slujitor al coroanei.acestui bătrân slujitor al coroanei.

Femeia Divion care stă ceva mai deoparte, lângă unFemeia Divion care stă ceva mai deoparte, lângă un perete, schimbă o privire discretă cu contesa de Beperete, schimbă o privire discretă cu contesa de Be--aumont.aumont.

- Acum, citeşte-ne asta, meştere Tesson, porunceşte- Acum, citeşte-ne asta, meştere Tesson, porunceşte

Robert.Robert.Şi notarul, după ce apucă iar pergamentul, începe:Şi notarul, după ce apucă iar pergamentul, începe:

Noi, Robert al Franţei, pair şi conte d'Artois... Noi, Robert al Franţei, pair şi conte d'Artois...

Formulele de introducere au întorsătura obişnuită;Formulele de introducere au întorsătura obişnuită; oaspeţii ascultă liniştiţi.oaspeţii ascultă liniştiţi.

...şi o spunem aici de faţă cu seniorii de Saint...şi o spunem aici de faţă cu seniorii de Saint--

Venant, de Saint-Paul, de Waillepayelle, cavaleri careVenant, de Saint-Paul, de Waillepayelle, cavaleri care îşi vor pune peceţile lor, şi cu meşterul Thierry îşi vor pune peceţile lor, şi cu meşterul Thierry d'Hirson, grămăticul nostru...d'Hirson, grămăticul nostru...

Câteva priviri se îndreaptă spre Divion care-şi lasăCâteva priviri se îndreaptă spre Divion care-şi lasă nasul în jos.nasul în jos.

"Dibaci, foarte dibaci am adus-o din condei, pome"Dibaci, foarte dibaci am adus-o din condei, pome--nindu-l pe episcopul Thierry, îşi zice Robert; asta adenindu-l pe episcopul Thierry, îşi zice Robert; asta ade-- vereşte mărturiile în privinţa lui; toate se leagă bine vereşte mărturiile în privinţa lui; toate se leagă bine

între ele".între ele".... că atunci când s-a făcut cununia fiului nostru... că atunci când s-a făcut cununia fiului nostru

Filip, l-am învestit cu stăpânirea comitatului nostru, Filip, l-am învestit cu stăpânirea comitatului nostru, păstrând pentru noi veniturile câte zile vom mai avea,păstrând pentru noi veniturile câte zile vom mai avea, iar fiica noastră Mahaut s-a învoit la aceasta şi a reiar fiica noastră Mahaut s-a învoit la aceasta şi a re --nunţat la mai sus pomenitul comitat...nunţat la mai sus pomenitul comitat...

- A, dar asta e de cea mai mare însemnătate! izbuc- A, dar asta e de cea mai mare însemnătate! izbuc --neşte Robert E mai mult decât mă aşteptam! Nimenineşte Robert E mai mult decât mă aşteptam! Nimeni

spre notarul care dă şi el semn de spaimă.spre notarul care dă şi el semn de spaimă.Ai citit trei sute douăzeci şi doi? întreabă cavaAi citit trei sute douăzeci şi doi? întreabă cava



neşte Robert. E mai mult decât mă aşteptam! Nimenineşte Robert. E mai mult decât mă aşteptam! Nimeni nu mi-a spus vreodată că Mahaut s-ar fi învoit la acenu mi-a spus vreodată că Mahaut s-ar fi învoit la ace--asta! Vedeţi acum, prieteni, cât de ticăloasă este!...asta! Vedeţi acum, prieteni, cât de ticăloasă este!... Urmează, meştere Tesson.Urmează, meştere Tesson.

Oaspeţii sunt foarte impresionaţi. Clatină din cap,Oaspeţii sunt foarte impresionaţi. Clatină din cap, se privesc unul pe altul... Da, documentul e de marese privesc unul pe altul... Da, documentul e de mare însemnătate.însemnătate.

... iar acum când Dumnezeu l-a chemat la dânsul pe... iar acum când Dumnezeu l-a chemat la dânsul pe mult iubitul nostru fiu contele Filip, îl rugăm pe stămult iubitul nostru fiu contele Filip, îl rugăm pe stă--pânul nostru regele, dacă ni s-o întâmpla la război capânul nostru regele, dacă ni s-o întâmpla la război ca Dumnezeu să-şi împlinească vrerea curmându-ne zi Dumnezeu să-şi împlinească vrerea curmându-ne zi--lele, ca stăpânul nostru regele să vegheze asupra ur lele, ca stăpânul nostru regele să vegheze asupra ur --maşilor fiului nostru pentru ca de nimenea să nu fiemaşilor fiului nostru pentru ca de nimenea să nu fie dezmoştenit.dezmoştenit.

Toţi continuă să încuviinţeze dând din cap cu demToţi continuă să încuviinţeze dând din cap cu dem--nitate; cavalerul de Hangest, care-şi are scaunul lanitate; cavalerul de Hangest, care-şi are scaunul la înalta curte de judecată, îşi desface mâinile înspre Roînalta curte de judecată, îşi desface mâinile înspre Ro--bert, într-un gest grăitor, vrând să zică: "Ai câştigatbert, într-un gest grăitor, vrând să zică: "Ai câştigat procesul. monseniore".procesul. monseniore".

Notarul îşi încheie citirea:Notarul îşi încheie citirea:

... şi am sigilat aceasta cu sigiliul nostru, în palatul... şi am sigilat aceasta cu sigiliul nostru, în palatul nostru de la Arras astăzi în a douăzeci şi opta zi dinnostru de la Arras astăzi în a douăzeci şi opta zi din

luna iunie a anului de la Cristos o mie trei sute douăluna iunie a anului de la Cristos o mie trei sute două -- zeci şi doi. zeci şi doi.

Robert nu-şi poate stăpâni o tresărire. Contesa deRobert nu-şi poate stăpâni o tresărire. Contesa de Beaumont păleşte la faţă. Femeia Divion, lipită de peBeaumont păleşte la faţă. Femeia Divion, lipită de pe --rete, simte că moare.rete, simte că moare.

Nu-s numai dânşii care au auzitNu-s numai dânşii care au auzit trei sute douăzecitrei sute douăzeci şi doişi doi. Capetele ascultătorilor s-au întors cu mirare. Capetele ascultătorilor s-au întors cu mirare

- Ai citit trei sute douăzeci şi doi? întreabă cava- Ai citit trei sute douăzeci şi doi? întreabă cava --lerul de Hangest. Vrei să zici trei sutelerul de Hangest. Vrei să zici trei sute şi doişi doi, anul mo, anul mo--rţii contelui Robert?rţii contelui Robert?

Meşterul Tesson ar vrea mult să poată cere iertareMeşterul Tesson ar vrea mult să poată cere iertare învinuindu-se că-l luase gura pe dinainte; dar textul eînvinuindu-se că-l luase gura pe dinainte; dar textul e acolo, sub ochii lui, arătând negru pe albacolo, sub ochii lui, arătând negru pe alb trei sute dotrei sute do--uăzeci şi doiuăzeci şi doi. Şi nobilii domni vor cere să vadă iar. Şi nobilii domni vor cere să vadă iar

hârtia. Cum de s-a putut una ca asta? Aoleu, ce suhârtia. Cum de s-a putut una ca asta? Aoleu, ce su --părat va fi monseniorul Robert! Şi el însuşi, Tesson, înpărat va fi monseniorul Robert! Şi el însuşi, Tesson, în ce boroboaţă se băgase? La Châtelet... la temniţace boroboaţă se băgase? La Châtelet... la temniţa Châtelet au să-l ducă toate acestea!Châtelet au să-l ducă toate acestea!

Face şi el ce poate ca să dreagă nenorocirea; bolboFace şi el ce poate ca să dreagă nenorocirea; bolbo--roseşte:roseşte:

- E aici o greşeală de scris... Dar fireşte, bineî- E aici o greşeală de scris... Dar fireşte, bineî --nţeles, trebuie citit o mie trei sutenţeles, trebuie citit o mie trei sute şi doi...şi doi...

Şi la iuţeală îşi înmoaie pana în cerneală, şterge,Şi la iuţeală îşi înmoaie pana în cerneală, şterge,

face câteva litere, scrie data corectă.face câteva litere, scrie data corectă.- E oare dreptul dumitale de a face asemenea în- E oare dreptul dumitale de a face asemenea în--dreptări? îl întreabă cavalerul de Hangest pe un tondreptări? îl întreabă cavalerul de Hangest pe un ton oarecum supărat.oarecum supărat.

- Dar fireşte, domnule, spune notarul; sunt aici- Dar fireşte, domnule, spune notarul; sunt aici două puncte puse sub cuvântul scris greşit şi e obidouă puncte puse sub cuvântul scris greşit şi e obi --ceiul notarilor de a îndrepta cuvintele scrise greşitceiul notarilor de a îndrepta cuvintele scrise greşit sub care s-au pus nişte puncte...sub care s-au pus nişte puncte...

- Aceasta aşa este, întăreşte arhidiaconul d'Avran- Aceasta aşa este, întăreşte arhidiaconul d'Avran--

ches.ches.Dar întâmplarea asta neprevăzută a distrus fruDar întâmplarea asta neprevăzută a distrus fru--moasa impresie pe care o făcuse citirea.moasa impresie pe care o făcuse citirea.

Robert cheamă un scutier, îi porunceşte la urecheRobert cheamă un scutier, îi porunceşte la ureche să dea fuga la bucătărie pentru a zori prânzul, apoisă dea fuga la bucătărie pentru a zori prânzul, apoi încearcă să învioreze conversaţia:încearcă să învioreze conversaţia:

- Pe scurt, meştere Tesson, pentru dumneata scri- Pe scurt, meştere Tesson, pentru dumneata scri --soarea e bună?soarea e bună?

- Desigur, monseniore, desigur, se grăbeşte să răs- Desigur, monseniore, desigur, se grăbeşte să răs--pundă Tessonpundă Tesson

pretinde că poate întocmi o scrisoare şi te stoarce depretinde că poate întocmi o scrisoare şi te stoarce de mai mulţi bani decât ar fi nevoie pentru a clădi omai mulţi bani decât ar fi nevoie pentru a clădi o



pundă Tesson.pundă Tesson.- Şi domnia ta, ce zici, domnule arhidiacon?- Şi domnia ta, ce zici, domnule arhidiacon?- O socot bună.- O socot bună.- Poate că, spune domnul de Brécy cu glas prie- Poate că, spune domnul de Brécy cu glas prie --

tenos ar trebui să pui scrisoarea asta alături de alteletenos ar trebui să pui scrisoarea asta alături de altele ale răposatului conte d'Artois, din acelaşi an, ca să-ţiale răposatului conte d'Artois, din acelaşi an, ca să-ţi dai seama dacă se aseamănă...dai seama dacă se aseamănă...

- Şi cum să fac, dragul meu, răspunde Robert, cum- Şi cum să fac, dragul meu, răspunde Robert, cum să fac aceasta, când mătuşă-mea Mahaut ţine toatesă fac aceasta, când mătuşă-mea Mahaut ţine toate hârtiile în condicile ei! Eu cred că actul e adevărat.hârtiile în condicile ei! Eu cred că actul e adevărat. Nimeni nu născoceşte asemenea lucruri! Eu însumiNimeni nu născoceşte asemenea lucruri! Eu însumi nu ştiam atâtea câte sunt scrise acolo, şi mai cunu ştiam atâtea câte sunt scrise acolo, şi mai cu seamă că Mahaut renunţase la drepturile ei.seamă că Mahaut renunţase la drepturile ei.

În clipa aceea nişte chemări din corn răsună înÎn clipa aceea nişte chemări din corn răsună în curte. Robert bate din palme:curte. Robert bate din palme:

- Sună că s-a pregătit apa. Domnilor, să mergem să- Sună că s-a pregătit apa. Domnilor, să mergem să

ne spălăm pe mâini, şi haidem la masă!ne spălăm pe mâini, şi haidem la masă!Spumega de furie, măsurând în lung şi-n lat odaiaSpumega de furie, măsurând în lung şi-n lat odaia contesei, nevastă-sa, iar pardoseala tremura sub paşiicontesei, nevastă-sa, iar pardoseala tremura sub paşii lui.lui.

- Şi tu ai citit-o! Şi Tesson a citit-o! Şi Divion a citit-- Şi tu ai citit-o! Şi Tesson a citit-o! Şi Divion a citit-o! Şi nimeni, nimeni din voi n-a fost în stare să vadăo! Şi nimeni, nimeni din voi n-a fost în stare să vadă acest nenorocitacest nenorocit douăzeci şi doidouăzeci şi doi, din pricina căruia se, din pricina căruia se poate nărui tot ce-am clădit!poate nărui tot ce-am clădit!

- Dar tu însuţi, dragul meu, răspunde liniştit Jeanne- Dar tu însuţi, dragul meu, răspunde liniştit Jeanne

de Beaumont, ai citit şi răscitit această scrisoare, şide Beaumont, ai citit şi răscitit această scrisoare, şi pare-mi-se că erai foarte mulţumit de ea!pare-mi-se că erai foarte mulţumit de ea!- Ei, da! Am citit-o şi eu însumi nu am văzut această- Ei, da! Am citit-o şi eu însumi nu am văzut această

greşeală! A citi cu ochii şi a citi cu glas nu e tot una.greşeală! A citi cu ochii şi a citi cu glas nu e tot una. Şi cum era să-mi treacă prin cap că vor face o aseŞi cum era să-mi treacă prin cap că vor face o ase--menea prostie! Trebuia ca dobitocul ăsta de notar să-menea prostie! Trebuia ca dobitocul ăsta de notar să-şi dea seama... Şi dobitocul celălalt care a scrisşi dea seama... Şi dobitocul celălalt care a scris actul... cum îi zice ăluia? Rossignol?... Unul ca ăstaactul... cum îi zice ăluia? Rossignol?... Unul ca ăsta

mai mulţi bani decât ar fi nevoie pentru a clădi omai mulţi bani decât ar fi nevoie pentru a clădi o casă, şi nu-i în stare nici să pună data cuvenită! Am săcasă, şi nu-i în stare nici să pună data cuvenită! Am să poruncesc să mi-l aducă pe acest Rossignol şi să-l biporuncesc să mi-l aducă pe acest Rossignol şi să-l bi --ciuiască până la sânge!ciuiască până la sânge!

- Ar trebui, iubitule, să trimiţi după dânsul la Saint-- Ar trebui, iubitule, să trimiţi după dânsul la Saint- Jacques, unde se află în pelerinaj cu gologanii tăi. Jacques, unde se află în pelerinaj cu gologanii tăi.

- Bine, atunci când s-o întoarce!- Bine, atunci când s-o întoarce!

- Nu ţi-e teamă că va vorbi ceva cam prea tare în- Nu ţi-e teamă că va vorbi ceva cam prea tare în timp ce-l vor biciui?timp ce-l vor biciui?Robert înalţă din umeri.Robert înalţă din umeri.- Avem încă mare noroc că asta s-a întâmplat aici,- Avem încă mare noroc că asta s-a întâmplat aici,

iar nu pe când scrisoarea ar fi fost citită în faţa înalteiiar nu pe când scrisoarea ar fi fost citită în faţa înaltei curţi de judecată! Va trebui, draga mea, să fii cu maicurţi de judecată! Va trebui, draga mea, să fii cu mai mare băgare de seamă la celelalte scrisori, pentru camare băgare de seamă la celelalte scrisori, pentru ca asemenea greşeli să nu se mai facă.asemenea greşeli să nu se mai facă.

Doamna de Beaumont găsea că nu e drept caDoamna de Beaumont găsea că nu e drept ca

mânia soţului său să se reverse asupra ei. Îi părea totmânia soţului său să se reverse asupra ei. Îi părea tot aşa de rău ca şi lui de greşeala asta, era şi dânsaaşa de rău ca şi lui de greşeala asta, era şi dânsa mâhnită, dar după toată osteneala ce-şi dăduse, dupămâhnită, dar după toată osteneala ce-şi dăduse, după ce-şi jupuise mâinile tăind ceara atâtor peceţi, soce-şi jupuise mâinile tăind ceara atâtor peceţi, so--cotea că Robert ar fi putut să se stăpânească şi să n-ocotea că Robert ar fi putut să se stăpânească şi să n-o judece ca pe o vinovată. judece ca pe o vinovată.

- La urma urmei, Robert, de ce te ţii cu atâta înve- La urma urmei, Robert, de ce te ţii cu atâta înve--rşunare de procesul ăsta? De ce te vâri tu, târşunare de procesul ăsta? De ce te vâri tu, tâ--rându-mă şi pe mine ca şi pe atâţia alţii din jurul tăurându-mă şi pe mine ca şi pe atâţia alţii din jurul tău

în primejdia de a fi într-o zi dovediţi că am umblat cuîn primejdia de a fi într-o zi dovediţi că am umblat cu minciună şi cu falsuri?minciună şi cu falsuri?- Nu sunt minciuni şi nu sunt falsuri! urlă Robert.- Nu sunt minciuni şi nu sunt falsuri! urlă Robert.

Adevărul, iată ce vreau să scot la iveală în ochii tu Adevărul, iată ce vreau să scot la iveală în ochii tu--turor, după ce unii s-au încăpăţânat să-l ascundă!turor, după ce unii s-au încăpăţânat să-l ascundă!

- Fie cum zici, e adevărul, vorbi dânsa; dar mărturi- Fie cum zici, e adevărul, vorbi dânsa; dar mărturi--seşte că e un adevăr cu înfăţişare urâtă. Teme-te căseşte că e un adevăr cu înfăţişare urâtă. Teme-te că sub asemenea haine n-ar putea să-l recunoască cisub asemenea haine n-ar putea să-l recunoască ci --

neva! Ai de toate, dragul meu, eşti pair al regatului,neva! Ai de toate, dragul meu, eşti pair al regatului, fratele regelui prin mine care-i sunt soră şi atotpufratele regelui prin mine care-i sunt soră şi atotpu--

runca ta şi de unde poţi scoate oşteni. Averea mea nurunca ta şi de unde poţi scoate oşteni. Averea mea nu se reazemă decât pe mine pe braţele mele pe loculse reazemă decât pe mine pe braţele mele pe locul



fratele regelui prin mine care-i sunt soră, şi atotpufratele regelui prin mine care i sunt soră, şi atotpu-ternic în Consiliul din fruntea ţării; veniturile ţi-sternic în Consiliul din fruntea ţării; veniturile ţi-s mari, iar ceea ce ţi-am adus ca zestre şi moşteniremari, iar ceea ce ţi-am adus ca zestre şi moştenire face din tine stăpânul unei averi pizmuite de toţi. Deface din tine stăpânul unei averi pizmuite de toţi. De ce nu renunţi la Artois! Nu te gândeşti că am jucat înce nu renunţi la Artois! Nu te gândeşti că am jucat în--deajuns un joc primejdios care poate să ne costedeajuns un joc primejdios care poate să ne coste grozav de scump?grozav de scump?

- Draga mea, judeci foarte rău şi mă mir auzind că- Draga mea, judeci foarte rău şi mă mir auzind că tu, aşa de înţeleaptă de obicei, vorbeşti astfel. Sunttu, aşa de înţeleaptă de obicei, vorbeşti astfel. Sunt întâiul baron al Franţei, dar un baron fără ţară. Miculîntâiul baron al Franţei, dar un baron fără ţară. Micul meu comitat de Beaumont, care nu mi-a fost dat decâtmeu comitat de Beaumont, care nu mi-a fost dat decât ca o despăgubire e domeniu al coroanei; nu eu strângca o despăgubire e domeniu al coroanei; nu eu strâng acolo recoltele şi birurile, ci mi se varsă doar venituacolo recoltele şi birurile, ci mi se varsă doar venitu--rile. Am fost făcut pair, ai spus-o chiar tu, pentru cările. Am fost făcut pair, ai spus-o chiar tu, pentru că regele e fratele tău; dar, Dumnezeu să ni-l ţie multăregele e fratele tău; dar, Dumnezeu să ni-l ţie multă vreme, un rege nu e veşnic. Am văzut destui murind! vreme, un rege nu e veşnic. Am văzut destui murind!

Dacă se întâmplă ca Filip să moară, sunt eu oare celDacă se întâmplă ca Filip să moară, sunt eu oare cel care va avea regenţa? Dacă afurisita de şchioapă, necare va avea regenţa? Dacă afurisita de şchioapă, ne-- vastă-sa, care mă urăşte şi te urăşte, se sprijină pe vastă-sa, care mă urăşte şi te urăşte, se sprijină pe Burgundia ca să fie regentă, fi-voi oare tot atât de puBurgundia ca să fie regentă, fi-voi oare tot atât de pu--ternic, iar vistieria are să-mi plătească mereu venituternic, iar vistieria are să-mi plătească mereu venitu--rile de până acum? Nu am o cârmuire a mea, nu îmrile de până acum? Nu am o cârmuire a mea, nu îm --part eu dreptatea, nu am ceea ce se cheamă cu adepart eu dreptatea, nu am ceea ce se cheamă cu ade -- vărat mari vasali, nu pot scoate din comitatul meu oa vărat mari vasali, nu pot scoate din comitatul meu oa--meni care să fie ai mei, să-mi datoreze toată supumeni care să fie ai mei, să-mi datoreze toată supu--

nerea şi pe care să-i pot căpătui eu. Cui se dau astăzinerea şi pe care să-i pot căpătui eu. Cui se dau astăzi slujbele? Unora veniţi din Valois, din Anjou, din Maineslujbele? Unora veniţi din Valois, din Anjou, din Maine de pe moşiile şi acareturile bunului Charles, tatăl tău.de pe moşiile şi acareturile bunului Charles, tatăl tău. De unde îmi iau chiar eu slujitorii? Dintre dânşii. ÎţiDe unde îmi iau chiar eu slujitorii? Dintre dânşii. Îţi mai spun o dată, nu am nimic. Nu pot strânge steamai spun o dată, nu am nimic. Nu pot strânge stea--guri de oaste destul de mari ca să tremure cineva înguri de oaste destul de mari ca să tremure cineva în faţa mea. Puterea adevărată nu se socoteşte decâtfaţa mea. Puterea adevărată nu se socoteşte decât după numărul moşiilor de seniori pe care le ai sub podupă numărul moşiilor de seniori pe care le ai sub po --

se reazemă decât pe mine, pe braţele mele, pe loculse reazemă decât pe mine, pe braţele mele, pe locul ce-l am în Consiliul regelui. Trecerea mea nu se întece-l am în Consiliul regelui. Trecerea mea nu se înte --meiază decât pe bunăvoinţa Curţii, şi bunăvoinţa astameiază decât pe bunăvoinţa Curţii, şi bunăvoinţa asta ţine numai cât vrea Dumnezeu. Avem fiii noştri; eiţine numai cât vrea Dumnezeu. Avem fiii noştri; ei bine, gândeşte-te la dânşii, draga mea, şi cum nu ebine, gândeşte-te la dânşii, draga mea, şi cum nu e prea sigur că mi-ar fi moştenit creierul, aş vrea să leprea sigur că mi-ar fi moştenit creierul, aş vrea să le las coroana comitatului Artois... care e partea lor delas coroana comitatului Artois... care e partea lor de

dreaptă moştenire!dreaptă moştenire!Nu vorbise niciodată atâta despre gândurile asNu vorbise niciodată atâta despre gândurile as--cunse ce-l frământau, şi contesa de Beaumont, uitândcunse ce-l frământau, şi contesa de Beaumont, uitând de supărarea ei de adineauri, îşi vedea soţul înde supărarea ei de adineauri, îşi vedea soţul în--făţişându-se într-o lumină neaşteptată, nu numai ca ofăţişându-se într-o lumină neaşteptată, nu numai ca o namilă vicleană ale cărui uneltiri o amuzau, nu numainamilă vicleană ale cărui uneltiri o amuzau, nu numai sub chipul zurbagiului în stare de toate blestemăţiile,sub chipul zurbagiului în stare de toate blestemăţiile, al curvarului care se ţine după toate femeile, fie noal curvarului care se ţine după toate femeile, fie no --bile, burgheze sau slujnice, dar ca un mare senior păbile, burgheze sau slujnice, dar ca un mare senior pă --

truns de îndatoririle rangului său. Şi Charles de Vatruns de îndatoririle rangului său. Şi Charles de Va--lois odinioară, când alerga după un regat sau o colois odinioară, când alerga după un regat sau o co--roană împărătească şi căuta pentru fetele lui soţi deroană împărătească şi căuta pentru fetele lui soţi de neam regesc, îşi explica faptele zicând că e muncit deneam regesc, îşi explica faptele zicând că e muncit de griji asemănătoare.griji asemănătoare.

Tocmai atunci un scutier bătu în uşă: doamna deTocmai atunci un scutier bătu în uşă: doamna de Divion cerea să-i vorbească de îndată contelui.Divion cerea să-i vorbească de îndată contelui.

- Asta ce mai vrea de la mine? Nu se teme că am s-- Asta ce mai vrea de la mine? Nu se teme că am s-o strivesc? Spune-i să intre.o strivesc? Spune-i să intre.

Divion se ivi în prag, cu ochii rătăciţi, aducând oDivion se ivi în prag, cu ochii rătăciţi, aducând o veste foarte rea. Cele două prăpădite de slujnice ale veste foarte rea. Cele două prăpădite de slujnice ale ei din Artois, Maria cea Albă şi Maria cea Neagră,ei din Artois, Maria cea Albă şi Maria cea Neagră, care ajutaseră la cumpărarea mai multor peceţi de pecare ajutaseră la cumpărarea mai multor peceţi de pe scrisoarea plăsmuită, se găseau în temniţă, înhăţatescrisoarea plăsmuită, se găseau în temniţă, înhăţate de armăşeii contesei Mahaut.de armăşeii contesei Mahaut.

MAHAUT ŞI BÉATRICEMAHAUT ŞI BÉATRICEonoare o uitătură plină de bănuială.onoare o uitătură plină de bănuială.

- Monseniorul Robert şi-a păstrat multe legături în- Monseniorul Robert şi-a păstrat multe legături în



ŞŞ

- Să vă ia dracul pe toţi şi să vă pună măruntaiele la- Să vă ia dracul pe toţi şi să vă pună măruntaiele la uscat, slugi ticăloase ce sunteţi! ţipa contesa Mahaut.uscat, slugi ticăloase ce sunteţi! ţipa contesa Mahaut. Cum? Poruncesc să fie prinse aceste două femei de laCum? Poruncesc să fie prinse aceste două femei de la care se putea afla totul, şi nici nu le-aţi apucat bine căcare se putea afla totul, şi nici nu le-aţi apucat bine că le şi daţi drumul?le şi daţi drumul?

În castelul ei de la Conflans pe Sena, lângă VinÎn castelul ei de la Conflans pe Sena, lângă Vin --

cennes, contesa Mahaut tocmai aflase că cele douăcennes, contesa Mahaut tocmai aflase că cele două slujnice ale femeii Divion, arestate din porunca ei deslujnice ale femeii Divion, arestate din porunca ei de către ispravnicul din Arras, fuseseră puse în libertate.către ispravnicul din Arras, fuseseră puse în libertate. Clocotea de mânie şi "slugile ticăloase" pe care leClocotea de mânie şi "slugile ticăloase" pe care le blestema erau deocamdată înfăţişate acolo numai deblestema erau deocamdată înfăţişate acolo numai de Béatrice d'Hirson, domnişoara ei de onoare, pe capulBéatrice d'Hirson, domnişoara ei de onoare, pe capul căreia îşi vărsa năduful. Ispravnicul din Arras era uncăreia îşi vărsa năduful. Ispravnicul din Arras era un unchi al Béatricei, un frate mai mic al răposatuluiunchi al Béatricei, un frate mai mic al răposatului episcop Thierry.episcop Thierry.

- Amărâtele acestea, doamnă... n-au fost scoase din- Amărâtele acestea, doamnă... n-au fost scoase din temniţă decât cu o poruncă a regelui, adusă de doi artemniţă decât cu o poruncă a regelui, adusă de doi ar--măşei, răspunse liniştit Béatrice.măşei, răspunse liniştit Béatrice.

- Ei, asta-i acum! Că-i pasă regelui de două slujnice- Ei, asta-i acum! Că-i pasă regelui de două slujnice care ţin un birt într-o mahala din Arras! Li s-a datcare ţin un birt într-o mahala din Arras! Li s-a dat drumul din porunca lui Robert al meu care a alergatdrumul din porunca lui Robert al meu care a alergat la rege ca să obţină eliberarea lor. Luatu-s-a măcarla rege ca să obţină eliberarea lor. Luatu-s-a măcar numele armăşeilor? încredinţatu-s-a cineva că eraunumele armăşeilor? încredinţatu-s-a cineva că erau cu-adevărat dregători ai regelui?cu-adevărat dregători ai regelui?

- Îi cheamă Maciot l'Allemant şi Jean Le Servoisier,- Îi cheamă Maciot l'Allemant şi Jean Le Servoisier, doamnă... răspunse Béatrice cu acelaşi glas potolit şidoamnă... răspunse Béatrice cu acelaşi glas potolit şi tărăgănat.tărăgănat.

- Doi armăşei ai lui Robert! Îl ştiu pe acest Maciot- Doi armăşei ai lui Robert! Îl ştiu pe acest Maciot l'Allemant; e dintre aceia pe care afurisitul de nepotu-l'Allemant; e dintre aceia pe care afurisitul de nepotu-meu îi foloseşte la toate răutăţile lui. Şi mai întâi, cummeu îi foloseşte la toate răutăţile lui. Şi mai întâi, cum de a aflat Robert că slujnicele acelei Divion au fost înde a aflat Robert că slujnicele acelei Divion au fost în--chise? întrebă Mahaut, aruncând domnişoarei sale dechise? întrebă Mahaut, aruncând domnişoarei sale de

Monseniorul Robert şi a păstrat multe legături în Monseniorul Robert şi a păstrat multe legături în Artois... ştii bine asta, doamnă. Artois... ştii bine asta, doamnă.

- Doresc, spuse Mahaut, să nu fi găsit şi printre cei- Doresc, spuse Mahaut, să nu fi găsit şi printre cei care sunt în preajma mea... Dar tot trădare este cândcare sunt în preajma mea... Dar tot trădare este când mă slujeşte rău cineva, şi simt că sunt trădată dinmă slujeşte rău cineva, şi simt că sunt trădată din toate părţile... Ah, de la moartea lui Thierry s-ar zicetoate părţile... Ah, de la moartea lui Thierry s-ar zice că nu vă mai pasă de mine. Nişte nerecunoscători,că nu vă mai pasă de mine. Nişte nerecunoscători,

asta sunteţi toţi! V-am ghiftuit cu daruri, iar de cincisasta sunteţi toţi! V-am ghiftuit cu daruri, iar de cincis--prezece ani mă port cu tine de parcă ai fi fata mea...prezece ani mă port cu tine de parcă ai fi fata mea...Béatrice d'Hirson îşi lăsă în jos genele negre şiBéatrice d'Hirson îşi lăsă în jos genele negre şi

privi cu gândul dus lespezile pardoselii. Obrazul eiprivi cu gândul dus lespezile pardoselii. Obrazul ei chihlimbariu, neted, cu buzele răsfrânte, nu lăsa să ichihlimbariu, neted, cu buzele răsfrânte, nu lăsa să i se vadă vreun sentiment, nici umilinţă, nici revoltă, cise vadă vreun sentiment, nici umilinţă, nici revoltă, ci doar o oarecare prefăcătorie în genele plecate, nedoar o oarecare prefăcătorie în genele plecate, ne--maipomenit de lungi, sub care se ascundea privirea.maipomenit de lungi, sub care se ascundea privirea.

-...Unchiu-tău Denis, din care am făcut vistiernicul-...Unchiu-tău Denis, din care am făcut vistiernicul

meu ca să-i fac plăcere lui Thierry, îmi toacă averea şimeu ca să-i fac plăcere lui Thierry, îmi toacă averea şi mă pradă! Unde-i socoteala cireşelor din livada meamă pradă! Unde-i socoteala cireşelor din livada mea pe care le-a vândut vara asta în piaţă la Paris? Va venipe care le-a vândut vara asta în piaţă la Paris? Va veni o zi când voi cere să i se cerceteze catastifele! Aveţio zi când voi cere să i se cerceteze catastifele! Aveţi de toate, moşii, case, castele cumpărate cu ce-aţide toate, moşii, case, castele cumpărate cu ce-aţi strâns de la mine! Unchiu-tău Pierre, un zevzec pestrâns de la mine! Unchiu-tău Pierre, un zevzec pe care l-am pus ispravnic gândind că dacă-i aşa de prostcare l-am pus ispravnic gândind că dacă-i aşa de prost are să-mi fie barem credincios, uite că nu e în stareare să-mi fie barem credincios, uite că nu e în stare nici măcar să ţină închise uşile temniţelor mele! Iesenici măcar să ţină închise uşile temniţelor mele! Iese

de acolo care cum vrea, ca dintr-un han sau de lade acolo care cum vrea, ca dintr-un han sau de la bordel!bordel!- Dar cum putea unchiu-meu să se împotrivească,- Dar cum putea unchiu-meu să se împotrivească,

doamnă... când i s-a arătat sigiliul regelui?doamnă... când i s-a arătat sigiliul regelui?- Şi în cele patru zile pe care le-au petrecut în în- Şi în cele patru zile pe care le-au petrecut în în--

chisoare, ce au spus slujnicele astea de curvă păcăchisoare, ce au spus slujnicele astea de curvă păcă --toasă? Făcutu-le-a cineva să vorbească? Unchiu-tăutoasă? Făcutu-le-a cineva să vorbească? Unchiu-tău pusu-le-a la cazne ca să-şi dezlege limba?pusu-le-a la cazne ca să-şi dezlege limba?

- Dar, doamnă, răspunse Béatrice tot cu glasul- Dar, doamnă, răspunse Béatrice tot cu glasul acela tărăgănat nu putea s-o facă fără porunca unuiacela tărăgănat, nu putea s-o facă fără porunca unui

Béatrice murea de urât. Slujitorimea contesei MaBéatrice murea de urât. Slujitorimea contesei Ma--haut era numeroasă dar alcătuită numai din oamenihaut era numeroasă, dar alcătuită numai din oameni



acela tărăgănat, nu putea s o facă fără porunca unuiacela tărăgănat, nu putea s o facă fără porunca unui judecător. Vezi ce a păţit ispravnicul măriei tale de la judecător. Vezi ce a păţit ispravnicul măriei tale de la Béthune...Béthune...

Cu un gest al uriaşei sale mâini plină de pete, MaCu un gest al uriaşei sale mâini plină de pete, Ma --haut mătură acest argument.haut mătură acest argument.

- Nu, nu mă mai slujeşti din inimă, se plânse ea, sau- Nu, nu mă mai slujeşti din inimă, se plânse ea, sau mai bine spus, întotdeauna m-ai slujit rău!mai bine spus, întotdeauna m-ai slujit rău!

Mahaut îmbătrânea. Anii lăsaseră urme pe trupulMahaut îmbătrânea. Anii lăsaseră urme pe trupul mătăhălos; fire aspre de păr alb îi năpădeau obrajiimătăhălos; fire aspre de păr alb îi năpădeau obrajii care se împurpurau la cea mai măruntă nemulţumire;care se împurpurau la cea mai măruntă nemulţumire; valul de sânge i se vedea atunci ca o pestelcuţă roşie valul de sânge i se vedea atunci ca o pestelcuţă roşie sub gât. Anul trecut bolise de-a binelea de mai multesub gât. Anul trecut bolise de-a binelea de mai multe ori. În toate privinţele vremea aceea îi adusese numaiori. În toate privinţele vremea aceea îi adusese numai nenorociri.nenorociri.

De când cu jurământul ei mincinos de la Amiens şiDe când cu jurământul ei mincinos de la Amiens şi cu alcătuirea comisiei de anchetă, firea i se acrisecu alcătuirea comisiei de anchetă, firea i se acrise

până a ajunge de nesuferit. Afară de asta, mintea îipână a ajunge de nesuferit. Afară de asta, mintea îi cam slăbea; amesteca toate lucrurile alandala. Grincam slăbea; amesteca toate lucrurile alandala. Grin--dina îi prăpădise trandafirii pe care-i sădea cu miile îndina îi prăpădise trandafirii pe care-i sădea cu miile în grădinile ei, sau vreo stricăciune se întâmplase lagrădinile ei, sau vreo stricăciune se întâmplase la maşinile hidraulice care alimentau cascadele artifimaşinile hidraulice care alimentau cascadele artifi--ciale de la castelul din Hesdin?.. Mânia ei se abătea,ciale de la castelul din Hesdin?.. Mânia ei se abătea, ca o vijelie, pe capul grădinarilor, al inginerilor, alca o vijelie, pe capul grădinarilor, al inginerilor, al scutierilor şi al Béatricei.scutierilor şi al Béatricei.

- Şi zugrăvelile acestea, nici zece ani nu-s de când- Şi zugrăvelile acestea, nici zece ani nu-s de când

s-au făcut! strigă ea arătând frescele galeriei de las-au făcut! strigă ea arătând frescele galeriei de la Conflans... Patruzeci şi opt de livre pariziene am plătitConflans... Patruzeci şi opt de livre pariziene am plătit iconarului pe care unchiu-tău l-a chemat de la Bruiconarului pe care unchiu-tău l-a chemat de la Bru --xelles, şi el mi-a garantat că va folosi vopselele celexelles, şi el mi-a garantat că va folosi vopselele cele mai fine! N-au trecut nici zece ani şi vezi în ce hal aumai fine! N-au trecut nici zece ani şi vezi în ce hal au ajuns! Argintul de pe chivere s-a şi spălăcit iar parteaajuns! Argintul de pe chivere s-a şi spălăcit iar partea de jos a zugrăvelii e toată scorojită. Te întreb, ede jos a zugrăvelii e toată scorojită. Te întreb, e treabă cinstită asta?treabă cinstită asta?

haut era numeroasă, dar alcătuită numai din oamenihaut era numeroasă, dar alcătuită numai din oameni mai vârstnici. Mahaut se ţinea acum cam departe demai vârstnici. Mahaut se ţinea acum cam departe de Curtea Franţei unde Robert tăia şi spânzura. Acolo, laCurtea Franţei unde Robert tăia şi spânzura. Acolo, la Paris, la Saint-Germain, în jurul regelui găsit, erau neParis, la Saint-Germain, în jurul regelui găsit, erau ne--contenite întreceri cu lancea, turniruri şi serbări bacontenite întreceri cu lancea, turniruri şi serbări ba pentru ziua de naştere a reginei, ba pentru plecareapentru ziua de naştere a reginei, ba pentru plecarea regelui Boemiei sau chiar fără nici un prilej, doarregelui Boemiei sau chiar fără nici un prilej, doar

pentru ca lumea să petreacă. Mahaut nu se duceapentru ca lumea să petreacă. Mahaut nu se ducea defel, sau făcea scurte apariţii când demnitatea ei dedefel, sau făcea scurte apariţii când demnitatea ei de pair al regatului o silea la aceasta. Nu mai era tânărăpair al regatului o silea la aceasta. Nu mai era tânără ca să danseze carola şi nici nu avea chef să se uiteca să danseze carola şi nici nu avea chef să se uite cum alţii petrec, mai cu seamă la o curte care secum alţii petrec, mai cu seamă la o curte care se purta aşa de rău cu dânsa. Nu-i mai făcea plăcere nicipurta aşa de rău cu dânsa. Nu-i mai făcea plăcere nici să se aşeze pentru o vreme la Paris, în palatul ei desă se aşeze pentru o vreme la Paris, în palatul ei de pe strada Mauconseil; trăia retrasă între zidurilepe strada Mauconseil; trăia retrasă între zidurile înalte ale castelului de la Conflans sau la Hesdin peînalte ale castelului de la Conflans sau la Hesdin pe

care pusese să-l refacă după ce Robert îl pustiise încare pusese să-l refacă după ce Robert îl pustiise în 1316.1316.Tiranică de când nu mai avea amant - ultimul fuTiranică de când nu mai avea amant - ultimul fu --

sese episcopul Thierry d'Hirson care se împărţeasese episcopul Thierry d'Hirson care se împărţea între ea şi Divion, de unde ura contesei Mahaut împoîntre ea şi Divion, de unde ura contesei Mahaut împo--triva femeii acesteia - şi trăind cu groaza ca nu cumvatriva femeii acesteia - şi trăind cu groaza ca nu cumva să i se facă rău noaptea, o silea pe Béatrice săsă i se facă rău noaptea, o silea pe Béatrice să doarmă într-un ungher al iatacului ei unde stăruiaudoarmă într-un ungher al iatacului ei unde stăruiau tot felul de mirosuri îngrămădite de bătrâneţe, detot felul de mirosuri îngrămădite de bătrâneţe, de

spiţerie şi de mâncare. Căci Mahaut înfuleca tot aşaspiţerie şi de mâncare. Căci Mahaut înfuleca tot aşa de zdravăn, la orice oră o apuca foamea ei năprasde zdravăn, la orice oră o apuca foamea ei năpras--nică; draperiile şi covoarele miroseau a ostropel de ienică; draperiile şi covoarele miroseau a ostropel de ie --pure, a friptură de mistreţ sau tocană cu usturoi. I sepure, a friptură de mistreţ sau tocană cu usturoi. I se apleca adeseori şi era nevoită să cheme vraci, doftori,apleca adeseori şi era nevoită să cheme vraci, doftori, spiţeri şi bărbieri; după hălcile de pastramă înghiţeaspiţeri şi bărbieri; după hălcile de pastramă înghiţea doftorii cu lingura şi zeamă de ierburi de leac. Ah,doftorii cu lingura şi zeamă de ierburi de leac. Ah, unde erau frumoasele vremi când Béatrice o ajuta peunde erau frumoasele vremi când Béatrice o ajuta pe

Mahaut să otrăvească regii!Mahaut să otrăvească regii!Chiar şi Béatrice începea să simtă povara anilor. TiChiar şi Béatrice începea să simtă povara anilor. Ti --

măritată ca să te slujesc... fecioria e mai curând nămăritată ca să te slujesc... fecioria e mai curând nă--pastă decât virtute. În orice caz, e lucru mai puţin impastă decât virtute. În orice caz, e lucru mai puţin im--



Chiar şi Béatrice începea să simtă povara anilor. TiChiar şi Béatrice începea să simtă povara anilor. Tinereţea ei era pe sfârşite. Treizeci şi trei de ani enereţea ei era pe sfârşite. Treizeci şi trei de ani e vârsta când toate femeile, chiar şi cele mai stricate, vârsta când toate femeile, chiar şi cele mai stricate, măsoară amândouă povârnişurile vieţii lor, gândindu-măsoară amândouă povârnişurile vieţii lor, gândindu-se cu nostalgie la anotimpurile ce s-au dus, şi cu nelise cu nostalgie la anotimpurile ce s-au dus, şi cu neli --nişte la cele care vor veni. Béatrice era tot frumoasănişte la cele care vor veni. Béatrice era tot frumoasă şi asta o citea în ochii bărbaţilor, oglinzile ei prefeşi asta o citea în ochii bărbaţilor, oglinzile ei prefe --

rate. Dar ştia de asemeni că nu mai avea faţa aceearate. Dar ştia de asemeni că nu mai avea faţa aceea de poamă aurită care-i fusese farmecul la douăzeci dede poamă aurită care-i fusese farmecul la douăzeci de ani; ochii foarte negri şi care aproape că nu lăsau locani; ochii foarte negri şi care aproape că nu lăsau loc albului dintre gene, erau mai puţin strălucitori cândalbului dintre gene, erau mai puţin strălucitori când se trezea din somn; şoldurile i se îngroşaseră niţel.se trezea din somn; şoldurile i se îngroşaseră niţel. Sosise acum vremea când zilele nu mai trebuiau iroSosise acum vremea când zilele nu mai trebuiau iro--site de pomană.site de pomană.

Dar cum, cu această Mahaut care o silea să doarmăDar cum, cu această Mahaut care o silea să doarmă în odaia ei, cum să scape pentru a întâlni un amant înîn odaia ei, cum să scape pentru a întâlni un amant în--

tâmplător sau pentru a se duce, la miezul nopţii, întâmplător sau pentru a se duce, la miezul nopţii, în vreo casă tainică, spre a lua parte la o liturghie zadar vreo casă tainică, spre a lua parte la o liturghie zadar--nică şi a găsi, în marafeturile vrăjitoreşti, gustul plănică şi a găsi, în marafeturile vrăjitoreşti, gustul plă--cerii?cerii?

- La ce visezi? îi strigă deodată Mahaut.- La ce visezi? îi strigă deodată Mahaut.- Nu visam, doamnă, răspunse ea lăsându-şi iar- Nu visam, doamnă, răspunse ea lăsându-şi iar

asupra contesei privirea limpede; mă gândesc doar căasupra contesei privirea limpede; mă gândesc doar că ai putea să ai o fată mai bună ca mine pentru a teai putea să ai o fată mai bună ca mine pentru a te sluji... Gândesc să mă mărit.sluji... Gândesc să mă mărit.

Era o răutate dibaci ticluită al cărei efect se văzuEra o răutate dibaci ticluită al cărei efect se văzu

numaidecât.numaidecât.- Frumos are să-ţi mai stea măritată! Ah, mare- Frumos are să-ţi mai stea măritată! Ah, mare

noroc pe capul celui care te va lua de soţie şi vanoroc pe capul celui care te va lua de soţie şi va umbla să-ţi caute fecioria în patul tuturor scutierilorumbla să-ţi caute fecioria în patul tuturor scutierilor mei, înainte de a porni să-şi dobândească tot acolo şimei, înainte de a porni să-şi dobândească tot acolo şi coarnele!coarnele!

- La vârsta mea, doamnă, şi cum m-ai ţinut aici ne- La vârsta mea, doamnă, şi cum m-ai ţinut aici ne --

pastă decât virtute. În orice caz, e lucru mai puţin impastă decât virtute. În orice caz, e lucru mai puţin important decât casele şi moşiile pe care le voi aduceportant decât casele şi moşiile pe care le voi aduce unui soţ.unui soţ.

- Dacă le vei păstra, fetiţo! Dacă le vei păstra! Căci- Dacă le vei păstra, fetiţo! Dacă le vei păstra! Căci le-ai strâns toate pe spinarea mea!le-ai strâns toate pe spinarea mea!

Béatrice zâmbi, şi privirea neagră i se posomorî dinBéatrice zâmbi, şi privirea neagră i se posomorî din nou.nou.

- Vai, doamnă, rosti ea cu o nespusă blândeţe, doar- Vai, doamnă, rosti ea cu o nespusă blândeţe, doar n-ai să iei îndărăt darurile făcute cui te-a slujit în lun-ai să iei îndărăt darurile făcute cui te-a slujit în lu--cruri aşa de tainice... şi pe care le-am săvârşit îmcruri aşa de tainice... şi pe care le-am săvârşit îm--preună?preună?

Mahaut o privi cu ură.Mahaut o privi cu ură.Béatrice ştia să-i amintească de leşurile regale careBéatrice ştia să-i amintească de leşurile regale care

dormeau între ele, de bomboanele otrăvite ale Aiuridormeau între ele, de bomboanele otrăvite ale Aiuri--tului, de otrava strecurată pe buzele micului Jean I...tului, de otrava strecurată pe buzele micului Jean I... şi mai ştia cum se va sfârşi scena asta, printr-o năvalăşi mai ştia cum se va sfârşi scena asta, printr-o năvală

de sânge în obrajii contesei, prin pestelcuţa roşie cede sânge în obrajii contesei, prin pestelcuţa roşie ce se va ivi la gâtul ei bovin.se va ivi la gâtul ei bovin.- N-ai să te măriţi! Na, uite ce rău îmi faci înfrun- N-ai să te măriţi! Na, uite ce rău îmi faci înfrun --

tându-mă astfel! Acum poţi fi mulţumită, spuse Matându-mă astfel! Acum poţi fi mulţumită, spuse Ma--haut lăsându-se într-un jilţ. Mi se urcă tot sângele lahaut lăsându-se într-un jilţ. Mi se urcă tot sângele la cap şi-mi ţiuie urechile; va trebui iar să mi se lasecap şi-mi ţiuie urechile; va trebui iar să mi se lase sânge.sânge.

- Nu cumva, doamnă, pentru că mănânci prea mult- Nu cumva, doamnă, pentru că mănânci prea mult trebuie să ţi se scoată atâta sânge?trebuie să ţi se scoată atâta sânge?

- Voi mânca ce-mi place, urlă Mahaut, şi când îmi- Voi mânca ce-mi place, urlă Mahaut, şi când îmi

place! Nu am nevoie de o proastă ca tine pentru a hoplace! Nu am nevoie de o proastă ca tine pentru a ho--tărî ce-mi prieşte şi ce nu. Du-te de-mi caută niştetărî ce-mi prieşte şi ce nu. Du-te de-mi caută nişte brânză englezească! Şi vin! Dar nu zăbovi prea mult!brânză englezească! Şi vin! Dar nu zăbovi prea mult!

Nu se mai găsea brânză englezească în cămară; ulNu se mai găsea brânză englezească în cămară; ul --tima bucată sosită din Anglia se isprăvise.tima bucată sosită din Anglia se isprăvise.

- Cine a mâncat-o? Mă fură toţi! Să mi se aducă- Cine a mâncat-o? Mă fură toţi! Să mi se aducă atunci o plăcintă cu coaja rumenită!atunci o plăcintă cu coaja rumenită!

"Ei, da! Ăsta ţi-e leacul, îndoapă-te şi crapă!" îşi"Ei, da! Ăsta ţi-e leacul, îndoapă-te şi crapă!" îşi zicea Béatrice punând tava pe masă.zicea Béatrice punând tava pe masă.

aş vrea să fie prinsă asupra faptului.aş vrea să fie prinsă asupra faptului.Îşi sugea, fără voie, colţul de măsea pe care bărbiÎşi sugea, fără voie, colţul de măsea pe care bărbi --



zicea Béatrice punând tava pe masă.cea éat ce pu â d ta a pe asă.Mahaut apucă o felie groasă şi muşcă din ea. DarMahaut apucă o felie groasă şi muşcă din ea. Dar

trosnitura, pe care o auzi răsunându-i în cap, nu eratrosnitura, pe care o auzi răsunându-i în cap, nu era numai a coajei de plăcintă; îşi rupsese un dinte, încănumai a coajei de plăcintă; îşi rupsese un dinte, încă unul.unul.

Ochii ei verzi şi înroşiţi de sânge se căscară niţel.Ochii ei verzi şi înroşiţi de sânge se căscară niţel. Rămase câteva clipe nemişcată, cu felia de plăcintăRămase câteva clipe nemişcată, cu felia de plăcintă

într-o mână şi un pahar de vin în cealaltă, cu guraîntr-o mână şi un pahar de vin în cealaltă, cu gura deschisă în care se vedea un dinte din faţă rupt deadeschisă în care se vedea un dinte din faţă rupt dea --supra rădăcinii, căzut de-a latul, lângă buză. Puse jossupra rădăcinii, căzut de-a latul, lângă buză. Puse jos paharul şi desprinse cu uşurinţă partea ruptă a dinpaharul şi desprinse cu uşurinţă partea ruptă a din--telui. Măsura cu vârful limbii locul gol sub gingie şitelui. Măsura cu vârful limbii locul gol sub gingie şi pipăia suprafaţa zgrunţuroasă, dureroasă, a rădăcinii.pipăia suprafaţa zgrunţuroasă, dureroasă, a rădăcinii. În acelaşi timp cercetă din ochi, între degetele ei noÎn acelaşi timp cercetă din ochi, între degetele ei no --duroase, fărâma de fildeş gălbejit, neagră la marduroase, fărâma de fildeş gălbejit, neagră la mar--ginea, unde se rupsese, această părticică din ea însăşiginea, unde se rupsese, această părticică din ea însăşi

care o părăsea.care o părăsea.Mahaut îşi înălţă privirea pentru că Béatrice, înMahaut îşi înălţă privirea pentru că Béatrice, în faţa ei, era gata să pufnească de râs. Cu braţele înfaţa ei, era gata să pufnească de râs. Cu braţele în --crucişate pe pântec şi umerii zgâlţâiţi de râs, domcrucişate pe pântec şi umerii zgâlţâiţi de râs, dom--nişoara de onoare nu-şi mai putea stăpâni hohotul.nişoara de onoare nu-şi mai putea stăpâni hohotul. Înainte însă de a avea vreme să se tragă îndărăt, MaÎnainte însă de a avea vreme să se tragă îndărăt, Ma--haut se şi năpustise la ea arzându-i două palme zdrahaut se şi năpustise la ea arzându-i două palme zdra-- vene. Râsul Béatricei se opri brusc; în dosul genelor vene. Râsul Béatricei se opri brusc; în dosul genelor lungi, ochii negri scânteiară cu o lucire răutăcioasă,lungi, ochii negri scânteiară cu o lucire răutăcioasă,

apoi se stinseră numaidecât.apoi se stinseră numaidecât.

În seara aceea, când Béatrice o ajută pe Mahaut săÎn seara aceea, când Béatrice o ajută pe Mahaut să se dezbrace, părea că pacea se restabilise între ele.se dezbrace, părea că pacea se restabilise între ele.

Contesa, absorbită iar de gândurile care o frăContesa, absorbită iar de gândurile care o fră--mântau, îi explica Béatricei:mântau, îi explica Béatricei:

- Înţelegi tu de ce ţineam atât de mult ca femeile- Înţelegi tu de ce ţineam atât de mult ca femeile alea două să fie silite să vorbească? Sunt sigură căalea două să fie silite să vorbească? Sunt sigură că acea Divion îl ajută pe Robert să fabrice hârtii false, şiacea Divion îl ajută pe Robert să fabrice hârtii false, şi

Îşi sugea, fără voie, colţul de măsea pe care bărbiş sugea, ă ă o e, co ţu de ăsea pe ca e bă berul i-l pilise.erul i-l pilise.

De când primise cele două palme, Béatrice coceaDe când primise cele două palme, Béatrice cocea un plan.un plan.

- Aş putea, doamnă, să-ţi dau un sfat? Vrei să-l- Aş putea, doamnă, să-ţi dau un sfat? Vrei să-l auzi?auzi?

- Dar, bineînţeles, fetiţo, vorbeşte, spune ce ai de- Dar, bineînţeles, fetiţo, vorbeşte, spune ce ai de

spus. Sunt eu cam repezită şi iute de mână, dar amspus. Sunt eu cam repezită şi iute de mână, dar am încredere în tine, ştii bine asta.încredere în tine, ştii bine asta.- Ei bine, doamnă, află că tot răul se trage de la- Ei bine, doamnă, află că tot răul se trage de la

moştenirea unchiului meu Thierry... şi de acolo că n-aimoştenirea unchiului meu Thierry... şi de acolo că n-ai vrut să plăteşti ce-i lăsase el acelei Divion. O muiere vrut să plăteşti ce-i lăsase el acelei Divion. O muiere netrebnică, fireşte, şi care nu merita atâta! Dar ţi-ainetrebnică, fireşte, şi care nu merita atâta! Dar ţi-ai făcut în ea o duşmancă, una care aflase niscaiva tainefăcut în ea o duşmancă, una care aflase niscaiva taine din gura unchiului meu... şi care e pe cale să le vândădin gura unchiului meu... şi care e pe cale să le vândă monseniorului Robert. Am avut încă mare noroc cămonseniorului Robert. Am avut încă mare noroc că

am putut goli la timp lada de fier din castelulam putut goli la timp lada de fier din castelul Hirson..., în care unchiu-meu ţinea unele din hârtiileHirson..., în care unchiu-meu ţinea unele din hârtiile domniei tale! Vezi bine ce-ar fi putut să facă cu ele tidomniei tale! Vezi bine ce-ar fi putut să facă cu ele ti --căloasa aceea... Ceva bani şi un petec de pământ să-icăloasa aceea... Ceva bani şi un petec de pământ să-i fi dat... şi-i închideai cloanţa.fi dat... şi-i închideai cloanţa.

- Ei, da! făcu Mahaut, poate că am greşit. Recu- Ei, da! făcu Mahaut, poate că am greşit. Recu--noşti însă că-i prea de tot ca dezmăţata asta care senoşti însă că-i prea de tot ca dezmăţata asta care se ducea să se încălzească în aşternutul unui episcop săducea să se încălzească în aşternutul unui episcop să fie trecută în diata sa, ca şi cum i-ar fi fost soaţă cufie trecută în diata sa, ca şi cum i-ar fi fost soaţă cu

cununie... Ei, da, poate că am greşit...cununie... Ei, da, poate că am greşit...

Béatrice o ajuta pe Mahaut să-şi scoată cămaşa deBéatrice o ajuta pe Mahaut să-şi scoată cămaşa de zi. Namila de femeie îşi ridica braţele uriaşe, lăsândzi. Namila de femeie îşi ridica braţele uriaşe, lăsând să i se vadă la subsuori un smoc de peri albi; grăsă i se vadă la subsuori un smoc de peri albi; gră --simea îi făcea o cocoaşă pe grumaz, ca pe spinareasimea îi făcea o cocoaşă pe grumaz, ca pe spinarea boilor; ţâţa era grea, fleşcăită, monstruoasă.boilor; ţâţa era grea, fleşcăită, monstruoasă.

"E bătrână, gândea Béatrice, are să moară... dar"E bătrână, gândea Béatrice, are să moară... dar când? Până în ultima ei zi voi îmbrăca şi dezbrăcacând? Până în ultima ei zi voi îmbrăca şi dezbrăca

acest trup hâd şi-mi voi pierde nopţile lângă el... Iaracest trup hâd şi-mi voi pierde nopţile lângă el... Iar când are să moară, ce se va alege de mine? Monsenicând are să moară, ce se va alege de mine? Monseni-- BÉATRICE ŞI ROBERTBÉATRICE ŞI ROBERT



câ d a e să oa ă, ce se a a ege de e? o se, gorul Robert va câştiga fără îndoială procesul său, cuorul Robert va câştiga fără îndoială procesul său, cu sprijinul regelui... Casa Mahaut se va risipi..."sprijinul regelui... Casa Mahaut se va risipi..."

După ce îi petrecu stăpânei cămaşa de noapte, BéaDupă ce îi petrecu stăpânei cămaşa de noapte, Béa--trice îşi urmă vorba începută:trice îşi urmă vorba începută:

- Dacă ai trimite să i se spună acestei Divion că-i- Dacă ai trimite să i se spună acestei Divion că-i plăteşti darurile testamentare pe care le cere... şiplăteşti darurile testamentare pe care le cere... şi

chiar ceva pe deasupra, ai aduce-o fără îndoială în tachiar ceva pe deasupra, ai aduce-o fără îndoială în ta --băra domniei tale; iar dacă l-a slujit pe nepotul dombăra domniei tale; iar dacă l-a slujit pe nepotul dom--niei tale la rele, ai putea să afli care anume... şi săniei tale la rele, ai putea să afli care anume... şi să tragi foloase din asta.tragi foloase din asta.

- Poate că e cuminte ceea ce spuseşi, răspunse Ma- Poate că e cuminte ceea ce spuseşi, răspunse Ma--haut. Face să cheltui o mie de livre pentru comitatulhaut. Face să cheltui o mie de livre pentru comitatul meu, chiar dacă plătesc o păcătoasă. Dar cum să daumeu, chiar dacă plătesc o păcătoasă. Dar cum să dau de târfa asta? Locuieşte în palatul lui Robert care trede târfa asta? Locuieşte în palatul lui Robert care tre --buie s-o supravegheze foarte de aproape... ba chiar s-buie s-o supravegheze foarte de aproape... ba chiar s-

o şi mângâie niţel când îi vine la îndemână, căci nuo şi mângâie niţel când îi vine la îndemână, căci nu prea are scârbă de asemenea putori. N-ar trebui caprea are scârbă de asemenea putori. N-ar trebui ca întâlnirea să trezească bănuieli.întâlnirea să trezească bănuieli.

- Sunt gata, doamnă, să merg şi să-i vorbesc. Fiind- Sunt gata, doamnă, să merg şi să-i vorbesc. Fiind nepoata lui Thierry, s-ar putea ca el să-mi fi încredinepoata lui Thierry, s-ar putea ca el să-mi fi încredi--nţat vreo dorinţă pentru dânsa...nţat vreo dorinţă pentru dânsa...

Mahaut privi cu luare-aminte faţa liniştită, aproapeMahaut privi cu luare-aminte faţa liniştită, aproape surâzătoare, a domnişoarei sale de companie.surâzătoare, a domnişoarei sale de companie.

- Te bagi într-o mare primejdie, vorbi ea. Dacă află- Te bagi într-o mare primejdie, vorbi ea. Dacă află

cumva Robert...cumva Robert...

- Ştiu, doamnă... cunosc primejdia, dar pe mine nu- Ştiu, doamnă... cunosc primejdia, dar pe mine nu mă sperie asta, spuse Béatrice trăgând pătura bromă sperie asta, spuse Béatrice trăgând pătura bro--dată peste contesa care se culcase.dată peste contesa care se culcase.

- Ei, văd că eşti o fată bună, spuse Mahaut. Falca- Ei, văd că eşti o fată bună, spuse Mahaut. Falca nu te ustură prea tare?nu te ustură prea tare?

- Ba da, doamnă, mă ustură... dacă vrei să ştii...- Ba da, doamnă, mă ustură... dacă vrei să ştii...

Lormet o întâmpinase la portiţa din dos a palatului,Lormet o întâmpinase la portiţa din dos a palatului, aceea prin care intrau furnizorii, ca şi cum vizitaaceea prin care intrau furnizorii, ca şi cum vizita--toarea ar fi fost vreo teleleică sau vreo brodeză venitătoarea ar fi fost vreo teleleică sau vreo brodeză venită să aducă o comandă. De altminteri, îmbrăcată într-osă aducă o comandă. De altminteri, îmbrăcată într-o pelerină de postav cenuşiu a cărei glugă îi acopereapelerină de postav cenuşiu a cărei glugă îi acoperea părul, Béatrice d'Hirson nu se deosebea cu nimic de opărul, Béatrice d'Hirson nu se deosebea cu nimic de o

negustoreasă oarecare.negustoreasă oarecare.Recunoscuse numaidecât pe bătrânul servitor alRecunoscuse numaidecât pe bătrânul servitor al

monseniorului d'Artois, dar nu se arătase mirată, cummonseniorului d'Artois, dar nu se arătase mirată, cum nu dădu vreun semn de mirare când trecu prin celenu dădu vreun semn de mirare când trecu prin cele două curţi, prin clădirile slugărimii, şi se văzu condouă curţi, prin clădirile slugărimii, şi se văzu con--dusă spre odăile stăpânului.dusă spre odăile stăpânului.

Lormet păşea înainte, răsuflând cam zgomotos, şiLormet păşea înainte, răsuflând cam zgomotos, şi se întorcea din când în când ca să arunce peste umărse întorcea din când în când ca să arunce peste umăr o privire bănuitoare asupra acestei fete prea fruo privire bănuitoare asupra acestei fete prea fru--

moase, cu mersul lunecos şi legănat, şi care nu păreamoase, cu mersul lunecos şi legănat, şi care nu părea nicidecum intimidată.nicidecum intimidată.

"Ce caută aici slugile contesei Mahaut? bombănea"Ce caută aici slugile contesei Mahaut? bombănea în sinea lui Lormet. Ce fel de mâncare pe gustul eiîn sinea lui Lormet. Ce fel de mâncare pe gustul ei vine să gătească târfa asta în bucătăria noastră? Ah! vine să gătească târfa asta în bucătăria noastră? Ah! Monseniorul Robert nu face bine lăsând-o să-i treacăMonseniorul Robert nu face bine lăsând-o să-i treacă pragul! Doamna Mahaut ştie să-şi facă treburile; nu i-pragul! Doamna Mahaut ştie să-şi facă treburile; nu i-o trimite pe cea mai urâtă dintre femeile ei!"o trimite pe cea mai urâtă dintre femeile ei!"

Un coridor boltit, o draperie, o uşă scundă care seUn coridor boltit, o draperie, o uşă scundă care se

deschise pe nişte ţâţâni bine unse, şi Béatrice văzu,deschise pe nişte ţâţâni bine unse, şi Béatrice văzu, când ridică ochii la cei trei pereţi, pe sfântul Ghecând ridică ochii la cei trei pereţi, pe sfântul Ghe --orghe izbind cu lancea, pe sfântul Mauriciu sprijinit înorghe izbind cu lancea, pe sfântul Mauriciu sprijinit în paloşul său şi pe sfântul Petre trăgându-şi din apă năpaloşul său şi pe sfântul Petre trăgându-şi din apă nă-- voadele cu peşte. voadele cu peşte.

Monseniorul Robert stătea în picioare la mijloculMonseniorul Robert stătea în picioare la mijlocul odăii, cu picioarele răscrăcărate, cu braţele încruodăii, cu picioarele răscrăcărate, cu braţele încru--cişate pe piept şi bărbia lăsată pe guler.cişate pe piept şi bărbia lăsată pe guler.

Béatrice îşi plecă genele ei lungi şi se simţi străbăBéatrice îşi plecă genele ei lungi şi se simţi străbă --tută de un dulce fior de teamă şi de plăcere deopotută de un dulce fior de teamă şi de plăcere deopo--

- Ah, adevărat, monseniore? se miră Béatrice cu un- Ah, adevărat, monseniore? se miră Béatrice cu un respect prefăcut. Dacă-i aşa, doamna Mahaut serespect prefăcut. Dacă-i aşa, doamna Mahaut se



ş p pş p ptrivă.trivă.

- Cred că nu te aşteptai să mă vezi, spuse Robert- Cred că nu te aşteptai să mă vezi, spuse Robert d'Artois.d'Artois.

- O, ba da, monseniore... răspunse Béatrice cu- O, ba da, monseniore... răspunse Béatrice cu glasul ei tărăgănat; chiar pe domnia ta speram să teglasul ei tărăgănat; chiar pe domnia ta speram să te întâlnesc.întâlnesc.

Făcuse tot ce era nevoie pentru asta şi ascunzându-Făcuse tot ce era nevoie pentru asta şi ascunzându-se aşa de puţin, îşi trimisese emisarii o săptămână înse aşa de puţin, îşi trimisese emisarii o săptămână în--treagă pe lângă Divion, încât tot palatul trebuie să fitreagă pe lângă Divion, încât tot palatul trebuie să fi aflat.aflat.

Răspunsul îl cam descumpăni pe Robert.Răspunsul îl cam descumpăni pe Robert.- Atunci, pentru ce ai venit? Să-mi anunţi moartea- Atunci, pentru ce ai venit? Să-mi anunţi moartea

mătuşei mele Mahaut?mătuşei mele Mahaut?- Vai, nu, monseniore... Doamna Mahaut şi-a rupt- Vai, nu, monseniore... Doamna Mahaut şi-a rupt

doar un dinte.doar un dinte.

- Bună veste, spuse Robert, dar nu mi se pare că- Bună veste, spuse Robert, dar nu mi se pare că merita să te deranjezi pentru atâta. Trimisu-te-a să-mimerita să te deranjezi pentru atâta. Trimisu-te-a să-mi spui ceva din partea ei? Vede că a pierdut procesul şispui ceva din partea ei? Vede că a pierdut procesul şi acum vrea să trateze cu mine? Nu voi trata!acum vrea să trateze cu mine? Nu voi trata!

- O, nu, monseniore... Doamna Mahaut nu vrea să- O, nu, monseniore... Doamna Mahaut nu vrea să trateze pentru că ştie că va câştiga procesul.trateze pentru că ştie că va câştiga procesul.

- Va câştiga? Nu, zău! Împotriva celor cincizeci şi- Va câştiga? Nu, zău! Împotriva celor cincizeci şi cinci de martori, recunoscând toţi într-un glas hoţiilecinci de martori, recunoscând toţi într-un glas hoţiile şi înşelăciunile săvârşite faţă de mine?şi înşelăciunile săvârşite faţă de mine?

Béatrice zâmbi:Béatrice zâmbi:- Doamna Mahaut va avea poate şaizeci, monse- Doamna Mahaut va avea poate şaizeci, monse--

niore, pentru a dovedi că martorii domniei tale spunniore, pentru a dovedi că martorii domniei tale spun minciuni şi că au fost plătiţi cu acelaşi preţ...minciuni şi că au fost plătiţi cu acelaşi preţ...

- Ei, asta-i bună! Nu cumva ai venit aici ca să-ţi baţi- Ei, asta-i bună! Nu cumva ai venit aici ca să-ţi baţi joc de mine? Martorii stăpânei tale nu fac doi bani joc de mine? Martorii stăpânei tale nu fac doi bani pentru că ai mei vin să întărească nişte acte grăitoarepentru că ai mei vin să întărească nişte acte grăitoare pe care le voi arăta.pe care le voi arăta.

p p ş ,p p ş ,înşeală în ce priveşte marea goană după peceţi careînşeală în ce priveşte marea goană după peceţi care s-a pornit prin Artois, în ultima vreme... pentru casas-a pornit prin Artois, în ultima vreme... pentru casa domniei tale.domniei tale.

- Sunt căutate peceţi, spuse Robert scos din sărite,- Sunt căutate peceţi, spuse Robert scos din sărite, pentru că-s căutate toate documentele vechi, şipentru că-s căutate toate documentele vechi, şi pentru că noul meu cancelar are grijă să facă rândupentru că noul meu cancelar are grijă să facă rându--

ială în condicile mele.ială în condicile mele.- Ah, adevărat, monseniore... repetă Béatrice.- Ah, adevărat, monseniore... repetă Béatrice.- Dar nu tu trebuie să-mi pui întrebări! Eu te întreb- Dar nu tu trebuie să-mi pui întrebări! Eu te întreb

ce cauţi aici. Ai venit să-mi mituieşti slugile?ce cauţi aici. Ai venit să-mi mituieşti slugile?- Nu-i nevoie, monseniore, de vreme ce am ajuns- Nu-i nevoie, monseniore, de vreme ce am ajuns

până la domnia ta.până la domnia ta.- Dar ce vrei de la mine, ca să isprăvim? izbucni el.- Dar ce vrei de la mine, ca să isprăvim? izbucni el.Béatrice cercetă din ochi încăperea. Văzu uşa peBéatrice cercetă din ochi încăperea. Văzu uşa pe

unde intrase, şi care se deschidea în pântecul sfinteiunde intrase, şi care se deschidea în pântecul sfintei

Magdalena.: Râse încetişor:Magdalena.: Râse încetişor:- Prin gaura asta trec întotdeauna femeile pe care- Prin gaura asta trec întotdeauna femeile pe care le primeşti?le primeşti?

Uriaşul începu să-şi piardă răbdarea. Glasul acestaUriaşul începu să-şi piardă răbdarea. Glasul acesta batjocoritor, râsul acesta scurt, privirea asta neagrăbatjocoritor, râsul acesta scurt, privirea asta neagră care lucea o clipă şi se stingea numai-decât în dosulcare lucea o clipă şi se stingea numai-decât în dosul genelor lungi arcuite, toate acestea îl cam tulburau.genelor lungi arcuite, toate acestea îl cam tulburau.

"Bagă de seamă, Robert, îşi zicea, ai înaintea ta o"Bagă de seamă, Robert, îşi zicea, ai înaintea ta o târfă straşnică şi nu ţi-au trimis-o spre binele tău!"târfă straşnică şi nu ţi-au trimis-o spre binele tău!"

O ştia el de multă vreme pe domnişoara Béatrice!O ştia el de multă vreme pe domnişoara Béatrice! Nu era pentru întâia oară când venea să-l aţâţe! ÎşiNu era pentru întâia oară când venea să-l aţâţe! Îşi amintea cum la mănăstirea de la Chaalis, pe cândamintea cum la mănăstirea de la Chaalis, pe când ieşea dintr-un consiliu ce se ţinuse noaptea în jurulieşea dintr-un consiliu ce se ţinuse noaptea în jurul regelui Charles al IV-lea în legătură cu treburile Anregelui Charles al IV-lea în legătură cu treburile An--gliei, o găsise pe Béatrice aşteptându-l sub bolţile tragliei, o găsise pe Béatrice aşteptându-l sub bolţile tra --pezăriei. Şi de multe alte ori... La fiecare întâlnire,pezăriei. Şi de multe alte ori... La fiecare întâlnire, afla aceeaşi privire aţintită în ochii lui, aceeaşi legăafla aceeaşi privire aţintită în ochii lui, aceeaşi legă--

nare a şoldurilor, aceeaşi zvâcnire a sânilor. Robertnare a şoldurilor, aceeaşi zvâcnire a sânilor. Robert nu era omul pe care să-l lege fidelitatea conjugală; unnu era omul pe care să-l lege fidelitatea conjugală; un

cercat înainte de a mi se turna în pahar.cercat înainte de a mi se turna în pahar.Béatrice îşi linse buzele cu vârful limbii, ca şi cumBéatrice îşi linse buzele cu vârful limbii, ca şi cum



p g j g ;p g j gtrunchi de copac îmbrăcat într-o fustă l-ar fi făcut sătrunchi de copac îmbrăcat într-o fustă l-ar fi făcut să se abată din calea sa. Dar fata asta care era sluga măse abată din calea sa. Dar fata asta care era sluga mă--tuşii Mahaut, şi pentru toate treburile, trezise întotdetuşii Mahaut, şi pentru toate treburile, trezise întotde--auna în el un sentiment de prudenţă.auna în el un sentiment de prudenţă.

- Frumoasa mea, eşti fără îndoială o mare ticăloasă,- Frumoasa mea, eşti fără îndoială o mare ticăloasă, dar poate că eşti şi prevăzătoare. Mătuşa-mea crededar poate că eşti şi prevăzătoare. Mătuşa-mea crede

că va câştiga procesul; tu însă, care vezi mai bine, ţi-că va câştiga procesul; tu însă, care vezi mai bine, ţi-ai şi spus că are să-l piardă. Te gândeşti, fireşte, căai şi spus că are să-l piardă. Te gândeşti, fireşte, că vântul cel bun va înceta să mai bată înspre Conflans, vântul cel bun va înceta să mai bată înspre Conflans, şi că a sosit de mult vremea de a te pune bine cuşi că a sosit de mult vremea de a te pune bine cu acest monsenior Robert, atât de bârfit, căruia i s-aacest monsenior Robert, atât de bârfit, căruia i s-a căşunat atâta rău şi a cărui mână poate fi grea în ziuacăşunat atâta rău şi a cărui mână poate fi grea în ziua răzbunării. Nu-i aşa că am ghicit?răzbunării. Nu-i aşa că am ghicit?

Umbla în lung şi lat prin odaie după obiceiul său.Umbla în lung şi lat prin odaie după obiceiul său. Purta o tunică scurtă atât de strânsă că-i scotea pânPurta o tunică scurtă atât de strânsă că-i scotea pân--

tecul afară; muşchii zdraveni ai coapselor se umflautecul afară; muşchii zdraveni ai coapselor se umflau de plesnea pe el postavul nădragilor. Printre genelede plesnea pe el postavul nădragilor. Printre genele ei, Béatrice nu înceta să-l cerceteze, de la chicaei, Béatrice nu înceta să-l cerceteze, de la chica roşcovană până la pantofi.roşcovană până la pantofi.

"Ce greu trebuie să fie!" îşi zicea."Ce greu trebuie să fie!" îşi zicea.- Dar află că nimeni nu poate să câştige bunăvoinţa- Dar află că nimeni nu poate să câştige bunăvoinţa

mea cu un surâs, urmă Robert. Afară numai dacă numea cu un surâs, urmă Robert. Afară numai dacă nu cumva ai mare nevoie de bani şi vreo taină pe care săcumva ai mare nevoie de bani şi vreo taină pe care să mi-o vinzi! Răsplătesc pe cel ce mă slujeşte, dar suntmi-o vinzi! Răsplătesc pe cel ce mă slujeşte, dar sunt necruţător cu cine vrea să mă tragă pe sfoară!necruţător cu cine vrea să mă tragă pe sfoară!

- Nu am nimic să-ţi vând, monseniore.- Nu am nimic să-ţi vând, monseniore.- Atunci, domnişoară Béatrice, ca să ştii pe ce cale- Atunci, domnişoară Béatrice, ca să ştii pe ce cale

să apuci şi ca să scapi teafără îţi spun că ai face binesă apuci şi ca să scapi teafără îţi spun că ai face bine s-o iei din loc, cât mai departe de porţile palatuluis-o iei din loc, cât mai departe de porţile palatului meu şi să nu mai născoceşti vreun motiv pentru a temeu şi să nu mai născoceşti vreun motiv pentru a te apropia de ele. Bucătăriile mele sunt bine păzite, feluapropia de ele. Bucătăriile mele sunt bine păzite, felu --rile mele de mâncare sunt gustate, vinul meu e înrile mele de mâncare sunt gustate, vinul meu e în --

ş , şş şar fi sorbit o licoare minunată.ar fi sorbit o licoare minunată.

"Se teme să nu-l otrăvim", gândi ea."Se teme să nu-l otrăvim", gândi ea. Ah, cum se mai amuza, şi totodată ce frică îi era. Şi Ah, cum se mai amuza, şi totodată ce frică îi era. Şi

Mahaut, în vremea asta, care credea că ea nu are altăMahaut, în vremea asta, care credea că ea nu are altă treabă decât s-o păcălească pe acea Divion! Ah, fertreabă decât s-o păcălească pe acea Divion! Ah, fer --mecătoare clipă! Béatrice avea impresia că ţine înmecătoare clipă! Béatrice avea impresia că ţine în

palma ei mai multe laţuri nevăzute şi ucigaşe. Maipalma ei mai multe laţuri nevăzute şi ucigaşe. Mai trebuia doar să le strângă bine.trebuia doar să le strângă bine.Îşi dădu gluga deoparte, desfăcu şnurul de la gâtÎşi dădu gluga deoparte, desfăcu şnurul de la gât

şi-şi scoase pelerina. Părul ei negru şi des era răsucitşi-şi scoase pelerina. Părul ei negru şi des era răsucit în cosiţe după urechi. Rochia ei dintr-o mătase dunîn cosiţe după urechi. Rochia ei dintr-o mătase dun--gată ca marmora, foarte decoltată, lăsa să se vadă îngată ca marmora, foarte decoltată, lăsa să se vadă în --ceputul promiţător al sânilor. Robert, căruia îi plăceputul promiţător al sânilor. Robert, căruia îi plă--ceau femeile mai pline, se gândi fără să vrea că Béaceau femeile mai pline, se gândi fără să vrea că Béa --trice câştigase în frumuseţe de la ultima lor întâlnire.trice câştigase în frumuseţe de la ultima lor întâlnire.

Béatrice îşi aşternu pelerina pe pardoseală în aşaBéatrice îşi aşternu pelerina pe pardoseală în aşa chip încât acoperi jumătatea unui cerc de lespezi. Rochip încât acoperi jumătatea unui cerc de lespezi. Ro--bert ridică o privire mirată.bert ridică o privire mirată.

- Ce faci acolo?- Ce faci acolo?Ea nu răspunse şi scoase din punga atârnată laEa nu răspunse şi scoase din punga atârnată la

brâu trei pene negre pe care le puse peste partea debrâu trei pene negre pe care le puse peste partea de sus a pelerinei, încrucişându-le ca pentru a alcătui osus a pelerinei, încrucişându-le ca pentru a alcătui o stea; apoi începu să se rotească, descriind cu arătăstea; apoi începu să se rotească, descriind cu arătă --torul un cerc imaginar şi murmurând cuvinte de neîtorul un cerc imaginar şi murmurând cuvinte de neî--nţeles.nţeles.

- Dar ce faci? repetă Robert.- Dar ce faci? repetă Robert.- Îţi fac farmece... monseniore, răspunse liniştit- Îţi fac farmece... monseniore, răspunse liniştit

Béatrice, de parcă ar fi fost cel mai firesc lucru dinBéatrice, de parcă ar fi fost cel mai firesc lucru din lume, sau cel puţin lucrul cel mai obişnuit pentrulume, sau cel puţin lucrul cel mai obişnuit pentru dânsa.dânsa.

Robert pufni de râs. Béatrice se uită la el, apoi îlRobert pufni de râs. Béatrice se uită la el, apoi îl prinse de mână ca pentru a-l aduce înlăuntrul cerprinse de mână ca pentru a-l aduce înlăuntrul cer--

cului. Robert îşi trase mâna îndărăt.cului. Robert îşi trase mâna îndărăt.- Ţi-e frică, monseniore? îl întrebă Béatrice zâm- Ţi-e frică, monseniore? îl întrebă Béatrice zâm--

Apucă bărbia Béatricei între policar şi arătător. Apucă bărbia Béatricei între policar şi arătător.- Ştii că aş putea face să fii arsă pe rug ca vrăji- Ştii că aş putea face să fii arsă pe rug ca vrăji --



Ţbind.bind.

Vezi, asta e puterea femeilor! Care senior ar fi cu Vezi, asta e puterea femeilor! Care senior ar fi cu--tezat să-i spună contelui Robert d'Artois că se teme,tezat să-i spună contelui Robert d'Artois că se teme, fără să fi primit un pumn zdravăn în obraz sau ofără să fi primit un pumn zdravăn în obraz sau o spadă grea de douăzeci de livre de-a curmezişul scăspadă grea de douăzeci de livre de-a curmezişul scă --fârliei? Şi iată că o vasală, o fată în casă, vine să deafârliei? Şi iată că o vasală, o fată în casă, vine să dea

târcoale palatului său, reuşeşte să ajungă până la el,târcoale palatului său, reuşeşte să ajungă până la el, îi toacă vremea stând să-i povestească tot felul deîi toacă vremea stând să-i povestească tot felul de mofturi... "Mahaut a pierdut un dinte... Nu am nici omofturi... "Mahaut a pierdut un dinte... Nu am nici o taină să-ţi vând...", îşi aşterne mantia pe lespezile detaină să-ţi vând...", îşi aşterne mantia pe lespezile de piatră şi-i spune de la obraz că e un fricos!piatră şi-i spune de la obraz că e un fricos!

- S-ar părea că întotdeauna ţi-a fost teamă să te- S-ar părea că întotdeauna ţi-a fost teamă să te apropii de mine, urmă Béatrice. În ziua când te văzuiapropii de mine, urmă Béatrice. În ziua când te văzui întâia oară, e mult de atunci, în palatul doamnei Maîntâia oară, e mult de atunci, în palatul doamnei Ma--haut... când ai venit să-i dai de veste că fetele ei vor fihaut... când ai venit să-i dai de veste că fetele ei vor fi

judecate... poate că nu-ţi mai aduci aminte... ai şi în judecate... poate că nu-ţi mai aduci aminte... ai şi în--ceput să te fereşti de mine. Şi încă de multe ori deceput să te fereşti de mine. Şi încă de multe ori de atunci încoace... Nu, monseniore, nu mă face să credatunci încoace... Nu, monseniore, nu mă face să cred că ţi-ar fi frică!că ţi-ar fi frică!

Să-l sune pe Lormet, poruncindu-i s-o îndepărtezeSă-l sune pe Lormet, poruncindu-i s-o îndepărteze pe zurlia asta, nu era oare ceea ce înţelepciunea îl pope zurlia asta, nu era oare ceea ce înţelepciunea îl po-- văţuia pe Robert să facă, fără a mai pierde vremea? văţuia pe Robert să facă, fără a mai pierde vremea?

- Şi pe cine invoci cu pelerina ta, cu cercul tău şi cu- Şi pe cine invoci cu pelerina ta, cu cercul tău şi cu cele trei pene ale tale? întrebă el. Nu cumva vrei să-lcele trei pene ale tale? întrebă el. Nu cumva vrei să-l chemi aici pe Diavol?chemi aici pe Diavol?

- Ba da, monseniore... spuse Béatrice.- Ba da, monseniore... spuse Béatrice.Robert înălţă din umeri în faţa acestei ştrengării şi,Robert înălţă din umeri în faţa acestei ştrengării şi,

din joacă, pătrunse în cerc.din joacă, pătrunse în cerc.- Iată că s-a făcut, monseniore. E tocmai ceea ce- Iată că s-a făcut, monseniore. E tocmai ceea ce

vroiam. Pentru că domnia ta eşti Diavolul... vroiam. Pentru că domnia ta eşti Diavolul...Care bărbat rezistă la acest compliment? RobertCare bărbat rezistă la acest compliment? Robert

râse de astă dată de-a binelea, un râs din toată inima.râse de astă dată de-a binelea, un râs din toată inima.

Ş ş p p g jtoare?toare?

- Vai, monseniore...- Vai, monseniore...Se lipea de dânsul, cu capul ridicat spre fălcile luiSe lipea de dânsul, cu capul ridicat spre fălcile lui

mari acoperite de peri roşii; îi simţea mirosul de mismari acoperite de peri roşii; îi simţea mirosul de mis--treţ asmuţit. Se înfiora tulburată de primejdie, de trătreţ asmuţit. Se înfiora tulburată de primejdie, de tră--dare, de dorinţă şi de vrăjile ei diavoleşti.dare, de dorinţă şi de vrăjile ei diavoleşti.

O târfă, o târfă adevărată, aşa cum îi plăceau luiO târfă, o târfă adevărată, aşa cum îi plăceau lui Robert. "Ce pierd?" îşi zise. O prinse de umeri şi oRobert. "Ce pierd?" îşi zise. O prinse de umeri şi o trase spre dânsul.trase spre dânsul.

"E nepotul doamnei Mahaut, nepotu-său care-i vrea"E nepotul doamnei Mahaut, nepotu-său care-i vrea atâta rău", gândi Béatrice în timp ce-şi pierdea răsuatâta rău", gândi Béatrice în timp ce-şi pierdea răsu--flarea sub gura lui.flarea sub gura lui.

CASA BONNEFILLECASA BONNEFILLEprea poate ca damicela asta să fi fost pusă să mă triprea poate ca damicela asta să fi fost pusă să mă tri --mită pe lumea cealaltă", îşi zicea. Nu-şi lepăda decâtmită pe lumea cealaltă", îşi zicea. Nu-şi lepăda decât



Pe când trăia, episcopul Thierry d'Hirson avea laPe când trăia, episcopul Thierry d'Hirson avea la Paris, în strada Mauconseil, un palat chiar lângă celParis, în strada Mauconseil, un palat chiar lângă cel al contesei d'Artois, şi pe care îl mărise cumpărândal contesei d'Artois, şi pe care îl mărise cumpărând casa unuia dintre vecinii săi numit Julien Bonnefille.casa unuia dintre vecinii săi numit Julien Bonnefille. Această casă, pe care o moştenise, i-o propuse Béa Această casă, pe care o moştenise, i-o propuse Béa--trice lui Robert d'Artois ca adăpost pentru întâlniriletrice lui Robert d'Artois ca adăpost pentru întâlnirile

lor.lor.Gândul că va petrece în tovărăşia domnişoarei deGândul că va petrece în tovărăşia domnişoarei de

onoare a contesei Mahaut, alături de palatul conteseionoare a contesei Mahaut, alături de palatul contesei Mahaut, într-o casă plătită din banii contesei Mahaut,Mahaut, într-o casă plătită din banii contesei Mahaut, şi care, pe deasupra, mai păstra numele de casa Bonşi care, pe deasupra, mai păstra numele de casa Bon --nefille, toate acestea satisfăceau gustul înnăscut al luinefille, toate acestea satisfăceau gustul înnăscut al lui Robert pentru farsă... Soarta pune la cale uneori peRobert pentru farsă... Soarta pune la cale uneori pe--treceri de acestea...treceri de acestea...

Totuşi, la început, Robert se înfruptă din ele cuTotuşi, la început, Robert se înfruptă din ele cu

foarte mare băgare de seamă. Deşi era el însuşi profoarte mare băgare de seamă. Deşi era el însuşi pro --prietar pe aceeaşi stradă al unui palat în care nu loprietar pe aceeaşi stradă al unui palat în care nu lo --cuia dar venea să-l vadă din când în când, ţinea să nucuia dar venea să-l vadă din când în când, ţinea să nu se ducă la casa Bonnefille decât după căderea nopţii.se ducă la casa Bonnefille decât după căderea nopţii. În cartierele acestea din preajma Senei, unde o muÎn cartierele acestea din preajma Senei, unde o mu--lţime deasă se mişca alene pe străzi, un senior ca Rolţime deasă se mişca alene pe străzi, un senior ca Ro --bert d'Artois, a cărui statură se vedea de la o poştă, şibert d'Artois, a cărui statură se vedea de la o poştă, şi escortat de scutieri, nu putea să treacă neobservat.escortat de scutieri, nu putea să treacă neobservat. Robert aştepta deci până se lăsa înserarea. Îl însoţeauRobert aştepta deci până se lăsa înserarea. Îl însoţeau

întotdeauna Gillet de Nesle şi trei slujitori, aleşiîntotdeauna Gillet de Nesle şi trei slujitori, aleşi printre cei care ştiau mai bine să-şi ţină gura şi erauprintre cei care ştiau mai bine să-şi ţină gura şi erau mai voinici ca ceilalţi. Gillet era creierul acestei gărzi,mai voinici ca ceilalţi. Gillet era creierul acestei gărzi, iar cei trei feciori cu pumni de bătăuşi se aşezau la iniar cei trei feciori cu pumni de bătăuşi se aşezau la in --trările casei Bonnefille, fără să poarte livreaua, catrările casei Bonnefille, fără să poarte livreaua, ca nişte gură cască oarecare.nişte gură cască oarecare.

În timpul primelor întâlniri, Robert refuză să beaÎn timpul primelor întâlniri, Robert refuză să bea vinul cu scorţişoară pe care Béatrice i-l turna. "Se vinul cu scorţişoară pe care Béatrice i-l turna. "Se

cu părere de rău haina căptuşită cu o plasă subţire decu părere de rău haina căptuşită cu o plasă subţire de fier, şi cât ţinea plăcerea nu-şi lua ochii de la scrinulfier, şi cât ţinea plăcerea nu-şi lua ochii de la scrinul pe care-şi pusese pumnalul.pe care-şi pusese pumnalul.

Béatrice se desfăta în sinea ei văzându-i astfel deBéatrice se desfăta în sinea ei văzându-i astfel de temeri. Aşadar, ea, o mică burgheză din Artois, fatătemeri. Aşadar, ea, o mică burgheză din Artois, fată nemăritată la treizeci de ani trecuţi, şi care se tăvănemăritată la treizeci de ani trecuţi, şi care se tăvă--

lise în tot felul de aşternuturi, putea să trezeascălise în tot felul de aşternuturi, putea să trezească teamă la un asemenea zdrahon şi un atât de puternicteamă la un asemenea zdrahon şi un atât de puternic pair al Franţei?pair al Franţei?

Aventura avea pentru Béatrice, mai mult decât Aventura avea pentru Béatrice, mai mult decât pentru Robert, tot gustul picant al perversităţii. Înpentru Robert, tot gustul picant al perversităţii. În casa unchiului ei, episcopul! Şi cu vrăjmaşul decasa unchiului ei, episcopul! Şi cu vrăjmaşul de moarte al doamnei Mahaut căreia, pentru a-şi scuzamoarte al doamnei Mahaut căreia, pentru a-şi scuza absenţele, Béatrice trebuia să-i toarne mereu tot alteabsenţele, Béatrice trebuia să-i toarne mereu tot alte bazaconii... Femeia Divion se codea... Nu vroia să cebazaconii... Femeia Divion se codea... Nu vroia să ce--

deze dintr-o dată şi ar fi nebunie curată să-i dai odeze dintr-o dată şi ar fi nebunie curată să-i dai o

sumă mare de bani ca să nu-ţi vândă decât o minsumă mare de bani ca să nu-ţi vândă decât o min--ciună gogonată... Nu, Béatrice trebuia s-o vadă adeciună gogonată... Nu, Béatrice trebuia s-o vadă ade--seori, să-i smulgă cu ţârâita tot ce ştie despre uneltiseori, să-i smulgă cu ţârâita tot ce ştie despre unelti--rile hainului monsenior Robert, s-o facă să dea în virile hainului monsenior Robert, s-o facă să dea în vi--leag numele martorilor cumpăraţi, şi apoi tot dânsa,leag numele martorilor cumpăraţi, şi apoi tot dânsa, Béatrice, trebuia să verifice spusele ei, să-l caute peBéatrice, trebuia să verifice spusele ei, să-l caute pe de-alde Juvigny, la Luvru, sau pe Michelet Guéroult,de-alde Juvigny, la Luvru, sau pe Michelet Guéroult, feciorul de casă al notarului Tesson. Ah, toate asteafeciorul de casă al notarului Tesson. Ah, toate astea nu se fac bătând din palme, ele cer osteneală, timp şinu se fac bătând din palme, ele cer osteneală, timp şi bani.bani.

"Ar fi nimerit, doamnă, să-i dăruim o bucată de"Ar fi nimerit, doamnă, să-i dăruim o bucată de postav acestui grămătic, pentru nevastă-sa; asta îi vapostav acestui grămătic, pentru nevastă-sa; asta îi va dezlega limba... Îmi dai voie să iau din banii domnieidezlega limba... Îmi dai voie să iau din banii domniei tale câteva livre?"tale câteva livre?"

Şi plăcerea de a o privi pe doamna Mahaut drept înŞi plăcerea de a o privi pe doamna Mahaut drept în ochi, de a-i surâde şi de a gândi: "Nu-s nici douăspreochi, de a-i surâde şi de a gândi: "Nu-s nici douăspre--

zece ceasuri de când mă dădeam despuiată până lazece ceasuri de când mă dădeam despuiată până la piele domnului Robert, nepotul domniei tale!"piele domnului Robert, nepotul domniei tale!"

pentru tăişul unei securi sau ascuţişul unui pumnal.pentru tăişul unei securi sau ascuţişul unui pumnal. Părul de culoare arămie, adus în cârlionţi pe obraji,Părul de culoare arămie, adus în cârlionţi pe obraji,



Văzându-şi domnişoara de onoare zbătându-se Văzându-şi domnişoara de onoare zbătându-se atâta pentru a o sluji, Mahaut o bruftuia mai puţin,atâta pentru a o sluji, Mahaut o bruftuia mai puţin, arătându-i din nou dragoste şi răsfăţând-o în fel şiarătându-i din nou dragoste şi răsfăţând-o în fel şi chip. Pentru Béatrice era un prilej minunat de a ochip. Pentru Béatrice era un prilej minunat de a o înşela pe Mahaut şi în acelaşi timp de a-l cuceri peînşela pe Mahaut şi în acelaşi timp de a-l cuceri pe Robert. Căci o femeie nu poate pretinde că a cuceritRobert. Căci o femeie nu poate pretinde că a cucerit

un bărbat pentru că a petrecut cu el un ceas în aceun bărbat pentru că a petrecut cu el un ceas în ace --laşi pat, aşa cum nu eşti stăpânul unei fiare pentru călaşi pat, aşa cum nu eşti stăpânul unei fiare pentru că ai cumpărat-o şi pentru că te uiţi la ea prin gratiileai cumpărat-o şi pentru că te uiţi la ea prin gratiile cuştii.cuştii.

Posesiunea nu înseamnă putere.Posesiunea nu înseamnă putere.Nu eşti cu adevărat stăpânul decât după ce aiNu eşti cu adevărat stăpânul decât după ce ai

dresat aşa de bine fiara încât să se culce la poruncadresat aşa de bine fiara încât să se culce la porunca ta, să-şi strângă ghearele, iar o uitătură s-o ţină în locta, să-şi strângă ghearele, iar o uitătură s-o ţină în loc întocmai ca nişte gratii de fier.întocmai ca nişte gratii de fier.

Bănuielile lui Robert erau pentru Béatrice totBănuielile lui Robert erau pentru Béatrice tot

atâtea gheare pe care trebuia să le pilească. De-aatâtea gheare pe care trebuia să le pilească. De-a lungul întregii sale cariere de vânătoriţă, nu avuseselungul întregii sale cariere de vânătoriţă, nu avusese niciodată prilejul să prindă în capcană un vânat aşaniciodată prilejul să prindă în capcană un vânat aşa de mare şi crâncen de i se dusese vestea.de mare şi crâncen de i se dusese vestea.

În ziua când Robert se învoi să primească un paharÎn ziua când Robert se învoi să primească un pahar cu vin negru din mâna ei, Béatrice cunoscu întâia izcu vin negru din mâna ei, Béatrice cunoscu întâia iz --bândă. "Aş fi putut deci băga otravă în vin şi el ar fibândă. "Aş fi putut deci băga otravă în vin şi el ar fi băut-o..."băut-o..."

Şi când în sfârşit Robert adormi, asemenea căpcăuŞi când în sfârşit Robert adormi, asemenea căpcău--nului din poveste, ea trăi sentimentul triumfului. Penului din poveste, ea trăi sentimentul triumfului. Pe gâtul uriaşului se vedea limpede locul unde se îngâtul uriaşului se vedea limpede locul unde se în--chidea caftanul sau cuirasa; pielea cărămizie a obrachidea caftanul sau cuirasa; pielea cărămizie a obra--zului pârlit de soare şi de vânt se oprea brusc, iar dezului pârlit de soare şi de vânt se oprea brusc, iar de --desubt începea pielea albă, pistruiată şi acoperită ladesubt începea pielea albă, pistruiată şi acoperită la umeri cu peri roşiatici ca de porc. Această dungă desumeri cu peri roşiatici ca de porc. Această dungă des--părţitoare i se părea Béatricei semnul dinainte trasatpărţitoare i se părea Béatricei semnul dinainte trasat

se trăsese deoparte, lăsând să se vadă o ureche mică,se trăsese deoparte, lăsând să se vadă o ureche mică, gingaş tivită, copilăroasă. Înduioşătoare. "În aceastăgingaş tivită, copilăroasă. Înduioşătoare. "În această ureche mică, se gândi Béatrice, s-ar putea vârî unureche mică, se gândi Béatrice, s-ar putea vârî un cuţit până la creier..."cuţit până la creier..."

Robert se trezi după câteva minute cu o tresărireRobert se trezi după câteva minute cu o tresărire de nelinişte.de nelinişte.

- Ei bine, monseniore... după cum vezi, nu te-am- Ei bine, monseniore... după cum vezi, nu te-am ucis, spuse ea râzând.ucis, spuse ea râzând.Râsul îi descoperea o gingie de un roşu închis.Râsul îi descoperea o gingie de un roşu închis.Ca pentru a-i mulţumi, Robert o răsturnă înCa pentru a-i mulţumi, Robert o răsturnă în

aşternut, luând joaca de la capăt. Trebuia să recuaşternut, luând joaca de la capăt. Trebuia să recu--noască în sinea lui că ea era o parteneră bună, invennoască în sinea lui că ea era o parteneră bună, inven--tivă, vicleană, care nu se cruţa de fel, nu arăta scârbătivă, vicleană, care nu se cruţa de fel, nu arăta scârbă pentru nimic şi îşi ţipa tare bucuria.pentru nimic şi îşi ţipa tare bucuria.

Robert, care se credea meşter iscusit într-al dezRobert, care se credea meşter iscusit într-al dez--

măţului fiindcă ridicase tot felul de fuste, de mătase,măţului fiindcă ridicase tot felul de fuste, de mătase,

de lână sau de cânepă, trebuia să recunoască în sfâde lână sau de cânepă, trebuia să recunoască în sfâ --rşit că-şi găsise naşul.rşit că-şi găsise naşul.

- Puicuţa mea, îi zicea el, dacă ai învăţat la soborul- Puicuţa mea, îi zicea el, dacă ai învăţat la soborul vrăjitorilor toate marafeturile astea ale dragostei, ar vrăjitorilor toate marafeturile astea ale dragostei, ar trebui trimise acolo cât mai multe fecioare!trebui trimise acolo cât mai multe fecioare!

Căci Béatrice îi vorbea adeseori de soborul vrăjitoCăci Béatrice îi vorbea adeseori de soborul vrăjito --rilor şi de Diavol. Această fată molatecă la înfăţişarerilor şi de Diavol. Această fată molatecă la înfăţişare şi mişcându-se alene, cu mersul legănat şi vocea tărăşi mişcându-se alene, cu mersul legănat şi vocea tără--gănată, nu-şi dădea în vileag firea aprinsă decât îngănată, nu-şi dădea în vileag firea aprinsă decât în pat, aşa cum opusa ei devenea iute şi însufleţităpat, aşa cum opusa ei devenea iute şi însufleţită numai când venea vorba de demoni sau de vrăjitorie.numai când venea vorba de demoni sau de vrăjitorie.

- De ce oare nu te-ai măritat niciodată? o întrebă- De ce oare nu te-ai măritat niciodată? o întrebă Robert. Soţii nu trebuie să fi lipsit să te ceară, mai cuRobert. Soţii nu trebuie să fi lipsit să te ceară, mai cu seamă dacă le-ai dat să guste mai înainte din dulceaţaseamă dacă le-ai dat să guste mai înainte din dulceaţa căsătoriei...căsătoriei...

- Pentru că cununia se face la biserică, şi biserica- Pentru că cununia se face la biserică, şi biserica

mi-e nesuferită.mi-e nesuferită.Îngenuncheată pe pat, cu mâinile la genunchi, lăÎngenuncheată pe pat, cu mâinile la genunchi, lă --

â î â

rţile unei lumi tainice; se minuna grozav mai curţile unei lumi tainice; se minuna grozav mai cu seamă că aude astfel de vorbe din gura unei femei.seamă că aude astfel de vorbe din gura unei femei.

â



sând să se vadă un petec de umbră în scobitura pânsând să se vadă un petec de umbră în scobitura pân --tecului, cu genele foarte ridicate, Béatrice zicea:tecului, cu genele foarte ridicate, Béatrice zicea:

- Înţelegi, monseniore, preoţii şi papii de la Roma şi- Înţelegi, monseniore, preoţii şi papii de la Roma şi de la Avignon nu ne învaţă adevărul. Nu există unde la Avignon nu ne învaţă adevărul. Nu există un singur Dumnezeu; sunt doi, cel al luminii şi cel al bezsingur Dumnezeu; sunt doi, cel al luminii şi cel al bez--nelor, Domnul Binelui şi Domnul Răului. Înainte de fanelor, Domnul Binelui şi Domnul Răului. Înainte de fa--

cerea lumii neamul beznelor s-a răzvrătit împotrivacerea lumii neamul beznelor s-a răzvrătit împotriva neamului luminii: şi supuşii Răului, ca să existe cuneamului luminii: şi supuşii Răului, ca să existe cu adevărat, deoarece Răul este neantul şi moartea, auadevărat, deoarece Răul este neantul şi moartea, au înghiţit o parte din principiile Binelui. Şi pentru căînghiţit o parte din principiile Binelui. Şi pentru că amândouă puterile, ale Binelui şi Răului erau în ei, auamândouă puterile, ale Binelui şi Răului erau în ei, au putut făuri lumea şi zămisli oamenii în care cele douăputut făuri lumea şi zămisli oamenii în care cele două puteri sunt amestecate şi veşnic în luptă, şi în careputeri sunt amestecate şi veşnic în luptă, şi în care Răul conduce, pentru că el este elementul neamuluiRăul conduce, pentru că el este elementul neamului de obârşie. Şi se vede limpede că sunt două principiide obârşie. Şi se vede limpede că sunt două principii

pentru că există bărbatul şi femeia, făcuţi ca tine şi capentru că există bărbatul şi femeia, făcuţi ca tine şi ca

mine, în chip deosebit, adăugă Béatrice cu un surâsmine, în chip deosebit, adăugă Béatrice cu un surâs pofticios. Şi Răul e acela care gâdilă pântecelepofticios. Şi Răul e acela care gâdilă pântecele noastre şi le împinge să se împreuneze. Or, oamenii înnoastre şi le împinge să se împreuneze. Or, oamenii în care natura Răului e mai tare ca natura Binelui trecare natura Răului e mai tare ca natura Binelui tre --buie să-l cinstească pe Diavol şi să facă legământ cubuie să-l cinstească pe Diavol şi să facă legământ cu el pentru a fi fericiţi şi a izbândi în treburile lor; şi eiel pentru a fi fericiţi şi a izbândi în treburile lor; şi ei nu trebuie să facă nimic pentru Domnul Binelui carenu trebuie să facă nimic pentru Domnul Binelui care le este vrăjmaş.le este vrăjmaş.

Această stranie filozofie, care puţea cât colo a puci Această stranie filozofie, care puţea cât colo a puci--oasă vrăjitorească, şi în care se găseau urme prost dioasă vrăjitorească, şi în care se găseau urme prost di--gerate de manicheismgerate de manicheism55, elemente amestecate din în, elemente amestecate din în-- văţăturile catare, rău transmise şi rău înţelese, avea văţăturile catare, rău transmise şi rău înţelese, avea mai mulţi adepţi decât îşi închipuiau marii dregătorimai mulţi adepţi decât îşi închipuiau marii dregători de la cârma ţării. Béatrice nu era un caz izolat; dar luide la cârma ţării. Béatrice nu era un caz izolat; dar lui Robert, a cărui minte nu frământase vreodată nici înRobert, a cărui minte nu frământase vreodată nici în treacăt o asemenea problemă, ea îi întredeschidea potreacăt o asemenea problemă, ea îi întredeschidea po--

55 Învăţătura eretică a lui Manes.Învăţătura eretică a lui Manes.

- Eşti mai deşteaptă decât aş fi crezut. De la cine- Eşti mai deşteaptă decât aş fi crezut. De la cine învăţaşi toate acestea?învăţaşi toate acestea?

- De la foştii templieri, răspunse dânsa.- De la foştii templieri, răspunse dânsa.- Aha! Templierii! Fără îndoială, ăia ştiau multe lu- Aha! Templierii! Fără îndoială, ăia ştiau multe lu--

cruri...cruri...- Domniile voastre i-aţi nimicit...- Domniile voastre i-aţi nimicit...

- Nu eu, nu eu! izbucni Robert. Asta a făcut-o Filip- Nu eu, nu eu! izbucni Robert. Asta a făcut-o Filip cel Frumos şi Enguerrand, prietenii mătuşii mele Macel Frumos şi Enguerrand, prietenii mătuşii mele Ma--haut... Dar Charles de Valois şi eu însumi eram împohaut... Dar Charles de Valois şi eu însumi eram împo--triva nimicirii lor.triva nimicirii lor.

- Templierii au rămas însă puternici prin magie;- Templierii au rămas însă puternici prin magie; toate nenorocirile ce s-au abătut de atunci încoacetoate nenorocirile ce s-au abătut de atunci încoace asupra regatului, se trag de la legăturile pe care temasupra regatului, se trag de la legăturile pe care tem --plierii le-au făcut cu Satana, pentru că papa i-aplierii le-au făcut cu Satana, pentru că papa i-a osândit.osândit.

- Nenorocirile regatului, nenorocirile regatului... re- Nenorocirile regatului, nenorocirile regatului... re

--

peta Robert nu prea convins. Unele nu-s oare mai cupeta Robert nu prea convins. Unele nu-s oare mai cu--rând rodul lucrăturilor mătuşii mele decât ale Diavorând rodul lucrăturilor mătuşii mele decât ale Diavo--lului? Căci dânsa e aceea care l-a trimis în lumea cealului? Căci dânsa e aceea care l-a trimis în lumea cea--laltă pe văru-meu Aiuritul, şi apoi pe fiu-său. N-ai filaltă pe văru-meu Aiuritul, şi apoi pe fiu-său. N-ai fi dat cumva şi tu o mână de ajutor la treaba asta?dat cumva şi tu o mână de ajutor la treaba asta?

Întorcea vorba adeseori la cele două omoruri aleÎntorcea vorba adeseori la cele două omoruri ale mătuşii Mahaut, dar de fiecare dată Béatrice ocoleamătuşii Mahaut, dar de fiecare dată Béatrice ocolea cu dibăcie răspunsul. Sau surâdea, parcă cu gândulcu dibăcie răspunsul. Sau surâdea, parcă cu gândul aiurea, ca şi cum n-ar fi auzit, sau răspundea de pe lăaiurea, ca şi cum n-ar fi auzit, sau răspundea de pe lă--turi:turi:

- Mahaut nu ştie... nu ştie că am făcut legământ cu- Mahaut nu ştie... nu ştie că am făcut legământ cu Diavolul... De-ar afla, nu-ncape îndoială că m-ar izDiavolul... De-ar afla, nu-ncape îndoială că m-ar iz --goni...goni...

Şi se pornea numaidecât să vorbească repedeŞi se pornea numaidecât să vorbească repede despre subiectele ei preferate, despre liturghia nedespre subiectele ei preferate, despre liturghia ne--agră, potrivnică, negarea liturghiei creştine, şi careagră, potrivnică, negarea liturghiei creştine, şi care

trebuia slujită la miezul nopţii, într-un beci, şi dacă setrebuia slujită la miezul nopţii, într-un beci, şi dacă se poate în apropierea unui cimitir. Idolul avea un cap cupoate în apropierea unui cimitir. Idolul avea un cap cu

ă ă ă ăd ă f f l ă ă fi i ă

Béatrice se prefăcu că nu înţelege. Dar ideea o înBéatrice se prefăcu că nu înţelege. Dar ideea o în --fioră, făcând să-i treacă parcă nişte unde calde pe subfioră, făcând să-i treacă parcă nişte unde calde pe sub

ă ă ă âi l N b i ă i ă dă id â l i R



două feţe; se folosea prescură neagră care era sfinţitădouă feţe; se folosea prescură neagră care era sfinţită rostindu-se de trei ori numele lui Belzebut. Dacărostindu-se de trei ori numele lui Belzebut. Dacă slujba putea fi făcută de un preot care se lepădase deslujba putea fi făcută de un preot care se lepădase de biserică sau de un călugăr izgonit din tagma lui, cubiserică sau de un călugăr izgonit din tagma lui, cu atât mai bine.atât mai bine.

- Dumnezeu din cer e falit; a promis bucurie netul- Dumnezeu din cer e falit; a promis bucurie netul--

burată făpturilor care-l slujesc şi nu le dă decât nenoburată făpturilor care-l slujesc şi nu le dă decât neno--rocire; trebuie să ne supunem Dumnezeului întunecirocire; trebuie să ne supunem Dumnezeului întuneci--milor. Uite, monseniore, dacă vrei ca dovezile scrisemilor. Uite, monseniore, dacă vrei ca dovezile scrise ale procesului tău să fie întărite de Diavol, să le străale procesului tău să fie întărite de Diavol, să le stră --pungi cu un fier înroşit în colţul hârtiei, aşa încât săpungi cu un fier înroşit în colţul hârtiei, aşa încât să rămână acolo o gaură niţeluş arsă pe margini. Sau şirămână acolo o gaură niţeluş arsă pe margini. Sau şi într-altfel, vezi de mânjeşte hârtia cu o mică pată deîntr-altfel, vezi de mânjeşte hârtia cu o mică pată de cerneală în chip de cruce al cărei vârf să fie întocmaicerneală în chip de cruce al cărei vârf să fie întocmai ca o mână... Ştiu cum trebuie făcute astea.ca o mână... Ştiu cum trebuie făcute astea.

Dar nici Robert nu-şi dădea pe faţă chiar tot ceDar nici Robert nu-şi dădea pe faţă chiar tot ce

avea în minte; şi cu toate că Béatrice trebuie să fi fostavea în minte; şi cu toate că Béatrice trebuie să fi fost cea dintâi să ştie că documentele cu care el se lăudacea dintâi să ştie că documentele cu care el se lăuda erau plăsmuite, niciodată Robert nu s-ar fi lăsat să-l iaerau plăsmuite, niciodată Robert nu s-ar fi lăsat să-l ia gura pe dinainte şi să recunoască acest lucru.gura pe dinainte şi să recunoască acest lucru.

- Dacă vrei să dobândeşti toată puterea asupra unui- Dacă vrei să dobândeşti toată puterea asupra unui vrăjmaş şi ca dânsul să-şi sape singur groapa din vrăjmaş şi ca dânsul să-şi sape singur groapa din vrerea Necuratului, îi destăinui ea într-o zi, trebuie să vrerea Necuratului, îi destăinui ea într-o zi, trebuie să pui pe cineva să-l frece la subsuori, pe dosul urechilorpui pe cineva să-l frece la subsuori, pe dosul urechilor şi pe talpa piciorului cu o alifie făcută din fărâme deşi pe talpa piciorului cu o alifie făcută din fărâme de prescură şi pulbere de os al unui prunc nebotezat,prescură şi pulbere de os al unui prunc nebotezat, aceasta amestecată cu sămânţă de bărbat împrăştiatăaceasta amestecată cu sămânţă de bărbat împrăştiată pe spinarea unei femei în timpul liturghiei negre, şipe spinarea unei femei în timpul liturghiei negre, şi cu sângele femeii acesteia când e la soroc...cu sângele femeii acesteia când e la soroc...

- Aş fi mai sigur, răspunse Robert, dacă unei afuri- Aş fi mai sigur, răspunse Robert, dacă unei afuri --site de vrăjmaşe pe care o am, i-ar da cineva şoricisite de vrăjmaşe pe care o am, i-ar da cineva şorici --oaică sau vreo pulbere de omorât dihorii...oaică sau vreo pulbere de omorât dihorii...

piele. Nu trebuia să-i răspundă numaidecât lui Ropiele. Nu trebuia să-i răspundă numaidecât lui Ro--bert. Nu trebuia ca el să ştie că dânsa era de pebert. Nu trebuia ca el să ştie că dânsa era de pe acuma gata să-i împlinească dorinţa... Există oare leacuma gata să-i împlinească dorinţa... Există oare le--gământ mai tare care să lege doi amanţi pe totdegământ mai tare care să lege doi amanţi pe totde --auna, decât o crimă?auna, decât o crimă?

Căci Béatrice îl iubea. Nu-şi dădea seama că vrândCăci Béatrice îl iubea. Nu-şi dădea seama că vrând

să-i întindă o capcană, căzuse singură în ea. Nu maisă-i întindă o capcană, căzuse singură în ea. Nu mai trăia decât pentru clipa întâlnirii cu dânsul, spre a nutrăia decât pentru clipa întâlnirii cu dânsul, spre a nu mai trăi după aceea decât aducându-şi aminte şimai trăi după aceea decât aducându-şi aminte şi aşteptând din nou. Aşteptând această greutate deaşteptând din nou. Aşteptând această greutate de două sute de livre, şi acest miros de fiară pe care-l îmdouă sute de livre, şi acest miros de fiară pe care-l îm--prăştia Robert, mai cu seamă în zbenguielile draprăştia Robert, mai cu seamă în zbenguielile dra--gostei, şi acest mârâit de tigru ce-i ieşea din gât cândgostei, şi acest mârâit de tigru ce-i ieşea din gât când ea îl băga în călduri.ea îl băga în călduri.

Sunt mult mai numeroase femeile care au o slăbiSunt mult mai numeroase femeile care au o slăbi --

ciune pentru monştri. Piticii curţii, Jean Nebunul şiciune pentru monştri. Piticii curţii, Jean Nebunul şi

ceilalţi ştiau bine asta, ei, care nu mai pridideau săceilalţi ştiau bine asta, ei, care nu mai pridideau să facă faţă atâtor femei cucerite! Până şi un beteşugfacă faţă atâtor femei cucerite! Până şi un beteşug trecător e obiect de curiozitate şi, prin urmare, de dotrecător e obiect de curiozitate şi, prin urmare, de do --rinţă. Un cavaler chior, bunăoară, le atrage, chiar derinţă. Un cavaler chior, bunăoară, le atrage, chiar de n-ar fi decât pentru pofta de a-i scoate pătrăţelul den-ar fi decât pentru pofta de a-i scoate pătrăţelul de postav negru care-i acoperă o parte a feţei. În felulpostav negru care-i acoperă o parte a feţei. În felul său, Robert avea ceva de monstru.său, Robert avea ceva de monstru.

Ploaia de toamnă se scurgea pe acoperişuri. BéaPloaia de toamnă se scurgea pe acoperişuri. Béa--trice se juca, urmărind cu degetele zvâcnirile unuitrice se juca, urmărind cu degetele zvâcnirile unui pântec uriaş.pântec uriaş.

- Mai întâi, monseniore, zicea dânsa, tu nu ai ne- Mai întâi, monseniore, zicea dânsa, tu nu ai ne -- voie de nimic pentru a dobândi ceea ce vrei, nici să te voie de nimic pentru a dobândi ceea ce vrei, nici să te înveţe cineva vreo ştiinţă... Tu eşti chiar Diavolul. Diaînveţe cineva vreo ştiinţă... Tu eşti chiar Diavolul. Dia-- volul nu ştie că el e Diavolul... volul nu ştie că el e Diavolul...

Robert zăcea îngândurat, sătul, cu bărbia în sus,Robert zăcea îngândurat, sătul, cu bărbia în sus, ascultând-o...ascultând-o...

Diavolul are ochi care ard ca jeraticul, nişte gheareDiavolul are ochi care ard ca jeraticul, nişte gheare imense în vârful degetelor ca să sfâşie trupurile, oimense în vârful degetelor ca să sfâşie trupurile, o li bă d ă i ă î d ă i di ă îi i ăli bă d ă ţită î d ă i di ă îi i ă

REÎNTOARCERE LA MAUBUISSONREÎNTOARCERE LA MAUBUISSON



limbă despărţită în două, iar din gură îi iese o răsulimbă despărţită în două, iar din gură îi iese o răsu--flare de cuptor încins. Dar Diavolul putea să aibă deflare de cuptor încins. Dar Diavolul putea să aibă de asemenea greutatea şi mirosul lui Robert. Ea era înasemenea greutatea şi mirosul lui Robert. Ea era în--drăgostită de Satana. Era muierea Diavolului şi nidrăgostită de Satana. Era muierea Diavolului şi ni --meni nu-i va despărţi vreodată.meni nu-i va despărţi vreodată.

Într-o seară, când Robert d'Artois se întorsese înÎntr-o seară, când Robert d'Artois se întorsese în

palatul său, venind de la casa Bonnefille, soţia lui îipalatul său, venind de la casa Bonnefille, soţia lui îi întinse faimosul tratat de căsătorie, în sfârşit aşternutîntinse faimosul tratat de căsătorie, în sfârşit aşternut pe pergament, şi căruia nu-i mai lipseau decât pepe pergament, şi căruia nu-i mai lipseau decât pe --ceţile.ceţile.

După ce cercetase documentul, Robert se apropieDupă ce cercetase documentul, Robert se apropie de vatră şi, cu un gest nepăsător, vârî vătraiul în jede vatră şi, cu un gest nepăsător, vârî vătraiul în je --ratic; apoi, când vârful i se înroşi, străpunse colţulratic; apoi, când vârful i se înroşi, străpunse colţul unei foi care începu să pârâie.unei foi care începu să pârâie.

- Ce faci, dragă? întrebă Doamna de Beaumont.- Ce faci, dragă? întrebă Doamna de Beaumont.- Vreau numai să mă încredinţez că e un pergament- Vreau numai să mă încredinţez că e un pergament

bun.bun. Jeanne de Beaumont îl privi o clipă pe bărbatu-său, Jeanne de Beaumont îl privi o clipă pe bărbatu-său,

apoi îi spuse cu blândeţe, aproape ca o mamă grijulie:apoi îi spuse cu blândeţe, aproape ca o mamă grijulie:- Ar trebui, Robert, să pui să ţi se taie unghiile...- Ar trebui, Robert, să pui să ţi se taie unghiile...

Ce-i moda asta nouă de le porţi aşa de lungi?Ce-i moda asta nouă de le porţi aşa de lungi?

Se întâmplă ca o uneltire urzită pe îndelete să fieSe întâmplă ca o uneltire urzită pe îndelete să fie dintru început sortită înfrângerii din pricina unuidintru început sortită înfrângerii din pricina unui amănunt de care nu se ţinuse seamă.amănunt de care nu se ţinuse seamă.

Robert înţelese deodată că, deşi gătise aşa de bineRobert înţelese deodată că, deşi gătise aşa de bine catapultele, acestea se puteau sparge în clipa cândcatapultele, acestea se puteau sparge în clipa când trebuia sa tragă, fiindcă nu se gândise la o şurubărietrebuia sa tragă, fiindcă nu se gândise la o şurubărie

foarte însemnată.foarte însemnată.Îi spusese cumnatului său, regele, şi jurase solemnÎi spusese cumnatului său, regele, şi jurase solemn

pe Sfânta Scriptură că actele sale de moştenirepe Sfânta Scriptură că actele sale de moştenire existau; plătise să se întocmească hârtii cât se poateexistau; plătise să se întocmească hârtii cât se poate de asemănătoare celor dispărute; pusese la cale mărde asemănătoare celor dispărute; pusese la cale măr--turii numeroase pentru a adeveri că documenteleturii numeroase pentru a adeveri că documentele erau aşa cum le cerea legea. Toate şansele păreauerau aşa cum le cerea legea. Toate şansele păreau deci adunate pentru ca dovezile sale să fie primitedeci adunate pentru ca dovezile sale să fie primite fără discuţie.fără discuţie.

Exista însă o persoană care ştia, neîndoios, că acExista însă o persoană care ştia, neîndoios, că ac --tele erau plăsmuite: Mahaut d'Artois. Ştia pentru cătele erau plăsmuite: Mahaut d'Artois. Ştia pentru că ea arsese actele adevărate, mai întâi pe acelea dinea arsese actele adevărate, mai întâi pe acelea din condicile de la Paris, şterpelite cu vreo douăzeci decondicile de la Paris, şterpelite cu vreo douăzeci de ani mai înainte datorită unor binevoitori din jurul luiani mai înainte datorită unor binevoitori din jurul lui Filip cel Frumos, şi apoi, mai zilele trecute, copiileFilip cel Frumos, şi apoi, mai zilele trecute, copiile scoase din lada de fier a lui Thierry d'Hirson.scoase din lada de fier a lui Thierry d'Hirson.

Dacă însă nişte hârtii plăsmuite pot trece dreptDacă însă nişte hârtii plăsmuite pot trece drept adevărate în ochii unor oameni dinainte înclinaţi s-oadevărate în ochii unor oameni dinainte înclinaţi s-o

creadă, şi care nu au cunoscut originalele, nu se încreadă, şi care nu au cunoscut originalele, nu se în --tâmplă acelaşi lucru cu cel ce ştie că s-a săvârşit untâmplă acelaşi lucru cu cel ce ştie că s-a săvârşit un fals.fals.

Fireşte, Mahaut nu se va duce să spună: "HârtiileFireşte, Mahaut nu se va duce să spună: "Hârtiile acestea sunt nişte falsuri pentru că eu le-am aruncatacestea sunt nişte falsuri pentru că eu le-am aruncat în foc pe cele adevărate"; dar ştiind că documenteleîn foc pe cele adevărate"; dar ştiind că documentele sunt plăsmuite, ea va pune totul la bătaie ca să desunt plăsmuite, ea va pune totul la bătaie ca să de--monstreze acest lucru; şi în privinţa asta puteai să temonstreze acest lucru; şi în privinţa asta puteai să te

bizui pe dânsa! Arestarea slujnicelor acelei Divion trebizui pe dânsa! Arestarea slujnicelor acelei Divion tre--buia privită ca un semnal de alarmă care dovedea căbuia privită ca un semnal de alarmă care dovedea că M h t tăt d b P lt lM h t tăt d b P lt l

primi moştenirea comitatului Artois, lumea va înţeprimi moştenirea comitatului Artois, lumea va înţe--lege că iau la mine unele slugi din casa mătuşii mele.lege că iau la mine unele slugi din casa mătuşii mele. Şi tf l t ă t î t td lâ ă iŞi tf l t ă t î t td lâ ă i



Mahaut nu stătea degeaba. Prea multe persoane luaMahaut nu stătea degeaba. Prea multe persoane lua--seră parte până atunci la fabricarea hârtiilor pentruseră parte până atunci la fabricarea hârtiilor pentru ca să nu se găsească vreuna gata să trădeze de frică,ca să nu se găsească vreuna gata să trădeze de frică, sau din poftă de câştig.sau din poftă de câştig.

Dacă o greşeală se strecurase, ca nenorocitulDacă o greşeală se strecurase, ca nenorocitul "1322" în loc de "1302" în scrisoarea de la Reilly, Ma"1322" în loc de "1302" în scrisoarea de la Reilly, Ma --

haut nu va întârzia s-o dea în vileag. Peceţile puteauhaut nu va întârzia s-o dea în vileag. Peceţile puteau să pară desăvârşite, dar Mahaut va cere ca ele să fiesă pară desăvârşite, dar Mahaut va cere ca ele să fie din nou cercetate mai amănunţit. Şi apoi, răposatuldin nou cercetate mai amănunţit. Şi apoi, răposatul conte Robert al II-lea, ca toţi prinţii, avea obiceiul săconte Robert al II-lea, ca toţi prinţii, avea obiceiul să pună pe grămăticul care-i întocmea actele oficiale să-pună pe grămăticul care-i întocmea actele oficiale să-şi scrie numele dedesubt. Bineînţeles, cei care le falsişi scrie numele dedesubt. Bineînţeles, cei care le falsi --ficaseră s-au ferit de această precizare. Or, o aseficaseră s-au ferit de această precizare. Or, o ase --menea omisiune într-o singură hârtie mai mergea, darmenea omisiune într-o singură hârtie mai mergea, dar în cele patru ce urmau să fie prezentate? Mahaut îi vaîn cele patru ce urmau să fie prezentate? Mahaut îi va înfunda uşor cerând să se deschidă condicile din Arînfunda uşor cerând să se deschidă condicile din Ar--tois: "Ia puneţi aici alături actele, va zice, şi vedeţitois: "Ia puneţi aici alături actele, va zice, şi vedeţi dacă prin toate scrisorile pecetluite de tatăl meu sedacă prin toate scrisorile pecetluite de tatăl meu se află scriitura vreunuia dintre grămăticii săi care săaflă scriitura vreunuia dintre grămăticii săi care să semene cu cele ce vi se înfăţişează!"semene cu cele ce vi se înfăţişează!"

Robert ajunsese la convingerea că aceste docuRobert ajunsese la convingerea că aceste docu--mente, care în mintea lui aveau greutatea adevărului,mente, care în mintea lui aveau greutatea adevărului, nu ar putea fi folosite decât atunci când persoananu ar putea fi folosite decât atunci când persoana care făcuse să dispară originalul ar fi dispărut ea încare făcuse să dispară originalul ar fi dispărut ea în --săşi. Cu alte cuvinte, procesul nu era câştigat decâtsăşi. Cu alte cuvinte, procesul nu era câştigat decât dacă Mahaut murea. Nu mai era doar o dorinţă, ci odacă Mahaut murea. Nu mai era doar o dorinţă, ci o necesitate.necesitate.

- Dacă Mahaut ar muri, îi spuse el într-o zi Béa- Dacă Mahaut ar muri, îi spuse el într-o zi Béa--tricei, stând lungit cu amândouă mâinile sub cap şitricei, stând lungit cu amândouă mâinile sub cap şi privind tavanul casei Bonnefille... da, dacă dânsa arprivind tavanul casei Bonnefille... da, dacă dânsa ar muri, aş putea foarte uşor să te aduc în palatul meumuri, aş putea foarte uşor să te aduc în palatul meu ca doamnă de onoare a soţiei mele... Deoarece voica doamnă de onoare a soţiei mele... Deoarece voi

Şi astfel aş putea să te am întotdeauna lângă mine...Şi astfel aş putea să te am întotdeauna lângă mine...Era mare cârligul cu momeala, dar îl zvârlise unuiEra mare cârligul cu momeala, dar îl zvârlise unui

peşte care avea gura deschisă.peşte care avea gura deschisă.Béatrice nu mângâia speranţă mai dulce ca asta. SeBéatrice nu mângâia speranţă mai dulce ca asta. Se

şi vedea locuind în palatul lui Robert, urzind acolo inşi vedea locuind în palatul lui Robert, urzind acolo in --trigile ei, ibovnică de taină la început, apoi în văzultrigile ei, ibovnică de taină la început, apoi în văzul

lumii, căci acestea sunt lucruri pe care vremea lelumii, căci acestea sunt lucruri pe care vremea le aşează la locul lor... Şi cine ştie? Doamna de Beauaşează la locul lor... Şi cine ştie? Doamna de Beau--mont, ca orice făptură omenească, nu era veşnică. Fimont, ca orice făptură omenească, nu era veşnică. Fi--reşte, avea şapte ani mai puţin ca Béatrice şi se bureşte, avea şapte ani mai puţin ca Béatrice şi se bu --cura de o sănătate care părea zdravănă, clar tocmaicura de o sănătate care părea zdravănă, clar tocmai de aceea, ce triumf pentru o femeie mai în vârstă de ade aceea, ce triumf pentru o femeie mai în vârstă de a lua locul uneia mai tinere! Niscaiva farmece săvârşitelua locul uneia mai tinere! Niscaiva farmece săvârşite cum trebuie n-ar putea oare, în câţiva ani să facă dincum trebuie n-ar putea oare, în câţiva ani să facă din Robert un văduv? Dragostea lasă mintea să alergeRobert un văduv? Dragostea lasă mintea să alerge fără frâu, înlătură orice piedică din calea închipuirii.fără frâu, înlătură orice piedică din calea închipuirii. Béatrice se visa uneori contesă d'Artois, în mantie deBéatrice se visa uneori contesă d'Artois, în mantie de soaţă a unui pair...soaţă a unui pair...

Iar dacă regele, pentru că şi aceasta se poate înIar dacă regele, pentru că şi aceasta se poate în --tâmpla, ar muri, şi Robert ar ajunge regent? În fiecetâmpla, ar muri, şi Robert ar ajunge regent? În fiece veac există femei din neam de jos care se ridică astfel veac există femei din neam de jos care se ridică astfel până la cea mai înaltă treaptă, prin dorinţa ce-o răspână la cea mai înaltă treaptă, prin dorinţa ce-o răs --colesc în vreun prinţ, şi pentru că au o frumuseţe acolesc în vreun prinţ, şi pentru că au o frumuseţe a trupului şi o agerime a minţii, datorită cărora, printrupului şi o agerime a minţii, datorită cărora, prin legea firii, sunt mai presus ca toate celelalte. Doamlegea firii, sunt mai presus ca toate celelalte. Doam --nele împărătese ale Romei şi Constantinopolei, dupănele împărătese ale Romei şi Constantinopolei, după cum povestesc baladele menestrelilor, nu erau toatecum povestesc baladele menestrelilor, nu erau toate născute pe treptele vreunui tron. În lumea puterninăscute pe treptele vreunui tron. În lumea puterni--cilor lumii acesteia, o femeie se ridică mai repedecilor lumii acesteia, o femeie se ridică mai repede când stă lungită în aşternut...când stă lungită în aşternut...

Spre a putea fi convinsă, Béatrice lăsă să treacăSpre a putea fi convinsă, Béatrice lăsă să treacă tocmai atâta vreme cât era nevoie ca să pună stăpâtocmai atâta vreme cât era nevoie ca să pună stăpâ--

nire pe cel care vroia s-o aibă. Ca s-o câştige pentrunire pe cel care vroia s-o aibă. Ca s-o câştige pentru planurile lui, Robert trebui să făgăduiască multe, şiplanurile lui, Robert trebui să făgăduiască multe, şi ă i t d i ă i t î l t l A t i iă i t d i ă i t î l t l A t i i

de o săptămână, cu o asemenea cantitate de arsenicde o săptămână, cu o asemenea cantitate de arsenic alb încât ar fi putut să extermine tot cartierul, cândalb încât ar fi putut să extermine tot cartierul, când R b t ă i ti ţi t i â d ă iR b t ă i ti ţi t i â d ă i



să-i repete de zece ori că va intra în palatul Artois, şisă-i repete de zece ori că va intra în palatul Artois, şi să-i spună cu de-amănuntul drepturile şi hatârurile desă-i spună cu de-amănuntul drepturile şi hatârurile de care se va bucura, şi ce moşie anume îi va fi dată. Da,care se va bucura, şi ce moşie anume îi va fi dată. Da, dacă-i aşa, poate că ar putea să-i arate vreun om pridacă-i aşa, poate că ar putea să-i arate vreun om pri--ceput la vrăji care, prin chip de ceară bine lucrat, cuceput la vrăji care, prin chip de ceară bine lucrat, cu ace înfipte şi descântece, să-i facă rău contesei Maace înfipte şi descântece, să-i facă rău contesei Ma --

haut. Dar Béatrice tot se mai prefăcea că este munhaut. Dar Béatrice tot se mai prefăcea că este mun--cită de şovăieli şi de îndoială; nu era oare Mahaut bicită de şovăieli şi de îndoială; nu era oare Mahaut bi--nefăcătoarea ei şi a tuturor neamurilor din familianefăcătoarea ei şi a tuturor neamurilor din familia Hirson?Hirson?

Agrafe şi copci din pietre scumpe se iviră curând la Agrafe şi copci din pietre scumpe se iviră curând la gâtul Béatricei; Robert învăţa obiceiurile amanţilorgâtul Béatricei; Robert învăţa obiceiurile amanţilor darnici. Mângâind cu mâna bijuteria pe care o căpădarnici. Mângâind cu mâna bijuteria pe care o căpă --tase, Béatrice zicea că, dacă vroiau ca farmecele sătase, Béatrice zicea că, dacă vroiau ca farmecele să reuşească, mijlocul cel mai sigur şi mai rapid era să iareuşească, mijlocul cel mai sigur şi mai rapid era să ia un copil mai mic de cinci ani, căruia să i se dea să înun copil mai mic de cinci ani, căruia să i se dea să în--ghită o fărâmă de prescură albă, apoi să i se taieghită o fărâmă de prescură albă, apoi să i se taie capul şi să i se stoarcă sângele pe o prescură neagrăcapul şi să i se stoarcă sângele pe o prescură neagră care trebuia dată după aceea, prin vreun tertip, s-ocare trebuia dată după aceea, prin vreun tertip, s-o mănânce femeia supusă farmecelor. Un copil mai micmănânce femeia supusă farmecelor. Un copil mai mic de cinci ani e oare aşa de greu de găsit? Câte familiide cinci ani e oare aşa de greu de găsit? Câte familii sărace, împovărate de o droaie de ţânci, s-ar fi învoitsărace, împovărate de o droaie de ţânci, s-ar fi învoit să vândă unul!să vândă unul!

Robert cam strâmba din nas; prea multe încurcăRobert cam strâmba din nas; prea multe încurcă--turi pentru un rezultat nu tocmai sigur. Prefera oturi pentru un rezultat nu tocmai sigur. Prefera o otravă bună, fără mofturi, pe care o vâri pe gură şiotravă bună, fără mofturi, pe care o vâri pe gură şi aştepţi apoi să-şi facă treaba.aştepţi apoi să-şi facă treaba.

În cele din urmă, Béatrice păru să se dea bătută,În cele din urmă, Béatrice păru să se dea bătută, din devotament faţă de acest diavol pe care îl adora,din devotament faţă de acest diavol pe care îl adora, din nerăbdarea de a trăi lângă el în palatul Artois, dindin nerăbdarea de a trăi lângă el în palatul Artois, din speranţa de a-l vedea de mai multe ori pe zi. Pentrusperanţa de a-l vedea de mai multe ori pe zi. Pentru dânsul ar fi în stare de orice... Ea se şi aprovizionase,dânsul ar fi în stare de orice... Ea se şi aprovizionase,

Robert crezu că şi-a atins ţinta convingând-o să priRobert crezu că şi-a atins ţinta convingând-o să pri --mească cincizeci de livre pentru a cumpăra otrava.mească cincizeci de livre pentru a cumpăra otrava.

Trebuiau acum să aştepte un prilej prielnic. BéaTrebuiau acum să aştepte un prilej prielnic. Béa--trice îi arăta lui Robert că Mahaut era înconjurată detrice îi arăta lui Robert că Mahaut era înconjurată de doftori care dădeau fuga de îndată ce doamna simţeadoftori care dădeau fuga de îndată ce doamna simţea cea mai mică indispoziţie; bucătăriile erau supravecea mai mică indispoziţie; bucătăriile erau suprave--

gheate, iar paharnicii nu lăsau să se apropie cinevagheate, iar paharnicii nu lăsau să se apropie cineva de vinul contesei... Treaba nu era uşoară.de vinul contesei... Treaba nu era uşoară.Şi deodată, pe neaşteptate, Robert îşi schimbă păŞi deodată, pe neaşteptate, Robert îşi schimbă pă--

rerea. Avusese o lungă convorbire cu regele. Văzândrerea. Avusese o lungă convorbire cu regele. Văzând raportul anchetatorilor care lucraseră aşa de bine subraportul anchetatorilor care lucraseră aşa de bine sub îndrumarea reclamantului, şi mai convins ca oricândîndrumarea reclamantului, şi mai convins ca oricând de dreptatea cumnatului său, Filip al VI-lea nu vroiade dreptatea cumnatului său, Filip al VI-lea nu vroia decât să-l servească pe acesta din urmă. Ca să evitedecât să-l servească pe acesta din urmă. Ca să evite un proces cu un sfârşit atât de neîndoielnic, dar alun proces cu un sfârşit atât de neîndoielnic, dar al cărui răsunet nu putea face rău curţii şi regatului, recărui răsunet nu putea face rău curţii şi regatului, re--gele hotărâse s-o cheme la dânsul pe Mahaut şi s-ogele hotărâse s-o cheme la dânsul pe Mahaut şi s-o convingă să renunţe la comitatul Artois.convingă să renunţe la comitatul Artois.

- Nu se va învoi niciodată, spuse Béatrice, şi tu o- Nu se va învoi niciodată, spuse Béatrice, şi tu o ştii tot aşa de bine ca mine, monseniore...ştii tot aşa de bine ca mine, monseniore...

- Să încercăm totuşi... Dacă regele izbuteşte s-o- Să încercăm totuşi... Dacă regele izbuteşte s-o facă să-nţeleagă de vorbă, nu ar fi oare cel mai bunfacă să-nţeleagă de vorbă, nu ar fi oare cel mai bun mijloc de a isprăvi odată cu tărăşenia asta?mijloc de a isprăvi odată cu tărăşenia asta?

- Nu... Cel mai bun mijloc e otrava.- Nu... Cel mai bun mijloc e otrava.Căci eventualitatea unei înţelegeri prin bună înCăci eventualitatea unei înţelegeri prin bună în--

voială nu se împăca de fel cu ţelurile Béatricei; clipa voială nu se împăca de fel cu ţelurile Béatricei; clipa intrării ei în palatul lui Robert se îndepărta... Béatriceintrării ei în palatul lui Robert se îndepărta... Béatrice trebuia să rămână doamnă de onoare a contesei pânătrebuia să rămână doamnă de onoare a contesei până ce aceasta îşi va da ultima suflare, Dumnezeu ştiece aceasta îşi va da ultima suflare, Dumnezeu ştie când! Acum dânsa era aceea care vroia să zoreascăcând! Acum dânsa era aceea care vroia să zorească lucrurile; piedicile, greutăţile pe care ea însăşi le polucrurile; piedicile, greutăţile pe care ea însăşi le po--menise, n-o mai înspăimântau. Prilejul prielnic? Aveamenise, n-o mai înspăimântau. Prilejul prielnic? Avea

câteva în fiecare zi; de n-ar fi fost decât atunci când îicâteva în fiecare zi; de n-ar fi fost decât atunci când îi aducea contesei Mahaut ceaiul de sunătoare sau dof aducea contesei Mahaut ceaiul de sunătoare sau dof --t iil l ltoriile pe care le lua

împotriva monseniorului Robert; de data aceasta, Diîmpotriva monseniorului Robert; de data aceasta, Di-- vion e gata să ne dea la mână cu ce să-l înfundăm. vion e gata să ne dea la mână cu ce să-l înfundăm.

D i d i iţ l Di i t tDe ce nu mi o aduci niţel pe Divion asta cu care te



toriile pe care le lua...toriile pe care le lua...- Dar de vreme ce regele o cheamă peste trei zile la- Dar de vreme ce regele o cheamă peste trei zile la

Maubuisson? stărui Robert.Maubuisson? stărui Robert.Cei doi amanţi se înţeleseră astfel: sau Mahaut seCei doi amanţi se înţeleseră astfel: sau Mahaut se

învoieşte cu propunerea regală de a se lepăda singurăînvoieşte cu propunerea regală de a se lepăda singură de stăpânirea comitatului Artois, şi atunci îi vor cruţade stăpânirea comitatului Artois, şi atunci îi vor cruţa

viaţa; sau refuză, şi atunci, chiar în ziua aceea, Béa viaţa; sau refuză, şi atunci, chiar în ziua aceea, Béa

--

trice îi va da otrava. Ce împrejurare mai potrivită setrice îi va da otrava. Ce împrejurare mai potrivită se poate găsi? Contesa Mahaut să simtă că-i vine răupoate găsi? Contesa Mahaut să simtă că-i vine rău tocmai când se ridică de la masa regelui! Cine oare l-tocmai când se ridică de la masa regelui! Cine oare l-ar putea bănui pe acesta că pusese să fie omorâtă? Şiar putea bănui pe acesta că pusese să fie omorâtă? Şi chiar având bănuiala, cine ar îndrăzni s-o spună?chiar având bănuiala, cine ar îndrăzni s-o spună?

Filip al VI-lea îi propusese lui Robert să fie de faţăFilip al VI-lea îi propusese lui Robert să fie de faţă la întrevederea de împăcare, dar Robert se împotrivi.la întrevederea de împăcare, dar Robert se împotrivi.

- Mărite frate, cuvintele tale vor trage mai greu în- Mărite frate, cuvintele tale vor trage mai greu în cumpănă, dacă eu nu voi fi acolo; Mahaut mă urăştecumpănă, dacă eu nu voi fi acolo; Mahaut mă urăşte grozav, şi vederea mea ar face-o mai curând să se îngrozav, şi vederea mea ar face-o mai curând să se în --căpăţâneze decât s-o îndemne la supunere.căpăţâneze decât s-o îndemne la supunere.

Aşa gândea într-adevăr, dar afară de asta vroia ca Aşa gândea într-adevăr, dar afară de asta vroia ca prin absenţa lui să curme orice învinuire ce i s-arprin absenţa lui să curme orice învinuire ce i s-ar putea aduce.putea aduce.

Trei zile mai târziu, la 23 octombrie, hurducată înTrei zile mai târziu, la 23 octombrie, hurducată în marea ei litieră aurită şi împodobită cu stema familieimarea ei litieră aurită şi împodobită cu stema familiei Artois, contesa Mahaut venea pe şoseaua dinspre Artois, contesa Mahaut venea pe şoseaua dinspre Pontoise. Singura ei odraslă încă în viaţă, regina JePontoise. Singura ei odraslă încă în viaţă, regina Je--anne, văduva lui Filip cel Lung, călătorea cu dânsa.anne, văduva lui Filip cel Lung, călătorea cu dânsa. Béatrice şedea în faţa stăpânei sale pe un scăunaş taBéatrice şedea în faţa stăpânei sale pe un scăunaş ta--piţat.piţat.

- Ce anume crezi, doamnă... că vrea regele să-ţi- Ce anume crezi, doamnă... că vrea regele să-ţi propună? întrebă Béatrice. Dacă e vorba de o înpropună? întrebă Béatrice. Dacă e vorba de o în-- voială... dă-mi voie să-ţi dau un sfat... te povăţuiesc să voială... dă-mi voie să-ţi dau un sfat... te povăţuiesc să refuzi. Peste puţină vreme îţi voi aduce dovezi bunerefuzi. Peste puţină vreme îţi voi aduce dovezi bune

- De ce nu mi-o aduci niţel pe Divion asta cu care te- De ce nu mi-o aduci niţel pe Divion asta cu care te ai aşa de bine, şi pe care eu n-o văd niciodată?ai aşa de bine, şi pe care eu n-o văd niciodată?

- Aceasta nu se poate, doamnă... se teme pentru- Aceasta nu se poate, doamnă... se teme pentru viaţa ei. Dacă monseniorul Robert ar afla, dânsa n-ar viaţa ei. Dacă monseniorul Robert ar afla, dânsa n-ar mai apuca să audă liturghia în dimineaţa următoare.mai apuca să audă liturghia în dimineaţa următoare. Nici pe mine nu vine să mă vadă decât noaptea înNici pe mine nu vine să mă vadă decât noaptea în

casa Bonnefille... şi întotdeauna însoţită de câţiva sercasa Bonnefille... şi întotdeauna însoţită de câţiva ser

--

vitori care o păzesc... Dar să refuzi, doamnă, să re vitori care o păzesc... Dar să refuzi, doamnă, să re--fuzi!fuzi!

Jeanne, văduva în rochie albă, privea peisajul ce se Jeanne, văduva în rochie albă, privea peisajul ce se desfăşura în goana litierei, şi tăcea. Abia când se ivirădesfăşura în goana litierei, şi tăcea. Abia când se iviră în depărtare acoperişurile ascuţite de la Maubuisson,în depărtare acoperişurile ascuţite de la Maubuisson, deasupra frunzişului roşiatic al pădurii, Jeanne desdeasupra frunzişului roşiatic al pădurii, Jeanne des--chise gura ca să spună:chise gura ca să spună:

- Îţi aduci aminte, mamă, acum cincisprezece ani...- Îţi aduci aminte, mamă, acum cincisprezece ani...Erau cincisprezece ani de când, pe acelaşi drum, înErau cincisprezece ani de când, pe acelaşi drum, în

rochie grosolană din lână neagră şi cu capul ras, earochie grosolană din lână neagră şi cu capul ras, ea îşi urla nevinovăţia în căruţa neagră care o duceaîşi urla nevinovăţia în căruţa neagră care o ducea spre Dourdan. O altă căruţă neagră ducea pe soră-saspre Dourdan. O altă căruţă neagră ducea pe soră-sa Blanche şi pe vară-sa Marguerite de Bourgogne laBlanche şi pe vară-sa Marguerite de Bourgogne la Château-Gaillard. Cincisprezece ani...Château-Gaillard. Cincisprezece ani...

Jeanne fusese iertată de restul pedepsei şi regăsise Jeanne fusese iertată de restul pedepsei şi regăsise dragostea soţului ei. Marguerite murise. Ludovic al X-dragostea soţului ei. Marguerite murise. Ludovic al X-lea murise şi el... Niciodată Jeanne n-o întrebase pelea murise şi el... Niciodată Jeanne n-o întrebase pe Mahaut în ce împrejurări pieriseră Ludovic Aiuritul şiMahaut în ce împrejurări pieriseră Ludovic Aiuritul şi micul rege Jean întâiul... Şi Filip cel Lung ajunsesemicul rege Jean întâiul... Şi Filip cel Lung ajunsese rege pentru şase ani, apoi, la rândul său, murise. I serege pentru şase ani, apoi, la rândul său, murise. I se părea Jeannei că trăise trei vieţi deosebite una depărea Jeannei că trăise trei vieţi deosebite una de alta; cea dintâi se sfârşea, departe în trecut, cu ziuaalta; cea dintâi se sfârşea, departe în trecut, cu ziua cumplită de la Maubuisson; în a doua, era încoronatăcumplită de la Maubuisson; în a doua, era încoronată regină a Franţei la Reims, cu Filip alături; apoi, în aregină a Franţei la Reims, cu Filip alături; apoi, în a treia ei viaţă, devenea această văduvă înconjurată detreia ei viaţă, devenea această văduvă înconjurată de

respect dar ţinută departe de cârma ţării, aşezatărespect dar ţinută departe de cârma ţării, aşezată acum în marea litieră. Trei vieţi; şi impresia stranieacum în marea litieră. Trei vieţi; şi impresia stranie de a fi fost întrupată în trei persoane deosebite carede a fi fost întrupată în trei persoane deosebite care

haut.haut.Prânzul avu loc în sala cea mare, chiar aceea înPrânzul avu loc în sala cea mare, chiar aceea în

care odinioară Filip cel Frumos le judecase pe celecare odinioară Filip cel Frumos le judecase pe cele



de a fi fost întrupată în trei persoane deosebite carede a fi fost întrupată în trei persoane deosebite care numai cu greu se puteau pune la unison. Nu simţeanumai cu greu se puteau pune la unison. Nu simţea propria ei continuitate decât prin prezenţa acesteipropria ei continuitate decât prin prezenţa acestei mame impunătoare, deprinsă a porunci, care o domimame impunătoare, deprinsă a porunci, care o domi--nase întotdeauna şi faţă de care, încă din copilărie, îinase întotdeauna şi faţă de care, încă din copilărie, îi era frică să deschidă gura.era frică să deschidă gura.

Mahaut îşi aducea aminte şi dânsa...Mahaut îşi aducea aminte şi dânsa...- Şi tot din pricina acestui ticălos de Robert, vorbi- Şi tot din pricina acestui ticălos de Robert, vorbi

ea; el a urzit toată mişelia împreună cu căţeaua aceeaea; el a urzit toată mişelia împreună cu căţeaua aceea de Isabelle ale cărei treburi, pe cât mi se spune, nude Isabelle ale cărei treburi, pe cât mi se spune, nu prea merg bine deocamdată, şi nici ale lui Mortimer aprea merg bine deocamdată, şi nici ale lui Mortimer a cărui curvă este. Toţi îşi vor primi pedeapsa într-o zi!cărui curvă este. Toţi îşi vor primi pedeapsa într-o zi!

Fiecare îşi depăna propriul său gând.Fiecare îşi depăna propriul său gând.- Acum am păr pe cap... dar am şi zbârcituri în- Acum am păr pe cap... dar am şi zbârcituri în

obraz, murmură regina văduvă.obraz, murmură regina văduvă.- Vei avea comitatul Artois, fetiţo, spuse Mahaut lă- Vei avea comitatul Artois, fetiţo, spuse Mahaut lă --

sându-şi mâna pe genunchiul ei.sându-şi mâna pe genunchiul ei.Béatrice privea câmpul şi surâdea norilor.Béatrice privea câmpul şi surâdea norilor.Filip al VI-lea o primi curtenitor pe Mahaut, dar nuFilip al VI-lea o primi curtenitor pe Mahaut, dar nu

fără oarecare semeţie, şi vorbi cum se cuvine să vorfără oarecare semeţie, şi vorbi cum se cuvine să vor --bească un rege. Vroia pacea între marii săi baroni;bească un rege. Vroia pacea între marii săi baroni; pairii, stâlpi ai coroanei, nu trebuiau să dea pilda zâpairii, stâlpi ai coroanei, nu trebuiau să dea pilda zâ--zaniei, nici să se facă de ruşine în ochii poporului.zaniei, nici să se facă de ruşine în ochii poporului.

- Nu vreau să judec ceea ce s-a săvârşit sub dom- Nu vreau să judec ceea ce s-a săvârşit sub dom--niile dinaintea mea, spuse Filip ca şi cum arunca unniile dinaintea mea, spuse Filip ca şi cum arunca un văl de indulgentă uitare peste vechile uneltiri ale con văl de indulgentă uitare peste vechile uneltiri ale con--tesei Mahaut. Asupra stărilor de astăzi vreau să factesei Mahaut. Asupra stărilor de astăzi vreau să fac rânduială. Dregătorii mei care au cercetat lucrurilerânduială. Dregătorii mei care au cercetat lucrurile şi-au isprăvit treaba; mărturiile, vară dragă, nu-ţi suntşi-au isprăvit treaba; mărturiile, vară dragă, nu-ţi sunt de fel favorabile, nu pot să-ţi ascund asta. Robert arede fel favorabile, nu pot să-ţi ascund asta. Robert are să-şi înfăţişeze actele...să-şi înfăţişeze actele...

- Mărturii plătite şi hârtii plăsmuite, bombăni Ma- Mărturii plătite şi hârtii plăsmuite, bombăni Ma--

care odinioară Filip cel Frumos le judecase pe celecare odinioară Filip cel Frumos le judecase pe cele trei nurori ale sale. Pesemne că toţi cei de aici se gântrei nurori ale sale. Pesemne că toţi cei de aici se gân--desc la asta, îşi zicea regina văduvă Jeanne; şi poftadesc la asta, îşi zicea regina văduvă Jeanne; şi pofta de mâncare îi pieri amintindu-şi de ziua aceea. Or, înde mâncare îi pieri amintindu-şi de ziua aceea. Or, în afară de maică-sa şi de ea însăşi nimeni nu se maiafară de maică-sa şi de ea însăşi nimeni nu se mai gândea la această întâmplare de demult ai cărei margândea la această întâmplare de demult ai cărei mar--

tori dispăruseră aproape toţi. Poate că peste câtevatori dispăruseră aproape toţi. Poate că peste câteva

clipe, când se vor ridica de la masă, vreun bătrân scuclipe, când se vor ridica de la masă, vreun bătrân scu--tier va spune altuia:tier va spune altuia:

- Îţi aduci aminte, domnule, eram aici când doamna- Îţi aduci aminte, domnule, eram aici când doamna Jeanne s-a urcat în căruţă... şi iat-o că se întoarce ca Jeanne s-a urcat în căruţă... şi iat-o că se întoarce ca regină văduvă...regină văduvă...

Şi amintirea se va şterge numaidecât.Şi amintirea se va şterge numaidecât.E o greşeală pe care o fac toţi oamenii închipuindu-E o greşeală pe care o fac toţi oamenii închipuindu-

şi că semenii dau persoanei lor tot atâta importanţăşi că semenii dau persoanei lor tot atâta importanţă cât îşi dau ei singuri; ceilalţi, afară numai dacă aucât îşi dau ei singuri; ceilalţi, afară numai dacă au vreun interes anume ca să-şi amintească, uită repede vreun interes anume ca să-şi amintească, uită repede ce ni s-a întâmplat; şi chiar dacă nu au uitat, amince ni s-a întâmplat; şi chiar dacă nu au uitat, amin --tirea lor nu acordă întâmplărilor însemnătatea petirea lor nu acordă întâmplărilor însemnătatea pe care ne-o închipuim noi.care ne-o închipuim noi.

Poate că într-alt loc, Mahaut s-ar fi arătat mai înţePoate că într-alt loc, Mahaut s-ar fi arătat mai înţe --legătoare faţă de propunerile lui Filip al VI-lea. Molegătoare faţă de propunerile lui Filip al VI-lea. Mo--narh care se vroia arbitru, încerca să împace lucrunarh care se vroia arbitru, încerca să împace lucru--rile. Dar Mahaut, pentru că se găsea la Maubuisson,rile. Dar Mahaut, pentru că se găsea la Maubuisson, şi toată ura din suflet i se trezise, nu se simţea disşi toată ura din suflet i se trezise, nu se simţea dis --pusă să cedeze. Va face ca Robert să fie osândit capusă să cedeze. Va face ca Robert să fie osândit ca falsificator, va dovedi că jurase strâmb, acesta erafalsificator, va dovedi că jurase strâmb, acesta era singurul ei gând.singurul ei gând.

Silită să-şi măsoare cuvintele, mânca în schimbSilită să-şi măsoare cuvintele, mânca în schimb straşnic, înfulecând tot ce i se punea în farfurie şi gostraşnic, înfulecând tot ce i se punea în farfurie şi go --lindu-şi cupa de îndată ce i se umplea. Mânia şi vinullindu-şi cupa de îndată ce i se umplea. Mânia şi vinul îi împurpuraseră faţa. Regele nu se apucase oare s-oîi împurpuraseră faţa. Regele nu se apucase oare s-o

sfătuiască, uite aşa, să-şi dea comitatul lui Robert,sfătuiască, uite aşa, să-şi dea comitatul lui Robert, acesta legându-se să-i verse mătuşii sale patruzeci deacesta legându-se să-i verse mătuşii sale patruzeci de mii de livre pe an?mii de livre pe an?

tfel, ieşiţi amândoi cu faţa curată, iar eu pun capăttfel, ieşiţi amândoi cu faţa curată, iar eu pun capăt certei care vă învrăjbeşte printr-o hotărâre dreaptă.certei care vă învrăjbeşte printr-o hotărâre dreaptă.

Mahaut îşi încleştă fălcile şi făcu semn din cap căMahaut îşi încleştă fălcile şi făcu semn din cap că



mii de livre pe an?mii de livre pe an?- Iau asupră-mi să obţin consimţământul nepotului- Iau asupră-mi să obţin consimţământul nepotului

domniei tale la această învoială, zicea Filip.domniei tale la această învoială, zicea Filip.Mahaut se gândi: "Dacă Robert a ajuns să-mi proMahaut se gândi: "Dacă Robert a ajuns să-mi pro --

pună asta prin gura cumnatului său, înseamnă că nupună asta prin gura cumnatului său, înseamnă că nu mai e prea sigur de drepturile lui şi că preferă să-mimai e prea sigur de drepturile lui şi că preferă să-mi

plătească o rentă de patruzeci de mii de livre decâtplătească o rentă de patruzeci de mii de livre decât

să-şi arate dovezile plăsmuite!"să-şi arate dovezile plăsmuite!"- Refuz, măria ta, vere, să mă despoi astfel de ce-i- Refuz, măria ta, vere, să mă despoi astfel de ce-i

al meu, spuse dânsa; şi deoarece comitatul Artois e alal meu, spuse dânsa; şi deoarece comitatul Artois e al meu, dreptatea măriei tale are să mi-l lase.meu, dreptatea măriei tale are să mi-l lase.

Filip al VI-lea îi aruncă o căutătură pe deasupra naFilip al VI-lea îi aruncă o căutătură pe deasupra na--sului său mare. Poate că încăpăţânarea asta de a resului său mare. Poate că încăpăţânarea asta de a re--fuza i-o poruncea contesei Mahaut mândria, sau poatefuza i-o poruncea contesei Mahaut mândria, sau poate teama că, cedând, ar da temei învinuirilor... Filip proteama că, cedând, ar da temei învinuirilor... Filip pro--puse o altă învoială: Mahaut îşi va păstra comitatul,puse o altă învoială: Mahaut îşi va păstra comitatul, titlurile şi drepturile, coroana ei de pair, cât va fi întitlurile şi drepturile, coroana ei de pair, cât va fi în viaţă, şi-l va orândui, în faţa regelui şi printr-un act viaţă, şi-l va orândui, în faţa regelui şi printr-un act întărit cu semnăturile pairilor, pe nepotu-său Robertîntărit cu semnăturile pairilor, pe nepotu-său Robert ca moştenitor al ţinutului Artois. Cinstit vorbind,ca moştenitor al ţinutului Artois. Cinstit vorbind, dânsa nu avea nici un motiv să se împotriveascădânsa nu avea nici un motiv să se împotrivească acestei înţelegeri; pe singurul ei fiu i-l luase de micacestei înţelegeri; pe singurul ei fiu i-l luase de mic Dumnezeu; fiică-sa aici de faţă era căpătuită cuDumnezeu; fiică-sa aici de faţă era căpătuită cu averea lăsată de bărbatu-său, fostul rege, iar nepoaaverea lăsată de bărbatu-său, fostul rege, iar nepoa--tele erau măritate, una în Burgundia, alta în Flandra,tele erau măritate, una în Burgundia, alta în Flandra, şi a treia cu prinţul de Vienne. Putea oare Mahaut să-şi a treia cu prinţul de Vienne. Putea oare Mahaut să-şi dorească mai mult? Cât despre comitatul Artois,şi dorească mai mult? Cât despre comitatul Artois, acesta urma să se întoarcă într-o zi la moştenitorulacesta urma să se întoarcă într-o zi la moştenitorul său firesc.său firesc.

- Căci dacă fratele domniei tale, contele Filip, nu ar- Căci dacă fratele domniei tale, contele Filip, nu ar fi murit înaintea tatălui său, poţi tăgădui, vară dragă,fi murit înaintea tatălui său, poţi tăgădui, vară dragă, că nepotu-tău ar fi azi stăpânitorul comitatului? Ască nepotu-tău ar fi azi stăpânitorul comitatului? As--

Mahaut îşi încleştă fălcile şi făcu semn din cap căMahaut îşi încleştă fălcile şi făcu semn din cap că nu se învoieşte.nu se învoieşte.

Atunci arătându-şi oarecum supărarea, Filip al VI Atunci arătându-şi oarecum supărarea, Filip al VI---lea porunci să se dea zor mesei. De vreme ce Mahaut-lea porunci să se dea zor mesei. De vreme ce Mahaut se purta astfel, făcându-i ocara de-a respinge hotăse purta astfel, făcându-i ocara de-a respinge hotă--rârea lui, n-are decât să se judece cât pofteşte!rârea lui, n-are decât să se judece cât pofteşte!

- Nu te ţin să înnoptezi aici, vară dragă, îi spuse în- Nu te ţin să înnoptezi aici, vară dragă, îi spuse în

--

dată ce-şi spălă mâinile; nu cred că şederea la curteadată ce-şi spălă mâinile; nu cred că şederea la curtea mea îţi va face plăcere.mea îţi va face plăcere.

Era dizgraţia, şi încă arătată pe şleau.Era dizgraţia, şi încă arătată pe şleau.Înainte de a porni iar la drum, Mahaut se duse săÎnainte de a porni iar la drum, Mahaut se duse să

verse câteva lacrimi pe mormântul fiicei sale Blanche verse câteva lacrimi pe mormântul fiicei sale Blanche din capela mănăstirii. Ea însăşi lăsase vorbă prin tesdin capela mănăstirii. Ea însăşi lăsase vorbă prin tes --tament să fie îngropată aici.tament să fie îngropată aici.

- Ah, oftă dânsa, Maubuisson nu e locul despre care- Ah, oftă dânsa, Maubuisson nu e locul despre care s-ar putea spune că ne-a purtat noroc. Nu e bun decâts-ar putea spune că ne-a purtat noroc. Nu e bun decât ca să-ţi dormi somnul de veci.ca să-ţi dormi somnul de veci.

Cât ţinu drumul la întors, nu încetă să-şi verseCât ţinu drumul la întors, nu încetă să-şi verse mânia.mânia.

- Auzitu-l-aţi pe prostovanul ăsta de ni l-a dat soarta- Auzitu-l-aţi pe prostovanul ăsta de ni l-a dat soarta să ne fie rege? Să mă despoi de Artois, cu binişorul,să ne fie rege? Să mă despoi de Artois, cu binişorul, doar ca să-i fac lui plăcere! Să-l las moştenitor pe burdoar ca să-i fac lui plăcere! Să-l las moştenitor pe bur--duhănosul ăla împuţit de Robert! Dar mai curând săduhănosul ăla împuţit de Robert! Dar mai curând să mi se usuce mâna decât să iscălesc una ca asta! Tremi se usuce mâna decât să iscălesc una ca asta! Tre --buie să fie între dânşii o veche cârdăşie de mişei şibuie să fie între dânşii o veche cârdăşie de mişei şi pesemne că-şi datorează mult unul altuia... Şi când tepesemne că-şi datorează mult unul altuia... Şi când te gândeşti că fără mine, dacă eu nu aş fi curăţat odinigândeşti că fără mine, dacă eu nu aş fi curăţat odini --oară căile care duc la tron...oară căile care duc la tron...

- Mamă... şopti încetişor regina văduvă Jeanne.- Mamă... şopti încetişor regina văduvă Jeanne.Dacă ar fi îndrăznit să-şi dea pe faţă gândul, dacăDacă ar fi îndrăznit să-şi dea pe faţă gândul, dacă

nu s-ar fi temut de o bruftuială furioasă, Jeanne ar finu s-ar fi temut de o bruftuială furioasă, Jeanne ar fi sfătuit-o pe maică-sa să primească propunerile resfătuit-o pe maică-sa să primească propunerile re--

gelui. Dar aceasta n-ar fi slujit la nimic.gelui. Dar aceasta n-ar fi slujit la nimic.- Niciodată, repetă Mahaut, niciodată nu vor obţine- Niciodată, repetă Mahaut, niciodată nu vor obţine

asta de la mineasta de la mineSIMBRIA CRIMELOR SIMBRIA CRIMELOR



asta de la mine.asta de la mine.Cu aceste cuvinte îşi semnase fără să ştie sentinţaCu aceste cuvinte îşi semnase fără să ştie sentinţa

de moarte, şi executorul sentinţei se afla în faţa ei,de moarte, şi executorul sentinţei se afla în faţa ei, acolo, în litieră, privind-o printre genele negre.acolo, în litieră, privind-o printre genele negre.

- Béatrice, spuse deodată Mahaut, ajută-mă să-mi- Béatrice, spuse deodată Mahaut, ajută-mă să-mi desfac niţel corsetul; mi-e burta umflată.desfac niţel corsetul; mi-e burta umflată.

Furia îi stricase digestia. Trebuiră să oprească liFuria îi stricase digestia. Trebuiră să oprească li--tiera pentru ca doamna Mahaut să meargă în cea maitiera pentru ca doamna Mahaut să meargă în cea mai apropiată poiană ca să-şi deşerte stomacul.apropiată poiană ca să-şi deşerte stomacul.

- Deseară, spuse Béatrice, îţi voi da, doamnă, o lin- Deseară, spuse Béatrice, îţi voi da, doamnă, o lin --gură de peltea de gutui.gură de peltea de gutui.

Noaptea, când ajunse la Paris, în palatul de peNoaptea, când ajunse la Paris, în palatul de pe strada Mauconseil, Mahaut mai avea încă niştestrada Mauconseil, Mahaut mai avea încă nişte greţuri, dar se simţea mai bine. Mâncă fără a punegreţuri, dar se simţea mai bine. Mâncă fără a pune carne în gură şi se culcă.carne în gură şi se culcă.

Béatrice aşteptă până ce toate slugile adormiră. SeBéatrice aşteptă până ce toate slugile adormiră. Se apropie atunci de patul contesei Mahaut şi trase perapropie atunci de patul contesei Mahaut şi trase per --deaua brodată care închidea noaptea culcuşul stădeaua brodată care închidea noaptea culcuşul stă--pânei. Candela spânzurată deasupra patului împrăştiapânei. Candela spânzurată deasupra patului împrăştia o firavă lumină albăstruie. Béatrice era în cămaşă deo firavă lumină albăstruie. Béatrice era în cămaşă de noapte şi ţinea o lingură în mână.noapte şi ţinea o lingură în mână.

- Doamnă, ai uitat să-ţi iei pelteaua de gutui...- Doamnă, ai uitat să-ţi iei pelteaua de gutui...Somnoroasă, şi cu mintea tulbure luptând întreSomnoroasă, şi cu mintea tulbure luptând între

furie şi oboseală, Mahaut spuse doar atâta:furie şi oboseală, Mahaut spuse doar atâta:- A, da... Eşti o fată bună că te-ai gândit la asta. Şi o- A, da... Eşti o fată bună că te-ai gândit la asta. Şi o

dădu pe gât.dădu pe gât.Mai erau două ceasuri până a se crăpa de zi cândMai erau două ceasuri până a se crăpa de zi când

deşteptă toată casa ţipând şi sunând din clopoţel. Odeşteptă toată casa ţipând şi sunând din clopoţel. O găsiră vărsând deasupra unui lighean pe care i-l ţineagăsiră vărsând deasupra unui lighean pe care i-l ţinea Béatrice.Béatrice.

Thomas le Miesier şi Guillaume du Venat, doftoriiThomas le Miesier şi Guillaume du Venat, doftorii ei, chemaţi numaidecât, cerură să li se povesteascăei, chemaţi numaidecât, cerură să li se povestească cu de-amănuntul tot ce făcuse în ajun contesa, câte şicu de-amănuntul tot ce făcuse în ajun contesa, câte şi ce feluri mâncase, apoi se rostiră fără greutate:ce feluri mâncase, apoi se rostiră fără greutate: doamnei i se aplecase şi, afară de asta, îi plesnise odoamnei i se aplecase şi, afară de asta, îi plesnise o vână din pricină că avusese o mare supărare. vână din pricină că avusese o mare supărare.

Trimiseră să-l aducă pe bărbierul Thomas care,Trimiseră să-l aducă pe bărbierul Thomas care, pentru cei cincisprezece gologani ce-i primea depentru cei cincisprezece gologani ce-i primea de obicei, îi lăsă sânge contesei, iar femeia Mesgnière,obicei, îi lăsă sânge contesei, iar femeia Mesgnière,

negustoreasa de ierburi de leac din Petit Pont, îinegustoreasa de ierburi de leac din Petit Pont, îi vându de acestea pentru a i se face o spălătură cu vându de acestea pentru a i se face o spălătură cu clistirul.clistirul.

Sub cuvânt că se duce să ia nişte hapuri cu miereSub cuvânt că se duce să ia nişte hapuri cu miere de la jupân Palin, băcanul, Béatrice se furişă seara înde la jupân Palin, băcanul, Béatrice se furişă seara în casa Bonnefille, a treia poartă după palatul Mahaut,casa Bonnefille, a treia poartă după palatul Mahaut, ca să-l vadă pe Robert.ca să-l vadă pe Robert.

- S-a făcut, îi spuse dânsa.- S-a făcut, îi spuse dânsa.

- A murit? izbucni Robert.- A murit? izbucni Robert.- O, nu... Va suferi încă multă vreme! răspunse Béa- O, nu... Va suferi încă multă vreme! răspunse Béa--

trice cu o lucire neagră în privire Dar va trebui sătrice cu o lucire neagră în privire Dar va trebui să

deauna, gata să-şi verse năduful, ocărându-şi doftoriideauna, gata să-şi verse năduful, ocărându-şi doftorii pe care îi învinuia că sunt nişte dobitoci. Nu dădeape care îi învinuia că sunt nişte dobitoci. Nu dădea vreun semn că se întoarce la cele sfinte şi arăta maivreun semn că se întoarce la cele sfinte şi arăta mai



trice cu o lucire neagră în privire. Dar va trebui sătrice cu o lucire neagră în privire. Dar va trebui să fim cu băgare de seamă, monseniore, şi să ne vedemfim cu băgare de seamă, monseniore, şi să ne vedem mai rar zilele acestea.mai rar zilele acestea.

Mahaut boli o lună întreagă până să moară. SearăMahaut boli o lună întreagă până să moară. Seară după seară, picurându-i otrava cu ţârâita, Béatrice odupă seară, picurându-i otrava cu ţârâita, Béatrice o împingea spre mormânt, şi asta fără nici o teamă,împingea spre mormânt, şi asta fără nici o teamă, pentru că Mahaut nu avea încredere decât în ea şi nupentru că Mahaut nu avea încredere decât în ea şi nu lua doftoriile decât din mâna ei.lua doftoriile decât din mâna ei.

După vărsăturile care o ţinură trei zile, Mahaut fuDupă vărsăturile care o ţinură trei zile, Mahaut fu atinsă de o troahnă care-i prinse gâtul şi bronhiile; nuatinsă de o troahnă care-i prinse gâtul şi bronhiile; nu înghiţea decât cu mare durere. Doftorii spuseră că răînghiţea decât cu mare durere. Doftorii spuseră că ră--cise pe când îi era stomacul stricat. Apoi, când pulsulcise pe când îi era stomacul stricat. Apoi, când pulsul începu să slăbească, gândiră că i se luase prea multîncepu să slăbească, gândiră că i se luase prea mult sânge; după aceea, o spuzeală de bube şi buboaie îisânge; după aceea, o spuzeală de bube şi buboaie îi acoperi toată pielea trupului.acoperi toată pielea trupului.

Prevenitoare, atentă, nelipsită de la căpătâiul conPrevenitoare, atentă, nelipsită de la căpătâiul con--tesei, şi arătând acea linişte surâzătoare care le facetesei, şi arătând acea linişte surâzătoare care le face aşa de bine bolnavilor, Béatrice se desfăta contemaşa de bine bolnavilor, Béatrice se desfăta contem--plând înfiorătoarele progrese ale isprăvii sale.plând înfiorătoarele progrese ale isprăvii sale. Aproape că nici nu se mai ducea să-l vadă pe Robert; Aproape că nici nu se mai ducea să-l vadă pe Robert; dar grija de a căuta zi de zi în ce mâncare sau în cedar grija de a căuta zi de zi în ce mâncare sau în ce doftorie să bage otrava îi stârnea destulă plăcere.doftorie să bage otrava îi stârnea destulă plăcere.

Când Mahaut văzu cum îi cade părul, în smocuriCând Mahaut văzu cum îi cade părul, în smocuri cărunte ca de fân veştede, atunci înţelese că s-a zis cucărunte ca de fân veştede, atunci înţelese că s-a zis cu ea.ea.

- Am fost otrăvită, spuse dânsa întorcând o privire- Am fost otrăvită, spuse dânsa întorcând o privire plină de spaimă la domnişoara ei de onoare.plină de spaimă la domnişoara ei de onoare.

- Vai, doamnă, doamnă, nu rosti asemenea cuvinte.- Vai, doamnă, doamnă, nu rosti asemenea cuvinte. Uiţi că la masa regelui ai mâncat ultima oară înainteUiţi că la masa regelui ai mâncat ultima oară înainte de a te îmbolnăvi.de a te îmbolnăvi.

- Ei, tocmai la asta mă gândesc, stărui Mahaut.- Ei, tocmai la asta mă gândesc, stărui Mahaut.Rămânea tot aşa de clocotitoare de mânie ca întotRămânea tot aşa de clocotitoare de mânie ca întot--

vreun semn că se întoarce la cele sfinte şi arăta mai vreun semn că se întoarce la cele sfinte şi arăta mai multă grijă treburilor comitatului ei decât mântuiriimultă grijă treburilor comitatului ei decât mântuirii sufletului. Dictă o scrisoare către fiică-sa: "Dacă se însufletului. Dictă o scrisoare către fiică-sa: "Dacă se în--tâmplă să mor, îţi poruncesc să te duci numaidecât latâmplă să mor, îţi poruncesc să te duci numaidecât la rege, cerându-i să-ţi primească închinarea pentru Arrege, cerându-i să-ţi primească închinarea pentru Ar--tois mai înainte ca Robert să fi putut face ceva..."tois mai înainte ca Robert să fi putut face ceva..."

Durerile pe care le îndura n-o îndemnau nicidecumDurerile pe care le îndura n-o îndemnau nicidecum să cugete la suferinţele stârnite odinioară de dânsasă cugete la suferinţele stârnite odinioară de dânsa altora; rămânea până la capăt un suflet egoist şi neînaltora; rămânea până la capăt un suflet egoist şi neîn--duplecat în care, până şi apropierea morţii nu făceaduplecat în care, până şi apropierea morţii nu făcea să apară vreo urmă de căinţă şi de milă omenească.să apară vreo urmă de căinţă şi de milă omenească.

I se păru totuşi că trebuie să se spovedească, mărI se păru totuşi că trebuie să se spovedească, măr --turisind că omorâse doi regi, ceea ce nu destăinuiseturisind că omorâse doi regi, ceea ce nu destăinuise niciodată duhovnicilor ei obişnuiţi. Alese pentru astaniciodată duhovnicilor ei obişnuiţi. Alese pentru asta un călugăr de rând din tagma sfântului Francisc şi triun călugăr de rând din tagma sfântului Francisc şi tri--mise după dânsul. Când călugărul ieşi, alb ca varul,mise după dânsul. Când călugărul ieşi, alb ca varul, din iatacul contesei, fu luat în primire de doi armăşeidin iatacul contesei, fu luat în primire de doi armăşei care aveau poruncă să-l ducă la castelul din Hesdin.care aveau poruncă să-l ducă la castelul din Hesdin. Poruncile doamnei Mahaut fuseseră înţelese greşit;Poruncile doamnei Mahaut fuseseră înţelese greşit; dânsa spusese că franciscanul trebuie să fie ţinutdânsa spusese că franciscanul trebuie să fie ţinut acolo până la moartea ei; ispravnicul castelului crezuacolo până la moartea ei; ispravnicul castelului crezu că era vorba de moartea călugărului şi-l aruncă într-ocă era vorba de moartea călugărului şi-l aruncă într-o celulă din beciurile Hesdinului. A fost ultima nelegicelulă din beciurile Hesdinului. A fost ultima nelegi --uire, aceasta fără voie, a contesei Mahaut.uire, aceasta fără voie, a contesei Mahaut.

În sfârşit, bolnava fu apucată de junghiuri cumpliteÎn sfârşit, bolnava fu apucată de junghiuri cumplite mai întâi la degetele picioarelor, apoi la pulpe, apoi îimai întâi la degetele picioarelor, apoi la pulpe, apoi îi înţepeniră braţele. Moartea se apropia.înţepeniră braţele. Moartea se apropia.

La 27 noiembrie, ştafetele porniră, spre mănăstireaLa 27 noiembrie, ştafetele porniră, spre mănăstirea de la Poissy, unde locuia pe atunci regina văduvă Jede la Poissy, unde locuia pe atunci regina văduvă Je --anne, spre Bruges, pentru a-l vesti pe contele deanne, spre Bruges, pentru a-l vesti pe contele de Flandra, şi trei, unul după altul, în cursul zilei, cătreFlandra, şi trei, unul după altul, în cursul zilei, către Saint-Germain unde se afla regele în tovărăşia lui RoSaint-Germain unde se afla regele în tovărăşia lui Ro--

bert d'Artois. Fiecare din ştafetele îndreptate sprebert d'Artois. Fiecare din ştafetele îndreptate spre Saint-Germain era, în ochii Béatricei, purtătorul unuiSaint-Germain era, în ochii Béatricei, purtătorul unui mesaj de dragoste trimis lui Robert: contesa Mahautmesaj de dragoste trimis lui Robert: contesa Mahaut

duvă Jeanne îi ceru chiar a doua zi regelui Filip al VIduvă Jeanne îi ceru chiar a doua zi regelui Filip al VI ---lea ca stăpânirea comitatului Artois să fie dată pe-lea ca stăpânirea comitatului Artois să fie dată pe mâna ei Înainte de a-i răspunde Filip al VI-lea ţinu sămâna ei Înainte de a-i răspunde Filip al VI-lea ţinu să



mesaj de dragoste trimis lui Robert: contesa Mahautmesaj de dragoste trimis lui Robert: contesa Mahaut primise sfânta împărtăşanie, contesa nu mai puteaprimise sfânta împărtăşanie, contesa nu mai putea vorbi, contesa era gata să-şi dea sufletul... vorbi, contesa era gata să-şi dea sufletul...

Folosindu-se de o clipă în care se găsea singură laFolosindu-se de o clipă în care se găsea singură la căpătâiul muribundei, Béatrice se aplecă spre capulcăpătâiul muribundei, Béatrice se aplecă spre capul chel, spre faţa buboasă în care nu păreau să mai trăchel, spre faţa buboasă în care nu păreau să mai tră--iască decât ochii, şi rosti foarte încet:iască decât ochii, şi rosti foarte încet:

- Ai fost otrăvită, doamnă... de mine... şi din dra- Ai fost otrăvită, doamnă... de mine... şi din dra --gostea ce-o am pentru monseniorul Robert.gostea ce-o am pentru monseniorul Robert.

Muribunda avu mai întâi o privire care spunea căMuribunda avu mai întâi o privire care spunea că nu crede ce auzise, apoi una plină de ură; în făpturanu crede ce auzise, apoi una plină de ură; în făptura asta din care viaţa fugea, ultimul sentiment fu dorinţaasta din care viaţa fugea, ultimul sentiment fu dorinţa de a ucide. O, nu, n-avea de ce se căi pentru vreunade a ucide. O, nu, n-avea de ce se căi pentru vreuna din faptele ei; avusese dreptate arătându-se rea, căcidin faptele ei; avusese dreptate arătându-se rea, căci lumea e plină de oameni răi! Nici nu-i trecu prinlumea e plină de oameni răi! Nici nu-i trecu prin minte că-şi primea acum, în ultima clipă, simbriaminte că-şi primea acum, în ultima clipă, simbria pentru crimele ei. Era un suflet de neizbăvit.pentru crimele ei. Era un suflet de neizbăvit.

Când fiică-sa sosi de la Poissy, Mahaut arăta spreCând fiică-sa sosi de la Poissy, Mahaut arăta spre Béatrice cu un deget ţeapăn şi rece pe care abia îlBéatrice cu un deget ţeapăn şi rece pe care abia îl mai putea mişca; gura i se zgârci; dar nici un cuvântmai putea mişca; gura i se zgârci; dar nici un cuvânt nu putea să iasă, şi Mahaut îşi dădu sufletul în acenu putea să iasă, şi Mahaut îşi dădu sufletul în ace --astă sforţare.astă sforţare.

Înmormântarea avu loc în ziua de 30 noiembrie, laÎnmormântarea avu loc în ziua de 30 noiembrie, la Maubuisson, unde Robert se arătă cu o mutră îngânMaubuisson, unde Robert se arătă cu o mutră îngân--durată şi posomorâtă care-i miră pe toţi. După fireadurată şi posomorâtă care-i miră pe toţi. După firea lui, te-ai fi aşteptat să-şi dea pe faţă bucuria. Atitului, te-ai fi aşteptat să-şi dea pe faţă bucuria. Atitu--dinea Iui nu era totuşi o prefăcătorie. Când pierzi undinea Iui nu era totuşi o prefăcătorie. Când pierzi un vrăjmaş împotriva căruia ai luptat douăzeci de ani, ai vrăjmaş împotriva căruia ai luptat douăzeci de ani, ai parcă sentimentul că ţi-ar lipsi ceva. Ura e o legăturăparcă sentimentul că ţi-ar lipsi ceva. Ura e o legătură foarte puternică care-ţi lasă, când s-a rupt, o oarecarefoarte puternică care-ţi lasă, când s-a rupt, o oarecare melancolie.melancolie.

Ascultând de ultima voinţa a mamei sale, regina vă Ascultând de ultima voinţa a mamei sale, regina vă--

mâna ei. Înainte de a-i răspunde, Filip al VI-lea ţinu sămâna ei. Înainte de a-i răspunde, Filip al VI-lea ţinu să se explice, fără ocoluri, cu Robert:se explice, fără ocoluri, cu Robert:

- Nu pot face altminteri decât să încuviinţez ce- Nu pot face altminteri decât să încuviinţez ce--rerea verişoarei tale Jeanne, căci după tratatele şi jurerea verişoarei tale Jeanne, căci după tratatele şi ju--decăţile ce s-au făcut ea este moştenitoarea legitimă.decăţile ce s-au făcut ea este moştenitoarea legitimă. Voi da însă o încuviinţare doar pe hârtie, şi vremel Voi da însă o încuviinţare doar pe hârtie, şi vremel--nică, până ce vom ajunge ia o învoială sau până ce senică, până ce vom ajunge ia o învoială sau până ce se va judeca procesul... Te sfătuiesc să-mi aduci cât mai va judeca procesul... Te sfătuiesc să-mi aduci cât mai curând întâmpinarea ta...curând întâmpinarea ta...

Ceea ce Robert se şi grăbi să facă, printr-o scriCeea ce Robert se şi grăbi să facă, printr-o scri --soare întocmită astfel:soare întocmită astfel:

Prea scumpul şi temutul meu stăpân, deoarece eu, Prea scumpul şi temutul meu stăpân, deoarece eu, Robert d'Artois, al măriei tale smerit conte de Beau Robert d'Artois, al măriei tale smerit conte de Beau--mont am fost vreme îndelungată dezmoştenit împomont am fost vreme îndelungată dezmoştenit împo--triva drepturilor şi împotriva oricărui bun simţ, printriva drepturilor şi împotriva oricărui bun simţ, prin felurite şiretlicuri, înşelăciuni şi vicleşuguri, de la stă felurite şiretlicuri, înşelăciuni şi vicleşuguri, de la stă --pânirea comitatului Artois, care al meu este şi al meupânirea comitatului Artois, care al meu este şi al meu trebuie să fie pentru mai multe pricini bune, drepte,trebuie să fie pentru mai multe pricini bune, drepte, ce din nou au ajuns la cunoştinţa mea, îţi cer smeritce din nou au ajuns la cunoştinţa mea, îţi cer smerit să binevoieşti a da ascultare dreptului meu...să binevoieşti a da ascultare dreptului meu...

Întâia oară când Robert veni din nou în casa BonneÎntâia oară când Robert veni din nou în casa Bonne--fille, Béatrice crezu că-i serveşte o mâncare aleasă isfille, Béatrice crezu că-i serveşte o mâncare aleasă is --torisindu-i, clipă cu clipă, ultimele ceasuri ale contorisindu-i, clipă cu clipă, ultimele ceasuri ale con--tesei Mahaut. El ascultă, dar fără să arate vreo butesei Mahaut. El ascultă, dar fără să arate vreo bu--curie.curie.

- S-ar zice că-ţi pare rău de ea..., spuse Béatrice.- S-ar zice că-ţi pare rău de ea..., spuse Béatrice.- Nicidecum, nicidecum, răspunse Robert îngân- Nicidecum, nicidecum, răspunse Robert îngân--

durat, şi-a primit răsplata.durat, şi-a primit răsplata.Mintea îi era de pe acum îndreptată spre piedicaMintea îi era de pe acum îndreptată spre piedica

următoare.următoare.

- Acum pot să fiu doamnă de onoare a soţiei tale.- Acum pot să fiu doamnă de onoare a soţiei tale. Când voi intra în palatul tău?Când voi intra în palatul tău?

- Atunci când voi avea comitatul Artois răspunse- Atunci când voi avea comitatul Artois răspunse



- Atunci când voi avea comitatul Artois, răspunse Atunci când voi avea comitatul Artois, răspunse Robert. Fă în aşa fel ca să rămâi lângă fiica răposateiRobert. Fă în aşa fel ca să rămâi lângă fiica răposatei Mahaut; acuma dânsa e cea pe care trebuie s-o înlăMahaut; acuma dânsa e cea pe care trebuie s-o înlă--turi din calea mea.turi din calea mea.

Când doamna Jeanne, regina văduvă, dând iar deCând doamna Jeanne, regina văduvă, dând iar de gustul măririlor pe care nu-l mai simţise de lagustul măririlor pe care nu-l mai simţise de la moartea soţului ei Filip cel Lung şi scăpată, în sfârşit,moartea soţului ei Filip cel Lung şi scăpată, în sfârşit, la treizeci şi şapte de ani, de înăbuşitoarea epitropiela treizeci şi şapte de ani, de înăbuşitoarea epitropie maternă, porni cu alai mare la drum, ducându-se să iamaternă, porni cu alai mare la drum, ducându-se să ia în primire stăpânirea comitatului Artois, făcu popas laîn primire stăpânirea comitatului Artois, făcu popas la Roye-en-Vermandois. Acolo îi veni poftă să bea unRoye-en-Vermandois. Acolo îi veni poftă să bea un pahar de vin rubiniu. Béatrice d'Hirson îl trimise înpahar de vin rubiniu. Béatrice d'Hirson îl trimise în --dată pe paharnicul Huppin să caute băutura. Huppindată pe paharnicul Huppin să caute băutura. Huppin era mai mult cu gândul la ochii Béatricei decât la înera mai mult cu gândul la ochii Béatricei decât la în --datoririle slujbei sale; de patru săptămâni se topea dedatoririle slujbei sale; de patru săptămâni se topea de dragoste. Béatrice fu aceea care îi aduse reginei padragoste. Béatrice fu aceea care îi aduse reginei pa--harul. Deoarece de data asta era zorită să sfârşeascăharul. Deoarece de data asta era zorită să sfârşească odată, nu mai băgă în vin arsenic ci sare de mercur.odată, nu mai băgă în vin arsenic ci sare de mercur.

Şi călătoria doamnei Jeanne se opri acolo.Şi călătoria doamnei Jeanne se opri acolo.Cei care au fost de faţă la agonia reginei văduveCei care au fost de faţă la agonia reginei văduve

povestiră că i se făcu rău pe la miezul nopţii, căpovestiră că i se făcu rău pe la miezul nopţii, că veninul îi curgea din ochi, din gură şi din nas, şi că veninul îi curgea din ochi, din gură şi din nas, şi că trupul tot i se acoperi de pete albe şi negre. N-o dusetrupul tot i se acoperi de pete albe şi negre. N-o duse aşa nici două zile şi se stinse, fără să fi supravieţuitaşa nici două zile şi se stinse, fără să fi supravieţuit decât două luni mamei sale.decât două luni mamei sale.

Atunci, ducesa de Bourgogne, nepoata doamnei Atunci, ducesa de Bourgogne, nepoata doamnei Mahaut, ceru după lege comitatul d'Artois.Mahaut, ceru după lege comitatul d'Artois.

PRĂBUŞIRILEPRĂBUŞIRILE

COMPLOTUL FANTOMEICOMPLOTUL FANTOMEI

ăl ă l ă l h ă h h d

eaşi blondă paloare şi aceeaşi nepăsare mândră careeaşi blondă paloare şi aceeaşi nepăsare mândră care ascundea mai curând o pornire spre visare decât spreascundea mai curând o pornire spre visare decât spre meditaţie adevăratămeditaţie adevărată



Călugărul spusese că-l cheamă Thomas Dienhead.Călugărul spusese că-l cheamă Thomas Dienhead. Avea fruntea îngustă sub o tonsură care-i lăsase doar Avea fruntea îngustă sub o tonsură care-i lăsase doar câteva fire de păr de culoarea berei, şi îşi ţinea mâicâteva fire de păr de culoarea berei, şi îşi ţinea mâi --nile vârâte în mânecile lungi. Anteriul său de fratenile vârâte în mânecile lungi. Anteriul său de frate propovăduitor era de un alb cam terfelit. Privea înpropovăduitor era de un alb cam terfelit. Privea în dreapta şi în stânga, după ce întrebase de trei oridreapta şi în stânga, după ce întrebase de trei ori

dacă "my Lord" era singur, şi dacă nici o altă urechedacă "my Lord" era singur, şi dacă nici o altă ureche nu putea să audă.nu putea să audă.- Fireşte, nu-i nimeni aici, haide spune odată ce ai- Fireşte, nu-i nimeni aici, haide spune odată ce ai

de spus, vorbi contele de Kent din fundul jilţului sau,de spus, vorbi contele de Kent din fundul jilţului sau, mişcându-şi piciorul cu un pic de nerăbdare plictisită.mişcându-şi piciorul cu un pic de nerăbdare plictisită.

- My Lord, bunul nostru suveran, regele Eduard al- My Lord, bunul nostru suveran, regele Eduard al II-lea trăieşte.II-lea trăieşte.

Edmond de Kent nu tresări cum ar fi fost deEdmond de Kent nu tresări cum ar fi fost de aşteptat, mai întâi pentru că nu era el om să-şi dea peaşteptat, mai întâi pentru că nu era el om să-şi dea pe

faţă emoţiile, şi apoi pentru că această uluitoare vestefaţă emoţiile, şi apoi pentru că această uluitoare veste îi mai fusese adusă cu câteva zile înainte de un altîi mai fusese adusă cu câteva zile înainte de un alt emisar.emisar.

- Regele Eduard este ţinut în taină la castelul din- Regele Eduard este ţinut în taină la castelul din Corfe, continuă călugărul; l-am văzut şi viu să adeveCorfe, continuă călugărul; l-am văzut şi viu să adeve--resc aceasta înaintea luminăţiei tale.resc aceasta înaintea luminăţiei tale.

Contele de Kent se ridică, sări peste ogarul tolănitContele de Kent se ridică, sări peste ogarul tolănit la picioarele lui şi se apropie de fereastra cu gemula picioarele lui şi se apropie de fereastra cu gemu --leţe şi stinghii de plumb prin care cercetă o clipăleţe şi stinghii de plumb prin care cercetă o clipă

cerul posomorât de deasupra conacului său din Kencerul posomorât de deasupra conacului său din Ken--sington.sington.Kent avea douăzeci şi nouă de ani; nu mai era flăKent avea douăzeci şi nouă de ani; nu mai era flă --

căul plăpând care comandase apărarea engleză pecăul plăpând care comandase apărarea engleză pe vremea nenorocitului război din Guyenne, în 1324, şi vremea nenorocitului război din Guyenne, în 1324, şi neavând oaste destulă, trebuise să se predea, în ceneavând oaste destulă, trebuise să se predea, în ce--tatea împresurată Réole, unchiului său Charles de Vatatea împresurată Réole, unchiului său Charles de Va--lois. Dar deşi se mai îngrăşase niţel, avea mereu acelois. Dar deşi se mai îngrăşase niţel, avea mereu ace --

meditaţie adevărată.meditaţie adevărată.Nu auzise niciodată ceva mai uimitor! Aşadar frate-Nu auzise niciodată ceva mai uimitor! Aşadar frate-

său vitreg Eduard al II-lea, a cărui moarte fusese anusău vitreg Eduard al II-lea, a cărui moarte fusese anu--nţată cu trei ani înainte, care-şi avea mormântul lanţată cu trei ani înainte, care-şi avea mormântul la Gloucester - şi pe ai cărui ucigaşi, unii prin ţară nu seGloucester - şi pe ai cărui ucigaşi, unii prin ţară nu se sfiau acum să-i numească - să mai fi fost în viaţă?sfiau acum să-i numească - să mai fi fost în viaţă?

Întemniţarea lui în castelul de la Berkeley, omorulÎntemniţarea lui în castelul de la Berkeley, omorul cumplit, scrisoarea episcopului Orleton, întreita vinocumplit, scrisoarea episcopului Orleton, întreita vino-- văţie a reginei Isabelle, a lui Mortimer şi a seneşa văţie a reginei Isabelle, a lui Mortimer şi a seneşa--lului Maltravers, în sfârşit înmormântarea pe ascuns,lului Maltravers, în sfârşit înmormântarea pe ascuns, toate acestea să nu fi fost decât o poveste născocitătoate acestea să nu fi fost decât o poveste născocită de cei care aveau interes ca lumea să-l creadă mort şide cei care aveau interes ca lumea să-l creadă mort şi îngropat pe fostul rege, o poveste îngroşată dupăîngropat pe fostul rege, o poveste îngroşată după aceea de închipuirea norodului?aceea de închipuirea norodului?

Pentru a doua oară în mai puţin de cincisprezecePentru a doua oară în mai puţin de cincisprezece zile cineva venea să-i facă această destăinuire. Întâiazile cineva venea să-i facă această destăinuire. Întâia oară refuzase să creadă. Acum însă începea să fie tuloară refuzase să creadă. Acum însă începea să fie tul --burat.burat.

- Dacă ştirea e adevărată, poate aduce multe schim- Dacă ştirea e adevărată, poate aduce multe schim--bări în ţară, spuse el fără a i se adresa de-a dreptulbări în ţară, spuse el fără a i se adresa de-a dreptul călugărului.călugărului.

Căci de trei ani încoace Anglia avusese timp să seCăci de trei ani încoace Anglia avusese timp să se trezească din visurile ei. Unde erau libertatea, dreptrezească din visurile ei. Unde erau libertatea, drep--tatea, prosperitatea, pe care unii şi le închipuiau letatea, prosperitatea, pe care unii şi le închipuiau le --gate de paşii reginei Isabelle şi ai slăvitului lord Morgate de paşii reginei Isabelle şi ai slăvitului lord Mor--timer? Din încrederea ce li se arătase, din nădejdiletimer? Din încrederea ce li se arătase, din nădejdile puse în ei, nu mai rămânea nimic decât amintireapuse în ei, nu mai rămânea nimic decât amintirea unei uriaşe dezamăgiri.unei uriaşe dezamăgiri.

Pentru ce să-l fi izgonit, detronat, întemniţat pe nePentru ce să-l fi izgonit, detronat, întemniţat pe ne --trebnicul Eduard al II-lea, robit unor favoriţi odioşi,trebnicul Eduard al II-lea, robit unor favoriţi odioşi, apoi, lăsat, după cum se credea până mai deunăzi, săapoi, lăsat, după cum se credea până mai deunăzi, să fie omorât, dacă era pentru a-l înlocui cu un regefie omorât, dacă era pentru a-l înlocui cu un rege

copil, încă şi mai nevolnic, şi despuiat de orice puterecopil, încă şi mai nevolnic, şi despuiat de orice putere de către amantul mamei sale?de către amantul mamei sale?

Pentru ce să-i fi tăiat capul contelui Arundel să-l fiPentru ce să-i fi tăiat capul contelui Arundel, să-l fi

reginei-mame, ducea trai de rege şi se purta cu târeginei-mame, ducea trai de rege şi se purta cu tâ--nărul Eduard al III-lea de parcă acesta nu i-ar fi fostnărul Eduard al III-lea de parcă acesta nu i-ar fi fost suzeran ci moştenitorsuzeran ci moştenitor.



Pentru ce să i fi tăiat capul contelui Arundel, să l fiPentru ce să i fi tăiat capul contelui Arundel, să l fi ucis pe cancelarul Baldock, să-l fi sfâşiat în patru buucis pe cancelarul Baldock, să-l fi sfâşiat în patru bu--căţi pe Hugh Le Despenser, când astăzi lordul Morcăţi pe Hugh Le Despenser, când astăzi lordul Mor --timer cârmuia cu acelaşi despotism, storcea ţara cutimer cârmuia cu acelaşi despotism, storcea ţara cu aceeaşi lăcomie, îi ocăra, asuprea, înfricoşa pe toţi şiaceeaşi lăcomie, îi ocăra, asuprea, înfricoşa pe toţi şi nu îngăduia nimănui să-i pună în discuţie autoritatea?nu îngăduia nimănui să-i pună în discuţie autoritatea?

Cel puţin, Hugh Le Despenser, făptură desfrânatăCel puţin, Hugh Le Despenser, făptură desfrânată şi nesăţioasă, avea unele slăbiciuni prin care putea fişi nesăţioasă, avea unele slăbiciuni prin care putea fi strunit. I se întâmpla să cedeze de frică sau de poftastrunit. I se întâmpla să cedeze de frică sau de pofta banilor. El însă, Roger Mortimer, era un baron neînbanilor. El însă, Roger Mortimer, era un baron neîn--duplecat şi aprig. Lupoaica Franţei, cum i se acea reduplecat şi aprig. Lupoaica Franţei, cum i se acea re --ginei-mame, avea ca amant un lup.ginei-mame, avea ca amant un lup.

Puterea îi strică repede pe cei care o apucă fără săPuterea îi strică repede pe cei care o apucă fără să fie împinşi, înainte de orice, de grija binelui obştesc.fie împinşi, înainte de orice, de grija binelui obştesc.

Curajos, viteaz chiar, bucurându-se de faimă pentruCurajos, viteaz chiar, bucurându-se de faimă pentru o evadare cum n-a fost alta, Mortimer întrupase, îno evadare cum n-a fost alta, Mortimer întrupase, în anii de surghiun, năzuinţele unui popor urgisit. Oaanii de surghiun, năzuinţele unui popor urgisit. Oa--menii îşi aduceau aminte că el cucerise odinioară remenii îşi aduceau aminte că el cucerise odinioară re--gatul Irlandei pentru coroana engleză; uitau însă căgatul Irlandei pentru coroana engleză; uitau însă că acolo îşi dăduse arama pe faţă, dovedindu-se un asuacolo îşi dăduse arama pe faţă, dovedindu-se un asu--pritor.pritor.

Adevărul este că niciodată Mortimer nu se gândise Adevărul este că niciodată Mortimer nu se gândise la naţiune în întregul ei, nici la nevoile poporului său.la naţiune în întregul ei, nici la nevoile poporului său. Nu se făcuse apărătorul interesului obştesc decât înNu se făcuse apărătorul interesului obştesc decât în măsura în care acest interes se afla contopit pentru omăsura în care acest interes se afla contopit pentru o vreme cu al său propriu. El nu întruchipa, la drept vreme cu al său propriu. El nu întruchipa, la drept vorbind, decât păsurile unei anumite părţi din nobi vorbind, decât păsurile unei anumite părţi din nobi--lime. Ajuns stăpânul ţării, se purta ca şi cum Anglialime. Ajuns stăpânul ţării, se purta ca şi cum Anglia toată s-ar fi băgat slugă la dânsul.toată s-ar fi băgat slugă la dânsul.

Şi mai întâi îşi însuşise cu japca aproape un sfertŞi mai întâi îşi însuşise cu japca aproape un sfert de ţară, devenind conte al Ţinuturilor de Margine,de ţară, devenind conte al Ţinuturilor de Margine, titlu şi domeniu pe care şi le crease anume. La braţultitlu şi domeniu pe care şi le crease anume. La braţul

suzeran ci moştenitor.suzeran ci moştenitor.În octombrie 1328, când Mortimer ceruse ParlaÎn octombrie 1328, când Mortimer ceruse Parla--

mentului adunat la Salisbury să consfinţească înămentului adunat la Salisbury să consfinţească înă--lţarea sa la rangul de pair, Henric de Lancastre, zislţarea sa la rangul de pair, Henric de Lancastre, zis Gât-Sucit, prinţul cel mai vârstnic din familia regală,Gât-Sucit, prinţul cel mai vârstnic din familia regală, nu se arătă acolo. În cursul aceleiaşi sesiuni, Mornu se arătă acolo. În cursul aceleiaşi sesiuni, Mor--timer îşi băgase pâlcurile înarmate în incinta Parlatimer îşi băgase pâlcurile înarmate în incinta Parla --mentului, pentru a-şi impune hotărârile. De cândmentului, pentru a-şi impune hotărârile. De când lumea, acest fel de constrângere n-a fost pe placullumea, acest fel de constrângere n-a fost pe placul adunărilor parlamentare.adunărilor parlamentare.

Aproape fără voie, aceeaşi coaliţie, înjghebată nu Aproape fără voie, aceeaşi coaliţie, înjghebată nu de mult spre a-i răsturna pe Despenseri, se refăcusede mult spre a-i răsturna pe Despenseri, se refăcuse în jurul aceloraşi prinţi de sânge, în jurul lui Henricîn jurul aceloraşi prinţi de sânge, în jurul lui Henric Gât-Sucit, al conţilor de Norfolk şi de Kent, unchii tâGât-Sucit, al conţilor de Norfolk şi de Kent, unchii tâ --nărului rege.nărului rege.

Două luni după istoria de la Salisbury, folosindu-seDouă luni după istoria de la Salisbury, folosindu-se de o absenţa a lui Mortimer şi a Isabellei, Gât-Sucitde o absenţa a lui Mortimer şi a Isabellei, Gât-Sucit strânse în taină la Londra, în biserica Sfântul Paul, ostrânse în taină la Londra, în biserica Sfântul Paul, o mulţime de episcopi şi baroni, pentru a pune la cale omulţime de episcopi şi baroni, pentru a pune la cale o răscoală armată. Dar Mortimer întreţinea iscoaderăscoală armată. Dar Mortimer întreţinea iscoade pretutindeni. Coaliţia nici nu apucase să se găteascăpretutindeni. Coaliţia nici nu apucase să se gătească de bătălie când el pustiise cu propriile sale oşti oraşulde bătălie când el pustiise cu propriile sale oşti oraşul Leicester, domeniul cel mai de seamă al familiei LanLeicester, domeniul cel mai de seamă al familiei Lan--castre. Henric vroia să continue lupta; Kent însă, socastre. Henric vroia să continue lupta; Kent însă, so--cotind că afacerea pornise prost, dădu îndărăt, în chipcotind că afacerea pornise prost, dădu îndărăt, în chip nu prea glorios.nu prea glorios.

Dacă Lancastre scăpase ieftin din această încurcăDacă Lancastre scăpase ieftin din această încurcă--tură, fără altă pagubă decât o amendă, de-altminteritură, fără altă pagubă decât o amendă, de-altminteri neplătită, de unsprezece mii de livre, el datora astaneplătită, de unsprezece mii de livre, el datora asta faptului că era întâiul membru al Consiliului de Refaptului că era întâiul membru al Consiliului de Re--genţă şi epitropul regelui, şi că, printr-o logică abgenţă şi epitropul regelui, şi că, printr-o logică ab --surdă, Mortimer avea nevoie să păstreze ficţiunea jusurdă, Mortimer avea nevoie să păstreze ficţiunea ju --

ridică a acestei epitropii ca să poată osândi cu legearidică a acestei epitropii ca să poată osândi cu legea în mână, pentru răzvrătire împotriva regelui, pe nişteîn mână, pentru răzvrătire împotriva regelui, pe nişte vrăjmaşi ai săi ca Lancastre însuşi!vrăjmaşi ai săi ca Lancastre însuşi!

dânşii îl văzuseră înainte pe Eduard al II-lea? Cinedânşii îl văzuseră înainte pe Eduard al II-lea? Cine putea să jure că nu li se arătase leşul altuia? Nici unputea să jure că nu li se arătase leşul altuia? Nici un membru al familiei regale nu fusese de faţă la înmormembru al familiei regale nu fusese de faţă la înmor--



vrăjmaşi ai săi ca Lancastre însuşi! vrăjmaşi ai săi ca Lancastre însuşi! Acesta din urmă fusese trimis în Franţa, chipurile Acesta din urmă fusese trimis în Franţa, chipurile

ca să negocieze căsătoria surorii tânărului rege cuca să negocieze căsătoria surorii tânărului rege cu fiul mai mare al lui Filip al VI-lea. Această îndepărfiul mai mare al lui Filip al VI-lea. Această îndepăr --tare era o dizgraţie bine gândită; misiunea lui Lantare era o dizgraţie bine gândită; misiunea lui Lan--castre va dura multă vreme.castre va dura multă vreme.

Gât-Sucit absent, Kent se găsi deodată, şi aproapeGât-Sucit absent, Kent se găsi deodată, şi aproape fără voia lui, în fruntea nemulţumiţilor. Toţi se întorfără voia lui, în fruntea nemulţumiţilor. Toţi se întor --ceau spre el; şi el însuşi încerca să şteargă din aminceau spre el; şi el însuşi încerca să şteargă din amin --tirea celorlalţi că anul trecut dăduse bir cu fugiţii. Nu,tirea celorlalţi că anul trecut dăduse bir cu fugiţii. Nu, nu laşitatea îl îndemnase să părăsească lupta...nu laşitatea îl îndemnase să părăsească lupta...

Toate acestea îi treceau alandala prin minte, stândToate acestea îi treceau alandala prin minte, stând în faţa ferestrei castelului său din Kensigton. Căluîn faţa ferestrei castelului său din Kensigton. Călu--gărul se afla tot acolo, nemişcat, cu mâinile vârâte îngărul se afla tot acolo, nemişcat, cu mâinile vârâte în mâneci. Faptul că acesta era un frate propovăduitor,mâneci. Faptul că acesta era un frate propovăduitor, ca şi întâiul mesager care-i adusese vestea că Eduardca şi întâiul mesager care-i adusese vestea că Eduard al II-lea nu murise, îi dădea de asemeni de gândit conal II-lea nu murise, îi dădea de asemeni de gândit con--telui de Kent, şi-l îmboldea să ia ştirea în serios, căcitelui de Kent, şi-l îmboldea să ia ştirea în serios, căci tagma călugărilor dominicani avea faima de a fi potagma călugărilor dominicani avea faima de a fi po --trivnică lui Mortimer. Or, vestea, dacă era adevărată,trivnică lui Mortimer. Or, vestea, dacă era adevărată, făcea să cadă toate bănuielile de regicid care-i apăsaufăcea să cadă toate bănuielile de regicid care-i apăsau pe Mortimer şi pe Isabelle. În schimb, ele schimbaupe Mortimer şi pe Isabelle. În schimb, ele schimbau cu totul situaţia regatului.cu totul situaţia regatului.

Căci acum poporul îl jelea pe Eduard al II-lea şi,Căci acum poporul îl jelea pe Eduard al II-lea şi, trecând de la o extremă la alta, nu era departe de atrecând de la o extremă la alta, nu era departe de a face un mucenic din acest domnitor desfrânat puteaface un mucenic din acest domnitor desfrânat putea foarte bine să revină asupra hotărârilor sale dinfoarte bine să revină asupra hotărârilor sale din trecut, declarând că i-au fost smulse cu de-a sila, şitrecut, declarând că i-au fost smulse cu de-a sila, şi să-l pună iar în tron pe fostul suveran.să-l pună iar în tron pe fostul suveran.

La urma urmei, ce dovezi existau despre moarteaLa urma urmei, ce dovezi existau despre moartea lui? Mărturia locuitorilor din Berkeley care defilaserălui? Mărturia locuitorilor din Berkeley care defilaseră prin faţa rămăşiţelor sale pământeşti? Dar câţi dintreprin faţa rămăşiţelor sale pământeşti? Dar câţi dintre

membru al familiei regale nu fusese de faţă la înmormembru al familiei regale nu fusese de faţă la înmormântarea tainică în mănăstirea din Gloucester; afarământarea tainică în mănăstirea din Gloucester; afară de asta, era un leş vechi de o lună, într-o ladă acopede asta, era un leş vechi de o lună, într-o ladă acope --rită cu o pânză neagră, cel pe care-l coborâseră înrită cu o pânză neagră, cel pe care-l coborâseră în groapă.groapă.

- Şi zici, frate Dienhead, că l-ai văzut într-adevăr, cu- Şi zici, frate Dienhead, că l-ai văzut într-adevăr, cu ochii tăi? întrebă Kent întorcându-se spre călugăr.ochii tăi? întrebă Kent întorcându-se spre călugăr.

Thomas Dienhead privi iar în jurul său, ca un adeThomas Dienhead privi iar în jurul său, ca un ade-- vărat conspirator, şi răspunse pe şoptite: vărat conspirator, şi răspunse pe şoptite:

- Stareţul cinului nostru m-a trimis acolo; am- Stareţul cinului nostru m-a trimis acolo; am câştigat încrederea capelanului care m-a pus să îmcâştigat încrederea capelanului care m-a pus să îm--brac haine de mirean ca să pot intra. O zi întreagă ambrac haine de mirean ca să pot intra. O zi întreagă am stat ascuns într-o căsuţă, în stânga corpului de gardă;stat ascuns într-o căsuţă, în stânga corpului de gardă; seara m-au lăsat să pătrund în sala cea mare, şi acoloseara m-au lăsat să pătrund în sala cea mare, şi acolo l-am văzut pe rege stând la masă, înconjurat de slujil-am văzut pe rege stând la masă, înconjurat de sluji--tori după cinstea cuvenită.tori după cinstea cuvenită.

- I-ai vorbit?- I-ai vorbit?- Nu m-au lăsat să mă apropii de dânsul, răspunse- Nu m-au lăsat să mă apropii de dânsul, răspunse

călugărul; dar capelanul mi l-a arătat, din spatelecălugărul; dar capelanul mi l-a arătat, din spatele unui stâlp, şi mi-a spus: "El este".unui stâlp, şi mi-a spus: "El este".

Kent rămase o clipă tăcut, apoi întrebă:Kent rămase o clipă tăcut, apoi întrebă:- Dacă am nevoie de tine, pot trimite să te aducă de- Dacă am nevoie de tine, pot trimite să te aducă de

la mănăstirea Fraţilor Propovăduitori?la mănăstirea Fraţilor Propovăduitori?- Nicidecum, my Lord, căci stareţul meu m-a sfătuit- Nicidecum, my Lord, căci stareţul meu m-a sfătuit

să nu rămân în mănăstire, deocamdată.să nu rămân în mănăstire, deocamdată.

Şi lămuri că e în gazdă la un grămătic din Londra,Şi lămuri că e în gazdă la un grămătic din Londra, în cartierul Sfântul Paul.în cartierul Sfântul Paul.

Kent îşi desfăcu punga de la brâu şi-i întinse treiKent îşi desfăcu punga de la brâu şi-i întinse trei monede de aur. Călugărul refuză; nu avea dreptul sămonede de aur. Călugărul refuză; nu avea dreptul să primească nici un dar.primească nici un dar.

- Ia-le pentru milosteniile cinului vostru, spuse con- Ia-le pentru milosteniile cinului vostru, spuse con--tele de Kent.tele de Kent.

Atunci, fratele Dienhead scoase o mână din mâne Atunci, fratele Dienhead scoase o mână din mâne--cile lui, făcu o plecăciune adâncă şi părăsi încăperea.cile lui, făcu o plecăciune adâncă şi părăsi încăperea.

În aceeaşi zi, Edmond de Kent se hotărî să-i înştiiÎn aceeaşi zi, Edmond de Kent se hotărî să-i înştii --

îndeplinirea acestei extrem de pioase îndatoriri?îndeplinirea acestei extrem de pioase îndatoriri?Dar acesta nu mai era un mesaj prin viu grai, ci oDar acesta nu mai era un mesaj prin viu grai, ci o

scrisoare latinească în care un eminent prelat al Sfânscrisoare latinească în care un eminent prelat al Sfân--



În aceeaşi zi, Edmond de Kent se hotărî să i înştiiş , şnţeze despre toate acestea pe cei doi prelaţi mai denţeze despre toate acestea pe cei doi prelaţi mai de seamă părtaşi nu de mult la conjuraţia ce dăduseseamă părtaşi nu de mult la conjuraţia ce dăduse greş, Graveson, episcopul Londrei, şi arhiepiscopul degreş, Graveson, episcopul Londrei, şi arhiepiscopul de York, William de Melton, chiar cel care-l cununase pe York, William de Melton, chiar cel care-l cununase pe Eduard al III-lea cu Filipa de Hainaut.Eduard al III-lea cu Filipa de Hainaut.

"" Mi se afirmă de două ori şi din izvoare care par în Mi se afirmă de două ori şi din izvoare care par în--temeiate...temeiate..." le scrise el." le scrise el.

Răspunsurile nu se lăsară aşteptate, Graveson îiRăspunsurile nu se lăsară aşteptate, Graveson îi garanta contelui de Kent sprijinul său la orice treabăgaranta contelui de Kent sprijinul său la orice treabă acesta ar voi să purceadă; cât despre arhiepiscopulacesta ar voi să purceadă; cât despre arhiepiscopul de York, primatul Angliei, el îşi trimise propriul săude York, primatul Angliei, el îşi trimise propriul său duhovnic, Allyn, să aducă făgăduiala că-i va expediaduhovnic, Allyn, să aducă făgăduiala că-i va expedia cinci sute de oşteni, şi chiar mai mulţi dacă era necinci sute de oşteni, şi chiar mai mulţi dacă era ne-- voie, pentru a-l scoate din închisoare pe fostul rege. voie, pentru a-l scoate din închisoare pe fostul rege.

Kent intră atunci în vorbă şi cu alţii, cum ar fi buKent intră atunci în vorbă şi cu alţii, cum ar fi bu--năoară lordul de Zouche, şi mai mulţi seniori, canăoară lordul de Zouche, şi mai mulţi seniori, ca lordul Beaumont şi sir Thomas Rosslyn, care se refulordul Beaumont şi sir Thomas Rosslyn, care se refu --giaseră la Paris, pentru a scăpa de răzbunarea luigiaseră la Paris, pentru a scăpa de răzbunarea lui Mortimer. Căci, în Franţa, se strânsese iarăşi unMortimer. Căci, în Franţa, se strânsese iarăşi un partid al emigranţilor.partid al emigranţilor.

Ceea ce urni însă lucrurile din loc fu o comunicareCeea ce urni însă lucrurile din loc fu o comunicare secretă şi personală a papei Ioan al XXII-lea cătresecretă şi personală a papei Ioan al XXII-lea către contele de Kent. Aflând şi dânsul că regele Eduard alcontele de Kent. Aflând şi dânsul că regele Eduard al II-lea mai trăia, sfântul părinte îi recomanda conteluiII-lea mai trăia, sfântul părinte îi recomanda contelui de Kent să facă totul pentru a-l scoate din mâna vrăjde Kent să facă totul pentru a-l scoate din mâna vrăj --maşilor săi, iertându-i dinainte pe cei care ar luamaşilor săi, iertându-i dinainte pe cei care ar lua parte la această ispravă "parte la această ispravă "ab omni pœna et culpaab omni pœna et culpa"... Se"... Se putea oare concepe un mesaj care care să afirme maiputea oare concepe un mesaj care care să afirme mai limpede de atât că orice mijloace utilizate pentru atinlimpede de atât că orice mijloace utilizate pentru atin--gerea scopului ar fi bune... şi care chiar să-l ameninţegerea scopului ar fi bune... şi care chiar să-l ameninţe pe contele de Kent cu excomunicarea dacă ar neglijape contele de Kent cu excomunicarea dacă ar neglija

scrisoare latinească în care un eminent prelat al Sfânptului Scaun, a cărui semnătură anevoie se putea citi,tului Scaun, a cărui semnătură anevoie se putea citi, reproducea întocmai cuvintele rostite de Ioan al XXII-reproducea întocmai cuvintele rostite de Ioan al XXII-lea într-o convorbire privitoare la cele mai sus pomelea într-o convorbire privitoare la cele mai sus pome--nite. Scrisoarea fusese îndrumată printr-un dregătornite. Scrisoarea fusese îndrumată printr-un dregător din suita cancelarului Burghersh, episcop de Lincoln,din suita cancelarului Burghersh, episcop de Lincoln, care se întorcea de la Avignon unde fusese să negocare se întorcea de la Avignon unde fusese să nego --cieze, şi dânsul, căsătoria nu tocmai sigură a suroriicieze, şi dânsul, căsătoria nu tocmai sigură a surorii lui Eduard al III-lea cu moştenitorul tronului Franţei.lui Eduard al III-lea cu moştenitorul tronului Franţei.

Foarte mişcat, contele de Kent se hotărî atunci săFoarte mişcat, contele de Kent se hotărî atunci să meargă el însuşi spre a verifica la faţa locului ştirilemeargă el însuşi spre a verifica la faţa locului ştirile aşa de asemănătoare, şi a cerceta în ce chip s-araşa de asemănătoare, şi a cerceta în ce chip s-ar putea evada de acolo.putea evada de acolo.

Trimise după călugărul Dienhead la adresa pe careTrimise după călugărul Dienhead la adresa pe care acesta i-o dăduse, şi, cu o escortă alcătuită din oaacesta i-o dăduse, şi, cu o escortă alcătuită din oa--meni puţini dar siguri, porni Spre Dorset. Era în femeni puţini dar siguri, porni Spre Dorset. Era în fe --bruarie.bruarie.

Sosit la Corfe pe o vreme urâtă în care talazurileSosit la Corfe pe o vreme urâtă în care talazurile sărate măturau peninsula pustiită, Kent porunci să fiesărate măturau peninsula pustiită, Kent porunci să fie chemat guvernatorul fortăreţei, sir John Daverill.chemat guvernatorul fortăreţei, sir John Daverill. Acesta i se înfăţişă contelui de Kent, în singurul han Acesta i se înfăţişă contelui de Kent, în singurul han din Corfe, peste drum de biserica Sfântul Eduard Mudin Corfe, peste drum de biserica Sfântul Eduard Mu--cenicul, după numele regelui omorât al dinastiei sacenicul, după numele regelui omorât al dinastiei sa --xone.xone.

Înalt, cu umerii înguşti, fruntea încreţită şi buzaÎnalt, cu umerii înguşti, fruntea încreţită şi buza dispreţuitoare, cu un fel de regret în vorba politidispreţuitoare, cu un fel de regret în vorba politi --coasă, aşa cum îi stă bine unui om al datoriei, Johncoasă, aşa cum îi stă bine unui om al datoriei, John Daverill se scuză că nu-l poate primi pe nobilul lord laDaverill se scuză că nu-l poate primi pe nobilul lord la castel. Avea porunci răspicate.castel. Avea porunci răspicate.

- Regele Eduard al II-lea trăieşte sau e mort? îl în- Regele Eduard al II-lea trăieşte sau e mort? îl în --trebă Edmond de Kent.trebă Edmond de Kent.

- Nu pot să ţi-o spun, my Lord.- Nu pot să ţi-o spun, my Lord.

- E fratele meu! Pe dânsul îl păzeşti aici?- E fratele meu! Pe dânsul îl păzeşti aici?- Nu am voie să vorbesc. Un prizonier mi-a fost în- Nu am voie să vorbesc. Un prizonier mi-a fost în --

credinţat; nu-i pot da în vileag nici numele, nicicredinţat; nu-i pot da în vileag nici numele, nici

-...iar dacă vreunul din ei ar sufla o vorbă care să-...iar dacă vreunul din ei ar sufla o vorbă care să ajungă la urechea reginei-mamă, doamna ar porunciajungă la urechea reginei-mamă, doamna ar porunci să mi se taie capul.să mi se taie capul.



ţ ; p g ,ţ ; p g ,rangul.rangul.

- Ai putea să mă laşi să-l văd măcar o clipă?- Ai putea să mă laşi să-l văd măcar o clipă? John Daverill făcu nu din cap. Un zid, o stâncă, John Daverill făcu nu din cap. Un zid, o stâncă,

acest guvernator, tot aşa de nepătruns ca uriaşul turnacest guvernator, tot aşa de nepătruns ca uriaşul turn sinistru, apărat de trei împrejmuiri groase, care sesinistru, apărat de trei împrejmuiri groase, care se înălţa pe creasta dealului, deasupra cătunului cu acoînălţa pe creasta dealului, deasupra cătunului cu aco --perişuri de piatră netedă. Ah! Se pricepea bine Morperişuri de piatră netedă. Ah! Se pricepea bine Mor --timer să-şi aleagă slujitorii!timer să-şi aleagă slujitorii!

Dar există un fel de a tăgădui care e întocmai ca oDar există un fel de a tăgădui care e întocmai ca o afirmaţie. Daverill s-ar fi închis într-o astfel de tăcere,afirmaţie. Daverill s-ar fi închis într-o astfel de tăcere, ar fi arătat el o asemenea neînduplecare, dacă nu-lar fi arătat el o asemenea neînduplecare, dacă nu-l păzea chiar pe fostul rege?păzea chiar pe fostul rege?

Edmond de Kent îşi folosi tot farmecul, şi avea multEdmond de Kent îşi folosi tot farmecul, şi avea mult farmec, precum şi alte argumente la care firea omefarmec, precum şi alte argumente la care firea ome--nească nu-i întotdeauna nesimţitoare. Puse pe masă onească nu-i întotdeauna nesimţitoare. Puse pe masă o pungă plină de aur:pungă plină de aur:

- Aş vrea, rosti el, ca prizonierul acesta să fie bine- Aş vrea, rosti el, ca prizonierul acesta să fie bine tratat. Asta e pentru a-i îndulci soarta; sunt în ea otratat. Asta e pentru a-i îndulci soarta; sunt în ea o sută de lire sterline.sută de lire sterline.

- Pot să te încredinţez, my Lord că e bine tratat,- Pot să te încredinţez, my Lord că e bine tratat, spuse Daverill în şoaptă, cu o nuanţă de complicitate.spuse Daverill în şoaptă, cu o nuanţă de complicitate.

Şi fără nici o stânjeneală înşfăcă punga.Şi fără nici o stânjeneală înşfăcă punga.- Aş da bucuros de două ori pe atât, vorbi Edmond- Aş da bucuros de două ori pe atât, vorbi Edmond

de Kent, numai ca să-l zăresc.de Kent, numai ca să-l zăresc.

Daverill îşi clătină mâhnit capul, ca să răspundă căDaverill îşi clătină mâhnit capul, ca să răspundă că nu se poate.nu se poate.

- Înţelege, my Lord, că două sute de arcaşi stau de- Înţelege, my Lord, că două sute de arcaşi stau de pază în castelul ăsta...pază în castelul ăsta...

Edmond de Kent se crezu un mare căpitan de oşti,Edmond de Kent se crezu un mare căpitan de oşti, notându-şi în minte un astfel de amănunt; ar trebui sănotându-şi în minte un astfel de amănunt; ar trebui să ţină seamă de asta când va pregăti evadarea.ţină seamă de asta când va pregăti evadarea.

ppPutea oare să se trădeze mai bine şi să mărturisePutea oare să se trădeze mai bine şi să mărturise--

ască ceea ce vroia să ascundă?ască ceea ce vroia să ascundă?- Dar pot face să ajungă la el o scrisoare, spuse mai- Dar pot face să ajungă la el o scrisoare, spuse mai

departe guvernatorul, căci asta va rămâne între noi.departe guvernatorul, căci asta va rămâne între noi.Bucuros de a vedea că treaba merge strună, KentBucuros de a vedea că treaba merge strună, Kent

scrise bileţelul de mai jos, în timp ce vijelia de afarăscrise bileţelul de mai jos, în timp ce vijelia de afară izbea cu stropii de ploaie în ferestrele hanului:izbea cu stropii de ploaie în ferestrele hanului:

Credinţă şi supunere iubitului meu frate, primeşteCredinţă şi supunere iubitului meu frate, primeşte rogu-te. Îl rog pe Dumnezeu din toată inima să te ţinărogu-te. Îl rog pe Dumnezeu din toată inima să te ţină sănătos căci măsurile au fost luate ca să ieşi curândsănătos căci măsurile au fost luate ca să ieşi curând din temniţă şi să fii izbăvit de suferinţele ce te codin temniţă şi să fii izbăvit de suferinţele ce te co--pleşesc. Fii încredinţat că am sprijinul celor mai maripleşesc. Fii încredinţat că am sprijinul celor mai mari baroni ai Angliei şi al tuturor puterilor ce le stau labaroni ai Angliei şi al tuturor puterilor ce le stau la îndemână, adică oştile şi bănetul lor. Vei fi din nouîndemână, adică oştile şi bănetul lor. Vei fi din nou rege; prelaţi şi baroni au jurat aceasta pe Evanghelie.rege; prelaţi şi baroni au jurat aceasta pe Evanghelie.

Întinse guvernatorului foaia de hârtie, doar împătuÎntinse guvernatorului foaia de hârtie, doar împătu--rită.rită.

- Te rog s-o pecetluieşti, my Lord, spuse acesta; nu- Te rog s-o pecetluieşti, my Lord, spuse acesta; nu ţin de fel să-i ştiu cuprinsul.ţin de fel să-i ştiu cuprinsul.

Kent ceru unuia dintre însoţitori să-i aducă ceara,Kent ceru unuia dintre însoţitori să-i aducă ceara, îşi puse sigiliul, şi Daverill vârî scrisoarea sub tunică,îşi puse sigiliul, şi Daverill vârî scrisoarea sub tunică, spunând:spunând:

- Un bileţel de afară va ajunge sub ochii prizonie- Un bileţel de afară va ajunge sub ochii prizonie--rului care, aşa cred, îl va distruge îndată. Astfel...rului care, aşa cred, îl va distruge îndată. Astfel...

Şi mâinile lui făcură un gest pentru a da de înţelesŞi mâinile lui făcură un gest pentru a da de înţeles că nu va rămâne nici o urmă, că a şi uitat totul.că nu va rămâne nici o urmă, că a şi uitat totul.

"Dacă ştiu să-l iau cum trebuie, când va veni ziua"Dacă ştiu să-l iau cum trebuie, când va veni ziua aşteptată, omul acesta ne va deschide toate porţile,aşteptată, omul acesta ne va deschide toate porţile, gândea Edmond de Kent. Nici nu va mai fi nevoie săgândea Edmond de Kent. Nici nu va mai fi nevoie să

luptăm."luptăm."După trei zile, scrisoarea sa era în mâinile luiDupă trei zile, scrisoarea sa era în mâinile lui

Roger Mortimer care o citea în Consiliul de Regenţă,Roger Mortimer care o citea în Consiliul de Regenţă,

formatori? Tagma Dominicanilor nu cunoştea nici unformatori? Tagma Dominicanilor nu cunoştea nici un călugăr cu numele de Dienhead; era o născocire a încălugăr cu numele de Dienhead; era o născocire a în -- vinuitului, pentru a încerca să scape. Tot o născocire vinuitului, pentru a încerca să scape. Tot o născocire



g g ţ ,g g ţ ,la Westminster.la Westminster.

Regina Isabelle se întoarse numaidecât spre tâRegina Isabelle se întoarse numaidecât spre tâ--nărul rege, cu glas sfâşietor:nărul rege, cu glas sfâşietor:

- Fiule, fiule, te rog să te ridici împotriva celui mai- Fiule, fiule, te rog să te ridici împotriva celui mai hain vrăjmaş al tău care vrea să împrăştie în ţară minhain vrăjmaş al tău care vrea să împrăştie în ţară min--ciuna că tatăl tău mai trăieşte ca să te poată scoateciuna că tatăl tău mai trăieşte ca să te poată scoate din tron şi să-ţi ia locul. Dă, te rog, poruncă să fie pedin tron şi să-ţi ia locul. Dă, te rog, poruncă să fie pe --depsit acest trădător, cât mai e vreme.depsit acest trădător, cât mai e vreme.

De fapt, porunca se şi dăduse, şi zbirii lui MortimerDe fapt, porunca se şi dăduse, şi zbirii lui Mortimer goneau călare spre Winchester pentru a-l aresta pegoneau călare spre Winchester pentru a-l aresta pe contele de Kent, în drumul său de întoarcere. Darcontele de Kent, în drumul său de întoarcere. Dar ceea ce vroia Mortimer nu era numai o arestare; elceea ce vroia Mortimer nu era numai o arestare; el cerea hotărât o condamnare în văzul şi auzul lumii.cerea hotărât o condamnare în văzul şi auzul lumii. Avea el câteva motive de a da asemenea zor. Avea el câteva motive de a da asemenea zor.

De aici într-un an Eduard al III-lea va atinge majoDe aici într-un an Eduard al III-lea va atinge majo--ratul; de pe acum dădea multe semne că era nerăbratul; de pe acum dădea multe semne că era nerăb--dător să apuce în mâinile lui cârma regatului. Înlătudător să apuce în mâinile lui cârma regatului. Înlătu--rându-l pe Kent, după ce îl îndepărtase pe Lancastre,rându-l pe Kent, după ce îl îndepărtase pe Lancastre, Mortimer decapita opoziţia şi-i tăia regelui orice poftăMortimer decapita opoziţia şi-i tăia regelui orice poftă de a se sustrage înrâuririi sale.de a se sustrage înrâuririi sale.

În ziua de 19 martie, Parlamentul se aduna la WinÎn ziua de 19 martie, Parlamentul se aduna la Win --chester pentru a-l judeca pe unchiul regelui.chester pentru a-l judeca pe unchiul regelui.

După o şedere de mai bine de o lună în închisoare,După o şedere de mai bine de o lună în închisoare, contele de Kent apăru slăbit, cu faţa răvăşită şi ochiicontele de Kent apăru slăbit, cu faţa răvăşită şi ochii

rătăciţi, parcă fără să înţeleagă nimic din ceea ce i serătăciţi, parcă fără să înţeleagă nimic din ceea ce i se întâmpla. Hotărât lucru, nu era el om făcut să îndureîntâmpla. Hotărât lucru, nu era el om făcut să îndure restriştea. Nu mai avea nimic din nepăsarea mândrărestriştea. Nu mai avea nimic din nepăsarea mândră de odinioară. Sub acuzaţiile lui Robert Howell, procude odinioară. Sub acuzaţiile lui Robert Howell, procu--rorul casei regale, Kent se prăbuşi, recunoscu tot, îşirorul casei regale, Kent se prăbuşi, recunoscu tot, îşi povesti aventura de la un capăt la altul, dezvălui nupovesti aventura de la un capăt la altul, dezvălui nu--mele informatorilor şi complicilor săi. Dar ce fel de inmele informatorilor şi complicilor săi. Dar ce fel de in--

, p p, p pşi scrisoarea papei Ioan al XXII-lea; nimeni dintre înşi scrisoarea papei Ioan al XXII-lea; nimeni dintre în--soţitorii episcopului de Lincoln, în timpul misiunii salesoţitorii episcopului de Lincoln, în timpul misiunii sale la Avignon, nu vorbise despre fostul rege, nici cula Avignon, nu vorbise despre fostul rege, nici cu sfântul părinte, nici cu vreunul dintre cardinalii sausfântul părinte, nici cu vreunul dintre cardinalii sau sfetnicii săi. Edmond de Kent se încăpăţâna. Vroiausfetnicii săi. Edmond de Kent se încăpăţâna. Vroiau oare să-l facă să-şi piardă minţile? Totuşi, doar le voroare să-l facă să-şi piardă minţile? Totuşi, doar le vor --bise acestor fraţi propovăduitori! Doar avusese înbise acestor fraţi propovăduitori! Doar avusese în mâinile lui acea scrisoare "mâinile lui acea scrisoare "ab omni pœna et culpa"...ab omni pœna et culpa"...

Kent descoperea în sfârşit înfiorătoarea capcanăKent descoperea în sfârşit înfiorătoarea capcană ce-i fusese întinsă de aceia care se folosiseră de fance-i fusese întinsă de aceia care se folosiseră de fan --toma regelui mort. Un complot urzit de-a fir a păr detoma regelui mort. Un complot urzit de-a fir a păr de către Mortimer şi oamenii săi: falşi emisari, falşi călucătre Mortimer şi oamenii săi: falşi emisari, falşi călu--gări, false scrisori, şi, mai fals decât toţi şi toate,gări, false scrisori, şi, mai fals decât toţi şi toate, acest Daverill de la castelul din Corfe! Kent căzuse înacest Daverill de la castelul din Corfe! Kent căzuse în capcană.capcană.

Procurorul regal ceru pedeapsa cu moartea.Procurorul regal ceru pedeapsa cu moartea. Aşezat pe estradă, în faţa lorzilor, Mortimer îi ţinea Aşezat pe estradă, în faţa lorzilor, Mortimer îi ţinea

pe toţi sub privirea lui; iar Lancastre, poate că sinpe toţi sub privirea lui; iar Lancastre, poate că sin --gurul care ar fi îndrăznit să vorbească în apărarea îngurul care ar fi îndrăznit să vorbească în apărarea în-- vinuitului, era departe de ţară. Mortimer dăduse zvon vinuitului, era departe de ţară. Mortimer dăduse zvon că nu va trage în judecată pe nici unul din compliciică nu va trage în judecată pe nici unul din complicii lui Kent, feţe bisericeşti sau mireni, dacă acesta va filui Kent, feţe bisericeşti sau mireni, dacă acesta va fi osândit. Prea mulţi dintre baroni se găseau, într-unosândit. Prea mulţi dintre baroni se găseau, într-un fel sau altul, vârâţi în istoria asta; se lepădară - chiarfel sau altul, vârâţi în istoria asta; se lepădară - chiar

şi Norfolk, frate bun al acuzatului - de cel de al doileaşi Norfolk, frate bun al acuzatului - de cel de al doilea prinţ al familiei regale, lăsându-l pradă urii lui Morprinţ al familiei regale, lăsându-l pradă urii lui Mor --timer, contele Ţinuturilor de Margine. Un ţap istimer, contele Ţinuturilor de Margine. Un ţap is--păşitor, la urma urmelor.păşitor, la urma urmelor.

Şi cu toate că el, Kent, umilindu-se în faţa adunăriiŞi cu toate că el, Kent, umilindu-se în faţa adunării şi recunoscându-şi rătăcirea, se arătase gata să meşi recunoscându-şi rătăcirea, se arătase gata să me --argă la rege spre a-şi face supunerea, în cămaşă, desargă la rege spre a-şi face supunerea, în cămaşă, des --

culţ şi cu funia la gât, lorzii, cu părere de rău, dădurăculţ şi cu funia la gât, lorzii, cu părere de rău, dădură sentinţa ce se aştepta de la dânşii. Ca să-şi potoleascăsentinţa ce se aştepta de la dânşii. Ca să-şi potolească mustrarea de cuget, şopteau între ei:mustrarea de cuget, şopteau între ei:

de arcaşi, într-o curte interioară a castelului. Acolo,de arcaşi, într-o curte interioară a castelului. Acolo, rămase un ceas, două ceasuri, trei ceasuri, în ploaie,rămase un ceas, două ceasuri, trei ceasuri, în ploaie, până începu să se întunece. Pentru ce această nesfâpână începu să se întunece. Pentru ce această nesfâ --



g ş pg ş p- Regele are să-l ierte; regele se va folosi de dreptul- Regele are să-l ierte; regele se va folosi de dreptul

său de graţiere...său de graţiere...Era de necrezut ca Eduard al III-lea să lase să i seEra de necrezut ca Eduard al III-lea să lase să i se

taie capul unchiului său, pentru o vină mare, fireşte,taie capul unchiului său, pentru o vină mare, fireşte, dar în care uşurinţa îşi avea partea ei, iar provocareadar în care uşurinţa îşi avea partea ei, iar provocarea sărea în ochi.sărea în ochi.

Mulţi dintre cei care votaseră moartea aveau deMulţi dintre cei care votaseră moartea aveau de gând să meargă a doua zi pentru a cere graţierea. Cagând să meargă a doua zi pentru a cere graţierea. Ca--mera Comunelor refuză să ratifice sentinţa lorzilor;mera Comunelor refuză să ratifice sentinţa lorzilor; ea ceru să se întreprindă noi cercetări pe lângă celeea ceru să se întreprindă noi cercetări pe lângă cele făcute.făcute.

Mortimer însă, de îndată ce obţinu votul AdunăriiMortimer însă, de îndată ce obţinu votul Adunării Lorzilor, dădu fuga la palat unde regina Isabelle seLorzilor, dădu fuga la palat unde regina Isabelle se afla tocmai la cină.afla tocmai la cină.

- S-a făcut, îi spuse el; îl putem trimite pe Edmond- S-a făcut, îi spuse el; îl putem trimite pe Edmond la butucul călăului. Dar mulţi dintre cei ce se prefac ala butucul călăului. Dar mulţi dintre cei ce se prefac a ne fi prieteni socot că fiu-tău îi va scăpa capul. Dene fi prieteni socot că fiu-tău îi va scăpa capul. De aceea te rog să-l împiedici, şi asta fără zăbavă.aceea te rog să-l împiedici, şi asta fără zăbavă.

Avuseseră grijă să-i dea tânărului rege o treabă Avuseseră grijă să-i dea tânărului rege o treabă care să-l ţină toată ziua, trimiţându-l la colegiul dincare să-l ţină toată ziua, trimiţându-l la colegiul din Winchester, unul dintre cele mai vechi şi mai vestiteWinchester, unul dintre cele mai vechi şi mai vestite din Anglia, unde avea loc o festivitate.din Anglia, unde avea loc o festivitate.

- Guvernatorul oraşului, adăugă Mortimer, îţi va- Guvernatorul oraşului, adăugă Mortimer, îţi va executa porunca, iubita mea, ca şi cum ar veni dinexecuta porunca, iubita mea, ca şi cum ar veni din

partea regelui.partea regelui.Isabelle şi Mortimer se priviră în ochi; nu se maiIsabelle şi Mortimer se priviră în ochi; nu se mai

aflau la întâia lor crimă, nici la întâiul lor abuz de puaflau la întâia lor crimă, nici la întâiul lor abuz de pu --tere. Lupoaica Franţei iscăli porunca de a i se tăiatere. Lupoaica Franţei iscăli porunca de a i se tăia capul numaidecât cumnatului şi vărului ei.capul numaidecât cumnatului şi vărului ei.

Edmond de Kent fu iarăşi scos din temniţa lui, şiEdmond de Kent fu iarăşi scos din temniţa lui, şi dus, în cămaşă şi cu mâinile legate sub paza unei cetedus, în cămaşă şi cu mâinile legate sub paza unei cete

p pp prşită aşteptare în faţa butucului? Kent trecea ba prinrşită aşteptare în faţa butucului? Kent trecea ba prin clipe de cruntă descurajare, ba prin clipe de speranţăclipe de cruntă descurajare, ba prin clipe de speranţă nebună. Nepotu-său regele, îşi zicea el, era fără înnebună. Nepotu-său regele, îşi zicea el, era fără în --doială pe cale să semneze ordonanţa de iertare. Acedoială pe cale să semneze ordonanţa de iertare. Ace --astă tragică aşteptare era pe semne pedeapsa impusăastă tragică aşteptare era pe semne pedeapsa impusă osânditului pentru a-l îndemna mai bine la căinţă şi a-osânditului pentru a-l îndemna mai bine la căinţă şi a-l face să preţuiască şi mai mult mărinimia îndurăriil face să preţuiască şi mai mult mărinimia îndurării regale. Sau poate că au izbucnit tulburări şi răzmeregale. Sau poate că au izbucnit tulburări şi răzme --riţe; poate că poporul se răsculase. Sau poate că Morriţe; poate că poporul se răsculase. Sau poate că Mor--timer fusese asasinat. Kent se ruga lui Dumnezeu, şitimer fusese asasinat. Kent se ruga lui Dumnezeu, şi deodată cuprins de spaimă, începea să plângă. Tredeodată cuprins de spaimă, începea să plângă. Tre--mura de frig sub cămaşa udă; ploaia şiroia pe butuculmura de frig sub cămaşa udă; ploaia şiroia pe butucul gâdelui şi pe coifurile arcaşilor. Când se vor sfârşi chigâdelui şi pe coifurile arcaşilor. Când se vor sfârşi chi --nurile acestea?nurile acestea?

Singura explicaţie care nici prin minte nu-i puteaSingura explicaţie care nici prin minte nu-i putea trece contelui de Kent era că vrăjmaşii săi căutau întrece contelui de Kent era că vrăjmaşii săi căutau în tot Winchesterul un călău şi nu găseau. Cel altot Winchesterul un călău şi nu găseau. Cel al oraşului, ştiind că Adunarea Comunelor respinseseoraşului, ştiind că Adunarea Comunelor respinsese sentinţa, iar regele nu avusese cum să se rostească,sentinţa, iar regele nu avusese cum să se rostească, refuză cu încăpăţânare să-şi facă meseria asupra unuirefuză cu încăpăţânare să-şi facă meseria asupra unui prinţ regal. Calfele gâdelui se solidarizau cu dânsul;prinţ regal. Calfele gâdelui se solidarizau cu dânsul; preferau să-şi piardă slujba.preferau să-şi piardă slujba.

Oamenii lui Mortimer se adresară ofiţerilor din garOamenii lui Mortimer se adresară ofiţerilor din gar--nizoană pentru ca ei să numească un oştean de al lor,nizoană pentru ca ei să numească un oştean de al lor,

afară numai dacă s-ar înfăţişa vreunul de bunăvoie căafară numai dacă s-ar înfăţişa vreunul de bunăvoie că--ruia i s-ar da o răsplată mare. Auzind asta, ofiţeriiruia i s-ar da o răsplată mare. Auzind asta, ofiţerii strâmbaseră din nas cu scârbă. Erau gata să menţinăstrâmbaseră din nas cu scârbă. Erau gata să menţină ordinea, să stea de pază în jurul Parlamentului, să-lordinea, să stea de pază în jurul Parlamentului, să-l însoţească pe osândit până la locul execuţiei; dar nuînsoţească pe osândit până la locul execuţiei; dar nu trebuia să li se ceară mai mult, nici lor, nici oştenilortrebuia să li se ceară mai mult, nici lor, nici oştenilor lor.lor.

Mortimer fu apucat de o cruntă şi rece mânie împoMortimer fu apucat de o cruntă şi rece mânie împo--triva guvernatorului:triva guvernatorului:

- Nu ai cumva în închisorile tale vreun ucigaş,- Nu ai cumva în închisorile tale vreun ucigaş,

avusese de mai multe ori prilejul să se convingă.avusese de mai multe ori prilejul să se convingă.- My Lord, i se adresă ei, erai la Parlament în ziua- My Lord, i se adresă ei, erai la Parlament în ziua

aceea. Aş vrea să ştiu adevărul...aceea. Aş vrea să ştiu adevărul...



g vreun falsificator sau vreun tâlhar care ar vrea să i se vreun falsificator sau vreun tâlhar care ar vrea să i se dăruiască viaţa în schimb? Haide, grăbeşte-te, dacădăruiască viaţa în schimb? Haide, grăbeşte-te, dacă nu vrei să-ţi sfârşeşti tu însuţi zilele în temniţă!nu vrei să-ţi sfârşeşti tu însuţi zilele în temniţă!

Umblând prin celule, dădură în cele din urmă pesteUmblând prin celule, dădură în cele din urmă peste omul dorit; furase nişte odoare bisericeşti şi trebuiaomul dorit; furase nişte odoare bisericeşti şi trebuia să fie spânzurat în săptămâna următoare. Îi puseră însă fie spânzurat în săptămâna următoare. Îi puseră în mână securea, dar el ceru să aibă o mască pe faţă.mână securea, dar el ceru să aibă o mască pe faţă.

Se lăsase noaptea. La lumina făcliilor ce tremurauSe lăsase noaptea. La lumina făcliilor ce tremurau sub o ploaie cu găleata, contele de Kent văzu aprosub o ploaie cu găleata, contele de Kent văzu apro --piindu-se călăul său, şi înţelese că lungile sale ceasuripiindu-se călăul său, şi înţelese că lungile sale ceasuri de speranţă nu fuseseră decât o ultimă şi jalnică amăde speranţă nu fuseseră decât o ultimă şi jalnică amă--gire. Scoase un ţipăt înfiorător; trebuiră să-l îngenungire. Scoase un ţipăt înfiorător; trebuiră să-l îngenun--cheze cu de-a sila în faţa butucului.cheze cu de-a sila în faţa butucului.

Călăul de ocazie era mai mult fricos decât crud, şiCălăul de ocazie era mai mult fricos decât crud, şi bâţâia mai rău ca victima. Abia putea să ridice sebâţâia mai rău ca victima. Abia putea să ridice se --curea. Lovi alături, şi fierul lunecă pe părul osândicurea. Lovi alături, şi fierul lunecă pe părul osândi--tului. Trebui s-o ia de la capăt, izbind de patru oritului. Trebui s-o ia de la capăt, izbind de patru ori într-un înfiorător terci roşu. Bătrânii arcaşi, primîntr-un înfiorător terci roşu. Bătrânii arcaşi, prim--prejur, simţeau că îi se întorc maţele pe dos şi vărsau.prejur, simţeau că îi se întorc maţele pe dos şi vărsau.

Aşa muri, înainte de a fi împlinit treizeci de ani, Aşa muri, înainte de a fi împlinit treizeci de ani, contele de Kent, prinţ plin de farmec şi de naivitate.contele de Kent, prinţ plin de farmec şi de naivitate. Iar hoţul, care furase un artofor, a fost redat familieiIar hoţul, care furase un artofor, a fost redat familiei sale.sale.

Când tânărul rege Eduard al III-lea se întoarse laCând tânărul rege Eduard al III-lea se întoarse la

palat după ce ascultase o dispută în latineşte asuprapalat după ce ascultase o dispută în latineşte asupra învăţăturilor profesorului Occam, i se spuse caînvăţăturilor profesorului Occam, i se spuse ca unchiu-său fusese decapitat.unchiu-său fusese decapitat.

- Fără porunca mea? întrebă el.- Fără porunca mea? întrebă el.Trimise după lordul Montaigu care nu-l mai păTrimise după lordul Montaigu care nu-l mai pă--

răsea din ziua când îl însoţise la Amiens pentru serbărăsea din ziua când îl însoţise la Amiens pentru serbă--rile închinării, şi de a cărui credinţă faţă de dânsulrile închinării, şi de a cărui credinţă faţă de dânsul

SECUREA DIN NOTTINGHAMSECUREA DIN NOTTINGHAM

Crima de stat are întotdeauna nevoie să fie acopeCrima de stat are întotdeauna nevoie să fie acope

Eduard o dojeni pe maică-sa pentru aceasta, şi, deoaEduard o dojeni pe maică-sa pentru aceasta, şi, deoa--rece Isabelle răspunse supărată că doamna Filipa serece Isabelle răspunse supărată că doamna Filipa se arăta prea simţitoare faţă de vrăjmaşii regatului şi căarăta prea simţitoare faţă de vrăjmaşii regatului şi că



Crima de stat are întotdeauna nevoie să fie acopeCrima de stat are întotdeauna nevoie să fie acope--rită cu o aparenţă de legalitate.rită cu o aparenţă de legalitate.

Obârşia legii este în suveran, iar suveranitatea apaObârşia legii este în suveran, iar suveranitatea apa--rţine poporului care o exercită fie prin mijlocirea uneirţine poporului care o exercită fie prin mijlocirea unei adunări de deputaţi aleşi, fie printr-o delegaţie de puadunări de deputaţi aleşi, fie printr-o delegaţie de pu--teri încredinţată în chip ereditar unui monarh, şiteri încredinţată în chip ereditar unui monarh, şi

uneori prin amândouă instituţiile laolaltă, cum erauneori prin amândouă instituţiile laolaltă, cum era rânduiala în Anglia.rânduiala în Anglia.Orice act legal în această ţară trebuia deci să aibăOrice act legal în această ţară trebuia deci să aibă

deopotrivă consimţământul monarhului şi al popodeopotrivă consimţământul monarhului şi al popo--rului, fie că acest consimţământ era subînţeles ori exrului, fie că acest consimţământ era subînţeles ori ex --primat.primat.

Executarea contelui de Kent îmbrăca forme legaleExecutarea contelui de Kent îmbrăca forme legale deoarece puterile regelui erau exercitate de Consiliuldeoarece puterile regelui erau exercitate de Consiliul de regenţă, iar în lipsa contelui de Lancastre, epitropde regenţă, iar în lipsa contelui de Lancastre, epitrop

al suveranului, semnătura revenea reginei-mame; daral suveranului, semnătura revenea reginei-mame; dar această execuţie nu avea nici consimţământul adeaceastă execuţie nu avea nici consimţământul ade-- vărat al unui parlament ce-şi ţinea şedinţele sub pază, vărat al unui parlament ce-şi ţinea şedinţele sub pază, nici încuviinţarea regelui căruia i se ascunsese o ponici încuviinţarea regelui căruia i se ascunsese o po--runcă dată în numele său; un asemenea act nu leruncă dată în numele său; un asemenea act nu le putea căşuna autorilor lui decât nenorociri.putea căşuna autorilor lui decât nenorociri.

Eduard al III-lea îşi arătă dezaprobarea pe câtEduard al III-lea îşi arătă dezaprobarea pe cât putu, cerând să se facă unchiului său o înmormântareputu, cerând să se facă unchiului său o înmormântare princiară. Deoarece nu mai era vorba decât de un leş,princiară. Deoarece nu mai era vorba decât de un leş,

Mortimer se învoi să-i facă pe plac tânărului rege.Mortimer se învoi să-i facă pe plac tânărului rege. Dar Eduard n-avea să-i ierte niciodată că, odată maiDar Eduard n-avea să-i ierte niciodată că, odată mai mult, luase fără ştirea lui o hotărâre privind viaţamult, luase fără ştirea lui o hotărâre privind viaţa unui membru al familiei sale; aşa cum nu avea să-iunui membru al familiei sale; aşa cum nu avea să-i ierte nici leşinul doamnei Filipa la vestea neaşteptatăierte nici leşinul doamnei Filipa la vestea neaşteptată a execuţiei unchiului Kent. Tânăra regină era însărcia execuţiei unchiului Kent. Tânăra regină era însărci --nată în a şasea lună, şi cei din jur ar fi trebuit s-onată în a şasea lună, şi cei din jur ar fi trebuit s-o cruţe, pomenindu-i de soarta unchiului mai pe ocolite.cruţe, pomenindu-i de soarta unchiului mai pe ocolite.

trebuie să ai sufletul tare când te-ai hotărât să fi retrebuie să ai sufletul tare când te-ai hotărât să fi re --gină, Eduard i-o întoarse:gină, Eduard i-o întoarse:

- Nu orice femeie, doamnă, are inima aşa de împie- Nu orice femeie, doamnă, are inima aşa de împie --trită ca tine.trită ca tine.

Întâmplarea aceasta nu avu pentru doamna FilipaÎntâmplarea aceasta nu avu pentru doamna Filipa alte urmări, şi pe la jumătatea lunii iunie, dânsaalte urmări, şi pe la jumătatea lunii iunie, dânsa născu un fiu. Eduard al III-lea trăi atunci acea bucurienăscu un fiu. Eduard al III-lea trăi atunci acea bucurie simplă, adâncă şi gravă, a oricărui bărbat la întâiulsimplă, adâncă şi gravă, a oricărui bărbat la întâiul copil pe care i-l da femeia iubită şi de care este iubit.copil pe care i-l da femeia iubită şi de care este iubit. Afară de asta, ca rege, se simţea maturizat dintr-o Afară de asta, ca rege, se simţea maturizat dintr-o dată. Avea un fiu care să-i urmeze la tron. Sentidată. Avea un fiu care să-i urmeze la tron. Senti --mentul dinastiei, al propriului său loc între străbuniimentul dinastiei, al propriului său loc între străbunii lui şi odrasla sa, încă plăpândă dar de pe acum prelui şi odrasla sa, încă plăpândă dar de pe acum pre --zentă într-un leagăn îmbrăcat în dantelă ca o spumă,zentă într-un leagăn îmbrăcat în dantelă ca o spumă, îi absorbea gândurile şi-i făcea din ce în ce mai puţinîi absorbea gândurile şi-i făcea din ce în ce mai puţin suportabilă incapacitatea juridică în care era ţinut.suportabilă incapacitatea juridică în care era ţinut.

Se simţea totodată încolţit de îndoieli; nu ajută laSe simţea totodată încolţit de îndoieli; nu ajută la nimic să răstorni o gaşcă de cârmuitori, dacă nu ainimic să răstorni o gaşcă de cârmuitori, dacă nu ai oameni mai buni pentru a-i înlocui, nici principii maioameni mai buni pentru a-i înlocui, nici principii mai sănătoase pentru a le aplica.sănătoase pentru a le aplica.

"Şti-voi într-adevăr că domnesc, şi sunt oare pre"Şti-voi într-adevăr că domnesc, şi sunt oare pre--gătit pentru asta?" se întreba el adeseori. În minteagătit pentru asta?" se întreba el adeseori. În mintea lui stăruia pilda jalnică pe care o dăduse tătâne-său,lui stăruia pilda jalnică pe care o dăduse tătâne-său, dus de nas de neamul Despenserilor, şi pilda tot aşadus de nas de neamul Despenserilor, şi pilda tot aşa

de jalnică a mamei sale sub dominaţia lui Roger Morde jalnică a mamei sale sub dominaţia lui Roger Mor--timer.timer.

Silit să stea degeaba, nu înceta să observe şi să cuSilit să stea degeaba, nu înceta să observe şi să cu--gete la tot ce se întâmpla în jur. Nimic nu se puteagete la tot ce se întâmpla în jur. Nimic nu se putea face în ţară fără Parlament, fără o încuviinţare izvoface în ţară fără Parlament, fără o încuviinţare izvo --râtă din voinţa lui sau care îi era cerută. Însemnărâtă din voinţa lui sau care îi era cerută. Însemnă --tatea ce-o dobândise în ultimii ani această adunaretatea ce-o dobândise în ultimii ani această adunare

menită doar să dea sfaturi cârmuirii, şi care se înmenită doar să dea sfaturi cârmuirii, şi care se în --trunea acum tot mai des, oricând şi în orice loc, eratrunea acum tot mai des, oricând şi în orice loc, era urmarea proastei administraţii, a expediţiilor militareurmarea proastei administraţii, a expediţiilor militare

planurile decât unui număr mic de persoane, soţieiplanurile decât unui număr mic de persoane, soţiei sale Filipa, lui Guillaume de Mauny, scutierul pe care-sale Filipa, lui Guillaume de Mauny, scutierul pe care-l adusese din Hainaut odată cu dânsa, lordului Monl adusese din Hainaut odată cu dânsa, lordului Mon --



prost conduse, a destrăbălărilor din familia regală şi aprost conduse, a destrăbălărilor din familia regală şi a stării de necurmată vrăjmăşie între puterea centralăstării de necurmată vrăjmăşie între puterea centrală şi coaliţia marilor feudali.şi coaliţia marilor feudali.

Trebuia să se pună capăt acestor deplasări ruinăTrebuia să se pună capăt acestor deplasări ruină--toare a celor două Camere, a Lorzilor şi a Comunelor,toare a celor două Camere, a Lorzilor şi a Comunelor, ba la Winchester, ba la Salisbury, ba la York, unde treba la Winchester, ba la Salisbury, ba la York, unde tre--buiau să alerge spre a ţine nişte sesiuni al cărorbuiau să alerge spre a ţine nişte sesiuni al căror singur ţel era să-i îngăduie lordului Mortimer de asingur ţel era să-i îngăduie lordului Mortimer de a strânge mai tare chingile în care ţinea ţara.strânge mai tare chingile în care ţinea ţara.

"Când voi fi rege cu-adevărat, Parlamentul se va"Când voi fi rege cu-adevărat, Parlamentul se va aduna în zile dinainte hotărâte, şi pe cât va fi cu puaduna în zile dinainte hotărâte, şi pe cât va fi cu pu --tinţă la Londra... Armata?... Armata nu este astăzi otinţă la Londra... Armata?... Armata nu este astăzi o armată a regelui; sunt armate ale baronilor, care nuarmată a regelui; sunt armate ale baronilor, care nu ascultă de rege decât atunci când le convine. Arascultă de rege decât atunci când le convine. Ar trebui o armată recrutată pentru a sluji ţara şi comantrebui o armată recrutată pentru a sluji ţara şi coman--

dată de nişte şefi care să-şi datoreze puterea numaidată de nişte şefi care să-şi datoreze puterea numai regelui... Justiţia?... Justiţia urmează a fi concentratăregelui... Justiţia?... Justiţia urmează a fi concentrată în mâna suveranului care trebuie să-şi dea silinţa de aîn mâna suveranului care trebuie să-şi dea silinţa de a o face egală pentru toţi. În regatul Franţei, orice s-aro face egală pentru toţi. În regatul Franţei, orice s-ar zice, domneşte o mai bună rânduială. Trebuie de asezice, domneşte o mai bună rânduială. Trebuie de ase--meni făcute înlesniri negoţului, deoarece se aud plânmeni făcute înlesniri negoţului, deoarece se aud plân--geri că vânzările s-au rărit din pricina opreliştilor şi ageri că vânzările s-au rărit din pricina opreliştilor şi a taxelor pe piei şi pe lână care sunt bogăţia noastră..."taxelor pe piei şi pe lână care sunt bogăţia noastră..."

Acestea erau nişte idei care puteau să pară foarte Acestea erau nişte idei care puteau să pară foarte

simple, dar încetau să mai fie aşa de simple când tesimple, dar încetau să mai fie aşa de simple când te gândeai că ele frământă mintea unui rege, nişte ideigândeai că ele frământă mintea unui rege, nişte idei aproape revoluţionare, într-o vreme de anarhie, deaproape revoluţionare, într-o vreme de anarhie, de despotism şi de cruzime cum rareori i-a fost dat uneidespotism şi de cruzime cum rareori i-a fost dat unei naţiuni să cunoască.naţiuni să cunoască.

Tânărul rege luat în râs de unii împărtăşea astfelTânărul rege luat în râs de unii împărtăşea astfel năzuinţele poporului său asuprit. El nu-şi dezvăluianăzuinţele poporului său asuprit. El nu-şi dezvăluia

taigu mai ales, care-i înfăţişa sentimentele tinerilortaigu mai ales, care-i înfăţişa sentimentele tinerilor lorzi.lorzi.

Adeseori un om îşi formulează la douăzeci de ani Adeseori un om îşi formulează la douăzeci de ani cele câteva principii care se va osteni toată viaţa să lecele câteva principii care se va osteni toată viaţa să le aplice. Eduard al III-lea avea o însuşire foarte însemaplice. Eduard al III-lea avea o însuşire foarte însem--nată pentru un cârmuitor: era un om fără pasiuni şinată pentru un cârmuitor: era un om fără pasiuni şi fără năravuri rele. Avusese norocul să-şi ia de soţie ofără năravuri rele. Avusese norocul să-şi ia de soţie o prinţesă pe care o iubea; şi avea norocul de a o iubiprinţesă pe care o iubea; şi avea norocul de a o iubi mereu. Aflai la dânsul acea formă neîntrecută a orgomereu. Aflai la dânsul acea formă neîntrecută a orgo --liului care izvora din sentimentul că poziţia sa de regeliului care izvora din sentimentul că poziţia sa de rege era firească. Cerea respectul cuvenit persoanei şi funera firească. Cerea respectul cuvenit persoanei şi fun--cţiei sale; dispreţuia slugărnicia pentru că ea nu secţiei sale; dispreţuia slugărnicia pentru că ea nu se împăca bine cu sinceritatea. Nu putea să sufere soîmpăca bine cu sinceritatea. Nu putea să sufere so--lemnităţile şi alaiurile inutile pentru că vedea în ele olemnităţile şi alaiurile inutile pentru că vedea în ele o insultă adusă sărăciei şi pentru că erau potrivniceinsultă adusă sărăciei şi pentru că erau potrivnice măreţiei adevărate.măreţiei adevărate.

Cei care petrecuseră pe vremuri la Curtea FranţeiCei care petrecuseră pe vremuri la Curtea Franţei ziceau că semăna în multe privinţe cu regele Filip celziceau că semăna în multe privinţe cu regele Filip cel Frumos; îi găseau chiar aceeaşi formă şi aceeaşi paFrumos; îi găseau chiar aceeaşi formă şi aceeaşi pa--loare a feţei, aceeaşi căutătură rece a ochilor albaştriloare a feţei, aceeaşi căutătură rece a ochilor albaştri când îşi ridica uneori genele lungi.când îşi ridica uneori genele lungi.

Eduard era mai vorbăreţ şi mai înflăcărat, fireşte,Eduard era mai vorbăreţ şi mai înflăcărat, fireşte, ca bunicu-său după mamă. Dar cei care vorbeau asca bunicu-său după mamă. Dar cei care vorbeau as--tfel nu-l cunoscuseră pe Regele de Fier decât în aniitfel nu-l cunoscuseră pe Regele de Fier decât în anii

săi din urmă, la sfârşitul unei lungi domnii; nimeni nu-săi din urmă, la sfârşitul unei lungi domnii; nimeni nu-şi aducea aminte, cum fusese Filip cel Frumos la doşi aducea aminte, cum fusese Filip cel Frumos la do--uăzeci de ani. Stirpea franceză, în Eduard al III-lea,uăzeci de ani. Stirpea franceză, în Eduard al III-lea, se vădise mai tare decât cea a Plantageneţilor, şi sese vădise mai tare decât cea a Plantageneţilor, şi se părea că adevăratul Capeţian era pe tronul Angliei.părea că adevăratul Capeţian era pe tronul Angliei.

În octombrie al aceluiaşi an 1330, Parlamentul fuÎn octombrie al aceluiaşi an 1330, Parlamentul fu convocat din nou, de astă dată la Nottingham, înconvocat din nou, de astă dată la Nottingham, în

nordul ţării. Adunarea se arăta a fi furtunoasă; ceinordul ţării. Adunarea se arăta a fi furtunoasă; cei mai mulţi lorzi îi păstrau pică lui Mortimer pentrumai mulţi lorzi îi păstrau pică lui Mortimer pentru execuţia contelui de Kent, care le apăsa greu cugetul.execuţia contelui de Kent, care le apăsa greu cugetul.

â îl d â ă î

decât atâta vreme cât îl slujeau şi ştiind că îi aşteaptădecât atâta vreme cât îl slujeau şi ştiind că îi aşteaptă dizgraţia, surghiunul sau ştreangul dacă s-ar întâmpladizgraţia, surghiunul sau ştreangul dacă s-ar întâmpla ca el să cadă.ca el să cadă.

îd ă î d l ă d



Contele de Lancastre zis Gât-Sucit, căruia toţi îiContele de Lancastre zis Gât-Sucit, căruia toţi îi spuneau acum bătrânul Lancastre pentru că izbutise,spuneau acum bătrânul Lancastre pentru că izbutise, adevărată minune, să-şi păstreze pe umeri, până laadevărată minune, să-şi păstreze pe umeri, până la cincizeci de ani, căpăţâna sa aplecată, Lancastre, cucincizeci de ani, căpăţâna sa aplecată, Lancastre, cu--rajos şi cuminte, se întorsese în sfârşit din Franţa.rajos şi cuminte, se întorsese în sfârşit din Franţa. Atins de o boală a ochilor care, după ce îl supărase Atins de o boală a ochilor care, după ce îl supărase multă vreme, se înrăutăţise deodată până a-l face pemultă vreme, se înrăutăţise deodată până a-l face pe jumătate orb, ajunsese să aibă nevoie de un scutier ca jumătate orb, ajunsese să aibă nevoie de un scutier ca să-i călăuzească paşii; dar tocmai beteşugul acesta îisă-i călăuzească paşii; dar tocmai beteşugul acesta îi aducea încă şi mai multă trecere în ochii tuturor, iaraducea încă şi mai multă trecere în ochii tuturor, iar sfaturile i se cereau cu şi mai mare respect.sfaturile i se cereau cu şi mai mare respect.

Camera Comunelor era îngrijorată de noile subsidiiCamera Comunelor era îngrijorată de noile subsidii pentru care avea să i se ceară încuviinţarea, şi depentru care avea să i se ceară încuviinţarea, şi de noile taxe pe lână. Unde s-or fi ducând banii?noile taxe pe lână. Unde s-or fi ducând banii?

Ce întrebuinţare a dat Mortimer celor treizeci deCe întrebuinţare a dat Mortimer celor treizeci de mii de livre din tributul Scoţiei? Oare în folosul săumii de livre din tributul Scoţiei? Oare în folosul său ori în al ţării fusese purtat acel cumplit război, cu treiori în al ţării fusese purtat acel cumplit război, cu trei ani în urmă? Şi pentru ce fusese căpătuit păcătosul deani în urmă? Şi pentru ce fusese căpătuit păcătosul de baron Maltravers, în afara de slujba lui de seneşal, cubaron Maltravers, în afara de slujba lui de seneşal, cu o mie de livre drept simbrie pentru paza răposatuluio mie de livre drept simbrie pentru paza răposatului rege, adică pentru omorul săvârşit? Căci toate se ştiu,rege, adică pentru omorul săvârşit? Căci toate se ştiu, sau sfârşesc prin a se afla, şi socotelile Visteriei nusau sfârşesc prin a se afla, şi socotelile Visteriei nu pot rămâne veşnic ascunse. Iată deci la ce slujeau bipot rămâne veşnic ascunse. Iată deci la ce slujeau bi--rurile! Iar Ogle şi Gournay, ajutoarele lui Maltravers,rurile! Iar Ogle şi Gournay, ajutoarele lui Maltravers,

şi Daverill, guvernatorul cetăţuii din Corfe, primiserăşi Daverill, guvernatorul cetăţuii din Corfe, primiseră tot atâta.tot atâta.

Mortimer care mergea pe drumul spre Nottingham,Mortimer care mergea pe drumul spre Nottingham, cu un alai atât de falnic încât însuşi tânărul regecu un alai atât de falnic încât însuşi tânărul rege părea să facă parte din suita lui, Mortimer nu mai erapărea să facă parte din suita lui, Mortimer nu mai era sprijinit cu adevărat decât de vreo sută de partizanisprijinit cu adevărat decât de vreo sută de partizani care-i datorau toată situaţia lor, nefiind puternicicare-i datorau toată situaţia lor, nefiind puternici

Credea că toţi îi dau ascultare, pentru că o reţea deCredea că toţi îi dau ascultare, pentru că o reţea de iscoade, până şi prin preajma regelui, în persoana luiiscoade, până şi prin preajma regelui, în persoana lui John Wynyard, îl informa despre tot ce se vorbea şi-i John Wynyard, îl informa despre tot ce se vorbea şi-i făcea să şovăie pe cei care unelteau împotriva sa. Sefăcea să şovăie pe cei care unelteau împotriva sa. Se credea puternic pentru că pâlcurile sale băgaucredea puternic pentru că pâlcurile sale băgau spaima în lorzi şi în deputaţii Camerei Comunelor.spaima în lorzi şi în deputaţii Camerei Comunelor. Dar uita că pâlcurile acestea de oaste pot asculta şiDar uita că pâlcurile acestea de oaste pot asculta şi de alte porunci, şi că iscoadele pot trăda.de alte porunci, şi că iscoadele pot trăda.

Fără consimţământul acelora asupra cărora esteFără consimţământul acelora asupra cărora este exercitată, puterea e o amăgire care nu poate ţineexercitată, puterea e o amăgire care nu poate ţine multă vreme, un echilibru cum nu se poate mai şumultă vreme, un echilibru cum nu se poate mai şu --bred între frică şi revoltă, şi care se rupe deodatăbred între frică şi revoltă, şi care se rupe deodată atunci când un număr îndeajuns de mare de oameniatunci când un număr îndeajuns de mare de oameni capătă împreună conştiinţa că împărtăşesc aceleaşicapătă împreună conştiinţa că împărtăşesc aceleaşi gânduri.gânduri.

Ţinându-se în şaua brodată cu aur şi argint, înconŢinându-se în şaua brodată cu aur şi argint, încon -- jurat de scutieri îmbrăcaţi în stacojiu şi purtând ste jurat de scutieri îmbrăcaţi în stacojiu şi purtând ste--agul său în vârful lănciilor, Mortimer înainta pe unagul său în vârful lănciilor, Mortimer înainta pe un drum desfundat.drum desfundat.

În timpul călătoriei, Eduard băgă de seamă căÎn timpul călătoriei, Eduard băgă de seamă că mamă-sa părea bolnavă, că avea faţa trasă şi palidă,mamă-sa părea bolnavă, că avea faţa trasă şi palidă, ochii încercănaţi de oboseală, privirea mai posomoochii încercănaţi de oboseală, privirea mai posomo--râtă. Călătorea în litieră şi nu pe iapa ei albă, cum îirâtă. Călătorea în litieră şi nu pe iapa ei albă, cum îi era obiceiul; adeseori trebuiau să oprească litiera alera obiceiul; adeseori trebuiau să oprească litiera al

cărei zdruncin îi stârnea greaţă. Mortimer se învârteacărei zdruncin îi stârnea greaţă. Mortimer se învârtea pe lângă dânsa, plin de grijă şi stânjenit.pe lângă dânsa, plin de grijă şi stânjenit.

Poate că Eduard n-ar fi luat în seamă aceste semne,Poate că Eduard n-ar fi luat în seamă aceste semne, dacă n-ar fi avut prilejul să le vadă aidoma, la încedacă n-ar fi avut prilejul să le vadă aidoma, la înce --putul anului, pe chipul doamnei Filipa, soţia sa. Şiputul anului, pe chipul doamnei Filipa, soţia sa. Şi apoi, la drum, slugile flecăresc mai mult ca de obicei;apoi, la drum, slugile flecăresc mai mult ca de obicei; femeile reginei-mame vorbeau cu acelea ale doamneifemeile reginei-mame vorbeau cu acelea ale doamnei

Filipa. Când ajunseră la York, unde făcură popas douăFilipa. Când ajunseră la York, unde făcură popas două zile, Eduard nu mai putea să aibă vreo îndoială:zile, Eduard nu mai putea să aibă vreo îndoială: mamă-sa era însărcinată.mamă-sa era însărcinată.

l d â bă d lS i l i d â bă i d i G l i

tinse spre dânsul un braţ rotund şi moale.tinse spre dânsul un braţ rotund şi moale.- Mi-eşti tare drag, iubitule, spuse ea, căci tu nu le- Mi-eşti tare drag, iubitule, spuse ea, căci tu nu le

semeni...semeni...î d d lŞi i i î Ed d l



Se simţea copleşit de scârbă şi de ruşine. GeloziaSe simţea copleşit de scârbă şi de ruşine. Gelozia de asemenea, o gelozie de fiu mai mare, îi sporea nede asemenea, o gelozie de fiu mai mare, îi sporea ne --cazul. Nu mai regăsea frumoasa şi nobila imagine pecazul. Nu mai regăsea frumoasa şi nobila imagine pe care o avea despre maică-sa în copilărie.care o avea despre maică-sa în copilărie.

"Pentru dânsa l-am urât pe tata, din pricină că o"Pentru dânsa l-am urât pe tata, din pricină că o făcea de ruşine. Şi iată că ea însăşi mă face acum defăcea de ruşine. Şi iată că ea însăşi mă face acum de râsul lumii! La patruzeci de ani mama unui bastardrâsul lumii! La patruzeci de ani mama unui bastard care va fi mai tânăr decât propriul meu fiu!"care va fi mai tânăr decât propriul meu fiu!"

Ca rege, se simţea umilit în ochii ţării, şi ca soţ înCa rege, se simţea umilit în ochii ţării, şi ca soţ în ochii soţiei sale.ochii soţiei sale.

În odaia din castelul de la York, tot sucindu-se pe oÎn odaia din castelul de la York, tot sucindu-se pe o parte şi pe alta în aşternut, fără să-şi găseascăparte şi pe alta în aşternut, fără să-şi găsească somnul, îi zicea Filipei:somnul, îi zicea Filipei:

- Îţi aduci aminte, draga mea, aici, în locul acesta,- Îţi aduci aminte, draga mea, aici, în locul acesta, ne-am căsătorit... Ah! La tristă domnie te-am poftit!ne-am căsătorit... Ah! La tristă domnie te-am poftit!

Blajină şi chibzuită, Filipa privea întâmplarea cuBlajină şi chibzuită, Filipa privea întâmplarea cu mai puţină patimă; dar o judeca totuşi, cam făcând pemai puţină patimă; dar o judeca totuşi, cam făcând pe mironosiţa.mironosiţa.

- Asemenea lucruri, spuse dânsa, n-ai putea să vezi- Asemenea lucruri, spuse dânsa, n-ai putea să vezi la curtea Franţei.la curtea Franţei.

- Vai, draga mea... Şi adulterele verişoarelor tale- Vai, draga mea... Şi adulterele verişoarelor tale din neamul Bourgogne?... Şi regii voştri otrăviţi?din neamul Bourgogne?... Şi regii voştri otrăviţi?

Familia capeţiană devenea deodată aceea a Filipei,Familia capeţiană devenea deodată aceea a Filipei, de parcă nu s-ar fi tras şi dânsul din ea.de parcă nu s-ar fi tras şi dânsul din ea.

- În Franţa oamenii sunt mai curtenitori, răspunse- În Franţa oamenii sunt mai curtenitori, răspunse Filipa, mai puţin impetuoşi în dorinţele lor, mai puţinFilipa, mai puţin impetuoşi în dorinţele lor, mai puţin cruzi în ura lor.cruzi în ura lor.

- Sunt mai prefăcuţi, mai vicleni. Se slujesc mai cu- Sunt mai prefăcuţi, mai vicleni. Se slujesc mai cu --rând de otravă decât de pumnal...rând de otravă decât de pumnal...

- Voi, voi englezii, sunteţi mai aprigi...- Voi, voi englezii, sunteţi mai aprigi...El nu răspunse. Filipa se temu să nu-l fi jignit şi înEl nu răspunse. Filipa se temu să nu-l fi jignit şi în--

- Şi nu e numai ruşinea, se întoarse Eduard la- Şi nu e numai ruşinea, se întoarse Eduard la vorba începută, mai e şi primejdia. vorba începută, mai e şi primejdia.

- Ce vrei să spui?- Ce vrei să spui?- Vreau să spun că Mortimer e într-adevăr în stare- Vreau să spun că Mortimer e într-adevăr în stare

să ne facă pe toţi să pierim, apoi să se căsătoreascăsă ne facă pe toţi să pierim, apoi să se căsătorească cu mama pentru a fi recunoscut ca regent şi a-şi îmcu mama pentru a fi recunoscut ca regent şi a-şi îm --pinge bastardul spre tron...pinge bastardul spre tron...

- E o nebunie să te gândeşti la aşa ceva! spuse Fi- E o nebunie să te gândeşti la aşa ceva! spuse Fi --lipa.lipa.

Fireşte, o astfel de răsturnare care presupunea înFireşte, o astfel de răsturnare care presupunea în--călcarea tuturor principiilor, religioase şi dinasticecălcarea tuturor principiilor, religioase şi dinastice deopotrivă, ar fi fost la drept vorbind, de neînchipuitdeopotrivă, ar fi fost la drept vorbind, de neînchipuit într-o monarhie tare; dar orice e cu putinţă, şi chiarîntr-o monarhie tare; dar orice e cu putinţă, şi chiar aventurile cele mai smintite, într-o ţară sfâşiată şi lăaventurile cele mai smintite, într-o ţară sfâşiată şi lă--sată pradă luptelor dintre partidele potrivnice.sată pradă luptelor dintre partidele potrivnice.

- Voi vorbi mâine despre asta cu Montaigu, spuse- Voi vorbi mâine despre asta cu Montaigu, spuse tânărul rege.tânărul rege.

Sosind la Nottingham, lordul Mortimer se arătăSosind la Nottingham, lordul Mortimer se arătă foarte nerăbdător, aspru şi nervos, pentru că John Wyfoarte nerăbdător, aspru şi nervos, pentru că John Wy --nyard surprinsese nişte convorbiri, fără să le poatănyard surprinsese nişte convorbiri, fără să le poată pătrunde miezul, între rege, Montaigu şi mai mulţipătrunde miezul, între rege, Montaigu şi mai mulţi lorzi tineri, în ultima etapă a călătoriei.lorzi tineri, în ultima etapă a călătoriei.

Mortimer îşi vărsă năduful pe capul viceguvernatoMortimer îşi vărsă năduful pe capul viceguvernato --rului cetăţuii, sir Eduard Bohun care, însărcinat curului cetăţuii, sir Eduard Bohun care, însărcinat cu

găzduirea oaspeţilor, şi nefăcând decât cum cereagăzduirea oaspeţilor, şi nefăcând decât cum cerea rânduiala de totdeauna, prevăzuse să-i adăposteascărânduiala de totdeauna, prevăzuse să-i adăpostească pe marii seniori chiar în castel.pe marii seniori chiar în castel.

- Cu ce drept, izbucni el, ai împărţit unora nişte- Cu ce drept, izbucni el, ai împărţit unora nişte odăi de lângă acelea ale reginei-mame, fără să mă înodăi de lângă acelea ale reginei-mame, fără să mă în--trebi pe mine?trebi pe mine?

- Credeam, my Lord, că luminăţia sa contele de- Credeam, my Lord, că luminăţia sa contele de

Lancastre...Lancastre...- Contele de Lancastre, ca toţi ceilalţi, va trebui să- Contele de Lancastre, ca toţi ceilalţi, va trebui să

locuiască la depărtare de cel puţin o milă de castel.locuiască la depărtare de cel puţin o milă de castel.Şi l i ă i L d?Şi l i ăţi t L d?

strecoare la timp din partidul Despenserilor în parstrecoare la timp din partidul Despenserilor în par --tidul Mortimer.tidul Mortimer.

- Destule arestări, destule procese şi destul sânge,- Destule arestări, destule procese şi destul sânge, i P ă i li l i i i ii P t ă i t li lţ iţi i i



- Şi luminăţia ta, my Lord?- Şi luminăţia ta, my Lord?Mortimer încruntă din sprâncene, ca şi cum aceMortimer încruntă din sprâncene, ca şi cum ace --

astă întrebare era o jignire:astă întrebare era o jignire:- Odăile mele vor fi alături de ale reginei-mame, iar- Odăile mele vor fi alături de ale reginei-mame, iar

dumneata vei porunci căpitanului gărzii să-i înmânezedumneata vei porunci căpitanului gărzii să-i înmâneze ei cheile castelului în fiece seară.ei cheile castelului în fiece seară.

Eduard Bohun se supuse fără a mai crâcni.Eduard Bohun se supuse fără a mai crâcni.Uneori o măsură prevăzătoare îţi iese de-a-ndoaUneori o măsură prevăzătoare îţi iese de-a-ndoa--

selea. Mortimer vroia să evite ca lumea să vorbeascăselea. Mortimer vroia să evite ca lumea să vorbească de starea reginei-mame; vroia mai cu seamă să-l izode starea reginei-mame; vroia mai cu seamă să-l izo--leze pe rege, ceea ce le înlesni tinerilor lorzi să seleze pe rege, ceea ce le înlesni tinerilor lorzi să se strângă şi să se sfătuiască mult mai slobod, departestrângă şi să se sfătuiască mult mai slobod, departe de castel şi de iscoadele lui Mortimer.de castel şi de iscoadele lui Mortimer.

Lordul Montaigu îi adună pe aceia dintre prieteniiLordul Montaigu îi adună pe aceia dintre prietenii săi care i se păreau a fi mai hotărâţi, nişte flăcăi întresăi care i se păreau a fi mai hotărâţi, nişte flăcăi între

douăzeci şi treizeci de ani: lorzii Molins, Hufford,douăzeci şi treizeci de ani: lorzii Molins, Hufford, Stafford, Clinton, precum şi John Nevil de Horneby, şiStafford, Clinton, precum şi John Nevil de Horneby, şi cei patru fraţi Bohun, Eduard, Humphrey, William şicei patru fraţi Bohun, Eduard, Humphrey, William şi John, acesta din urmă fiind conte de Hereford şi John, acesta din urmă fiind conte de Hereford şi Essex. Tinerii alcătuiau partidul regelui. Aveau bineEssex. Tinerii alcătuiau partidul regelui. Aveau bine--cuvântarea lui Henric de Lancastre, şi chiar mai multcuvântarea lui Henric de Lancastre, şi chiar mai mult decât o binecuvântare.decât o binecuvântare.

Cât despre Mortimer, el îi adunase la castel în jurulCât despre Mortimer, el îi adunase la castel în jurul său pe de alde cancelarul Burghersh, Simon Bereford,său pe de alde cancelarul Burghersh, Simon Bereford,

John Monmouth, John Wynyard, Hugh Turplington şi John Monmouth, John Wynyard, Hugh Turplington şi Maltravers, sfătuindu-se asupra mijloacelor de a împiMaltravers, sfătuindu-se asupra mijloacelor de a împi--edica înfiriparea vreunei noi conspiraţii.edica înfiriparea vreunei noi conspiraţii.

Episcopul Burghersh simţea de unde bate vântul şiEpiscopul Burghersh simţea de unde bate vântul şi se arăta mai puţin pornit spre asprime: punându-se lase arăta mai puţin pornit spre asprime: punându-se la adăpostul demnităţii sale de slujitor al bisericii, proadăpostul demnităţii sale de slujitor al bisericii, pro--povăduia buna înţelegere. Ştiuse el odinioară să sepovăduia buna înţelegere. Ştiuse el odinioară să se

zicea. Poate că i-am potoli pe nemulţumiţi cu niscaivazicea. Poate că i-am potoli pe nemulţumiţi cu niscaiva moşii, cu nişte bani sau dregătorii...moşii, cu nişte bani sau dregătorii...

Mortimer îl întrerupse dintr-o uitătură; ochiul său,Mortimer îl întrerupse dintr-o uitătură; ochiul său, cu pleoapa croită drept, sub sprânceana stufoasă, totcu pleoapa croită drept, sub sprânceana stufoasă, tot mai băga spaima în cei din jur; episcopul de Lincolnmai băga spaima în cei din jur; episcopul de Lincoln tăcu.tăcu.

Or, chiar în ceasul acela, lordul Montaigu izbuteaOr, chiar în ceasul acela, lordul Montaigu izbutea să stea de vorbă între patru ochi cu Eduard al III-lea.să stea de vorbă între patru ochi cu Eduard al III-lea.

- Te rog din suflet, slăvitul meu rege, îi spunea el,- Te rog din suflet, slăvitul meu rege, îi spunea el, să nu mai îngădui de acum încolo obrăzniciile şi unelsă nu mai îngădui de acum încolo obrăzniciile şi unel--tirile unui om care a pus să-ţi fie omorât tatăl, să setirile unui om care a pus să-ţi fie omorât tatăl, să se taie capul unchiului măriei tale, şi care ţi-a târâttaie capul unchiului măriei tale, şi care ţi-a târât mama la stricăciune. Noi, lorzii, am jurat să nemama la stricăciune. Noi, lorzii, am jurat să ne vărsăm sângele până la ultima picătură ca să te vărsăm sângele până la ultima picătură ca să te scăpăm de dânsul. Suntem gata de orice; ar trebuiscăpăm de dânsul. Suntem gata de orice; ar trebui

chiar să ne punem pe treabă neîntârziat. şi pentruchiar să ne punem pe treabă neîntârziat. şi pentru aceasta să putem pătrunde destui în castel, unde niciaceasta să putem pătrunde destui în castel, unde nici unul din noi nu e găzduit.unul din noi nu e găzduit.

Tânărul rege chibzui o clipă.Tânărul rege chibzui o clipă.- Acum, William, răspunse el, ştiu bine că te iubesc.- Acum, William, răspunse el, ştiu bine că te iubesc.Nu spusese "că mă iubeşti". Sentiment cu adevăratNu spusese "că mă iubeşti". Sentiment cu adevărat

regesc; nu se îndoia că aceştia vroiau să-l slujească;regesc; nu se îndoia că aceştia vroiau să-l slujească; cel mai de seamă lucru pentru dânsul era să-şi dăruiecel mai de seamă lucru pentru dânsul era să-şi dăruie după dreptate încrederea şi dragostea.după dreptate încrederea şi dragostea.

- Aşadar, spuse Eduard, vă veţi duce să-l căutaţi pe- Aşadar, spuse Eduard, vă veţi duce să-l căutaţi pe căpitanul gărzii castelului, sir William Eland, rucăpitanul gărzii castelului, sir William Eland, ru--gându-l în numele meu şi din porunca mea să dea urgându-l în numele meu şi din porunca mea să dea ur --mare la tot ce-i veţi cere.mare la tot ce-i veţi cere.

- Atunci, măria ta, Doamne ajută!- Atunci, măria ta, Doamne ajută!Totul depindea acum de acest Eland, dacă trecuseTotul depindea acum de acest Eland, dacă trecuse

de partea lor, şi dacă li se dovedea credincios, căcide partea lor, şi dacă li se dovedea credincios, căci

dacă dădea în vileag stăruinţele lui Montaigu, conjudacă dădea în vileag stăruinţele lui Montaigu, conju--raţii erau pierduţi, ba poate că şi regele însuşi. Darraţii erau pierduţi, ba poate că şi regele însuşi. Dar sir Eduard Bohun garanta că va merge cu dânşii, desir Eduard Bohun garanta că va merge cu dânşii, de

f d ât t ă b f l lf d ât t ă b f l l

Nottingham.Nottingham. Această plecare, care semăna mult a fugă, îi fu Această plecare, care semăna mult a fugă, îi fu

adusă la cunoştinţă numaidecât lui Mortimer.adusă la cunoştinţă numaidecât lui Mortimer.S ti d iţi i d i i f ţă V iS ti d iţi i d i i f ţă V i



n-ar face-o decât pentru a răzbuna felul cum se purn-ar face-o decât pentru a răzbuna felul cum se pur --tase Mortimer cu el, de la sosirea la Nottingham, tratase Mortimer cu el, de la sosirea la Nottingham, tra--tându-l ca pe o slugă.tându-l ca pe o slugă.

William Eland nu-l dezamăgi pe Montaigu, făgăWilliam Eland nu-l dezamăgi pe Montaigu, făgă--duindu-i să se supună poruncilor cât îi va sta în puduindu-i să se supună poruncilor cât îi va sta în pu--teri, şi jurând să păstreze taina.teri, şi jurând să păstreze taina.

- Deoarece eşti cu noi, îi spuse Montaigu, dă-mi de- Deoarece eşti cu noi, îi spuse Montaigu, dă-mi de--seară cheile, castelului...seară cheile, castelului...

- Află, my Lord, răspunse căpitanul gărzii, că po- Află, my Lord, răspunse căpitanul gărzii, că po--rţile şi uşile sunt încuiate în fiece seară cu nişte cheirţile şi uşile sunt încuiate în fiece seară cu nişte chei pe care le încredinţez reginei-mame, iar dânsa le aspe care le încredinţez reginei-mame, iar dânsa le as--cunde sub pernele ei până dimineaţa. Mai află căcunde sub pernele ei până dimineaţa. Mai află că garda castelului a fost scoasă din posturile de pază şigarda castelului a fost scoasă din posturile de pază şi înlocuită cu patru sute de oşteni ai pâlcurilor care asînlocuită cu patru sute de oşteni ai pâlcurilor care as--cultă numai de lordul Mortimer.cultă numai de lordul Mortimer.

Montaigu văzu năruindu-se toate speranţele lui.Montaigu văzu năruindu-se toate speranţele lui.- Dar ştiu o cale ascunsă care duce din câmp şi- Dar ştiu o cale ascunsă care duce din câmp şi

până la castel, urmă Eland. E un drum pe sub pământpână la castel, urmă Eland. E un drum pe sub pământ săpat de regii saxoni, ca să scape de danezi, cândsăpat de regii saxoni, ca să scape de danezi, când aceştia pustiau toată ţara. Regina Isabelle, lordulaceştia pustiau toată ţara. Regina Isabelle, lordul Mortimer şi oamenii lor nu cunosc acest drum subpăMortimer şi oamenii lor nu cunosc acest drum subpă--mântean pe care nu aveam de ce să li-l arăt; el ducemântean pe care nu aveam de ce să li-l arăt; el duce în inima castelului, la turn, şi de acolo poţi pătrundeîn inima castelului, la turn, şi de acolo poţi pătrunde fără ca nimeni să te vadă.fără ca nimeni să te vadă.

- Cum vom da de intrarea tunelului în câmp?- Cum vom da de intrarea tunelului în câmp?- De vreme ce voi fi cu dumneavoastră, my Lord...- De vreme ce voi fi cu dumneavoastră, my Lord...Lordul Montaigu avu o nouă şi scurtă convorbire cuLordul Montaigu avu o nouă şi scurtă convorbire cu

regele; apoi, când se făcu seară, însoţit de fraţiiregele; apoi, când se făcu seară, însoţit de fraţii Bohun, de ceilalţi conjuraţi şi de căpitanul Eland, înBohun, de ceilalţi conjuraţi şi de căpitanul Eland, în --călecă şi părăsi oraşul, zicând destul de tare ca să-lcălecă şi părăsi oraşul, zicând destul de tare ca să-l audă cât mai mulţi, că nu prea se simt în siguranţă laaudă cât mai mulţi, că nu prea se simt în siguranţă la

- Se ştiu descoperiţi, şi se dau singuri pe faţă. Voi- Se ştiu descoperiţi, şi se dau singuri pe faţă. Voi pune mâine să-i prindă şi-i voi trimite la judecatăpune mâine să-i prindă şi-i voi trimite la judecată înaintea Parlamentului. Haide la culcare, draga mea,înaintea Parlamentului. Haide la culcare, draga mea, vom avea o noapte liniştită, îi spuse el reginei Isa vom avea o noapte liniştită, îi spuse el reginei Isa--belle.belle.

Către miezul nopţii, de cealaltă parte a turnului,Către miezul nopţii, de cealaltă parte a turnului, într-o odaie cu pereţii de granit, luminată doar de oîntr-o odaie cu pereţii de granit, luminată doar de o candelă, doamna Filipa îşi întreba soţul de ce nu secandelă, doamna Filipa îşi întreba soţul de ce nu se culcă şi stă aşezat la marginea patului, cu o za peculcă şi stă aşezat la marginea patului, cu o za pe dânsul sub platoşa de rege, şi cu o spadă scurtă alădânsul sub platoşa de rege, şi cu o spadă scurtă ală --turi.turi.

- S-ar putea întâmpla lucruri mari în noaptea asta,- S-ar putea întâmpla lucruri mari în noaptea asta, răspunse Eduard.răspunse Eduard.

Filipa rămase netulburată şi liniştită la înfăţişare,Filipa rămase netulburată şi liniştită la înfăţişare, dar inima îi bătea să se spargă în piept; îşi aduceadar inima îi bătea să se spargă în piept; îşi aducea

aminte de ceea ce vorbiseră odată la York.aminte de ceea ce vorbiseră odată la York.- Crezi că ar veni să te ucidă?- Crezi că ar veni să te ucidă?- Şi aceasta se poate.- Şi aceasta se poate.Se auzi un zvon de glasuri şoptite în încăperea veSe auzi un zvon de glasuri şoptite în încăperea ve--

cină, apoi Gautier de Mauny, pe care regele îl alesesecină, apoi Gautier de Mauny, pe care regele îl alesese să stea de pază în anticamera lui, bătu încetişor lasă stea de pază în anticamera lui, bătu încetişor la uşă. Eduard se duse să deschidă.uşă. Eduard se duse să deschidă.

- Căpitanul gărzii e aici, măria ta, şi ceilalţi cu- Căpitanul gărzii e aici, măria ta, şi ceilalţi cu dânsul.dânsul.

Eduard se întoarse să-şi pună buzele pe fruntea FiEduard se întoarse să-şi pună buzele pe fruntea Fi--lipei; dânsa îi luă degetele, le ţinu o clipă strâns înlipei; dânsa îi luă degetele, le ţinu o clipă strâns în mâna ei, şi murmură:mâna ei, şi murmură:

- Dumnezeu te aibă în paza lui!- Dumnezeu te aibă în paza lui!Gautier de Mauny întrebă:Gautier de Mauny întrebă:- Trebuie să te urmez, măria ta?- Trebuie să te urmez, măria ta?- Închide bine uşile şi ai grijă de doamna Filipa.- Închide bine uşile şi ai grijă de doamna Filipa.

În curtea năpădită de iarbă a donjonului, sub luÎn curtea năpădită de iarbă a donjonului, sub lu --mina lunii, conjuraţii aşteptau adunaţi în jurulmina lunii, conjuraţii aşteptau adunaţi în jurul puţului, nişte umbre înarmate cu securi şi paloşe.puţului, nişte umbre înarmate cu securi şi paloşe.

Ti ii d ă i ţă ii î i î li ă i i l îTi ii d ă i ţă ii î i î li ă i i l î

Această lovitură de topor era afirmarea prea mult Această lovitură de topor era afirmarea prea mult aşteptată a puterii sale regale, sfârşitul umilinţelor,aşteptată a puterii sale regale, sfârşitul umilinţelor, sorocul hotărârilor luate împotriva voinţei sale; erasorocul hotărârilor luate împotriva voinţei sale; era lib P l t l i ă d tă l illib P l t l i ă d tă l il



Tinerii de seamă ai ţării îşi înveliseră picioarele înTinerii de seamă ai ţării îşi înveliseră picioarele în cârpe; regele nu avusese acest gând prevăzător şicârpe; regele nu avusese acest gând prevăzător şi numai pasul său răsuna pe lespezile coridoarelor nesnumai pasul său răsuna pe lespezile coridoarelor nes--fârşite. O singură făclie le lumina calea.fârşite. O singură făclie le lumina calea.

Slugilor lungite pe jos, şi care se ridicau cu ochii liSlugilor lungite pe jos, şi care se ridicau cu ochii li --piţi de somn, li se şoptea: "regele" şi ele rămâneau lopiţi de somn, li se şoptea: "regele" şi ele rămâneau lo--cului, chircindu-se, neliniştite de această plimbarecului, chircindu-se, neliniştite de această plimbare nocturnă a seniorilor înarmaţi, dar fără a încerca sănocturnă a seniorilor înarmaţi, dar fără a încerca să afle prea multe despre cele ce se petreceau.afle prea multe despre cele ce se petreceau.

Tărăboiul izbucni doar când alaiul conjuraţilorTărăboiul izbucni doar când alaiul conjuraţilor ajunse în anticamera reginei Isabelle, unde şase scuajunse în anticamera reginei Isabelle, unde şase scu--tieri puşi acolo de Mortimer se împotriviră să-i lase sătieri puşi acolo de Mortimer se împotriviră să-i lase să treacă, deşi regele era cel care le-o cerea. Încăierareatreacă, deşi regele era cel care le-o cerea. Încăierarea foarte scurtă în care numai John Nevil de Horneby fufoarte scurtă în care numai John Nevil de Horneby fu rănit cu o lovitură de suliţă ce-i străbătu braţul; îmrănit cu o lovitură de suliţă ce-i străbătu braţul; îm --

presuraţi şi dezarmaţi, oştenii de pază se lipiră de pepresuraţi şi dezarmaţi, oştenii de pază se lipiră de pe--reţi; toată tărăşenia nu ţinuse decât un minut, dar înreţi; toată tărăşenia nu ţinuse decât un minut, dar în dosul uşii groase se auzi ţipătul ieşit din pieptul redosul uşii groase se auzi ţipătul ieşit din pieptul re --ginei-mame, apoi zgomotul stinghiilor împinse.ginei-mame, apoi zgomotul stinghiilor împinse.

- Lord Mortimer, ieşi de acolo! porunci Eduard al- Lord Mortimer, ieşi de acolo! porunci Eduard al III-lea. E regele ţării care vine să te aresteze.III-lea. E regele ţării care vine să te aresteze.

Rostise asta cu glas bătăios, limpede şi puternic,Rostise asta cu glas bătăios, limpede şi puternic, aşa cum i-l auzise mulţimea din York în ziua cununieiaşa cum i-l auzise mulţimea din York în ziua cununiei sale.sale.

În loc de orice alt răspuns se desluşi un clinchet deÎn loc de orice alt răspuns se desluşi un clinchet de spadă trasă din teacă.spadă trasă din teacă.

- Mortimer, ieşi de acolo! repetă tânărul rege.- Mortimer, ieşi de acolo! repetă tânărul rege.Mai aşteptă câteva clipe, apoi, deodată, apucă ceaMai aşteptă câteva clipe, apoi, deodată, apucă cea

mai apropiată secure din mâna unui tânăr lord, o rimai apropiată secure din mâna unui tânăr lord, o ri --dică deasupra capului, şi, din toate puterile lui, izbi îndică deasupra capului, şi, din toate puterile lui, izbi în uşă.uşă.

eliberarea Parlamentului său, onoarea redată lorziloreliberarea Parlamentului său, onoarea redată lorzilor şi legalitatea restaurată în ţară.şi legalitatea restaurată în ţară.

Mai mult decât din ziua încoronării, domnia luiMai mult decât din ziua încoronării, domnia lui Eduard al III-lea începea de aici, de la acest fier luEduard al III-lea începea de aici, de la acest fier lu--cios înfipt în stejarul negru, de la această pocnitură,cios înfipt în stejarul negru, de la această pocnitură, de la acest trosnet uriaş al lemnului răsfrângându-şide la acest trosnet uriaş al lemnului răsfrângându-şi ecoul sub bolţile castelului din Nottingham.ecoul sub bolţile castelului din Nottingham.

Alte zece securi izbiră uşa, şi peste câteva clipe ca Alte zece securi izbiră uşa, şi peste câteva clipe ca--naturile ei grele căzură în lături.naturile ei grele căzură în lături.

Roger Mortimer se afla în mijlocul odăii; avuseseRoger Mortimer se afla în mijlocul odăii; avusese timp să-şi pună nişte nădragi: cămaşa albă îi era destimp să-şi pună nişte nădragi: cămaşa albă îi era des--cheiată la piept, iar în mână îşi ţinea spada.cheiată la piept, iar în mână îşi ţinea spada.

Ochii de culoarea cremenei scânteiau sub sprânceOchii de culoarea cremenei scânteiau sub sprânce --nele stufoase, părul încărunţit şi despieptănat îinele stufoase, părul încărunţit şi despieptănat îi venea peste faţa aspră; mai era încă destulă vlagă în venea peste faţa aspră; mai era încă destulă vlagă în

bărbatul acesta.bărbatul acesta.Lângă dânsul, cu obrajii scăldaţi în lacrimi, IsabelleLângă dânsul, cu obrajii scăldaţi în lacrimi, Isabelle

tremura de frig şi de frică; picioruşele ei goale făceautremura de frig şi de frică; picioruşele ei goale făceau o pată albă pe lespezile de piatră. Se zărea în odaiao pată albă pe lespezile de piatră. Se zărea în odaia de alături un pat cu aşternutul răvăşit.de alături un pat cu aşternutul răvăşit.

Întâia privire a tânărului rege se opri la reginaÎntâia privire a tânărului rege se opri la regina --mamă, a cărei cămaşă de noapte lăsa să i se vadă demamă, a cărei cămaşă de noapte lăsa să i se vadă de --desubt pântecul rotunjit. Niciodată Eduard al III-leadesubt pântecul rotunjit. Niciodată Eduard al III-lea nu-i va ierta lui Mortimer că o adusese pe maică-sa,nu-i va ierta lui Mortimer că o adusese pe maică-sa,

care în amintirile lui rămăsese atât de frumoasă şicare în amintirile lui rămăsese atât de frumoasă şi atât de vitează în restrişte, atât de necruţătoare în ceatât de vitează în restrişte, atât de necruţătoare în ce--asurile de triumf dar întotdeauna de o măreţie regeasurile de triumf dar întotdeauna de o măreţie rege--ască, în acest hal de femeiuşcă înlăcrimată căreia i s-ască, în acest hal de femeiuşcă înlăcrimată căreia i s-a luat bărbatul caro o lăsase borţoasă, şi acum îşia luat bărbatul caro o lăsase borţoasă, şi acum îşi frânge mâinile, gemând:frânge mâinile, gemând:

- Frumosul meu fecior, dragul meu, te rog din su- Frumosul meu fecior, dragul meu, te rog din su --

flet, cruţă-l pe nobilul Mortimer!flet, cruţă-l pe nobilul Mortimer!Se aşezase între fiu şi amantul ei.Se aşezase între fiu şi amantul ei.- Cruţatu-ţi-a el cinstea? întrebă Eduard.- Cruţatu-ţi-a el cinstea? întrebă Eduard.

N ă atingeri de dâns l! ţipa Isabelle E n caNu vă atingeri de dânsul! ţipa Isabelle E un ca

Înainte de ivirea zorilor, Bereford, Daverill, WyÎnainte de ivirea zorilor, Bereford, Daverill, Wy--nyard şi protejaţii mai de seamă ai lui Mortimer eraunyard şi protejaţii mai de seamă ai lui Mortimer erau prinşi; oamenii regelui porneau pe urmele celor treiprinşi; oamenii regelui porneau pe urmele celor trei

cigaşi ai l i Ed ard al II lea seneşal l Maltra ersucigaşi ai lui Eduard al II lea seneşalul Maltravers



- Nu vă atingeri de dânsul! ţipa Isabelle. E un ca- Nu vă atingeri de dânsul! ţipa Isabelle. E un ca -- valer viteaz şi-i prietenul nostru drag; adu-ţi aminte valer viteaz şi-i prietenul nostru drag; adu-ţi aminte că lui îi datorezi tronul!că lui îi datorezi tronul!

Conjuraţii şovăiau. Se va încinge oare o luptă, şiConjuraţii şovăiau. Se va încinge oare o luptă, şi vor trebui să-l omoare pe Mortimer sub ochii reginei? vor trebui să-l omoare pe Mortimer sub ochii reginei?

- Lasă că a tras el destule foloase, împingându-mă- Lasă că a tras el destule foloase, împingându-mă mai repede la domnie! Haideţi, lorzii mei, înşfăcaţi-l,mai repede la domnie! Haideţi, lorzii mei, înşfăcaţi-l, spuse tânărul rege dând la o parte pe maică-sa şi făspuse tânărul rege dând la o parte pe maică-sa şi fă --cându-le semn însoţitorilor săi să se apropie.cându-le semn însoţitorilor săi să se apropie.

Montaigu, fraţii Bohun, lordul Molins şi John NevilMontaigu, fraţii Bohun, lordul Molins şi John Nevil din al cărui braţ şiroia sângele, fără ca el să se sinchidin al cărui braţ şiroia sângele, fără ca el să se sinchi--sească, se strânseră roată în jurul lui Mortimer. Douăsească, se strânseră roată în jurul lui Mortimer. Două securi se ridicară în spatele lui, trei pumnale se însecuri se ridicară în spatele lui, trei pumnale se în --dreptară spre coaste, o mână se abătu peste braţuldreptară spre coaste, o mână se abătu peste braţul său pentru a-l sili să dea drumul săbiei pe care osău pentru a-l sili să dea drumul săbiei pe care o

ţinea. Îl îmbrânciră spre uşă. Înainte de a-i treceţinea. Îl îmbrânciră spre uşă. Înainte de a-i trece pragul, Mortimer se mai întoarse o dată.pragul, Mortimer se mai întoarse o dată.

- Rămâi cu bine, regina mea, îi strigă el; mult ne-- Rămâi cu bine, regina mea, îi strigă el; mult ne-am iubit!am iubit!

Şi era adevărat. Cea mai mare, cea mai spectacuŞi era adevărat. Cea mai mare, cea mai spectacu--loasă, cea mai pustiitoare dragoste a veacului, înceloasă, cea mai pustiitoare dragoste a veacului, înce --pută ca o ispravă cavalerească, şi care tulburasepută ca o ispravă cavalerească, şi care tulburase toate curţile Europei, până şi cea a Sfântului Scaun,toate curţile Europei, până şi cea a Sfântului Scaun, acea pasiune care tocmise o flotă şi înarmase o oaste,acea pasiune care tocmise o flotă şi înarmase o oaste,

mistuindu-se apoi într-o cârmuire asupritoare şi sânmistuindu-se apoi într-o cârmuire asupritoare şi sân--geroasă, se isprăvea între securi, la lumina unei făcliigeroasă, se isprăvea între securi, la lumina unei făclii fumegânde. Roger Mortimer, al optulea baron de Wigfumegânde. Roger Mortimer, al optulea baron de Wig--more, fost înalt judecător al Irlandei, întâiul conte almore, fost înalt judecător al Irlandei, întâiul conte al Ţinuturilor de Margine, era mânat spre temniţă; regeŢinuturilor de Margine, era mânat spre temniţă; rege--asca lui ibovnică, în cămaşă, se prăbuşea la piciorulasca lui ibovnică, în cămaşă, se prăbuşea la piciorul patului.patului.

ucigaşi ai lui Eduard al II-lea, seneşalul Maltravers,ucigaşi ai lui Eduard al II-lea, seneşalul Maltravers, Gournay şi Ogle, care o luaseră la fugă de îndată ceGournay şi Ogle, care o luaseră la fugă de îndată ce aflară de păţania stăpânului lor.aflară de păţania stăpânului lor.

Dimineaţa, mulţimea se îmbulzise pe străzile dinDimineaţa, mulţimea se îmbulzise pe străzile din Nottingham şi-şi urla bucuria la trecerea escorteiNottingham şi-şi urla bucuria la trecerea escortei care-l ducea într-o căruţă, ocară fără seamăn pentrucare-l ducea într-o căruţă, ocară fără seamăn pentru un nobil, pe Mortimer în lanţuri. Ţinându-şi ca deun nobil, pe Mortimer în lanţuri. Ţinându-şi ca de obicei urechea pe umăr, Gât-Sucit era în rândul întâiobicei urechea pe umăr, Gât-Sucit era în rândul întâi al norodului şi, cu toate că ochii săi bolnavi abia veal norodului şi, cu toate că ochii săi bolnavi abia ve --deau alaiul, ţopăia pe loc şi-şi zvârlea căciula în aer.deau alaiul, ţopăia pe loc şi-şi zvârlea căciula în aer.

- Unde-l duc?- Unde-l duc?- La Turnul Londrei.- La Turnul Londrei.

SPRE SPÂNZURĂTOAREA MIŞEILOR SPRE SPÂNZURĂTOAREA MIŞEILOR

Corbii din turn trăiesc foarte mult, ajungând, zice-Corbii din turn trăiesc foarte mult, ajungând, zice-

mijlocul scării ca să eviţi marginea unei trepte putremijlocul scării ca să eviţi marginea unei trepte putre --zite, tot aşa Mortimer regăsise gesturile învăţate înzite, tot aşa Mortimer regăsise gesturile învăţate în zilele sale de temniţă dinainte cu şapte ani. Putea săzilele sale de temniţă dinainte cu şapte ani. Putea să facă noaptea cei câţiva paşi de la ferestruică la peretefacă noaptea cei câţiva paşi de la ferestruică la perete



, j g ,, j g ,se, la peste o sută de ani. Acelaşi corb uriaş, atent şise, la peste o sută de ani. Acelaşi corb uriaş, atent şi viclean, care cu şapte ani în urmă încerca să împungă viclean, care cu şapte ani în urmă încerca să împungă ochii prizonierului prin gratiile ferestruicii, se întorochii prizonierului prin gratiile ferestruicii, se întor --sese să-şi ia locul în faţa celulei.sese să-şi ia locul în faţa celulei.

Să fi fost oare în batjocură că-i hotărâseră lui MorSă fi fost oare în batjocură că-i hotărâseră lui Mor --

timer temniţa în care zăcuse odinioară? Acolo undetimer temniţa în care zăcuse odinioară? Acolo unde tatăl îl ţinuse închis şaptesprezece luni, îl ţinea latatăl îl ţinuse închis şaptesprezece luni, îl ţinea la rândul său şi fiul. Mortimer îşi zicea că trebuie să firândul său şi fiul. Mortimer îşi zicea că trebuie să fi fost în însăşi firea lui, în făptura lui, ceva care-l făceafost în însăşi firea lui, în făptura lui, ceva care-l făcea de nesuferit autorităţii regale sau care făcea aceastăde nesuferit autorităţii regale sau care făcea această autoritate de nesuferit în ochii săi. Oricum, el şi unautoritate de nesuferit în ochii săi. Oricum, el şi un rege nu puteau trăi alături în aceeaşi naţie şi trebuiarege nu puteau trăi alături în aceeaşi naţie şi trebuia neapărat ca unul din doi să piară. Suprimase un rege;neapărat ca unul din doi să piară. Suprimase un rege; un alt rege avea să-l suprime. E o mare pacoste să teun alt rege avea să-l suprime. E o mare pacoste să te

fi născut cu un suflet de monarh, când nu eşti sortitfi născut cu un suflet de monarh, când nu eşti sortit să domneşti.să domneşti.De data aceasta Mortimer nu mai avea speranţa şiDe data aceasta Mortimer nu mai avea speranţa şi

nici măcar dorinţa de a evada. I se părea că murisenici măcar dorinţa de a evada. I se părea că murise încă la Nottingham. Pentru oameni ca dânsul, stăpâîncă la Nottingham. Pentru oameni ca dânsul, stăpâ--niţi de trufie, şi ale căror ambiţii, oricât de mari, fuseniţi de trufie, şi ale căror ambiţii, oricât de mari, fuse--seră o clipă împlinite, căderea sau moartea tot una e.seră o clipă împlinite, căderea sau moartea tot una e. Adevăratul Mortimer era de acum încolo, şi pentru Adevăratul Mortimer era de acum încolo, şi pentru veşnicia omenească, înscris în cronicile Angliei; tem veşnicia omenească, înscris în cronicile Angliei; tem--

niţa din turn nu conţinea decât învelişul său trupescniţa din turn nu conţinea decât învelişul său trupesc şi fără însemnătate.şi fără însemnătate.Lucru straniu, învelişul acesta de carne îşi regăsiseLucru straniu, învelişul acesta de carne îşi regăsise

unele deprinderi. Aşa cum, atunci când te întorciunele deprinderi. Aşa cum, atunci când te întorci după o absenţă de douăzeci de ani în locuinţa unde aidupă o absenţă de douăzeci de ani în locuinţa unde ai trăit copil, apeşi cu genunchiul fără să-ţi dai seama şitrăit copil, apeşi cu genunchiul fără să-ţi dai seama şi parcă îndemnat de o memorie a muşchilor pe canatulparcă îndemnat de o memorie a muşchilor pe canatul uşii care odinioară se deschidea anevoie, sau calci lauşii care odinioară se deschidea anevoie, sau calci la

facă noaptea cei câţiva paşi de la ferestruică la peretefacă noaptea cei câţiva paşi de la ferestruică la perete fără a se lovi vreodată; de cum intrase în celulă îmfără a se lovi vreodată; de cum intrase în celulă îm --pinsese scăunelul pe locul său dinainte; recunoşteapinsese scăunelul pe locul său dinainte; recunoştea zgomotele obişnuite, schimbarea gărzii, clopotelezgomotele obişnuite, schimbarea gărzii, clopotele care vesteau liturghia la paraclisul Sfântului Petre; şicare vesteau liturghia la paraclisul Sfântului Petre; şi asta fără să-şi bată capul. Ştia ora când i se aduceaasta fără să-şi bată capul. Ştia ora când i se aducea prânzul. Hrana era cam tot aşa de păcătoasă, ca peprânzul. Hrana era cam tot aşa de păcătoasă, ca pe vremea mârşavului căpitan al turnului, Seagrave. vremea mârşavului căpitan al turnului, Seagrave.

Pentru că bărbierul Ogle îi slujise lui Mortimer caPentru că bărbierul Ogle îi slujise lui Mortimer ca emisar, întâia oară, pentru a pune la cale evadarea,emisar, întâia oară, pentru a pune la cale evadarea, acum nu mai vroiau să-i trimită pe nimeni ca să-l băracum nu mai vroiau să-i trimită pe nimeni ca să-l băr --bierească. O barbă de o lună îi năpădise faţa. Darbierească. O barbă de o lună îi năpădise faţa. Dar afară de asta, toate erau la fel, până şi corbul pe careafară de asta, toate erau la fel, până şi corbul pe care Mortimer îl poreclise odinioară "Eduard", şi care seMortimer îl poreclise odinioară "Eduard", şi care se prefăcea că doarme, deschizându-şi din când în cândprefăcea că doarme, deschizându-şi din când în când

ochiul rotund înainte de a-şi repezi ciocul mareochiul rotund înainte de a-şi repezi ciocul mare printre gratii.printre gratii.

Ah, ba da, lipsea ceva: tristele monologuri ale bă Ah, ba da, lipsea ceva: tristele monologuri ale bă--trânului lord Mortimer de Chirk, lungit pe scânduratrânului lord Mortimer de Chirk, lungit pe scândura care-i ţinea de culcuş... Astăzi, Roger Mortimer înţecare-i ţinea de culcuş... Astăzi, Roger Mortimer înţe --legea de ce unchiu-său refuzase atunci să evadezelegea de ce unchiu-său refuzase atunci să evadeze odată cu dânsul. Nu din teama de primejdie, şi niciodată cu dânsul. Nu din teama de primejdie, şi nici măcar din slăbiciune trupească; omul are întotdeaunamăcar din slăbiciune trupească; omul are întotdeauna destulă putere ca să pornească pe un drum, chiardestulă putere ca să pornească pe un drum, chiar

dacă va trebui să cadă înainte de ajunge la capătuldacă va trebui să cadă înainte de ajunge la capătul lui. Sentimentul că viaţa îi era terminată îl ţinuse înlui. Sentimentul că viaţa îi era terminată îl ţinuse în loc pe lordul de Chirk, şi-l hotărâse să-şi aştepte mailoc pe lordul de Chirk, şi-l hotărâse să-şi aştepte mai bine sfârşitul pe această scândură decât să-şi urmezebine sfârşitul pe această scândură decât să-şi urmeze nepotul.nepotul.

Pentru unul ca Roger Mortimer, care nu avea decâtPentru unul ca Roger Mortimer, care nu avea decât patruzeci şi cinci de ani, moartea nu va veni de lapatruzeci şi cinci de ani, moartea nu va veni de la

sine. Îl încerca o spaimă nedesluşită când privea spresine. Îl încerca o spaimă nedesluşită când privea spre mijlocul pajiştii, acolo unde se aşeza de obicei butuculmijlocul pajiştii, acolo unde se aşeza de obicei butucul călăului. Dar te obişnuieşti cu moartea apropiatăcălăului. Dar te obişnuieşti cu moartea apropiată printr un lung şir de gânduri foarte simple care seprintr un lung şir de gânduri foarte simple care se

dintr-o dată. Când îi vor despărţi capul de trup, vordintr-o dată. Când îi vor despărţi capul de trup, vor nimici amintirea mâinilor regale care s-au aninat denimici amintirea mâinilor regale care s-au aninat de acest gât.acest gât.

Ca în fiecare dimineaţă Mortimer ceruse să i seCa în fiecare dimineaţă Mortimer ceruse să i se



printr-un lung şir de gânduri foarte simple care seprintr-un lung şir de gânduri foarte simple care se leagă între ele şi-ţi dau până la urmă sentimentul uneileagă între ele şi-ţi dau până la urmă sentimentul unei melancolice împăcări cu soarta. Mortimer îşi zicea cămelancolice împăcări cu soarta. Mortimer îşi zicea că vicleanul corb va trăi după dânsul şi-şi va bate joc de vicleanul corb va trăi după dânsul şi-şi va bate joc de alţi prizonieri; şi şobolanii vor trăi, şobolanii graşialţi prizonieri; şi şobolanii vor trăi, şobolanii graşi care veneau noaptea uzi de pe malurile nămoloase alecare veneau noaptea uzi de pe malurile nămoloase ale Tamisei şi alergau pe pietrele cetăţuii; chiar şi puriTamisei şi alergau pe pietrele cetăţuii; chiar şi puri--cele care-l sâcâia sub cămaşă va sări pe călău în ziuacele care-l sâcâia sub cămaşă va sări pe călău în ziua execuţiei, şi va continua să trăiască. Orice viaţă careexecuţiei, şi va continua să trăiască. Orice viaţă care se stinge lasă celelalte vieţi neatinse. Nimic nu e maise stinge lasă celelalte vieţi neatinse. Nimic nu e mai banal decât să mori.banal decât să mori.

Uneori se gândea la nevastă-sa, lady Jeanne, fărăUneori se gândea la nevastă-sa, lady Jeanne, fără nostalgie şi fără remuşcări. O ţinuse destul de denostalgie şi fără remuşcări. O ţinuse destul de de --parte de puterea lui pentru ca noii stăpâni să nu aibăparte de puterea lui pentru ca noii stăpâni să nu aibă vreun motiv de a se lega de dânsa. Îi vor lăsa fără în vreun motiv de a se lega de dânsa. Îi vor lăsa fără în--

doială veniturile moşiilor. Fiii lui? Fireşte, fiii lui vordoială veniturile moşiilor. Fiii lui? Fireşte, fiii lui vor avea să tragă ponoasele vrăjmăşiilor ce s-au strânsavea să tragă ponoasele vrăjmăşiilor ce s-au strâns împotriva sa; dar cum era puţină nădejde ca dânşii săîmpotriva sa; dar cum era puţină nădejde ca dânşii să ajungă vreodată aşa de sus şi aşa de puternici ca tatălajungă vreodată aşa de sus şi aşa de puternici ca tatăl lor, cine se va mai sinchisi dacă vor fi sau nu conţi ailor, cine se va mai sinchisi dacă vor fi sau nu conţi ai Ţinuturilor de Margine? Marele Mortimer era el, sauŢinuturilor de Margine? Marele Mortimer era el, sau mai degrabă ceea ce fusese el. Nici pentru soţia sa,mai degrabă ceea ce fusese el. Nici pentru soţia sa, nici pentru fiii săi nu simţea vreo părere de rău.nici pentru fiii săi nu simţea vreo părere de rău.

Regina?... Regina Isabelle va muri şi dânsa într-o zi,Regina?... Regina Isabelle va muri şi dânsa într-o zi,

şi din clipa aceea nu va mai rămâne nimeni pe păşi din clipa aceea nu va mai rămâne nimeni pe pă--mânt care să-l fi cunoscut cu adevărat. Doar când semânt care să-l fi cunoscut cu adevărat. Doar când se gândea la Isabelle, se mai simţea întrucâtva legat degândea la Isabelle, se mai simţea întrucâtva legat de viaţă. Murise la Nottingham, fără îndoială, dar dra viaţă. Murise la Nottingham, fără îndoială, dar dra--gostea lui trăia mai departe, oarecum ca barba caregostea lui trăia mai departe, oarecum ca barba care se încăpăţânează să crească după ce inima a încetatse încăpăţânează să crească după ce inima a încetat să bată. Iată tot ce-i mai rămânea călăului să curmesă bată. Iată tot ce-i mai rămânea călăului să curme

Ca în fiecare dimineaţă, Mortimer ceruse să i seCa în fiecare dimineaţă, Mortimer ceruse să i se spună ziua în care se afla. Era 29 noiembrie; Parlaspună ziua în care se afla. Era 29 noiembrie; Parla --mentul trebuie să se fi întrunit deci şi prizonierulmentul trebuie să se fi întrunit deci şi prizonierul aştepta să fie adus în faţa lui. Cunoştea îndeajunsaştepta să fie adus în faţa lui. Cunoştea îndeajuns laşitatea adunărilor ca să ştie că nimeni nu-i va lualaşitatea adunărilor ca să ştie că nimeni nu-i va lua apărarea, ci dimpotrivă. Lorzii şi deputaţii camereiapărarea, ci dimpotrivă. Lorzii şi deputaţii camerei Comunelor aveau să se răzbune cu toată râvna pentruComunelor aveau să se răzbune cu toată râvna pentru spaima ce-o vârâse în ei atâta vreme.spaima ce-o vârâse în ei atâta vreme.

Sentinţa se şi rostise, acolo, în odaia din NottinSentinţa se şi rostise, acolo, în odaia din Nottin --gham. Nu la o judecată aveau să-l supună, ci doar lagham. Nu la o judecată aveau să-l supună, ci doar la un simulacru necesar, o formalitate, întocmai ca odiun simulacru necesar, o formalitate, întocmai ca odi--nioară când oamenii erau osândiţi din porunca lui.nioară când oamenii erau osândiţi din porunca lui.

Un suveran de douăzeci de ani, nerăbdător săUn suveran de douăzeci de ani, nerăbdător să apuce cârma ţării, şi nişte tineri lorzi nerăbdători săapuce cârma ţării, şi nişte tineri lorzi nerăbdători să se bucure de favorurile regale, aveau nevoie ca el săse bucure de favorurile regale, aveau nevoie ca el să

piară pentru a fi siguri de puterea lor.piară pentru a fi siguri de puterea lor."Pentru acest copilandru de Eduard, moartea mea"Pentru acest copilandru de Eduard, moartea mea

este împlinirea fără de care încoronarea sa nu ar fieste împlinirea fără de care încoronarea sa nu ar fi desăvârşită... Şi totuşi, ei nu vor face mai mult cadesăvârşită... Şi totuşi, ei nu vor face mai mult ca mine; poporul nu va fi mai mulţumit sub legea lor.mine; poporul nu va fi mai mulţumit sub legea lor. Unde n-am izbutit eu, cine ar putea să izbutească?"Unde n-am izbutit eu, cine ar putea să izbutească?"

Ce atitudine trebuia să adopte la simulacrul de juCe atitudine trebuia să adopte la simulacrul de ju --decată? Să ceară îndurare ca Edmond de Kent? Să-şidecată? Să ceară îndurare ca Edmond de Kent? Să-şi recunoască vina, să se roage de iertare, să se araterecunoască vina, să se roage de iertare, să se arate

gata de a merge să-şi facă supunerea în picioarelegata de a merge să-şi facă supunerea în picioarele goale şi cu funia la gât, căindu-se pentru fărădelegilegoale şi cu funia la gât, căindu-se pentru fărădelegile lui? Trebuie să ai o mare poftă de a trăi ca să poţilui? Trebuie să ai o mare poftă de a trăi ca să poţi juca această comedie a înjosirii! "Nu am săvârşit nici juca această comedie a înjosirii! "Nu am săvârşit nici o greşeală. Am fost cel mai tare, şi am rămas până ceo greşeală. Am fost cel mai tare, şi am rămas până ce alţii, mai tari ca mine, deocamdată, m-au doborât,alţii, mai tari ca mine, deocamdată, m-au doborât, Asta e tot." Asta e tot."

Aşadar, să-i insulte? Să înfrunte pentru ultima oară Aşadar, să-i insulte? Să înfrunte pentru ultima oară acest Parlament de oi supuse şi să-i arunce de laacest Parlament de oi supuse şi să-i arunce de la obraz: "Am ridicat armele împotriva regelui Eduard alobraz: "Am ridicat armele împotriva regelui Eduard al II lea Lorzii mei care dintre dumneavoastră cei ceII lea Lorzii mei care dintre dumneavoastră cei ce

încapă în celulă, şi capetele unora se îmbulzeau în coîncapă în celulă, şi capetele unora se îmbulzeau în co --ridorul strâmt.ridorul strâmt.

- My Lord, vorbi contele de Norfolk, vin din po- My Lord, vorbi contele de Norfolk, vin din po --runca regelui să dau citire sentinţei ce s a dat în prirunca regelui să dau citire sentinţei ce s a dat în pri



II-lea. Lorzii mei, care dintre dumneavoastră, cei ceII-lea. Lorzii mei, care dintre dumneavoastră, cei ce mă judecaţi astăzi, nu m-au urmat atunci?... Ammă judecaţi astăzi, nu m-au urmat atunci?... Am evadat din Turnul Londrei. Care dintre dumneaevadat din Turnul Londrei. Care dintre dumnea-- voastră, lorzii mei, episcopi, care mă judecaţi astăzi, voastră, lorzii mei, episcopi, care mă judecaţi astăzi, nu mi-au dat ajutor şi bani pentru a-mi redobândi linu mi-au dat ajutor şi bani pentru a-mi redobândi li --bertatea?... Am scăpat-o pe regina Isabelle să nu fiebertatea?... Am scăpat-o pe regina Isabelle să nu fie

ucisă de favoriţii soţului ei, am strâns oşti şi amucisă de favoriţii soţului ei, am strâns oşti şi am înarmat o flotă care v-a scăpat de Despenseri, l-amînarmat o flotă care v-a scăpat de Despenseri, l-am scos din scaun pe regele urât de voi şi am făcut să fiescos din scaun pe regele urât de voi şi am făcut să fie încoronat fiul său care astăzi mă judecă. Lorzii mei,încoronat fiul său care astăzi mă judecă. Lorzii mei, voi, conţi, baroni şi episcopi, şi voi, domnilor deputaţi voi, conţi, baroni şi episcopi, şi voi, domnilor deputaţi ai Comunelor, care dintre voi nu mi-a adus laudeai Comunelor, care dintre voi nu mi-a adus laude pentru toate acestea, şi chiar pentru dragostea ce mi-pentru toate acestea, şi chiar pentru dragostea ce mi-a arătat-o regina? Nu-mi puteţi aduce nici o vinăa arătat-o regina? Nu-mi puteţi aduce nici o vină afară de aceea că le-am făcut pe toate în locul vostru,afară de aceea că le-am făcut pe toate în locul vostru,

şi acum vreţi să mă sfâşiaţi în bucăţi, pentru ca, prinşi acum vreţi să mă sfâşiaţi în bucăţi, pentru ca, prin moartea unuia singur, să faceţi lumea să uite ceea cemoartea unuia singur, să faceţi lumea să uite ceea ce a fost opera tuturor..."a fost opera tuturor..."

Sau mai bine tăcerea... Să nu răspundă la interogaSau mai bine tăcerea... Să nu răspundă la interoga--toriu, să nu-şi facă nici o apărare, să nu-şi dea ostetoriu, să nu-şi facă nici o apărare, să nu-şi dea oste --neala zadarnică de a se justifica. Să lase să urle câiniineala zadarnică de a se justifica. Să lase să urle câinii pe care nu-i mai ţinea sub bici... "Dar câtă dreptatepe care nu-i mai ţinea sub bici... "Dar câtă dreptate am avut supunându-i cu frica!"am avut supunându-i cu frica!"

Un zgomot de paşi îi smulse din gândurile lui. "Iată,Un zgomot de paşi îi smulse din gândurile lui. "Iată,

a sosit clipa", îşi spuse.a sosit clipa", îşi spuse.Uşa se deschise şi nişte armăşei se iviră în prag,Uşa se deschise şi nişte armăşei se iviră în prag,

trăgându-se însă deoparte spre a-l lăsa să treacă petrăgându-se însă deoparte spre a-l lăsa să treacă pe fratele răposatului conte de Kent, contele de Norfolk,fratele răposatului conte de Kent, contele de Norfolk, mareşal al Angliei, urmat de lordul-primar şi de şerifiimareşal al Angliei, urmat de lordul-primar şi de şerifii Londrei, precum şi de câţiva delegaţi ai camerei LorLondrei, precum şi de câţiva delegaţi ai camerei Lor--zilor şi Camerei Comunelor. Toţi aceştia nu puteau săzilor şi Camerei Comunelor. Toţi aceştia nu puteau să

runca regelui să dau citire sentinţei ce s-a dat în prirunca regelui să dau citire sentinţei ce s-a dat în pri -- vinţa domniei tale, acum două zile, de către adunarea vinţa domniei tale, acum două zile, de către adunarea Parlamentului.Parlamentului.

Cei de faţă se arătară miraţi văzând că, la auzulCei de faţă se arătară miraţi văzând că, la auzul acestei veşti, Mortimer surâse. Un surâs liniştit şi disacestei veşti, Mortimer surâse. Un surâs liniştit şi dis --preţuitor care nu li se adresa lor, ci lui însuşi. Senpreţuitor care nu li se adresa lor, ci lui însuşi. Sen--

tinţa era dată de două zile fără să-l fi adus la judetinţa era dată de două zile fără să-l fi adus la jude--cată, fără interogatoriu, fără apărare... pe când el,cată, fără interogatoriu, fără apărare... pe când el, doar cu o clipă înainte, se frământa, întrebându-sedoar cu o clipă înainte, se frământa, întrebându-se cum să se înfăţişeze acuzatorilor. Zadarnică grijă! I secum să se înfăţişeze acuzatorilor. Zadarnică grijă! I se dădea o ultimă lecţie; ar fi putut şi dânsul până maidădea o ultimă lecţie; ar fi putut şi dânsul până mai ieri să se lipsească de formalităţi judiciare pentruieri să se lipsească de formalităţi judiciare pentru Despenseri, pentru contele d'Arundel, pentru conteleDespenseri, pentru contele d'Arundel, pentru contele de Kent.de Kent.

Procurorul curţii începuse să citească sentinţa:Procurorul curţii începuse să citească sentinţa:

Având în vedere că s-a poruncit de către Parla Având în vedere că s-a poruncit de către Parla--mentul adunat la Londra, îndată după încoronareamentul adunat la Londra, îndată după încoronarea stăpânului nostru regele, că sfatul regelui va custăpânului nostru regele, că sfatul regelui va cu--prinde cinci episcopi, doi conţi şi cinci baroni, şi căprinde cinci episcopi, doi conţi şi cinci baroni, şi că nimic nu se va putea hotărî fără a fi dânşii de faţă, şinimic nu se va putea hotărî fără a fi dânşii de faţă, şi că numitul Roger Mortimer, nesocotind voinţa Parlacă numitul Roger Mortimer, nesocotind voinţa Parla--mentului, şi-a însuşit cârmuirea şi gospodărirea ţării,mentului, şi-a însuşit cârmuirea şi gospodărirea ţării, scoţând şi aşezând în slujbă după pofta sa pe slujitoriiscoţând şi aşezând în slujbă după pofta sa pe slujitorii

casei regelui şi a toată ţara, pentru a-şi băga prieteniicasei regelui şi a toată ţara, pentru a-şi băga prietenii după plac...după plac...

În picioare, cu spatele la perete şi o mână aşezatăÎn picioare, cu spatele la perete şi o mână aşezată pe o gratie a ferestruicii, Roger Mortimer privea pape o gratie a ferestruicii, Roger Mortimer privea pa-- jiştea şi părea că abia ascultă ce i se citea. jiştea şi părea că abia ascultă ce i se citea.

...Având în vedere că tatăl regelui nostru fiind adus...Având în vedere că tatăl regelui nostru fiind adus la castelul de la Kenilworth precum hotărâseră pairiila castelul de la Kenilworth precum hotărâseră pairii regatului, spre a rămâne acolo şi a i se purta de grijăregatului, spre a rămâne acolo şi a i se purta de grijă după demnitatea sa de mare prinţ numitul Roger podupă demnitatea sa de mare prinţ numitul Roger po-

Parlamentului şi a-l trimite la pieire; sfeterisirea baParlamentului şi a-l trimite la pieire; sfeterisirea ba--nilor rânduiţi pentru războiul din Gasconia, precum şinilor rânduiţi pentru războiul din Gasconia, precum şi a celor treizeci de mii de mărci de argint vărsate dea celor treizeci de mii de mărci de argint vărsate de scoţieni potrivit tratatului de pace; însuşirea nedrescoţieni potrivit tratatului de pace; însuşirea nedre-



după demnitatea sa de mare prinţ, numitul Roger podupă demnitatea sa de mare prinţ, numitul Roger po --runci să i se refuze orice ar cere, apoi făcu să fierunci să i se refuze orice ar cere, apoi făcu să fie mutat la Berkeley unde în cele din urmă după pomutat la Berkeley unde în cele din urmă după po--runca numitului Roger, fu omorât în chip ruşinos şirunca numitului Roger, fu omorât în chip ruşinos şi mişelnicmişelnic..

- Cară-te de-aici, pasăre uricioasă, strigă Mortimer- Cară-te de-aici, pasăre uricioasă, strigă Mortimer spre uimirea celor de faţă, căci corbul viclean îl izbisespre uimirea celor de faţă, căci corbul viclean îl izbise cu ciocul pe dosul palmei.cu ciocul pe dosul palmei.

-- ...Având în vedere că, deşi era oprit oricui, din po...Având în vedere că, deşi era oprit oricui, din po--runca regelui, pecetluită cu pecetea cea mare, de arunca regelui, pecetluită cu pecetea cea mare, de a pătrunde înarmat în sala unde se ţinea adunarea Par pătrunde înarmat în sala unde se ţinea adunarea Par --lamentului la Salisbury, aceasta sub pedeapsa culamentului la Salisbury, aceasta sub pedeapsa cu--venită nelegiuiţilor, numitul Roger şi însoţitorii săivenită nelegiuiţilor, numitul Roger şi însoţitorii săi

înarmaţi pătrunseră totuşi acolo, încălcând astfel poînarmaţi pătrunseră totuşi acolo, încălcând astfel po--runca regelui...runca regelui...

Pomelnicul fărădelegilor era lung de nu se mai isPomelnicul fărădelegilor era lung de nu se mai is--prăvea. I se punea în cârcă lui Mortimer expediţia miprăvea. I se punea în cârcă lui Mortimer expediţia mi--litară împotriva contelui de Lancastre; iscoadele aşelitară împotriva contelui de Lancastre; iscoadele aşe--zate pe lângă tânărul suveran şi care-l siliseră "zate pe lângă tânărul suveran şi care-l siliseră "să sesă se poarte mai curând ca un prizonier decât ca regepoarte mai curând ca un prizonier decât ca rege",", hrăpirea prădalnică a unor moşii întinse aparţinândhrăpirea prădalnică a unor moşii întinse aparţinând

coroanei; jefuirea mai multor baroni lăsaţi în sapă decoroanei; jefuirea mai multor baroni lăsaţi în sapă de lemn şi surghiuniţi; uneltirea pusă la cale spre a-llemn şi surghiuniţi; uneltirea pusă la cale spre a-l face pe contele de Kent să creadă că tatăl regelui maiface pe contele de Kent să creadă că tatăl regelui mai trăia, "trăia, "ceea ce l-a hotărât pe pomenitul conte de Kentceea ce l-a hotărât pe pomenitul conte de Kent să cerceteze lucrurile prin mijloacele cele mai cinstitesă cerceteze lucrurile prin mijloacele cele mai cinstite şi cu bună credinţăşi cu bună credinţă", uzurparea puterilor regale", uzurparea puterilor regale pentru a-l aduce pe contele de Kent înaintea judecăţiipentru a-l aduce pe contele de Kent înaintea judecăţii

scoţieni potrivit tratatului de pace; însuşirea nedrescoţieni potrivit tratatului de pace; însuşirea nedre --aptă a Vistieriei Regale astfel încât regele nu mai eraaptă a Vistieriei Regale astfel încât regele nu mai era în stare să facă faţă cheltuielilor potrivit cu rangulîn stare să facă faţă cheltuielilor potrivit cu rangul său. Mortimer mai era învinuit că aţâţase vrajba întresău. Mortimer mai era învinuit că aţâţase vrajba între tatăl regelui şi regina soaţă, "tatăl regelui şi regina soaţă, " fiind astfel vinovat de fiind astfel vinovat de faptul că regina nu se mai întoarse niciodată la faptul că regina nu se mai întoarse niciodată la

domnul ei ca să se culce cu dânsul, spre marea nedomnul ei ca să se culce cu dânsul, spre marea ne --cinste a regelui şi a întregii ţări"cinste a regelui şi a întregii ţări" , şi, în sfârşit, de a o, şi, în sfârşit, de a o fi necinstit pe reginăfi necinstit pe regină "arătându-se cu dânsa în ochii"arătându-se cu dânsa în ochii lumii ca ibovnicul ei ştiut şi recunoscut de toţilumii ca ibovnicul ei ştiut şi recunoscut de toţi".".

Cu ochii în tavan şi mângâindu-şi barba, MortimerCu ochii în tavan şi mângâindu-şi barba, Mortimer surâdea din nou; ceea ce i se citea era povestea lui,surâdea din nou; ceea ce i se citea era povestea lui, care, sub această formă ciudată, avea să intre pentrucare, sub această formă ciudată, avea să intre pentru vecie în arhivele ţării. vecie în arhivele ţării.

...Pentru toate acestea regele a lăsat în seama co...Pentru toate acestea regele a lăsat în seama co--nţilor, baronilor şi celorlalţi, să se rostească o dreaptănţilor, baronilor şi celorlalţi, să se rostească o dreaptă judecată împotriva sus-zisului Roger Mortimer; la judecată împotriva sus-zisului Roger Mortimer; la care lucru membrii Parlamentului s-au învoit, după cecare lucru membrii Parlamentului s-au învoit, după ce vorbiră între dânşii, zicând că toate învinuirile pomevorbiră între dânşii, zicând că toate învinuirile pome--nite mai înainte erau întemeiate, ştiute şi cunoscutenite mai înainte erau întemeiate, ştiute şi cunoscute de tot poporul, şi mai cu seamă acea parte privindde tot poporul, şi mai cu seamă acea parte privind moartea regelui la Berkeley. Pentru toate acestea dâmoartea regelui la Berkeley. Pentru toate acestea dâ--nşii au hotărât ca sus-zisul Roger, trădător şi vrăjmaşnşii au hotărât ca sus-zisul Roger, trădător şi vrăjmaş

al regelui şi al ţării, să fie târât prin pietre şi apoial regelui şi al ţării, să fie târât prin pietre şi apoi spânzurat...spânzurat...

Mortimer avu o uşoară tresărire. Aşadar, nu maiMortimer avu o uşoară tresărire. Aşadar, nu mai era butucul călăului? Până la capăt avea să audă luera butucul călăului? Până la capăt avea să audă lu--cruri la care nu se gândise.cruri la care nu se gândise.

...şi de asemenea că sentinţa va fi fără drept la o...şi de asemenea că sentinţa va fi fără drept la o nouă judecată, aşa cum sus-zisul Mortimer însuşi anouă judecată, aşa cum sus-zisul Mortimer însuşi a hotărât odinioară în procesele celor doi Despenseri şihotărât odinioară în procesele celor doi Despenseri şi a răposatului lord Edmond conte de Kent şi unchi ala răposatului lord Edmond conte de Kent şi unchi al

corte îmbrăcată în vestminte călduroase, sub o burcorte îmbrăcată în vestminte călduroase, sub o bur --niţă rece de noiembrie. Trupul său înalt şi vânjosniţă rece de noiembrie. Trupul său înalt şi vânjos făcea o pată luminoasă printre toate caftanele negrefăcea o pată luminoasă printre toate caftanele negre ale şerifilor şi zalele de fier ale gărziiale şerifilor şi zalele de fier ale gărzii



a răposatului lord Edmond, conte de Kent şi unchi ala răposatului lord Edmond, conte de Kent şi unchi al regelui.regelui.""

Grefierul isprăvise şi acum îşi strângea foile, făGrefierul isprăvise şi acum îşi strângea foile, fă--cându-le sul. Contele de Norfolk, fratele contelui decându-le sul. Contele de Norfolk, fratele contelui de Kent, îl privea pe Mortimer drept în ochi. Ce învârtiseKent, îl privea pe Mortimer drept în ochi. Ce învârtise

ăsta care tăcuse mâlc în lunile din urmă, ca să reaăsta care tăcuse mâlc în lunile din urmă, ca să rea--pară astăzi făcând pe răzbunătorul împărţitor al dreppară astăzi făcând pe răzbunătorul împărţitor al drep--tăţii? Din pricina acestei priviri îi veni poftă lui Mortăţii? Din pricina acestei priviri îi veni poftă lui Mor--timer să vorbească... O, foarte pe scurt, doar ca să-itimer să vorbească... O, foarte pe scurt, doar ca să-i spună contelui mareşal şi, prin ei, regelui, sfetnicilor,spună contelui mareşal şi, prin ei, regelui, sfetnicilor, lorzilor, deputaţilor, clerului, întregului popor:lorzilor, deputaţilor, clerului, întregului popor:

- Când se va ivi în regatul Angliei un bărbat în stare- Când se va ivi în regatul Angliei un bărbat în stare să săvârşească lucruri ca acestea pe care le-aţi posă săvârşească lucruri ca acestea pe care le-aţi po --menit, vă veţi supune din nou, de astă dată lui, cummenit, vă veţi supune din nou, de astă dată lui, cum

mi-aţi fost supuşi mie. Dar nu cred că el se va naştemi-aţi fost supuşi mie. Dar nu cred că el se va naşte aşa de curând... Acum, e vremea să isprăvesc cu toateaşa de curând... Acum, e vremea să isprăvesc cu toate acestea. Mă veţi duce numaidecât la moarte?acestea. Mă veţi duce numaidecât la moarte?

Părea să mai dea porunci şi să comande propria saPărea să mai dea porunci şi să comande propria sa execuţie.execuţie.

- Da, my Lord, îi răspunse contele de Norfolk, nu- Da, my Lord, îi răspunse contele de Norfolk, nu--maidecât. Te vom duce la Common Gallows.maidecât. Te vom duce la Common Gallows.

Common Gallows, adică spânzurătoarea hoţilor, tâlCommon Gallows, adică spânzurătoarea hoţilor, tâl--harilor, calpuzanilor, codoşilor, spânzurătoareaharilor, calpuzanilor, codoşilor, spânzurătoarea

mişeilor de rând.mişeilor de rând.- Bine, să mergem! spuse Mortimer.- Bine, să mergem! spuse Mortimer.- Dar mai întâi, trebuie să te dezbrace ca să fii- Dar mai întâi, trebuie să te dezbrace ca să fii

băgat în coteţ.băgat în coteţ.- Prea bine, dezbrăcaţi-mă.- Prea bine, dezbrăcaţi-mă.Scoaseră hainele de pe dânsul, lăsându-i doar oScoaseră hainele de pe dânsul, lăsându-i doar o

pânză în jurul şalelor. Ieşi aşa, gol în mijlocul unei espânză în jurul şalelor. Ieşi aşa, gol în mijlocul unei es--

ale şerifilor şi zalele de fier ale gărzii.ale şerifilor şi zalele de fier ale gărzii.Coteţul se afla pe pajişte, înjghebat din şipci necioCoteţul se afla pe pajişte, înjghebat din şipci necio--

plite puse pe două tălpoaie, la care era înhămat unplite puse pe două tălpoaie, la care era înhămat un cal de povară.cal de povară.

Mortimer îşi păstră zâmbetul dispreţuitor cândMortimer îşi păstră zâmbetul dispreţuitor când privi acest echipaj. Câtă grijă, câtă sârguinţă pentruprivi acest echipaj. Câtă grijă, câtă sârguinţă pentru

a-l umili! Se întinse singur jos şi îi legară îndată mâia-l umili! Se întinse singur jos şi îi legară îndată mâi --nile şi gleznele de şipcile coteţului, după aceea calulnile şi gleznele de şipcile coteţului, după aceea calul porni şi coteţul începu să lunece, mai întâi uşurel peporni şi coteţul începu să lunece, mai întâi uşurel pe iarba pajiştii, apoi râcâind prundul şi pietrele diniarba pajiştii, apoi râcâind prundul şi pietrele din drum.drum.

Mareşalul Angliei, lordul-primar, delegaţii ParlaMareşalul Angliei, lordul-primar, delegaţii Parla--mentului căpitanul gărzii turnului veneau în urmă; omentului căpitanul gărzii turnului veneau în urmă; o escortă de oşteni, cu suliţa pe umăr, deschidea caleaescortă de oşteni, cu suliţa pe umăr, deschidea calea şi păzea coloana.şi păzea coloana.

Alaiul ieşi din fortăreaţă prin Poarta Trădătorilor, Alaiul ieşi din fortăreaţă prin Poarta Trădătorilor, unde o mare mulţime aştepta, curioasă, gălăgioasă,unde o mare mulţime aştepta, curioasă, gălăgioasă, cruntă, şi care sporea mereu de-a lungul drumului.cruntă, şi care sporea mereu de-a lungul drumului.

Când ai privit mai întotdeauna mulţimile de sus, deCând ai privit mai întotdeauna mulţimile de sus, de pe cal sau de pe o estradă, e o impresie stranie să lepe cal sau de pe o estradă, e o impresie stranie să le vezi deodată de pe pământ, să observi toate bărbiile vezi deodată de pe pământ, să observi toate bărbiile acestea agitate, toate gurile acestea strâmbate de ţiacestea agitate, toate gurile acestea strâmbate de ţi--pete, aceste mii de nări deschise. Bărbaţii văzuţi aspete, aceste mii de nări deschise. Bărbaţii văzuţi as--tfel au într-adevăr feţe boccii, şi femeile de asemenea,tfel au într-adevăr feţe boccii, şi femeile de asemenea,

nişte feţe caraghioase şi pline de răutate, înfiorătoarenişte feţe caraghioase şi pline de răutate, înfiorătoare râturi de dihănii pe care nu le-ai plesnit îndeajunsrâturi de dihănii pe care nu le-ai plesnit îndeajuns când erai în picioare! Şi de n-ar fi fost ploaia măruntăcând erai în picioare! Şi de n-ar fi fost ploaia măruntă care-i cădea drept în ochi, Mortimer scuturat şi hurcare-i cădea drept în ochi, Mortimer scuturat şi hur--ducat în coteţul lui, ar fi văzut mai bine feţele acesteaducat în coteţul lui, ar fi văzut mai bine feţele acestea schimonosite de ură.schimonosite de ură.

Ceva vâscos şi moale îi atinse obrazul şi se prelinseCeva vâscos şi moale îi atinse obrazul şi se prelinse

în barbă; Mortimer înţelese că era un scuipat. Apoi, oîn barbă; Mortimer înţelese că era un scuipat. Apoi, o durere ascuţită, pătrunzătoare, îi străbătu tot trupul;durere ascuţită, pătrunzătoare, îi străbătu tot trupul; o mână laşă îi zvârlise o piatră care-l izbi sub pântece.o mână laşă îi zvârlise o piatră care-l izbi sub pântece. Fără suliţaşii aceia mulţimea îmbătându-se cu proFără suliţaşii aceia mulţimea îmbătându-se cu pro--

ZI REA ZI REA

Prin ferestrele casei Bonnefille, Béatrice d'HirsonPrin ferestrele casei Bonnefille, Béatrice d'Hirson î â



Fără suliţaşii aceia, mulţimea, îmbătându se cu proFără suliţaşii aceia, mulţimea, îmbătându se cu propriile ei urlete, l-ar fi sfâşiat pe loc.priile ei urlete, l-ar fi sfâşiat pe loc.

Înainta sub o boltă sonoră de ocări şi de blesteme,Înainta sub o boltă sonoră de ocări şi de blesteme, el care cu şase ani în urmă, pe toate drumurile Anel care cu şase ani în urmă, pe toate drumurile An --gliei, nu auzea ridicându-se decât urale. Mulţimile augliei, nu auzea ridicându-se decât urale. Mulţimile au două glasuri, unul pentru ură, altul pentru bucurie; edouă glasuri, unul pentru ură, altul pentru bucurie; e

o minune că atâtea gâtlejuri urlând laolaltă pot scoateo minune că atâtea gâtlejuri urlând laolaltă pot scoate vuiete aşa de deosebite. vuiete aşa de deosebite.

Şi deodată se făcu tăcere. Să fi ajuns la spânzurăŞi deodată se făcu tăcere. Să fi ajuns la spânzură --toare? Nicidecum; alaiul intrase în palatul Westmintoare? Nicidecum; alaiul intrase în palatul Westmin--ster, şi câţiva armăşei trăgeau acum încetişor coteţulster, şi câţiva armăşei trăgeau acum încetişor coteţul pe sub ferestrele la care se îmbulzeau deputaţii.pe sub ferestrele la care se îmbulzeau deputaţii. Aceştia priveau fără să scoată o vorbă cum era târât, Aceştia priveau fără să scoată o vorbă cum era târât, ca un copac tăiat, cel ce atâtea luni îi încovoiase subca un copac tăiat, cel ce atâtea luni îi încovoiase sub voinţa sa. voinţa sa.

Cu ochii uzi de ploaie, Mortimer căuta o privire.Cu ochii uzi de ploaie, Mortimer căuta o privire. Poate că, dintr-o cruzime fără pereche, o siliseră pePoate că, dintr-o cruzime fără pereche, o siliseră pe regina Isabelle să fie de faţă la moartea lui? N-o zăriregina Isabelle să fie de faţă la moartea lui? N-o zări însă.însă.

Alaiul se îndreptă apoi spre Tyburn. Ajuns la Alaiul se îndreptă apoi spre Tyburn. Ajuns la Common Gallows, osânditul fu dezlegat şi spovedit înCommon Gallows, osânditul fu dezlegat şi spovedit în grabă. Pentru ultima oară, Mortimer privi mulţimeagrabă. Pentru ultima oară, Mortimer privi mulţimea de sus, de la înălţimea eşafodului. Nu avu mult de sude sus, de la înălţimea eşafodului. Nu avu mult de su--ferit căci ştreangul călăului, ridicându-l deodată, îiferit căci ştreangul călăului, ridicându-l deodată, îi

rupse vertebrele.rupse vertebrele.Regina Isabelle se afla în ziua aceea la Windsor,Regina Isabelle se afla în ziua aceea la Windsor,

unde îşi venea în fire, încetul cu încetul, după ce pierunde îşi venea în fire, încetul cu încetul, după ce pier--duse, odată cu amantul, şi copilul pe care trebuia să i-duse, odată cu amantul, şi copilul pe care trebuia să i-l nască.l nască.

Regele Eduard îi trimise vorbă mamei sale că vaRegele Eduard îi trimise vorbă mamei sale că va veni să petreacă cu dânsa sărbătorile Crăciunului. veni să petreacă cu dânsa sărbătorile Crăciunului.

privea ploaia care cădea în strada Mauconseil. De câprivea ploaia care cădea în strada Mauconseil. De câ --teva ceasuri îl aştepta pe Robert d'Artois care-i făgăteva ceasuri îl aştepta pe Robert d'Artois care-i făgă--duise că va veni la dânsa în după-amiaza aceea. Darduise că va veni la dânsa în după-amiaza aceea. Dar Robert nu-şi ţinea de fel făgăduielile, nici cele măRobert nu-şi ţinea de fel făgăduielile, nici cele mă--runte, nici cele mari, şi Béatrice se socotea proastărunte, nici cele mari, şi Béatrice se socotea proastă

că-i mai dădea crezare.că-i mai dădea crezare.În ochii unei femei care aşteaptă, un bărbat areÎn ochii unei femei care aşteaptă, un bărbat are toate cusururile din iunie. Robert nu-i făgăduise care,toate cusururile din iunie. Robert nu-i făgăduise care, şi de aproape un an, că o va lua doamnă de onoare înşi de aproape un an, că o va lua doamnă de onoare în palatul său? Când stai să judeci, nu era altfel decâtpalatul său? Când stai să judeci, nu era altfel decât mătuşă-sa; toţi ăştia din neamul Artois sunt o apă.mătuşă-sa; toţi ăştia din neamul Artois sunt o apă. Nişte nerecunoscători! Te speteşti să ie intri în voie;Nişte nerecunoscători! Te speteşti să ie intri în voie; alergi pe la toate negustoresele de ierburi şi pe laalergi pe la toate negustoresele de ierburi şi pe la toate babele care fac vrăji; ucizi oameni spre a le facetoate babele care fac vrăji; ucizi oameni spre a le face

treburile; înfrunţi primejdia de a pieri în ştreang sautreburile; înfrunţi primejdia de a pieri în ştreang sau pe rug... căci doar nu monseniorul Robert ar fi fostpe rug... căci doar nu monseniorul Robert ar fi fost arestat dacă Béatrice era prinsă pe când turna ararestat dacă Béatrice era prinsă pe când turna ar--senic în ceaiul doamnei Mahaut, sau sare de mercursenic în ceaiul doamnei Mahaut, sau sare de mercur în cupa de vin a reginei văduve Jeanne. "N-o cunoscîn cupa de vin a reginei văduve Jeanne. "N-o cunosc pe femeia asta, ar fi spus el. Zice că a lucrat din pope femeia asta, ar fi spus el. Zice că a lucrat din po --runca mea? Minciuni. Era în slujba mătuşii mele, nurunca mea? Minciuni. Era în slujba mătuşii mele, nu în slujba mea. Născoceşte poveşti ca să-şi scapeîn slujba mea. Născoceşte poveşti ca să-şi scape capul. N-aveţi decât s-o trageţi pe roată." Între cucapul. N-aveţi decât s-o trageţi pe roată." Între cu --

vântul unui prinţ al Franţei, cumnat al regelui, şi vântul unui prinţ al Franţei, cumnat al regelui, şi acela al unei nepoate oarecare de episcop, a cărei faacela al unei nepoate oarecare de episcop, a cărei fa --milie nu mai era nici măcar bine văzută, cine ar mai fimilie nu mai era nici măcar bine văzută, cine ar mai fi stat la îndoială?stat la îndoială?

"Şi am făcut toate acestea, pentru ce? se întreba"Şi am făcut toate acestea, pentru ce? se întreba Béatrice. Ca să aştept; ca să aştept, singură-singuricăBéatrice. Ca să aştept; ca să aştept, singură-singurică în casa mea, ca monseniorul Robert să catadicseascăîn casa mea, ca monseniorul Robert să catadicsească a veni la mine o dată pe săptămână! Spusese că area veni la mine o dată pe săptămână! Spusese că are

să vină după slujba de după-amiază; iată că a bătut şisă vină după slujba de după-amiază; iată că a bătut şi clopotul pentru vecernie. Pesemne că iar a chefuit, aclopotul pentru vecernie. Pesemne că iar a chefuit, a ospătat trei baroni, şi-a povestit isprăvile, a vorbit deospătat trei baroni, şi-a povestit isprăvile, a vorbit de treburile ţării de procesul său a mângâiat şolduriletreburile ţării de procesul său a mângâiat şoldurile

din ele o pulbere măruntă şi dă-o apoi s-o înghitădin ele o pulbere măruntă şi dă-o apoi s-o înghită celui pe care ţi-ai pus ochii; şi dacă efectul nu secelui pe care ţi-ai pus ochii; şi dacă efectul nu se simte întâia oară, repetă aceasta până la trei ori.simte întâia oară, repetă aceasta până la trei ori.



treburile ţării, de procesul său, a mângâiat şolduriletreburile ţării, de procesul său, a mângâiat şoldurile tuturor slujnicelor. Acuma, până şi acea Divion mătuturor slujnicelor. Acuma, până şi acea Divion mă--nâncă la masa lui, ştiu bine asta! Iar eu stau aici sănâncă la masa lui, ştiu bine asta! Iar eu stau aici să privesc ploaia. Şi va veni la noapte, greoi, râgâind totprivesc ploaia. Şi va veni la noapte, greoi, râgâind tot timpul şi cu obrajii aprinşi; îmi va îndruga nişte netimpul şi cu obrajii aprinşi; îmi va îndruga nişte ne --rozii, se va trânti pe pat ca să doarmă un ceas şi varozii, se va trânti pe pat ca să doarmă un ceas şi va

pleca aşa cum a venit. Dacă vine cel puţin..."pleca aşa cum a venit. Dacă vine cel puţin..."Béatrice se topea de urât, mai rău chiar decât laBéatrice se topea de urât, mai rău chiar decât la

Conflans, în ultimele luni ale doamnei Mahaut. DraConflans, în ultimele luni ale doamnei Mahaut. Dra--gostele ei cu Robert se împotmoleau. Crezuse că-lgostele ei cu Robert se împotmoleau. Crezuse că-l prinde în capcană pe uriaş, dar el se dovedise maiprinde în capcană pe uriaş, dar el se dovedise mai tare. Dragostea dezamăgită, călcată în picioare, setare. Dragostea dezamăgită, călcată în picioare, se prefăcea în pică ascunsă. Să aştepte, veşnic săprefăcea în pică ascunsă. Să aştepte, veşnic să aştepte! Şi să nu poată ieşi măcar în oraş, să umbleaştepte! Şi să nu poată ieşi măcar în oraş, să umble prin cârciumi cu vreo prietenă în căutarea aventurii,prin cârciumi cu vreo prietenă în căutarea aventurii,

pentru că Robert putea să apară tocmai atunci. Şi pepentru că Robert putea să apară tocmai atunci. Şi pe deasupra, mai punea oameni de ai lui să n-o scape dindeasupra, mai punea oameni de ai lui să n-o scape din ochi!ochi!

Vedea ea bine că Robert se depărta de dânsa, că nu Vedea ea bine că Robert se depărta de dânsa, că nu mai venea s-o vadă decât în silă, cum vii la o complicemai venea s-o vadă decât în silă, cum vii la o complice pe care trebuie s-o iei cu binişorul. Treceau uneori şipe care trebuie s-o iei cu binişorul. Treceau uneori şi două săptămâni întregi fără ca el să se culce cudouă săptămâni întregi fără ca el să se culce cu dânsa. "Nu vei câştiga tu întotdeauna, monsenioredânsa. "Nu vei câştiga tu întotdeauna, monseniore Robert!" şoptea ea. Neputând să-l aibă îndeajuns, înRobert!" şoptea ea. Neputând să-l aibă îndeajuns, în

taină începea să-l urască.taină începea să-l urască.Încercase cele mai bune leacuri de dragoste:Încercase cele mai bune leacuri de dragoste:

Scoate-ţi câteva picături din sângele tău, într-o viScoate-ţi câteva picături din sângele tău, într-o vi --neri de primăvară; pune-le să se usuce pe cuptor într-neri de primăvară; pune-le să se usuce pe cuptor într-o ulcică, împreună cu două testicule de iepure şi uno ulcică, împreună cu două testicule de iepure şi un ficat de porumbiţă; pisează toate acestea până faci ficat de porumbiţă; pisează toate acestea până faci

Sau încă una:Sau încă una:

Te vei duce într-o vineri de dimineaţă, înainte deTe vei duce într-o vineri de dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, într-o livadă cu pomi roditori şi veirăsăritul soarelui, într-o livadă cu pomi roditori şi vei culege din pom cel mai frumos măr ce vei găsi; apoiculege din pom cel mai frumos măr ce vei găsi; apoi

îţi vei scrie cu sângele tău, pe un petec de hârtieîţi vei scrie cu sângele tău, pe un petec de hârtie albă, numele şi porecla, şi, în rândul următor, numelealbă, numele şi porecla, şi, în rândul următor, numele şi porecla aceluia de care vrei să fii iubită; şi-ţi vei daşi porecla aceluia de care vrei să fii iubită; şi-ţi vei da osteneala să capeţi trei fire din părul lui, cărora le veiosteneala să capeţi trei fire din părul lui, cărora le vei alătura trei fire dintr-al tău, care-ţi vor sluji ca să legialătura trei fire dintr-al tău, care-ţi vor sluji ca să legi hârtiuţa ce ai scris-o cu sângele tău; apoi vei tăiahârtiuţa ce ai scris-o cu sângele tău; apoi vei tăia mărul în două, vei scoate sâmburii şi, în locul lor, veimărul în două, vei scoate sâmburii şi, în locul lor, vei băga hârtiuţa legată cu firele de păr; şi cu douăbăga hârtiuţa legată cu firele de păr; şi cu două beţişoare ascuţite dintr-o ramură de mirt verde, veibeţişoare ascuţite dintr-o ramură de mirt verde, vei

împreuna binişor cele două jumătăţi de măr şi-l veiîmpreuna binişor cele două jumătăţi de măr şi-l vei pune să se usuce bine în cuptor astfel încât să se facăpune să se usuce bine în cuptor astfel încât să se facă tare şi fără nici o umezeală, cum sunt merele uscatetare şi fără nici o umezeală, cum sunt merele uscate din postul Paştilor; îl vei înveli după aceea în frunzedin postul Paştilor; îl vei înveli după aceea în frunze de laur şi de mirt şi vei căuta să-l pui sub căpătâiulde laur şi de mirt şi vei căuta să-l pui sub căpătâiul patului în care doarme bărbatul iubit, fără ca el săpatului în care doarme bărbatul iubit, fără ca el să bage de seamă asta; şi în puţină vreme acesta are să-bage de seamă asta; şi în puţină vreme acesta are să-ţi dea semne de dragostea lui.ţi dea semne de dragostea lui.

Zadarnică încercare. Merele de vineri rămâneauZadarnică încercare. Merele de vineri rămâneau fără efect. Vrăjile, în care Béatrice se socoteafără efect. Vrăjile, în care Béatrice se socotea meşteră, păreau să nu aibă nici o putere asupra conmeşteră, păreau să nu aibă nici o putere asupra con --telui d'Artois. El nu era totuşi Diavolul, deşi ea îi sputelui d'Artois. El nu era totuşi Diavolul, deşi ea îi spu --sese asta ca să-l cucerească.sese asta ca să-l cucerească.

Béatrice trăsese nădejde să rămână însărcinată.Béatrice trăsese nădejde să rămână însărcinată. Contele Robert părea să-şi îndrăgească fiii, poate căContele Robert părea să-şi îndrăgească fiii, poate că

din mândrie, dar îi îndrăgea. Erau singurele făpturidin mândrie, dar îi îndrăgea. Erau singurele făpturi de care vorbea cu un pic de duioşie. Aşa că, un basde care vorbea cu un pic de duioşie. Aşa că, un bas --tard care i-ar pica tocmai acum... Şi apoi, ar fi fost untard care i-ar pica tocmai acum... Şi apoi, ar fi fost un mijloc de care Béatrice s-ar fi putut folosi; să-şi aratemijloc de care Béatrice s-ar fi putut folosi; să-şi arate

mint la fel. Zău, aş vrea să văd cum ar putea doamnamint la fel. Zău, aş vrea să văd cum ar putea doamna de Beaumont să-ţi surâdă aşa de frumos şi să se aratede Beaumont să-ţi surâdă aşa de frumos şi să se arate aşa de drăguţă cu tine dacă nu te-ai culca niciodată înaşa de drăguţă cu tine dacă nu te-ai culca niciodată în patul ei... Cât e ziua de mare, monseniorul e la Consipatul ei... Cât e ziua de mare, monseniorul e la Consi --



mijloc de care Béatrice s ar fi putut folosi; să şi aratemijloc de care Béatrice s ar fi putut folosi; să şi arate pântecul şi să zică: "Aştept un copil al monsenioruluipântecul şi să zică: "Aştept un copil al monseniorului Robert..." Dar fie că îşi stricase în trecut născătoarea,Robert..." Dar fie că îşi stricase în trecut născătoarea, fie că necuratul o făcuse aşa încât să nu poată zăfie că necuratul o făcuse aşa încât să nu poată ză --misli, şi speranţa asta fusese zadarnică. Şi nu-i maimisli, şi speranţa asta fusese zadarnică. Şi nu-i mai rămâneau Béatricei d'Hirson, fosta domnişoară derămâneau Béatricei d'Hirson, fosta domnişoară de

onoare a contesei Mahaut, decât aşteptarea, ploaia, şionoare a contesei Mahaut, decât aşteptarea, ploaia, şi visurile de răzbunare... visurile de răzbunare...

La ora când burghezii se băgau în pat, RobertLa ora când burghezii se băgau în pat, Robert d'Artois sosi în sfârşit, posomorât la faţă şi scărpid'Artois sosi în sfârşit, posomorât la faţă şi scărpi --nându-şi barba ţepoasă. Abia dacă o privi pe Béatricenându-şi barba ţepoasă. Abia dacă o privi pe Béatrice care avusese grijă să-şi pună o rochie nouă; îşi turnăcare avusese grijă să-şi pună o rochie nouă; îşi turnă un pahar mare de vin dulce dres cu scorţişoară.un pahar mare de vin dulce dres cu scorţişoară.

- E trezit, spuse el cu a strâmbătură, lăsându-se- E trezit, spuse el cu a strâmbătură, lăsându-se într-un jilţ care scoase un lung geamăt de lemn.într-un jilţ care scoase un lung geamăt de lemn.

Cum să nu-şi fi pierdut băutura aroma ei? Oala deCum să nu-şi fi pierdut băutura aroma ei? Oala de vin fusese pregătită de patru ceasuri! vin fusese pregătită de patru ceasuri!

- Speram că ai să vii mai devreme, monseniore.- Speram că ai să vii mai devreme, monseniore.- Ei, da! Am avut însă nişte treburi care m-au împie- Ei, da! Am avut însă nişte treburi care m-au împie --

dicat să viu.dicat să viu.- Ca ieri şi ca alaltăieri...- Ca ieri şi ca alaltăieri...- Înţelege de asemenea că nu pot intra ziua în casa- Înţelege de asemenea că nu pot intra ziua în casa

ta ca să mă vadă lumea, mai ales acum, când trebuieta ca să mă vadă lumea, mai ales acum, când trebuie să fiu cu ochii în patru.să fiu cu ochii în patru.

- Bună scuză! Atunci să nu mai îmi spui că vii ziua,- Bună scuză! Atunci să nu mai îmi spui că vii ziua, dacă nu vrei să mă vezi decât noaptea. Dar noapteadacă nu vrei să mă vezi decât noaptea. Dar noaptea aparţine soţiei tale, contesa.aparţine soţiei tale, contesa.

Robert înălţă din umeri, plictisit:Robert înălţă din umeri, plictisit:- Ştii bine că nu mă mai ating de dânsa.- Ştii bine că nu mă mai ating de dânsa.- Toţi soţii spun asta ibovnicelor, cei mai mari se- Toţi soţii spun asta ibovnicelor, cei mai mari se --

niori ai ţării ca şi cel mai de pe urmă cârpaci... şi toţiniori ai ţării ca şi cel mai de pe urmă cârpaci... şi toţi

patul ei... Cât e ziua de mare, monseniorul e la Consipatul ei... Cât e ziua de mare, monseniorul e la Consiliul regal, de parcă regele ar ţine sfat de când seliul regal, de parcă regele ar ţine sfat de când se crapă de zi şi până la apusul soarelui. Sau monsenicrapă de zi şi până la apusul soarelui. Sau monseni--orul e la vânătoare... sau monseniorul e gata să pleceorul e la vânătoare... sau monseniorul e gata să plece la o întrecere cu lancea... sau monseniorul e dus lala o întrecere cu lancea... sau monseniorul e dus la moşia sa de la Conches.moşia sa de la Conches.

- Mai taci odată! strigă Robert dând cu palma în- Mai taci odată! strigă Robert dând cu palma în masă. Am alte griji în cap decât să stau şi s-ascultmasă. Am alte griji în cap decât să stau şi s-ascult nişte mofturi de muiere. Azi am înfăţişat jalba mea lanişte mofturi de muiere. Azi am înfăţişat jalba mea la Tribunalul regelui.Tribunalul regelui.

Într-adevăr acestea se petreceau la 14 decembrie,Într-adevăr acestea se petreceau la 14 decembrie, ziua hotărâtă de Filip al VI-lea pentru începerea proziua hotărâtă de Filip al VI-lea pentru începerea pro --cesului pornit de Robert d'Artois. Béatrice o ştia. Rocesului pornit de Robert d'Artois. Béatrice o ştia. Ro--bert i-o spusese mai înainte; dar, sâcâită de gelozie,bert i-o spusese mai înainte; dar, sâcâită de gelozie, uitase.uitase.

- Şi lucrurile s-au petrecut după cum doreai?- Şi lucrurile s-au petrecut după cum doreai?- Nu tocmai, răspunse Robert. Am arătat scrisorile- Nu tocmai, răspunse Robert. Am arătat scrisorile

bunicului meu şi unii au tăgăduit că ele ar fi adevăbunicului meu şi unii au tăgăduit că ele ar fi adevă --rate.rate.

- Dar ce, tu le credeai adevărate? întrebă Béatrice- Dar ce, tu le credeai adevărate? întrebă Béatrice cu un zâmbet răutăcios. Şi cine le-a tăgăduit?cu un zâmbet răutăcios. Şi cine le-a tăgăduit?

- Ducesa de Bourgogne care a cerut să i se dea hâr- Ducesa de Bourgogne care a cerut să i se dea hâr--tiile ca să le vadă mai de aproape...tiile ca să le vadă mai de aproape...

- A! Ducesa de Bourgogne e la Paris...- A! Ducesa de Bourgogne e la Paris...

Genele lungi şi negre se ridicară o clipă şi în priGenele lungi şi negre se ridicară o clipă şi în pri -- virea Béatricei se ivi o lucire neaşteptată care se virea Béatricei se ivi o lucire neaşteptată care se stinse numaidecât. Absorbit de grijile lui, Robert nicistinse numaidecât. Absorbit de grijile lui, Robert nici nu apucase s-o vadă.nu apucase s-o vadă.

Lovindu-şi pumnii unul de altul şi cu fălcile înLovindu-şi pumnii unul de altul şi cu fălcile în--cleştate, zicea:cleştate, zicea:

- A venit anume pentru asta cu ducele Eudes. Ma- A venit anume pentru asta cu ducele Eudes. Ma--

haut va continua deci să-mi pună beţe-n roate până şihaut va continua deci să-mi pună beţe-n roate până şi prin urmaşii ei! Pentru ce naiba curge în seminţiaprin urmaşii ei! Pentru ce naiba curge în seminţia asta un sânge aşa de păcătos? Tot ce se naşte fată înasta un sânge aşa de păcătos? Tot ce se naşte fată în familia Burgundiei, e curvă, hoaţă şi mincinoasă! Astafamilia Burgundiei, e curvă, hoaţă şi mincinoasă! Asta

dere în Béatrice, doar dintr-o deprindere atavică,dere în Béatrice, doar dintr-o deprindere atavică, pentru că e ştiut de când lumea că femeile sunt mincipentru că e ştiut de când lumea că femeile sunt minci--noase şi amăgitoare. Deoarece Béatrice îi cerşeanoase şi amăgitoare. Deoarece Béatrice îi cerşea mângâierile dragostei, nu-i mai trecea prin minte sămângâierile dragostei, nu-i mai trecea prin minte să



familia Burgundiei, e curvă, hoaţă şi mincinoasă! Astafamilia Burgundiei, e curvă, hoaţă şi mincinoasă! Asta care-i împinge împotriva mea pe nătăfleţul decare-i împinge împotriva mea pe nătăfleţul de bărbatu-său o de pe acum o târfă ca tot neamul ei. Aubărbatu-său o de pe acum o târfă ca tot neamul ei. Au Burgundia; de ce mai vor să ţină şi comitatul pe careBurgundia; de ce mai vor să ţină şi comitatul pe care mi l-au furat? Dar voi câştiga. Am să ridic tot Artois-ulmi l-au furat? Dar voi câştiga. Am să ridic tot Artois-ul dacă va fi nevoie, cum am mai făcut-o împotriva luidacă va fi nevoie, cum am mai făcut-o împotriva lui

Filip cel Lung, tatăl acestei pocitanii. Şi de data astaFilip cel Lung, tatăl acestei pocitanii. Şi de data asta nu voi porni spre Arras, ci spre Dijon...nu voi porni spre Arras, ci spre Dijon...

Vorbea, dar fără tragere de inimă. Era o mânie Vorbea, dar fără tragere de inimă. Era o mânie chibzuită, fără zbierete, fără pasul acela parcă anumechibzuită, fără zbierete, fără pasul acela parcă anume ca şi năruie pereţii, fără toată comedia aceea a furieica şi năruie pereţii, fără toată comedia aceea a furiei pe care ştia s-o joace aşa de bine. Pentru auzul cui să-pe care ştia s-o joace aşa de bine. Pentru auzul cui să-şi fi dat această osteneală?şi fi dat această osteneală?

În dragoste, deprinderea roade încetul cu încetulÎn dragoste, deprinderea roade încetul cu încetul caracterele. Nu-ţi dai silinţa decât în ceea ce-i nou, şicaracterele. Nu-ţi dai silinţa decât în ceea ce-i nou, şi

nu ţi-e frică decât de ceea ce nu cunoşti. Nimeni nu enu ţi-e frică decât de ceea ce nu cunoşti. Nimeni nu e făcut numai din putere, iar temerile dispar odată cefăcut numai din putere, iar temerile dispar odată ce taina se destramă. De fiecare dată când te arăţi gol,taina se destramă. De fiecare dată când te arăţi gol, lepezi niţel din autoritatea ta. Béatrice nu se mailepezi niţel din autoritatea ta. Béatrice nu se mai temea de Robert.temea de Robert.

Uita să se mai teamă de el pentru că îl văzuse preaUita să se mai teamă de el pentru că îl văzuse prea des dormind, şi îşi îngăduia, faţă de acest uriaş, ceeades dormind, şi îşi îngăduia, faţă de acest uriaş, ceea ce nimeni nu ar fi îndrăznit.ce nimeni nu ar fi îndrăznit.

Şi aceeaşi schimbare se petrecuse în Robert, înŞi aceeaşi schimbare se petrecuse în Robert, în

sentimentele sale pentru Béatrice, devenită o amantăsentimentele sale pentru Béatrice, devenită o amantă geloasă, sâcâitoare, sărindu-i ţâfna din nimic, ca oricegeloasă, sâcâitoare, sărindu-i ţâfna din nimic, ca orice femeie când o dragoste ascunsă durează prea multfemeie când o dragoste ascunsă durează prea mult Talentele ei de vrăjitoare nu-l mai amuzau pe Robert.Talentele ei de vrăjitoare nu-l mai amuzau pe Robert. Priceperea ei de a face farmece şi de a-l chema înPriceperea ei de a face farmece şi de a-l chema în ajutor pe Diavol cu tot felul de descântece, i se păreaajutor pe Diavol cu tot felul de descântece, i se părea un meşteşug învăţat ca oricare altul. Nu avea încreun meşteşug învăţat ca oricare altul. Nu avea încre--

mângâierile dragostei, nu i mai trecea prin minte sămângâierile dragostei, nu i mai trecea prin minte să se teamă de dânsa şi uita că nu i se aruncase în braţese teamă de dânsa şi uita că nu i se aruncase în braţe decât îmboldită de plăcerea de a trăda. Până şi amindecât îmboldită de plăcerea de a trăda. Până şi amin --tirea celor două omoruri săvârşite împreună nu maitirea celor două omoruri săvârşite împreună nu mai trăgea aşa de greu şi se pierdea în pulberea zilelor, petrăgea aşa de greu şi se pierdea în pulberea zilelor, pe când cele două leşuri putrezeau sub pământ.când cele două leşuri putrezeau sub pământ.

Trăiau acea perioadă cu atât mai primejdioasă cuTrăiau acea perioadă cu atât mai primejdioasă cu cât nu mai credeau că-i pândeşte vreo primejdie. Încât nu mai credeau că-i pândeşte vreo primejdie. În clipa când încetează de a se mai iubi, amanţii arclipa când încetează de a se mai iubi, amanţii ar trebui să ştie că se vor regăsi faţă în faţă aşa cumtrebui să ştie că se vor regăsi faţă în faţă aşa cum erau înainte de a începe. Armele nu-s niciodată diserau înainte de a începe. Armele nu-s niciodată dis --truse, ci doar puse de o parte.truse, ci doar puse de o parte.

Béatrice se uita la Robert în tăcere, pe când el staBéatrice se uita la Robert în tăcere, pe când el sta îngândurat, cu mintea departe de dânsa, urzind alteîngândurat, cu mintea departe de dânsa, urzind alte iţe pentru a-şi câştiga procesul. Dar când ai făcut totiţe pentru a-şi câştiga procesul. Dar când ai făcut tot

ce se poate, vreme de douăzeci de ani, când ai pus săce se poate, vreme de douăzeci de ani, când ai pus să se scormonească legile şi datinile, doar-doar vei găsise scormonească legile şi datinile, doar-doar vei găsi sprijin în ele, când ai folosit mărturia mincinoasă, hârsprijin în ele, când ai folosit mărturia mincinoasă, hâr--tiile plăsmuite, ba chiar omorul, şi când regele ţi-etiile plăsmuite, ba chiar omorul, şi când regele ţi-e cumnat, şi tot nu ţi-ai atins ţelul, nu ai avea oare decumnat, şi tot nu ţi-ai atins ţelul, nu ai avea oare de ce, în unele zile, să te laşi copleşit de deznădejde?ce, în unele zile, să te laşi copleşit de deznădejde?

Schimbându-şi atitudinea, Béatrice veni să îngeSchimbându-şi atitudinea, Béatrice veni să înge--nuncheze în faţa lui, arătându-se pe neaşteptate deznuncheze în faţa lui, arătându-se pe neaşteptate dez --mierdătoare, supusă şi drăgăstoasă, de parcă ar fimierdătoare, supusă şi drăgăstoasă, de parcă ar fi

vrut să-l facă să-şi uite necazurile şi totodată să se vrut să-l facă să-şi uite necazurile şi totodată să se alinte ghemuindu-i-se la pieptalinte ghemuindu-i-se la piept

- Aşadar, când mă va lua în palatul său drăguţul- Aşadar, când mă va lua în palatul său drăguţul meu stăpân Robert? Când mă va face doamnă demeu stăpân Robert? Când mă va face doamnă de onoare a contesei sale, precum mi-a făgăduit? Vezi şionoare a contesei sale, precum mi-a făgăduit? Vezi şi tu ce bine ar fi! Mereu lângă tine, mă vei puteatu ce bine ar fi! Mereu lângă tine, mă vei putea chema când pofteşti... voi fi acolo ca să te slujesc şi săchema când pofteşti... voi fi acolo ca să te slujesc şi să

veghez asupra ta ea nimeni alta. Aşadar, când? veghez asupra ta ea nimeni alta. Aşadar, când?- Când îmi voi fi câştigat procesul, răspunse el ca- Când îmi voi fi câştigat procesul, răspunse el ca

de fiecare dată, la această întrebare.de fiecare dată, la această întrebare.- După cum merge de încet procesul ăsta, o să-mi- După cum merge de încet procesul ăsta, o să-mi

partea cea mai bună din mine. Dacă erai în casa mea,partea cea mai bună din mine. Dacă erai în casa mea, nu aş putea să te văd aşa de des, şi fără să-mi pese denu aş putea să te văd aşa de des, şi fără să-mi pese de nimeni.nimeni.

Era cam plin de el monseniorul Robert, şi vorbeaEra cam plin de el monseniorul Robert, şi vorbea



upă cu e ge de cet p ocesu ăsta, o săp g p ,iasă perl albi aşteptând până atunci.iasă perl albi aşteptând până atunci.

- Când va fi judecat, dacă ţii mult. Am spus-o, şi Ro- Când va fi judecat, dacă ţii mult. Am spus-o, şi Ro--bert d'Artois n-are decât o vorbă. Dar ai şi tu răbdare,bert d'Artois n-are decât o vorbă. Dar ai şi tu răbdare, ce naiba!ce naiba!

Îi părea rău că fusese nevoit, mai de mult, s-o adeÎi părea rău că fusese nevoit, mai de mult, s-o ade --

menească cu această făgăduială. Acum era mai homenească cu această făgăduială. Acum era mai ho --tărât ca oricând să nu-i dea nici o urmare. Béatrice întărât ca oricând să nu-i dea nici o urmare. Béatrice în palatul Beaumont? Ce harababură, ce oboseală, cepalatul Beaumont? Ce harababură, ce oboseală, ce izvor de necazuri!izvor de necazuri!

Ea se ridică şi se duse să-şi încălzească mâinile laEa se ridică şi se duse să-şi încălzească mâinile la focul de turbă care ardea în vatră.focul de turbă care ardea în vatră.

- Am avut destulă răbdare, aşa cred, spuse ea cu- Am avut destulă răbdare, aşa cred, spuse ea cu glas potolit. Mai întâi, era vorba să mă iei dupăglas potolit. Mai întâi, era vorba să mă iei după moartea doamnei Mahaut, apoi, după moartea regineimoartea doamnei Mahaut, apoi, după moartea reginei

văduve Jeanne. Ele au murit, pare-mi-se, şi curând se văduve Jeanne. Ele au murit, pare-mi-se, şi curând se va face la biserică prohodul pentru anul ce s-a dus... va face la biserică prohodul pentru anul ce s-a dus... Dar tu nu vrei să mă vezi în palatul tău. Dar o curvăDar tu nu vrei să mă vezi în palatul tău. Dar o curvă ca Divion, târfa care a fost ibovnica unchiului meuca Divion, târfa care a fost ibovnica unchiului meu episcopul şi ţi-a fabricat nişte hârtii pe care şi un orbepiscopul şi ţi-a fabricat nişte hârtii pe care şi un orb ar vedea că-s false, ea are drept să şadă la masa ta,ar vedea că-s false, ea are drept să şadă la masa ta, să-şi dea ifose la curtea ta...să-şi dea ifose la curtea ta...

- Las-o pe Divion. Ştii bine că n-o ţin la mine pe nă- Las-o pe Divion. Ştii bine că n-o ţin la mine pe nă --roada asta mincinoasa decât ca să nu trăncănească.roada asta mincinoasa decât ca să nu trăncănească.

Béatrice avu un zâmbet de o clipă. Să nu trăncăneBéatrice avu un zâmbet de o clipă. Să nu trăncăne--ască!... Faţă de Divion, pentru că meşterise nişte pească!... Faţă de Divion, pentru că meşterise nişte pe --ceţi, trebuia să se poarte cu băgare de seamă. Dar deceţi, trebuia să se poarte cu băgare de seamă. Dar de dânsa, Béatrice, care trimisese două prinţese pedânsa, Béatrice, care trimisese două prinţese pe lumea cealaltă, nu avea de ce să se teamă, şi putea s-lumea cealaltă, nu avea de ce să se teamă, şi putea s-o răsplătească cu nerecunoştinţa lui.o răsplătească cu nerecunoştinţa lui.

- Haide, nu te mai văicări atâta, spuse Robert. Tu ai- Haide, nu te mai văicări atâta, spuse Robert. Tu ai

a ca p de e o se o u obe t, ş o beap , şde vizitele sale ca de nişte daruri măreţe pe care cade vizitele sale ca de nişte daruri măreţe pe care ca --tadicsea să i le facă!tadicsea să i le facă!

- Atunci, dacă eu am partea cea mai bună din tine,- Atunci, dacă eu am partea cea mai bună din tine, de ce întârzii să mi-o dai... spuse Béatrice cu glasul eide ce întârzii să mi-o dai... spuse Béatrice cu glasul ei tărăgănat. Patul e gata.tărăgănat. Patul e gata.

Şi arăta uşa deschisă spre odaia de culcare.Şi arăta uşa deschisă spre odaia de culcare.- Nu, micuţa mea; acum trebuie să mă întorc la- Nu, micuţa mea; acum trebuie să mă întorc la

Palat şi să-l văd între patru ochi pe rege, ca să-i punPalat şi să-l văd între patru ochi pe rege, ca să-i pun beţe-n roate ducesei de Bourgogne.beţe-n roate ducesei de Bourgogne.

- Da, fireşte, ducesa de Bourgogne... repetă Béa- Da, fireşte, ducesa de Bourgogne... repetă Béa --trice dând din cap că a înţeles. Atunci, trebuie să tetrice dând din cap că a înţeles. Atunci, trebuie să te aştept mâine ca să capăt partea aia bună?aştept mâine ca să capăt partea aia bună?

- Vai, nu, mâine trebuie să plec la Conches şi la Be- Vai, nu, mâine trebuie să plec la Conches şi la Be --aumont.aumont.

- Şi cât vei rămâne acolo?- Şi cât vei rămâne acolo?- Foarte puţin. Două săptămâni.- Foarte puţin. Două săptămâni.- Aşadar n-ai să fii aici de sărbătoarea Anului Nou?- Aşadar n-ai să fii aici de sărbătoarea Anului Nou?

întrebă dânsa.întrebă dânsa.- Nu, pisicuţa mea; îţi voi face însă un dar frumos, o- Nu, pisicuţa mea; îţi voi face însă un dar frumos, o

agrafă cu diamante, s-o porţi la gât.agrafă cu diamante, s-o porţi la gât.- Mă voi împodobi cu ea doar ca să-mi uimesc servi- Mă voi împodobi cu ea doar ca să-mi uimesc servi--

torii, căci ei sunt singurii oameni pe care-i văd.torii, căci ei sunt singurii oameni pe care-i văd.Robert ar fi trebuit să fie mai prudent. Sunt uneleRobert ar fi trebuit să fie mai prudent. Sunt unele

zile nenorocite. Cum era ziua aceasta de 14 decemzile nenorocite. Cum era ziua aceasta de 14 decem--brie, în care dovezile sale fuseseră tăgăduite cu atâtabrie, în care dovezile sale fuseseră tăgăduite cu atâta hotărâre de către ducele şi ducesa de Bourgognehotărâre de către ducele şi ducesa de Bourgogne încât Filip al VI-lea încruntase din sprâncene pe deaîncât Filip al VI-lea încruntase din sprâncene pe dea--supra nasului său mare, şi privise, neliniştit spresupra nasului său mare, şi privise, neliniştit spre cumnatu-său. Ar fi trebuit să se arate mai binevoitor,cumnatu-său. Ar fi trebuit să se arate mai binevoitor, să nu jignească tocmai astăzi o femeie ca Béatrice şisă nu jignească tocmai astăzi o femeie ca Béatrice şi

să n-o lase, pentru două săptămâni, cu poftele inimiisă n-o lase, pentru două săptămâni, cu poftele inimii şi trupului neîmplinite. Robert se ridicase.şi trupului neîmplinite. Robert se ridicase.

- Divion te însoţeşte şi dânsa? mai întrebă ea.- Divion te însoţeşte şi dânsa? mai întrebă ea.- Ei, da! Nevastă-mea a hotărât aşa.- Ei, da! Nevastă-mea a hotărât aşa.

CONCHESCONCHES

Iarna a fost oarecum blândă în anul acela.Iarna a fost oarecum blândă în anul acela.Î i t d ă d i L t l D l iÎnainte de a se crăpa de i Lormet le Dolois enea



, ş, şFrumosul piept al Béatricei zvâcni sub un clocot deFrumosul piept al Béatricei zvâcni sub un clocot de

ură şi genele i se lăsară punând o umbră rotundă peură şi genele i se lăsară punând o umbră rotundă pe obraji.obraji.

- Atunci, monseniore Robert, te voi aştepta ca o- Atunci, monseniore Robert, te voi aştepta ca o slugă iubitoare şi credincioasă, rosti ea întinzându-i oslugă iubitoare şi credincioasă, rosti ea întinzându-i o

faţă surâzătoare.faţă surâzătoare.Robert i-o atinse cu un sărut plictisit, apoi îşi puseRobert i-o atinse cu un sărut plictisit, apoi îşi puse

mâna grea pe şoldurile ei; o ţinu acolo o clipă, şimâna grea pe şoldurile ei; o ţinu acolo o clipă, şi gestul de mângâiere se isprăvi cu o palmă nepăsăgestul de mângâiere se isprăvi cu o palmă nepăsă--toare dată în glumă, tot acolo. Nu, hotărât lucru, n-otoare dată în glumă, tot acolo. Nu, hotărât lucru, n-o mai dorea; şi asta era pentru dânsa cea mai duremai dorea; şi asta era pentru dânsa cea mai dure--roasă jignire.roasă jignire.

Înainte de a se crăpa de zi, Lormet le Dolois veneaÎnainte de a se crăpa de zi, Lormet le Dolois venea să-l trezească pe Robert. Acesta căsca de câteva ori,să-l trezească pe Robert. Acesta căsca de câteva ori, un căscat uriaş de fiară, îşi uda niţel faţa în ligheanulun căscat uriaş de fiară, îşi uda niţel faţa în ligheanul pe care i-l ţinea Gillet de Nelle, apoi sărea în niştepe care i-l ţinea Gillet de Nelle, apoi sărea în nişte haine de vânătoare, numai din piele şi căptuşite cuhaine de vânătoare, numai din piele şi căptuşite cu

blană, singurele într-adevăr plăcute la purtat. Dupăblană, singurele într-adevăr plăcute la purtat. După aceea se ducea să asculte liturghia, doar citită, fărăaceea se ducea să asculte liturghia, doar citită, fără cântare, în paraclisul castelului; duhovnicul avea pocântare, în paraclisul castelului; duhovnicul avea po--runcă să zorească slujba, dând peste cap Evangheliaruncă să zorească slujba, dând peste cap Evanghelia şi grijania în câteva minute. Robert bătea din piciorşi grijania în câteva minute. Robert bătea din picior când călugărul o cam lungea cu rugăciunea; artoforulcând călugărul o cam lungea cu rugăciunea; artoforul nici nu era bine pus la loc şi el o şi ştersese de acolo.nici nu era bine pus la loc şi el o şi ştersese de acolo.

Dădea pe gât o ceaşcă mare cu zeamă fierbinte deDădea pe gât o ceaşcă mare cu zeamă fierbinte de carne, două aripi de clapon sau o bucată grasă decarne, două aripi de clapon sau o bucată grasă de

porc, împreună cu o cupă zdravănă de vin alb dinporc, împreună cu o cupă zdravănă de vin alb din Meursault care dezmorţeşte omul, lunecă pe gât caMeursault care dezmorţeşte omul, lunecă pe gât ca aurul şi trezeşte grijile adormite în timpul nopţii.aurul şi trezeşte grijile adormite în timpul nopţii. Toate acestea le făcea de-a-n-picioarelea. Ah, dacăToate acestea le făcea de-a-n-picioarelea. Ah, dacă Burgundia n-ar fi produs decât vinurile sale, fără săBurgundia n-ar fi produs decât vinurile sale, fără să mai aibă şi nişte duci! "Mâncarea de dimineaţă te ţinemai aibă şi nişte duci! "Mâncarea de dimineaţă te ţine sănătos", zicea Robert care continua să ronţăie cevasănătos", zicea Robert care continua să ronţăie ceva pe când se apropia de calul său. Iată-i în şa, cu cornulpe când se apropia de calul său. Iată-i în şa, cu cornul de vânătoare spânzurat la gât şi cuţitul la şold, cu căde vânătoare spânzurat la gât şi cuţitul la şold, cu că --

ciula din blană de lup vârâtă peste urechi.ciula din blană de lup vârâtă peste urechi.Haita de copoi, ţinută sub bici, lătra cumplit; caiiHaita de copoi, ţinută sub bici, lătra cumplit; caii băteau din copite, simţind în crupa lor înţepăturile gebăteau din copite, simţind în crupa lor înţepăturile ge--ruleţului de dimineaţă. Prapurul cu stema familieiruleţului de dimineaţă. Prapurul cu stema familiei d'Artois flutura în turn, arătând că stăpânul se află lad'Artois flutura în turn, arătând că stăpânul se află la castel. Podul se lăsa peste şanţ, şi câini, cai, argaţi,castel. Podul se lăsa peste şanţ, şi câini, cai, argaţi, gonaşi, se rostogoleau cu mare larmă spre baltă, îngonaşi, se rostogoleau cu mare larmă spre baltă, în inima târgului, şi se năpusteau pe câmp, ţinându-seinima târgului, şi se năpusteau pe câmp, ţinându-se

după namila de baron.după namila de baron.În dimineţile de iarnă, stăruie peste câmpiile din ţiÎn dimineţile de iarnă, stăruie peste câmpiile din ţi --

nutul Ouche o pâclă albă, subţire, cu iz de scoarţă denutul Ouche o pâclă albă, subţire, cu iz de scoarţă de copac şi fum. Nu-ncape îndoială, Robert d'Artois încopac şi fum. Nu-ncape îndoială, Robert d'Artois în--

lăncii, la iscusinţa de a doborî din goana calului o molăncii, la iscusinţa de a doborî din goana calului o mo--mâie închipuind un vrăjmaş. Aveau noroc flăcăii ăştia!mâie închipuind un vrăjmaş. Aveau noroc flăcăii ăştia! Robert rămăsese orfan de tată-său pe când era încăRobert rămăsese orfan de tată-său pe când era încă foarte mic...foarte mic...



p ş p ,p ş pdrăgea acest Conches! Nu era decât un castel mic, fidrăgea acest Conches! Nu era decât un castel mic, fi --reşte, dar foarte plăcut, cu păduri dese împrejur.reşte, dar foarte plăcut, cu păduri dese împrejur.

Un soare palid risipea pâcla tocmai când ceataUn soare palid risipea pâcla tocmai când ceata sosea la locul întâlnirii unde hăitaşii, trimişi înainte săsosea la locul întâlnirii unde hăitaşii, trimişi înainte să stârnească vânatul, îşi înfăţişau raportul: descoperistârnească vânatul, îşi înfăţişau raportul: descoperi--

seră dâre de fiară şi urme de cerbi. Bătaia avea săseră dâre de fiară şi urme de cerbi. Bătaia avea să pornească în locurile cele mai prielnice, însemnate depornească în locurile cele mai prielnice, însemnate de hăitaşi cu ramuri de copac.hăitaşi cu ramuri de copac.

Pădurea de la Conches gemea de cerbi şi de misPădurea de la Conches gemea de cerbi şi de mis--treţi. Câinii erau bine asmuţiţi. Dacă-l împiedicai petreţi. Câinii erau bine asmuţiţi. Dacă-l împiedicai pe mistreţ să-şi lepede udul, în mai puţin de un ceas eramistreţ să-şi lepede udul, în mai puţin de un ceas era prins. Marii cerbi maiestoşi îi purtau pe vânătorii lorprins. Marii cerbi maiestoşi îi purtau pe vânătorii lor ceva mai multă vreme prin hăţişuri nesfârşite undeceva mai multă vreme prin hăţişuri nesfârşite unde pământul zbura în snopi sub copitele cailor, şi se dupământul zbura în snopi sub copitele cailor, şi se du --

ceau, urmăriţi de lătratul câinilor, să se stingă, ţepeniceau, urmăriţi de lătratul câinilor, să se stingă, ţepeni gâfâind cu limba scoasă sub coarnele lor grele, îngâfâind cu limba scoasă sub coarnele lor grele, în vreun heleşteu sau în vreo mlaştină. vreun heleşteu sau în vreo mlaştină.

Contele Robert pleca la vânătoare de cel puţinContele Robert pleca la vânătoare de cel puţin patru ori pe săptămână. Acestea nu semănau cu mapatru ori pe săptămână. Acestea nu semănau cu ma--rile vânători regale unde două sute de seniori se îmrile vânători regale unde două sute de seniori se îm--bulzeau, unde nu vedeai nimic, şi unde, de teamă cabulzeau, unde nu vedeai nimic, şi unde, de teamă ca nu cumva să rămâi prea departe de stăpân, goneainu cumva să rămâi prea departe de stăpân, goneai mai mult după rege decât după vânat. Aici, Robert pemai mult după rege decât după vânat. Aici, Robert pe--

trecea într-adevăr între hăitaşii lui, câţiva vasali dintrecea într-adevăr între hăitaşii lui, câţiva vasali din împrejurimi foarte fuduli că fuseseră poftiţi şi cei doiîmprejurimi foarte fuduli că fuseseră poftiţi şi cei doi fii ai săi pe care începea să-i deprindă cu meşteşugulfii ai săi pe care începea să-i deprindă cu meşteşugul vânătoresc, ştiut fiind că orice adevărat cavaler tre vânătoresc, ştiut fiind că orice adevărat cavaler tre--buia neapărat să-l cunoască. Era mulţumit de fiii lui,buia neapărat să-l cunoască. Era mulţumit de fiii lui, unul de zece şi altul de nouă ani, care creşteau voiunul de zece şi altul de nouă ani, care creşteau voi --nici; supraveghea silinţa lor la mânuirea arcului şinici; supraveghea silinţa lor la mânuirea arcului şi

Sfârşea el însuşi animalul încolţit, folosind cuţitulSfârşea el însuşi animalul încolţit, folosind cuţitul pentru cerb şi un ţăpuş pentru mistreţ. Dovedea înpentru cerb şi un ţăpuş pentru mistreţ. Dovedea în asta o mare dibăcie şi se bucura grozav când simţeaasta o mare dibăcie şi se bucura grozav când simţea fierul, apăsat tocmai unde trebuie, pătrunzând dintr-ofierul, apăsat tocmai unde trebuie, pătrunzând dintr-o dată în carnea moale. Vânatul şi vânătorul fumegaudată în carnea moale. Vânatul şi vânătorul fumegau

deopotrivă, scăldaţi în sudoare; dar animalul se prădeopotrivă, scăldaţi în sudoare; dar animalul se pră --buşea, fulgerat, iar omul rămânea în picioare.buşea, fulgerat, iar omul rămânea în picioare.

La întoarcere, pe când toţi vorbeau de peripeţiileLa întoarcere, pe când toţi vorbeau de peripeţiile vânătorii, ţăranii de prin cătune zdrenţăroşi şi cu pici vânătorii, ţăranii de prin cătune zdrenţăroşi şi cu pici--oarele înfăşurate în otrepe, ieşeau repede din boroarele înfăşurate în otrepe, ieşeau repede din bor --deiele lor, alergând să sărute pintenul seniorului, într-deiele lor, alergând să sărute pintenul seniorului, într-o pornire de extaz şi totodată de teamă; un obicei buno pornire de extaz şi totodată de teamă; un obicei bun de care locuitorii oraşelor începeau să cam uite.de care locuitorii oraşelor începeau să cam uite.

La castel, de îndată ce se ivea stăpânul, se suna dinLa castel, de îndată ce se ivea stăpânul, se suna din

corn să fie adusă apa pentru ca oaspeţii să se spelecorn să fie adusă apa pentru ca oaspeţii să se spele pe mâini înainte de a se apuca să prânzească. În salape mâini înainte de a se apuca să prânzească. În sala cea mare, unde pereţii erau acoperiţi cu covoare decea mare, unde pereţii erau acoperiţi cu covoare de mătase pe care se vedeau stemele Franţei, ale neamătase pe care se vedeau stemele Franţei, ale nea--murilor d'Artois, de Valois şi ale Constantinopolei -murilor d'Artois, de Valois şi ale Constantinopolei - căci doamna de Beaumont era o Courtenay dupăcăci doamna de Beaumont era o Courtenay după mamă - Robert se aşeza la masă ca să înfulece vrememamă - Robert se aşeza la masă ca să înfulece vreme de trei ceasuri în şir, tot cicălindu-i pe cei din jur;de trei ceasuri în şir, tot cicălindu-i pe cei din jur; dădea poruncă să vină bucătarul şef, cu lingura dedădea poruncă să vină bucătarul şef, cu lingura de

lemn spânzurată la brâu şi uneori, când ciozvârta delemn spânzurată la brâu şi uneori, când ciozvârta de scroafă de mistreţ făcută pastramă se topea în gură, îlscroafă de mistreţ făcută pastramă se topea în gură, îl lăuda, alteori îi făgăduia că are să-l spânzure dacălăuda, alteori îi făgăduia că are să-l spânzure dacă sosul de piper fierbinte cu care se stropea cerbul friptsosul de piper fierbinte cu care se stropea cerbul fript întreg la frigare nu era gustos. Trăgea un pui deîntreg la frigare nu era gustos. Trăgea un pui de somn, după care se întorcea în sala cea mare ca să-şisomn, după care se întorcea în sala cea mare ca să-şi asculte ispravnicii şi dăbilarii, să cerceteze socotelile,asculte ispravnicii şi dăbilarii, să cerceteze socotelile,

să pună rânduială în treburile moşiilor şi să împartăsă pună rânduială în treburile moşiilor şi să împartă dreptatea. Mult îi plăcea să împartă dreptatea, sădreptatea. Mult îi plăcea să împartă dreptatea, să vadă pizma sau ura în ochii împricinaţilor, înşelăci vadă pizma sau ura în ochii împricinaţilor, înşelăci--unea, viclenia, răutatea, minciuna, într-un cuvânt, săunea, viclenia, răutatea, minciuna, într-un cuvânt, să

În ce o priveşte, doamna de Beaumont purta o roÎn ce o priveşte, doamna de Beaumont purta o ro--chie violetă de camohas, cu blană singeap şi având pechie violetă de camohas, cu blană singeap şi având pe ea încolăcite literele "J" şi "R" brodate în fir de aur, şiea încolăcite literele "J" şi "R" brodate în fir de aur, şi înconjurate cu frunze de trifoi, acelea din fir de arînconjurate cu frunze de trifoi, acelea din fir de ar--



se vadă pe el însuşi în această pleavă.se vadă pe el însuşi în această pleavă.Se bucura mai cu seamă auzind întâmplări cu neSe bucura mai cu seamă auzind întâmplări cu ne--

veste desfrânate şi soţi înşelaţi. veste desfrânate şi soţi înşelaţi.- Să vină încornoratul! poruncea, şezând în jilţul- Să vină încornoratul! poruncea, şezând în jilţul

său de stejar.său de stejar.

Şi începea să pună întrebările cele mai deşucheate,Şi începea să pună întrebările cele mai deşucheate, în timp ce grămăticii care făceau pe grefierii pufneauîn timp ce grămăticii care făceau pe grefierii pufneau de râs în dosul penelor de gâscă iar pârâşii se roşeaude râs în dosul penelor de gâscă iar pârâşii se roşeau la faţă de ruşine.la faţă de ruşine.

Robert avea o supărătoare pornire, pe care ispravRobert avea o supărătoare pornire, pe care isprav--nicii săi i-o reproşau, de a nu da decât pedepsenicii săi i-o reproşau, de a nu da decât pedepse uşoare hoţilor, pungaşilor, trişorilor la zaruri, mituitouşoare hoţilor, pungaşilor, trişorilor la zaruri, mituito--rilor, tâlharilor la drumul mare, codoşilor şi ciomărilor, tâlharilor la drumul mare, codoşilor şi ciomă --gaşilor, afară, bineînţeles, de cazurile când furtişagulgaşilor, afară, bineînţeles, de cazurile când furtişagul

sau nelegiuirea se întâmplau să fie săvârşite în pasau nelegiuirea se întâmplau să fie săvârşite în pa--guba lui. O tainică înţelegere îl lega sufleteşte de totguba lui. O tainică înţelegere îl lega sufleteşte de tot ce era puşlama pe lumea asta.ce era puşlama pe lumea asta.

Odată isprăvită judecata, iată că şi ziua se aflaOdată isprăvită judecata, iată că şi ziua se afla aproape pe sfârşite. Robert cobora atunci la feredeu,aproape pe sfârşite. Robert cobora atunci la feredeu, într-o încăpere scundă a donjonului, se băga într-unîntr-o încăpere scundă a donjonului, se băga într-un hârdău de apă caldă parfumată cu ierburi şi mirodeniihârdău de apă caldă parfumată cu ierburi şi mirodenii care înviorau mădularele, apoi punea băieşul să-lcare înviorau mădularele, apoi punea băieşul să-l usuce în ştergare, să-l frece ca pe un cal, să-l piepusuce în ştergare, să-l frece ca pe un cal, să-l piep --

tene, să-i mai taie din barbă şi să i-o încreţească.tene, să-i mai taie din barbă şi să i-o încreţească.Între timp, scutieri, paharnici şi feciori se şi învredÎntre timp, scutieri, paharnici şi feciori se şi învred--niciseră să întindă iarăşi pe nişte capre de lemn masaniciseră să întindă iarăşi pe nişte capre de lemn masa de seară, la care Robert apărea într-un uriaş caftande seară, la care Robert apărea într-un uriaş caftan princiar de catifea argintie înflorată cu crini de aur şiprinciar de catifea argintie înflorată cu crini de aur şi nişte castele ale familiei d'Artois, caftan a cărui căpnişte castele ale familiei d'Artois, caftan a cărui căp --tuşeală de blană îi acoperea încălţările.tuşeală de blană îi acoperea încălţările.

jjgint.gint.

Cina era alcătuită din feluri mai uşoare ca prânzul:Cina era alcătuită din feluri mai uşoare ca prânzul: supe de ierburi sau drese cu lapte, un păun, o lebădăsupe de ierburi sau drese cu lapte, un păun, o lebădă friptă în mijlocul unei coroane de pui de porumbei,friptă în mijlocul unei coroane de pui de porumbei, brânzeturi proaspete şi fermentate, plăcinte şi prăjibrânzeturi proaspete şi fermentate, plăcinte şi prăji --

turi îndulcite care fac să lunece mai uşor pe gât vinuturi îndulcite care fac să lunece mai uşor pe gât vinu --rile vechi turnate din nişte ulcele în chip de leu şi derile vechi turnate din nişte ulcele în chip de leu şi de pasăre.pasăre.

Masa se servea după moda franceză, adică un blidMasa se servea după moda franceză, adică un blid la doi, o femeie şi un bărbat mâncând din aceeaşila doi, o femeie şi un bărbat mâncând din aceeaşi strachină, în afară de stăpânul casei. Robert aveastrachină, în afară de stăpânul casei. Robert avea pentru el singur o farfurie plină pe care o golea slupentru el singur o farfurie plină pe care o golea slu -- jindu-se de polonic, de cuţit şi de degete, şter jindu-se de polonic, de cuţit şi de degete, şter--gându-se cu faţa de masă, ca toţi ceilalţi. Cât despregându-se cu faţa de masă, ca toţi ceilalţi. Cât despre

păsări de curte, găini, raţe sau gâşte, le sfărâma cupăsări de curte, găini, raţe sau gâşte, le sfărâma cu dinţii, carne şi oase laolaltă.dinţii, carne şi oase laolaltă.

Către sfârşitul cinei, menestrelul Watriquet deCătre sfârşitul cinei, menestrelul Watriquet de Convin era rugat să-şi ia harfa lui scurtă şi să zică oConvin era rugat să-şi ia harfa lui scurtă şi să zică o poveste dintr-acelea născocite de el însuşi. Jupânulpoveste dintr-acelea născocite de el însuşi. Jupânul Watriquet era de fel din Hainaut; cunoştea bine peWatriquet era de fel din Hainaut; cunoştea bine pe contele Guillaume şi pe contesă, sora doamnei de Becontele Guillaume şi pe contesă, sora doamnei de Be --aumont; îşi începuse meseria la curtea lor, şi îşi urmaaumont; îşi începuse meseria la curtea lor, şi îşi urma cariera trecând prin casa fiecărui Valois pe rând. Secariera trecând prin casa fiecărui Valois pe rând. Se

întreceau care mai de care să-l aibă, dându-i simbrieîntreceau care mai de care să-l aibă, dându-i simbrie mare.mare.- Watriquet, zi Balada doamnelor de la Paris! cerea- Watriquet, zi Balada doamnelor de la Paris! cerea

Robert cu gura încă unsuroasă.Robert cu gura încă unsuroasă.Era povestea ce-i plăcea mai mult şi, cu toate că oEra povestea ce-i plăcea mai mult şi, cu toate că o

ştia aproape pe dinafară, voia s-o audă mereu, aseştia aproape pe dinafară, voia s-o audă mereu, ase --meni în privinţa asta copiilor care cer să îi se spună înmeni în privinţa asta copiilor care cer să îi se spună în

fiecare seară acelaşi basm, fără a se sări nici o vorbăfiecare seară acelaşi basm, fără a se sări nici o vorbă din ei. Cine ar fi putut, privindu-l în clipa aceea pe Rodin ei. Cine ar fi putut, privindu-l în clipa aceea pe Ro--bert d'Artois, să-l creadă în stare de a săvârşi falsuribert d'Artois, să-l creadă în stare de a săvârşi falsuri şi omoruri?şi omoruri?

reţea lui petrecută prin cârciumi, bordeluri şi altereţea lui petrecută prin cârciumi, bordeluri şi alte asemenea locuri deocheate. Cunoscuse el destuleasemenea locuri deocheate. Cunoscuse el destule târfe de acestea şezând la masă şi îmbătându-setârfe de acestea şezând la masă şi îmbătându-se turtă, fără ca bărbaţii lor să ştie pe unde sunt!turtă, fără ca bărbaţii lor să ştie pe unde sunt!



Balada doamnelor de la Paris istorisea aventuraBalada doamnelor de la Paris istorisea aventura trăită de două burgheze, Margo şi Marion, soţia şi netrăită de două burgheze, Margo şi Marion, soţia şi ne--poata lui Adam de Gonesse, care, ducându-se la telal,poata lui Adam de Gonesse, care, ducându-se la telal, în dimineaţa de Bobotează, întâlnesc spre nenoroîn dimineaţa de Bobotează, întâlnesc spre nenoro--cirea lor pe femeia Tifaigne, aia de vindea testemele,cirea lor pe femeia Tifaigne, aia de vindea testemele,

şi se lasă atrase de dânsa într-un han unde hangiul,şi se lasă atrase de dânsa într-un han unde hangiul, zic unii, dădea pe datorie.zic unii, dădea pe datorie.

Iată-le pe cele trei cumetre aşezate la masă în cârIată-le pe cele trei cumetre aşezate la masă în câr --ciuma Zurliilor, unde cârciumarul Drouin le serveşte ociuma Zurliilor, unde cârciumarul Drouin le serveşte o mulţime de bunătăţi: vin rubiniu, o gâscă grasă, omulţime de bunătăţi: vin rubiniu, o gâscă grasă, o strachină de usturoi, plăcinte calde.strachină de usturoi, plăcinte calde.

La această parte a povestirii, Robert d'Artois înLa această parte a povestirii, Robert d'Artois în--cepea să râdă, dinainte. Iar Watriquet zicea mai decepea să râdă, dinainte. Iar Watriquet zicea mai de --parte:parte:

...Atunci Margo-ncepea s-asude...Atunci Margo-ncepea s-asudeŞi cupe mari de vin să bea.Şi cupe mari de vin să bea.Trei oale pline le golea!Trei oale pline le golea!Şi-n două ceasuri era criţă.Şi-n două ceasuri era criţă."Pe Sfântul Gheorghe-ţi jur, bădiţă,"Pe Sfântul Gheorghe-ţi jur, bădiţă, Îi zice Marion cea mică, Îi zice Marion cea mică, Mi-e amară gura de poşircă; Mi-e amară gura de poşircă;Vin negru dulce vreau să beauVin negru dulce vreau să beau

Chiar vaca dac-ar fi s-o dauChiar vaca dac-ar fi s-o dauSă am în mână oala plină.Să am în mână oala plină.

Aşezat lângă vatra cea mare în care ardea un copac Aşezat lângă vatra cea mare în care ardea un copac întreg, cu capul dat pe spate, Robert d'Artois râdea înîntreg, cu capul dat pe spate, Robert d'Artois râdea în hohote.hohote.

Ascultând această poveste îşi revedea toată tine Ascultând această poveste îşi revedea toată tine--

La miezul nopţii, zicea cântecul lui Watriquet, celeLa miezul nopţii, zicea cântecul lui Watriquet, cele trei surate, Margo, Marion şi negustoreasa de testetrei surate, Margo, Marion şi negustoreasa de teste--meluri, după ce băuseră din toate vinurile, de la celmeluri, după ce băuseră din toate vinurile, de la cel de Arbois până la cel de Sain-Mélion, şi mâncaserăde Arbois până la cel de Sain-Mélion, şi mâncaseră prăjituri, uscăţele, migdale cojite, pere, nuci, şiprăjituri, uscăţele, migdale cojite, pere, nuci, şi

poame drese cu ghimber şi scorţişoară, mai erau încăpoame drese cu ghimber şi scorţişoară, mai erau încă la masă. Hangiul cere, spre a le da voie să plece dela masă. Hangiul cere, spre a le da voie să plece de acolo, să-şi lase amanet tot ce au pe ele; la care lucruacolo, să-şi lase amanet tot ce au pe ele; la care lucru muierile se învoiesc bucuros, bete cum sunt; cât aimuierile se învoiesc bucuros, bete cum sunt; cât ai clipi, îşi lepădară rochiile şi scurteicile, zăvelcile, căclipi, îşi lepădară rochiile şi scurteicile, zăvelcile, că --măşile, pungile şi curelele.măşile, pungile şi curelele.

Goale cum veniseră pe lume, iată-le pornite înGoale cum veniseră pe lume, iată-le pornite în noaptea de ianuarie, zbierând cât le ţinea gura: "Dranoaptea de ianuarie, zbierând cât le ţinea gura: "Dra --goste cu năbădăi îmi place", clătinându-se, poticgoste cu năbădăi îmi place", clătinându-se, potic--

nindu-se, zgâriindu-se de pereţi, ţinându-se una denindu-se, zgâriindu-se de pereţi, ţinându-se una de alta să nu cadă, ca să se prăbuşească în cele dinalta să nu cadă, ca să se prăbuşească în cele din urmă, bete criţă, pe nişte mormane de gunoaie.urmă, bete criţă, pe nişte mormane de gunoaie.

Se face ziuă, porţile se deschid. Trecătorii dauSe face ziuă, porţile se deschid. Trecătorii dau peste ele, terfelite şi însângerate, şi fără să mai mişte,peste ele, terfelite şi însângerate, şi fără să mai mişte, ca "nişte baligi în mijlocul drumului". Câţiva aleargăca "nişte baligi în mijlocul drumului". Câţiva aleargă după soţii lor care, văzându-le lungite acolo, cred cădupă soţii lor care, văzându-le lungite acolo, cred că au fost omorâte; sunt duse la cimitirul Sfinţilor Nepriau fost omorâte; sunt duse la cimitirul Sfinţilor Nepri --hăniţi şi aruncate în groapa comună.hăniţi şi aruncate în groapa comună.

Una peste alta, încă vii;Una peste alta, încă vii; Dar vinul li se scurge prin gingii Dar vinul li se scurge prin gingii

Ele nu se deşteaptă din somn decât noaptea urmăEle nu se deşteaptă din somn decât noaptea urmă--toare, din groapa de oseminte, acoperite de ţărână,toare, din groapa de oseminte, acoperite de ţărână, dar sunt încă mahmure, şi încep să ţipe prin cimitiruldar sunt încă mahmure, şi încep să ţipe prin cimitirul

îngheţat şi adâncit în beznă:îngheţat şi adâncit în beznă:

Unde te-ai dus, Drouin, fârtate?Unde te-ai dus, Drouin, fârtate?Ci, adu trei scrumbii sărateCi, adu trei scrumbii sărate

două săptămâni. Dar, în sinea ta, ştii bine că n-ai să tedouă săptămâni. Dar, în sinea ta, ştii bine că n-ai să te ţii de această cuminţenie trecătoare...ţii de această cuminţenie trecătoare...

Oricum, mâine, Robert se va duce să vâneze unOricum, mâine, Robert se va duce să vâneze un cerb prin părţile acelea dinspre Beaumont, şi se va focerb prin părţile acelea dinspre Beaumont, şi se va fo--



Şi-o ulcea de vin mai tareŞi-o ulcea de vin mai tare Pentru a minţii-nviorare; Pentru a minţii-nviorare;Şi să-nchizi fereastra mare!Şi să-nchizi fereastra mare!

Când cântecul ajungea aici, monseniorul RobertCând cântecul ajungea aici, monseniorul Robert

scotea un zbieret. Numai cu greu mai putea menesscotea un zbieret. Numai cu greu mai putea menes--trelul Watriquet să-şi încheie povestirea căci, vremetrelul Watriquet să-şi încheie povestirea căci, vreme de câteva minute, hohotele de râs ale uriaşului umde câteva minute, hohotele de râs ale uriaşului um--pleau încăperea.pleau încăperea.

Avea ochii plini de lacrimi şi îşi bătea şoldurile cu Avea ochii plini de lacrimi şi îşi bătea şoldurile cu amândouă mâinile. Nu se mai sătura, repetând: "amândouă mâinile. Nu se mai sătura, repetând: "ŞiŞi să-nchizi fereastra mare!să-nchizi fereastra mare!". Veselia lui era aşa de mo". Veselia lui era aşa de mo--lipsitoare încât toţi cei de faţă se strâmbau de râs culipsitoare încât toţi cei de faţă se strâmbau de râs cu dânsul.dânsul.

- Ah! Curvele! Auzi, goale, ca păsăricile în bătaia- Ah! Curvele! Auzi, goale, ca păsăricile în bătaia vântului... " vântului... "Şi să-nchizi fereastra mare!Şi să-nchizi fereastra mare!""

Şi se pornea iar pe râs.Şi se pornea iar pe râs.Când stai să te gândeşti, plăcută viaţă ducea monCând stai să te gândeşti, plăcută viaţă ducea mon--

seniorul Robert acolo, la Conches... Doamna de Beauseniorul Robert acolo, la Conches... Doamna de Beau--mont era o soţie vrednică, comitatul de Beaumont eramont era o soţie vrednică, comitatul de Beaumont era o moşioară bună, şi ce-i păsa lui Robert că domeniulo moşioară bună, şi ce-i păsa lui Robert că domeniul aparţinea coroanei, de vreme ce veniturile intrau înaparţinea coroanei, de vreme ce veniturile intrau în punga lui? Şi cu comitatul Artois cum rămânea? Lapunga lui? Şi cu comitatul Artois cum rămânea? La

urma urmei, era oare aşa de important acest comitat,urma urmei, era oare aşa de important acest comitat, merita el atâtea griji, atâtea lupte, atâtea necazuri?...merita el atâtea griji, atâtea lupte, atâtea necazuri?... "Pământul în care mă vor îngropa într-o zi, c-o fi cel"Pământul în care mă vor îngropa într-o zi, c-o fi cel de la Conches sau cel de la Hesdin..."'de la Conches sau cel de la Hesdin..."'

Acestea sunt cuvinte pe care ţi le spui când ai Acestea sunt cuvinte pe care ţi le spui când ai trecut de patruzeci de ani, când o treabă începută nu-trecut de patruzeci de ani, când o treabă începută nu-ţi merge întocmai cum doreai, şi când ai un răgaz deţi merge întocmai cum doreai, şi când ai un răgaz de

losi de prilej ca să dea o raită pe la castel, să vadălosi de prilej ca să dea o raită pe la castel, să vadă dacă n-ar fi bine să-l mai mărească...dacă n-ar fi bine să-l mai mărească...

Când se întorcea de la Beaumont, unde se duseseCând se întorcea de la Beaumont, unde se dusese cu soţia, în preajma Anului nou, îşi găsi Robertcu soţia, în preajma Anului nou, îşi găsi Robert d'Artois scutierii şi feciorii aşteptându-l, speriaţid'Artois scutierii şi feciorii aşteptându-l, speriaţi

grozav, pe podul de peste şanţul castelului.grozav, pe podul de peste şanţul castelului. Veniseră unii în după-amiaza aceea s-o ridice pe Veniseră unii în după-amiaza aceea s-o ridice pe

doamna Divion pentru a o duce în închisoare, la Paris.doamna Divion pentru a o duce în închisoare, la Paris.- S-o ridice? Cine a venit s-o ridice?- S-o ridice? Cine a venit s-o ridice?- Trei armăşei.- Trei armăşei.- Ce fel de armăşei? Din a cui poruncă? urlă Robert.- Ce fel de armăşei? Din a cui poruncă? urlă Robert.- A regelui.- A regelui.- Haida de! Şi voi aţi lăsat s-o ia? Sunteţi nişte zev- Haida de! Şi voi aţi lăsat s-o ia? Sunteţi nişte zev --

zeci pe care am să-i ciomăgesc. S-o ia de aici, de lazeci pe care am să-i ciomăgesc. S-o ia de aici, de la

mine? Ce înşelătorie! Văzut-aţi barem porunca scrisă?mine? Ce înşelătorie! Văzut-aţi barem porunca scrisă?- Am văzut-o, monseniore, răspunse Gillet de Nelle- Am văzut-o, monseniore, răspunse Gillet de Nelle

tremurând, ba am cerut chiar ca hârtia să rămână întremurând, ba am cerut chiar ca hârtia să rămână în mâna noastră. Numai după ce mi-au dat-o, i-am lăsatmâna noastră. Numai după ce mi-au dat-o, i-am lăsat s-o ia pe doamna Divion. Iat-o.s-o ia pe doamna Divion. Iat-o.

Era într-adevăr o poruncă regală, scrisă de mânaEra într-adevăr o poruncă regală, scrisă de mâna unui grămătic, dar pecetluită cu sigiliul lui Filip al VIunui grămătic, dar pecetluită cu sigiliul lui Filip al VI---lea. Nu cu sigiliul cancelariei, ceea ce ar fi putut da-lea. Nu cu sigiliul cancelariei, ceea ce ar fi putut da de gândit că la mijloc e o şmecherie. Ceara avea relide gândit că la mijloc e o şmecherie. Ceara avea reli--

eful sigiliului personal al lui Filip, "pecetea mică" cumeful sigiliului personal al lui Filip, "pecetea mică" cum i se zicea, pe care regele o păstra asupra sa, îni se zicea, pe care regele o păstra asupra sa, în pungă, şi numai el, cu mâna lui, o folosea.pungă, şi numai el, cu mâna lui, o folosea.

Contele d'Artois nu era din fire un om care seContele d'Artois nu era din fire un om care se speria lesne. În ziua aceea însă, cunoscu şi el ce esperia lesne. În ziua aceea însă, cunoscu şi el ce e frica.frica.

REGINA TICĂLOASĂ REGINA TICĂLOASĂ

Ca să mergi de la Conches la Paris într-o singură zi,Ca să mergi de la Conches la Paris într-o singură zi, nu era o glumă nici chiar pentru un călăreţ încercatnu era o glumă nici chiar pentru un călăreţ încercat

Robert se resemna să se întoarcă în palatul său,Robert se resemna să se întoarcă în palatul său, dormi puţin, şi înainte de ivirea zorilor porni spredormi puţin, şi înainte de ivirea zorilor porni spre Saint-Germain. Promoroaca acoperea câmpiile şi liveSaint-Germain. Promoroaca acoperea câmpiile şi live --zile; ramurile copacilor erau îmbrăcate în chiciură, iarzile; ramurile copacilor erau îmbrăcate în chiciură, iar

î



nu era o glumă nici chiar pentru un călăreţ încercat,nu era o glumă nici chiar pentru un călăreţ încercat, şi asta cerea să ai un cal zdravăn. Robert d'Artois lăsăşi asta cerea să ai un cal zdravăn. Robert d'Artois lăsă pe drum doi dintre scutierii săi ai căror cai începupe drum doi dintre scutierii săi ai căror cai începu--seră să şchioapete. Ajunse noaptea în oraş unde găsi,seră să şchioapete. Ajunse noaptea în oraş unde găsi, cu toată ora târzie, străzile încă ticsite de cete veselecu toată ora târzie, străzile încă ticsite de cete vesele

care sărbătoreau Anul nou. Văzu beţivani borând lacare sărbătoreau Anul nou. Văzu beţivani borând la întuneric, în pragul cârciumilor, femei ce se ţineau deîntuneric, în pragul cârciumilor, femei ce se ţineau de braţ, cântând de-ţi spărgeau urechile şi clătinându-sebraţ, cântând de-ţi spărgeau urechile şi clătinându-se pe picioare, ca în povestea lui Watriquet.pe picioare, ca în povestea lui Watriquet.

Fără a lua în seamă această prostime peste careFără a lua în seamă această prostime peste care calul său dădea buzna, Robert merse de-a dreptul lacalul său dădea buzna, Robert merse de-a dreptul la Palat. Căpitanul de gardă îi spuse că regele venise înPalat. Căpitanul de gardă îi spuse că regele venise în ziua aceea pentru a primi urările orăşenilor de vază,ziua aceea pentru a primi urările orăşenilor de vază, dar că se reîntorsese la Saint-Germain.dar că se reîntorsese la Saint-Germain.

Atunci, trecând podul, Robert merse la Châtelet. Atunci, trecând podul, Robert merse la Châtelet. Un pair al Franţei îşi putea îngădui să-l trezească peUn pair al Franţei îşi putea îngădui să-l trezească pe guvernatorul cetăţuii. Acesta însă, întrebat, răspunseguvernatorul cetăţuii. Acesta însă, întrebat, răspunse că nu primise nici în acea zi, nici în ajun, vreo femeiecă nu primise nici în acea zi, nici în ajun, vreo femeie care se numea Jeanne de Divion, sau care să semenecare se numea Jeanne de Divion, sau care să semene cu dânsa, după cum i-o înfăţişa.cu dânsa, după cum i-o înfăţişa.

Dacă nu era la Châtelet, trebuia să fie la Luvru,Dacă nu era la Châtelet, trebuia să fie la Luvru, căci nimeni nu era întemniţat, din porunca regelui,căci nimeni nu era întemniţat, din porunca regelui, decât în aceste două locuri.decât în aceste două locuri.

Robert îşi urmă deci calea până la Luvru; dar căpiRobert îşi urmă deci calea până la Luvru; dar căpi--tanul îi dădu acelaşi răspuns. Atunci, unde era Jeannetanul îi dădu acelaşi răspuns. Atunci, unde era Jeanne de Divion? Să fi mers el mai repede decât armăşeii rede Divion? Să fi mers el mai repede decât armăşeii re --gelui şi, apucând pe alt drum, s-o fi luat înaintea lor?gelui şi, apucând pe alt drum, s-o fi luat înaintea lor? Totuşi, la Houdan, unde ceruse lămuriri, i se spuseseTotuşi, la Houdan, unde ceruse lămuriri, i se spusese limpede că trei armăşei, însoţind o femeie, trecuserălimpede că trei armăşei, însoţind o femeie, trecuseră de câteva ceasuri pe acolo. Taina se făcea tot mai dede câteva ceasuri pe acolo. Taina se făcea tot mai de nepătruns în jurul acestei istorii.nepătruns în jurul acestei istorii.

dealurile şi pădurea în jurul conacului de la Saintdealurile şi pădurea în jurul conacului de la Saint --Germain păreau un peisaj făcut din zahăr de unGermain păreau un peisaj făcut din zahăr de un meşter cofetar.meşter cofetar.

Regele tocmai se trezise. Uşile se deschiserăRegele tocmai se trezise. Uşile se deschiseră pentru Robert până la odaia lui Filip al VI-lea, carepentru Robert până la odaia lui Filip al VI-lea, care

mai era în pat, înconjurat de şambelanii şi de hăitaşiimai era în pat, înconjurat de şambelanii şi de hăitaşii săi, şi dădea porunci în vederea vânătorii din ziuasăi, şi dădea porunci în vederea vânătorii din ziua aceea.aceea.

Robert intră călcând iute, puse un genunchi pe parRobert intră călcând iute, puse un genunchi pe par--doseală, se ridică îndată, şi vorbi:doseală, se ridică îndată, şi vorbi:

- Măria ta, frate, ia-mi îndărăt pairia pe care mi-ai- Măria ta, frate, ia-mi îndărăt pairia pe care mi-ai dat-o, ia-mi îndărăt târgurile, moşiile, veniturile, ia-midat-o, ia-mi îndărăt târgurile, moşiile, veniturile, ia-mi averea şi foloasele ei, goneşte-mă din Sfatul restrânsaverea şi foloasele ei, goneşte-mă din Sfatul restrâns la care nu mai sunt vrednic să mă arăt. Nu, eu nu maila care nu mai sunt vrednic să mă arăt. Nu, eu nu mai

sunt nimic în ţara asta!sunt nimic în ţara asta!Făcând ochi mari pe deasupra nasului gros, FilipFăcând ochi mari pe deasupra nasului gros, Filip

întrebă:întrebă:- Dar ce ai, frate? De unde-ţi vine tulburarea asta?- Dar ce ai, frate? De unde-ţi vine tulburarea asta?

Ce tot spui acolo?Ce tot spui acolo?- Spun adevărul. Spun că nu mai sunt nimic în ţara- Spun adevărul. Spun că nu mai sunt nimic în ţara

asta, deoarece regele, fără a binevoi să mă înştiiasta, deoarece regele, fără a binevoi să mă înştii --nţeze, trimite să ridice o persoană ce se află sub aconţeze, trimite să ridice o persoană ce se află sub aco --perişul meu!perişul meu!

- Pe cine am trimis să ridice? Care persoană?- Pe cine am trimis să ridice? Care persoană?- O oarecare doamnă de Divion, frate, slugă de a- O oarecare doamnă de Divion, frate, slugă de a mea, îngrijind de rochiile soţiei mele, sora măriei tale,mea, îngrijind de rochiile soţiei mele, sora măriei tale, şi pe care trei armăşei, cu porunca ta, au venit s-o rişi pe care trei armăşei, cu porunca ta, au venit s-o ri --dice din castelul meu de la Conches ca s-o ducă ladice din castelul meu de la Conches ca s-o ducă la temniţă!temniţă!

- Cu porunca mea? întrebă Filip, încremenit. Dar nu- Cu porunca mea? întrebă Filip, încremenit. Dar nu

am dat niciodată o asemenea poruncă... Divion?am dat niciodată o asemenea poruncă... Divion? Habar n-am de acest nume. Şi oricum ar sta lucrurile,Habar n-am de acest nume. Şi oricum ar sta lucrurile, frate dragă, fă-mi bunătatea de a crede că nu aş fi pusfrate dragă, fă-mi bunătatea de a crede că nu aş fi pus să ridice pe cineva de la curtea ta, chiar dacă aveamsă ridice pe cineva de la curtea ta, chiar dacă aveam

î î âd f fă ă ă î ii i i î âi ă i

regale şi ale marilor baroni. Priveşte acest "L" din nuregale şi ale marilor baroni. Priveşte acest "L" din nu--mele meu, vezi aici o îndoitură, şi dincoace golul cât omele meu, vezi aici o îndoitură, şi dincoace golul cât o gămălie de ac în frunzişul din margine...gămălie de ac în frunzişul din margine...

- Atunci, spuse Robert, nu au dezlipit cumva pe- Atunci, spuse Robert, nu au dezlipit cumva pe --âd l ă hâ i ?



de ce s-o fac, fără să te înştiinţez, şi mai întâi să-ţi cerde ce s-o fac, fără să te înştiinţez, şi mai întâi să-ţi cer sfatul.sfatul.

- Aşa gândeam şi eu, frate, spuse Robert, şi totuşi- Aşa gândeam şi eu, frate, spuse Robert, şi totuşi porunca e dată de tine.porunca e dată de tine.

Şi scoase din tunica sa ordinul de arestare, pe care-Şi scoase din tunica sa ordinul de arestare, pe care-

l lăsaseră armăşeii.l lăsaseră armăşeii.Filip aruncă o privire asupra hârtiei, recunoscu peFilip aruncă o privire asupra hârtiei, recunoscu pe--

cetea sa mică, şi nasul i se făcu alb ca varul.cetea sa mică, şi nasul i se făcu alb ca varul.- Hérouart, adu-mi caftanul! strigă el unuia din- Hérouart, adu-mi caftanul! strigă el unuia din

şambelani. Şi să iasă toată lumea de aici! Haide, reşambelani. Şi să iasă toată lumea de aici! Haide, re --pede! Să fiu lăsat singur cu monseniorul d'Artois!pede! Să fiu lăsat singur cu monseniorul d'Artois!

După ce aruncă de pe dânsul cuverturile brodate înDupă ce aruncă de pe dânsul cuverturile brodate în fir de aur, sări din pat, în lunga sa cămaşă albă. Şamfir de aur, sări din pat, în lunga sa cămaşă albă. Şam --belanul îl ajută să-şi pună un caftan îmblănit şi voi săbelanul îl ajută să-şi pună un caftan îmblănit şi voi să

aţâţe focul în vatră.aţâţe focul în vatră.- Haide, ieşi!... Am spus să fiu lăsat singur.- Haide, ieşi!... Am spus să fiu lăsat singur.Niciodată de când îl slujea pe rege, Hérouart deNiciodată de când îl slujea pe rege, Hérouart de

Belleperche nu fusese repezit astfel, de parcă ar fiBelleperche nu fusese repezit astfel, de parcă ar fi fost doar un rândaş de pe la bucătării.fost doar un rândaş de pe la bucătării.

- Nu, eu nu am pecetluit asta, şi nici nu am dictat- Nu, eu nu am pecetluit asta, şi nici nu am dictat ceva asemănător, spuse regele după ce şambelanulceva asemănător, spuse regele după ce şambelanul părăsise încăperea.părăsise încăperea.

Cercetă cu mare luare aminte hârtia, apropie celeCercetă cu mare luare aminte hârtia, apropie cele

două părţi ale peceţii rupte prin deschiderea scrisorii,două părţi ale peceţii rupte prin deschiderea scrisorii, apoi luă o lupă de cristal din sertarul unei mescioare.apoi luă o lupă de cristal din sertarul unei mescioare.- Nu cumva, frate, întrebă Robert, ţi s-a falsificat si- Nu cumva, frate, întrebă Robert, ţi s-a falsificat si --

giliul?giliul?- Asta nu se poate. Meşterii de sigilii se pricep să- Asta nu se poate. Meşterii de sigilii se pricep să

preîntâmpine plăsmuirile ce s-ar putea face şi întotdepreîntâmpine plăsmuirile ce s-ar putea face şi întotde--auna lasă înadins unele cusururi, mai ales la sigiliileauna lasă înadins unele cusururi, mai ales la sigiliile

cetea de pe altă hârtie?cetea de pe altă hârtie?- Aşa ceva s-ar părea că se poate; cu un brici în- Aşa ceva s-ar părea că se poate; cu un brici în --

călzit, sau într-alt fel; cancelarul meu m-a încredinţatcălzit, sau într-alt fel; cancelarul meu m-a încredinţat că e cu putinţă.că e cu putinţă.

Pe faţa lui Robert se aşternu o expresie de mirarePe faţa lui Robert se aşternu o expresie de mirare

naivă, ca şi cum afla atunci un lucru care nici nu-i trenaivă, ca şi cum afla atunci un lucru care nici nu-i tre --cuse vreodată prin minte. Dar inima îi bătea niţel maicuse vreodată prin minte. Dar inima îi bătea niţel mai repede.repede.

- De data aceasta însă nu poate fi vorba de aşa- De data aceasta însă nu poate fi vorba de aşa ceva, urmă Filip, căci eu înadins nu folosesc sigiliulceva, urmă Filip, căci eu înadins nu folosesc sigiliul mic decât pentru peceţi ce urmează a fi rupte; niciomic decât pentru peceţi ce urmează a fi rupte; nicio--dată nu-l pun pe foaie netedă, nici pe şnururi.dată nu-l pun pe foaie netedă, nici pe şnururi.

Rămase o clipă tăcut, cu ochii la Robert, de parcă i-Rămase o clipă tăcut, cu ochii la Robert, de parcă i-ar fi cerut o explicaţie pe care n-o căuta, de fapt,ar fi cerut o explicaţie pe care n-o căuta, de fapt,

decât în propria sa minte.decât în propria sa minte.- Pesemne că mi s-a şterpelit pentru o clipă sigiliul,- Pesemne că mi s-a şterpelit pentru o clipă sigiliul,

rupse el tăcerea. Dar cine? Dar când? Toată ziua nurupse el tăcerea. Dar cine? Dar când? Toată ziua nu iese din tăşcuţa pe care o port la brâu, n-o scot decâtiese din tăşcuţa pe care o port la brâu, n-o scot decât noaptea...noaptea...

Se apropie de mescioară, luă din sertar o pungă ţeSe apropie de mescioară, luă din sertar o pungă ţe --sută în fir de aur, şi după ce îi pipăi conţinutul o dessută în fir de aur, şi după ce îi pipăi conţinutul o des--chise, scoţând din ea micul său sigiliu, care era dechise, scoţând din ea micul său sigiliu, care era de aur, cu o floare de crin ce-i slujea ca mâner.aur, cu o floare de crin ce-i slujea ca mâner.

-...şi dimineaţa mi-o prind iar la brâu...-...şi dimineaţa mi-o prind iar la brâu... Vorbea acum mai rar; o îndoială cumplită îl cu Vorbea acum mai rar; o îndoială cumplită îl cu--prinse. Apucă iar ordinul de arestare şi-l cercetă dinprinse. Apucă iar ordinul de arestare şi-l cercetă din nou, cu mare luare aminte.nou, cu mare luare aminte.

- Cunosc acest scris, spuse. Nu este a lui Hugues- Cunosc acest scris, spuse. Nu este a lui Hugues de Pommard, nici al lui Jacques La Vache, nici al luide Pommard, nici al lui Jacques La Vache, nici al lui Geoffroy de Fleury...Geoffroy de Fleury...

Trase clopoţelul. Pierre Trousseau, celălalt şamTrase clopoţelul. Pierre Trousseau, celălalt şam--belan de serviciu, se înfăţişă.belan de serviciu, se înfăţişă.

- Să mi-l trimiţi de îndată, dacă se afla în castel, sau- Să mi-l trimiţi de îndată, dacă se afla în castel, sau ori unde în altă parte ar fi, pe grămăticul Robertori unde în altă parte ar fi, pe grămăticul Robert

l ă i ă i i l l i d iM l ă i ă i i l l i d i

- La Turnul de Nesle, măria ta, lămuri grămăticul- La Turnul de Nesle, măria ta, lămuri grămăticul închipuindu-şi că va fi preţuit pentru râvna şi buna ţiînchipuindu-şi că va fi preţuit pentru râvna şi buna ţi --nere de minte de care făcea dovadă.nere de minte de care făcea dovadă.

Cei doi veri se uitară unul la altul şi-şi încrucişarăCei doi veri se uitară unul la altul şi-şi încrucişară id b l iid b l i



Mulet; să vină aici cu penele lui de scris.Mulet; să vină aici cu penele lui de scris.- Mulet ăsta, întrebă Robert, nu e cel care întoc- Mulet ăsta, întrebă Robert, nu e cel care întoc --

meşte scrisorile soţiei tale, regina Jeanne?meşte scrisorile soţiei tale, regina Jeanne?- Da, Mulet slujeşte când la mine, când la Jeanne,- Da, Mulet slujeşte când la mine, când la Jeanne,

răspunse Filip al VI-lea într-o doară, ca să-şi ascundărăspunse Filip al VI-lea într-o doară, ca să-şi ascundă

stânjeneala.stânjeneala.Fără să-şi dea seama, începuseră să se tutuiască iaFără să-şi dea seama, începuseră să se tutuiască ia--

răşi ca pe vremuri, când Filip era foarte departe de arăşi ca pe vremuri, când Filip era foarte departe de a fi rege, când Robert nu era încă pair, când erau doarfi rege, când Robert nu era încă pair, când erau doar doi veri strâns legaţi unul de altul; în vremea aceeadoi veri strâns legaţi unul de altul; în vremea aceea monseniorul Charles de Valois îl pomenea întotdemonseniorul Charles de Valois îl pomenea întotde--auna pe Robert, dându-l pildă lui Filip, pentru voiniciaauna pe Robert, dându-l pildă lui Filip, pentru voinicia şi dârzenia sa, pentru iscusinţa sa în a-şi face trebuşi dârzenia sa, pentru iscusinţa sa în a-şi face trebu --rile.rile.

Mulet se afla acolo. Veni în grabă, cu călimara şiMulet se afla acolo. Veni în grabă, cu călimara şi penele de scris într-o cutie la subsoară, şi se aplecăpenele de scris într-o cutie la subsoară, şi se aplecă să sărute mâna regelui.să sărute mâna regelui.

- Pune-ţi cutia jos şi scrie, spuse Filip al VI-lea care- Pune-ţi cutia jos şi scrie, spuse Filip al VI-lea care începu numaidecât să-i dicteze: "Din partea regelui,începu numaidecât să-i dicteze: "Din partea regelui, iubitului şi credinciosului nostru armaş peste Paris,iubitului şi credinciosului nostru armaş peste Paris, Jean de Milon, sănătate. Îţi poruncim să te grăbeşti..." Jean de Milon, sănătate. Îţi poruncim să te grăbeşti..."

Amândoi verii, într-un gând, se apropiaseră şi ci Amândoi verii, într-un gând, se apropiaseră şi ci--teau peste umărul grămăticului. Scrisul său era întrteau peste umărul grămăticului. Scrisul său era într--

adevăr cel din ordinul de arestare.adevăr cel din ordinul de arestare.- "...a-i da drumul numaidecât dumneaei Jeanne- "...a-i da drumul numaidecât dumneaei Jeanne de...":de...":

- Divion, rosti monseniorul Robert.- Divion, rosti monseniorul Robert.- "...care a fost închisă în temniţa noastră..." De- "...care a fost închisă în temniţa noastră..." De

fapt, unde se află? întrebă Filip.fapt, unde se află? întrebă Filip.- Nici la Châtelet, nici la Luvru, spuse Robert.- Nici la Châtelet, nici la Luvru, spuse Robert.

aidoma braţele pe piept.aidoma braţele pe piept.- Şi cum de ştii tu asta? îl întrebă regele pe gră- Şi cum de ştii tu asta? îl întrebă regele pe gră--

mătic.mătic.- Măria ta, pentru că am avut cinstea, mai alaltă- Măria ta, pentru că am avut cinstea, mai alaltă --

ieri, să scriu porunca măriei tale ca femeia aceasta săieri, să scriu porunca măriei tale ca femeia aceasta să

fie ridicată.fie ridicată.- Şi cine ţi-a dictat-o?- Şi cine ţi-a dictat-o?- Regina, măria ta, zicând că nu ai vreme pentru- Regina, măria ta, zicând că nu ai vreme pentru

aceasta şi că ai rugat-o pe dânsa. Am scris deci poaceasta şi că ai rugat-o pe dânsa. Am scris deci po--runcile amândouă, căci două au fost, una ca femeia săruncile amândouă, căci două au fost, una ca femeia să fie adusă şi alta ca să fie întemniţată.fie adusă şi alta ca să fie întemniţată.

Filip îşi simţi tot sângele fugindu-i din obraz şi, zbăFilip îşi simţi tot sângele fugindu-i din obraz şi, zbă --tându-se între ruşine şi mânie, nu mai îndrăznea să-ltându-se între ruşine şi mânie, nu mai îndrăznea să-l privească pe cumnatu-său.privească pe cumnatu-său.

"Ia te uită, putoarea, gândi Robert. Ştiam eu bine"Ia te uită, putoarea, gândi Robert. Ştiam eu bine că mă urăşte, dar să fure sigiliul soţului ei ca să-mică mă urăşte, dar să fure sigiliul soţului ei ca să-mi facă rău, asta n-aş fi crezut-o... Dar cine oare s-o fi infacă rău, asta n-aş fi crezut-o... Dar cine oare s-o fi in--format aşa de bine?"format aşa de bine?"

- Nu isprăveşti scrisoarea, maria ta? întrebă el.- Nu isprăveşti scrisoarea, maria ta? întrebă el.- Fireşte, fireşte, spuse Filip smulgându-se din gân- Fireşte, fireşte, spuse Filip smulgându-se din gân--

durile lui.durile lui.Şi dictă formula de încheiere. Grămăticul aprinse oŞi dictă formula de încheiere. Grămăticul aprinse o

lumânare la foc, picură câţiva stropi de ceară roşie pelumânare la foc, picură câţiva stropi de ceară roşie pe

foia îndoită şi o întinse regelui ca să-şi pună el însuşifoia îndoită şi o întinse regelui ca să-şi pună el însuşi sigiliul. Absorbit de gândurile ce-l frământau, Filipsigiliul. Absorbit de gândurile ce-l frământau, Filip părea să dea propriilor sale gesturi mai puţină atepărea să dea propriilor sale gesturi mai puţină ate --nţie. Robert îi luă din mână hârtia, flutură un clonţie. Robert îi luă din mână hârtia, flutură un clo--poţel. Tot Hérouart de Belleperche se ivi.poţel. Tot Hérouart de Belleperche se ivi.

- Trimite-o armaşului chiar acum, din porunca re- Trimite-o armaşului chiar acum, din porunca re --gelui, îi spuse Robert întinzându-i scrisoarea.gelui, îi spuse Robert întinzându-i scrisoarea.

- Şi cheam-o numaidecât pe măria sa regina, po- Şi cheam-o numaidecât pe măria sa regina, po --runci Filip al VI-lea din fundul încăperii.runci Filip al VI-lea din fundul încăperii.

Grămăticul Mulet aştepta, privind pe rând la regeGrămăticul Mulet aştepta, privind pe rând la rege şi la contele d'Artois, şi întrebându-se dacă marea saşi la contele d'Artois, şi întrebându-se dacă marea sa â ă f d bi i ă R b îi făâ ă f d bi ită R b t îi fă

pucul neveste-si, în stare să ridice mâna asupra ei.pucul neveste-si, în stare să ridice mâna asupra ei. "Să fi devenit într-adevăr rege?""Să fi devenit într-adevăr rege?"

Filip de Valois redevenise mai cu seamă bărbat şiFilip de Valois redevenise mai cu seamă bărbat şi asemenea oricărui soţ, fie el senior sau cea de peasemenea oricărui soţ, fie el senior sau cea de pe

ă l ă i d i i ă Oă l ă i d t t i i ă O



râvnă fusese aşa de bine venită. Robert îi făcu semnrâvnă fusese aşa de bine venită. Robert îi făcu semn cu mâna s-o şteargă de acolo.cu mâna s-o şteargă de acolo.

După câteva clipe, regina Jeanne intră cu mersulDupă câteva clipe, regina Jeanne intră cu mersul acela al ei de şchioapă. Trupul i se mişca într-un sfertacela al ei de şchioapă. Trupul i se mişca într-un sfert de cerc căruia piciorul mai lung îi slujea de pivot. Erade cerc căruia piciorul mai lung îi slujea de pivot. Era

o regină slăbănoagă, destul de chipeşă, deşi avea deo regină slăbănoagă, destul de chipeşă, deşi avea de pe acum dinţii stricaţi. Ochii îi erau mari, cu amăgipe acum dinţii stricaţi. Ochii îi erau mari, cu amăgi --toarea seninătate a minciunii; degetele foarte lungi,toarea seninătate a minciunii; degetele foarte lungi, niţel strâmbe, lăsau să vadă o deschizătură între ele,niţel strâmbe, lăsau să vadă o deschizătură între ele, chiar când le ţinea lipite.chiar când le ţinea lipite.

- De când, doamnă, se trimit porunci în numele- De când, doamnă, se trimit porunci în numele meu?meu?

Regina făcu o mutră mirată, căscând nişte ochiRegina făcu o mutră mirată, căscând nişte ochi plini de nevinovăţie:plini de nevinovăţie:

- O poruncă, iubitul meu stăpân?- O poruncă, iubitul meu stăpân? Avea vocea gravă, melodioasă, în care tremura un Avea vocea gravă, melodioasă, în care tremura un accent de prefăcută duioşie.accent de prefăcută duioşie.

- Şi de când mi se şterpeleşte sigiliul în timp ce eu- Şi de când mi se şterpeleşte sigiliul în timp ce eu dorm?dorm?

- Sigiliul tău, sufleţele? Dar n-am pus mâna nicio- Sigiliul tău, sufleţele? Dar n-am pus mâna nicio--dată pe sigiliul tău. De care sigiliu vorbeşti?dată pe sigiliul tău. De care sigiliu vorbeşti?

O palmă năprasnică veni să-i curme vorba.O palmă năprasnică veni să-i curme vorba.Ochii reginei Jeanne cea Şchioapă se umplură deOchii reginei Jeanne cea Şchioapă se umplură de

lacrimi, atât de vijelioasă şi de usturătoare fusese lolacrimi, atât de vijelioasă şi de usturătoare fusese lo -- vitura; rămase încremenită cu gura întredeschisă şi-şi vitura; rămase încremenită cu gura întredeschisă şi-şi duse degetele lungi la falca brăzdată de dungi purduse degetele lungi la falca brăzdată de dungi pur--purii.purii.

Robert d'Artois nu era mai puţin mirat, dar şi buRobert d'Artois nu era mai puţin mirat, dar şi bu --curos de întâmplare. Niciodată nu l-ar fi crezut pecuros de întâmplare. Niciodată nu l-ar fi crezut pe văru-său Filip, despre care oricine ştia că e sub pa văru-său Filip, despre care oricine ştia că e sub pa--

urmă slugă, care-şi pedepseşte nevasta mincinoasă. Ourmă slugă, care-şi pedepseşte nevasta mincinoasă. O altă palmă porni, ca şi cum cea dintâi îi magnetizasealtă palmă porni, ca şi cum cea dintâi îi magnetizase mâna; apoi o ploaie de palme. Înspăimântată, Jeannemâna; apoi o ploaie de palme. Înspăimântată, Jeanne îşi apăra faţa cu amândouă braţele ridicate. Mânaîşi apăra faţa cu amândouă braţele ridicate. Mâna soţului cădea unde nimerea, în creştetul capului, pesoţului cădea unde nimerea, în creştetul capului, pe

umeri. Şi-n timp ce-şi dădea atâta osteneală, Filipumeri. Şi-n timp ce-şi dădea atâta osteneală, Filip răcnea:răcnea:

- Noaptea trecută, nu-i aşa, mi-ai jucat renghiul- Noaptea trecută, nu-i aşa, mi-ai jucat renghiul ăsta? Şi mai ai neobrăzarea să tăgăduieşti după ceăsta? Şi mai ai neobrăzarea să tăgăduieşti după ce Mulet mi-a mărturisit totul? Târfă ticăloasă care măMulet mi-a mărturisit totul? Târfă ticăloasă care mă alintă, se giugiuleşte pe lângă mine, zice că nu maialintă, se giugiuleşte pe lângă mine, zice că nu mai poate de dragul meu, profită de slăbiciunea ce-o ampoate de dragul meu, profită de slăbiciunea ce-o am pentru dânsa, şi-şi râde de mine când dorm, şi-mipentru dânsa, şi-şi râde de mine când dorm, şi-mi şterpeleşte sigiliul de rege! Nu ştii că nu e faptă maişterpeleşte sigiliul de rege! Nu ştii că nu e faptă mai

ruşinoasă, mai rea ca furtul? Că nici unui om din ţararuşinoasă, mai rea ca furtul? Că nici unui om din ţara mea, fie şi cel mai de seamă, nu i-aş îngădui să se fomea, fie şi cel mai de seamă, nu i-aş îngădui să se fo --losească de sigiliul altuia, fără să-l pedepsesc? Şilosească de sigiliul altuia, fără să-l pedepsesc? Şi tocmai de al meu te-ai folosit! Văzutu-s-a nelegiuitătocmai de al meu te-ai folosit! Văzutu-s-a nelegiuită mai mârşavă care vrea să mă necinstească în faţa paimai mârşavă care vrea să mă necinstească în faţa pai --rilor mei, în faţa vărului meu, a însuşi fratelui meu?rilor mei, în faţa vărului meu, a însuşi fratelui meu? Nu am dreptate, Robert? întrebă el, încetând o clipăNu am dreptate, Robert? întrebă el, încetând o clipă să mai lovească, pentru a auzi din gura cuiva că binesă mai lovească, pentru a auzi din gura cuiva că bine face. Cum am mai putea noi cârmui pe supuşii noştri,face. Cum am mai putea noi cârmui pe supuşii noştri,

dacă fiecare s-ar sluji după plac de sigiliile noastredacă fiecare s-ar sluji după plac de sigiliile noastre pentru a porunci ceea ce noi n-am vrut? Asta însepentru a porunci ceea ce noi n-am vrut? Asta înse --amnă să ni se calce în picioare cinstea de rege.amnă să ni se calce în picioare cinstea de rege.

Apoi, întorcându-se la nevastă-sa cu o neaşteptată Apoi, întorcându-se la nevastă-sa cu o neaşteptată răbufnire a mâniei:răbufnire a mâniei:

- Şi frumoasă întrebuinţare îi dai palatului de Nesle- Şi frumoasă întrebuinţare îi dai palatului de Nesle pe care ţi l-am dăruit! Ce de-a rugăminţi îmi făceaipe care ţi l-am dăruit! Ce de-a rugăminţi îmi făceai

până l-ai căpătat! Eşti oare tot aşa de păcătoasă capână l-ai căpătat! Eşti oare tot aşa de păcătoasă ca soră-ta, şi turnul ăsta blestemat fi-va oare veşnic unsoră-ta, şi turnul ăsta blestemat fi-va oare veşnic un adăpost pentru stricăciunile neamului Burgundiei?adăpost pentru stricăciunile neamului Burgundiei? Aşa de păcătoasă încât dacă nu erai regină, dacă nu Aşa de păcătoasă încât dacă nu erai regină, dacă nu

ă î i i l ă t i d ţi ti tă î i i l ă t i d ţi ti t

dată îndărăt. Servitorii nu puteau s-o sufere pe Jedată îndărăt. Servitorii nu puteau s-o sufere pe Je--anne cea Şchioapă, căreia îi ziceau "regina ticăloasă",anne cea Şchioapă, căreia îi ziceau "regina ticăloasă", pentru că îi sâcâia cu pretenţiile ei şi alerga să-i pâpentru că îi sâcâia cu pretenţiile ei şi alerga să-i pâ --rască la cea mai măruntă abatere. Când vor povestirască la cea mai măruntă abatere. Când vor povesti

băt i i i t t P l t l bbăt i i i t t P l t l b



mă împingea ciracul să te iau de soţie, pe tine temă împingea ciracul să te iau de soţie, pe tine te băgam astăzi în temniţă! Şi pentru că nu te pot pebăgam astăzi în temniţă! Şi pentru că nu te pot pe --depsi cu mâna altora, ei bine, am s-o fac eu însumi.depsi cu mâna altora, ei bine, am s-o fac eu însumi.

Şi ploaia de palme se porni din nou.Şi ploaia de palme se porni din nou."Bine ar fi s-o omoare!" îşi zicea Robert."Bine ar fi s-o omoare!" îşi zicea Robert.

Jeanne se chircise acum în pat, bălăbănindu-şi pici Jeanne se chircise acum în pat, bălăbănindu-şi pici--oarele care îi ieşiseră din rochie, şi la fiecare loviturăoarele care îi ieşiseră din rochie, şi la fiecare lovitură scotea un geamăt sau un urlet de durere. Apoi, deoscotea un geamăt sau un urlet de durere. Apoi, deo--dată, sări în sus ca o pisică, cu unghiile înainte, şi îndată, sări în sus ca o pisică, cu unghiile înainte, şi în--torcându-şi obrazul plâns către bărbatu-său, începutorcându-şi obrazul plâns către bărbatu-său, începu să zbiere:să zbiere:

- Da, am făcut-o! Da, ţi-am şterpelit sigiliul pe când- Da, am făcut-o! Da, ţi-am şterpelit sigiliul pe când dormeai pentru că tu nu judeci după dreptate, şidormeai pentru că tu nu judeci după dreptate, şi pentru că vreau să-mi apăr fratele din Burgundia împentru că vreau să-mi apăr fratele din Burgundia îm--

potriva acestui mişel de Robert, aici de faţă, care înpotriva acestui mişel de Robert, aici de faţă, care în--totdeauna ne-a făcut rău prin vicleşug şi omor şi care,totdeauna ne-a făcut rău prin vicleşug şi omor şi care, în cârdăşie cu tatăl tău, a dus-o la pieire pe soră-meaîn cârdăşie cu tatăl tău, a dus-o la pieire pe soră-mea Marguerite...Marguerite...

- Ia seama să nu spurci amintirea tatălui meu cu- Ia seama să nu spurci amintirea tatălui meu cu gura ta! răcni Filip.gura ta! răcni Filip.

Văzându-i lucirea ochilor, Jeanne amuţi, căci el era Văzându-i lucirea ochilor, Jeanne amuţi, căci el era într-adevăr în stare s-o ucidă.într-adevăr în stare s-o ucidă.

Filip adăugă, ridicând mâna cu un gest ocrotitorFilip adăugă, ridicând mâna cu un gest ocrotitor

până la umărul lui Robert d'Artois:până la umărul lui Robert d'Artois:- Şi ia seama, ticăloaso, nu cumva să mai faci vreun- Şi ia seama, ticăloaso, nu cumva să mai faci vreun rău fratelui meu care mi-e cel mai bun sprijin al trorău fratelui meu care mi-e cel mai bun sprijin al tro --nului.nului.

Când se duse să deschidă uşa pentru a spune şamCând se duse să deschidă uşa pentru a spune şam--belanului că vânătoarea din ziua aceea nu va maibelanului că vânătoarea din ziua aceea nu va mai avea loc, douăzeci de capete îmbulzite se traseră deoavea loc, douăzeci de capete îmbulzite se traseră deo--

ce bătaie primise, tot Palatul se va bucura.ce bătaie primise, tot Palatul se va bucura.Către amiază, Filip se plimba cu Robert alături prinCătre amiază, Filip se plimba cu Robert alături prin

livada de la Saint-Germain, călcând agale pe zăpadalivada de la Saint-Germain, călcând agale pe zăpada ce se topea. Regele mergea cu capul în pământ.ce se topea. Regele mergea cu capul în pământ.

- Nu-i groaznic lucru, Robert, să fii nevoit să te fe- Nu-i groaznic lucru, Robert, să fii nevoit să te fe--

reşti de propria ta soţie, până şi când dormi? Ce potreşti de propria ta soţie, până şi când dormi? Ce pot face? Să-mi pun sigiliul sub pernă? Şi-ar vârî mâna şiface? Să-mi pun sigiliul sub pernă? Şi-ar vârî mâna şi acolo. Am somnul greu. Nu pot nici s-o închid la vreoacolo. Am somnul greu. Nu pot nici s-o închid la vreo mănăstire: e totuşi soţia mea! Să n-o mai las sămănăstire: e totuşi soţia mea! Să n-o mai las să doarmă lângă mine, asta-i tot ce pot face. Ce e maidoarmă lângă mine, asta-i tot ce pot face. Ce e mai rău, e că mi-e dragă, târfa! Nu te apuca s-o spui mairău, e că mi-e dragă, târfa! Nu te apuca s-o spui mai departe, dar am încercat, ca oricare, şi alte femei, pedeparte, dar am încercat, ca oricare, şi alte femei, pe--trecând cu ele. M-am întors după aceea cu şi maitrecând cu ele. M-am întors după aceea cu şi mai mare poftă la dânsa... Dacă însă o mai prind cu demare poftă la dânsa... Dacă însă o mai prind cu de --

alde astea, am s-o bat iar!alde astea, am s-o bat iar!Tocmai atunci, Trouillard d'Usages, vătaf al moşiTocmai atunci, Trouillard d'Usages, vătaf al moşi --ilor episcopului de Mans şi dregător al Palatului, seilor episcopului de Mans şi dregător al Palatului, se apropia pe alee, ca să-i anunţe regelui că sosise arapropia pe alee, ca să-i anunţe regelui că sosise ar --maşul Parisului; acesta se vedea în spatele său.maşul Parisului; acesta se vedea în spatele său.

Cu burdihanul înainte, pe nişte picioare scurte,Cu burdihanul înainte, pe nişte picioare scurte, Jean de Milon nu avea o mutră veselă. Jean de Milon nu avea o mutră veselă.

- Ei, jupâne armaş, i-ai dat drumul femeii aceleia?- Ei, jupâne armaş, i-ai dat drumul femeii aceleia?- Nu, măria ta, răspunse armaşul cu o sfială în glas.- Nu, măria ta, răspunse armaşul cu o sfială în glas.

- Cum? Porunca mea ţi s-a părut plăsmuită? Poate- Cum? Porunca mea ţi s-a părut plăsmuită? Poate că n-ai recunoscut pecetea mea?că n-ai recunoscut pecetea mea?- Ba nu, măria ta, dar înainte de a o împlini, am- Ba nu, măria ta, dar înainte de a o împlini, am

vrut să-ţi vorbesc despre asta, şi sunt foarte bucuros vrut să-ţi vorbesc despre asta, şi sunt foarte bucuros a-l găsi aici, cu măria ta, şi pe monseniorul d'Artois,a-l găsi aici, cu măria ta, şi pe monseniorul d'Artois, spuse Jean de Milion privindu-l stânjenit pe Robert.spuse Jean de Milion privindu-l stânjenit pe Robert. Femeia aceea a recunoscut.Femeia aceea a recunoscut.

- Ce anume a recunoscut? întrebă Robert.- Ce anume a recunoscut? întrebă Robert.- Tot felul de nelegiuiri, monseniore, scrisori false,- Tot felul de nelegiuiri, monseniore, scrisori false,

dovezi mincinoase, şi altele de acestea.dovezi mincinoase, şi altele de acestea.Robert se stăpâni foarte bine, ba chiar se prefăcu aRobert se stăpâni foarte bine, ba chiar se prefăcu a

l l l î l ă i dâ d di il a l cr l în gl mă şi sp se dând din meri

l-a înştiinţat pe ducele de Bourgogne?" Şi răspunsul,l-a înştiinţat pe ducele de Bourgogne?" Şi răspunsul, răspunsul neîndoielnic îi veni în minte numaidecât.răspunsul neîndoielnic îi veni în minte numaidecât. Nu exista decât o singură persoană care ar fi pututNu exista decât o singură persoană care ar fi putut să-i spună ducelui de Bourgogne, sau chiar reginei tisă-i spună ducelui de Bourgogne, sau chiar reginei ti --ăl ă Di i ă l C h Bé t icăloase că Di ion se găsea la Conches Béatrice



lua lucrul în glumă, şi spuse, dând din umeri:lua lucrul în glumă, şi spuse, dând din umeri:- Fireşte, dacă aţi pus-o la caznă, trebuie să fi recu- Fireşte, dacă aţi pus-o la caznă, trebuie să fi recu --

noscut multe? Ia să te dau pe mâna schingiuitorilor,noscut multe? Ia să te dau pe mâna schingiuitorilor, jupâne Milon şi ţiu rămăşag că ai să recunoşti că ai jupâne Milon şi ţiu rămăşag că ai să recunoşti că ai vrut să săvârşeşti cu mine păcatul sodomiei! vrut să săvârşeşti cu mine păcatul sodomiei!

- Vai, monseniore, spuse armaşul, dar femeia a- Vai, monseniore, spuse armaşul, dar femeia a vorbit înainte de-a fi pusă la caznă, de frică, doar de vorbit înainte de-a fi pusă la caznă, de frică, doar de frica de a fi schingiuită. I-a înşirat pe toţi complicii ei.frica de a fi schingiuită. I-a înşirat pe toţi complicii ei.

Tăcut, Filip al VI-lea îl cercetă din ochi pe cumnatu-Tăcut, Filip al VI-lea îl cercetă din ochi pe cumnatu-său. Mintea lui frământa acum altceva.său. Mintea lui frământa acum altceva.

Robert simţi o capcană închizându-se peste dânsul.Robert simţi o capcană închizându-se peste dânsul. Un rege care-şi stâlceşte în bătaie soţia, şi în faţaUn rege care-şi stâlceşte în bătaie soţia, şi în faţa unui martor, pentru uzurpare de sigiliu şi hârtii plăsunui martor, pentru uzurpare de sigiliu şi hârtii plăs--muite, cu greu ar putea da drumul din temniţă, fiemuite, cu greu ar putea da drumul din temniţă, fie

chiar şi pentru a-i face pe plac celei mai apropiatechiar şi pentru a-i face pe plac celei mai apropiate rude, unei femei de rând care se recunoscuse vinorude, unei femei de rând care se recunoscuse vino -- vată de aceleaşi fărădelegi. vată de aceleaşi fărădelegi.

- Ce mă sfătuieşti, frate? îl întrebă Filip, fără a-şi- Ce mă sfătuieşti, frate? îl întrebă Filip, fără a-şi lua ochii de pe dânsul.lua ochii de pe dânsul.

Robert înţelese că scăparea lui depindea de ceea ceRobert înţelese că scăparea lui depindea de ceea ce va răspunde acum; trebuia să facă pe slujitorul cre va răspunde acum; trebuia să facă pe slujitorul cre--dincios al regelui. Atâta pagubă pentru Divion. Va sudincios al regelui. Atâta pagubă pentru Divion. Va su --sţine că-i minciună sfruntată tot ce ea spusese sau arsţine că-i minciună sfruntată tot ce ea spusese sau ar

putea să spună în legătură cu dânsul.putea să spună în legătură cu dânsul.- Cum va hotărî judecata măriei tale, slăvite frate,- Cum va hotărî judecata măriei tale, slăvite frate, cum va hotărî judecata măriei tale! rosti el. Ţine-o încum va hotărî judecata măriei tale! rosti el. Ţine-o în temniţă pe femeia asta, iar dacă a umblat cu înşelătemniţă pe femeia asta, iar dacă a umblat cu înşelă --ciuni faţă de mine, află că-ţi voi cere să-i dai osândaciuni faţă de mine, află că-ţi voi cere să-i dai osânda cea mai aspră.cea mai aspră.

În acelaşi timp, îşi zicea în sinea lui: "Dar cine oareÎn acelaşi timp, îşi zicea în sinea lui: "Dar cine oare

căloase, că Divion se găsea la Conches: Béatrice.căloase, că Divion se găsea la Conches: Béatrice.**********

Abia pe la sfârşitul lui martie, când Sena, umflată Abia pe la sfârşitul lui martie, când Sena, umflată de puhoaiele primăverii, se revărsa pe maluri şi intrade puhoaiele primăverii, se revărsa pe maluri şi intra în pivniţe, abia atunci luntraşii pescuiră, înspreîn pivniţe, abia atunci luntraşii pescuiră, înspre

Châtou, un sac plutind între două valuri, în care găChâtou, un sac plutind între două valuri, în care gă--siră un trup gol de femeie.siră un trup gol de femeie.

Toată populaţia satului, bălăcind în noroi, se aduToată populaţia satului, bălăcind în noroi, se adu--nase în jurul jalnicei descoperiri, iar mamele îşi pălnase în jurul jalnicei descoperiri, iar mamele îşi păl --muiau ţâncii, strigându-le:muiau ţâncii, strigându-le:

- Haide, voi ştergeţi-o de aici! Lucrurile astea nu-s- Haide, voi ştergeţi-o de aici! Lucrurile astea nu-s de nasul vostru.de nasul vostru.

Leşul era groaznic de umflat, cu înfiorătoarea pieleLeşul era groaznic de umflat, cu înfiorătoarea piele verzuie a unei descompuneri care începuse de mult; verzuie a unei descompuneri care începuse de mult;

trebuie să fi zăcut mai bine de o lună în fluviu. Setrebuie să fi zăcut mai bine de o lună în fluviu. Se putea totuşi recunoaşte că moarta era tânără. Părul eiputea totuşi recunoaşte că moarta era tânără. Părul ei lung şi negru părea să mişte, pentru că băşici de apălung şi negru părea să mişte, pentru că băşici de apă plesneau în el. Faţa îi fusese sfâşiată, călcată în piciplesneau în el. Faţa îi fusese sfâşiată, călcată în pici --oare, pocită înadins ca să nu mai poată fi recunosoare, pocită înadins ca să nu mai poată fi recunos--cută; iar pe gât se vedea urma unui ştreang.cută; iar pe gât se vedea urma unui ştreang.

Luntraşii, prinşi între scârbă şi o atracţie porcoasă,Luntraşii, prinşi între scârbă şi o atracţie porcoasă, împingeau cu vârful căngilor stârvul necuviincios.împingeau cu vârful căngilor stârvul necuviincios.

Deodată, vărsând din el apa ce-l umfla, trupul treDeodată, vărsând din el apa ce-l umfla, trupul tre--

sări şi începu să se zbată, dând pentru o clipă imsări şi începu să se zbată, dând pentru o clipă im--presia că învie, şi cumetrele se traseră îndărăt, cu unpresia că învie, şi cumetrele se traseră îndărăt, cu un ţipăt.ţipăt.

Ispravnicul, înştiinţat de această întâmplare, sosi,Ispravnicul, înştiinţat de această întâmplare, sosi, puse câteva întrebări, se învârti în jurul moartei, cerpuse câteva întrebări, se învârti în jurul moartei, cer--cetă lucrurile scoase din sac odată cu cadavrul, şicetă lucrurile scoase din sac odată cu cadavrul, şi care se uscau pe iarbă: un corn de ţap, o păpuşă decare se uscau pe iarbă: un corn de ţap, o păpuşă de

ceară străpunsă de ace şi învelită în cârpe, un artoforceară străpunsă de ace şi învelită în cârpe, un artofor din cositor lucrat grosolan pe care se vedeau niştedin cositor lucrat grosolan pe care se vedeau nişte semne diavoleşti.semne diavoleşti.

- E o vrăjitoare ucisă de fraţii ei întru vrăjitorie,- E o vrăjitoare ucisă de fraţii ei întru vrăjitorie, d pă re n sobor drăcesc sa o lit rghie închinatădupă vreun sobor drăcesc sau o liturghie închinată

TURNIRUL DE LA EVREUXTURNIRUL DE LA EVREUX

Pe la jumătatea lunii mai, oamenii văzură crainiciPe la jumătatea lunii mai, oamenii văzură crainici purtând livreaua regelui Franţei, însoţiţi de buciupurtând livreaua regelui Franţei, însoţiţi de buciu--



după vreun sobor drăcesc sau o liturghie închinatădupă vreun sobor drăcesc sau o liturghie închinată Necuratului, spuse ispravnicul.Necuratului, spuse ispravnicul.

Cumetrele îşi făcură cruce. Ispravnicul alese câţivaCumetrele îşi făcură cruce. Ispravnicul alese câţiva oameni de corvoadă ca să îngroape cât mai repedeoameni de corvoadă ca să îngroape cât mai repede leşul şi lucrurile acelea scârboase într-o pădurice, deleşul şi lucrurile acelea scârboase într-o pădurice, de--

parte de sat, şi fără nici o rugăciune.parte de sat, şi fără nici o rugăciune.Într-un cuvânt, o crimă făcută cu meşteşug, sub înÎntr-un cuvânt, o crimă făcută cu meşteşug, sub în--

făţişarea unei răfuieli între vrăjitori, în care Gillet defăţişarea unei răfuieli între vrăjitori, în care Gillet de Nelle urmase învăţăturile pricepute ale lui Lormet leNelle urmase învăţăturile pricepute ale lui Lormet le Dolois, şi care se isprăvea aşa cum doriseră ucigaşii.Dolois, şi care se isprăvea aşa cum doriseră ucigaşii.

Robert d'Artois era răzbunat pentru trădarea BéaRobert d'Artois era răzbunat pentru trădarea Béa --tricei, ceea ce nu însemna însă că odată cu asta izbutricei, ceea ce nu însemna însă că odată cu asta izbu --tise în planurile sale.tise în planurile sale.

După două generaţii, sătenii din Châtou nu-şi vorDupă două generaţii, sătenii din Châtou nu-şi vor

mai aduce aminte pentru ce o dumbrăvioară, în josulmai aduce aminte pentru ce o dumbrăvioară, în josul apei, fusese botezată Pădurea Vrăjitoarei.apei, fusese botezată Pădurea Vrăjitoarei.

p g ţ , ţ ţp g ţ , ţ ţmaşi, oprindu-se în pieţele oraşelor, la răspântiile târmaşi, oprindu-se în pieţele oraşelor, la răspântiile târ--gurilor şi la porţile castelelor. Buciumaşii suflau îngurilor şi la porţile castelelor. Buciumaşii suflau în lungile lor trâmbiţe de care spânzura o flamură avândlungile lor trâmbiţe de care spânzura o flamură având pe dânsa trei flori de crin, crainicul desfăcea un sulpe dânsa trei flori de crin, crainicul desfăcea un sul

de pergament şi cu glas tare vestea:de pergament şi cu glas tare vestea: Aşadar, auziţi, auziţi, aicea! Se aduce la cunoştinţa Aşadar, auziţi, auziţi, aicea! Se aduce la cunoştinţa

tuturor prinţilor, seniorilor, baronilor, cavalerilor şituturor prinţilor, seniorilor, baronilor, cavalerilor şi scutierilor din ducatele Normandiei, Bretaniei şi Bur scutierilor din ducatele Normandiei, Bretaniei şi Bur --gundiei, a comitatelor şi ţinuturilor de graniţă dingundiei, a comitatelor şi ţinuturilor de graniţă din Anjou, Artois, Flandra şi Champagne, şi tuturor celor Anjou, Artois, Flandra şi Champagne, şi tuturor celor --lalţi, c-or fi din acest regat sau din orice alt regatlalţi, c-or fi din acest regat sau din orice alt regat creştin, dacă nu sunt surghiuniţi sau vrăjmaşi ai stăcreştin, dacă nu sunt surghiuniţi sau vrăjmaşi ai stă--pânului nostru regele, căruia Dumnezeu să-i hărăzepânului nostru regele, căruia Dumnezeu să-i hărăze--ască lungă viaţă, că în ziua de Sfânta Lucia, a şaseaască lungă viaţă, că în ziua de Sfânta Lucia, a şasea din luna iulie, lângă oraşul Evreux, va fi o măreaţă îndin luna iulie, lângă oraşul Evreux, va fi o măreaţă în --trecere de arme şi un prea frumos turnir unde luptătrecere de arme şi un prea frumos turnir unde luptă --torii se vor izbi cu buzdugane uşurele şi săbii fărătorii se vor izbi cu buzdugane uşurele şi săbii fără tăiş, ei fiind în zale anume făcute pentru asta, pur tăiş, ei fiind în zale anume făcute pentru asta, pur --tând chivără, tunică, ciubote de călărie cu stema fietând chivără, tunică, ciubote de călărie cu stema fie --căruia, întocmai ca în vremurile de demult şi cumcăruia, întocmai ca în vremurile de demult şi cum cere datina.cere datina.

Capi ai acestui turnir sunt slăviţii şi puterniciiCapi ai acestui turnir sunt slăviţii şi puternicii prinţi, temuţii mei stăpâni şi anume, mult iubitulprinţi, temuţii mei stăpâni şi anume, mult iubitul nostru domn, măria sa Filip, rege al Franţei, ca unulnostru domn, măria sa Filip, rege al Franţei, ca unul ce va purcede la luptă, şi măria sa Jean de Luxemce va purcede la luptă, şi măria sa Jean de Luxem--bourg, rege al Boemiei, ca unul ce se va apăra. Şibourg, rege al Boemiei, ca unul ce se va apăra. Şi pentru aceasta se dă de ştire numaidecât tuturor pripentru aceasta se dă de ştire numaidecât tuturor pri --nţilor, seniorilor, baronilor, cavalerilor şi scutierilor nţilor, seniorilor, baronilor, cavalerilor şi scutierilor din ţinuturile mai sus pomenite, şi altora, de oricedin ţinuturile mai sus pomenite, şi altora, de orice

neam ar fi, care vor vrea şi dori să lupte pentru a doneam ar fi, care vor vrea şi dori să lupte pentru a do --bândi cinste, să poarte mici steme pe care le voi dabândi cinste, să poarte mici steme pe care le voi da de îndată celor ce ar veni să le ceară, pentru ca astfelde îndată celor ce ar veni să le ceară, pentru ca astfel să vadă oricine că sunt luptători ai turnirului. Iar lasă vadă oricine că sunt luptători ai turnirului. Iar la acest turnir vor fi măreţe şi bogate daruri împărţiteacest turnir vor fi măreţe şi bogate daruri împărţite

letnicirea de căpetenie şi singura grijă a castelanilor.letnicirea de căpetenie şi singura grijă a castelanilor. Copilandrii visau să uimească lumea cu primele lor isCopilandrii visau să uimească lumea cu primele lor is--prăvi.prăvi.

- Eşti încă prea tânăr; mai aşteaptă un an, ziceau- Eşti încă prea tânăr; mai aşteaptă un an, ziceau părinţii Prilejuri vor fi ele destulepărinţii Prilejuri vor fi ele destule



acest turnir vor fi măreţe şi bogate daruri împărţiteacest turnir vor fi măreţe şi bogate daruri împărţite de doamnele şi domnişoarele de faţă.de doamnele şi domnişoarele de faţă.

Afară de aceasta, vă dau de veste vouă tuturor pri Afară de aceasta, vă dau de veste vouă tuturor pri--nţilor, baronilor, cavalerilor şi scutierilor care aveţi denţilor, baronilor, cavalerilor şi scutierilor care aveţi de gând să vă întreceţi, că sunteţi datori să vă îndreptaţigând să vă întreceţi, că sunteţi datori să vă îndreptaţi

spre acest loc de la Evreux şi să vă aşezaţi pe laspre acest loc de la Evreux şi să vă aşezaţi pe la gazde cu patru zile înainte de amintitul turnir, ca săgazde cu patru zile înainte de amintitul turnir, ca să scoateţi la ferestre stemele şi steagurile voastre, subscoateţi la ferestre stemele şi steagurile voastre, sub pedeapsă că altminteri nu veţi fi primit la pomenitulpedeapsă că altminteri nu veţi fi primit la pomenitul turnir. Şi aceasta mi-au poruncit să vă aduc la cuturnir. Şi aceasta mi-au poruncit să vă aduc la cu --noştinţă mai marii mei judecători care-i vor preţui penoştinţă mai marii mei judecători care-i vor preţui pe luptători, iar de la domniile voastre, rogu-vă, să amluptători, iar de la domniile voastre, rogu-vă, să am ier ier tare.tare.

Trâmbiţele sunau din nou, şi puştii alergau până laTrâmbiţele sunau din nou, şi puştii alergau până la marginea târgului, însoţind pe crainicul care se duceamarginea târgului, însoţind pe crainicul care se ducea să ducă vestea mai departe.să ducă vestea mai departe.

Unii gură-cască, înainte de a se împrăştia, ziceau:Unii gură-cască, înainte de a se împrăştia, ziceau:- Asta însă ne va costa multe parale, dacă şi caste- Asta însă ne va costa multe parale, dacă şi caste --

lanul nostru o vrea să se ducă la acest turnir trâmlanul nostru o vrea să se ducă la acest turnir trâm--biţat!biţat!

Are să plece cu doamna lui şi cu toată slugărimea... Are să plece cu doamna lui şi cu toată slugărimea... Ei o ţin tot în turniruri, noi ne spetim plătind la biruri.Ei o ţin tot în turniruri, noi ne spetim plătind la biruri.

Dar erau şi alţii care gândeau: "Dacă seniorul arDar erau şi alţii care gândeau: "Dacă seniorul ar vrea să-l ia cu dânsul pe fiu-meu cel mare ca argat la vrea să-l ia cu dânsul pe fiu-meu cel mare ca argat la cai, băiatul ar avea de câştigat bănişori buni, şi poatecai, băiatul ar avea de câştigat bănişori buni, şi poate că s-ar căpătui mai târziu în vreo slujbă. Am să vorcă s-ar căpătui mai târziu în vreo slujbă. Am să vor--besc despre asta cu parohul, ca să pună o vorbă bunăbesc despre asta cu parohul, ca să pună o vorbă bună pentru Gaston al meu".pentru Gaston al meu".

Vreme de şase săptămâni turnirul avea să fie înde Vreme de şase săptămâni turnirul avea să fie înde--

părinţii. Prilejuri vor fi ele destule.părinţii. Prilejuri vor fi ele destule.- Dar fiul vecinilor noştri de Chambray, care e de-o- Dar fiul vecinilor noştri de Chambray, care e de-o

vârstă cu mine, se va duce! vârstă cu mine, se va duce!- Dacă domnul de Chambray şi-a pierdut minţile,- Dacă domnul de Chambray şi-a pierdut minţile,

sau are bani de pierdut, asta-l priveşte.sau are bani de pierdut, asta-l priveşte.

Bătrânii îşi depănau amintirile. Auzindu-i, ai fiBătrânii îşi depănau amintirile. Auzindu-i, ai fi putut crede că pe vremea lor bărbaţii erau mai voiputut crede că pe vremea lor bărbaţii erau mai voi--nici, armele mai grele, caii mai iuţi:nici, armele mai grele, caii mai iuţi:

- La turnirul din Kenilworth, pe care-l dădu lordul- La turnirul din Kenilworth, pe care-l dădu lordul de Chirk, unchiul ăluia de l-au spânzurat la Londra înde Chirk, unchiul ăluia de l-au spânzurat la Londra în iarna asta...iarna asta...

- La turnirul din Condé-sur-Escaut, la monseniorul- La turnirul din Condé-sur-Escaut, la monseniorul Jean d'Avesnes, tatăl actualului conte de Hainaut... Jean d'Avesnes, tatăl actualului conte de Hainaut...

Unii luau bani cu împrumut pe recolta viitoare, peUnii luau bani cu împrumut pe recolta viitoare, pe

lemnele din pădure; îşi duceau văsăria de argint la ceilemnele din pădure; îşi duceau văsăria de argint la cei mai apropiaţi lombarzi ca s-o prefacă în pene pentrumai apropiaţi lombarzi ca s-o prefacă în pene pentru chivăra seniorului sau în stofe de sandal şi de cachivăra seniorului sau în stofe de sandal şi de ca--mohas pentru rochiile doamnei ori în cioltare pentrumohas pentru rochiile doamnei ori în cioltare pentru cai.cai.

Făţarnicii se văitau de ochii lumii.Făţarnicii se văitau de ochii lumii.- Ah, ce de-a griji, ce de-a cheltuieli, când ar fi fost- Ah, ce de-a griji, ce de-a cheltuieli, când ar fi fost

aşa de bine să rămânem acasă! Dar pentru cinstea faaşa de bine să rămânem acasă! Dar pentru cinstea fa--miliei noastre, nu putem lipsi de la acest turnir... Demiliei noastre, nu putem lipsi de la acest turnir... De

vreme ce măria sa regele şi-a trimis crainicii la uşa vreme ce măria sa regele şi-a trimis crainicii la uşa conacului nostru, l-am supăra dacă nu ne-am duce.conacului nostru, l-am supăra dacă nu ne-am duce.Peste tot se coseau vestminte, se bătea fierul, se înPeste tot se coseau vestminte, se bătea fierul, se în --

săila împletitura de oţel pe pielea platoşelor, se ansăila împletitura de oţel pe pielea platoşelor, se an--trenau caii şi călăreţii în păşunile din care păsările îşitrenau caii şi călăreţii în păşunile din care păsările îşi luau zborul, înfricoşate de aceste iureşuri, de acesteluau zborul, înfricoşate de aceste iureşuri, de aceste ciocniri de lăncii şi de aceste răsunătoare clincheteciocniri de lăncii şi de aceste răsunătoare clinchete

de săbii. Baronii tinerei zăboveau câte trei ceasuri totde săbii. Baronii tinerei zăboveau câte trei ceasuri tot încercând coiful scurt pe care şi-l puneau întâia oară.încercând coiful scurt pe care şi-l puneau întâia oară.

Pentru a se deprinde cu mânuirea armelor, castePentru a se deprinde cu mânuirea armelor, caste--lanii înjghebau turniruri locale la care bărbaţii mailanii înjghebau turniruri locale la care bărbaţii mai vârstnici încruntau din sprâncene îşi umflau fălcile şivârstnici încruntau din sprâncene îşi umflau fălcile şi

buzdugane fără greutate şi săbii fără tăiş treceaubuzdugane fără greutate şi săbii fără tăiş treceau atunci Sena, Eura şi Risla, sau mergeau de-a lungulatunci Sena, Eura şi Risla, sau mergeau de-a lungul Loarei, ducându-se să facă un război de faţadă în careLoarei, ducându-se să facă un război de faţadă în care nimic nu era adevărat afară de înfumurarea deşartă animic nu era adevărat afară de înfumurarea deşartă a acestor războiniciacestor războinici



vârstnici încruntau din sprâncene, îşi umflau fălcile şi vârstnici încruntau din sprâncene, îşi umflau fălcile şi judecau loviturile, privind cum flăcăii lor se băteau ca judecau loviturile, privind cum flăcăii lor se băteau ca chiorii. După asta se aşezau la masă pentru un ospăţchiorii. După asta se aşezau la masă pentru un ospăţ care ţinea mai multe ceasuri, mâncând pe ruptele,care ţinea mai multe ceasuri, mâncând pe ruptele, bând zdravăn şi vorbind de ale lor. Întinzându-se dinbând zdravăn şi vorbind de ale lor. Întinzându-se din

moşie în moşie, aceste jocuri războinice sfârşeau prinmoşie în moşie, aceste jocuri războinice sfârşeau prin a cere o cheltuială tot aşa de mare ca bătăliile adevăa cere o cheltuială tot aşa de mare ca bătăliile adevă--rate.rate.

În cele din urmă, porneau la drum; bunicul se hotăÎn cele din urmă, porneau la drum; bunicul se hotă--râse în ultima clipă să meargă şi el, iar fiul de paisrâse în ultima clipă să meargă şi el, iar fiul de pais --prezece ani îşi văzuse visul cu ochii: va sluji ca ajutorprezece ani îşi văzuse visul cu ochii: va sluji ca ajutor de scutier. Caii de luptă, care nu trebuiau obosiţi,de scutier. Caii de luptă, care nu trebuiau obosiţi, erau duşi de mână, fără să-i încalece nimeni; lăzile cuerau duşi de mână, fără să-i încalece nimeni; lăzile cu rochii şi cu zale erau încărcate pe catâri. Argaţii îşirochii şi cu zale erau încărcate pe catâri. Argaţii îşi

târau picioarele în colbul şoselelor. Înnoptau prin artârau picioarele în colbul şoselelor. Înnoptau prin ar --hondaricele mănăstirilor sau pe la vreo rubedenie alhondaricele mănăstirilor sau pe la vreo rubedenie al cărui conac se afla în drumul lor, şi care se ducea şi elcărui conac se afla în drumul lor, şi care se ducea şi el la turnir. Iarăşi un chiolhan, udat cu vinuri din belşug,la turnir. Iarăşi un chiolhan, udat cu vinuri din belşug, şi când se crăpa de ziuă porneau împreună mai deşi când se crăpa de ziuă porneau împreună mai de--parte.parte.

Aşa, din popas în popas, cetele de cavaleri se tot în Aşa, din popas în popas, cetele de cavaleri se tot în--groşau până la întâlnirea grozav de pompoasă, cu înăgroşau până la întâlnirea grozav de pompoasă, cu înă--lţimea sa contele ai cărui vasali erau. Îi sărutau mâna;lţimea sa contele ai cărui vasali erau. Îi sărutau mâna;

schimbau cu el câteva cuvinte neînsemnate pe careschimbau cu el câteva cuvinte neînsemnate pe care nu vor mai înceta să le comenteze. Doamnele puneaunu vor mai înceta să le comenteze. Doamnele puneau să li se scoată din lăzi vreo rochie nouă, apoi se alăsă li se scoată din lăzi vreo rochie nouă, apoi se ală--turau toţi la alaiul contelui, de pe acum lung de o juturau toţi la alaiul contelui, de pe acum lung de o ju --mătate de leghe şi cu toate steagurile fluturând submătate de leghe şi cu toate steagurile fluturând sub soarele acelui început de vară.soarele acelui început de vară.

Nişte oşti de faţadă, înarmate cu lăncii tocite, cuNişte oşti de faţadă, înarmate cu lăncii tocite, cu

acestor războinici.acestor războinici.Cu opt zile înainte de turnir, nu se mai găsea în totCu opt zile înainte de turnir, nu se mai găsea în tot

oraşul Evreux odaie sau pat sub scară de închiriat.oraşul Evreux odaie sau pat sub scară de închiriat. Regele Franţei îşi aşezase curtea în cea mai mare măRegele Franţei îşi aşezase curtea în cea mai mare mă--năstire, iar regele Boemiei, în cinstea căruia se dănăstire, iar regele Boemiei, în cinstea căruia se dă--

deau serbările, locuia la contele d'Evreux, rege al Nadeau serbările, locuia la contele d'Evreux, rege al Na-- varrei. varrei.

Straniu prinţ acest Jean de Luxembourg, rege alStraniu prinţ acest Jean de Luxembourg, rege al Boemiei, calic în toată legea, având mai multe datoriiBoemiei, calic în toată legea, având mai multe datorii decât moşii, trăind pe spinarea vistieriei Franţei, dardecât moşii, trăind pe spinarea vistieriei Franţei, dar căruia nu i-ar fi trecut prin minte să apară cu un alaicăruia nu i-ar fi trecut prin minte să apară cu un alai mai puţin strălucit decât al gazdei de la care-şi trăgeamai puţin strălucit decât al gazdei de la care-şi trăgea mijloacele de trai! Luxemburg avea aproape patruzecimijloacele de trai! Luxemburg avea aproape patruzeci de ani, şi arăta de treizeci; lumea îl recunoştea dupăde ani, şi arăta de treizeci; lumea îl recunoştea după

frumoasa-i barbă castanie, mătăsoasă şi lăsată înfrumoasa-i barbă castanie, mătăsoasă şi lăsată în voie, după chipul său zâmbitor şi semeţ, după mâinile voie, după chipul său zâmbitor şi semeţ, după mâinile sale plăcute şi veşnic întinse. Era o minunăţie desale plăcute şi veşnic întinse. Era o minunăţie de bărbat, prin vioiciunea, voinicia, îndrăzneala, veselia,bărbat, prin vioiciunea, voinicia, îndrăzneala, veselia, dar şi nerozia lui. Înalt aproape cât Filip al VI-lea, eradar şi nerozia lui. Înalt aproape cât Filip al VI-lea, era într-adevăr măreţ şi avea în toate privinţele înîntr-adevăr măreţ şi avea în toate privinţele în--făţişarea unui rege, aşa cum mintea norodului puteafăţişarea unui rege, aşa cum mintea norodului putea să şi-o închipuie. Ştia să se facă iubit de toată lumea,să şi-o închipuie. Ştia să se facă iubit de toată lumea, de prinţi ca şi de oamenii de rând, fără deosebire; izde prinţi ca şi de oamenii de rând, fără deosebire; iz --

butise chiar să fie prieten deopotrivă cu papa Ioan albutise chiar să fie prieten deopotrivă cu papa Ioan al XXII-lea şi cu împăratul Ludovic al Bavariei, cei doiXXII-lea şi cu împăratul Ludovic al Bavariei, cei doi vrăjmaşi de neîmpăcat. Straşnică izbândă pentru un vrăjmaşi de neîmpăcat. Straşnică izbândă pentru un zevzec, căci, în privinţa lui toată lumea aveau o sinzevzec, căci, în privinţa lui toată lumea aveau o sin --gură părere şi anume: Jean de Luxemburg era atât degură părere şi anume: Jean de Luxemburg era atât de neghiob pe cât de fermecător.neghiob pe cât de fermecător.

Prostia nu împiedică acţiunea; din contră ea asProstia nu împiedică acţiunea; din contră ea as--

cunde piedicile şi face să pară uşor ceea ce, pentrucunde piedicile şi face să pară uşor ceea ce, pentru orice om cu scaun la cap ar părea o încercare diorice om cu scaun la cap ar părea o încercare di --nainte osândită la înfrângere.nainte osândită la înfrângere.

Părăsindu-şi mica Boemie, unde se plictisea, JeanPărăsindu-şi mica Boemie, unde se plictisea, Jean de Luxemburg se ţinea acum de nişte isprăvi nebude Luxemburg se ţinea acum de nişte isprăvi nebu

Neapolei, sprijinitor al papei, ataca dinspre sud, înNeapolei, sprijinitor al papei, ataca dinspre sud, în timp ce împăratul, vrăjmaş al papei, ataca dinspretimp ce împăratul, vrăjmaş al papei, ataca dinspre nord, şi în care cei doi duci ai Austriei, margravul denord, şi în care cei doi duci ai Austriei, margravul de Brandenburg, regele Poloniei şi regele Ungariei le săBrandenburg, regele Poloniei şi regele Ungariei le să --reau într ajutorreau într ajutor



de Luxemburg se ţinea acum de nişte isprăvi nebude Luxemburg se ţinea acum de nişte isprăvi nebu--neşti, în Italia. "Luptele, dintre gibelini şi ghelfi ducneşti, în Italia. "Luptele, dintre gibelini şi ghelfi duc de râpă această ţară, îşi spusese el ca şi cum ar fide râpă această ţară, îşi spusese el ca şi cum ar fi făcut o mare descoperire. Împăratul şi papa se ceartăfăcut o mare descoperire. Împăratul şi papa se ceartă pentru nişte republici ai căror locuitori nu înceteazăpentru nişte republici ai căror locuitori nu încetează

să se omoare între dânşii. Ei bine, deoarece sunt prisă se omoare între dânşii. Ei bine, deoarece sunt pri --eten şi cu o tabără şi cu cealaltă, să mi se dea peeten şi cu o tabără şi cu cealaltă, să mi se dea pe mână ţările acestea, şi voi face să domnească acolomână ţările acestea, şi voi face să domnească acolo pacea!"pacea!"

Mai uimitor era că nu lipsise mult ca să-şi atingăMai uimitor era că nu lipsise mult ca să-şi atingă ţelul. Vreme de câteva luni el fusese idolul Italiei,ţelul. Vreme de câteva luni el fusese idolul Italiei, dacă nu ţinem seamă de florentini, oameni greu dedacă nu ţinem seamă de florentini, oameni greu de păcălit, şi de regele Robert al Neapolei pe care acestpăcălit, şi de regele Robert al Neapolei pe care acest încurcă-lume începea să-l supere.încurcă-lume începea să-l supere.

În aprilie, Jean de Luxemburg avusese o întâlnireÎn aprilie, Jean de Luxemburg avusese o întâlnire secretă cu cardinalul împuternicit ai Vaticanului Bersecretă cu cardinalul împuternicit ai Vaticanului Ber--trand du Pouget, rubedenie de-a papei, ba chiar, cumtrand du Pouget, rubedenie de-a papei, ba chiar, cum se şoptea, fiu-său natural, întâlnire prin care curtease şoptea, fiu-său natural, întâlnire prin care curtea Boemiei socotea că a orânduit dintr-o dată şi soartaBoemiei socotea că a orânduit dintr-o dată şi soarta Florenţei, şi scoaterea provinciei Rimini de sub stăpâFlorenţei, şi scoaterea provinciei Rimini de sub stăpâ--nirea familiei Malatesta, şi înfiinţarea unui principatnirea familiei Malatesta, şi înfiinţarea unui principat independent a cărui capitală urma să fie Bolonia. Or,independent a cărui capitală urma să fie Bolonia. Or, fără ca el să ştie cum şi fără să înţeleagă de ce,fără ca el să ştie cum şi fără să înţeleagă de ce,

tocmai când treburile păreau să-i meargă aşa de binetocmai când treburile păreau să-i meargă aşa de bine încât se şi gândea să-l înlocuiască pe bunul său priîncât se şi gândea să-l înlocuiască pe bunul său pri--eten Ludovic al Bavariei, în tronul împărăţiei, iată căeten Ludovic al Bavariei, în tronul împărăţiei, iată că pe neaşteptate Jean de Luxemburg văzuse ridipe neaşteptate Jean de Luxemburg văzuse ridi--cându-se împotrivă-i două coaliţii grozave, în carecându-se împotrivă-i două coaliţii grozave, în care ghelfii şi gibelinii, ca niciodată, se uneau, în care Floghelfii şi gibelinii, ca niciodată, se uneau, în care Flo --renţa şi Roma mergeau mână-n mână, în care regelerenţa şi Roma mergeau mână-n mână, în care regele

reau într-ajutor.reau într-ajutor. Avea de ce să se mire, văzând asta, un prinţ atât de Avea de ce să se mire, văzând asta, un prinţ atât de

iubit, şi care vroia să le aducă italienilor pacea!iubit, şi care vroia să le aducă italienilor pacea!Lăsând doar opt sute de călăreţi fiului său CharlesLăsând doar opt sute de călăreţi fiului său Charles

pentru a ţine toată Lombardia, Jean de Luxemburg,pentru a ţine toată Lombardia, Jean de Luxemburg,

cu barba în vânt, alergase de la Parma până-n Boemiacu barba în vânt, alergase de la Parma până-n Boemia unde pătrundeau oştile austriece. Căzuse în braţeleunde pătrundeau oştile austriece. Căzuse în braţele lui Ludovic al Bavariei şi, după multe pupături pelui Ludovic al Bavariei şi, după multe pupături pe amândoi obrajii, izbutise să risipească absurda neîamândoi obrajii, izbutise să risipească absurda neî--nţelegere. Coroana imperială? Dar nu se gândise lanţelegere. Coroana imperială? Dar nu se gândise la ea decât spre a-i face plăcere papei!ea decât spre a-i face plăcere papei!

Acum venea la Filip de Valois pentru a-l ruga să Acum venea la Filip de Valois pentru a-l ruga să pună o vorbă pe lângă regele Neapolei, şi a-i stoarcepună o vorbă pe lângă regele Neapolei, şi a-i stoarce totodată alţi bani ca să-şi poată duce mai departetotodată alţi bani ca să-şi poată duce mai departe

planul unui regat paşnic.planul unui regat paşnic.Putea oare Filip al VI-lea să facă mai puţin pentruPutea oare Filip al VI-lea să facă mai puţin pentru acest oaspe cavaleresc, decât să ofere un turnir înacest oaspe cavaleresc, decât să ofere un turnir în cinstea lui?cinstea lui?

Astfel, în câmpia de la Evreux, pe malurile Itonului, Astfel, în câmpia de la Evreux, pe malurile Itonului, regele Franţei şi regele Boemiei, prieteni la toartă,regele Franţei şi regele Boemiei, prieteni la toartă, aveau să poarte o bătălie în joacă... cu mai mulţiaveau să poarte o bătălie în joacă... cu mai mulţi oşteni decât avea fiul acestuia din urmă pentru a ţineoşteni decât avea fiul acestuia din urmă pentru a ţine piept Italiei întregi.piept Italiei întregi.

Terenul de luptă, adică îngrăditura în care se desTerenul de luptă, adică îngrăditura în care se des --făşura turnirul, era cuprins într-un bărăgan mare, alfăşura turnirul, era cuprins într-un bărăgan mare, al --cătuind un dreptunghi lung de trei sute şi lat de douăcătuind un dreptunghi lung de trei sute şi lat de două sute de picioare, închis prin două garduri, unul făcutsute de picioare, închis prin două garduri, unul făcut din nişte pari ascuţiţi în vârf şi cam îndepărtaţi întredin nişte pari ascuţiţi în vârf şi cam îndepărtaţi între ei, al doilea, înăuntru, ceva mai scund şi mărginit deei, al doilea, înăuntru, ceva mai scund şi mărginit de un parmalâc gros. Între cele două garduri stăteau, înun parmalâc gros. Între cele două garduri stăteau, în

timpul întrecerilor, argaţii care îngrijeau de lăncii şitimpul întrecerilor, argaţii care îngrijeau de lăncii şi de săbii.de săbii.

În partea umbrită a terenului, fuseseră ridicate treiÎn partea umbrită a terenului, fuseseră ridicate trei tribune mari acoperite cu pânză şi împodobite cu pratribune mari acoperite cu pânză şi împodobite cu pra--puri: cea din mijloc pentru arbitrii iar celelalte douăpuri: cea din mijloc pentru arbitrii iar celelalte două

soi de bâlci al nobilimii, armăşeii de pază nu prea pusoi de bâlci al nobilimii, armăşeii de pază nu prea pu--teau să aleagă între cei ce se înghesuiau pe la intrări.teau să aleagă între cei ce se înghesuiau pe la intrări. Astfel, câteva fâşneţe, umblând după muşterii de Astfel, câteva fâşneţe, umblând după muşterii de neam mare, tot aşa de sclivisite ca baronesele, darneam mare, tot aşa de sclivisite ca baronesele, dar mai drăguţe şi cu apucături mai subţiri izbuteau sămai drăguţe şi cu apucături mai subţiri izbuteau să



puri: cea din mijloc pentru arbitrii, iar celelalte douăpuri: cea din mijloc pentru arbitrii, iar celelalte două pentru femei.pentru femei.

De jur împrejur, pe câmp, se îmbulzeau pavilioaneleDe jur împrejur, pe câmp, se îmbulzeau pavilioanele argaţilor şi grăjdarilor; acolo veneau locuitorii dinargaţilor şi grăjdarilor; acolo veneau locuitorii din Evreux să admire, plimbându-se, caii care luau parteEvreux să admire, plimbându-se, caii care luau parte

la turnir; pe fiecare pavilion flutura stema stăpânului.la turnir; pe fiecare pavilion flutura stema stăpânului.Primele patru zile ale întâlnirii fură consacrate înPrimele patru zile ale întâlnirii fură consacrate în --trecerilor individuale, provocărilor pe care şi letrecerilor individuale, provocărilor pe care şi le aruncau doi câte doi seniorii de faţă. Unii vroiau săaruncau doi câte doi seniorii de faţă. Unii vroiau să spele ocara vreunei înfrângeri suferite într-o întrespele ocara vreunei înfrângeri suferite într-o între--cere de mai înainte; alţii, care nu se măsuraseră încăcere de mai înainte; alţii, care nu se măsuraseră încă niciodată, doreau să-şi încerce vitejia; sau doi luptăniciodată, doreau să-şi încerce vitejia; sau doi luptă--tori vestiţi erau îndemnaţi să se înfrunte.tori vestiţi erau îndemnaţi să se înfrunte.

Tribunele se umpleau mai mult sau mai puţin, dupăTribunele se umpleau mai mult sau mai puţin, după

rangul luptătorilor. Nişte scutieri tineri izbutiseră, curangul luptătorilor. Nişte scutieri tineri izbutiseră, cu multe stăruinţe, să aibă terenul pentru o jumătate demulte stăruinţe, să aibă terenul pentru o jumătate de oră dis-de-dimineaţă. În tribune nu se vedea atuncioră dis-de-dimineaţă. În tribune nu se vedea atunci decât puţină lume, doar niscaiva prieteni sau rubedecât puţină lume, doar niscaiva prieteni sau rube--denii. Dar de cum se vestea o întâlnire între regeledenii. Dar de cum se vestea o întâlnire între regele Boemiei şi domnul Jean de Hainaut, venit anume dinBoemiei şi domnul Jean de Hainaut, venit anume din Olanda sa cu douăzeci de cavaleri, tribunele ameniOlanda sa cu douăzeci de cavaleri, tribunele ameni --nţau să se năruie. Abia atunci doamnele îşi smulgeaunţau să se năruie. Abia atunci doamnele îşi smulgeau o mânecă a rochiei ca s-o dea cavalerului ales, mâo mânecă a rochiei ca s-o dea cavalerului ales, mâ --

necă adeseori înadins pregătită, a cărei mătase nunecă adeseori înadins pregătită, a cărei mătase nu era decât însăilată peste mâneca adevărată pentru aera decât însăilată peste mâneca adevărată pentru a fi desprinsă lesne, sau chiar o mânecă adevărată lafi desprinsă lesne, sau chiar o mânecă adevărată la unele doamne mai îndrăzneţe, cărora le plăcea să-şiunele doamne mai îndrăzneţe, cărora le plăcea să-şi arate braţul frumos.arate braţul frumos.

Se aflau acolo, pe trepte, oameni de tot felul: căciSe aflau acolo, pe trepte, oameni de tot felul: căci la această mare îmbulzeală care făcea din Evreux unla această mare îmbulzeală care făcea din Evreux un

mai drăguţe şi cu apucături mai subţiri, izbuteau sămai drăguţe şi cu apucături mai subţiri, izbuteau să se strecoare pe cele mai bune locuri, făceau cu ochiulse strecoare pe cele mai bune locuri, făceau cu ochiul şi provocau bărbaţii la alte turniruri.şi provocau bărbaţii la alte turniruri.

Luptătorii care nu se aflau pe teren, sub cuvânt căLuptătorii care nu se aflau pe teren, sub cuvânt că vroiau să urmărească isprăvile vreunui prieten, vroiau să urmărească isprăvile vreunui prieten,

veneau să se aşeze lângă doamne, şi se înfiripau acolo veneau să se aşeze lângă doamne, şi se înfiripau acolo idile care continuau seara, la castel, între dansuri şiidile care continuau seara, la castel, între dansuri şi carolecarole66..

Dumnealui Jean de Hainaut şi regele Boemiei, asDumnealui Jean de Hainaut şi regele Boemiei, as --cunşi sub zalele şi chiverele lor împodobite de nu li secunşi sub zalele şi chiverele lor împodobite de nu li se mai vedea faţa, purtau la coada lăncii şase mâneci demai vedea faţa, purtau la coada lăncii şase mâneci de mătase, reprezentând tot atâtea inimi agăţate. Tremătase, reprezentând tot atâtea inimi agăţate. Tre --buia ca unul din luptători să-l trântească pe celălaltbuia ca unul din luptători să-l trântească pe celălalt sau ca lemnul lăncii să se rupă. Nu era voie să loveştisau ca lemnul lăncii să se rupă. Nu era voie să loveşti

decât la piept şi pavăza era niţel scobită în aşa feldecât la piept şi pavăza era niţel scobită în aşa fel încât să abată loviturile. Cu pântecul apărat deîncât să abată loviturile. Cu pântecul apărat de oblâncul şeii şi capul vârât într-un coif cu viziera lăoblâncul şeii şi capul vârât într-un coif cu viziera lă --sată în jos, adversarii se repezeau unul împotriva cesată în jos, adversarii se repezeau unul împotriva ce--luilalt. Cei din tribune izbucneau în urlete şi tropăiauluilalt. Cei din tribune izbucneau în urlete şi tropăiau de bucurie. Amândoi luptătorii erau la fel de voinici,de bucurie. Amândoi luptătorii erau la fel de voinici, şi avea să rămână multă vreme de pomină iscusinţaşi avea să rămână multă vreme de pomină iscusinţa cu care domnul de Hainaut băga lancea în cârligulcu care domnul de Hainaut băga lancea în cârligul prins de platoşa potrivnicului său şi felul cum regeleprins de platoşa potrivnicului său şi felul cum regele

Boemiei se ţinea în pinteni, drept ca săgeata şi rezistaBoemiei se ţinea în pinteni, drept ca săgeata şi rezista la lovituri până ce amândouă lăncile se îndoiau cala lovituri până ce amândouă lăncile se îndoiau ca nişte arcuri, sfârşind prin a se rupe.nişte arcuri, sfârşind prin a se rupe.

Cât despre contele Robert d'Artois, venit de la ConCât despre contele Robert d'Artois, venit de la Con--ches, ca vecin, şi care încăleca pe nişte cai uriaşi dinches, ca vecin, şi care încăleca pe nişte cai uriaşi din Perche, greutatea lui îl făcea de temut. În armurăPerche, greutatea lui îl făcea de temut. În armură roşie, cu lance roşie şi cu eşarfă roşie fluturând peroşie, cu lance roşie şi cu eşarfă roşie fluturând pe

66 Dans asemănător cu cadrilul de mai târziu.Dans asemănător cu cadrilul de mai târziu.

chivără, avea o iscusinţă deosebită de a prinde adverchivără, avea o iscusinţă deosebită de a prinde adver --sarul în goana calului, de a-l smulge din şa şi a da cusarul în goana calului, de a-l smulge din şa şi a da cu el de pământ. Dar în zilele acelea, monseniorulel de pământ. Dar în zilele acelea, monseniorul d'Artois se arăta posomorât, şi s-ar fi zis că lua parted'Artois se arăta posomorât, şi s-ar fi zis că lua parte la aceste jocuri mai curând din datorie decât de plăla aceste jocuri mai curând din datorie decât de plă --

Căci se apucase iar de planul tatălui său Charles deCăci se apucase iar de planul tatălui său Charles de Valois şi al vărului său Charles cel Frumos. Mergeau Valois şi al vărului său Charles cel Frumos. Mergeau toate aşa de bine în regatul Franţei, vistieria era aşatoate aşa de bine în regatul Franţei, vistieria era aşa de temeinic îndestulată iar pacea Europei, cu ajutorulde temeinic îndestulată iar pacea Europei, cu ajutorul regelui Boemiei aşa de temeinic întocmită încât treregelui Boemiei aşa de temeinic întocmită încât tre--



la aceste jocuri mai curând din datorie decât de plăla aceste jocuri mai curând din datorie decât de plă -cere.cere.

Estimp, arbitrii, aleşi toţi printre cele mai de seamăEstimp, arbitrii, aleşi toţi printre cele mai de seamă feţe ale regatului, ca un Raoul de Presle, conetabilul,feţe ale regatului, ca un Raoul de Presle, conetabilul, sau domnul Miles de Noyers, orânduiau cu de-amăsau domnul Miles de Noyers, orânduiau cu de-amă--

nuntul turnirul cel mare care avea să încheie întrecenuntul turnirul cel mare care avea să încheie întrece--rile.rile.Între vremea irosită ba cu pusul, ba cu scosul plaÎntre vremea irosită ba cu pusul, ba cu scosul pla--

toşei, cu participarea la întreceri, cu comentarea istoşei, cu participarea la întreceri, cu comentarea is--prăvilor, cu străduinţele de a împăca vanitatea cavaleprăvilor, cu străduinţele de a împăca vanitatea cavale--rilor care ţineau morţiş să lupte sub cutare steag şirilor care ţineau morţiş să lupte sub cutare steag şi nu sub altul, şi vremea petrecută la masă, apoi în asnu sub altul, şi vremea petrecută la masă, apoi în as --cultarea menestrelilor după ospeţe şi în dansuri dupăcultarea menestrelilor după ospeţe şi în dansuri după ce auzeau cântecele, regele Franţei, regele Boemiei şice auzeau cântecele, regele Franţei, regele Boemiei şi

sfetnicii lor abia dacă mai prindeau un ceas în fiecaresfetnicii lor abia dacă mai prindeau un ceas în fiecare zi pentru a vorbi de treburile Italiei care, la urmazi pentru a vorbi de treburile Italiei care, la urma urmei, erau adevărata pricină a acestei întâlniri. Eurmei, erau adevărata pricină a acestei întâlniri. E însă lucru ştiut că treburile cele mai însemnate seînsă lucru ştiut că treburile cele mai însemnate se pun la cale fără multă vorbă când interlocutorii suntpun la cale fără multă vorbă când interlocutorii sunt porniţi pe înţelegere.porniţi pe înţelegere.

Ca doi adevăraţi regi din romanele Mesei Rotunde,Ca doi adevăraţi regi din romanele Mesei Rotunde, Filip de Valois, măreţ în caftanele sale brodate, şiFilip de Valois, măreţ în caftanele sale brodate, şi Jean de Luxemburg, nu mai puţin arătos, îşi adresau, Jean de Luxemburg, nu mai puţin arătos, îşi adresau,

cu cupa în mână, declaraţii solemne de prietenie. Hocu cupa în mână, declaraţii solemne de prietenie. Ho--tărau în pripă cuprinsul unei scrisori către papa Ioantărau în pripă cuprinsul unei scrisori către papa Ioan al XXII-lea sau trimiterea unei solii la regele Robert alal XXII-lea sau trimiterea unei solii la regele Robert al Neapolei.Neapolei.

- A, era să uit, măria ta, zicea Filip al VI-lea, va- A, era să uit, măria ta, zicea Filip al VI-lea, va trebui să mai stăm niţel de vorbă şi în privinţa crutrebui să mai stăm niţel de vorbă şi în privinţa cru --ciadei.ciadei.

regelui Boemiei, aşa de temeinic întocmită, încât treregelui Boemiei, aşa de temeinic întocmită, încât tre-buiau neîntârziat să vadă cum şi când să pornească,buiau neîntârziat să vadă cum şi când să pornească, spre cinstea şi propăşirea naţiilor creştine, o fruspre cinstea şi propăşirea naţiilor creştine, o fru--moasă şi falnică expediţie împotriva păgânilor.moasă şi falnică expediţie împotriva păgânilor.

- A, iată, măriile voastre, s-a sunat de masă, ni se- A, iată, măriile voastre, s-a sunat de masă, ni se

aduce apa pentru spălatul mâinilor...aduce apa pentru spălatul mâinilor...Conferinţa era întreruptă; vor mai vorbi despreConferinţa era întreruptă; vor mai vorbi despre cruciadă după prânz, sau a doua zi.cruciadă după prânz, sau a doua zi.

La masă, toţi făceau mare haz de tânărul regeLa masă, toţi făceau mare haz de tânărul rege Eduard al Angliei care, cu trei luni înainte, şi însoţitEduard al Angliei care, cu trei luni înainte, şi însoţit doar de lordul Montaigu, venise, îmbrăcat în haine dedoar de lordul Montaigu, venise, îmbrăcat în haine de negustor, ca să stea de vorbă în taină cu regele Franegustor, ca să stea de vorbă în taină cu regele Fra--nţei. Cum vă spun, îmbrăcat ca oricare prăvăliaş lomnţei. Cum vă spun, îmbrăcat ca oricare prăvăliaş lom--bard! Şi pentru ce venise? Ca să încheie un tratat cobard! Şi pentru ce venise? Ca să încheie un tratat co --

mercial privind furniturile engleze de lână pentrumercial privind furniturile engleze de lână pentru Flandra. Un negustor în toată puterea cuvântului: seFlandra. Un negustor în toată puterea cuvântului: se îndeletnicea cu vânzarea lânii! Văzutu-s-a vreodatăîndeletnicea cu vânzarea lânii! Văzutu-s-a vreodată rege să se ocupe de asemenea treburi, ca orice burrege să se ocupe de asemenea treburi, ca orice bur --ghez de rând din corporaţiile negustoreşti şi întovăghez de rând din corporaţiile negustoreşti şi întovă--răşirile de târguri?răşirile de târguri?

- Atunci, dragi prieteni, pentru că aşa vroia, l-am- Atunci, dragi prieteni, pentru că aşa vroia, l-am primit negustoreşte! zicea Filip de Valois încântat deprimit negustoreşte! zicea Filip de Valois încântat de propriul său calambur. Fără petreceri, fără turnir,propriul său calambur. Fără petreceri, fără turnir,

plimbându-ne pe aleile pădurii de la Halatte; şi i-amplimbându-ne pe aleile pădurii de la Halatte; şi i-am oferit un mic ospăţ cu bucate de post!oferit un mic ospăţ cu bucate de post!Ce-i trăsnea prin cap acestui copilandru! Nu eraCe-i trăsnea prin cap acestui copilandru! Nu era

oare pe cale de a întemeia în ţara lui o oaste permaoare pe cale de a întemeia în ţara lui o oaste perma--nentă din pedestraşi, cu serviciu obligatoriu? Cenentă din pedestraşi, cu serviciu obligatoriu? Ce aştepta el de la această strânsură de tălpaşi, când seaştepta el de la această strânsură de tălpaşi, când se ştia bine, şi bătălia de pe muntele Cassel o dovediseştia bine, şi bătălia de pe muntele Cassel o dovedise

îndeajuns, că numai pâlcurile de călăreţi ale nobilimiiîndeajuns, că numai pâlcurile de călăreţi ale nobilimii hotărau soarta luptei şi că pedestraşii dau dosul dehotărau soarta luptei şi că pedestraşii dau dosul de--ndată ce văd ivindu-se oşteni în zale?ndată ce văd ivindu-se oşteni în zale?

- Se pare totuşi că în Anglia domneşte mai multă li- Se pare totuşi că în Anglia domneşte mai multă li--nişte de când lordul Mortimer a fost spânzurat îşinişte de când lordul Mortimer a fost spânzurat îşi

Aşadar, auziţi aici, auziţi, înalţi şi puternici prinţi, Aşadar, auziţi aici, auziţi, înalţi şi puternici prinţi, duci, conţi, baroni, seniori, cavaleri şi scutieri! Văduci, conţi, baroni, seniori, cavaleri şi scutieri! Vă aduc la cunoştinţă din partea dumnealor judecătoriiaduc la cunoştinţă din partea dumnealor judecătorii întrecerilor că fiecare din voi trebuie să trimită astăziîntrecerilor că fiecare din voi trebuie să trimită astăzi



nişte de când lordul Mortimer a fost spânzurat, îşinişte de când lordul Mortimer a fost spânzurat, îşi dădea părerea Miles de Noyers.dădea părerea Miles de Noyers.

- Domneşte liniştea, răspundea Filip al VI-lea, fi- Domneşte liniştea, răspundea Filip al VI-lea, fi --indcă baronilor englezi li s-a urât pentru o vreme săindcă baronilor englezi li s-a urât pentru o vreme să se tot războiască între dânşii. De îndată ce-şi vor venise tot războiască între dânşii. De îndată ce-şi vor veni

în fire, bietul Eduard va vedea ce poate face cu strânîn fire, bietul Eduard va vedea ce poate face cu strân --sura lui de tălpaşi! I se năzărise, nu de mult, drăguţulsura lui de tălpaşi! I se năzărise, nu de mult, drăguţul de el, să ceară coroana Franţei... Haide, spuneţi domde el, să ceară coroana Franţei... Haide, spuneţi dom--nilor, vă pare rău că nu-l aveţi ca suveran, sau îl vreţinilor, vă pare rău că nu-l aveţi ca suveran, sau îl vreţi mai curând pe "regele găsit"? adăugă râzând şi bămai curând pe "regele găsit"? adăugă râzând şi bă --tându-se voiniceşte în piept.tându-se voiniceşte în piept.

După fiecare ospăţ, când să iasă, Filip îi zicea luiDupă fiecare ospăţ, când să iasă, Filip îi zicea lui Robert d'Artois, pe şoptite:Robert d'Artois, pe şoptite:

- Frate dragă, vreau să-ţi vorbesc între patru ochi,- Frate dragă, vreau să-ţi vorbesc între patru ochi,

şi despre nişte lucruri serioase.şi despre nişte lucruri serioase.- Măria ta vere, când vei pofti.- Măria ta vere, când vei pofti.- Ei bine, deseară...- Ei bine, deseară...Dar seara se dansa, şi Robert nu încerca să grăbeDar seara se dansa, şi Robert nu încerca să grăbe--

ască o convorbire al cărei obiect îl ghicea lesne; dească o convorbire al cărei obiect îl ghicea lesne; de când cu mărturisirile acelei Divion, care se afla tot lacând cu mărturisirile acelei Divion, care se afla tot la închisoare, mai fuseseră închişi alţii, ca notarulînchisoare, mai fuseseră închişi alţii, ca notarul Tesson, bunăoară, iar toţi martorii supuşi unor noiTesson, bunăoară, iar toţi martorii supuşi unor noi cercetări... Nu scăpase nimănui că, în timpul scurcercetări... Nu scăpase nimănui că, în timpul scur --

telor întrevederi cu regele Boemiei, Filip al VI-lea nutelor întrevederi cu regele Boemiei, Filip al VI-lea nu prea cerea sfatul lui Robert, ceea ce putea trece caprea cerea sfatul lui Robert, ceea ce putea trece ca un semn de dizgraţie.un semn de dizgraţie.

În ajunul turnirului, "regele luptei" însoţit de craiÎn ajunul turnirului, "regele luptei" însoţit de crai--nicii şi trâmbiţaşii săi, se duse la castel, la reşedinţelenicii şi trâmbiţaşii săi, se duse la castel, la reşedinţele seniorilor mai de seamă, şi chiar pe terenul de întreseniorilor mai de seamă, şi chiar pe terenul de între--ceri, ca să vestească:ceri, ca să vestească:

întrecerilor, că fiecare din voi trebuie să trimită astăziîntrecerilor, că fiecare din voi trebuie să trimită astăzi chivăra sub care va lupta, şi steagurile sale de asechivăra sub care va lupta, şi steagurile sale de ase --menea, la palatul dumnealor judecătorii, pentru ca lumenea, la palatul dumnealor judecătorii, pentru ca lu--minăţiile lor să poată începe a face împărţirea lor; iar minăţiile lor să poată începe a face împărţirea lor; iar după ce vor fi împărţite, doamnele vor veni să le vadădupă ce vor fi împărţite, doamnele vor veni să le vadă

spre a spune care le place mai mult; şi în ziua aceeaspre a spune care le place mai mult; şi în ziua aceea nimic alta nu se va face decât dansuri după ospăţulnimic alta nu se va face decât dansuri după ospăţul de seară.de seară.

La trapezăria unde se aflau găzduiţi judecătorii,La trapezăria unde se aflau găzduiţi judecătorii, coifurile erau rânduite pe nişte laviţe, în tinda mănăscoifurile erau rânduite pe nişte laviţe, în tinda mănăs--tirii, după tabăra din care făceau parte luptătorii, petirii, după tabăra din care făceau parte luptătorii, pe măsură ce ele soseau, aduse de către argaţii cu grijamăsură ce ele soseau, aduse de către argaţii cu grija armelor. S-ar fi zis că sunt rămăşiţele adunate pearmelor. S-ar fi zis că sunt rămăşiţele adunate pe

câmpul de bătălie ale unei năstruşnice oşti decapicâmpul de bătălie ale unei năstruşnice oşti decapi --tate. Căci pentru a se deosebi bine între dânşii, întate. Căci pentru a se deosebi bine între dânşii, în timpul încăierării, luptătorii îşi puneau la chivăra lor,timpul încăierării, luptătorii îşi puneau la chivăra lor, pe deasupra cununii de pietre scumpe sau a coroaneipe deasupra cununii de pietre scumpe sau a coroanei de conte, emblemele cele mai ţipătoare sau maide conte, emblemele cele mai ţipătoare sau mai stranii: care un vultur, care un balaur, care o femeiestranii: care un vultur, care un balaur, care o femeie goală, care o sirenă sau un inorog. Afară de aceasta,goală, care o sirenă sau un inorog. Afară de aceasta, erau spânzurate de coifuri nişte eşarfe lungi de măerau spânzurate de coifuri nişte eşarfe lungi de mă --tase, în culorile seniorului.tase, în culorile seniorului.

Doamnele veniră după-amiază la trapezărie, şi, conDoamnele veniră după-amiază la trapezărie, şi, con--duse de judecătorii întrecerilor şi de cele două căpeduse de judecătorii întrecerilor şi de cele două căpe--tenii ale turnirului, adică regii Franţei şi Boemiei,tenii ale turnirului, adică regii Franţei şi Boemiei, fură poftite să facă înconjurul tindei boltite a mănăsfură poftite să facă înconjurul tindei boltite a mănăs --tirii, în timp ce un crainic, oprindu-se înaintea fiecăruitirii, în timp ce un crainic, oprindu-se înaintea fiecărui coif, zicea al cui este.coif, zicea al cui este.

- Domnul Jean de Hainaut... Monseniorul conte de- Domnul Jean de Hainaut... Monseniorul conte de

Blois... Monseniorul d'Evreux, regele Navarrei...Blois... Monseniorul d'Evreux, regele Navarrei...Unele coifuri erau vopsite, ca şi săbiile sau cozileUnele coifuri erau vopsite, ca şi săbiile sau cozile

de lance, de unde se trăgeau şi poreclele proprietade lance, de unde se trăgeau şi poreclele proprieta --rilor respectivi: Cavalerul cu arme albe, Cavalerul curilor respectivi: Cavalerul cu arme albe, Cavalerul cu arme negrearme negre.

frate-său, regele, cu vorbe de dojană.frate-său, regele, cu vorbe de dojană.- Soră dragă, îi răspunse Filip al VI-lea privind-o în- Soră dragă, îi răspunse Filip al VI-lea privind-o în --

cruntat, ar trebui mai curând să-mi mulţumeşti decâtcruntat, ar trebui mai curând să-mi mulţumeşti decât să mi te vaieţi.să mi te vaieţi.

Seara când oaspeţii se apucaseră să danseze fieSeara, când oaspeţii se apucaseră să danseze, fie --



arme negre.arme negre.- Domnul mareşal Robert Bertrand, cavaler al- Domnul mareşal Robert Bertrand, cavaler al

Leului Verde...Leului Verde... Venea apoi o chivără roşie, monumentală pe al Venea apoi o chivără roşie, monumentală pe al

cărei vârf era un turn de aur.cărei vârf era un turn de aur.

- Monseniorul Robert d'Artois, conte de Beaumont- Monseniorul Robert d'Artois, conte de Beaumont --le-Roger.le-Roger.Regina, care mergea şontâcăind în primul rând alRegina, care mergea şontâcăind în primul rând al

doamnelor, vru să întindă mâna, dar Filip al VI-lea odoamnelor, vru să întindă mâna, dar Filip al VI-lea o opri, apucând-o de încheietura braţului, şi, prefăopri, apucând-o de încheietura braţului, şi, prefă--cându-se că o ajută să meargă, îi spuse în şoaptă:cându-se că o ajută să meargă, îi spuse în şoaptă:

- Draga mea, nu-ţi dau voie să faci una ca asta!- Draga mea, nu-ţi dau voie să faci una ca asta!Regina Jeanne avu un zâmbet răutăcios.Regina Jeanne avu un zâmbet răutăcios.- Ar fi fost totuşi un prilej bun să i-o plătesc, mur- Ar fi fost totuşi un prilej bun să i-o plătesc, mur --

mură dânsa la urechea vecinei şi cumnatei sale, tâmură dânsa la urechea vecinei şi cumnatei sale, tâ--năra ducesă de Bourgogne.năra ducesă de Bourgogne.Căci, după rânduielile turnirului, dacă o doamnăCăci, după rânduielile turnirului, dacă o doamnă

atingea unul din coifuri, cavalerul căruia îi aparţineaatingea unul din coifuri, cavalerul căruia îi aparţinea coiful, se găsea "recomandat", adică nu mai aveacoiful, se găsea "recomandat", adică nu mai avea dreptul să participe la luptă. Ceilalţi cavaleri sedreptul să participe la luptă. Ceilalţi cavaleri se adunau pentru a-l bate cu cozile de lăncii, când intraadunau pentru a-l bate cu cozile de lăncii, când intra pe terenul de întreceri; calul său era dat trâmpe terenul de întreceri; calul său era dat trâm--biţaşilor; el însuşi era cocoţat cu de-a sila, călare pebiţaşilor; el însuşi era cocoţat cu de-a sila, călare pe

parmalâcul ce înconjura terenul şi obligat să steaparmalâcul ce înconjura terenul şi obligat să stea acolo, de râsul lumii, tot timpul cât ţinea turnirul. I seacolo, de râsul lumii, tot timpul cât ţinea turnirul. I se făcea atare ocară celui care vorbise de rău o doamnă,făcea atare ocară celui care vorbise de rău o doamnă, sau îşi terfelise cinstea într-altfel, fie dând bani cu casau îşi terfelise cinstea într-altfel, fie dând bani cu ca--mătă, fie "călcându-şi cuvântul dat".mătă, fie "călcându-şi cuvântul dat".

Gestul reginei nu-i scăpase doamnei de Beaumont,Gestul reginei nu-i scăpase doamnei de Beaumont, pe care toţi o văzură pălind la faţă. Ea se apropie depe care toţi o văzură pălind la faţă. Ea se apropie de

Seara, când oaspeţii se apucaseră să danseze, fieSeara, când oaspeţii se apucaseră să danseze, fiecare din ei cunoştea întâmplarea. Regina încercasecare din ei cunoştea întâmplarea. Regina încercase să-l "recomande" pe Robert d'Artois. Acesta avea osă-l "recomande" pe Robert d'Artois. Acesta avea o mutră posomorâtă, ca în zilele când toate îi mergeaumutră posomorâtă, ca în zilele când toate îi mergeau anapoda. La cadril, refuză mâna ducesei de Bouranapoda. La cadril, refuză mâna ducesei de Bour--

gogne, în aşa fel ca toată lumea să vadă asta, şi mersegogne, în aşa fel ca toată lumea să vadă asta, şi merse să se proţăpească în faţa reginei Jeanne, care nusă se proţăpească în faţa reginei Jeanne, care nu dansa niciodată din pricina beteşugului ei; rămasedansa niciodată din pricina beteşugului ei; rămase acolo o clipă lungă, cu braţul rotunjit de parcă i-lacolo o clipă lungă, cu braţul rotunjit de parcă i-l oferea ca s-o ducă la dans, ceea ce era o insultă răuoferea ca s-o ducă la dans, ceea ce era o insultă rău --tăcioasă pentru a se răzbuna. Femeile îşi căutau dintăcioasă pentru a se răzbuna. Femeile îşi căutau din ochi soţii; viorile şi harfele cântau mai departe într-oochi soţii; viorile şi harfele cântau mai departe într-o tăcere apăsătoare. Ar fi fost deajuns o izbucnire câttăcere apăsătoare. Ar fi fost deajuns o izbucnire cât de slabă pentru ca turnirul să aibă loc cu o noaptede slabă pentru ca turnirul să aibă loc cu o noapte

mai devreme şi ca învălmăşeala să înceapă numaimai devreme şi ca învălmăşeala să înceapă numai--decât, în sala de bal.decât, în sala de bal.Intrarea regelui armelor, escortat de crainicii săi,Intrarea regelui armelor, escortat de crainicii săi,

şir care venea să dea cetire unei noi proclamaţii, îişir care venea să dea cetire unei noi proclamaţii, îi scoase din încurcătură la timp:scoase din încurcătură la timp:

Aşadar, auziţi, voi, înalţi şi puternici prinţi, seniori, Aşadar, auziţi, voi, înalţi şi puternici prinţi, seniori, baroni, cavabaroni, cavaleri şi scutieri care luaţi parte la turnir!leri şi scutieri care luaţi parte la turnir! Vă dau de ştire din porunca dumnealor judecătorii înVă dau de ştire din porunca dumnealor judecătorii în--

trecerilor ca fiecare din voi să fie mâine înăuntrul tetrecerilor ca fiecare din voi să fie mâine înăuntrul te --renului la ceasul amiezii, înarmat şi gata de luptă,renului la ceasul amiezii, înarmat şi gata de luptă, căci la un ceas după-amiază, judecătorii vor poruncicăci la un ceas după-amiază, judecătorii vor porunci să fie tăiate funiile pentru a începe turnirul la caresă fie tăiate funiile pentru a începe turnirul la care doamnele vor împărţi daruri bogate. În afară de acedoamnele vor împărţi daruri bogate. În afară de ace --asta vă înştiinţez că nici unul din voi nu trebuie săasta vă înştiinţez că nici unul din voi nu trebuie să aducă înlăuntrul terenului de întreceri alţi argaţi căaducă înlăuntrul terenului de întreceri alţi argaţi că--

lări spre a vă sluji, ci doar atâţia precum urmează:lări spre a vă sluji, ci doar atâţia precum urmează: patru argaţi pentru prinţi, trei pentru conţi, doipatru argaţi pentru prinţi, trei pentru conţi, doi pentru cavaleri şi unul pentru scutieri, iar slugi depentru cavaleri şi unul pentru scutieri, iar slugi de rând fiecare după pofta lui, aşa cum au poruncit juderând fiecare după pofta lui, aşa cum au poruncit jude--cătorii întrecerilor. În afară de aceasta, dacă nu văcătorii întrecerilor. În afară de aceasta, dacă nu vă

CINSTE DE PAIR, CINSTE DE REGECINSTE DE PAIR, CINSTE DE REGE

Fiecare luptător se afla în cortul de postav brodatFiecare luptător se afla în cortul de postav brodat pe care flutura steagul său şi acolo slugile îl împe care flutura steagul său şi acolo slugile îl îm--b ă M i î âi ăd ii di fi d l db ă M i î tâi ăd ii di fi d ţ l d



cătorii întrecerilor. În afară de aceasta, dacă nu văcătorii întrecerilor. În afară de aceasta, dacă nu vă este cu supărare, veţi ridica toţi mâna dreaptă, suseste cu supărare, veţi ridica toţi mâna dreaptă, sus către sfinţi şi toţi într-un glas veţi făgădui că nici unulcătre sfinţi şi toţi într-un glas veţi făgădui că nici unul dintre voi nu va lovi înadins orbeşte, nici de la brâudintre voi nu va lovi înadins orbeşte, nici de la brâu mai jos, iar pe de altă parte, dacă, din întâmplare,mai jos, iar pe de altă parte, dacă, din întâmplare,

coiful cade de pe capul vreunuia dintre voi, nimenicoiful cade de pe capul vreunuia dintre voi, nimeni altul nu-l va atinge atâta vreme cât coiful său nu va fialtul nu-l va atinge atâta vreme cât coiful său nu va fi pus la loc şi prins în curele.; iar dacă veţi face altminpus la loc şi prins în curele.; iar dacă veţi face altmin --teri, să ştiţi că vă aşteaptă pedeapsa de a pierde ar teri, să ştiţi că vă aşteaptă pedeapsa de a pierde ar --mura şi calul, şi de a fi în viitor izgoniţi din turnir. Şimura şi calul, şi de a fi în viitor izgoniţi din turnir. Şi astfel să juraţi şi să făgăduiţi cu sfinţenie, pe cinsteaastfel să juraţi şi să făgăduiţi cu sfinţenie, pe cinstea voastră.voastră.

Toţi luptătorii de faţă ridicară mâna şi strigară:Toţi luptătorii de faţă ridicară mâna şi strigară:

- Da, da, jurăm!- Da, da, jurăm!- Luaţi bine seama, mâine, spuse ducele de Bour- Luaţi bine seama, mâine, spuse ducele de Bour--gogne cavalerilor săi, căci vărul nostru d'Artois argogne cavalerilor săi, căci vărul nostru d'Artois ar putea să-şi arate răutatea şi să nu se supună tuturorputea să-şi arate răutatea şi să nu se supună tuturor acestor rânduieli.acestor rânduieli.

După care, dansul se porni din nou.După care, dansul se porni din nou.

brăcau. Mai întâi nădragii din fir de oţel de care sebrăcau. Mai întâi nădragii din fir de oţel de care se prindeau pintenii; apoi plăcile de fier care acopereauprindeau pintenii; apoi plăcile de fier care acopereau pulpele şi braţele; apoi platoşa de piele groasă deapulpele şi braţele; apoi platoşa de piele groasă dea--supra căreia i se punea zaua, un fel de butoiaş de fiersupra căreia i se punea zaua, un fel de butoiaş de fier lăsând slobode doar încheieturile, sau făcut dintr-olăsând slobode doar încheieturile, sau făcut dintr-o singură bucată, după placul fiecăruia. Veneau apoi cosingură bucată, după placul fiecăruia. Veneau apoi co--zorocul de piele ca să-i apere fruntea de izbiturile coizorocul de piele ca să-i apere fruntea de izbiturile coi--fului, şi coiful însuşi, împodobit cu embleme, şi carefului, şi coiful însuşi, împodobit cu embleme, şi care se lega de platoşă prin nişte curele. Peste armură, îise lega de platoşă prin nişte curele. Peste armură, îi îmbrăcau tunica de mătase în culori bătătoare la ochi,îmbrăcau tunica de mătase în culori bătătoare la ochi, lungă, largă, cu mâneci uriaşe dantelate care spânlungă, largă, cu mâneci uriaşe dantelate care spân--zurau de umeri, şi cu stema brodată pe piept. În sfâzurau de umeri, şi cu stema brodată pe piept. În sfâ --rşit, cavalerul primea spada cu tăişul tocit, şi scutul,rşit, cavalerul primea spada cu tăişul tocit, şi scutul, mai mic sau mai mare şi rotund.mai mic sau mai mare şi rotund.

Afară îl aştepta calul, sub un cioltar înstemat, mes Afară îl aştepta calul, sub un cioltar înstemat, mes--tecându-şi zăbala cu lănţişoare lungi, şi având cutecându-şi zăbala cu lănţişoare lungi, şi având cu--reaua de pe frunte acoperită de o tăbliţă de fier pereaua de pe frunte acoperită de o tăbliţă de fier pe care era prins, ca şi pe coiful stăpânului, un vultur, uncare era prins, ca şi pe coiful stăpânului, un vultur, un balaur, un leu, un turn sau un mănunchi de pene. Arbalaur, un leu, un turn sau un mănunchi de pene. Ar --gaţii care purtau grija armelor ţineau cele trei lănciigaţii care purtau grija armelor ţineau cele trei lăncii cu vârful tocit, cuvenite fiecărui luptător, şi câte-uncu vârful tocit, cuvenite fiecărui luptător, şi câte-un buzdugan destul de uşurel ca izbitura lui să nubuzdugan destul de uşurel ca izbitura lui să nu omoare.omoare.

Domnii de neam se plimbau printre corturi, veneauDomnii de neam se plimbau printre corturi, veneau să vadă cum se gătesc de luptă cavalerii, strigau priesă vadă cum se gătesc de luptă cavalerii, strigau prie--tenilor o ultimă vorbă de îmbărbătare. Micul prinţtenilor o ultimă vorbă de îmbărbătare. Micul prinţ Jean, fiul mai mare al regelui, se minuna privind la Jean, fiul mai mare al regelui, se minuna privind la această forfotă dinainte de bătălie, iar Jean Nebunul,această forfotă dinainte de bătălie, iar Jean Nebunul, care îl însoţea, se strâmba caraghios sub tichia lui cucare îl însoţea, se strâmba caraghios sub tichia lui cu sceptru de măscărici în vârf.sceptru de măscărici în vârf.

Oamenii de rând, veniţi în număr mare, erau ţinuţiOamenii de rând, veniţi în număr mare, erau ţinuţi mai depărtişor de un pâlc de arcaşi; ei vor vedea maimai depărtişor de un pâlc de arcaşi; ei vor vedea mai cu seamă colbăraia, căci, de patru zile de când luptăcu seamă colbăraia, căci, de patru zile de când luptă--torii bătătoreau terenul, iarba pierise iar pământul,torii bătătoreau terenul, iarba pierise iar pământul, deşi stropit, se făcuse ţărână.deşi stropit, se făcuse ţărână.

bunie care îl apucau din senin în toiul unui ospăţ saubunie care îl apucau din senin în toiul unui ospăţ sau în plină şedinţă a Sfatului regal. De aceea duceleîn plină şedinţă a Sfatului regal. De aceea ducele ţinea mai de grabă să fie judecător al întrecerilorţinea mai de grabă să fie judecător al întrecerilor decât luptător.decât luptător.

Oamenii puşi anume pentru asta, ridicaseră secuOamenii puşi anume pentru asta, ridicaseră secu --



deşi stropit, se făcuse ţărână.deş st op t, se ăcuse ţă â ă.Mai înainte chiar de a încăleca, cavalerii asudauMai înainte chiar de a încăleca, cavalerii asudau

sub platoşele lor, ale căror plăci de fier se încingeausub platoşele lor, ale căror plăci de fier se încingeau în dogoarea soarelui de iulie. Vor pierde în ziua astaîn dogoarea soarelui de iulie. Vor pierde în ziua asta pe puţin patru livre din greutatea lor.pe puţin patru livre din greutatea lor.

Crainicii treceau prin faţa corturilor strigând:Crainicii treceau prin faţa corturilor strigând:- Legaţi-vă coifurile, legaţi-vă coifurile, seniori ca- Legaţi-vă coifurile, legaţi-vă coifurile, seniori ca-- valeri, şi înălţaţi steagurile ca să vă rânduiţi sub ste valeri, şi înălţaţi steagurile ca să vă rânduiţi sub ste--agul căpeteniei voastre!agul căpeteniei voastre!

Tribunele se umpluseră, iar în cea din mijloc judeTribunele se umpluseră, iar în cea din mijloc jude--cătorii întrecerii, printre care conetabilul Raoul decătorii întrecerii, printre care conetabilul Raoul de Brienne, dumnealui Miles de Noyers şi ducele de BoBrienne, dumnealui Miles de Noyers şi ducele de Bo--urbon se găseau la locurile lor.urbon se găseau la locurile lor.

Răsunară trâmbiţele; luptătorii, ajutaţi de argaţiiRăsunară trâmbiţele; luptătorii, ajutaţi de argaţii

lor, încălecară anevoie, împovăraţi cum erau, şi merlor, încălecară anevoie, împovăraţi cum erau, şi mer--seră, care în faţa cortului regelui Franţei, care în faţaseră, care în faţa cortului regelui Franţei, care în faţa cortului regelui Boemiei, pentru a alcătui cortegiul,cortului regelui Boemiei, pentru a alcătui cortegiul, doi câte doi, fiecare cavaler urmat de stegarul săudoi câte doi, fiecare cavaler urmat de stegarul său până la termenul îngrădit, unde îşi făcură intrarea.până la termenul îngrădit, unde îşi făcură intrarea. Nişte funii despărţeau terenul în două, de-a latul.Nişte funii despărţeau terenul în două, de-a latul. Cele două tabere se rânduiră faţă în faţă. După ceCele două tabere se rânduiră faţă în faţă. După ce trâmbiţele sunară din nou, regele armelor făcu un pastrâmbiţele sunară din nou, regele armelor făcu un pas înainte pentru a repeta încă o dată condiţiile întreînainte pentru a repeta încă o dată condiţiile între --

cerii.cerii.În sfârşit, strigă:În sfârşit, strigă:- Tăiaţi funiile, porniţi lupta când vreţi!- Tăiaţi funiile, porniţi lupta când vreţi!Ducele de Bourbon nu putea să audă niciodatăDucele de Bourbon nu putea să audă niciodată

acest strigăt fără o strângere de inimă, căci era cel peacest strigăt fără o strângere de inimă, căci era cel pe care-l scotea odinioară tatăl său, Robert de Clermont,care-l scotea odinioară tatăl său, Robert de Clermont, al şaselea fiu al lui Ludovic cel Sfânt, în crizele de neal şaselea fiu al lui Ludovic cel Sfânt, în crizele de ne--

Oamenii puşi anume pentru asta, ridicaseră secuOa e puş a u e pe t u asta, d case ă securile; funiile fură tăiate. Stegarii ieşiră din rânduri; arrile; funiile fură tăiate. Stegarii ieşiră din rânduri; ar --gaţii călări înarmaţi cu frânturi de lănci nu mai marigaţii călări înarmaţi cu frânturi de lănci nu mai mari de trei picioare se înşiruiră de-a lungul parmalâcului,de trei picioare se înşiruiră de-a lungul parmalâcului, gata să sară în ajutorul stăpânilor. Apoi pământul segata să sară în ajutorul stăpânilor. Apoi pământul se

cutremură sub potcoavele celor două sute de cai porcutremură sub potcoavele celor două sute de cai por --niţi în galop unii împotriva altora; şi bătălia se înniţi în galop unii împotriva altora; şi bătălia se în --cinse.cinse.

Prin tribune, doamnele în picioare, scoteau ţipete,Prin tribune, doamnele în picioare, scoteau ţipete, urmărind din ochi chivăra cavalerului ales. Privirileurmărind din ochi chivăra cavalerului ales. Privirile judecătorilor se sileau să deosebească loviturile unora judecătorilor se sileau să deosebească loviturile unora şi altora spre a hotărî cine sunt învingătorii. Zăngăşi altora spre a hotărî cine sunt învingătorii. Zăngă--nitul lănciilor, al pintenilor, al zalelor, al tuturornitul lănciilor, al pintenilor, al zalelor, al tuturor acestor mormane de fier, stârnea o larmă ca-n iad.acestor mormane de fier, stârnea o larmă ca-n iad.

Colbul se înălţa punând o perdea în faţa soarelui.Colbul se înălţa punând o perdea în faţa soarelui.De la întâia ciocnire, patru cavaleri fură trântiţi deDe la întâia ciocnire, patru cavaleri fură trântiţi de pe cal, iar alţi douăzeci îşi văzură lăncile rupte. Arpe cal, iar alţi douăzeci îşi văzură lăncile rupte. Ar --gaţii, răspunzând chemărilor de ajutor ce răzbeaugaţii, răspunzând chemărilor de ajutor ce răzbeau prin vizierele coifurilor, alergară să ducă alte lănciiprin vizierele coifurilor, alergară să ducă alte lăncii luptătorilor dezarmaţi şi să-i ridice pe cei trântiţi laluptătorilor dezarmaţi şi să-i ridice pe cei trântiţi la pământ care se zvârcoleau ca nişte crabi cu labele înpământ care se zvârcoleau ca nişte crabi cu labele în sus. Unul din ei avea piciorul rupt şi patru oameni tresus. Unul din ei avea piciorul rupt şi patru oameni tre--buiră să-l ducă de acolo.buiră să-l ducă de acolo.

Miles de Noyers era ciufut şi, deşi judecător al înMiles de Noyers era ciufut şi, deşi judecător al în --trecerilor, nu arăta cine ştie ce interes spectacolului.trecerilor, nu arăta cine ştie ce interes spectacolului. La drept vorbind, îl făceau să-şi piardă vremea de poLa drept vorbind, îl făceau să-şi piardă vremea de po --mană. Trebuia să prezideze lucrările Camerei de Conmană. Trebuia să prezideze lucrările Camerei de Con--turi, să controleze hotărârile înaltei curţi de judecată,turi, să controleze hotărârile înaltei curţi de judecată, să vegheze la bunul mers al treburilor obşteşti. Şisă vegheze la bunul mers al treburilor obşteşti. Şi pentru a-i face plăcere regelui, trebuia să stea acolo,pentru a-i face plăcere regelui, trebuia să stea acolo,

să-i privească pe ăştia care urlau, rupându-şi niştesă-i privească pe ăştia care urlau, rupându-şi nişte lăncii de frasin! Nu prea îşi ascundea gândurile.lăncii de frasin! Nu prea îşi ascundea gândurile.- Toate turnirurile acestea costă o groază de bani; e- Toate turnirurile acestea costă o groază de bani; e

o risipă zadarnică, şi pe care poporul o vede cu ochio risipă zadarnică, şi pe care poporul o vede cu ochi răi, le zicea el celor din preajmă. Regele nu aude cerăi, le zicea el celor din preajmă. Regele nu aude ce

Miles de Noyers putea să vorbească astfel şi cuMiles de Noyers putea să vorbească astfel şi cu -- vântul său avea greutate, căci fusese mareşal al vântul său avea greutate, căci fusese mareşal al oştilor încă pe vremea când rubedenia sa Gaucher deoştilor încă pe vremea când rubedenia sa Gaucher de Châtillon abia îşi începuse înalta dregătorie de coneChâtillon abia îşi începuse înalta dregătorie de cone--tabil iar Brienne îşi făcea ucenicia într-ale armelor, iztabil iar Brienne îşi făcea ucenicia într-ale armelor, iz --



ă , e cea e ce o d p eaj ă. ege e u aude ce, p j g vorbesc supuşii săi prin târguri şi sate. Când trece, el vorbesc supuşii săi prin târguri şi sate. Când trece, el nu vede decât spinările plecate ale celor care-i sărutănu vede decât spinările plecate ale celor care-i sărută picioarele; eu ştiu ce-mi raportează judeţii şi ispravpicioarele; eu ştiu ce-mi raportează judeţii şi isprav--nicii. Bani aruncaţi pe deşertăciuni şi fleacuri! Şi înnicii. Bani aruncaţi pe deşertăciuni şi fleacuri! Şi în

vremea asta nu se face nimic; ordonanţele rămân ne vremea asta nu se face nimic; ordonanţele rămân ne--semnate câte două săptămâni; nu se adună Sfatulsemnate câte două săptămâni; nu se adună Sfatul regal decât pentru a hotărî cine va fi rege al turniregal decât pentru a hotărî cine va fi rege al turni --rului sau cavaler de onoare. Măreţia unei ţări nu serului sau cavaler de onoare. Măreţia unei ţări nu se măsoară după aceste maimuţăreli ale datinilor cavalemăsoară după aceste maimuţăreli ale datinilor cavale--reşti. Regele Filip cel Frumos ştia bine asta, el care,reşti. Regele Filip cel Frumos ştia bine asta, el care, în înţelegere cu papa Clément, pusese capăt turniruîn înţelegere cu papa Clément, pusese capăt turniru --rilor.rilor.

Conetabilul Raoul de Brienne, cu mâna streaşină laConetabilul Raoul de Brienne, cu mâna streaşină la

ochi pentru a urmări bătălia, răspunse:ochi pentru a urmări bătălia, răspunse:- Fireşte, ai dreptate în ceea ce spui, domnule, dar- Fireşte, ai dreptate în ceea ce spui, domnule, dar uiţi cealaltă faţă a turnirului şi anume că este unuiţi cealaltă faţă a turnirului şi anume că este un mijloc de a-i deprinde pe luptători cu războiul.mijloc de a-i deprinde pe luptători cu războiul.

- Care război? se miră Miles de Noyers. Crezi- Care război? se miră Miles de Noyers. Crezi cumva că oamenii vor porni la război cu cozonaciicumva că oamenii vor porni la război cu cozonacii ăştia de nuntă pe cap şi cu bibilurile astea care spânăştia de nuntă pe cap şi cu bibilurile astea care spân --zură de doi coţi la mânecile lor? Întrecerile, da, o rezură de doi coţi la mânecile lor? Întrecerile, da, o re --cunosc, întreţin iscusinţa războinică; dar turnirul, decunosc, întreţin iscusinţa războinică; dar turnirul, de

când nu se mai face în zale de luptă adevărată şi cacând nu se mai face în zale de luptă adevărată şi ca-- valerul nu mai poartă pe dânsul greutatea adevărată, valerul nu mai poartă pe dânsul greutatea adevărată, nu mai are nici un rost. Ba e chiar păgubitor, căci tinu mai are nici un rost. Ba e chiar păgubitor, căci ti --nerii noştri scutieri care n-au slujit niciodată la oastenerii noştri scutieri care n-au slujit niciodată la oaste îşi vor închipui că şi în război lucrurile se petrec aiîşi vor închipui că şi în război lucrurile se petrec ai --doma, şi că porneşti la atac numai când se strigă: "Tădoma, şi că porneşti la atac numai când se strigă: "Tă--iaţi funiile!"iaţi funiile!"

tab a e e ş ăcea uce c a t a e a e o ,ş ,bind cu lancea în momâi.bind cu lancea în momâi.

- E deasemeni bine ca seniorii noştri să înveţe a se- E deasemeni bine ca seniorii noştri să înveţe a se cunoaşte între dânşii în vederea cruciadei, rosti ducunoaşte între dânşii în vederea cruciadei, rosti du--cele de Bourbon cu aerul că ştie el ce spune.cele de Bourbon cu aerul că ştie el ce spune.

Miles de Noyers înălţă din umeri. Chiar că i se poMiles de Noyers înălţă din umeri. Chiar că i se po --trivea ducelui, acest fricos fără seamăn, să propovătrivea ducelui, acest fricos fără seamăn, să propovă --duiască cruciada!duiască cruciada!

Domnul Miles de Noyers i se urâse purtând grijaDomnul Miles de Noyers i se urâse purtând grija treburilor Franţei sub un suveran pe care toţi într-untreburilor Franţei sub un suveran pe care toţi într-un glas îl socoteau straşnic, dar pe care el, după atâţiaglas îl socoteau straşnic, dar pe care el, după atâţia ani de cârmuire, îl credea lipsit de pricepere. Te cuani de cârmuire, îl credea lipsit de pricepere. Te cu --prinde un fel de oboseală când te străduieşti să urprinde un fel de oboseală când te străduieşti să ur--mezi o cale pe care nimeni n-o aprobă, şi Miles, care-mezi o cale pe care nimeni n-o aprobă, şi Miles, care-

şi începuse cariera la curtea Burgundiei, se întrebaşi începuse cariera la curtea Burgundiei, se întreba dacă nu va trebui în curând să se întoarcă iar acolo.dacă nu va trebui în curând să se întoarcă iar acolo. Mai bine să cârmuieşti cuminte un ducat, decât nebuMai bine să cârmuieşti cuminte un ducat, decât nebu--neşte o împărăţie; or, în ajun, ducele de Eudes, îi făneşte o împărăţie; or, în ajun, ducele de Eudes, îi fă --cuse o astfel de invitaţie. Îl căuta din ochi pe ducelecuse o astfel de invitaţie. Îl căuta din ochi pe ducele în vălmăşagul luptei şi văzu că zăcea la pământ,în vălmăşagul luptei şi văzu că zăcea la pământ, trântit de Robert d'Artois. Miles de Noyers începutrântit de Robert d'Artois. Miles de Noyers începu atunci să urmărească cu luare aminte turnirul.atunci să urmărească cu luare aminte turnirul.

În timp ce ducele Eudes era pus iar pe picioare deÎn timp ce ducele Eudes era pus iar pe picioare de

către argaţii săi, Robert descăleca şi-i oferea adversacătre argaţii săi, Robert descăleca şi-i oferea adversa--rului lupta de-a-n-picioarelea. Cu buzduganul într-orului lupta de-a-n-picioarelea. Cu buzduganul într-o mână şi sabia în cealaltă, cele două turnuri de fiermână şi sabia în cealaltă, cele două turnuri de fier păşiră unul spre altul, cam clătinându-se, pentru a sepăşiră unul spre altul, cam clătinându-se, pentru a se izbi. Miles nu-şi dezlipea ochii de Robert d'Artois,izbi. Miles nu-şi dezlipea ochii de Robert d'Artois, gata să-l declare nevrednic de a continua lupta la ceagata să-l declare nevrednic de a continua lupta la cea dintâi abatere. Dar Robert ţinea seamă de regulile îndintâi abatere. Dar Robert ţinea seamă de regulile în--

trecerii, nu ataca mai jos de cingătoare, nu loveatrecerii, nu ataca mai jos de cingătoare, nu lovea decât cu vârful tocit al săbiei. Buzduganul său ciodecât cu vârful tocit al săbiei. Buzduganul său cio --cănea întruna chivăra ducelui de Bourgogne, sfârşindcănea întruna chivăra ducelui de Bourgogne, sfârşind prin a-i strivi balaurul din vârf. Şi cu toate că buzduprin a-i strivi balaurul din vârf. Şi cu toate că buzdu --ganul nu cântărea decât o livră, trebuie să-i fi zdrunganul nu cântărea decât o livră, trebuie să-i fi zdrun --

miei, nu-şi cruţa osteneala, avântându-se nebuneşte;miei, nu-şi cruţa osteneala, avântându-se nebuneşte; nu era senior mai de vază în tabăra regelui Franţei,nu era senior mai de vază în tabăra regelui Franţei, pe care el să nu-l fi provocat; de pe acum se ştia că vape care el să nu-l fi provocat; de pe acum se ştia că va primi trofeul învingătorului.primi trofeul învingătorului.

Turnirul ţinu un ceas întreg, după care judecătoriiTurnirul ţinu un ceas întreg, după care judecătorii



g ,g ,cinat rău scăfârlia celuilalt, căci începea să se aperecinat rău scăfârlia celuilalt, căci începea să se apere ca vai de lume, iar spada lui mai mult despica aerulca vai de lume, iar spada lui mai mult despica aerul decât să-l atingă pe Robert. Vrând să evite o lovitură,decât să-l atingă pe Robert. Vrând să evite o lovitură, Eudes de Bourgogne îşi pierdu cumpătul şi căzu; RoEudes de Bourgogne îşi pierdu cumpătul şi căzu; Ro--

bert îi puse un picior în piept şi vârful săbiei pe curebert îi puse un picior în piept şi vârful săbiei pe cure --luşa de sub bărbie a coifului; ducele ceru îndurare. Seluşa de sub bărbie a coifului; ducele ceru îndurare. Se dăduse bătut şi trebuia să părăsească lupta. Robertdăduse bătut şi trebuia să părăsească lupta. Robert încălecă iar ajutat de slugile lui şi trecu în galop, plinîncălecă iar ajutat de slugile lui şi trecu în galop, plin de semeţie, prin faţa tribunelor. O doamnă înflăcăratăde semeţie, prin faţa tribunelor. O doamnă înflăcărată îşi smulse şi-i aruncă mâneca pe care Robert o culeseîşi smulse şi-i aruncă mâneca pe care Robert o culese cu vârful lancei din goana calului.cu vârful lancei din goana calului.

- Monseniorul Robert ar trebui să nu prea facă pe- Monseniorul Robert ar trebui să nu prea facă pe grozavul zilele acestea, spuse Miles de Noyers.grozavul zilele acestea, spuse Miles de Noyers.

- Ei aş! făcu Raoul de Brienne. Uiţi că-l ocroteşte- Ei aş! făcu Raoul de Brienne. Uiţi că-l ocroteşte regele.regele.- Până când? i-o întoarse Miles de Noyers. Doamna- Până când? i-o întoarse Miles de Noyers. Doamna

Mahaut pare să fi murit cam prea repede, şi reginaMahaut pare să fi murit cam prea repede, şi regina văduvă Jeanne la fel. Apoi, mai e acea Béatrice văduvă Jeanne la fel. Apoi, mai e acea Béatrice d'Hirson, doamna lor de onoare, care a pierit fărăd'Hirson, doamna lor de onoare, care a pierit fără urme, şi pe care familia o caută zadarnic... Ducele deurme, şi pe care familia o caută zadarnic... Ducele de Bourgogne ar face bine punând să i se guste mânBourgogne ar face bine punând să i se guste mân--carea înainte de a o duce la gură.carea înainte de a o duce la gură.

- Văd că ţi-ai schimbat părerile în privinţa lui Ro- Văd că ţi-ai schimbat părerile în privinţa lui Ro--bert. Anul trecut păreai să fi cu totul de partea sa.bert. Anul trecut păreai să fi cu totul de partea sa.- Pentru că anul trecut nu-i cunoşteam încă pricina- Pentru că anul trecut nu-i cunoşteam încă pricina

pe care acum am cercetat-o pentru a doua oară...pe care acum am cercetat-o pentru a doua oară...- A, iată-l pe domnul de Hainaut pornind la atac, în- A, iată-l pe domnul de Hainaut pornind la atac, în --

trerupse conetabilul.trerupse conetabilul. Jean de Hainaut, care lupta alături de regele Boe Jean de Hainaut, care lupta alături de regele Boe--

ţ g, p jţ g, p jporunciră trâmbiţaşilor să sune din nou, de astă datăporunciră trâmbiţaşilor să sune din nou, de astă dată ca să fie deschise barierele iar luptătorii să rupă rânca să fie deschise barierele iar luptătorii să rupă rân --durile. În pofida acestei hotărâri, cam o duzină de cadurile. În pofida acestei hotărâri, cam o duzină de ca -- valeri şi scutieri din Artois păreau să nu fi auzit sem valeri şi scutieri din Artois păreau să nu fi auzit sem--

nalul şi continuau să snopească în bătăi patru seniorinalul şi continuau să snopească în bătăi patru seniori burgunzi într-un colţ al terenului. Robert nu eraburgunzi într-un colţ al terenului. Robert nu era printre dânşii, dar nu încăpea îndoială ci el îi îndemprintre dânşii, dar nu încăpea îndoială ci el îi îndem--nase pe câţiva dintre ai săi la asta; încăierarea amenase pe câţiva dintre ai săi la asta; încăierarea ame --ninţa să se prefacă în măcel. Regele Filip al VI-lea seninţa să se prefacă în măcel. Regele Filip al VI-lea se văzu silit să-şi scoată chivăra şi, în capul gol pentru a văzu silit să-şi scoată chivăra şi, în capul gol pentru a fi recunoscut, merse să-i despartă pe turbaţi, ceea cefi recunoscut, merse să-i despartă pe turbaţi, ceea ce stârni admiraţia tuturor.stârni admiraţia tuturor.

Cu crainicii şi trâmbiţaşii în frunte, cele două ceteCu crainicii şi trâmbiţaşii în frunte, cele două cete

alcătuiră iar un alai pentru a părăsi arena. Nu maialcătuiră iar un alai pentru a părăsi arena. Nu mai erau acolo decât armuri strâmbe, tunici făcute ferfeerau acolo decât armuri strâmbe, tunici făcute ferfe--niţă, zugrăveli scorojite pe coifuri, cai şchiopi subniţă, zugrăveli scorojite pe coifuri, cai şchiopi sub nişte cioltare sfâşiate. Întrecerea se încheia cu unnişte cioltare sfâşiate. Întrecerea se încheia cu un mort şi câţiva schilozi pe viaţă. În afară de domnulmort şi câţiva schilozi pe viaţă. În afară de domnul Jean de Hainaut, căruia îi va fi înmânat premiul oferit Jean de Hainaut, căruia îi va fi înmânat premiul oferit de regină, toţi luptătorii aveau să primească un darde regină, toţi luptătorii aveau să primească un dar de aducere aminte, o cupă mare suflată cu aur, unde aducere aminte, o cupă mare suflată cu aur, un pocal sau un castron de argint.pocal sau un castron de argint.

În corturile lor cu perdelele de la intrare trase de oÎn corturile lor cu perdelele de la intrare trase de o parte, seniorii lepădau armurile, cam fierţi la faţă, lăparte, seniorii lepădau armurile, cam fierţi la faţă, lă --sând să li se vadă mâinile jupuite la încheietura măsând să li se vadă mâinile jupuite la încheietura mă --nuşilor de oţel, pulpele umflate. Se dezbrăcau, vornuşilor de oţel, pulpele umflate. Se dezbrăcau, vor --bind de peripeţiile luptei.bind de peripeţiile luptei.

- Coiful mi se strâmbase chiar de la început. Asta- Coiful mi se strâmbase chiar de la început. Asta m-a stânjenit...m-a stânjenit...

- Dacă domnul de Courgent nu-ţi sărea în ajutor, ai- Dacă domnul de Courgent nu-ţi sărea în ajutor, ai fi păţit-o, prietene!fi păţit-o, prietene!- Ducele Eudes n-a putut ţine piept multă vreme- Ducele Eudes n-a putut ţine piept multă vreme

monseniorului Robert!monseniorului Robert!- A, Brecy s-a bătut frumos, o recunosc!- A, Brecy s-a bătut frumos, o recunosc!

- Robert, te, rog, nu te încăpăţâna pe o cale aşa de- Robert, te, rog, nu te încăpăţâna pe o cale aşa de nenorocită. Am făcut pentru tine tot ce am putut, şinenorocită. Am făcut pentru tine tot ce am putut, şi fără a ţine seamă de părerea multora din familia meafără a ţine seamă de părerea multora din familia mea cât şi din Sfatul meu. Nu m-am învoit să dau comicât şi din Sfatul meu. Nu m-am învoit să dau comi--tatul Artois pe mâna ducesei de Bourgogne, decâttatul Artois pe mâna ducesei de Bourgogne, decât



, y ,yRâsete, răbufniri mânioase, gâfâială de oameni isRâsete, răbufniri mânioase, gâfâială de oameni is--

toviţi, luptătorii se îndreptau acum spre feredeul intoviţi, luptătorii se îndreptau acum spre feredeul in--stalat într-o şură vecină, şi intrau în hârdaiele pregăstalat într-o şură vecină, şi intrau în hârdaiele pregă--tite, prinţii mai întâi, apoi baronii, apoi cavalerii, iartite, prinţii mai întâi, apoi baronii, apoi cavalerii, iar

scutierii la urmă. Exista între dânşii acea familiariscutierii la urmă. Exista între dânşii acea familiari --tate, prietenească şi temeinică, pe care o creează întate, prietenească şi temeinică, pe care o creează în --trecerile sportive; dar ghiceai la unii şi o ură îndârtrecerile sportive; dar ghiceai la unii şi o ură îndâr -- jită. jită.

Filip al VI-lea şi Robert d'Artois bălăceau în hârdaieFilip al VI-lea şi Robert d'Artois bălăceau în hârdaie alăturate.alăturate.

- Frumos turnir, frumos turnir, zicea Filip. A, frate- Frumos turnir, frumos turnir, zicea Filip. A, frate dragă, trebuie să-ţi vorbesc.dragă, trebuie să-ţi vorbesc.

- Frate măria ta, sunt numai urechi.- Frate măria ta, sunt numai urechi.

Lui Filip, asta se vedea bine, îi venea greu să spunăLui Filip, asta se vedea bine, îi venea greu să spună ceea ce avea de spus. Dar ca să vorbească deschis, deceea ce avea de spus. Dar ca să vorbească deschis, de la inimă la inimă cu vărul, cumnatul şi prietenul săula inimă la inimă cu vărul, cumnatul şi prietenul său de tinereţe şi de totdeauna, ce altă clipă mai bună arde tinereţe şi de totdeauna, ce altă clipă mai bună ar fi putut găsi decât asta, după ce luptaseră împreună,fi putut găsi decât asta, după ce luptaseră împreună, şi când strigătele ce răsunau în şură, pocniturile palşi când strigătele ce răsunau în şură, pocniturile pal--melor pe care cavalerii şi le dădeau unii altora pestemelor pe care cavalerii şi le dădeau unii altora peste grumaji, clipocitul apei, aburul ce se ridica din hârgrumaji, clipocitul apei, aburul ce se ridica din hâr --daie, toate zgomotele acestea făceau ca spusele lor sădaie, toate zgomotele acestea făceau ca spusele lor să

nu poată fi auzite?nu poată fi auzite?- Robert, procesul tău merge prost pentru că scriso- Robert, procesul tău merge prost pentru că scriso--rile tale sunt plăsmuite.rile tale sunt plăsmuite.

Robert îşi înălţă din hârdău părul roşu, faţa înRobert îşi înălţă din hârdău părul roşu, faţa în--roşită, ca să răspundă:roşită, ca să răspundă:

- Nu, frate dragă, sunt adevărate!- Nu, frate dragă, sunt adevărate!Regele făcu o mutră amărâtă:Regele făcu o mutră amărâtă:

p g g ,p g gdupă ce vor fi cercetate drepturile tale. L-am pusdupă ce vor fi cercetate drepturile tale. L-am pus acolo să cârmuiască pe Ferry de Picquigny, un om ce-acolo să cârmuiască pe Ferry de Picquigny, un om ce-ţi este credincios. I-am arătat ducesei că sunt gata să-ţi este credincios. I-am arătat ducesei că sunt gata să-i răscumpăr comitatul pentru a ţi-l da ţie...i răscumpăr comitatul pentru a ţi-l da ţie...

- Nu-i nevoie să i-l răscumperi, de vreme ce este al- Nu-i nevoie să i-l răscumperi, de vreme ce este al meu!meu!Faţă de atâta încăpăţânare îndărătnică, Filip al VIFaţă de atâta încăpăţânare îndărătnică, Filip al VI--

-lea avu un gest de necaz. Îl strigă pe băieş:-lea avu un gest de necaz. Îl strigă pe băieş:- Trousseau! Mai adu, rogu-te, nişte apă rece.- Trousseau! Mai adu, rogu-te, nişte apă rece. Apoi, îşi urmă vorba începută: Apoi, îşi urmă vorba începută:- Comunele din Artois n-au vrut să plătească preţul- Comunele din Artois n-au vrut să plătească preţul

pentru schimbarea de stăpân; ce pot eu face? Poruncapentru schimbarea de stăpân; ce pot eu face? Porunca de a se începe judecarea procesului tău aşteaptă de ode a se începe judecarea procesului tău aşteaptă de o

lună. De o lună refuz s-o iscălesc pentru că nu vreaulună. De o lună refuz s-o iscălesc pentru că nu vreau ca fratele meu să fie pus faţă în faţa unor oameni gataca fratele meu să fie pus faţă în faţa unor oameni gata să-l mânjească cu un noroi de care nu sunt sigur că arsă-l mânjească cu un noroi de care nu sunt sigur că ar putea să se spele. Orice om e supus greşelii; niciunulputea să se spele. Orice om e supus greşelii; niciunul dintre noi nu se poate făli numai cu fapte bune. Mardintre noi nu se poate făli numai cu fapte bune. Mar --torii tăi au fost mituiţi sau ameninţaţi; notarul tău atorii tăi au fost mituiţi sau ameninţaţi; notarul tău a dezvăluit totul; plăzmuitorii sunt în temniţă, iar mărdezvăluit totul; plăzmuitorii sunt în temniţă, iar măr--turisirile lor de a fi scris hârtiile tale se află în mânaturisirile lor de a fi scris hârtiile tale se află în mâna judecătorilor. judecătorilor.

- Ele sunt adevărate, stărui Robert.- Ele sunt adevărate, stărui Robert.Filip al VI-lea oftă. Câtă bătaie de cap îţi trebuie caFilip al VI-lea oftă. Câtă bătaie de cap îţi trebuie ca să salvezi un om fără voia lui!să salvezi un om fără voia lui!

- Eu nu zic, Robert, că tu ai fi într-adevăr vinovat de- Eu nu zic, Robert, că tu ai fi într-adevăr vinovat de toate acestea. Nu zic, aşa cum pretind unii, că ai fi întoate acestea. Nu zic, aşa cum pretind unii, că ai fi în--tocmit tu însuţi scrisorile. Ţi-au fost aduse, le-aitocmit tu însuţi scrisorile. Ţi-au fost aduse, le-ai crezut bune, ai fost înşelat...crezut bune, ai fost înşelat...

În hârdăul său, Robert îşi încleştă fălcile.În hârdăul său, Robert îşi încleştă fălcile.- Ba poate că, urmă Filip, chiar soră-mea, ne- Ba poate că, urmă Filip, chiar soră-mea, ne-- vastă-ta, e cea care te-a amăgit. Femeile sunt uneori vastă-ta, e cea care te-a amăgit. Femeile sunt uneori în stare de asemenea înşelăciuni, crezând că ne ajută.în stare de asemenea înşelăciuni, crezând că ne ajută. Înşelăciunea e în firea lor. Uite-o pe a mea, care nu s-Înşelăciunea e în firea lor. Uite-o pe a mea, care nu s-

sale şi, privindu-l drept în ochi, spuse:sale şi, privindu-l drept în ochi, spuse:- Dacă aş fi uitat, Robert, crezi tu că ţi-aş vorbi- Dacă aş fi uitat, Robert, crezi tu că ţi-aş vorbi acum aşa cum îţi vorbesc?... Pentru ultima oară teacum aşa cum îţi vorbesc?... Pentru ultima oară te rog, renunţă..rog, renunţă..

- Niciodată, răspunse uriaşul clătinând din cap.- Niciodată, răspunse uriaşul clătinând din cap.



ş pa dat în lături să-mi şterpelească sigiliul.a dat în lături să-mi şterpelească sigiliul.

- Da, femeile sunt nişte prefăcute, spuse Robert cu- Da, femeile sunt nişte prefăcute, spuse Robert cu mânie. Toată istoria asta e o însăilare de tertipuri femânie. Toată istoria asta e o însăilare de tertipuri fe--meieşti urzite de nevastă-ta împreună cu cumnată-sameieşti urzite de nevastă-ta împreună cu cumnată-sa

din Burgundia. Habar n-am de oamenii mârşavi aledin Burgundia. Habar n-am de oamenii mârşavi ale căror mărturii smulse cu de a sila sunt aduse împocăror mărturii smulse cu de a sila sunt aduse împo--triva mea.triva mea.

- Vreau de asemenea, vorbi iar Filip coborându-şi- Vreau de asemenea, vorbi iar Filip coborându-şi glasul, să socot o bârfeală ceea ce se spune despreglasul, să socot o bârfeală ceea ce se spune despre moartea mătuşii tale...moartea mătuşii tale...

- Luase masa la tine!- Luase masa la tine!- Dar fiică-sa n-a cinat aici, când muri în două zile...- Dar fiică-sa n-a cinat aici, când muri în două zile...- Nu eram singurul vrăjmaş pe care şi-l făcuseră în- Nu eram singurul vrăjmaş pe care şi-l făcuseră în

viaţa lor ticăloasă, răspunse Robert cu o nepăsare viaţa lor ticăloasă, răspunse Robert cu o nepăsare prefăcută.prefăcută.Ieşi din hârdău şi ceru prosoape ca să se usuce.Ieşi din hârdău şi ceru prosoape ca să se usuce.

Filip făcea la fel. Stăteau unul în faţa celuilalt, goi, cuFilip făcea la fel. Stăteau unul în faţa celuilalt, goi, cu pielea trandafirie, şi foarte păroşi. Slugile lorpielea trandafirie, şi foarte păroşi. Slugile lor aşteptau la câţiva paşi, cu vestmintele de zile mari peaşteptau la câţiva paşi, cu vestmintele de zile mari pe braţ.braţ.

- Robert, aştept răspunsul tău, spuse regele.- Robert, aştept răspunsul tău, spuse regele.- Ce răspuns?- Ce răspuns?

- Că renunţi la Artois, ca să pot înăbuşi istoria- Că renunţi la Artois, ca să pot înăbuşi istoria asta...asta...- Şi totodată ca să-ţi poţi lua îndărăt cuvântul pe- Şi totodată ca să-ţi poţi lua îndărăt cuvântul pe

care mi l-a dat înainte de a fi rege. Frate, măria ta,care mi l-a dat înainte de a fi rege. Frate, măria ta, uitat-ai oare cine te-a adus pe tron, cine ţi-a câştigatuitat-ai oare cine te-a adus pe tron, cine ţi-a câştigat bunăvoinţa pairilor, cine ţi-a cucerit sceptrul?bunăvoinţa pairilor, cine ţi-a cucerit sceptrul?

Filip de Valois prinse mâinile lui Robert într-aleFilip de Valois prinse mâinile lui Robert într-ale

p ş p- Refuzi asta regelui?- Refuzi asta regelui?- Da, măria ta, regelui pe care l-am făcut.- Da, măria ta, regelui pe care l-am făcut.Filip îi lăsă mâinile.Filip îi lăsă mâinile.- Atunci, rosti el, dacă nu vrei să-ţi salvezi cinstea- Atunci, rosti el, dacă nu vrei să-ţi salvezi cinstea

de pair, eu voi avea grijă să-mi salvez cinstea de rege!de pair, eu voi avea grijă să-mi salvez cinstea de rege!

TOLOMEIITOLOMEII

- Să-mi fie cu iertăciune monseniore, că nu pot să- Să-mi fie cu iertăciune monseniore, că nu pot să mă scol ca să te primesc cum se cuvine, spuse gâmă scol ca să te primesc cum se cuvine, spuse gâ--fâind Spinello Tolomei când Robert d'Artois trecufâind Spinello Tolomei când Robert d'Artois trecu

agul din faţa lui cu acea prefăcută luare aminte a oaagul din faţa lui cu acea prefăcută luare aminte a oa --menilor munciţi de o grijă grozavă.menilor munciţi de o grijă grozavă.- Monseniorul d'Artois este, îndrăznesc s-o spun, un- Monseniorul d'Artois este, îndrăznesc s-o spun, un

prieten al nostru, urmă Tolomei, cu faţa către ai săi.prieten al nostru, urmă Tolomei, cu faţa către ai săi. Tot ce veţi putea face pentru dânsul, trebuie să faceţi;Tot ce veţi putea face pentru dânsul, trebuie să faceţi;



fâind Spinello Tolomei, când Robert d Artois trecufâind Spinello Tolomei, când Robert d Artois trecu pragul.pragul.

Bătrânul bancher era lungit pe un pat adus în odaiaBătrânul bancher era lungit pe un pat adus în odaia sa de lucru; o pătură subţire lăsa să se ghiceascăsa de lucru; o pătură subţire lăsa să se ghicească forma pântecului burduhănos, al pieptului subţiat. Oforma pântecului burduhănos, al pieptului subţiat. O barbă de opt zile părea, pe obrajii săi scofâlciţi, ca unbarbă de opt zile părea, pe obrajii săi scofâlciţi, ca un strat de sare, iar gura învineţită căuta aerul. Dar dinstrat de sare, iar gura învineţită căuta aerul. Dar din spre fereastra care dădea în strada Lombarzilor nuspre fereastra care dădea în strada Lombarzilor nu venea nici o adiere. Parisul se perpelea sub soarele venea nici o adiere. Parisul se perpelea sub soarele unei după-amiezi de august.unei după-amiezi de august.

Nu mai era multă viaţă în trupul bătrânului ToNu mai era multă viaţă în trupul bătrânului To --lomei, nici multă viaţă în privirea singurului său ochilomei, nici multă viaţă în privirea singurului său ochi deschis care nu exprima decât un dispreţ obosit, ca şideschis care nu exprima decât un dispreţ obosit, ca şi cum cei optzeci de ani de existenţă fuseseră doar ocum cei optzeci de ani de existenţă fuseseră doar o străduinţă zadarnică.străduinţă zadarnică.

În jurul patului se aflau patru bărbaţi oacheşi laÎn jurul patului se aflau patru bărbaţi oacheşi la faţă, cu buze subţiri, cu ochi lucioşi ca nişte măslinefaţă, cu buze subţiri, cu ochi lucioşi ca nişte măsline negre, tuspatru îmbrăcaţi la fel în caftane de culoarenegre, tuspatru îmbrăcaţi la fel în caftane de culoare închisă.închisă.

- Verii mei Tolomeo Tolomei, Andrea Tolomei, Giac- Verii mei Tolomeo Tolomei, Andrea Tolomei, Giac--como Tolomei... spuse muribundul arătându-i. Şicomo Tolomei... spuse muribundul arătându-i. Şi nepotu-meu, Guccio Baglioni, pe care-l cunoşti monnepotu-meu, Guccio Baglioni, pe care-l cunoşti mon--seniore...seniore...

La treizeci şi cinci de ani, Guccio avea tâmpleleLa treizeci şi cinci de ani, Guccio avea tâmplele albe...albe...

- Au venit toţi de la Siena pentru a mă vedea mu- Au venit toţi de la Siena pentru a mă vedea mu--rind... şi pentru alte lucruri de asemenea, adăugărind... şi pentru alte lucruri de asemenea, adăugă încet bătrânul bancher.încet bătrânul bancher.

În pantaloni de călătorie, cu bustul niţel aplecat peÎn pantaloni de călătorie, cu bustul niţel aplecat pe jilţul ce i se oferise, Robert d'Artois se uita la moşne jilţul ce i se oferise, Robert d'Artois se uita la moşne--

ne-a salvat adeseori, dar de data asta nu a stat în pune-a salvat adeseori, dar de data asta nu a stat în pu --terea lui...terea lui...

Deoarece verii sienezi nu prea înţelegeau franţuDeoarece verii sienezi nu prea înţelegeau franţu --zeşte, Guccio le tălmăci în fugă cuvintele unchiului;zeşte, Guccio le tălmăci în fugă cuvintele unchiului;

verii dădură din cap, plecându-şi feţele posomorâte. verii dădură din cap, plecându-şi feţele posomorâte.- Dar dacă e nevoie de bani, monseniore, vai, vai,- Dar dacă e nevoie de bani, monseniore, vai, vai, cu tot devotamentul meu pentru domnia ta, nimica nucu tot devotamentul meu pentru domnia ta, nimica nu putem face. Ştii foarte bine monseniore, pentru ce...putem face. Ştii foarte bine monseniore, pentru ce...

Se simţea că Spinello Tolomei îşi cruţa puterile.Se simţea că Spinello Tolomei îşi cruţa puterile.Nu avea nevoie să se întindă la vorbă. La ce bun să-Nu avea nevoie să se întindă la vorbă. La ce bun să-

şi mai bată gura amintind de năpasta ce dăduse deşi mai bată gura amintind de năpasta ce dăduse de câteva luni peste bancherii italieni?câteva luni peste bancherii italieni?

În ianuarie, regele iscălise o ordonanţă prin careÎn ianuarie, regele iscălise o ordonanţă prin care

toţi lombarzii se vedeau în primejdie de a fi expulzaţi.toţi lombarzii se vedeau în primejdie de a fi expulzaţi. Asta nu era ceva nou; fiecare domnie, în ceasurile ei Asta nu era ceva nou; fiecare domnie, în ceasurile ei de ananghie, flutura aceeaşi ameninţare şi le lua lomde ananghie, flutura aceeaşi ameninţare şi le lua lom--barzilor o parte din avere, silindu-i să-şi răscumperebarzilor o parte din avere, silindu-i să-şi răscumpere dreptul de a rămâne în Franţa. Pentru a se despăgubidreptul de a rămâne în Franţa. Pentru a se despăgubi de pierdere, bancherii sporeau vreme de un an dode pierdere, bancherii sporeau vreme de un an do--bânzile. De data aceasta însă, ordonanţa era însoţităbânzile. De data aceasta însă, ordonanţa era însoţită de o măsură mai gravă. Toate datoriile pe care senide o măsură mai gravă. Toate datoriile pe care seni --orii francezi le aveau la bancherii italieni erau şterseorii francezi le aveau la bancherii italieni erau şterse

dintr-un condei, prin voinţa regelui; şi datornicii nudintr-un condei, prin voinţa regelui; şi datornicii nu aveau voie să le plătească, chiar dacă vroiau sau puaveau voie să le plătească, chiar dacă vroiau sau pu--teau s-o facă. Armăşei regali, stând de pază la uşileteau s-o facă. Armăşei regali, stând de pază la uşile băncilor, îi sileau să se întoarcă din drum pe muşteriibăncilor, îi sileau să se întoarcă din drum pe muşterii cinstiţi care veneau să înapoieze banii împrumutaţi.cinstiţi care veneau să înapoieze banii împrumutaţi. Bancherii italieni se ţineau să nu plângă văzând unaBancherii italieni se ţineau să nu plângă văzând una ca asta!ca asta!

- Şi aceasta fiindcă nobilimea s-a înfundat în datorii- Şi aceasta fiindcă nobilimea s-a înfundat în datorii pentru petrecerile ei nebuneşti, pentru turnirurile înpentru petrecerile ei nebuneşti, pentru turnirurile în care vrea să se distingă în faţa regelui! Nici chiar subcare vrea să se distingă în faţa regelui! Nici chiar sub domnia lui Filip cel Frumos n-am fost trataţi astfel.domnia lui Filip cel Frumos n-am fost trataţi astfel.

- Eu v-am luat apărarea, spuse Robert.- Eu v-am luat apărarea, spuse Robert.

torsul, atât de uluitoare i se părea vorba auzită.torsul, atât de uluitoare i se părea vorba auzită.- Da, urmă Robert, aş vrea să-ţi predau tot bănetul- Da, urmă Robert, aş vrea să-ţi predau tot bănetul meu în schimbul unor ordine de plată în străinătate.meu în schimbul unor ordine de plată în străinătate. Plec. Părăsesc ţara.Plec. Părăsesc ţara.

- Domnia ta, monseniore? Aşa de rău îţi merge pro- Domnia ta, monseniore? Aşa de rău îţi merge pro--



- Ştiu, ştiu, monseniore. Ai apărat întotdeauna com- Ştiu, ştiu, monseniore. Ai apărat întotdeauna com--paniile noastre. Dar vezi că nu te bucuri de mai multăpaniile noastre. Dar vezi că nu te bucuri de mai multă trecere ca noi, astăzi... Am fi putut nădăjdui că lucrutrecere ca noi, astăzi... Am fi putut nădăjdui că lucru--rile se vor potoli cum s-a întâmplat de atâtea ori. Darrile se vor potoli cum s-a întâmplat de atâtea ori. Dar

cu moartea lui Macci dei Macci, ne-a fost dată ultimacu moartea lui Macci dei Macci, ne-a fost dată ultima lovitură!lovitură!Moşneagul îşi întoarse privirea spre fereastră şiMoşneagul îşi întoarse privirea spre fereastră şi

tăcu.tăcu.Macci dei Macci, unul dintre cei mai mari bancheriMacci dei Macci, unul dintre cei mai mari bancheri

italieni din Franţa, căruia Filip al VI-lea, urmânditalieni din Franţa, căruia Filip al VI-lea, urmând sfatul lui Robert, îi încredinţase de la începutul domsfatul lui Robert, îi încredinţase de la începutul dom--niei, grija Visteriei, fusese spânzurat săptămâna treniei, grija Visteriei, fusese spânzurat săptămâna tre--cută după o judecată de mântuială.cută după o judecată de mântuială.

Cu glas clocotind de mânie abia stăpânită, GuccioCu glas clocotind de mânie abia stăpânită, Guccio Baglioni spuse atunci:Baglioni spuse atunci:- Un om care şi-a pus toată truda, toată şiretenia în- Un om care şi-a pus toată truda, toată şiretenia în

slujba regatului. Se simţea mai francez decât dacă s-slujba regatului. Se simţea mai francez decât dacă s-ar fi născut pe malurile Senei! Se îmbogăţise oare înar fi născut pe malurile Senei! Se îmbogăţise oare în slujba lui mai mult decât cei care l-au trimis la spânslujba lui mai mult decât cei care l-au trimis la spân --zurătoare? Italienii sunt întotdeauna cei cărora li sezurătoare? Italienii sunt întotdeauna cei cărora li se dă la cap fiindcă nu au cum să se apere!dă la cap fiindcă nu au cum să se apere!

Verii din Siena prindeau şi ei cât puteau din spu Verii din Siena prindeau şi ei cât puteau din spu--

sele acestea; auzind numele lui Macci dei Macci îşisele acestea; auzind numele lui Macci dei Macci îşi înălţară sprâncenele până la mijlocul frunţii, apoi lăînălţară sprâncenele până la mijlocul frunţii, apoi lă --sând pleoapele în jos, scoaseră tustrei acelaşi oftatsând pleoapele în jos, scoaseră tustrei acelaşi oftat din piept.din piept.

- Tolomei, spuse Robert d'Artois, nu vin să-ţi cer- Tolomei, spuse Robert d'Artois, nu vin să-ţi cer bani cu împrumut, ci să te rog să-i primeşti pe ai mei.bani cu împrumut, ci să te rog să-i primeşti pe ai mei.

Aşa prăpădit cum era, Tolomei îşi ridică încet Aşa prăpădit cum era, Tolomei îşi ridică încet

cesul? Judecata s-a rostit împotriva domniei tale?cesul? Judecata s-a rostit împotriva domniei tale?- Se va rosti de aici în patru săptămâni. Ştii tu, ban- Se va rosti de aici în patru săptămâni. Ştii tu, ban--

cherule, cum se poartă cu mine acest rege a căruicherule, cum se poartă cu mine acest rege a cărui soră am luat-o de soţie şi care niciodată, fără mine, n-soră am luat-o de soţie şi care niciodată, fără mine, n-

ar fi ajuns rege? Şi-a trimis ispravnicul din Gisors săar fi ajuns rege? Şi-a trimis ispravnicul din Gisors să zbiere în poarta tuturor castelelor mele, la Conches,zbiere în poarta tuturor castelelor mele, la Conches, la Orbec, la Beaumont, că sunt chemat să mă înfăţişezla Orbec, la Beaumont, că sunt chemat să mă înfăţişez de ziua Sfântului Mihai înaintea scaunului său de jude ziua Sfântului Mihai înaintea scaunului său de ju --decată. Judecată de ochii lumii, a cărei hotărâre împodecată. Judecată de ochii lumii, a cărei hotărâre împo--triva mea a şi fost luată! Filip şi-a asmuţit toţi câiniitriva mea a şi fost luată! Filip şi-a asmuţit toţi câinii pe urmele mele: Sainte-Maure, ticălosul său cancelar,pe urmele mele: Sainte-Maure, ticălosul său cancelar, Forget, vistiernicul hoţ, Mathieu de Trye, mareşalul,Forget, vistiernicul hoţ, Mathieu de Trye, mareşalul, şi Miles de Noyers ca să le deschidă drumul. Aceiaşişi Miles de Noyers ca să le deschidă drumul. Aceiaşi

care se încârdăşiseră împotriva voastră, aceiaşi carecare se încârdăşiseră împotriva voastră, aceiaşi care l-au spânzurat pe prietenul vostru Mâche des Mâche!l-au spânzurat pe prietenul vostru Mâche des Mâche! Regina răutăţilor, şchioapa, e cea care a câştigat, neRegina răutăţilor, şchioapa, e cea care a câştigat, ne --amul Burgundiei a biruit, şi mârşăvia! Au zvârlit înamul Burgundiei a biruit, şi mârşăvia! Au zvârlit în temniţă pe notarii mei, pe duhovnicul meu, şi mi-autemniţă pe notarii mei, pe duhovnicul meu, şi mi-au pus martorii la cazne spre a-i sili să se lepede depus martorii la cazne spre a-i sili să se lepede de mine, tăgăduind ce spuseseră mai înainte. Ei bine, n-mine, tăgăduind ce spuseseră mai înainte. Ei bine, n-au decât să mă judece; nu voi fi acolo. Mi-au furat coau decât să mă judece; nu voi fi acolo. Mi-au furat co--mitatul Artois, să mă facă de ocară cât poftesc! Ţaramitatul Artois, să mă facă de ocară cât poftesc! Ţara

asta nu mai e nimic pentru mine, iar regele ei mi-easta nu mai e nimic pentru mine, iar regele ei mi-e vrăjmaş; mă duc peste hotare ca să-i căşunez tot răul vrăjmaş; mă duc peste hotare ca să-i căşunez tot răul de care voi fi în stare! Mâine voi fi la Conches pentrude care voi fi în stare! Mâine voi fi la Conches pentru a-mi trimite caii, văsăria, sculele de aur şi armelea-mi trimite caii, văsăria, sculele de aur şi armele spre Bordeaux, şi a le încărca pe o corabie englezespre Bordeaux, şi a le încărca pe o corabie engleze--ască! Vor să pună mâna pe mine şi pe avutul meu; n-ască! Vor să pună mâna pe mine şi pe avutul meu; n-au să mă prindă!au să mă prindă!

- Mergeţi în Anglia, monseniore? întrebă Tolomei.- Mergeţi în Anglia, monseniore? întrebă Tolomei.- Cer mai întâi azil surorii mele, contesa de Namur.- Cer mai întâi azil surorii mele, contesa de Namur.- Soţia domniei tale pleacă şi dânsa?- Soţia domniei tale pleacă şi dânsa?- Soţia mea va veni după mine mai târziu. Aşadar,- Soţia mea va veni după mine mai târziu. Aşadar,

iată bancherule, despre ce-i vorba: îţi dau bănetuliată bancherule, despre ce-i vorba: îţi dau bănetul î

fâlcit al moşneagului.fâlcit al moşneagului.- Nu voi lăsa pământului Franţei decât oasele mele- Nu voi lăsa pământului Franţei decât oasele mele care nu-s cine ştie ce bogăţie, adăugă el.care nu-s cine ştie ce bogăţie, adăugă el.

- Franţa, ce-i drept, nu ne-a priit, spuse Guccio Ba- Franţa, ce-i drept, nu ne-a priit, spuse Guccio Ba --glioni.glioni.



meu în schimbul unor ordine de plată asupra băncilormeu în schimbul unor ordine de plată asupra băncilor din Olanda şi Anglia. Şi păstrează pentru tine câtedin Olanda şi Anglia. Şi păstrează pentru tine câte două livre din fiecare douăzeci.două livre din fiecare douăzeci.

Tolomei îşi mişcă niţel capul pe pernă, şi începu cuTolomei îşi mişcă niţel capul pe pernă, şi începu cu

nepotu-său şi cu cei trei veri o conversaţie în italienepotu-său şi cu cei trei veri o conversaţie în italie--neşte din care Robert nu prinse decât nişte cuvinteneşte din care Robert nu prinse decât nişte cuvinte desperecheate, cadesperecheate, ca debito... rimborso... deposito...debito... rimborso... deposito... PriPri--mind banii unui senior francez, compania Tolomei numind banii unui senior francez, compania Tolomei nu încălca ordonanţa?încălca ordonanţa?

Nu, pentru că nu era vorba de o plată a datoriilor,Nu, pentru că nu era vorba de o plată a datoriilor, ci de unci de un deposito...deposito...

Apoi Tolomei îşi întoarse din nou spre Robert Apoi Tolomei îşi întoarse din nou spre Robert d'Artois obrazul de sare şi buzele învineţite.d'Artois obrazul de sare şi buzele învineţite.

- Plecăm şi noi, monseniore; sau mai curând ei- Plecăm şi noi, monseniore; sau mai curând ei pleacă... spuse bancherul, arătând spre ai săi. Vor luapleacă... spuse bancherul, arătând spre ai săi. Vor lua cu dânşii tot ce avem aici. Deocamdată, companiilecu dânşii tot ce avem aici. Deocamdată, companiile noastre nu-s de aceeaşi părere. De alde Bardi, de aldenoastre nu-s de aceeaşi părere. De alde Bardi, de alde Peruzzi stau la îndoială; ei cred că ce a fost mai rău aPeruzzi stau la îndoială; ei cred că ce a fost mai rău a trecut şi că îndoindu-ne puţintel spinarea... Sunt catrecut şi că îndoindu-ne puţintel spinarea... Sunt ca evreii care au întotdeauna încredere în legi şi cred căevreii care au întotdeauna încredere în legi şi cred că stăpânirea îi va lăsa în pace când îşi vor fi plătit birulstăpânirea îi va lăsa în pace când îşi vor fi plătit birul pus anume pe capul lor; plătesc birul şi după aceea îipus anume pe capul lor; plătesc birul şi după aceea îi

duce la rug! Aşa stând lucrurile, Tolomeii părăsescduce la rug! Aşa stând lucrurile, Tolomeii părăsesc ţara. Plecarea asta va stârni oarecare mirare căciţara. Plecarea asta va stârni oarecare mirare căci luăm cu noi în Italia tot bănetul ce ne-a fost încrediluăm cu noi în Italia tot bănetul ce ne-a fost încredi--nţat; cea mai mare parte din el a şi fost îndreptat într-nţat; cea mai mare parte din el a şi fost îndreptat într-acolo. Pentru că ni se refuză plata datoriilor, ei bine,acolo. Pentru că ni se refuză plata datoriilor, ei bine, luăm cu noi depozitele!luăm cu noi depozitele!

O ultimă lucire de şiretenie trecu pe chipul scoO ultimă lucire de şiretenie trecu pe chipul sco --

- Ei, cum! Ţi-a dat doar un fiu, şi asta nu-i chiar aşa- Ei, cum! Ţi-a dat doar un fiu, şi asta nu-i chiar aşa de rău!de rău!

- E adevărat, se auzi Robert d'Artois, ai un fiu. A - E adevărat, se auzi Robert d'Artois, ai un fiu. A crescut mare?crescut mare?

- Foarte mulţumesc, monseniore, răspunse Guccio.- Foarte mulţumesc, monseniore, răspunse Guccio. Da, e aproape mai înalt decât mine; are cincisprezeceDa, e aproape mai înalt decât mine; are cincisprezece ani. Dar nu-l prea trage inima la meseria de bancher.ani. Dar nu-l prea trage inima la meseria de bancher.

- Are să-l tragă, fii pe pace, are să-l tragă, spus- Are să-l tragă, fii pe pace, are să-l tragă, spus moşneagul. Aşadar, monseniore, ne-am înţeles. Încremoşneagul. Aşadar, monseniore, ne-am înţeles. Încre--dinţează-mi aurul domniei tale; îl vom scoate din ţarădinţează-mi aurul domniei tale; îl vom scoate din ţară şi-ţi vom da pentru el ordine de plată, fără a oprişi-ţi vom da pentru el ordine de plată, fără a opri nimic pentru noi. Banii peşin prind bine întotdeauna.nimic pentru noi. Banii peşin prind bine întotdeauna.

- Îţi sunt recunoscător Tolomei, lăzile mele îţi vor- Îţi sunt recunoscător Tolomei, lăzile mele îţi vor

aduse la noapte.aduse la noapte.- Când banii încep să fugă dintr-o ţară, fericirea- Când banii încep să fugă dintr-o ţară, fericirea acestei ţări îşi are zilele numărate. Vei fi răzbunat,acestei ţări îşi are zilele numărate. Vei fi răzbunat, monseniore; eu nu voi mai apuca ceasul acela, dar asmonseniore; eu nu voi mai apuca ceasul acela, dar as--cultă la ce-ţi spun, vei fi răzbunat!cultă la ce-ţi spun, vei fi răzbunat!

Ochiul stâng, de obicei închis, i se deschisese; ToOchiul stâng, de obicei închis, i se deschisese; To--lomei îl privea cu ochii amândoi; privirea adevărului,lomei îl privea cu ochii amândoi; privirea adevărului, în sfârşit. Şi Robert d'Artois se simţi adânc mişcatîn sfârşit. Şi Robert d'Artois se simţi adânc mişcat pentru că un lombard bătrân, care avea să moară cupentru că un lombard bătrân, care avea să moară cu --

rând, îl privea cu luare aminte.rând, îl privea cu luare aminte.- Tolomei, mi-a fost dat să văd bărbaţi curajoşi lup- Tolomei, mi-a fost dat să văd bărbaţi curajoşi lup--tând în război până la capăt; tu eşti tot atât de cutând în război până la capăt; tu eşti tot atât de cu--rajos ca ei, în felul tău.rajos ca ei, în felul tău.

Un surâs trist flutură pe buzele bancherului.Un surâs trist flutură pe buzele bancherului.- Nu e curaj monseniore, ci dimpotrivă. Dacă n-aş fi- Nu e curaj monseniore, ci dimpotrivă. Dacă n-aş fi

fost bancher, mi-ar fi fost frică în clipa asta!fost bancher, mi-ar fi fost frică în clipa asta!

Mâna lui sfrijită se ridică de pe pătură şi-i făcuMâna lui sfrijită se ridică de pe pătură şi-i făcu semn lui Robert să se apropie.semn lui Robert să se apropie.Robert se aplecă parcă pentru a asculta o taină.Robert se aplecă parcă pentru a asculta o taină.- Monseniore, spuse Tolomei, dă-mi voie să-l bine- Monseniore, spuse Tolomei, dă-mi voie să-l bine--

cuvântez pe ultimul meu muşteriu.cuvântez pe ultimul meu muşteriu.ă âŞi fă di â f l d l i l ii

SCAUNUL JUDECĂŢIISCAUNUL JUDECĂŢII

La mijlocul unei estrade cu trepte, pe un jilţ aleLa mijlocul unei estrade cu trepte, pe un jilţ ale cărui braţe se terminau prin nişte capete de leu, Filipcărui braţe se terminau prin nişte capete de leu, Filip al VI-lea sta aşezat cu coroana pe cap şi purtândal VI-lea sta aşezat cu coroana pe cap şi purtând



Şi făcu din vârful degetului semnul, crucii peŞi făcu din vârful degetului semnul, crucii pe creştetul uriaşului, aşa cum orice tată italian obişnuicreştetul uriaşului, aşa cum orice tată italian obişnui--eşte s-o facă pe fruntea fiului său când acesta pleacăeşte s-o facă pe fruntea fiului său când acesta pleacă într-o călătorie lungă.într-o călătorie lungă.

al VI lea sta aşezat cu coroana pe cap şi purtândal VI lea sta aşezat cu coroana pe cap şi purtând mantia regală. Un baldachin de mătase, pe care eramantia regală. Un baldachin de mătase, pe care era brodată stema Franţei, se legăna deasupra lui; Filipbrodată stema Franţei, se legăna deasupra lui; Filip se apleca din când în când, ba la stânga spre văruse apleca din când în când, ba la stânga spre văru ---său, regele Navarrei, ba la dreapta spre rubedenia-său, regele Navarrei, ba la dreapta spre rubedenia sa, regele Boemiei, pentru a-i lua martori, din privire,sa, regele Boemiei, pentru a-i lua martori, din privire, şi a-i face să-şi dea seama cât de îngăduitor se arăşi a-i face să-şi dea seama cât de îngăduitor se ară--tase răbdând atâta vreme asemenea răutăţi.tase răbdând atâta vreme asemenea răutăţi.

Regele Boemiei îşi scutura barba castanie, cu unRegele Boemiei îşi scutura barba castanie, cu un aer încurcat şi totodată mânios. Se putea oare ca unaer încurcat şi totodată mânios. Se putea oare ca un cavaler un pair al Franţei cum era Robert d'Artois, uncavaler un pair al Franţei cum era Robert d'Artois, un prinţ din stirpea regească a florilor de crin, să se fiprinţ din stirpea regească a florilor de crin, să se fi purtat astfel, să fi fost părtaş la asemenea mârşave ispurtat astfel, să fi fost părtaş la asemenea mârşave is--prăvi ca acelea înşirate acum, să se fi făcut de ocarăprăvi ca acelea înşirate acum, să se fi făcut de ocară înhăitându-se cu nişte ticăloşi de teapa celor pomeînhăitându-se cu nişte ticăloşi de teapa celor pome--niţi?niţi?

Printre pairii mireni luase loc pentru întâia oarăPrintre pairii mireni luase loc pentru întâia oară moştenitorul tronului, prinţul Jean, peste măsură demoştenitorul tronului, prinţul Jean, peste măsură de înalt pentru cei treisprezece ani ai săi, copil cu uităînalt pentru cei treisprezece ani ai săi, copil cu uită --tura grea şi posomorâtă, cu bărbia prea lungă, şi petura grea şi posomorâtă, cu bărbia prea lungă, şi pe care tată-său îl făcuse de curând duce de Normandia.care tată-său îl făcuse de curând duce de Normandia. Alături de tânărul prinţ se aflau contele d'Alençon, Alături de tânărul prinţ se aflau contele d'Alençon, fratele regelui, ducii de Bourbon şi de Bretagne, confratele regelui, ducii de Bourbon şi de Bretagne, con--

tele de Flandra, contele d'Etampes. Două scăunaşetele de Flandra, contele d'Etampes. Două scăunaşe rămăseseră goale: al ducelui de Bourgogne, care fiindrămăseseră goale: al ducelui de Bourgogne, care fiind parte în proces, nu putea să şadă printre judecători,parte în proces, nu putea să şadă printre judecători, şi cel al regelui Angliei, care nici măcar nu trimiseseşi cel al regelui Angliei, care nici măcar nu trimisese pe cineva în locul său.pe cineva în locul său.

Printre pairii din rândul înaltelor feţe bisericeşti sePrintre pairii din rândul înaltelor feţe bisericeşti se vedeau monseniorul Jean de Marigny, conte-episcop vedeau monseniorul Jean de Marigny, conte-episcop

de Beauvais şi Guillaume de Trye, duce-arhiepiscopde Beauvais şi Guillaume de Trye, duce-arhiepiscop de Reims.de Reims.Pentru a da o şi mai mare solemnitate acestuiPentru a da o şi mai mare solemnitate acestui

scaun de judecată, regele îi chemase acolo şi pe arhiscaun de judecată, regele îi chemase acolo şi pe arhi --episcopii de Sens şi de Aix, pe episcopii de Arras, deepiscopii de Sens şi de Aix, pe episcopii de Arras, de A d Bl i d F d V dô d l dA t d Bl i d F d V dô d l d

încâlcită, alcătuiau nu numai unul din cele mai mariîncâlcită, alcătuiau nu numai unul din cele mai mari procese de drept civil, şi acum de drept penal, ce seprocese de drept civil, şi acum de drept penal, ce se judecase vreodată, dar erau nemijlocit legate de is judecase vreodată, dar erau nemijlocit legate de is--toria regatului pe o perioadă de un pătrar de veac.toria regatului pe o perioadă de un pătrar de veac. Toţi cei de faţă ascultau fascinaţi şi uluiţi, uluiţi deToţi cei de faţă ascultau fascinaţi şi uluiţi, uluiţi de d ăi il l i f i i ă dd tăi il l i f i ţi t ă d



Autun, de Blois, de Forez, de Vendôme, pe ducele de Autun, de Blois, de Forez, de Vendôme, pe ducele de Lorraine, pe contele Guillaume de Hainaut şi pe frate-Lorraine, pe contele Guillaume de Hainaut şi pe frate-său Jean, precum şi pe toţi marii dregători ai cosău Jean, precum şi pe toţi marii dregători ai co--roanei: conetabilul, cei doi mareşali, Miles de Noyers,roanei: conetabilul, cei doi mareşali, Miles de Noyers,

domnii de Châtillon, de Soyecourt, de Garencièresdomnii de Châtillon, de Soyecourt, de Garencières care făceau parte din Sfatul restrâns, şi încă mulţicare făceau parte din Sfatul restrâns, şi încă mulţi alţii, aşezaţi la cele două capete ale estradei, de-aalţii, aşezaţi la cele două capete ale estradei, de-a lungul pereţilor marii săli a Luvrului, unde se ţinea julungul pereţilor marii săli a Luvrului, unde se ţinea ju--decata.decata.

Aşezaţi chiar pe pardoseală, cu picioarele încru Aşezaţi chiar pe pardoseală, cu picioarele încru--cişate pe nişte perniţe de postav, erau îngrămădiţi racişate pe nişte perniţe de postav, erau îngrămădiţi ra--portorii şi consilierii înaltei curţi, grefierii şi dregăportorii şi consilierii înaltei curţi, grefierii şi dregă --torii mai mărunţi ai bisericii. În picioare înaintea retorii mai mărunţi ai bisericii. În picioare înaintea re --

gelui, la şase paşi, procurorul general Simon de Bucy,gelui, la şase paşi, procurorul general Simon de Bucy, înconjurat de anchetatori, citea de două ceasuri foileînconjurat de anchetatori, citea de două ceasuri foile rechizitoriului său, cel mai lung pe care-l rostise înrechizitoriului său, cel mai lung pe care-l rostise în toată cariera lui. Trebuise să ia de-a fir-a-păr toată istoată cariera lui. Trebuise să ia de-a fir-a-păr toată is --toria certei pentru comitatul Artois, care-şi trăgeatoria certei pentru comitatul Artois, care-şi trăgea obârşia de pe la sfârşitul celuilalt veac, să aminteascăobârşia de pe la sfârşitul celuilalt veac, să amintească de întâiul proces din 1309, de hotărârea dată de Filipde întâiul proces din 1309, de hotărârea dată de Filip cel Frumos, de răzvrătirea lui Robert împotriva recel Frumos, de răzvrătirea lui Robert împotriva re--gelui Filip cel Lung în 1316, de al doilea proces dingelui Filip cel Lung în 1316, de al doilea proces din

1318, ca să ajungă la judecata de astăzi, la jură1318, ca să ajungă la judecata de astăzi, la jură --mântul mincinos de la Amiens, la întâia cercetare,mântul mincinos de la Amiens, la întâia cercetare, apoi la a doua, la nenumăratele mărturii adunate, laapoi la a doua, la nenumăratele mărturii adunate, la mituirea martorilor, la plăzmuirea scrisorilor, la aresmituirea martorilor, la plăzmuirea scrisorilor, la ares--tarea complicilor.tarea complicilor.

Toate faptele acestea date în vileag una după alta,Toate faptele acestea date în vileag una după alta, explicate şi comentate în înlănţuirea lor, în urzeala lorexplicate şi comentate în înlănţuirea lor, în urzeala lor

destăinurile procurorului, fascinaţi pentru că descodestăinurile procurorului, fascinaţi pentru că desco--pereau viaţa ascunsă a marelui baron înaintea căruia,pereau viaţa ascunsă a marelui baron înaintea căruia, până mai ieri tremurau toţi, a cărui prietenie fiecarepână mai ieri tremurau toţi, a cărui prietenie fiecare din ei se străduia s-o câştige şi care hotărâse atâtadin ei se străduia s-o câştige şi care hotărâse atâta

vreme în toate treburile naţiunii franceze! Dezvălu vreme în toate treburile naţiunii franceze! Dezvălu--irea dezmăţurilor din turnul Nesle, întemniţarea Marirea dezmăţurilor din turnul Nesle, întemniţarea Mar--gueritei de Bourgogne, anularea căsătoriei luigueritei de Bourgogne, anularea căsătoriei lui Charles al IV-lea, războiul din Aquitania, renunţareaCharles al IV-lea, războiul din Aquitania, renunţarea la cruciadă, sprijinul dat reginei Isabelle a Angliei,la cruciadă, sprijinul dat reginei Isabelle a Angliei, alegerea lui Filip al VI-lea, toate acestea erau evenialegerea lui Filip al VI-lea, toate acestea erau eveni --mente al căror suflet fusese el, Robert, pe care el lemente al căror suflet fusese el, Robert, pe care el le stârnise sau le dirijase, dar mânat întotdeauna de unstârnise sau le dirijase, dar mânat întotdeauna de un singur gând, de un singur interes: comitatul Artois,singur gând, de un singur interes: comitatul Artois,

moştenirea comitatului Artois! Câţi dintre cei aflaţimoştenirea comitatului Artois! Câţi dintre cei aflaţi acolo nu-şi datorau rangul lor, slujba lor, averea lor,acolo nu-şi datorau rangul lor, slujba lor, averea lor, acestui sperjur, acestui falsificator, acestui ucigaş...,acestui sperjur, acestui falsificator, acestui ucigaş..., începând cu însuşi regele!începând cu însuşi regele!

Locul acuzatului în sala de judecată era în chip simLocul acuzatului în sala de judecată era în chip sim--bolic ocupat de doi armăşei ţinând o pajură mare debolic ocupat de doi armăşei ţinând o pajură mare de mătase pe care era zugrăvită stema lui Robert "mătase pe care era zugrăvită stema lui Robert "presăpresă--rată cu crinii Franţei, şi o ghioagă spartă în patru, fierată cu crinii Franţei, şi o ghioagă spartă în patru, fie --care crâmpei purtând în vârf câte trei castele de aur care crâmpei purtând în vârf câte trei castele de aur ".".

Şi de fiecare dată când rostea numele lui Robert,Şi de fiecare dată când rostea numele lui Robert, procurorul se întorcea spre pajură, ca şi cum prinprocurorul se întorcea spre pajură, ca şi cum prin asta l-ar fi arătat pe dânsul.asta l-ar fi arătat pe dânsul.

Ajunsese la fuga contelui d'Artois: Ajunsese la fuga contelui d'Artois:

Cu toate că termenul de judecată i-a fost adus laCu toate că termenul de judecată i-a fost adus la cunoştinţă potrivit legii de către dumnealui Jeancunoştinţă potrivit legii de către dumnealui Jean

Loncle, portărel al judecătoriei din Gisors, pe la toate Loncle, portărel al judecătoriei din Gisors, pe la toate locuinţele sale obişnuite, numitul Robert d'Artois,locuinţele sale obişnuite, numitul Robert d'Artois, conte de Beaumont, nu s-a înfăţişat înaintea stăpâconte de Beaumont, nu s-a înfăţişat înaintea stăpâ--nului nostru regele şi a curţii sale de judecată, adunului nostru regele şi a curţii sale de judecată, adu--nată după rânduielile statornicite în cea de a douănată după rânduielile statornicite în cea de a două--

i i i l ii t b i O i d t di i i l ii t b i O i d t d

mont, soţia sus-zisului Robert, mai întâi la Jouy-lemont, soţia sus-zisului Robert, mai întâi la Jouy-le --Châtel, apoi la Conches, Beaumont, Orbec şi Quatre-Châtel, apoi la Conches, Beaumont, Orbec şi Quatre-mares, locuinţele sale obişnuite, cum că regele îimares, locuinţele sale obişnuite, cum că regele îi chema pe sus-zisul la judecată, în ziua de 14 decemchema pe sus-zisul la judecată, în ziua de 14 decem--brie. Or, la acea dată, numitul Robert, a fost pentru abrie. Or, la acea dată, numitul Robert, a fost pentru a d ă li ă Di l i b ă i ţă tă â ld ă li ă Di l i b ă i ţă tă â l



zeci şi noua zi a lunii septembrie. Or, ni s-a dat de zeci şi noua zi a lunii septembrie. Or, ni s-a dat de ştire şi ni s-a adeverit din mai multe locuri că susştire şi ni s-a adeverit din mai multe locuri că sus-- zisul Robert îşi încărcase pe o corabie, la Bordeaux, zisul Robert îşi încărcase pe o corabie, la Bordeaux, caii şi odoarele, iar bănetul şi l-a îndreptat prin mijcaii şi odoarele, iar bănetul şi l-a îndreptat prin mij --

loace oprite de lege dincolo de hotarele ţării, apoi elloace oprite de lege dincolo de hotarele ţării, apoi el însuşi, în loc să se înfăţişeze la judecata regelui, aînsuşi, în loc să se înfăţişeze la judecata regelui, a luat calea străinătăţii. La şase octombrie 1331, feluat calea străinătăţii. La şase octombrie 1331, fe--meia Divion, recunoscută ca vinovată de multe relemeia Divion, recunoscută ca vinovată de multe rele săvârşite pentru folosul sus-zisului Robert şi al ei însăvârşite pentru folosul sus-zisului Robert şi al ei în--săşi, printre care în primul rând plăzmuire de scrisorisăşi, printre care în primul rând plăzmuire de scrisori şi de peceţi, a fost arsă de vie la Paris, în piaţa Pour şi de peceţi, a fost arsă de vie la Paris, în piaţa Pour --ceaux iar oasele ei sfărâmate, aceasta de faţă cu luceaux iar oasele ei sfărâmate, aceasta de faţă cu lu--minăţiile lor ducele de Bretange, contele de Flandra,minăţiile lor ducele de Bretange, contele de Flandra,

dumnealui Jean de Hainaut, dumnealui Raoul de Bridumnealui Jean de Hainaut, dumnealui Raoul de Bri --enne, conetabil al Franţei, mareşalii Robert Bertrandenne, conetabil al Franţei, mareşalii Robert Bertrand şi Mathieu de Trye, şi domnul Jean de Milon, armaş alşi Mathieu de Trye, şi domnul Jean de Milon, armaş al Parisului, care a dat seamă regelui despre execuţie... Parisului, care a dat seamă regelui despre execuţie...

Cei ale căror nume fuseseră rostite îşi plecarăCei ale căror nume fuseseră rostite îşi plecară ochii; o mai aveau în minte pe Divion urlând acolo, leochii; o mai aveau în minte pe Divion urlând acolo, le--gată de stâlp, mai vedeau flăcările ce-i mistuiau rogată de stâlp, mai vedeau flăcările ce-i mistuiau ro--chia de cânepă şi carnea picioarelor ce se umfla şichia de cânepă şi carnea picioarelor ce se umfla şi

plesnea sub arsură, mai simţeau duhoarea cumplităplesnea sub arsură, mai simţeau duhoarea cumplită pe care vântul de octombrie le-o aducea în obraz. Aspe care vântul de octombrie le-o aducea în obraz. As --tfel pierise ibovnica fostului episcop de Arras.tfel pierise ibovnica fostului episcop de Arras.

În zilele de douăsprezece şi paisprezece octombrie, În zilele de douăsprezece şi paisprezece octombrie, dumnealui Pierre d'Auxerre, judecător, şi Michel dedumnealui Pierre d'Auxerre, judecător, şi Michel de Paris, ispravnic, i-au pus în vedere doamnei de Beau Paris, ispravnic, i-au pus în vedere doamnei de Beau--

doua oară lipsă. Din marea lui bunăvoinţă, stăpânuldoua oară lipsă. Din marea lui bunăvoinţă, stăpânul nostru regele a dat un nou termen de judecată, cinnostru regele a dat un nou termen de judecată, cin --cisprezece zile după sărbătoarea Întâmpinării Domcisprezece zile după sărbătoarea Întâmpinării Dom--nului, şi pentru ca numitul Robert să nu rămânănului, şi pentru ca numitul Robert să nu rămână

neştiutor de aceasta, strigarea a fost făcută mai întâineştiutor de aceasta, strigarea a fost făcută mai întâi în Marea Adunare a Parlamentului, apoi la Masa Mar în Marea Adunare a Parlamentului, apoi la Masa Mar --moră din sala cea mare a Palatului, şi după aceea lamoră din sala cea mare a Palatului, şi după aceea la Orbec şi Beaumont, ba şi la Conches de către aceiaşiOrbec şi Beaumont, ba şi la Conches de către aceiaşi Pierre d'Auxerre şi Michel de Paris, unde dânşii nu Pierre d'Auxerre şi Michel de Paris, unde dânşii nu putură să vorbească cu doamna de Beaumont, însă îşiputură să vorbească cu doamna de Beaumont, însă îşi rostiră chemarea la uşa iatacului ei, şi cu glas aşa derostiră chemarea la uşa iatacului ei, şi cu glas aşa de tare încât ea trebuie s-o fi auzit...tare încât ea trebuie s-o fi auzit...

De fiecare dată când era pomenită doamna de BeDe fiecare dată când era pomenită doamna de Be--aumont, regele îşi trecea mâna peste faţă şi camaumont, regele îşi trecea mâna peste faţă şi cam strâmba din nasul său gros. Era doar vorba de soră-strâmba din nasul său gros. Era doar vorba de soră-sa!sa!

La Curtea de judecată ţinută de rege în ziua hotă La Curtea de judecată ţinută de rege în ziua hotă--râtă, sus-zisul Robert d'Artois nu s-a înfăţişat, dar arâtă, sus-zisul Robert d'Artois nu s-a înfăţişat, dar a trimis să vorbească pentru dânsul pe luminatultrimis să vorbească pentru dânsul pe luminatul Henry, decanul avocaţilor din Bruxelles, şi pe lumi Henry, decanul avocaţilor din Bruxelles, şi pe lumi--

natul Thiébault de Meaux, canonicul din Cambrai, cunatul Thiébault de Meaux, canonicul din Cambrai, cu împuternicirea de a se înfăţişa în locul său şi a lămuriîmputernicirea de a se înfăţişa în locul său şi a lămuri din ce pricină el nu poate să vină. Văzând însă că ter din ce pricină el nu poate să vină. Văzând însă că ter --menul era pentru luni, cincisprezece zile după întâmmenul era pentru luni, cincisprezece zile după întâm--pinarea Domnului, şi că în hârtia pe care o aveau dâpinarea Domnului, şi că în hârtia pe care o aveau dâ --nşii se scria marţi, din această pricină împuternicireanşii se scria marţi, din această pricină împuternicirea lor n-a putut fi socotită ca având temei, şi Curtea alor n-a putut fi socotită ca având temei, şi Curtea a

hotărât că pârâtul era pentru a treia oară lipsă la juhotărât că pârâtul era pentru a treia oară lipsă la ju --decată. Or este ştiut şi cunoscut de toată lumea că îndecată. Or este ştiut şi cunoscut de toată lumea că în acest timp Robert d'Artois a vrut să-şi caute adăpostacest timp Robert d'Artois a vrut să-şi caute adăpost mai întâi pe lângă doamna contesă de Namur, soră-mai întâi pe lângă doamna contesă de Namur, soră-sa; dar regele, stăpânul nostru dând porunci doamneisa; dar regele, stăpânul nostru dând porunci doamnei d N ă l j t i ă l i ăd N ă l j t i ă l i ă

Cu toate că cercetările au fost încheiate, după şapCu toate că cercetările au fost încheiate, după şap --tezeci şi şase de martori ascultaţi, din care paispretezeci şi şase de martori ascultaţi, din care paispre-- zece ţinuţi în temniţele regelui, şi judecata regelui lu zece ţinuţi în temniţele regelui, şi judecata regelui lu--minată îndeajuns, cu toate că învinuirile mai sus înşiminată îndeajuns, cu toate că învinuirile mai sus înşi --

t d t l d ădit tă â l t l dit d t l d ădit tă â l t l di



de Namur ca nu cumva să-l ajute şi să-l primească pede Namur ca nu cumva să-l ajute şi să-l primească pe acest răzvrătit, dânsa i-a pus oprelişti numitului Roacest răzvrătit, dânsa i-a pus oprelişti numitului Ro--bert, frate-său, de a intra în ţinuturile sale. Şi dupăbert, frate-său, de a intra în ţinuturile sale. Şi după aceea numitul Robert a vrut să-şi afle adăpost la monaceea numitul Robert a vrut să-şi afle adăpost la mon--

seniorul conte Guillaume în ţinuturile sale din Haiseniorul conte Guillaume în ţinuturile sale din Hai --naut; dar la cererea stăruitoare a regelui, stăpânulnaut; dar la cererea stăruitoare a regelui, stăpânul nostru, monseniorul conte de Hainaut l-a oprit de asenostru, monseniorul conte de Hainaut l-a oprit de ase--menea pe numitul Robert de-a se aşeza în ţinuturilemenea pe numitul Robert de-a se aşeza în ţinuturile sale. Şi a mai cerut sus-zisul Robert adăpost duceluisale. Şi a mai cerut sus-zisul Robert adăpost ducelui de Brabant, care duce, rugat de măria sa regelede Brabant, care duce, rugat de măria sa regele nostru de a nu da urmare acestei cereri, a răspunsnostru de a nu da urmare acestei cereri, a răspuns mai întâi că el nefiind vasalul regelui Franţei, puteamai întâi că el nefiind vasalul regelui Franţei, putea să primească pe cine-i place, fără a da nimănui socosă primească pe cine-i place, fără a da nimănui soco --

teală; dar apoi, ducele de Brabant ascultând de dojeteală; dar apoi, ducele de Brabant ascultând de doje--nile ce i-au fost făcute de monseniorul de Luxemburg,nile ce i-au fost făcute de monseniorul de Luxemburg, regele Boemiei, s-a arătat foarte îndatoritor izgoregele Boemiei, s-a arătat foarte îndatoritor izgo--nindu-l pe Robert d'Artois din ducatul său.nindu-l pe Robert d'Artois din ducatul său.

Filip al VI-lea se întoarse şi spre contele de HainautFilip al VI-lea se întoarse şi spre contele de Hainaut şi spre regele Boemiei, făcându-le fiecăruia un semnşi spre regele Boemiei, făcându-le fiecăruia un semn de prietenească şi întristată recunoştinţă. Filip sude prietenească şi întristată recunoştinţă. Filip su--ferea, asta se vedea cât colo; şi nu era singurul.ferea, asta se vedea cât colo; şi nu era singurul.

Oricât de vinovat era Robert d'Artois, cei care-l cuOricât de vinovat era Robert d'Artois, cei care-l cu--noscuseră şi-l închipuiau rătăcind de la curteanoscuseră şi-l închipuiau rătăcind de la curtea vreunui prinţişor la curtea altui prinţişor, azi primit, a vreunui prinţişor la curtea altui prinţişor, azi primit, a doua zi izgonit, pornind iar mai departe spre a fi iardoua zi izgonit, pornind iar mai departe spre a fi iar luat la goană. De ce oare se îndârjise cu atâta înveluat la goană. De ce oare se îndârjise cu atâta înve --rşunare la propria sa pieire, când regele, până larşunare la propria sa pieire, când regele, până la capăt, îi deschisese braţele?capăt, îi deschisese braţele?

rate erau destul de vădite, stăpânul nostru regele, dinrate erau destul de vădite, stăpânul nostru regele, din veche prietenie, l-a înştiinţat pe numitul Robertveche prietenie, l-a înştiinţat pe numitul Robert d'Artois că-i dă hârtie la mână să poată intra în ţară şid'Artois că-i dă hârtie la mână să poată intra în ţară şi ieşi după plac, fără a i se pricinui vreun neajuns, niciieşi după plac, fără a i se pricinui vreun neajuns, nici

lui, nici slugilor sale, ca să poată auzi învinuirile ce ilui, nici slugilor sale, ca să poată auzi învinuirile ce i se aduc, să-şi înfăţişeze apărarea, să-şi recunoascăse aduc, să-şi înfăţişeze apărarea, să-şi recunoască greşelile şi să obţină iertarea. Or, numitul Robert, degreşelile şi să obţină iertarea. Or, numitul Robert, de --parte de a se folosi de această ofertă de îndurare, nuparte de a se folosi de această ofertă de îndurare, nu s-a întors în ţara lui, ci, în felurite locuri pe undes-a întors în ţara lui, ci, în felurite locuri pe unde umblă, a intrat în vorbă cu tot soiul de nemernici,umblă, a intrat în vorbă cu tot soiul de nemernici, surghiuniţi şi vrăjmaşi ai regelui, şi a dezvăluit maisurghiuniţi şi vrăjmaşi ai regelui, şi a dezvăluit mai multor persoane, care au spus-o apoi altora, că are demultor persoane, care au spus-o apoi altora, că are de gând să dea pieirii prin paloş sau farmece pe cangând să dea pieirii prin paloş sau farmece pe can --

celar, pe mareşalul de Trye şi pe alţi sfetnici ai mărieicelar, pe mareşalul de Trye şi pe alţi sfetnici ai măriei sale regelui, stăpânul nostru, ba în cele din urmă asale regelui, stăpânul nostru, ba în cele din urmă a rostit aceleaşi ameninţări şi împotriva regelui însuşi.rostit aceleaşi ameninţări şi împotriva regelui însuşi.

Un lung murmur de mânie străbătu sala.Un lung murmur de mânie străbătu sala.

Toate lucrurile mai sus pomenite fiind ştiute şi cuToate lucrurile mai sus pomenite fiind ştiute şi cu --noscute de toată lumea, văzând că numitul Robertnoscute de toată lumea, văzând că numitul Robert d'Artois a fost citat pentru ultima oară, prin strigărid'Artois a fost citat pentru ultima oară, prin strigări

făcute potrivit legii, în această miercuri, opt aprilie, făcute potrivit legii, în această miercuri, opt aprilie, înainte de Duminica Floriilor, şi că îl chemăm să se înînainte de Duminica Floriilor, şi că îl chemăm să se în-- făţişeze pentru a patra oară... făţişeze pentru a patra oară...

Simon de Bucy se întrerupse şi făcu semn unuiSimon de Bucy se întrerupse şi făcu semn unui aprod, care rosti cu glas tare:aprod, care rosti cu glas tare:

- Domnul Robert d'Artois, conte de Beaumont-le- Domnul Robert d'Artois, conte de Beaumont-le--

Roger, să se înfăţişeze!Roger, să se înfăţişeze!Toate privirile se întoarseră fără voie spre uşă, ca şiToate privirile se întoarseră fără voie spre uşă, ca şi cum învinuitul avea să apară într-adevăr. Câteva secum învinuitul avea să apară într-adevăr. Câteva se--cunde se scurseră într-o tăcere netulburată. Apoicunde se scurseră într-o tăcere netulburată. Apoi aprodul lovi pardoseala cu ghioaga sa, şi procurorulaprodul lovi pardoseala cu ghioaga sa, şi procurorul î i ă biîşi urmă vorbirea

din voi nu are nimic a spune, înseamnă că găsiţi dredin voi nu are nimic a spune, înseamnă că găsiţi dre--aptă această hotărâre!aptă această hotărâre!Nici o mână nu se ridică, nici o gură nu se desNici o mână nu se ridică, nici o gură nu se des --

chise.chise.Palma lui Filip al VI-lea lovi capul de leu din braţulPalma lui Filip al VI-lea lovi capul de leu din braţul

jilţ l ijilţului



îşi urmă vorbirea:îşi urmă vorbirea:

...şi constatăm că numitul Robert e lipsă, prin ur ...şi constatăm că numitul Robert e lipsă, prin ur --mare, în numele stăpânului nostru, regele, cerem: camare, în numele stăpânului nostru, regele, cerem: ca

numitul Robert să fie scos din drepturile şi prerogatinumitul Robert să fie scos din drepturile şi prerogati--vele de pair al regatului, ca şi din toate celelalte drevele de pair al regatului, ca şi din toate celelalte dre --gătorii, seniorii şi posesiuni; în afară de aceastagătorii, seniorii şi posesiuni; în afară de aceasta cerem ca avuţiile sale, moşii, castele, case şi toate lucerem ca avuţiile sale, moşii, castele, case şi toate lu --crurile, mişcătoare sau nemişcătoare, ce-i aparţin săcrurile, mişcătoare sau nemişcătoare, ce-i aparţin să fie luate din mâna lui şi date Vistieriei, spre a se face fie luate din mâna lui şi date Vistieriei, spre a se face cu ele după vrerea regelui; în afară de aceasta, ceremcu ele după vrerea regelui; în afară de aceasta, cerem ca stemele sale să fie nimicite de faţă cu pairii şi baca stemele sale să fie nimicite de faţă cu pairii şi ba --ronii, astfel ca ele să nu se mai vadă niciodată peronii, astfel ca ele să nu se mai vadă niciodată pe

vreun steag sau pecete, iar dânsul să fie surghiunitvreun steag sau pecete, iar dânsul să fie surghiunit pe veci din ţinuturile regatului, cu oprelişte pusă tupe veci din ţinuturile regatului, cu oprelişte pusă tu--turor vasalilor, aliaţilor, rudelor şi prietenilor mărieituror vasalilor, aliaţilor, rudelor şi prietenilor măriei sale regelui nostru de a-i da adăpost; în sfârşit, ceremsale regelui nostru de a-i da adăpost; în sfârşit, cerem ca sentinţa de faţă să fie vestită cu glas tare şi cuca sentinţa de faţă să fie vestită cu glas tare şi cu trâmbiţe la răspântiile mai de seamă ale Parisului, şitrâmbiţe la răspântiile mai de seamă ale Parisului, şi trimisă spre ştiinţă judeţilor din Rouen, Gisors, Aix şitrimisă spre ştiinţă judeţilor din Rouen, Gisors, Aix şi Bourges, precum şi seneşalilor din Toulouse şi Car Bourges, precum şi seneşalilor din Toulouse şi Car --cassone, pentru a fi adusă la îndeplinire... Aceastacassone, pentru a fi adusă la îndeplinire... Aceasta

este porunca regelui.este porunca regelui.Procurorul Simon de Bucy tăcu. Regele părea înProcurorul Simon de Bucy tăcu. Regele părea în --

gândurat. Privirea lui cercetă o clipă adunarea. Dupăgândurat. Privirea lui cercetă o clipă adunarea. După care, aplecându-şi capul mai întâi spre dreapta, apoicare, aplecându-şi capul mai întâi spre dreapta, apoi spre stânga, rosti:spre stânga, rosti:

- Pairii mei, aştept părerea voastră. Dacă niciunul- Pairii mei, aştept părerea voastră. Dacă niciunul

jilţului: jilţului:- Judecata s-a făcut!- Judecata s-a făcut!Procurorul porunci atunci celor doi armăşei care ţiProcurorul porunci atunci celor doi armăşei care ţi--

neau prapurul cu stema lui Robert d'Artois să seneau prapurul cu stema lui Robert d'Artois să se

apropie până la piciorul tronului. Cancelarul Guilapropie până la piciorul tronului. Cancelarul Guil--laume de Sainte-Maure, unul dintre cei pe care Rolaume de Sainte-Maure, unul dintre cei pe care Ro--bert, în surghiunul său, îl ameninţa cu moartea, se înbert, în surghiunul său, îl ameninţa cu moartea, se în--dreptă spre prapur, ceru unuia din armăşei paloşul şidreptă spre prapur, ceru unuia din armăşei paloşul şi izbi marginea pânzei. Apoi, cu un lung fâşâit de măizbi marginea pânzei. Apoi, cu un lung fâşâit de mă --tase, armoria fu ruptă în bucăţi.tase, armoria fu ruptă în bucăţi.

Pairia de Beaumont îşi trăise traiul. Cel pentru carePairia de Beaumont îşi trăise traiul. Cel pentru care fusese întemeiată, prinţul din stirpea regilor Franţei,fusese întemeiată, prinţul din stirpea regilor Franţei, urmaş al lui Ludovic al VIII-lea, uriaşul de a cărui voiurmaş al lui Ludovic al VIII-lea, uriaşul de a cărui voi --

nicie se dusese vestea, uneltitorul fără pereche, nunicie se dusese vestea, uneltitorul fără pereche, nu mai era decât un proscris; nu mai aparţinea regatuluimai era decât un proscris; nu mai aparţinea regatului peste care străbunii săi domniseră, şi nimic din acestpeste care străbunii săi domniseră, şi nimic din acest regat nu-i mai aparţinea.regat nu-i mai aparţinea.

Pentru pairii şi seniorii, pentru bărbaţii aceştia alePentru pairii şi seniorii, pentru bărbaţii aceştia ale căror armurii erau parcă nu numai expresia puterii cicăror armurii erau parcă nu numai expresia puterii ci aproape a vieţii însăşi, pentru dânşii care puneau săaproape a vieţii însăşi, pentru dânşii care puneau să fâlfâie aceste blazoane pe acoperişurile lor, pe lăncilefâlfâie aceste blazoane pe acoperişurile lor, pe lăncile lor pe caii lor, care le brodau pe piepturile lor, pe tulor pe caii lor, care le brodau pe piepturile lor, pe tu --

nica scutierilor lor, pe livreaua argaţilor lor, care lenica scutierilor lor, pe livreaua argaţilor lor, care le zugrăveau pe mobila lor, le gravau pe văsăria lor, îşizugrăveau pe mobila lor, le gravau pe văsăria lor, îşi însemnau cu ele oamenii, dobitoacele şi lucrurile ceînsemnau cu ele oamenii, dobitoacele şi lucrurile ce se aflau într-o măsură mai mare sau mai mică supusese aflau într-o măsură mai mare sau mai mică supuse voinţei lor, sau alcătuiau averea lor, pentru toţi, ace voinţei lor, sau alcătuiau averea lor, pentru toţi, ace--astă nimicire a stemei, un fel de afurisenie laică eraastă nimicire a stemei, un fel de afurisenie laică era mai ruşinoasă decât butucul călăului, plimbarea înmai ruşinoasă decât butucul călăului, plimbarea în

cuşcă înainte de execuţie sau ştreangul. Căci moarteacuşcă înainte de execuţie sau ştreangul. Căci moartea şterge păcatul şi ocara se stinge odată cu cel care aşterge păcatul şi ocara se stinge odată cu cel care a suferit-o.suferit-o.

"Dar atâta vreme cât mai trăieşti nu e încă totul pi"Dar atâta vreme cât mai trăieşti nu e încă totul pi --erdut", îşi zicea Robert d'Artois, rătăcind departe deerdut", îşi zicea Robert d'Artois, rătăcind departe de patrie pe drumuri vrăjmaşe şi îndreptându se sprepatrie pe drumuri vrăjmaşe şi îndreptându se spre



patrie, pe drumuri vrăjmaşe, şi îndreptându-se sprepatrie, pe drumuri vrăjmaşe, şi îndreptându-se spre nelegiuiri şi mai mari.nelegiuiri şi mai mari.

AŢÂŢĂTORUL LA RĂZBOI AŢÂŢĂTORUL LA RĂZBOI

PROSCRISULPROSCRISUL

Vreme de mai bine de trei ani, ca o dihanie rănită, Vreme de mai bine de trei ani, ca o dihanie rănită, Robert d'Artois dădu târcoale hotarelor regatului.Robert d'Artois dădu târcoale hotarelor regatului.

Înrudit cu toţi regii şi prinţii Europei, nepot al duÎnrudit cu toţi regii şi prinţii Europei, nepot al du--

vreo cârciumă deocheată, jucând zaruri! Iar când li se vreo cârciumă deocheată, jucând zaruri! Iar când li se făcea de muieri, intrau împreună în vreunul din borfăcea de muieri, intrau împreună în vreunul din bor--delurile acelea care erau pe toate drumurile Flandreidelurile acelea care erau pe toate drumurile Flandrei şi unde găseai başoldine grase câte pofteai.şi unde găseai başoldine grase câte pofteai.

Prin asemenea locuri, din gura negustorilor care sePrin asemenea locuri, din gura negustorilor care se întorceau de la iarmaroace sau auzind spusele coîntorceau de la iarmaroace sau auzind spusele co



ţ g ş p ţ p , pţ g ş p ţ p pcelui de Bretania, unchi al regelui Navarrei, frate alcelui de Bretania, unchi al regelui Navarrei, frate al contesei de Namur, cumnat al contelui de Hainaut şicontesei de Namur, cumnat al contelui de Hainaut şi al prinţului de Tarento, văr al regelui Neapolei, al real prinţului de Tarento, văr al regelui Neapolei, al re--gelui Ungariei şi al multor altora, era, la patruzeci şigelui Ungariei şi al multor altora, era, la patruzeci şi cinci de ani, un drumeţ singuratec în faţa căruia pocinci de ani, un drumeţ singuratec în faţa căruia po--rţile tuturor castelelor se închideau. Bani avea bererţile tuturor castelelor se închideau. Bani avea bere--chet, datorită ordinelor de plată ale băncilor sieneze,chet, datorită ordinelor de plată ale băncilor sieneze, dar niciodată un scutier nu venea la hanul unde trădar niciodată un scutier nu venea la hanul unde tră--sese, ca să-i roage să ia masa la seniorul din aprosese, ca să-i roage să ia masa la seniorul din apro--piere. Se făcea vreun turnir prin partea locului? Toţipiere. Se făcea vreun turnir prin partea locului? Toţi se întrebau cum să facă spre a nu-l pofti pe Robertse întrebau cum să facă spre a nu-l pofti pe Robert d'Artois, plăsmuitorul, surghiunitul, pe care odinioarăd'Artois, plăsmuitorul, surghiunitul, pe care odinioară l-ar fi aşezat la locul de cinste. Şi o poruncă îi era înl-ar fi aşezat la locul de cinste. Şi o poruncă îi era în --

mânată cu un respect rece de către căpitanulmânată cu un respect rece de către căpitanul oraşului: monseniorul conte suzeran îl ruga să-şioraşului: monseniorul conte suzeran îl ruga să-şi poarte mai departe paşii. Căci monseniorul conte supoarte mai departe paşii. Căci monseniorul conte su--zeran, sau ducele, sau margraful, nu vroia să se certezeran, sau ducele, sau margraful, nu vroia să se certe cu regele Franţei şi nici nu se simţea dator să aratecu regele Franţei şi nici nu se simţea dator să arate vreo bunăvoinţă faţă de un om atât de hulit încât nu vreo bunăvoinţă faţă de un om atât de hulit încât nu mai avea nici stemă, nici steag.mai avea nici stemă, nici steag.

Şi Robert pornea mai departe, încotro îl duceauŞi Robert pornea mai departe, încotro îl duceau ochii, însoţit de singurul său argat Gillet de Nelle, oochii, însoţit de singurul său argat Gillet de Nelle, o

pramatie care, fără osteneală ar fi meritat să se lepramatie care, fără osteneală ar fi meritat să se le--gene în ştreang, dar care-şi slujea stăpânul, cagene în ştreang, dar care-şi slujea stăpânul, ca Lormet odinioară, cu o credinţă nemărginită. RobertLormet odinioară, cu o credinţă nemărginită. Robert îi dădea, în schimb, acea mulţumire mai de preţ ca oîi dădea, în schimb, acea mulţumire mai de preţ ca o simbrie grasă: viaţa laolaltă cu un mare senior ajunssimbrie grasă: viaţa laolaltă cu un mare senior ajuns în restrişte. Câte seri, în vremea acestei pribegii, n-auîn restrişte. Câte seri, în vremea acestei pribegii, n-au petrecut împreună, aşezaţi la un colţ de masă dinpetrecut împreună, aşezaţi la un colţ de masă din

întorceau de la iarmaroace sau auzind spusele coîntorceau de la iarmaroace sau auzind spusele co --doaşelor care trăseseră de limbă drumeţii, afla Robertdoaşelor care trăseseră de limbă drumeţii, afla Robert veşti din Franţa. veşti din Franţa.

În vara anului 1332, Filip al VI-lea şi-l însurase peÎn vara anului 1332, Filip al VI-lea şi-l însurase pe

fecioru-său Jean, duce de Normandia, cu fiica regeluifecioru-său Jean, duce de Normandia, cu fiica regelui Boemiei, Bonne de Luxemburg. "Iată, aşadar, pentruBoemiei, Bonne de Luxemburg. "Iată, aşadar, pentru ce Jean de Luxemburg a cerut rudei sale din Brabantce Jean de Luxemburg a cerut rudei sale din Brabant să mă expulzeze, îşi zicea Robert; iată cu ce preţ i-ausă mă expulzeze, îşi zicea Robert; iată cu ce preţ i-au fost plătite serviciile." După câte se povestea, petrefost plătite serviciile." După câte se povestea, petre --cerile de nuntă, la Melun, întrecuseră în strălucirecerile de nuntă, la Melun, întrecuseră în strălucire oricare alte serbări de mai înainte.oricare alte serbări de mai înainte.

Şi Filip al VI-lea se folosise de această adunare deŞi Filip al VI-lea se folosise de această adunare de prinţi şi de nobilime pentru a pune să i se coasă înprinţi şi de nobilime pentru a pune să i se coasă în

chip solemn, crucea pe mantia sa regală. Căci cruchip solemn, crucea pe mantia sa regală. Căci cru --ciada, de data asta, era hotărâtă. Pierre de la Palud,ciada, de data asta, era hotărâtă. Pierre de la Palud, patriarhul Ierusalimului o propovăduise la Melun,patriarhul Ierusalimului o propovăduise la Melun, storcând lacrimi celor şase mii de nuntaşi, printrestorcând lacrimi celor şase mii de nuntaşi, printre care se aflau o mie opt sute de cavaleri germani. Episcare se aflau o mie opt sute de cavaleri germani. Epis--copul Pierre Roger o propovăduia la Rouen a căreicopul Pierre Roger o propovăduia la Rouen a cărei eparhie o primise chiar atunci, după acelea din Arraseparhie o primise chiar atunci, după acelea din Arras şi din Sens. Trecerea mării fusese hotărâtă pentruşi din Sens. Trecerea mării fusese hotărâtă pentru primăvara anului 1334. Se dădea zor la construireaprimăvara anului 1334. Se dădea zor la construirea

unei mari flote în porturile din Provence, la Marsilia,unei mari flote în porturile din Provence, la Marsilia, la Aigues-Mortes. Iar episcopul Marigny se şi afla pela Aigues-Mortes. Iar episcopul Marigny se şi afla pe o corabie, ducând Sultanului din Egipt provocarea lao corabie, ducând Sultanului din Egipt provocarea la luptă!luptă!

Dar dacă regii Boemiei, Navarrei, Majorcăi şi AraDar dacă regii Boemiei, Navarrei, Majorcăi şi Ara--gonului, care trăiau la masa lui Filip, dacă ducii, cogonului, care trăiau la masa lui Filip, dacă ducii, co --nţii şi marii baroni, ca şi o anumită nobilime dornicănţii şi marii baroni, ca şi o anumită nobilime dornică

de întreprinderi îndrăzneţe, urmaseră cu entuziasmde întreprinderi îndrăzneţe, urmaseră cu entuziasm pilda regelui Franţei, nobilimea măruntă de la ţară sepilda regelui Franţei, nobilimea măruntă de la ţară se arăta mai puţin grăbită de a-şi împodobi pieptul cuarăta mai puţin grăbită de a-şi împodobi pieptul cu crucea de postav roşu pe care i-o întindeau predicacrucea de postav roşu pe care i-o întindeau predica --torii, şi de a se îmbarca pentru nisipurile Egiptului.torii, şi de a se îmbarca pentru nisipurile Egiptului. Cât despre regele Angliei el zorea pregătirea militarăCât despre regele Angliei el zorea pregătirea militară

Ura îi da puteri. Atâta vreme cât va mai avea viaţăUra îi da puteri. Atâta vreme cât va mai avea viaţă în el, atâta vreme va mai avea ura. În orice han ar fiîn el, atâta vreme va mai avea ura. În orice han ar fi înnoptat, ura îl trezea cu întâia rază de lumină careînnoptat, ura îl trezea cu întâia rază de lumină care pătrundea prin obloanele unei odăi necunoscute. Urapătrundea prin obloanele unei odăi necunoscute. Ura era sarea meselor sale, cerul drumului său.era sarea meselor sale, cerul drumului său.

Zic unii că oamenii tari sunt aceia care ştiu să şi reZic unii că oamenii tari sunt aceia care ştiu să şi re



Cât despre regele Angliei, el zorea pregătirea militarăCât despre regele Angliei, el zorea pregătirea militară a poporului său, dar nu dădea nici un răspuns privinda poporului său, dar nu dădea nici un răspuns privind planurile expediţiei spre Ţara Sfântă. Iar bătrânulplanurile expediţiei spre Ţara Sfântă. Iar bătrânul papă Ioan al XXII-lea, de altminteri în ceartă mare cupapă Ioan al XXII-lea, de altminteri în ceartă mare cu

Universitatea din Paris şi cu rectorul ei BuridanUniversitatea din Paris şi cu rectorul ei Buridan asupra problemelor fericitei arătări, făcea pe surdul.asupra problemelor fericitei arătări, făcea pe surdul. El nu dăduse cruciadei decât o binecuvântare într-oEl nu dăduse cruciadei decât o binecuvântare într-o doară şi se calicea când era vorba să contribuie ladoară şi se calicea când era vorba să contribuie la cheltuielile ei... În schimb, negustorii de mirodenii, decheltuielile ei... În schimb, negustorii de mirodenii, de tămâie, de mătăsuri, de relicve, fabricanţii de armuritămâie, de mătăsuri, de relicve, fabricanţii de armuri şi constructorii de corăbii dădeau ghes expediţiei.şi constructorii de corăbii dădeau ghes expediţiei.

Filip al VI-lea se şi îngrijise de regenţă, pentru câtăFilip al VI-lea se şi îngrijise de regenţă, pentru câtă vreme va lipsi, şi ceruse pairilor, baronilor, episcopilor vreme va lipsi, şi ceruse pairilor, baronilor, episcopilor

să jure că dacă el are să piară dincolo de mare, se vorsă jure că dacă el are să piară dincolo de mare, se vor supune întru totul fiului său Jean şi-i vor pune cosupune întru totul fiului său Jean şi-i vor pune co--roana în cap fără a crâcni.roana în cap fără a crâcni.

"Aşadar Filip nu-i prea sigur că e îndreptăţit să"Aşadar Filip nu-i prea sigur că e îndreptăţit să domnească, gândea Robert d'Artois, de vreme ce stădomnească, gândea Robert d'Artois, de vreme ce stă--ruie ca fiul său să fie recunoscut de pe acum caruie ca fiul său să fie recunoscut de pe acum ca urmaş la tron".urmaş la tron".

Cu coatele pe masă în faţa unei căni de bere, RoCu coatele pe masă în faţa unei căni de bere, Ro --bert nu îndrăznea să spună informatorilor săi întâmbert nu îndrăznea să spună informatorilor săi întâm--

plători că el cunoştea mărimile de care îi vorbeau; nuplători că el cunoştea mărimile de care îi vorbeau; nu îndrăznea să spună că luptase într-un turnir împotrivaîndrăznea să spună că luptase într-un turnir împotriva regelui Boemiei, că îl căpătuise pe Pierre Roger curegelui Boemiei, că îl căpătuise pe Pierre Roger cu mitra de episcop, că regele Angliei îi era nepot şi că-lmitra de episcop, că regele Angliei îi era nepot şi că-l hâţânase pe genunchii săi, şi că şezuse la masă cuhâţânase pe genunchii săi, şi că şezuse la masă cu papa. Dar băga în minte tot ce auzea pentru ca într-opapa. Dar băga în minte tot ce auzea pentru ca într-o zi să tragă folos din asta.zi să tragă folos din asta.

Zic unii că oamenii tari sunt aceia care ştiu să-şi reZic unii că oamenii tari sunt aceia care ştiu să-şi re--cunoască greşelile. Poate că sunt însă printre cei maicunoască greşelile. Poate că sunt însă printre cei mai tari care nu şi le recunosc niciodată. Robert era dintari care nu şi le recunosc niciodată. Robert era din seminţia acestora. El arunca toate păcatele asupra alseminţia acestora. El arunca toate păcatele asupra al--

tora, morţi sau vii, ca Filip cel Frumos, Enguerrand,tora, morţi sau vii, ca Filip cel Frumos, Enguerrand, contesa Mahaut, Filip de Valois, Eudes de Bourgogne,contesa Mahaut, Filip de Valois, Eudes de Bourgogne, cancelarul Sainte-Maure. Şi cu cât trecea vremea,cancelarul Sainte-Maure. Şi cu cât trecea vremea, mai adăuga la pomelnicul vrăjmaşilor săi ba pe soră-mai adăuga la pomelnicul vrăjmaşilor săi ba pe soră-sa, contesa de Namur, ba pe cumnatu-său din Haisa, contesa de Namur, ba pe cumnatu-său din Hai--naut, pe Jean de Luxemburg şi pe ducele de Brabant.naut, pe Jean de Luxemburg şi pe ducele de Brabant.

La Bruxelles, tocmi un pungaş de notar cu numeleLa Bruxelles, tocmi un pungaş de notar cu numele de Huy şi pe secretarul acestuia Berthelot; strângeade Huy şi pe secretarul acestuia Berthelot; strângea iar în jurul său slujitori, începând cu oameni hârşâiţiiar în jurul său slujitori, începând cu oameni hârşâiţi

în toate chichiţele proceselor. La Louvain, notarulîn toate chichiţele proceselor. La Louvain, notarul Huy îi găsi un călugăr cu mutră de puşlama careHuy îi găsi un călugăr cu mutră de puşlama care ducea un trai deocheat, fratele Henry de Sagebran,ducea un trai deocheat, fratele Henry de Sagebran, mai priceput în farmece şi marafeturi vrăjitoreştimai priceput în farmece şi marafeturi vrăjitoreşti decât în rugăciuni şi milostenii. Împreună cu frateledecât în rugăciuni şi milostenii. Împreună cu fratele Henry de Sagebran, şi amintindu-şi de cele învăţateHenry de Sagebran, şi amintindu-şi de cele învăţate de la Béatrice d'Hirson, fostul pair al Franţei botezăde la Béatrice d'Hirson, fostul pair al Franţei boteză nişte păpuşi de ceară şi le străpunse cu ace, numindu-nişte păpuşi de ceară şi le străpunse cu ace, numindu-le Filip, Sainte-Maure sau Mathieu de Trye.le Filip, Sainte-Maure sau Mathieu de Trye.

- Şi pe asta, o vezi, ai grijă de ea, străpunge-o de la- Şi pe asta, o vezi, ai grijă de ea, străpunge-o de la cap până-n tălpi pe tot trupul, căci o cheamă Jeanne,cap până-n tălpi pe tot trupul, căci o cheamă Jeanne, regina şchioapă a Franţei. Nu e cu-adevărat regina, eregina şchioapă a Franţei. Nu e cu-adevărat regina, e o diavoliţă!o diavoliţă!

Îşi făcu rost de o cerneală al cărei scris rămâneaÎşi făcu rost de o cerneală al cărei scris rămânea nevăzut, ca să aştearnă pe pergament nişte descânnevăzut, ca să aştearnă pe pergament nişte descân--tece care aduceau somnul cel veşnic. Dar trebuia catece care aduceau somnul cel veşnic. Dar trebuia ca

pergamentul să fie vârât în patul celui de care vroiaipergamentul să fie vârât în patul celui de care vroiai să te scapi! Fratele Henry de Sagebran, încărcat cusă te scapi! Fratele Henry de Sagebran, încărcat cu ceva parale şi cu multe făgăduieli, porni spre Franţa,ceva parale şi cu multe făgăduieli, porni spre Franţa, luând chipul nevinovat al unui călugăr cerşetor, darluând chipul nevinovat al unui călugăr cerşetor, dar căptuşit pe dedesubtul anteriului cu o mulţime decăptuşit pe dedesubtul anteriului cu o mulţime de pergamente pentru somnul veşnicpergamente pentru somnul veşnic

fratele Henry de Sagebran, împreună cu pergamenfratele Henry de Sagebran, împreună cu pergamen--tele sale pentru somn veşnic, fusese prins la Cambrai,tele sale pentru somn veşnic, fusese prins la Cambrai, şi altă zi în care unul din ucigaşii săi cu simbrie se înşi altă zi în care unul din ucigaşii săi cu simbrie se în --toarse aducând vestea că ceilalţi complici nu pututoarse aducând vestea că ceilalţi complici nu putu--seră trece mai departe de Reims şi acum putrezeau înseră trece mai departe de Reims şi acum putrezeau în temniţele "regelui găsit"temniţele "regelui găsit"



pergamente pentru somnul veşnic.pergamente pentru somnul veşnic.Despre partea sa, Gillet de Nelle năimea ucigaşi cuDespre partea sa, Gillet de Nelle năimea ucigaşi cu

simbrie, hoţi din născare, răufăcători fugiţi din temsimbrie, hoţi din născare, răufăcători fugiţi din tem--niţă nişte huidume cu mutre scârboase, pentru careniţă nişte huidume cu mutre scârboase, pentru care

omorul era floare la ureche şi-i speria mai puţin decâtomorul era floare la ureche şi-i speria mai puţin decât munca zilierului. Iar când Gillet făcuse din toţi ăştia omunca zilierului. Iar când Gillet făcuse din toţi ăştia o mică ceată, bine muştruluită, Robert îi trimise în remică ceată, bine muştruluită, Robert îi trimise în re --gatul Franţei dându-le sarcina de a se apuca degatul Franţei dându-le sarcina de a se apuca de treabă mai cu seamă în timpul marilor adunări sautreabă mai cu seamă în timpul marilor adunări sau petreceri.petreceri.

- Spinările sunt ţinte uşoare pentru cuţit când toţi- Spinările sunt ţinte uşoare pentru cuţit când toţi ochii sunt întorşi spre terenul de întreceri, sau cândochii sunt întorşi spre terenul de întreceri, sau când toate urechile sunt ciulite ca să audă vreo faţă biseritoate urechile sunt ciulite ca să audă vreo faţă biseri--

cească propovăduind cruciada.cească propovăduind cruciada.Bătând atâta drumurile, Robert slăbise; zbârciturileBătând atâta drumurile, Robert slăbise; zbârciturile i se săpau mai adânc în muşchii feţei, iar gândurilei se săpau mai adânc în muşchii feţei, iar gândurile rele ce-l frământau din zori şi până-n seară, ba chiarrele ce-l frământau din zori şi până-n seară, ba chiar şi în vis, dăduseră pentru totdeauna trăsăturilor saleşi în vis, dăduseră pentru totdeauna trăsăturilor sale o expresie crâncenă. Dar, în acelaşi timp, aventura peo expresie crâncenă. Dar, în acelaşi timp, aventura pe care o trăia îi întinerea inima. Se bucura înfruptându-care o trăia îi întinerea inima. Se bucura înfruptându-se, în ţările acestea noi, din noi feluri de mâncare, dinse, în ţările acestea noi, din noi feluri de mâncare, din femei noi de asemenea.femei noi de asemenea.

Dacă oraşul Liège îl izgoni, asta nu se datora neleDacă oraşul Liège îl izgoni, asta nu se datora nele--giuirilor sale mai vechi, ci pentru că Gillet al său şi elgiuirilor sale mai vechi, ci pentru că Gillet al său şi el însuşi făcuseră dintr-o casă luată cu chirie de la unînsuşi făcuseră dintr-o casă luată cu chirie de la un oarecare d'Argenteau un adevărat cuib de curviştineoarecare d'Argenteau un adevărat cuib de curviştine şi pentru că larma ce venea de acolo tulbura somnulşi pentru că larma ce venea de acolo tulbura somnul vecinilor. vecinilor.

Erau zile bune, dar şi rele, ca aceea în care află căErau zile bune, dar şi rele, ca aceea în care află că

temniţele regelui găsit .temniţele regelui găsit . Apoi Robert căzu bolnav, într-un chip cum nici că se Apoi Robert căzu bolnav, într-un chip cum nici că se

putea mai prostesc. Aflându-se într-o casă la malulputea mai prostesc. Aflându-se într-o casă la malul unui canal pe apa căruia se desfăşurau nişte întreceriunui canal pe apa căruia se desfăşurau nişte întreceri

cu lancea, curiozitatea îl împinse să-şi vâre capulcu lancea, curiozitatea îl împinse să-şi vâre capul până la gât printr-un năvod care acoperea fereastra.până la gât printr-un năvod care acoperea fereastra. Îl vârî aşa de bine că nu-l mai putea trage îndărătÎl vârî aşa de bine că nu-l mai putea trage îndărăt decât după mult zbucium, jupuindu-şi pielea obrajilordecât după mult zbucium, jupuindu-şi pielea obrajilor în împletitura aspră a năvodului. Infecţia se întinseîn împletitura aspră a năvodului. Infecţia se întinse prin rănile feţei şi curând îl apucară frigurile care-lprin rănile feţei şi curând îl apucară frigurile care-l zgâlţâiră patru zile, cât pe ce să-şi dea sufletul.zgâlţâiră patru zile, cât pe ce să-şi dea sufletul.

Scârbit de târgurile flamande, plecă la Geneva. TâScârbit de târgurile flamande, plecă la Geneva. Tâ --rându-şi nădragii de-a lungul lacului, acolo, la Gerându-şi nădragii de-a lungul lacului, acolo, la Ge --

neva, află el de arestarea soţiei sale, contesa de Beauneva, află el de arestarea soţiei sale, contesa de Beau--mont şi a celor trei copii ai lor. Ca să se răzbune îmmont şi a celor trei copii ai lor. Ca să se răzbune îm --potriva lui Robert, Filip al VI-lea nu şovăise să-şi înpotriva lui Robert, Filip al VI-lea nu şovăise să-şi în--chidă propria soră, mai întâi în castelul de la Nechidă propria soră, mai întâi în castelul de la Ne--mours, apoi la Château-Gaillard. Temniţa Margueriteimours, apoi la Château-Gaillard. Temniţa Margueritei de Burgundia îşi lua într-adevăr revanşa.de Burgundia îşi lua într-adevăr revanşa.

De la Geneva, călătorind sub un nume de împrumutDe la Geneva, călătorind sub un nume de împrumut şi îmbrăcat ca un orăşean oarecare, Robert ajunse laşi îmbrăcat ca un orăşean oarecare, Robert ajunse la Avignon. Rămase acolo două săptămâni, încercând să Avignon. Rămase acolo două săptămâni, încercând să

pună ceva la cale pentru cauza lui. Găsi capitalapună ceva la cale pentru cauza lui. Găsi capitala creştinătăţii înotând în bogăţie şi din ce în ce mai descreştinătăţii înotând în bogăţie şi din ce în ce mai des--frânată. Aici ambiţiile, vanităţile, stricăciunile nu îmfrânată. Aici ambiţiile, vanităţile, stricăciunile nu îm--brăcau o za de turnir, ci se ascundeau sub sutanelebrăcau o za de turnir, ci se ascundeau sub sutanele prelaţilor; semnele puterii nu se înfăţişau în harnaşaprelaţilor; semnele puterii nu se înfăţişau în harnaşa--ment de argint sau în chivere împodobite cu pene, ciment de argint sau în chivere împodobite cu pene, ci în mitre episcopale încrustate cu pietre scumpe, în arîn mitre episcopale încrustate cu pietre scumpe, în ar--

tofoare de aur mai grele decât cupele regelui. Aici,tofoare de aur mai grele decât cupele regelui. Aici, bărbaţii nu se înfruntau în bătălii, ci se urau în sabărbaţii nu se înfruntau în bătălii, ci se urau în sa --cristie. Nimeni nu era sigur că spovedania rămânea ocristie. Nimeni nu era sigur că spovedania rămânea o taină; iar femeile se arătau mai necredincioase, maitaină; iar femeile se arătau mai necredincioase, mai rele, mai gata să se vândă ca oriunde aiurea, pentrurele, mai gata să se vândă ca oriunde aiurea, pentru că nu se puteau făli decât cu desfrâulcă nu se puteau făli decât cu desfrâul

de Normandia, moştenitorul Franţei, era greu bolnav;de Normandia, moştenitorul Franţei, era greu bolnav; şi chiar Filip al VI-lea, după spusa unora, avea necaşi chiar Filip al VI-lea, după spusa unora, avea neca--zuri cu sănătatea. Poate că farmecele lui Robert nuzuri cu sănătatea. Poate că farmecele lui Robert nu fuseseră întru totul zadarnice...fuseseră întru totul zadarnice...

Pentru a se întoarce în Flandra, Robert luă vestPentru a se întoarce în Flandra, Robert luă vest--mânt de călugăr Stranie într-adevăr această namilământ de călugăr Stranie într-adevăr această namilă



că nu se puteau făli decât cu desfrâul.că nu se puteau făli decât cu desfrâul.Şi totuşi nimeni nu vroia să se compromită pentruŞi totuşi nimeni nu vroia să se compromită pentru

fostul pair al Franţei. Unii abia îşi aduceau aminte să-fostul pair al Franţei. Unii abia îşi aduceau aminte să-l fi cunoscut. Chiar şi în această mocirlă Robertl fi cunoscut. Chiar şi în această mocirlă Robert

apărea ca un ciumat. Şi pomelnicul urilor sale se totapărea ca un ciumat. Şi pomelnicul urilor sale se tot lungea.lungea.Îşi află însă o mângâiere auzind de la cei din jur căÎşi află însă o mângâiere auzind de la cei din jur că

treburile vărului său Valois nu mergeau aşa de strătreburile vărului său Valois nu mergeau aşa de stră--lucit cum s-ar fi putut crede. Biserica încerca să deslucit cum s-ar fi putut crede. Biserica încerca să des --curajeze cruciada. Odată Filip al VI-lea şi aliaţii săicurajeze cruciada. Odată Filip al VI-lea şi aliaţii săi ajunşi pe corăbiile expediţiei, care ar fi situaţia Apuajunşi pe corăbiile expediţiei, care ar fi situaţia Apu--sului lăsat la cheremul împăratului german şi al resului lăsat la cheremul împăratului german şi al re--gelui Angliei? Dacă vreodată aceşti doi suverani s-argelui Angliei? Dacă vreodată aceşti doi suverani s-ar

uni... Trecerea mării se şi amânase cu doi ani. Primăuni... Trecerea mării se şi amânase cu doi ani. Primă-- vara lui 1334 trecuse fără să se fi făcut nimic. Se vara lui 1334 trecuse fără să se fi făcut nimic. Se vorbea acum de anul 36. vorbea acum de anul 36.

Cât despre Filip al VI-lea, prezidând el însuşi o aduCât despre Filip al VI-lea, prezidând el însuşi o adu--nare a cărturarilor din Paris pe dealul Sainte-Genenare a cărturarilor din Paris pe dealul Sainte-Gene-- viève, flutura ameninţarea unui decret de erezie îm viève, flutura ameninţarea unui decret de erezie îm--potriva bătrânului papă în vârstă de nouăzeci de anipotriva bătrânului papă în vârstă de nouăzeci de ani dacă acesta nu-şi retrăgea tezele sale teologice. Dedacă acesta nu-şi retrăgea tezele sale teologice. De altminteri, se zicea că Ioan al XXII-lea trăgea săaltminteri, se zicea că Ioan al XXII-lea trăgea să

moară; dar asta se auzea de optsprezece ani!moară; dar asta se auzea de optsprezece ani!"Să trăieşti", îşi repeta Robert, "aici e totul; să trăi"Să trăieşti", îşi repeta Robert, "aici e totul; să trăi --eşti ca să apuci ziua când vei câştiga".eşti ca să apuci ziua când vei câştiga".

De pe acum, moartea câtorva dintre vrăjmaşii săiDe pe acum, moartea câtorva dintre vrăjmaşii săi trezise din nou în el speranţa. Vistiernicul Forget mutrezise din nou în el speranţa. Vistiernicul Forget mu --rise pe la sfârşitul anului trecut; cancelarul Guillaumerise pe la sfârşitul anului trecut; cancelarul Guillaume de Sainte-Maure murise de curând şi el. Ducele Jeande Sainte-Maure murise de curând şi el. Ducele Jean

mânt de călugăr. Stranie, într-adevăr, această namilă,mânt de călugăr. Stranie, într-adevăr, această namilă, a cărei glugă se vedea peste capetele mulţimii, acesta cărei glugă se vedea peste capetele mulţimii, acest călugăr care intra cu pas războinic în mănăstiri şicălugăr care intra cu pas războinic în mănăstiri şi cerea găzduirea cuvenită slujitorilor lui Dumnezeu cucerea găzduirea cuvenită slujitorilor lui Dumnezeu cu

glas poruncitor de parcă ar fi cerut unui scutier să-iglas poruncitor de parcă ar fi cerut unui scutier să-i aducă lancea.aducă lancea.În trapezăria unei mănăstiri din Bruges, cu capulÎn trapezăria unei mănăstiri din Bruges, cu capul

vârât în strachina lui, la capătul mesei lungi pătată de vârât în strachina lui, la capătul mesei lungi pătată de grăsime, prefăcându-se că bolboroseşte nişte rugăgrăsime, prefăcându-se că bolboroseşte nişte rugă--ciuni din care nu ştia o iotă, asculta pe călugărulciuni din care nu ştia o iotă, asculta pe călugărul anagnost, aşezat într-o firidă boltită, citind viaţa sfianagnost, aşezat într-o firidă boltită, citind viaţa sfi --nţilor. Glasul monoton se lovea de bolţi şi ecoul se înnţilor. Glasul monoton se lovea de bolţi şi ecoul se în --torcea peste masa monahilor; şi Robert îşi zicea: "Detorcea peste masa monahilor; şi Robert îşi zicea: "De

ce n-aş isprăvi viaţa astfel? În pacea, adânca pace ace n-aş isprăvi viaţa astfel? În pacea, adânca pace a mănăstirilor, scăpat de orice grijă, renunţând la toate,mănăstirilor, scăpat de orice grijă, renunţând la toate, culcuşul asigurat, traiul orânduit, sfârşitulculcuşul asigurat, traiul orânduit, sfârşitul pribegiei..."pribegiei..."

Care om, fie şi cel mai neastâmpărat, cel mai amCare om, fie şi cel mai neastâmpărat, cel mai am--biţios, cel mai crunt, n-a simţit această ispită a repaobiţios, cel mai crunt, n-a simţit această ispită a repao --sului, a lepădării de toate? La ce bun atâtea lupte,sului, a lepădării de toate? La ce bun atâtea lupte, atâtea isprăvi zadarnice, de vreme ce totul trebuie săatâtea isprăvi zadarnice, de vreme ce totul trebuie să sfârşească în ţărâna mormântului? Robert se gândeasfârşească în ţărâna mormântului? Robert se gândea

la asta, aşa cum, înainte cu cinci ani, se gândise să sela asta, aşa cum, înainte cu cinci ani, se gândise să se retragă, cu soţia şi fiii săi, într-o viaţă liniştită deretragă, cu soţia şi fiii săi, într-o viaţă liniştită de moşier. Acestea sunt însă gânduri care nu ţin mult.moşier. Acestea sunt însă gânduri care nu ţin mult. Iar în mintea lui Robert, ele se înfăţişau întotdeaunaIar în mintea lui Robert, ele se înfăţişau întotdeauna prea târziu, chiar în clipa când vreun eveniment aveaprea târziu, chiar în clipa când vreun eveniment avea să-l arunce îndărăt spre adevărata sa chemare, adicăsă-l arunce îndărăt spre adevărata sa chemare, adică spre faptă şi luptă.spre faptă şi luptă.

Două zile mai târziu, la Gand, Robert d'Artois îl înDouă zile mai târziu, la Gand, Robert d'Artois îl în--tâlnea pe Jakob Van Artevelde.tâlnea pe Jakob Van Artevelde.Omul era cam de-o vârstă cu Robert; se apropia deOmul era cam de-o vârstă cu Robert; se apropia de

cincizeci de ani. Avea faţa pătrată, pântecul mare şicincizeci de ani. Avea faţa pătrată, pântecul mare şi şoldurile bine înfipte pe picioare; era mâncău straşnicşoldurile bine înfipte pe picioare; era mâncău straşnic şi băutor zdravăn fără să se cherchelească vreodatăşi băutor zdravăn fără să se cherchelească vreodată

de câştig pentru negustorul din Gand. Iar în ochii luide câştig pentru negustorul din Gand. Iar în ochii lui Robert, burghezul acesta ambiţios apărea de douăzeciRobert, burghezul acesta ambiţios apărea de douăzeci de ori mai vrednic de stimă decât plevuşca nobilimiide ori mai vrednic de stimă decât plevuşca nobilimii care nu vroia să-l primească în conacele ei. Arteveldecare nu vroia să-l primească în conacele ei. Artevelde era un duşman al contelui de Flandra, deci al Franţei,era un duşman al contelui de Flandra, deci al Franţei, şi se bucura de mare trecere printre concetăţenii săi;şi se bucura de mare trecere printre concetăţenii săi;



şi băutor zdravăn, fără să se cherchelească vreodată.şi băutor zdravăn, fără să se cherchelească vreodată. În anii tinereţii făcuse parte din suita lui Charles deÎn anii tinereţii făcuse parte din suita lui Charles de Valois la Rodos, şi călătorise de mai multe ori prin tot Valois la Rodos, şi călătorise de mai multe ori prin tot felul de locuri; îşi cunoştea bine Europa. Acest marefelul de locuri; îşi cunoştea bine Europa. Acest mare

fabricant de bere, acest mare negustor de postavurifabricant de bere, acest mare negustor de postavuri se însurase, de a doua oară, luându-şi o soţie de neamse însurase, de a doua oară, luându-şi o soţie de neam nobil.nobil.

Semeţ şi aspru, cu o minte scormonitoare, dobânSemeţ şi aspru, cu o minte scormonitoare, dobân--dise o mare putere mai întâi asupra oraşului săudise o mare putere mai întâi asupra oraşului său Gand, unde tăia şi spânzura, apoi asupra celorlalteGand, unde tăia şi spânzura, apoi asupra celorlalte comune flamande. Când dârstarii, postăvarii, fabricacomune flamande. Când dârstarii, postăvarii, fabrica--nţii de bere, care alcătuiau adevărata bogăţie a ţării,nţii de bere, care alcătuiau adevărata bogăţie a ţării, vroiau să se plângă contelui sau regelui Franţei, se în vroiau să se plângă contelui sau regelui Franţei, se în--

torceau spre Jakob Van Artevelde pentru ca dânsul sătorceau spre Jakob Van Artevelde pentru ca dânsul să înfăţişeze păsurile sau dojenile lor cu glas tare şiînfăţişeze păsurile sau dojenile lor cu glas tare şi vorbă răspicată. Nu avea nici un titlu de nobleţe; era vorbă răspicată. Nu avea nici un titlu de nobleţe; era jupân Van Artevelde, în faţa căruia se plecau toţi. jupân Van Artevelde, în faţa căruia se plecau toţi. Vrăjmaşii nu-i lipseau, şi nu mergea nicăieri decât în Vrăjmaşii nu-i lipseau, şi nu mergea nicăieri decât în--soţit de şaizeci de slugi înarmate care îl aşteptau lasoţit de şaizeci de slugi înarmate care îl aşteptau la uşa caselor unde lua masa.uşa caselor unde lua masa.

Artevelde şi Robert d'Artois se măsurară şi se cân Artevelde şi Robert d'Artois se măsurară şi se cân--tăriră dintr-o privire, dându-şi seama numaidecât cătăriră dintr-o privire, dându-şi seama numaidecât că

sunt oameni din aceeaşi seminţie, neînfricaţi, iscusiţi,sunt oameni din aceeaşi seminţie, neînfricaţi, iscusiţi, ageri la minte, însufleţiţi de pofta de a stăpâni peageri la minte, însufleţiţi de pofta de a stăpâni pe alţii.alţii.

Puţin îi păsa lui Artevelde că Robert era un prosPuţin îi păsa lui Artevelde că Robert era un pros --cris; dimpotrivă, întâlnirea cu acest fost mare senior,cris; dimpotrivă, întâlnirea cu acest fost mare senior, cumnat de rege, până mai ieri atotputernic şi astăzicumnat de rege, până mai ieri atotputernic şi astăzi vrăjmaş al Franţei, putea să fie un neaşteptat prilej vrăjmaş al Franţei, putea să fie un neaşteptat prilej

şi se bucura de mare trecere printre concetăţenii săi;şi se bucura de mare trecere printre concetăţenii săi; pentru planurile lui Robert aceasta trăgea în cumpentru planurile lui Robert aceasta trăgea în cum--pănă.pănă.

- Nu-l iubim pe Ludovic de Nevers care a rămas- Nu-l iubim pe Ludovic de Nevers care a rămas

contele nostru doar fiindcă la muntele Cassel regelecontele nostru doar fiindcă la muntele Cassel regele ne-a măcelărit miliţiile.ne-a măcelărit miliţiile.- Ştiu, căci eram şi eu acolo.- Ştiu, căci eram şi eu acolo.- Contele nu se arată printre noi decât pentru a ne- Contele nu se arată printre noi decât pentru a ne

cere banii pe care-i cheltuieşte la Paris. Nu înţelegecere banii pe care-i cheltuieşte la Paris. Nu înţelege nimic din plângerile noastre şi nici nu vrea să le înţenimic din plângerile noastre şi nici nu vrea să le înţe --leagă; nu porunceşte nimic din capul său şi nu faceleagă; nu porunceşte nimic din capul său şi nu face decât să ne aducă la cunoştinţă poruncile ticăloasedecât să ne aducă la cunoştinţă poruncile ticăloase ale regelui Franţei. Acuma ne-au silit să-i izgonim peale regelui Franţei. Acuma ne-au silit să-i izgonim pe

negustorii englezi. Nu avem nimic noi aceştia împonegustorii englezi. Nu avem nimic noi aceştia împo--triva negustorilor englezi şi puţin ne pasă de neînţeletriva negustorilor englezi şi puţin ne pasă de neînţele--gerile pe care regele găsit poate să le aibă cu vărulgerile pe care regele găsit poate să le aibă cu vărul său din Anglia în legătură cu cruciada sau cu tronulsău din Anglia în legătură cu cruciada sau cu tronul Scoţiei! Ca răspuns la aceasta, Anglia ne ameninţăScoţiei! Ca răspuns la aceasta, Anglia ne ameninţă acum că nu ne va mai vinde lânurile ei. În ziua aceeaacum că nu ne va mai vinde lânurile ei. În ziua aceea aici şi în toată Flandra, dârstarilor şi ţesătorilor noştriaici şi în toată Flandra, dârstarilor şi ţesătorilor noştri nu le va mai rămâne decât să-şi sfărâme daracele şinu le va mai rămâne decât să-şi sfărâme daracele şi războaiele de ţesut şi să-şi închidă dughenele. Darrăzboaiele de ţesut şi să-şi închidă dughenele. Dar

chiar în ziua aceea, monseniore, ei vor pune mâna iarchiar în ziua aceea, monseniore, ei vor pune mâna iar pe cuţitele lor... şi Hainautul, Brabantul, Olanda şi Zepe cuţitele lor... şi Hainautul, Brabantul, Olanda şi Ze--elanda vor fi cu noi, căci ţările acestea nu-s legate deelanda vor fi cu noi, căci ţările acestea nu-s legate de Franţa decât prin căsătoriile prinţilor lor, poporul însăFranţa decât prin căsătoriile prinţilor lor, poporul însă nu-i are nici la inimă, nici la stomac; nu poţi domninu-i are nici la inimă, nici la stomac; nu poţi domni multă vreme peste nişte oameni pe care-i aduci la foamultă vreme peste nişte oameni pe care-i aduci la foa--mete.mete.

Robert îl asculta pe Artevelde cu mare luareRobert îl asculta pe Artevelde cu mare luare aminte. În sfârşit, iată un om care vorbea limpede,aminte. În sfârşit, iată un om care vorbea limpede, care-şi cunoştea pricina şi care părea să se sprijine pecare-şi cunoştea pricina şi care părea să se sprijine pe o forţă adevărată.o forţă adevărată.

- Dacă tot trebuie să vă răzvrătiţi, de ce să nu vă- Dacă tot trebuie să vă răzvrătiţi, de ce să nu vă aliaţi pe faţă cu regele Angliei? întrebă Robert Şi dealiaţi pe faţă cu regele Angliei? întrebă Robert Şi de

cu afurisenia sau cu ruina, pentru ca oraşele voastrecu afurisenia sau cu ruina, pentru ca oraşele voastre să stea liniştite cât va ţine cruciada. Dar cine ar puteasă stea liniştite cât va ţine cruciada. Dar cine ar putea să vă silească la plată, când oastea Franţei va fi însă vă silească la plată, când oastea Franţei va fi în Egipt?Egipt?

- Ştii cum sunt oamenii de rând, monseniore, spuse- Ştii cum sunt oamenii de rând, monseniore, spuse Artevelde; ei nu-şi cunosc puterea decât după ce clipaArtevelde; ei nu-şi cunosc puterea decât după ce clipa



aliaţi pe faţă cu regele Angliei? întrebă Robert. Şi dealiaţi pe faţă cu regele Angliei? întrebă Robert. Şi de ce n-aţi intra în vorbă cu împăratul Germaniei carece n-aţi intra în vorbă cu împăratul Germaniei care este vrăjmaşul papei, deci vrăjmaşul Franţei, care-leste vrăjmaşul papei, deci vrăjmaşul Franţei, care-l ţine pe papă în mâna ei? Miliţiile voastre sunt curaţine pe papă în mâna ei? Miliţiile voastre sunt cura--

joase, dar nu-s în stare decât de hărţuieli mărunte joase, dar nu-s în stare decât de hărţuieli mărunte pentru că le lipseşte o oaste călare. Chemaţi în spripentru că le lipseşte o oaste călare. Chemaţi în spri -- jinul lor un pâlc de călăreţi englezi, un pâlc de călă jinul lor un pâlc de călăreţi englezi, un pâlc de călă--reţi germani, şi năvăliţi în Franţa pe drumul ce ducereţi germani, şi năvăliţi în Franţa pe drumul ce duce spre Artois. Acolo, aveţi cuvântul meu că voi adunaspre Artois. Acolo, aveţi cuvântul meu că voi aduna încă şi mai mulţi oameni pentru oastea voastră...încă şi mai mulţi oameni pentru oastea voastră...

Coaliţia aceasta el o şi vedea înjghebată, şi pe el înCoaliţia aceasta el o şi vedea înjghebată, şi pe el în --suşi călărind în fruntea unei oştiri.suşi călărind în fruntea unei oştiri.

- Crede-mă, monseniore, m-am gândit adeseori la- Crede-mă, monseniore, m-am gândit adeseori la

una ca asta, răspunse Artevelde, şi că ar fi uşor săuna ca asta, răspunse Artevelde, şi că ar fi uşor să stau de vorbă cu regele Angliei, ba chiar cu împăratulstau de vorbă cu regele Angliei, ba chiar cu împăratul Ludovic al Bavariei, dacă târgoveţii noştri ar fi gataLudovic al Bavariei, dacă târgoveţii noştri ar fi gata pentru aşa ceva. Oamenii din oraşele noastre îl urăscpentru aşa ceva. Oamenii din oraşele noastre îl urăsc pe contele Ludovic, dar când e la o adică, tot spre repe contele Ludovic, dar când e la o adică, tot spre re--gele Franţei se întorc spre a li se face dreptate. Augele Franţei se întorc spre a li se face dreptate. Au jurat credinţă regelui Franţei. Chiar atunci când ri jurat credinţă regelui Franţei. Chiar atunci când ri--dică armele împotrivă-i, el rămâne stăpânul lor. Afarădică armele împotrivă-i, el rămâne stăpânul lor. Afară de aceasta, şi aici e lucrătura iscusită a Franţei,de aceasta, şi aici e lucrătura iscusită a Franţei,

oraşele noastre au fost constrânse să dea în scris căoraşele noastre au fost constrânse să dea în scris că vor plăti două milioane de florini papei dacă s-ar răz vor plăti două milioane de florini papei dacă s-ar răz-- vrăti împotriva suzeranului lor, şi asta sub pedeapsa vrăti împotriva suzeranului lor, şi asta sub pedeapsa afuriseniei, dacă nu plătim. Familiile de pe la noi seafuriseniei, dacă nu plătim. Familiile de pe la noi se tem să nu fie lipsite de preoţi şi de slujba bisericetem să nu fie lipsite de preoţi şi de slujba biserice--ască.ască.

- Într-alte cuvinte papa a fost silit să vă ameninţe- Într-alte cuvinte papa a fost silit să vă ameninţe

Artevelde; ei nu şi cunosc puterea decât după ce clipa Artevelde; ei nu şi cunosc puterea decât după ce clipa prielnică pentru a o folosi a trecut.prielnică pentru a o folosi a trecut.

Robert goli halba de bere care era în faţa lui; hoRobert goli halba de bere care era în faţa lui; ho--tărât lucru, berea începea să-i placă. Rămase o clipătărât lucru, berea începea să-i placă. Rămase o clipă

tăcut, cu ochii aţintiţi la blana de lemn a pereţilor.tăcut, cu ochii aţintiţi la blana de lemn a pereţilor. Casa lui Jakob Artevelde era frumoasă şi confortabilă;Casa lui Jakob Artevelde era frumoasă şi confortabilă; vasele de aramă şi de cositor lustruite, mobilele de vasele de aramă şi de cositor lustruite, mobilele de stejar luceau în întuneric.stejar luceau în întuneric.

- Aşadar jurământul faţă de regele Franţei vă împi- Aşadar jurământul faţă de regele Franţei vă împi--edică să încheiaţi alianţe şi să reîncepeţi lupta?edică să încheiaţi alianţe şi să reîncepeţi lupta?

- Întocmai, recunoscu Artevelde.- Întocmai, recunoscu Artevelde.Mintea lui Robert născocea mereu alte planuri. DeMintea lui Robert născocea mereu alte planuri. De

trei ani şi jumătate îşi amăgea setea de răzbunare cutrei ani şi jumătate îşi amăgea setea de răzbunare cu

mici sorbituri: farmece, păpuşi de ceară ciopârţite înmici sorbituri: farmece, păpuşi de ceară ciopârţite în --făţişând pe vrăjmaşii săi, ucigaşi cu simbrie care nufăţişând pe vrăjmaşii săi, ucigaşi cu simbrie care nu ajungeau până la victimele alese. Şi iată că pe neajungeau până la victimele alese. Şi iată că pe ne--aşteptate, nădejdea lui prindea din nou viaţă; un gândaşteptate, nădejdea lui prindea din nou viaţă; un gând mare, în sfârşit vrednic de un om ca dânsul, îi încomare, în sfârşit vrednic de un om ca dânsul, îi înco --lţea în minte.lţea în minte.

- Dar dacă regele Angliei ar deveni rege al Franţei?- Dar dacă regele Angliei ar deveni rege al Franţei? întrebă el.întrebă el.

Artevelde îl privi pe Robert bănuitor, de parcă nu-i Artevelde îl privi pe Robert bănuitor, de parcă nu-i

venea să creadă ceea ce auzise. venea să creadă ceea ce auzise.- Te întreb, jupâne: dacă regele Angliei ar fi rege al- Te întreb, jupâne: dacă regele Angliei ar fi rege al Franţei? Dacă ar cere coroana, dacă ar căuta să i seFranţei? Dacă ar cere coroana, dacă ar căuta să i se recunoască drepturile, dacă ar dovedi că regatul Frarecunoască drepturile, dacă ar dovedi că regatul Fra--nţei e al său, dacă s-ar înfăţişa ca suzeranul vostru lenţei e al său, dacă s-ar înfăţişa ca suzeranul vostru le--giuit?giuit?

- Monseniore, acesta e un vis pe care domnia ta îl- Monseniore, acesta e un vis pe care domnia ta îl

ţese!ţese!- Un vis? izbucni Robert. Dar cearta asta pe co- Un vis? izbucni Robert. Dar cearta asta pe co--roana Franţei n-a fost nicicând judecată, şi procesulroana Franţei n-a fost nicicând judecată, şi procesul n-a fost nicicând pierdut! Când văru-meu Valois a fostn-a fost nicicând pierdut! Când văru-meu Valois a fost adus pe tron... când eu l-am adus pe tron, şi vezi ceadus pe tron... când eu l-am adus pe tron, şi vezi ce recunoştinţă îmi arată pentru asta! deputaţii Anglieirecunoştinţă îmi arată pentru asta!... deputaţii Angliei

WESTMINSTER HALL WESTMINSTER HALL

Din nou un rege şedea în jilţ, cu coroana pe cap şiDin nou un rege şedea în jilţ, cu coroana pe cap şi sceptrul în mână, înconjurat de pairii săi. Din nou,sceptrul în mână, înconjurat de pairii săi. Din nou, înalte feţe bisericeşti, conţi şi baroni erau înşiraţi de oînalte feţe bisericeşti, conţi şi baroni erau înşiraţi de o

d l l ă ă ăi d l l i ă Di ă ă i i



recunoştinţă îmi arată pentru asta!... deputaţii Anglieirecunoştinţă îmi arată pentru asta!... deputaţii Angliei veniră să înfăţişeze drepturile reginei Isabelle şi ale veniră să înfăţişeze drepturile reginei Isabelle şi ale fiului său Eduard. Nu e prea mult de atunci; nicifiului său Eduard. Nu e prea mult de atunci; nici şapte ani. N-au fost ascultaţi fiindcă nu vroiau să-i asşapte ani. N-au fost ascultaţi fiindcă nu vroiau să-i as --

culte, iar eu am poruncit să fie reconduşi la corabiaculte, iar eu am poruncit să fie reconduşi la corabia lor. Voi îi ziceţi lui Filiplor. Voi îi ziceţi lui Filip regele găsitregele găsit; de ce n-aţi găsit; de ce n-aţi găsit pe un altul? Şi ce-aţi gândi, dacă ne-am apuca iar depe un altul? Şi ce-aţi gândi, dacă ne-am apuca iar de asta, luând-o de la capăt şi am spune dârstarilor, ţesăasta, luând-o de la capăt şi am spune dârstarilor, ţesă--torilor, negustorilor, târgoveţilor voştri: "Conteletorilor, negustorilor, târgoveţilor voştri: "Contele vostru nu-şi are drepturile din mâna celui ce se cu vostru nu-şi are drepturile din mâna celui ce se cu-- vine; închinarea nu trebuie să şi-o facă regelui Fra vine; închinarea nu trebuie să şi-o facă regelui Fra--nţei. Suzeranul vostru e cel din Londra!"nţei. Suzeranul vostru e cel din Londra!"

Un vis, într-adevăr, dar care îl fermeca pe JakobUn vis, într-adevăr, dar care îl fermeca pe Jakob

Van Artevelde. Lâna care sosea pe mare din nord Van Artevelde. Lâna care sosea pe mare din nord-- vest, postavurile, groase sau subţiri, care porneau vest, postavurile, groase sau subţiri, care porneau apoi spre aceeaşi cale, traficul porturilor, toate înapoi spre aceeaşi cale, traficul porturilor, toate în --demnau Flandra să-şi întoarcă privirile către regatuldemnau Flandra să-şi întoarcă privirile către regatul Angliei. Dinspre Paris nimic nu venea, afară de dăbi Angliei. Dinspre Paris nimic nu venea, afară de dăbi--larii care strângeau birurile.larii care strângeau birurile.

- Dar crezi într-adevăr, monseniore, că vreun om- Dar crezi într-adevăr, monseniore, că vreun om din lumea asta ar putea fi convins de ceea ce spui, şidin lumea asta ar putea fi convins de ceea ce spui, şi s-ar putea învoi la o asemenea treabă?s-ar putea învoi la o asemenea treabă?

- Un singur om, jupâne, e de ajuns ca un singur om- Un singur om, jupâne, e de ajuns ca un singur om să fie convins: regele Angliei însuşi.să fie convins: regele Angliei însuşi.Câteva zile mai târziu, la Anvers, înarmat cu unCâteva zile mai târziu, la Anvers, înarmat cu un

paşaport de negustor postăvar şi însoţit de Gillet depaşaport de negustor postăvar şi însoţit de Gillet de Nelle care, ducea, de ochii lumii, câţiva coţi de stofăNelle care, ducea, de ochii lumii, câţiva coţi de stofă la subsuoară, monseniorul Robert d'Artois se îmbarcala subsuoară, monseniorul Robert d'Artois se îmbarca pentru Londra.pentru Londra.

parte şi de alta a tronului său. Din nou, grămătici,parte şi de alta a tronului său. Din nou, grămătici, cărturari, legişti, sfetnici şi dregători se îmbulzeau încărturari, legişti, sfetnici şi dregători se îmbulzeau în rânduri strânse sub ochii lui.rânduri strânse sub ochii lui.

Dar nu crinii Franţei erau presăraţi pe mantia reDar nu crinii Franţei erau presăraţi pe mantia re --

gală, ci leii Plantageneţilor. Nu bolţile Palatului de lagală, ci leii Plantageneţilor. Nu bolţile Palatului de la Paris revărsau asupra mulţimii ecoul propriei saleParis revărsau asupra mulţimii ecoul propriei sale larme, ci minunata clădire cu tavan şi pereţi de stejar,larme, ci minunata clădire cu tavan şi pereţi de stejar, cu arcade sculptate, a marii săli de la Westminster. Şicu arcade sculptate, a marii săli de la Westminster. Şi erau şase sute de cavaleri englezi, veniţi din toate coerau şase sute de cavaleri englezi, veniţi din toate co --mitatele, împreună cu mărunţii nobili de la ţară şi ismitatele, împreună cu mărunţii nobili de la ţară şi is --pravnicii oraşelor, care acopereau marile lespezi păpravnicii oraşelor, care acopereau marile lespezi pă--trate, alcătuind Parlamentul Angliei în şedinţa pletrate, alcătuind Parlamentul Angliei în şedinţa ple--nară.nară.

Totuşi, ca să asculte un glas francez, fusese cheTotuşi, ca să asculte un glas francez, fusese che --mată această adunare.mată această adunare.

În picioare, îmbrăcat în mantie purpurie, pe treaptaÎn picioare, îmbrăcat în mantie purpurie, pe treapta de la mijlocul scării de piatră din fundul sălii, şi parcăde la mijlocul scării de piatră din fundul sălii, şi parcă tivit cu aur de lumina care cădea în spatele său printivit cu aur de lumina care cădea în spatele său prin uriaşul vitraliu, contele Robert d'Artois vorbea deleuriaşul vitraliu, contele Robert d'Artois vorbea dele --gaţilor poporului Marii Britanii.gaţilor poporului Marii Britanii.

Căci în cei doi ani ce s-au scurs de când Robert păCăci în cei doi ani ce s-au scurs de când Robert pă --răsise ţinuturile Flandrei, roata destinului făcuse unrăsise ţinuturile Flandrei, roata destinului făcuse un

sfert din drumul ei rotund. Şi mai întâi de toate, papasfert din drumul ei rotund. Şi mai întâi de toate, papa murise.murise.

Către sfârşitul anului 1334, plăpândul moşneagCătre sfârşitul anului 1334, plăpândul moşneag fără pic de sânge în obrajii supţi, care, în timpul uneiafără pic de sânge în obrajii supţi, care, în timpul uneia dintre cele mai lungi domnii pontificale, hărăzise bisedintre cele mai lungi domnii pontificale, hărăzise bise--ricii o administraţie puternică şi o vistierie bine chiricii o administraţie puternică şi o vistierie bine chi -- vernisită, era silit, din fundul patului său, în odaia vernisită, era silit, din fundul patului său, în odaia

verde a marelui palat de la Avignon, să se lepede în verde a marelui palat de la Avignon, să se lepede în faţa întregii lumi de singurele teze pe care mintea luifaţa întregii lumi de singurele teze pe care mintea lui le apărase cu convingere. Ca să evite schisma cu carele apărase cu convingere. Ca să evite schisma cu care Universitatea din Paris îl ameninţa, ca să se supunăUniversitatea din Paris îl ameninţa, ca să se supună poruncilor acestei Curţi a Franţei de hatârul căreiaporuncilor acestei Curţi a Franţei de hatârul căreia luase hotărâri părtinitoare în atâtea afaceri deoluase hotărâri părtinitoare în atâtea afaceri deo--

mai mică şansă vreunei candidaturi, de îndată ce semai mică şansă vreunei candidaturi, de îndată ce se văzură închişi pentru alegere, îşi făcură fiecare ace văzură închişi pentru alegere, îşi făcură fiecare ace--eaşi socoteală: "Am să votez pentru acela dintre noieaşi socoteală: "Am să votez pentru acela dintre noi care nu are nici o şansă de a fi ales".care nu are nici o şansă de a fi ales".

Ciudate sunt căile Domnului! Cardinalii erau aşa deCiudate sunt căile Domnului! Cardinalii erau aşa de bine înţeleşi, pe tăcute, asupra aceluia care avea şanbine înţeleşi, pe tăcute, asupra aceluia care avea şan--



luase hotărâri părtinitoare în atâtea afaceri deoluase hotărâri părtinitoare în atâtea afaceri deocheate şi păstrase tăcerea în atâtea altele, se lepădacheate şi păstrase tăcerea în atâtea altele, se lepăda acum de scrierile, de predicile şi de enciclicele sale.acum de scrierile, de predicile şi de enciclicele sale. Rectorul Buridan dicta ceea ce se cuvenea să creadăRectorul Buridan dicta ceea ce se cuvenea să creadă

tot creştinul în ce priveşte dogma: iadul exista, plintot creştinul în ce priveşte dogma: iadul exista, plin de suflete ce-şi aşteptau rândul la frigare, pentru ade suflete ce-şi aşteptau rândul la frigare, pentru a asigura şi mai bine prinţilor lumii acesteia dictaturaasigura şi mai bine prinţilor lumii acesteia dictatura asupra supuşilor; paradisul era deschis, ca un hanasupra supuşilor; paradisul era deschis, ca un han primitor, cavalerilor cinstiţi, care măcelăriserăprimitor, cavalerilor cinstiţi, care măcelăriseră zdravăn în numele regelui lor, prelaţilor cuminţi carezdravăn în numele regelui lor, prelaţilor cuminţi care binecuvântaseră frumos cruciadele, şi drepţii aceştiabinecuvântaseră frumos cruciadele, şi drepţii aceştia nu mai aveau nevoie să aştepte judecata de apoinu mai aveau nevoie să aştepte judecata de apoi pentru a se bucura văzând faţa Domnului ce li sepentru a se bucura văzând faţa Domnului ce li se

arăta numai lor. Ioan al XXII-lea îşi mai dădea oarearăta numai lor. Ioan al XXII-lea îşi mai dădea oare seama de ce se petrecea în jurul său când iscăli aceseama de ce se petrecea în jurul său când iscăli ace --astă hârtie prin care se lepăda de credinţele sale?astă hârtie prin care se lepăda de credinţele sale? Avea să moară a doua zi. Se găsiseră destui teologi Avea să moară a doua zi. Se găsiseră destui teologi răutăcioşi, pe dealul Sainte-Geneviève ca să zică înrăutăcioşi, pe dealul Sainte-Geneviève ca să zică în bătaie de joc:bătaie de joc:

- Acum trebuie să fi aflat el dacă iadul există!- Acum trebuie să fi aflat el dacă iadul există!Conclavul se adunase după aceea, într-o urzeală deConclavul se adunase după aceea, într-o urzeală de

intrigi încâlcite care ameninţau să facă alegerea astaintrigi încâlcite care ameninţau să facă alegerea asta

şi mai lungă decât cele dinainte. Franţa, Anglia, împăşi mai lungă decât cele dinainte. Franţa, Anglia, împă

--

ratul german, zurbagiul rege al Boemiei, regele cărratul german, zurbagiul rege al Boemiei, regele căr--turar al Neapolei, regii Majorcăi şi Aragonului, nobiturar al Neapolei, regii Majorcăi şi Aragonului, nobi--limea romană, şi de alde Visconti din Milano, şi Repulimea romană, şi de alde Visconti din Milano, şi Repu--blicile Italiene, toate puterile căutau să-şi impunăblicile Italiene, toate puterile căutau să-şi impună voinţa lor cardinalilor. voinţa lor cardinalilor.

Aceştia, că să câştige timp şi ca să nu dea nici cea Aceştia, că să câştige timp şi ca să nu dea nici cea

bine înţeleşi, pe tăcute, asupra aceluia care avea şanbine înţeleşi, pe tăcute, asupra aceluia care avea şansele cele mai mici, asupra aceluia care nu putea fisele cele mai mici, asupra aceluia care nu putea fi papă, încât toate buletinele ieşiră cu acelaşi nume: apapă, încât toate buletinele ieşiră cu acelaşi nume: a lui Jacques Fournier, "cardinalul alb" cum i se zicea,lui Jacques Fournier, "cardinalul alb" cum i se zicea,

pentru că tot mai purta rasa călugărilor de la mănăspentru că tot mai purta rasa călugărilor de la mănăs --tirea Citeaux. Cardinalii, ca şi poporul când i se vestitirea Citeaux. Cardinalii, ca şi poporul când i se vesti cine e noul papă, ca şi alesul însuşi, rămaseră la felcine e noul papă, ca şi alesul însuşi, rămaseră la fel de uluiţi. Întâiul cuvânt al noului papă a fost pentrude uluiţi. Întâiul cuvânt al noului papă a fost pentru colegii săi, ca să le spună că alegerea lor căzusecolegii săi, ca să le spună că alegerea lor căzuse asupra unui zevzec.asupra unui zevzec.

Era prea multă modestie.Era prea multă modestie. Ales din greşeală, Benoît al XII-lea se arătă curând Ales din greşeală, Benoît al XII-lea se arătă curând

ca un papă al păcii. Dintru început se strădui să punăca un papă al păcii. Dintru început se strădui să pună

capăt luptelor care însângerau Italia, şi să restabilecapăt luptelor care însângerau Italia, şi să restabile--ască, dacă se putea, buna înţelegere între Sfântulască, dacă se putea, buna înţelegere între Sfântul Scaun şi împărăţia Germană. Or, asta se putea face.Scaun şi împărăţia Germană. Or, asta se putea face. Ludovic al Bavariei răspunsese foarte binevoitor proLudovic al Bavariei răspunsese foarte binevoitor pro--punerilor care veneau de la Avignon, şi se pregăteaupunerilor care veneau de la Avignon, şi se pregăteau tocmai să meargă mai departe pe această cale, cândtocmai să meargă mai departe pe această cale, când Filip de Valois sări ca ars. Cum! Treceau peste capulFilip de Valois sări ca ars. Cum! Treceau peste capul său, întâiul monarh al creştinătăţii, pentru a începesău, întâiul monarh al creştinătăţii, pentru a începe nişte negocieri atât de însemnate? Altă înrâurirenişte negocieri atât de însemnate? Altă înrâurire

decât a lui se va face simţită asupra Sfântului Scaun?decât a lui se va face simţită asupra Sfântului Scaun?

Iubita sa rudă, regele Boemiei, va trebui să-şi iaIubita sa rudă, regele Boemiei, va trebui să-şi ia gândul de la nobilele sale planuri asupra Italiei?gândul de la nobilele sale planuri asupra Italiei?

Filip al VI-lea îi trimisese lui Benoît al XII-lea poFilip al VI-lea îi trimisese lui Benoît al XII-lea po--runca sa, cerându-i să-şi recheme ambasadorii şi sărunca sa, cerându-i să-şi recheme ambasadorii şi să curme convorbirile, şi aceasta sub ameninţarea că lecurme convorbirile, şi aceasta sub ameninţarea că le va lua cardinalilor toate moşiile din Franţa. va lua cardinalilor toate moşiile din Franţa.

Apoi, pe la începutul lui 1336, însoţit mereu de iu Apoi, pe la începutul lui 1336, însoţit mereu de iu--bitul rege al Boemiei, de regele Navarrei şi de unbitul rege al Boemiei, de regele Navarrei şi de un mare alai de baroni şi de cavaleri, de-ai fi zis că-i demare alai de baroni şi de cavaleri, de-ai fi zis că-i de pe acum o oaste, Filip al VI-lea venise să petreacăpe acum o oaste, Filip al VI-lea venise să petreacă sărbătorile Paştilor la Avignon. Dăduse întâlnire acolosărbătorile Paştilor la Avignon. Dăduse întâlnire acolo regelui Neapolei şi regelui Aragonului. Era un fel deregelui Neapolei şi regelui Aragonului. Era un fel de

mă să te împac cu împăratul; adu-mi dovada că bunămă să te împac cu împăratul; adu-mi dovada că bună pace, netulburată şi trainică, va domni în ţărilepace, netulburată şi trainică, va domni în ţările noastre, şi după aceea vei putea merge să converteştinoastre, şi după aceea vei putea merge să converteşti păgânii la virtuţile pe care tu însuţi le vei fi arătat.păgânii la virtuţile pe care tu însuţi le vei fi arătat.

Fie! Deoarece papa i-o cerea, Filip va încerca săFie! Deoarece papa i-o cerea, Filip va încerca să pună capăt neînţelegerilor. Şi mai întâi celor cu Anpună capăt neînţelegerilor. Şi mai întâi celor cu An --



regelui Neapolei şi regelui Aragonului. Era un fel deg p ş g g a-i aminti noului papă care-i sunt îndatoririle, şi de a-la-i aminti noului papă care-i sunt îndatoririle, şi de a-l face să priceapă mai bine ce aşteptau de la dânsul.face să priceapă mai bine ce aşteptau de la dânsul.

Or, Benoît al XII-lea avea să arate, printr-o şiretenieOr, Benoît al XII-lea avea să arate, printr-o şiretenie

de a lui, că nu era chiar aşa de zevzec cum vroia săde a lui, că nu era chiar aşa de zevzec cum vroia să pară, şi că un rege dornic să pornească o cruciadăpară, şi că un rege dornic să pornească o cruciadă avea oarecare interes să-şi păstreze prietenia papei.avea oarecare interes să-şi păstreze prietenia papei.

În Vinerea mare, Benoît se urcă la amvon pentru aÎn Vinerea mare, Benoît se urcă la amvon pentru a vorbi de patimile Mântuitorului şi a recomanda cru vorbi de patimile Mântuitorului şi a recomanda cru--ciada. Putea oare să nu facă asta când patru regi cruciada. Putea oare să nu facă asta când patru regi cru--ciaţi şi două mii de lăncieri tăbărau în jurul oraşuluiciaţi şi două mii de lăncieri tăbărau în jurul oraşului său? Dar în Dumineca Tomei, plecat spre coastelesău? Dar în Dumineca Tomei, plecat spre coastele Provansei ca să-şi inspecteze marea flotă, Filip al VIProvansei ca să-şi inspecteze marea flotă, Filip al VI--

-lea avu surpriza de a primi o frumoasă scrisoare în-lea avu surpriza de a primi o frumoasă scrisoare în latineşte care îl dezlega de făgăduinţa făcută lui Dumlatineşte care îl dezlega de făgăduinţa făcută lui Dum--nezeu şi de jurămintele sale. Deoarece starea denezeu şi de jurămintele sale. Deoarece starea de război continua să domnească între neamurilerăzboi continua să domnească între neamurile creştine, sfântul părinte nu vroia să-i lase pe cei maicreştine, sfântul părinte nu vroia să-i lase pe cei mai buni apărători ai bisericii să plece departe spre ţărilebuni apărători ai bisericii să plece departe spre ţările păgânilor.păgânilor.

Cruciada întreprinsă de Valois şi rubedeniile saleCruciada întreprinsă de Valois şi rubedeniile sale avea să se oprească la Marsilia.avea să se oprească la Marsilia.

Degeaba regele cavaler îl lua de sus pe papă; fostulDegeaba regele cavaler îl lua de sus pe papă; fostul

călugăr de la Citeaux vorbea şi mai de sus. Mâna luicălugăr de la Citeaux vorbea şi mai de sus. Mâna lui care binecuvânta putea tot aşa de bine să afuriseascăcare binecuvânta putea tot aşa de bine să afurisească şi era greu să-ţi închipui o cruciadă lovită de afurişi era greu să-ţi închipui o cruciadă lovită de afuri --senie din clipa plecării!senie din clipa plecării!

- Pune capăt, fiule, neînţelegerilor tale cu Anglia,- Pune capăt, fiule, neînţelegerilor tale cu Anglia, greutăţilor pe care le ai cu ţinuturile Flandrei, lasă-greutăţilor pe care le ai cu ţinuturile Flandrei, lasă-

pună capăt neînţelegerilor. Şi mai întâi celor cu Anp p ţ g Şglia... silindu-l pe tânărul Eduard să se supună îndatoglia... silindu-l pe tânărul Eduard să se supună îndato--ririlor sale de vasal, şi poruncindu-i să-l predea neînririlor sale de vasal, şi poruncindu-i să-l predea neîn--târziat pe hainul acela de Robert d'Artois, căruia îitârziat pe hainul acela de Robert d'Artois, căruia îi

dădea adăpost. Aşa zisele suflete mari, când sunt rădădea adăpost. Aşa zisele suflete mari, când sunt ră --nite, îşi caută astfel răzbunări ticăloase.nite, îşi caută astfel răzbunări ticăloase.Când porunca de extrădare, trimisă prin seneşalulCând porunca de extrădare, trimisă prin seneşalul

Guyennei, ajunse la Londra, Robert îşi câştigase dejaGuyennei, ajunse la Londra, Robert îşi câştigase deja mare trecere la Curtea Angliei. Spătoşenia lui, apucămare trecere la Curtea Angliei. Spătoşenia lui, apucă--turile şi vorbăria lui îi atrăseseră multe prietenii; băturile şi vorbăria lui îi atrăseseră multe prietenii; bă --trânul Gât-Sucit îi aducea laude. Tânărul rege aveatrânul Gât-Sucit îi aducea laude. Tânărul rege avea mare nevoie de un bărbat cu experienţă care să cumare nevoie de un bărbat cu experienţă care să cu --noască bine treburile Franţei. Or, cine altul le cunoască bine treburile Franţei. Or, cine altul le cu--

noştea mai bine ca Robert d'Artois? Pentru că putea finoştea mai bine ca Robert d'Artois? Pentru că putea fi de folos, nenorocirile sale trezeau compătimirea tude folos, nenorocirile sale trezeau compătimirea tu--turor.turor.

- Vere, măria ta, îi spunea lui Eduard al III-lea, dacă- Vere, măria ta, îi spunea lui Eduard al III-lea, dacă socoti că şederea mea în ţara ta poate să-ţi aducăsocoti că şederea mea în ţara ta poate să-ţi aducă vreo primejdie sau pagubă, predă-mă urii lui Filip, re vreo primejdie sau pagubă, predă-mă urii lui Filip, re--gele găsit spre nenorocirea noastră. Nu voi avea a măgele găsit spre nenorocirea noastră. Nu voi avea a mă plânge de tine, care mi-ai făcut o atât de strălucităplânge de tine, care mi-ai făcut o atât de strălucită primire; nu voi arunca vina decât pe mine, pentru că,primire; nu voi arunca vina decât pe mine, pentru că,

împotriva dreptăţii, i-am dat tronul acestui mişel deîmpotriva dreptăţii, i-am dat tronul acestui mişel de

Filip în loc să fi făcut astfel încât să-l capeţi tu însuţiFilip în loc să fi făcut astfel încât să-l capeţi tu însuţi pe care nu te cunoşteam îndeajuns.pe care nu te cunoşteam îndeajuns.

Şi vorbele acestea erau rostite cu mâna larg răşchiŞi vorbele acestea erau rostite cu mâna larg răşchi--rată pe inimă, şi cu bustul încovoiat.rată pe inimă, şi cu bustul încovoiat.

Eduard al III-lea îi răspunsese liniştit:Eduard al III-lea îi răspunsese liniştit:- Vere, eşti oaspetele meu şi pun mare preţ pe sfa- Vere, eşti oaspetele meu şi pun mare preţ pe sfa--

turile tale. Predându-te regelui Franţei, mi-aş călca înturile tale. Predându-te regelui Franţei, mi-aş călca în picioare nu numai cinstea, ci şi interesul meu. Şi apoi,picioare nu numai cinstea, ci şi interesul meu. Şi apoi, te afli în regatul Angliei şi nu în ducatul Guyennei...te afli în regatul Angliei şi nu în ducatul Guyennei... Suzeranitatea Franţei nu se întinde până aici.Suzeranitatea Franţei nu se întinde până aici.

Cererea lui Filip al VI-lea rămase fără răspuns. Şi ziCererea lui Filip al VI-lea rămase fără răspuns. Şi zi de zi Robert putea să-şi vadă mai departe de planurilede zi Robert putea să-şi vadă mai departe de planurile

tălui tău: să se dea o poruncă în care să se vadă o battălui tău: să se dea o poruncă în care să se vadă o bat -- jocură a dreptăţii, apoi să se purceadă la sechestru jocură a dreptăţii, apoi să se purceadă la sechestru pentru neîndeplinirea poruncii, şi din aceasta să nupentru neîndeplinirea poruncii, şi din aceasta să nu mai fie altă ieşire decât sau umilinţa sau războiul.mai fie altă ieşire decât sau umilinţa sau războiul. Numai că astăzi Anglia are un rege care domneşte cuNumai că astăzi Anglia are un rege care domneşte cu adevărat, iar Franţa nu-l mai are pe Robert d'Artois!adevărat, iar Franţa nu-l mai are pe Robert d'Artois!



p ş p pp ş p psale, vârându-le în capul celor de la Curte. Turnasale, vârându-le în capul celor de la Curte. Turna otrava ispitei în urechea lui Eduard sau în cea a sfetotrava ispitei în urechea lui Eduard sau în cea a sfet --nicilor săi. Intra la tânărul suveran, zicând:nicilor săi. Intra la tânărul suveran, zicând:

- Mă închin adevăratului rege al Franţei...- Mă închin adevăratului rege al Franţei...Nu lăsa să treacă un prilej fără să demonstreze căNu lăsa să treacă un prilej fără să demonstreze că legea salică nu fusese decât o născocire impusă delegea salică nu fusese decât o născocire impusă de împrejurări şi că drepturile lui Eduard la coroana luiîmprejurări şi că drepturile lui Eduard la coroana lui Hugo Capet erau cele mai întemeiate.Hugo Capet erau cele mai întemeiate.

Când i se făcu cea de-a doua somaţie de a-l predaCând i se făcu cea de-a doua somaţie de a-l preda pe Robert, Eduard al III-lea nu răspunse într-un altpe Robert, Eduard al III-lea nu răspunse într-un alt chip decât dăruind surghiunitului trei castele să lechip decât dăruind surghiunitului trei castele să le stăpânească câte zile va trăi, şi o mie două sute destăpânească câte zile va trăi, şi o mie două sute de

lire pensie.lire pensie.Era de altminteri vremea când Eduard îşi arăta reEra de altminteri vremea când Eduard îşi arăta re--cunoştinţa faţă de toţi aceia care îl slujiseră cu crecunoştinţa faţă de toţi aceia care îl slujiseră cu cre--dinţă, când îl făcea conte de Salisbury pe prietenuldinţă, când îl făcea conte de Salisbury pe prietenul său William Montaigu, şi împărţea titluri şi rente tinesău William Montaigu, şi împărţea titluri şi rente tine--rilor lorzi care-l ajutaseră în lovitura de la Nottinrilor lorzi care-l ajutaseră în lovitura de la Nottin --gham.gham.

Pentru a treia oară, Filip al VI-lea îl trimise pe maPentru a treia oară, Filip al VI-lea îl trimise pe ma--rele căpitan al arcaşilor săi la seneşalul Guyennei, curele căpitan al arcaşilor săi la seneşalul Guyennei, cu

poruncă să-i pună în vedere regelui Angliei că trebuieporuncă să-i pună în vedere regelui Angliei că trebuie

să-l predea pe Robert d'Artois, vrăjmaş de moarte alsă-l predea pe Robert d'Artois, vrăjmaş de moarte al Franţei că de nu, peste cincisprezece zile ducatul va fiFranţei că de nu, peste cincisprezece zile ducatul va fi sechestrat.sechestrat.

- Mă aşteptam la una ca asta! izbucni Robert. Pros- Mă aşteptam la una ca asta! izbucni Robert. Pros --tovanul de Filip n-are alta în cap decât să repete ceeatovanul de Filip n-are alta în cap decât să repete ceea ce născocii eu odinioară, mărite Eduard, împotriva tace născocii eu odinioară, mărite Eduard, împotriva ta--

, ţ p, ţ pUitase să adaoge: "Şi odinioară se afla în Franţa unUitase să adaoge: "Şi odinioară se afla în Franţa un

surghiunit care juca întocmai rolul pe care-l joc eusurghiunit care juca întocmai rolul pe care-l joc eu aici, şi acela era Mortimer!"aici, şi acela era Mortimer!"

Robert izbutise mai mult decât sperase: devenea înRobert izbutise mai mult decât sperase: devenea în--săşi pricina conflictului pe care visa să-l vadă izbucsăşi pricina conflictului pe care visa să-l vadă izbuc --nind; persoana sa lua o însemnătate de căpetenie; şinind; persoana sa lua o însemnătate de căpetenie; şi pentru a începe acest conflict, el propunea doctrinapentru a începe acest conflict, el propunea doctrina lui: regele Angliei să revendice coroana Franţei.lui: regele Angliei să revendice coroana Franţei.

Iată pentru ce în acea zi de septembrie a anuluiIată pentru ce în acea zi de septembrie a anului 1337, pe treptele de la Westminster Hall, flutu1337, pe treptele de la Westminster Hall, flutu--rându-şi mânecile, ca o pasăre a furtunii cu aripilerându-şi mânecile, ca o pasăre a furtunii cu aripile desfăcute, în faţa ciubucelor marelui vitraliu, Robertdesfăcute, în faţa ciubucelor marelui vitraliu, Robert

d'Artois se adresa, la cererea regelui, Parlamentuluid'Artois se adresa, la cererea regelui, Parlamentului britanic. Hârşâit în treizeci de ani de procese, vorbeabritanic. Hârşâit în treizeci de ani de procese, vorbea fără documente sau notiţe.fără documente sau notiţe.

Aceia dintre deputaţi care nu înţelegeau prea bine Aceia dintre deputaţi care nu înţelegeau prea bine franţuzeşte îşi plecau urechea să asculte unele pafranţuzeşte îşi plecau urechea să asculte unele pa--sagii tălmăcite de vecinii lor.sagii tălmăcite de vecinii lor.

Pe măsură ce contele d'Artois îşi rostea cuvântarea,Pe măsură ce contele d'Artois îşi rostea cuvântarea, tăcerile în sală se făceau mai apăsătoare, sau şoaptăcerile în sală se făceau mai apăsătoare, sau şoap --tele mai tari, când vreo destăinuire a vorbitorului îitele mai tari, când vreo destăinuire a vorbitorului îi

uluia pe ascultători. Ce de-a lucruri uimitoare! Douăuluia pe ascultători. Ce de-a lucruri uimitoare! Două

neamuri trăiesc, despărţite doar de un subţire braţ deneamuri trăiesc, despărţite doar de un subţire braţ de mare; părinţii şi prinţesele celor două curţi se căsătomare; părinţii şi prinţesele celor două curţi se căsăto--resc între dânşii; baronii de aici au moşii acolo; neresc între dânşii; baronii de aici au moşii acolo; ne--gustorii umblă de la o naţie la alta... şi totuşi, cândgustorii umblă de la o naţie la alta... şi totuşi, când stai să te gândeşti, nu ştii nimic din ceea ce se înstai să te gândeşti, nu ştii nimic din ceea ce se în --tâmplă la vecin!tâmplă la vecin!

Astfel, ascultătorii aflară că legea care zicea: Astfel, ascultătorii aflară că legea care zicea: "Franţa nu poate fi dată pe mână de femeie şi nici lă"Franţa nu poate fi dată pe mână de femeie şi nici lă --sată moştenire de o femeie" nu era nicidecum scoasăsată moştenire de o femeie" nu era nicidecum scoasă din vechile datini ci doar o vorbă aruncată la necaz dedin vechile datini ci doar o vorbă aruncată la necaz de un bătrân conetabil care îndruga vrute şi nevrute,un bătrân conetabil care îndruga vrute şi nevrute, acum douăzeci de ani, pe când se vorbea de urmaşulacum douăzeci de ani, pe când se vorbea de urmaşul

De la cununia din York, cei de faţă nu mai trăiserăDe la cununia din York, cei de faţă nu mai trăiseră o asemenea clipă de emoţie. Li se spunea engleziloro asemenea clipă de emoţie. Li se spunea englezilor că suveranul lor putea să revendice un regat de douăcă suveranul lor putea să revendice un regat de două ori mai mare ca al lor şi de trei ori mai bogat! Era caori mai mare ca al lor şi de trei ori mai bogat! Era ca şi cum averea fiecăruia, demnitatea fiecăruia ar fişi cum averea fiecăruia, demnitatea fiecăruia ar fi sporit tot pe atâta.sporit tot pe atâta.



, p ş, p şla tron al unui rege asasinat. Da, Ludovic al X-lea, Aila tron al unui rege asasinat. Da, Ludovic al X-lea, Ai --uritul, fusese asasinat. Robert d'Artois o spunea sus şiuritul, fusese asasinat. Robert d'Artois o spunea sus şi tare, dând şi numele ucigaşei.tare, dând şi numele ucigaşei.

- O cunoşteam bine, era mătuşă-mea, şi mi-a furat- O cunoşteam bine, era mătuşă-mea, şi mi-a furat moştenirea!moştenirea!Istoria crimelor săvârşite de prinţii francezi, periIstoria crimelor săvârşite de prinţii francezi, peri --

peţiile scandalurilor de la curtea Capeţilor, toate le fopeţiile scandalurilor de la curtea Capeţilor, toate le fo--losea Robert pentru a-şi face discursul mai pipărat,losea Robert pentru a-şi face discursul mai pipărat, iar deputaţii din Parlamentul Angliei fremătau deiar deputaţii din Parlamentul Angliei fremătau de mânie şi de spaimă auzindu-l, ca şi cum grozăviile pemânie şi de spaimă auzindu-l, ca şi cum grozăviile pe --trecute în propria lor ţară de propriii lor părinţi ar fitrecute în propria lor ţară de propriii lor părinţi ar fi fost nişte fleacuri.fost nişte fleacuri.

Şi Robert îşi continua demonstraţia, apărând tezeleŞi Robert îşi continua demonstraţia, apărând tezele exact contrarii celor pe care le susţinuse odinioară înexact contrarii celor pe care le susţinuse odinioară în favoarea lui Filip de Valois, şi cu aceeaşi convingere.favoarea lui Filip de Valois, şi cu aceeaşi convingere.

Aşadar, zicea el, la moartea regelui Charles al IV Aşadar, zicea el, la moartea regelui Charles al IV ---lea, ultimul fiu al lui Filip cel Frumos, chiar dacă ci-lea, ultimul fiu al lui Filip cel Frumos, chiar dacă ci --neva ar fi voit să ţină seamă de scârba baronilor franneva ar fi voit să ţină seamă de scârba baronilor fran --cezi de a vedea o femeie domnind, coroana Franţeicezi de a vedea o femeie domnind, coroana Franţei trebuia să revină, pe bună dreptate, prin regina Isatrebuia să revină, pe bună dreptate, prin regina Isa --belle, singurului urmaş de parte bărbătească albelle, singurului urmaş de parte bărbătească al

stirpei regeşti...stirpei regeşti...

Uriaşa mantie roşie se roti sub ochii englezilor înUriaşa mantie roşie se roti sub ochii englezilor în--mărmuriţi; Robert se întorsese spre rege. Deodată semărmuriţi; Robert se întorsese spre rege. Deodată se lăsă jos, cu genunchiul pe lespedea de piatră.lăsă jos, cu genunchiul pe lespedea de piatră.

-...să-ţi revină ţie, mărite domn Eduard, regele An-...să-ţi revină ţie, mărite domn Eduard, regele An--gliei, în care eu recunosc pe adevăratul rege al Fragliei, în care eu recunosc pe adevăratul rege al Fra --nţei căruia mă închin!nţei căruia mă închin!

p pp pRobert ştia însă că entuziasmul mulţimilor nu treRobert ştia însă că entuziasmul mulţimilor nu tre--

buie lăsat să se răcească. Se şi ridicase ca să le aducăbuie lăsat să se răcească. Se şi ridicase ca să le aducă aminte că îndată după moartea lui Charles al IV-lea,aminte că îndată după moartea lui Charles al IV-lea,

regele Eduard trimisese, pentru a-şi înfăţişa drepturegele Eduard trimisese, pentru a-şi înfăţişa dreptu--rile la coroană, nişte înalţi şi respectaţi episcopi, burile la coroană, nişte înalţi şi respectaţi episcopi, bu --năoară monseniorul Adam Orleton, care ar fi pututnăoară monseniorul Adam Orleton, care ar fi putut depune mărturie prin viu grai despre cele petrecutedepune mărturie prin viu grai despre cele petrecute atunci, dacă n-ar fi fost acum la Avignon, tot în legăatunci, dacă n-ar fi fost acum la Avignon, tot în legă --tură cu aceasta şi pentru a obţine sprijinul papei.tură cu aceasta şi pentru a obţine sprijinul papei.

Şi trebuia oare să treacă sub tăcere rolul pe care-lŞi trebuia oare să treacă sub tăcere rolul pe care-l jucase el, Robert, la alegerea lui Filip al VI-lea? De-a jucase el, Robert, la alegerea lui Filip al VI-lea? De-a lungul întregii sale vieţi, nimic nu-l ajutase mai multlungul întregii sale vieţi, nimic nu-l ajutase mai mult

pe acest uriaş decât sinceritatea prefăcută. În ziuape acest uriaş decât sinceritatea prefăcută. În ziua aceea o folosi încă o dată. Cine deci refuzase să-i asaceea o folosi încă o dată. Cine deci refuzase să-i as--culte pe prelaţii englezi? Cine se împotrivise cereriiculte pe prelaţii englezi? Cine se împotrivise cererii lor? Cine îi împiedicase să-şi înfăţişeze temeiurilelor? Cine îi împiedicase să-şi înfăţişeze temeiurile înaintea baronilor Franţei? Cu pumnii săi peste măînaintea baronilor Franţei? Cu pumnii săi peste mă--sură de mari, Robert se bătu în piept:sură de mari, Robert se bătu în piept:

- Eu, nobilii mei lorzi şi trimişi ai oraşelor, eu care- Eu, nobilii mei lorzi şi trimişi ai oraşelor, eu care stau în faţa voastră am făcut-o, şi crezând că luptstau în faţa voastră am făcut-o, şi crezând că lupt pentru bine şi pace l-am ales pe cel nedrept în loculpentru bine şi pace l-am ales pe cel nedrept în locul

celui drept, eu care n-am ispăşit îndeajuns aceastăcelui drept, eu care n-am ispăşit îndeajuns această

greşeală cu toate urgiile ce s-au abătut asupra mea.greşeală cu toate urgiile ce s-au abătut asupra mea.Glasul său răsfrânt prin bolţile de stejar, răzbăteaGlasul său răsfrânt prin bolţile de stejar, răzbătea

până-n fundul sălii Westminster.până-n fundul sălii Westminster.Putea cineva să aducă în sprijinul spuselor sale unPutea cineva să aducă în sprijinul spuselor sale un

argument mai convingător? Se învinuia că făcuseargument mai convingător? Se învinuia că făcuse totul pentru a-l alege pe Filip al VI-lea, împotrivatotul pentru a-l alege pe Filip al VI-lea, împotriva

dreptăţii; se recunoştea vinovat, dar se apăra, arădreptăţii; se recunoştea vinovat, dar se apăra, ară --tând ce anume îl îndemnase s-o facă. Înainte de a fitând ce anume îl îndemnase s-o facă. Înainte de a fi rege, Filip de Valois îi făgăduise că toate treburile vorrege, Filip de Valois îi făgăduise că toate treburile vor fi orânduite cum se cuvine, că o pace trainică va fifi orânduite cum se cuvine, că o pace trainică va fi statornicită, lăsând regelui Angliei stăpânireastatornicită, lăsând regelui Angliei stăpânirea Guyennei întregi, că Flandrei i se vor lăsa acele liberGuyennei întregi, că Flandrei i se vor lăsa acele liber--

PROVOCAREA DIN TURNUL NESLEPROVOCAREA DIN TURNUL NESLE

Când episcopul Henry de Burghersh, vistierniculCând episcopul Henry de Burghersh, vistiernicul Angliei, însoţit de William Montaigu, noul conte de Angliei, însoţit de William Montaigu, noul conte de Salisbury, de William Bohun, noul conte da NorSalisbury, de William Bohun, noul conte da Nor--thampton de Robert Ufford noul conte de Suffolk înthampton de Robert Ufford noul conte de Suffolk în



y gy gtăţi care vor aduce propăşirea negoţului, iar lui însuşităţi care vor aduce propăşirea negoţului, iar lui însuşi îi va fi înapoiat comitatul Artois. Împăcarea şi feriîi va fi înapoiat comitatul Artois. Împăcarea şi feri--cirea obştească erau deci ţelurile pe care le urmărisecirea obştească erau deci ţelurile pe care le urmărise

Robert atunci când lucrase astfel. Dar acum se vedeaRobert atunci când lucrase astfel. Dar acum se vedea limpede că nu te poţi bizui decât pe dreptate, iar nulimpede că nu te poţi bizui decât pe dreptate, iar nu pe amăgitoarele făgăduieli ale oamenilor, căci astăzipe amăgitoarele făgăduieli ale oamenilor, căci astăzi moştenitorul comitatului Artois era un proscris,moştenitorul comitatului Artois era un proscris, Flandra înfometată, şi Guyenne ameninţată de seFlandra înfometată, şi Guyenne ameninţată de se--chestru!chestru!

Aşadar, dacă vor trebui să pornească război, de Aşadar, dacă vor trebui să pornească război, de data aceasta nu-l vor mai face pentru deşarte certuridata aceasta nu-l vor mai face pentru deşarte certuri privind închinarea regelui Angliei, de supunere oarbăprivind închinarea regelui Angliei, de supunere oarbă

sau nu, nici în legătură cu senioriile lăsate regeluisau nu, nici în legătură cu senioriile lăsate regelui Franţei sau cu înţelesul termenului de vasalitate; răzFranţei sau cu înţelesul termenului de vasalitate; răz--boiul trebuie purtat acum pentru adevăratul, marele,boiul trebuie purtat acum pentru adevăratul, marele, unicul ţel: stăpânirea coroanei Franţei. Iar în ziuaunicul ţel: stăpânirea coroanei Franţei. Iar în ziua când regele Angliei şi-o va fi pus pe cap, nu va maicând regele Angliei şi-o va fi pus pe cap, nu va mai exista vreo pricină de vrajbă nici în Guyenne, nici înexista vreo pricină de vrajbă nici în Guyenne, nici în Flandra. Aliaţii nu-i vor lipsi regelui Angliei în EuFlandra. Aliaţii nu-i vor lipsi regelui Angliei în Eu--ropa; de-a valma, prinţi şi popoare i se vor alătura.ropa; de-a valma, prinţi şi popoare i se vor alătura.

Iar dacă, pentru a săvârşi toate acestea, pentru aIar dacă, pentru a săvârşi toate acestea, pentru a sluji marii aventuri care va schimba soarta popoasluji marii aventuri care va schimba soarta popoa--relor, nobilul rege Eduard avea nevoie de sânge, Rorelor, nobilul rege Eduard avea nevoie de sânge, Ro --bert d'Artois, întinzând braţele din mânecile de cabert d'Artois, întinzând braţele din mânecile de ca--tifea către rege, către lorzi, către Parlament, către întifea către rege, către lorzi, către Parlament, către în--treaga Anglie, şi-l oferea pe-al său.treaga Anglie, şi-l oferea pe-al său.

thampton, de Robert Ufford, noul conte de Suffolk, înthampton, de Robert Ufford, noul conte de Suffolk, în--făţişă la Paris, în ziua Tuturor Sfinţilor, scrisorile defăţişă la Paris, în ziua Tuturor Sfinţilor, scrisorile de provocare pe care Eduard al III-lea Plantagenetul leprovocare pe care Eduard al III-lea Plantagenetul le adresa lui Filip al VI-lea de Valois, acesta, aidoma readresa lui Filip al VI-lea de Valois, acesta, aidoma re--

gelui Ierihonului în faţa lui Iosua, începu prin a râde.gelui Ierihonului în faţa lui Iosua, începu prin a râde. Auzise bine? Tinerelul său văr Eduard îl soma să-i Auzise bine? Tinerelul său văr Eduard îl soma să-i

predea coroana Franţei? Filip întoarse privirea sprepredea coroana Franţei? Filip întoarse privirea spre regele Navarrei şi ducele de Bourbon, rudele sale. Seregele Navarrei şi ducele de Bourbon, rudele sale. Se ridicase tocmai de la masă împreună cu dânşii şi eraridicase tocmai de la masă împreună cu dânşii şi era în toane bune; acum obrajii blonzi şi nasul său mare iîn toane bune; acum obrajii blonzi şi nasul său mare i se împurpurară uşor; începu iar să pufnească. Dacăse împurpurară uşor; începu iar să pufnească. Dacă acest episcop, sprijinit cu măreţie în cârja lui, dacăacest episcop, sprijinit cu măreţie în cârja lui, dacă aceşti trei seniori englezi, ţepeni în tunicile lor, ar fiaceşti trei seniori englezi, ţepeni în tunicile lor, ar fi

venit să-i aducă o înştiinţare mai la locul ei, bunăoară venit să-i aducă o înştiinţare mai la locul ei, bunăoară refuzul stăpânului lor de a-l preda pe Robert d'Artois,refuzul stăpânului lor de a-l preda pe Robert d'Artois, sau chiar un protest împotriva decretului de sechessau chiar un protest împotriva decretului de seches--trare a Guyennei, nu încape îndoială că Filip s-ar fitrare a Guyennei, nu încape îndoială că Filip s-ar fi supărat. Dar să-i ceară coroana, tot regatul său? Soliasupărat. Dar să-i ceară coroana, tot regatul său? Solia asta era într-adevăr caraghioasă.asta era într-adevăr caraghioasă.

Chiar aşa spusese, nu-l înşelase auzul: legea salicăChiar aşa spusese, nu-l înşelase auzul: legea salică nu exista, încoronarea sa era deci făcută cu încălnu exista, încoronarea sa era deci făcută cu încăl --carea rânduielilor şi datinilor...carea rânduielilor şi datinilor...

- Dar faptul că pairii m-au ales rege după vrerea- Dar faptul că pairii m-au ales rege după vrerea lor, că arhiepiscopul de Reims m-a încoronat acumlor, că arhiepiscopul de Reims m-a încoronat acum nouă ani, nici aceasta, jupâne episcop, nu există?nouă ani, nici aceasta, jupâne episcop, nu există?

- Mulţi dintre pairii şi baronii care te-au ales au- Mulţi dintre pairii şi baronii care te-au ales au murit de atunci încoace, răspunse Burghersh, iar ceimurit de atunci încoace, răspunse Burghersh, iar cei --lalţi se întreabă dacă ceea ce făcură pe vremea aceealalţi se întreabă dacă ceea ce făcură pe vremea aceea a avut încuviinţarea lui Dumnezeu!a avut încuviinţarea lui Dumnezeu!

Nemaiputându-se ţine de râs, Filip îşi dădu capulNemaiputându-se ţine de râs, Filip îşi dădu capul pe spate de i se văzu tot gâtlejul până la omuşor.pe spate de i se văzu tot gâtlejul până la omuşor.Dar când regele Eduard venise să i se închine laDar când regele Eduard venise să i se închine la

Amiens, nu-l recunoscuse ca rege? Amiens, nu-l recunoscuse ca rege?- Pe atunci, regele nostru era un copil. Închinarea- Pe atunci, regele nostru era un copil. Închinarea

ce ţi-o făcu, ca să fie întemeiată, ar fi trebuit să aibăce ţi-o făcu, ca să fie întemeiată, ar fi trebuit să aibă

a fi scena pe care să se desfăşoare drama popoarelora fi scena pe care să se desfăşoare drama popoarelor sub o mască de comedie. În acest palat, unde Marsub o mască de comedie. În acest palat, unde Mar--guerite de Bourgogne se desfătase aşa de bine înşeguerite de Bourgogne se desfătase aşa de bine înşe--lându-l pe Aiurit în braţele cavalerului d'Aunay, fărălându-l pe Aiurit în braţele cavalerului d'Aunay, fără să-şi poată închipui că această joacă avea să schimbesă-şi poată închipui că această joacă avea să schimbe cursul monarhiei franceze, regele Angliei îşi prezentacursul monarhiei franceze, regele Angliei îşi prezenta



încuviinţarea Consiliului de regenţă. Ea nu fuseseîncuviinţarea Consiliului de regenţă. Ea nu fusese însă hotărâtă decât din porunca trădătorului Morînsă hotărâtă decât din porunca trădătorului Mor--timer care a fost spânzurat între timp.timer care a fost spânzurat între timp.

A, ia te uită! Nu-i lipsit de îndrăzneală acest A, ia te uită! Nu-i lipsit de îndrăzneală acest episcop făcut cancelar de către Mortimer, căruia îiepiscop făcut cancelar de către Mortimer, căruia îi slujise ca întâiul dintre sfetnici, apoi îl însoţise pe reslujise ca întâiul dintre sfetnici, apoi îl însoţise pe re --gele Eduard la Amiens şi citise el însuşi, în catedrală,gele Eduard la Amiens şi citise el însuşi, în catedrală, formula închinării!formula închinării!

Ce zicea acum cu acelaşi glas? Că Filip trebuia, caCe zicea acum cu acelaşi glas? Că Filip trebuia, ca unul ce nu era decât conte de Valois, să se închine luiunul ce nu era decât conte de Valois, să se închine lui Eduard! Căci regele Angliei îi recunoştea bucuros văEduard! Căci regele Angliei îi recunoştea bucuros vă --rului său din Franţa stăpânirea provinciilor Valois,rului său din Franţa stăpânirea provinciilor Valois,

Anjou, Maine, şi chiar titlul de pair... Câtă mărinimie, Anjou, Maine, şi chiar titlul de pair... Câtă mărinimie, zău aşa!zău aşa!Dar unde ne aflăm, Dumnezeule din ceruri, ca săDar unde ne aflăm, Dumnezeule din ceruri, ca să

auzim asemenea bazaconii?auzim asemenea bazaconii?Ne aflam la palatul Nesle, căci între două popasuriNe aflam la palatul Nesle, căci între două popasuri

la Saint-Germain şi la Vincennes, regele îşi petreceala Saint-Germain şi la Vincennes, regele îşi petrecea ziua în această reşedinţă dăruită soţiei sale. Căci, totziua în această reşedinţă dăruită soţiei sale. Căci, tot aşa cum unii seniori mai mărunţi ziceau: "Vom lua locaşa cum unii seniori mai mărunţi ziceau: "Vom lua loc în sala cea mare", sau "în odăiţa cu papagali" sauîn sala cea mare", sau "în odăiţa cu papagali" sau "vom lua masa în camera verde", regele hotăra: "As"vom lua masa în camera verde", regele hotăra: "As --tăzi voi cina în Palatul Regal" sau "la Luvru" sau "latăzi voi cina în Palatul Regal" sau "la Luvru" sau "la fiu-meu, ducele de Normandia, în palatul care a fostfiu-meu, ducele de Normandia, în palatul care a fost mai înainte al lui Robert d'Artois".mai înainte al lui Robert d'Artois".

Astfel bătrânele ziduri ale palatului Nesle şi turnul Astfel bătrânele ziduri ale palatului Nesle şi turnul încă şi mai vechi ce se zărea prin ferestre erau marîncă şi mai vechi ce se zărea prin ferestre erau mar --torii acestei farse. Se pare că unele locuri sunt sortitetorii acestei farse. Se pare că unele locuri sunt sortite

g g pprovocarea regelui Franţei, şi regele Franţei râdea!provocarea regelui Franţei, şi regele Franţei râdea!

Râdea aşa de tare încât îi dădură lacrimile; căci reRâdea aşa de tare încât îi dădură lacrimile; căci re --cunoştea, în această solie trăsnită, inspiraţia lui Rocunoştea, în această solie trăsnită, inspiraţia lui Ro --

bert. Demersul acesta nu putea fi născocit decât debert. Demersul acesta nu putea fi născocit decât de dânsul. Hotărât lucru, zurbagiul îşi pierduse minţile.dânsul. Hotărât lucru, zurbagiul îşi pierduse minţile. Găsise un alt rege, mai tânăr, mai naiv, care să-i facăGăsise un alt rege, mai tânăr, mai naiv, care să-i facă pe plac, urmându-l în uriaşele sale năzbâtii. Dar undepe plac, urmându-l în uriaşele sale năzbâtii. Dar unde se va opri? Provocarea unui regat de către alt regat.se va opri? Provocarea unui regat de către alt regat. Înlocuirea unui rege prin alt rege... Nu-i poţi judecaÎnlocuirea unui rege prin alt rege... Nu-i poţi judeca pe oameni cu prea mare asprime pentru trăsnăilepe oameni cu prea mare asprime pentru trăsnăile care sunt în firea lor, când ele trec de un anume gradcare sunt în firea lor, când ele trec de un anume grad de sminteală.de sminteală.

- Unde locuieşti, preasfinte episcop? întrebă bine- Unde locuieşti, preasfinte episcop? întrebă bine-- voitor Filip al VI-lea. voitor Filip al VI-lea.- La hanul Castelul de Paie, pe strada Sertarului.- La hanul Castelul de Paie, pe strada Sertarului.- Ei, bine, întoarce-te acolo! Petrece câteva zile în- Ei, bine, întoarce-te acolo! Petrece câteva zile în

primitorul nostru Paris şi vino să mă mai vezi, dacăprimitorul nostru Paris şi vino să mă mai vezi, dacă doreşti, dar cu vreo propunere mai chibzuită. Dreptdoreşti, dar cu vreo propunere mai chibzuită. Drept să spun, nu-ţi port nici o pică; ba chiar, pentru că aisă spun, nu-ţi port nici o pică; ba chiar, pentru că ai fost însărcinat cu o asemenea solie şi, cum văd, o înfost însărcinat cu o asemenea solie şi, cum văd, o în --deplineşti fără să râzi, te socot cel mai bun ambadeplineşti fără să râzi, te socot cel mai bun amba --sador din câţi am primit vreodată...sador din câţi am primit vreodată...

Nu ştia ce bine o nimerise cu vorba asta, căciNu ştia ce bine o nimerise cu vorba asta, căci Henric de Burghersh, înainte de a sosi la Paris, treHenric de Burghersh, înainte de a sosi la Paris, tre --cuse prin Flandra. Avusese nişte întâlniri tainice cucuse prin Flandra. Avusese nişte întâlniri tainice cu contele de Hainaut, socrul regelui Angliei, cu contelecontele de Hainaut, socrul regelui Angliei, cu contele de Gueldre, cu ducele de Brabant, cu marchizul de Jude Gueldre, cu ducele de Brabant, cu marchizul de Ju--liers, cu Jakob Van Artevelde şi cu dregătorii aleşi ailiers, cu Jakob Van Artevelde şi cu dregătorii aleşi ai

oraşelor Gand, Ypres şi Bruges. Îi şi trimisese peoraşelor Gand, Ypres şi Bruges. Îi şi trimisese pe câţiva dintre însoţitorii săi la împăratul Ludovic al Bacâţiva dintre însoţitorii săi la împăratul Ludovic al Ba-- variei. Filip al VI-lea habar n-avea încă de unele vorbe variei. Filip al VI-lea habar n-avea încă de unele vorbe ce fuseseră rostite, de unele înţelegeri la care sece fuseseră rostite, de unele înţelegeri la care se ajunsese.ajunsese.

- Măria ta, îţi înmânez scrisorile de provocare.- Măria ta, îţi înmânez scrisorile de provocare.

ÎN JURUL CASTELULUI WINDSOR ÎN JURUL CASTELULUI WINDSOR

În jurul castelului Windsor, câmpia e verde, brăzÎn jurul castelului Windsor, câmpia e verde, brăz--dată de văi largi, prietenoasă, care-l înfăşoară, şi pridată de văi largi, prietenoasă, care-l înfăşoară, şi pri-- vind zidurile sale rotunde te gândeşti la braţele unei vind zidurile sale rotunde te gândeşti la braţele unei femei uriaşe adormită în iarbăfemei uriaşe adormită în iarbă



- Foarte bine, dă-le încoa, spuse Filip. Vom păstra- Foarte bine, dă-le încoa, spuse Filip. Vom păstra foile acestea ca să le mai citim uneori spre a goni asfoile acestea ca să le mai citim uneori spre a goni as--tfel tristeţea, dacă ne-o încolţi vreodată. Şi acum, vitfel tristeţea, dacă ne-o încolţi vreodată. Şi acum, vi

se va aduce de băut. După atâta vorbărie, trebuie săse va aduce de băut. După atâta vorbărie, trebuie să vi se fi uscat gâtlejul. vi se fi uscat gâtlejul.Şi bătu din palme spre a chema un scutier.Şi bătu din palme spre a chema un scutier.- Ferească Dumnezeu, izbucni episcopul Burghersh,- Ferească Dumnezeu, izbucni episcopul Burghersh,

să ajung un trădător şi să beau vinul vrăjmaş căruiasă ajung un trădător şi să beau vinul vrăjmaş căruia sunt hotărât din fundul inimii să-i fac tot răul de caresunt hotărât din fundul inimii să-i fac tot răul de care voi fi în stare! voi fi în stare!

Auzind asta, Filip de Valois începu iar să râdă cu Auzind asta, Filip de Valois începu iar să râdă cu hohote şi fără să-i mai pese de ambasador, nici de ceihohote şi fără să-i mai pese de ambasador, nici de cei

trei lorzi, îl luă de umăr pe regele Navarrei şi se întrei lorzi, îl luă de umăr pe regele Navarrei şi se în --toarse în odăile sale.toarse în odăile sale.

femei uriaşe adormită în iarbă.femei uriaşe adormită în iarbă.În jurul Windsorului, priveliştea seamănă cu a NorÎn jurul Windsorului, priveliştea seamănă cu a Nor--

mandiei, prin părţile acelea dinspre Evreux, Beaumandiei, prin părţile acelea dinspre Evreux, Beau--mont sau Conches.mont sau Conches.

În dimineaţa aceea, Robert d'Artois umbla pe acoloÎn dimineaţa aceea, Robert d'Artois umbla pe acolo călare, la pas. Pe pumnul său stâng ţinea un şoim decălare, la pas. Pe pumnul său stâng ţinea un şoim de vânătoare ale cărui gheare erau înfipte în pielea vânătoare ale cărui gheare erau înfipte în pielea groasă a mănuşii. Un singur scutier mergea înainteagroasă a mănuşii. Un singur scutier mergea înaintea lui, pe partea dinspre râu.lui, pe partea dinspre râu.

Robert se plictisea. Războiul cu Franţa stătea peRobert se plictisea. Războiul cu Franţa stătea pe loc. Se mulţumiseră, către sfârşitul anului trecut, şiloc. Se mulţumiseră, către sfârşitul anului trecut, şi parcă spre a întări printr-o ispravă războinică provoparcă spre a întări printr-o ispravă războinică provo --carea din turnul Nesle, să cotropească o insuliţă carecarea din turnul Nesle, să cotropească o insuliţă care

aparţinea contelui de Flandra, în largul portuluiaparţinea contelui de Flandra, în largul portului Bruges şi a orăşelului Sluis. Ca răspuns, franceziiBruges şi a orăşelului Sluis. Ca răspuns, francezii veniseră să ardă câteva târguri de pe coasta de sud a veniseră să ardă câteva târguri de pe coasta de sud a Angliei. Papa se grăbi să impună un armistiţiu acestui Angliei. Papa se grăbi să impună un armistiţiu acestui război care nici nu începuse, şi amândouă taberele serăzboi care nici nu începuse, şi amândouă taberele se învoiseră cu asta, din motive ciudate.învoiseră cu asta, din motive ciudate.

Deşi nu izbutea să ia în serios pretenţiile lui EduardDeşi nu izbutea să ia în serios pretenţiile lui Eduard la coroana Franţei, Filip al VI-lea fusese totuşi foartela coroana Franţei, Filip al VI-lea fusese totuşi foarte impresionat de un sfat al unchiului său, regele Robertimpresionat de un sfat al unchiului său, regele Robert

al Neapolei. Acest prinţ, atât de învăţat încât deveneaal Neapolei. Acest prinţ, atât de învăţat încât devenea uneori pisălog, unul din singurii doi suverani de peuneori pisălog, unul din singurii doi suverani de pe pământ cu un străbun ce domnise în Bizanţ, şi care îşipământ cu un străbun ce domnise în Bizanţ, şi care îşi câştigase pentru vecie porecla de "Astrologul", cercecâştigase pentru vecie porecla de "Astrologul", cerce--tase zodiacul lui Eduard şi pe cel al lui Filip; ce citisetase zodiacul lui Eduard şi pe cel al lui Filip; ce citise în ele îl tulburase într-atâta încât îşi dădu ostenealaîn ele îl tulburase într-atâta încât îşi dădu osteneala să-i scrie regelui Franţei "să se ferească de a sesă-i scrie regelui Franţei "să se ferească de a se

război vreodată cu regele englez, pentru că acesta varăzboi vreodată cu regele englez, pentru că acesta va fi mult prea norocos în toate isprăvile de care s-arfi mult prea norocos în toate isprăvile de care s-ar apuca". Asemenea prorociri îţi cam potolesc avântuapuca". Asemenea prorociri îţi cam potolesc avântu--rile şi, oricât de mare luptător ai fi, stai la îndoialările şi, oricât de mare luptător ai fi, stai la îndoială înainte de a porni să dai cu lancea în stele.înainte de a porni să dai cu lancea în stele.

Cât despre Eduard al III-lea, el părea oarecum înCât despre Eduard al III-lea, el părea oarecum în --

masa regelui, bea cu regele, se bucura de toată cinmasa regelui, bea cu regele, se bucura de toată cin--stea la care putea să râvnească. Dar îi era lehamite săstea la care putea să râvnească. Dar îi era lehamite să se tot zbată, de trei ani încoace, pentru nişte oamenise tot zbată, de trei ani încoace, pentru nişte oameni care nu vroiau să-şi pună pielea în joc, pentru uncare nu vroiau să-şi pună pielea în joc, pentru un domnişor căruia îi întindea o coroană - şi ce coroană!domnişor căruia îi întindea o coroană - şi ce coroană! - iar el nu se grăbea s-o apuce. Afară de asta, se si- iar el nu se grăbea s-o apuce. Afară de asta, se si--



fricoşat de propria sa îndrăzneală. Aventura în carefricoşat de propria sa îndrăzneală. Aventura în care se băgase putea să apară, în multe privinţe, ca pestese băgase putea să apară, în multe privinţe, ca peste puterile lui. Se temea că oastea nu-i era destul deputerile lui. Se temea că oastea nu-i era destul de

mare, nici îndeajuns de pregătită; trimitea în grabămare, nici îndeajuns de pregătită; trimitea în grabă solie după solie spre Flandra şi spre Germania,solie după solie spre Flandra şi spre Germania, pentru a-şi întări coaliţia. Henric Gât-Sucit, pe jumăpentru a-şi întări coaliţia. Henric Gât-Sucit, pe jumă--tate orb acum, îl îndemna să fie cu băgare de seamă,tate orb acum, îl îndemna să fie cu băgare de seamă, iar Robert d'Artois, dimpotrivă, îl împingea să puriar Robert d'Artois, dimpotrivă, îl împingea să pur --ceadă numaidecât la luptă. Ce mai aştepta Eduard caceadă numaidecât la luptă. Ce mai aştepta Eduard ca să înceapă războiul? Ca prinţii flamanzi pe care izbusă înceapă războiul? Ca prinţii flamanzi pe care izbu --tiseră a-i strânge în jurul lor să moară? Ca Jean detiseră a-i strânge în jurul lor să moară? Ca Jean de Hainaut, izgonit acum de la Curtea Franţei, după ceHainaut, izgonit acum de la Curtea Franţei, după ce

se bucurase acolo de o trecere aşa de mare, şi carese bucurase acolo de o trecere aşa de mare, şi care

trăia din nou la cea a Angliei, să nu mai aibă braţultrăia din nou la cea a Angliei, să nu mai aibă braţul destul de tare spre a-şi ridica sabia? Ca dârstarilordestul de tare spre a-şi ridica sabia? Ca dârstarilor din Gand şi din Bruges să li se urască tot aşteptând şidin Gand şi din Bruges să li se urască tot aşteptând şi să vadă că au mai puţine foloase din făgăduielilesă vadă că au mai puţine foloase din făgăduielile neîmplinite ale regelui Angliei decât din supunereaneîmplinite ale regelui Angliei decât din supunerea faţă de regele Franţei?... Eduard ţinea să primeascăfaţă de regele Franţei?... Eduard ţinea să primească asigurări din partea împăratului; dar împăratul nuasigurări din partea împăratului; dar împăratul nu vroia să înfrunte primejdia de a se vedea pentru a vroia să înfrunte primejdia de a se vedea pentru a doua oară lovit de afurisenia papei mai înainte cadoua oară lovit de afurisenia papei mai înainte ca oştile engleze să fi pus piciorul pe continent! Seoştile engleze să fi pus piciorul pe continent! Se vorbea, se schimbau propuneri de o parte şi de alta, vorbea, se schimbau propuneri de o parte şi de alta, se bătea pasul pe loc; le lipsea curajul, pentru ase bătea pasul pe loc; le lipsea curajul, pentru a spune lucrurilor pe nume.spune lucrurilor pe nume.

Robert d'Artois avea de ce se plânge? în aparenţă,Robert d'Artois avea de ce se plânge? în aparenţă, nicidecum. Era dăruit cu castele şi pensii; mânca lanicidecum. Era dăruit cu castele şi pensii; mânca la

mţea singur. Surghiunul, fie şi aurit, îl apăsa. Ce altamţea singur. Surghiunul, fie şi aurit, îl apăsa. Ce alta avea să-i spună tinerei regine Filipa, decât să-i vorbeavea să-i spună tinerei regine Filipa, decât să-i vorbe--ască de bunicul său Charles de Valois, de bunică-saască de bunicul său Charles de Valois, de bunică-sa

d'Anjou-Sicilia. Uneori i se părea că el însuşi e und'Anjou-Sicilia. Uneori i se părea că el însuşi e un strămoş.strămoş. Ar fi dorit s-o vadă pe regina Isabelle, singura făp Ar fi dorit s-o vadă pe regina Isabelle, singura făp--

tură din Anglia de care îl legau amintiri comune.tură din Anglia de care îl legau amintiri comune. Regina-mamă nu se mai arăta însă la curte; trăia laRegina-mamă nu se mai arăta însă la curte; trăia la Castle-Rising, în Norfolk, unde fiu-său mergea dinCastle-Rising, în Norfolk, unde fiu-său mergea din când în când s-o vadă. De la executarea lui Mortimer,când în când s-o vadă. De la executarea lui Mortimer, nimic din lumea asta n-o mai interesa...nimic din lumea asta n-o mai interesa...

Robert simţea dorurile exilatului. Se gândea la neRobert simţea dorurile exilatului. Se gândea la ne --

vastă-sa, doamna de Beaumont; cum va arăta oare vastă-sa, doamna de Beaumont; cum va arăta oare

după atâţia ani de închisoare, când are s-o revadă,după atâţia ani de închisoare, când are s-o revadă, dacă le va fi dat să mai fie vreodată împreună? Îşi vadacă le va fi dat să mai fie vreodată împreună? Îşi va mai recunoaşte el fiii? Mai vedea-va el vreodată pamai recunoaşte el fiii? Mai vedea-va el vreodată pa--latul său de la Paris, castelul său de la Conches, mailatul său de la Paris, castelul său de la Conches, mai vedea-va el Franţa? Aşa cum mergea războiul acesta vedea-va el Franţa? Aşa cum mergea războiul acesta pe care se ostenise aşa de mult să-l stârnească, arpe care se ostenise aşa de mult să-l stârnească, ar trebui să aştepte până va ajunge la o sută de ani ca sătrebui să aştepte până va ajunge la o sută de ani ca să aibă vreo şansă de a se întoarce în patria lui!aibă vreo şansă de a se întoarce în patria lui!

Aşadar, în dimineaţa aceea, nemulţumit, enervat, Aşadar, în dimineaţa aceea, nemulţumit, enervat, plecase să vâneze de unul singur, ca să-şi treacăplecase să vâneze de unul singur, ca să-şi treacă vremea şi să mai uite. Dar iarba, moale sub copitele vremea şi să mai uite. Dar iarba, moale sub copitele calului, iarba deasă, englezească, era încă şi mai stucalului, iarba deasă, englezească, era încă şi mai stu --foasă şi mai pătrunsă de apă ca iarba de prin părţilefoasă şi mai pătrunsă de apă ca iarba de prin părţile ţării Ouche-ului. Cerul era de un albastru palid, cuţării Ouche-ului. Cerul era de un albastru palid, cu nişte norişori ciopârţiţi plutind foarte sus; adiereanişte norişori ciopârţiţi plutind foarte sus; adierea

dulce de mai mângâia şirurile de ghiorghini înfloriţi şidulce de mai mângâia şirurile de ghiorghini înfloriţi şi merii albi, aidoma ghiorghinilor şi merelor din Normerii albi, aidoma ghiorghinilor şi merelor din Nor --mandia.mandia.

Robert d'Artois avea să împlinească în curând cinciRobert d'Artois avea să împlinească în curând cinci--zeci de ani, şi ce făcuse cu viaţa lui? Băuse, mâncase,zeci de ani, şi ce făcuse cu viaţa lui? Băuse, mâncase, vânase, curvise, călătorise, trudise pentru el însuşi şi vânase, curvise, călătorise, trudise pentru el însuşi şi

â î îâ l î î

Robert se îndreptă în şea, îşi încreţi pleoapele.Robert se îndreptă în şea, îşi încreţi pleoapele. Şoimul, cu capul vârât într-o glugă de piele din careŞoimul, cu capul vârât într-o glugă de piele din care se vedea numai ciocul, zvâcnise pe pumnul lui; cuse vedea numai ciocul, zvâcnise pe pumnul lui; cu--noştea şi el înţelesul strigătelor. Se auzi un foşnet denoştea şi el înţelesul strigătelor. Se auzi un foşnet de trestii, apoi un bâtlan se ridică de pe malul râului.trestii, apoi un bâtlan se ridică de pe malul râului.

- Dă-i drumul, monseniore, dă-i drumul! răcnea mai- Dă-i drumul, monseniore, dă-i drumul! răcnea mai d l



pentru cârmuirea statelor, se întrecuse în turniruri şipentru cârmuirea statelor, se întrecuse în turniruri şi se ţinuse de judecăţi mai mult ca orice om din vremease ţinuse de judecăţi mai mult ca orice om din vremea lui. Nici o existenţă nu cunoscuse mai multe schimlui. Nici o existenţă nu cunoscuse mai multe schim--

bări ale soartei nestatornice, nu iscase mai multăbări ale soartei nestatornice, nu iscase mai multă larmă şi nu îndurase mai multe necazuri. Dar niciolarmă şi nu îndurase mai multe necazuri. Dar nicio--dată nu se bucurase de prezent. Niciodată nu sedată nu se bucurase de prezent. Niciodată nu se oprise cu adevărat la ceea ce făcea, pentru a trăioprise cu adevărat la ceea ce făcea, pentru a trăi clipa. Mintea îi era veşnic îndreptată spre a doua zi,clipa. Mintea îi era veşnic îndreptată spre a doua zi, spre viitor. Vinul i se acrise de când îl tot ţinea, cuspre viitor. Vinul i se acrise de când îl tot ţinea, cu gândul că într-o zi are să-l bea la dânsul, în Artois; dingândul că într-o zi are să-l bea la dânsul, în Artois; din patul dragostelor sale gândurile îi fugeau la înfrânpatul dragostelor sale gândurile îi fugeau la înfrân--gerea contesei Mahaut; în toiul celui mai voios turnir,gerea contesei Mahaut; în toiul celui mai voios turnir,

grija alianţelor sale îl făcea să-şi domolească avântugrija alianţelor sale îl făcea să-şi domolească avântu

--

rile. În pribegia lui de surghiunit ciorba popasurilor şirile. În pribegia lui de surghiunit ciorba popasurilor şi berea clipelor de răgaz aveau întotdeauna izul amarberea clipelor de răgaz aveau întotdeauna izul amar al pizmei şi urii. Şi chiar astăzi, la ce se gândeşte? Laal pizmei şi urii. Şi chiar astăzi, la ce se gândeşte? La mâine, la mai târziu. O nerăbdare aţâţată de furie îlmâine, la mai târziu. O nerăbdare aţâţată de furie îl împiedica să se bucure de această dimineaţă fruîmpiedica să se bucure de această dimineaţă fru--moasă, de zarea minunată, de aerul plăcut, de acemoasă, de zarea minunată, de aerul plăcut, de ace --astă pasăre sălbatică şi în acelaşi timp supusă pe careastă pasăre sălbatică şi în acelaşi timp supusă pe care o simţea încleştată de pumnul său...o simţea încleştată de pumnul său...

Era oare asta ceea ce se cheamă a trăi, şi din ceiEra oare asta ceea ce se cheamă a trăi, şi din cei cincizeci de ani petrecuţi pe pământ nu rămâneacincizeci de ani petrecuţi pe pământ nu rămânea decât această cenuşă a speranţelor? îl smulseseră dindecât această cenuşă a speranţelor? îl smulseseră din aceste amare gânduri, strigătele scutierului săuaceste amare gânduri, strigătele scutierului său postat înainte pe o măgură:postat înainte pe o măgură:

- Dă-i drumul să zboare, monseniore, dă-i drumul să- Dă-i drumul să zboare, monseniore, dă-i drumul să zboare! O pasăre deasupra noastră, o pasăre!zboare! O pasăre deasupra noastră, o pasăre!

departe scutierul.departe scutierul.Uriaşă pasăre, zburând la mică înălţime, plutea îmUriaşă pasăre, zburând la mică înălţime, plutea îm--

potriva vântului şi venea înspre Robert. Acesta o lăsăpotriva vântului şi venea înspre Robert. Acesta o lăsă

să treacă, şi când pasărea ajunse la o depărtare desă treacă, şi când pasărea ajunse la o depărtare de vreo trei sute de picioare, scoase gluga şoimului şi, cu vreo trei sute de picioare, scoase gluga şoimului şi, cu un gest larg, îi făcu vânt în văzduh.un gest larg, îi făcu vânt în văzduh.

Şoimul se roti de trei ori în jurul capului stăpânuluiŞoimul se roti de trei ori în jurul capului stăpânului său, apoi coborî, atinse pământul, şi zărind prada ce isău, apoi coborî, atinse pământul, şi zărind prada ce i se oferea, se avântă ca o săgeată pornită din arc. Văse oferea, se avântă ca o săgeată pornită din arc. Vă--zându-se urmărit, bâtlanul îşi lungi gâtul spre a lezându-se urmărit, bâtlanul îşi lungi gâtul spre a le--păda peştii pe care abia îi înghiţise în râu, şi a se maipăda peştii pe care abia îi înghiţise în râu, şi a se mai uşura astfel. Dar şoimul se apropia; zbura în sus, rouşura astfel. Dar şoimul se apropia; zbura în sus, ro--

tindu-se de parcă ar fi urmărit o spirală. Celălalt, bătindu-se de parcă ar fi urmărit o spirală. Celălalt, bă

--

tând iute din aripi, se ridica spre cer, pentru ca răpitând iute din aripi, se ridica spre cer, pentru ca răpi --torul să nu ajungă deasupra lui.torul să nu ajungă deasupra lui.

Se înălţa, se înălţa, mereu, devenea tot mai mic,Se înălţa, se înălţa, mereu, devenea tot mai mic, dar distanţa dintre el şi urmăritor scădea pentru că sedar distanţa dintre el şi urmăritor scădea pentru că se ridicase împotriva vântului, şi propria sa mărime îi înridicase împotriva vântului, şi propria sa mărime îi în--cetinea zborul. Trebui să-şi schimbe direcţia, făcândcetinea zborul. Trebui să-şi schimbe direcţia, făcând cale întoarsă; şoimul descrise iar un cerc în văzduh şicale întoarsă; şoimul descrise iar un cerc în văzduh şi se năpusti asupra lui. Bâtlanul se ferise, trăgându-sese năpusti asupra lui. Bâtlanul se ferise, trăgându-se în lături, şi ghearele nu izbutiră să-l apuce. Năucit toîn lături, şi ghearele nu izbutiră să-l apuce. Năucit to--tuşi de izbitură, stârcul veni în jos ca un pietroi, vreotuşi de izbitură, stârcul veni în jos ca un pietroi, vreo cincizeci de picioare, apoi începu iar să fugă. Şoimulcincizeci de picioare, apoi începu iar să fugă. Şoimul tăbărî din nou asupra lui.tăbărî din nou asupra lui.

Robert şi scutierul sau urmăreau, cu capetele ridiRobert şi scutierul sau urmăreau, cu capetele ridi --cate, această bătălie în care sprinteneala biruia greucate, această bătălie în care sprinteneala biruia greu--tatea, iuţeala venea de hac forţei, cruzimea războitatea, iuţeala venea de hac forţei, cruzimea război--

nică se dovedea mai tare ca instinctele paşnice.nică se dovedea mai tare ca instinctele paşnice.- Vezi-l pe bâtlanul ăsta, striga Robert întărâtat, e- Vezi-l pe bâtlanul ăsta, striga Robert întărâtat, e într-adevăr cea mai mişelnică pasăre din câte sunt! Eîntr-adevăr cea mai mişelnică pasăre din câte sunt! E de patru ori mai mare ca şoimuleţul meu; ar putea să-de patru ori mai mare ca şoimuleţul meu; ar putea să-l omoare cu o singură lovitură a ciocului său lung; şil omoare cu o singură lovitură a ciocului său lung; şi când colo fuge, fricosul, fuge! Haide, micuţul meu vicând colo fuge, fricosul, fuge! Haide, micuţul meu vi --

b h l li b ! Ah! i l i l ! Ui ! Ui !

văd. Ar trebui să lăsăm oamenilor de rând asemenea văd. Ar trebui să lăsăm oamenilor de rând asemenea vânat. vânat.Sătul, şi ascultând de fluierul stăpânului, şoimulSătul, şi ascultând de fluierul stăpânului, şoimul

venise să se odihnească pe pumnul lui Robert; acesta venise să se odihnească pe pumnul lui Robert; acesta îi puse iar gluga. Apoi o luară în trap mărunt spreîi puse iar gluga. Apoi o luară în trap mărunt spre castel.castel.

d ă l îl b d â â dD d ă i l îl i R b d'A i â â d



teaz, izbeşte! Ah! viteazul meu şoimuleţ! Uite! Uite!teaz, izbeşte! Ah! viteazul meu şoimuleţ! Uite! Uite! Celălalt nu-i mai poate ţine piept; l-a prins!Celălalt nu-i mai poate ţine piept; l-a prins!

Dădu galop calului ca să ajungă la locul unde păsăDădu galop calului ca să ajungă la locul unde păsă --

rile erau gata să se prăbuşească. Bâtlanul avea gâtulrile erau gata să se prăbuşească. Bâtlanul avea gâtul strâns în ghearele şoimului; pesemne că se înăbuşea;strâns în ghearele şoimului; pesemne că se înăbuşea; bătea tot mai slab din aripile mari şi, în căderea lui,bătea tot mai slab din aripile mari şi, în căderea lui, îşi târa după dânsul învingătorul. La câteva picioareîşi târa după dânsul învingătorul. La câteva picioare de pământ, pasărea de pradă îşi desfăcu ghearelede pământ, pasărea de pradă îşi desfăcu ghearele pentru a lăsa victima să cadă singură, apoi să sepentru a lăsa victima să cadă singură, apoi să se arunce iar asupra ei şi s-o isprăvească cu lovituri dearunce iar asupra ei şi s-o isprăvească cu lovituri de cioc în ochi şi în cap. Robert şi scutierul său se şicioc în ochi şi în cap. Robert şi scutierul său se şi aflau acolo.aflau acolo.

- Zvârle-i momeala! porunci Robert.- Zvârle-i momeala! porunci Robert.Scutierul desprinse din şeaua lui un porumbel mortScutierul desprinse din şeaua lui un porumbel mort

şi-l aruncă şoimului, pentru a-l "momi". Ce-i drept,şi-l aruncă şoimului, pentru a-l "momi". Ce-i drept, momeală pe jumătate; un şoim bine dresat trebuia sămomeală pe jumătate; un şoim bine dresat trebuia să se mulţumească cu această răsplată fără a atingese mulţumească cu această răsplată fără a atinge prada. Şi viteazul şoimuleţ, cu ciocul mânjit de sânge,prada. Şi viteazul şoimuleţ, cu ciocul mânjit de sânge, rupse în bucăţi şi înfulecă porumbelul mort, fără a-şirupse în bucăţi şi înfulecă porumbelul mort, fără a-şi lua însă gheara de pe bâtlan. Din cer ningeau încetlua însă gheara de pe bâtlan. Din cer ningeau încet câteva pene cenuşii smulse în timpul luptei.câteva pene cenuşii smulse în timpul luptei.

Scutierul sări de pe cal, ridică stârcul şi-l aduse luiScutierul sări de pe cal, ridică stârcul şi-l aduse lui Robert; un stârc măreţ şi care, ţinut astfel în mâni,Robert; un stârc măreţ şi care, ţinut astfel în mâni, avea de la gheare la cioc aproape lungimea unui om.avea de la gheare la cioc aproape lungimea unui om.

- E o pasăre într-adevăr prea fricoasă! repetă Ro- E o pasăre într-adevăr prea fricoasă! repetă Ro--bert. Aproape că nici n-ai plăcere s-o vânezi. Bâtlaniibert. Aproape că nici n-ai plăcere s-o vânezi. Bâtlanii ăştia sunt nişte gureşi care fac larmă mare dar seăştia sunt nişte gureşi care fac larmă mare dar se sperie de propria lor umbră şi încep să ţipe când osperie de propria lor umbră şi încep să ţipe când o

Deodată, scutierul îl auzi pe Robert d'Artois râzândDeodată, scutierul îl auzi pe Robert d'Artois râzând de unul singur, cu un hohot scurt care părea să-i fide unul singur, cu un hohot scurt care părea să-i fi venit fără nici o pricină şi-i făcu pe cai să se poticne venit fără nici o pricină şi-i făcu pe cai să se poticne--

ască.ască.Cum se apropiau de Windsor, scutierul întrebă:Cum se apropiau de Windsor, scutierul întrebă:- Ce trebuie să fac cu bâtlanul, monseniore?- Ce trebuie să fac cu bâtlanul, monseniore?Robert îşi ridică ochii la flamura regală care fluturaRobert îşi ridică ochii la flamura regală care flutura

pe turnul castelului Windsor, şi chipul său luă o expe turnul castelului Windsor, şi chipul său luă o ex--presie batjocoritoare şi răutăcioasă:presie batjocoritoare şi răutăcioasă:

- Ia-l şi însoţeşte-mă la bucătării, răspunse. Apoi te- Ia-l şi însoţeşte-mă la bucătării, răspunse. Apoi te vei duce să-mi cauţi un menestrel sau doi printre cei vei duce să-mi cauţi un menestrel sau doi printre cei care se află la castel.care se află la castel.

LEGĂMINTELE BÂTLANULUILEGĂMINTELE BÂTLANULUI

Prânzul ajunsese la al patrulea din cele şase feluri,Prânzul ajunsese la al patrulea din cele şase feluri, şi locul contelui d'Artois, la stânga reginei Filipa, răşi locul contelui d'Artois, la stânga reginei Filipa, ră --măsese gol.măsese gol.

- Vărul nostru Robert nu s-a întors încă? întrebă- Vărul nostru Robert nu s-a întors încă? întrebă

îşi ridică ochii la contesa de Salisbury, care era fărăîşi ridică ochii la contesa de Salisbury, care era fără îndoială doamna cea mai atrăgătoare din toatăîndoială doamna cea mai atrăgătoare din toată Curtea.Curtea.

Înaltă, purtându-şi părul în minunate cosiţe negreÎnaltă, purtându-şi părul în minunate cosiţe negre de o parte şi de alta a feţei ovale, cu pielea netedă şide o parte şi de alta a feţei ovale, cu pielea netedă şi palidă, cu nişte ochi prelungiţi de o umbră violetă înpalidă, cu nişte ochi prelungiţi de o umbră violetă în

l l l l d S li b ă î dlţ l l l t d S li b ă î t td



Vărul nostru Robert nu s a întors încă? întrebă Vărul nostru Robert nu s a întors încă? întrebă Eduard al III-lea care-şi mai arătase o dată mirarea,Eduard al III-lea care-şi mai arătase o dată mirarea, aşezându-se la masă, faţă de această lipsă.aşezându-se la masă, faţă de această lipsă.

Unul dintre numeroşii scutieri care se foiau în spaUnul dintre numeroşii scutieri care se foiau în spa--

tele comesenilor, aducând bucatele şi băutura, răstele comesenilor, aducând bucatele şi băutura, răs--punse că monseniorul conte Robert, întors de la vânăpunse că monseniorul conte Robert, întors de la vână--toare, fusese zărit cu două ceasuri mai înainte.toare, fusese zărit cu două ceasuri mai înainte.

Ce însemna această necuviinţă? Chiar dacă eraCe însemna această necuviinţă? Chiar dacă era obosit sau bolnav, Robert ar fi putut trimite vreo slugăobosit sau bolnav, Robert ar fi putut trimite vreo slugă ca să-şi prezinte regelui scuzele sale.ca să-şi prezinte regelui scuzele sale.

- Robert se poartă la curtea ta, iubite nepoate, în- Robert se poartă la curtea ta, iubite nepoate, în --tocmai cum ar face-o la un han, spuse Jean de Haitocmai cum ar face-o la un han, spuse Jean de Hai --naut, unchiul reginei Filipa. De altminteri, din parteanaut, unchiul reginei Filipa. De altminteri, din partea

lui aceasta n-are de ce să ne mire.lui aceasta n-are de ce să ne mire. Jean de Hainaut, care se fălea că el cunoaşte ca ni Jean de Hainaut, care se fălea că el cunoaşte ca ni --

meni altul rânduielile cavalereşti în ce priveşte polimeni altul rânduielile cavalereşti în ce priveşte poli --teţea, nu prea ţinea la Robert, în care vedea totuşi unteţea, nu prea ţinea la Robert, în care vedea totuşi un sperjur, izgonit de la Curtea Franţei pentru că plăssperjur, izgonit de la Curtea Franţei pentru că plăs--muise peceţi; şi îl dojenea pe Eduard al III-lea că-imuise peceţi; şi îl dojenea pe Eduard al III-lea că-i arăta atâta încredere. Afară de asta, Jean de Hainautarăta atâta încredere. Afară de asta, Jean de Hainaut fusese îndrăgostit odinioară de regina Isabelle, ca şifusese îndrăgostit odinioară de regina Isabelle, ca şi Robert, şi fără mai mult succes; dar se simţea jignitRobert, şi fără mai mult succes; dar se simţea jignit

de felul cam slobod în care Robert vorbea între patrude felul cam slobod în care Robert vorbea între patru ochi de regina-mamă.ochi de regina-mamă.Fără să răspundă, Eduard îşi lăsă în jos geneleFără să răspundă, Eduard îşi lăsă în jos genele

lungi şi rămase aşa până îi trecu supărarea. Îşi stălungi şi rămase aşa până îi trecu supărarea. Îşi stă --pânea o răbufnire de necaz despre care unii ar fipânea o răbufnire de necaz despre care unii ar fi putut spune după aceea: "Regele a vorbit fără să-şiputut spune după aceea: "Regele a vorbit fără să-şi dea seama; regele a rostit cuvinte nepotrivite". Apoidea seama; regele a rostit cuvinte nepotrivite". Apoi

colţul pleoapelor, contesa de Salisbury părea întotdecolţul pleoapelor, contesa de Salisbury părea întotde--auna că visează. Femeile acestea sunt primejdioaseauna că visează. Femeile acestea sunt primejdioase căci sub aparenţa lor de vis, ele cugetă. Ochii cu cearcăci sub aparenţa lor de vis, ele cugetă. Ochii cu cear--

căne violete întâlneau adeseori ochii regelui.căne violete întâlneau adeseori ochii regelui.William Montaigu, conte de Salisbury, nu se preaWilliam Montaigu, conte de Salisbury, nu se prea sinchisea de acest schimb de priviri, mai întâi pentrusinchisea de acest schimb de priviri, mai întâi pentru că socotea virtutea soţiei sale tot aşa de sigură ca şică socotea virtutea soţiei sale tot aşa de sigură ca şi sinceritatea regelui, prietenul său, dar şi pentru că însinceritatea regelui, prietenul său, dar şi pentru că în clipa aceea era el însuşi fermecat de râsetele, de vorclipa aceea era el însuşi fermecat de râsetele, de vor --birea vioaie, de ciripitul vecinei sale de masă, fiicabirea vioaie, de ciripitul vecinei sale de masă, fiica contelui de Derby. Demnităţile plouau pe capul lui Sacontelui de Derby. Demnităţile plouau pe capul lui Sa--lisbury; de curând fusese făcut păzitor al celor Cincilisbury; de curând fusese făcut păzitor al celor Cinci Porturi şi mareşal al Angliei.Porturi şi mareşal al Angliei.

Ea însă, regina Filipa, era neliniştită. O femeie seEa însă, regina Filipa, era neliniştită. O femeie se simte întotdeauna neliniştită când dânsa e însărcinatăsimte întotdeauna neliniştită când dânsa e însărcinată şi vede ochii soţului ei întorcându-se prea des spreşi vede ochii soţului ei întorcându-se prea des spre obrazul alteia. Or, Filipa era din nou borţoasă şi nuobrazul alteia. Or, Filipa era din nou borţoasă şi nu primea de la Eduard toate acele dovezi de recuprimea de la Eduard toate acele dovezi de recu--noştinţă, de bucurie plină de încântare, pe care i lenoştinţă, de bucurie plină de încântare, pe care i le arătase în timpul primei sale sarcini.arătase în timpul primei sale sarcini.

Eduard avea douăzeci şi cinci de ani; lăsase să-iEduard avea douăzeci şi cinci de ani; lăsase să-i crească de câteva săptămâni nişte tuleie bălaie carecrească de câteva săptămâni nişte tuleie bălaie care nu acopereau decât bărbia. O făcuse oare ca să-inu acopereau decât bărbia. O făcuse oare ca să-i placă contesei de Salisbury? Sau doar ca să dea maiplacă contesei de Salisbury? Sau doar ca să dea mai multă bărbăţie feţei sale care rămânea aceea a unuimultă bărbăţie feţei sale care rămânea aceea a unui copilandru? Cu această barbă, tânărul rege începeacopilandru? Cu această barbă, tânărul rege începea să-i cam semene lui tată-său; Plantagenetul vroiasă-i cam semene lui tată-său; Plantagenetul vroia parcă să se arate în el şi să lupte cu Capeţianul. Unparcă să se arate în el şi să lupte cu Capeţianul. Un

bărbat, doar pentru că trăieşte, se strică şi pierde dinbărbat, doar pentru că trăieşte, se strică şi pierde din puritate tot atâta cât câştigă în putere. Un izvor, fie elpuritate tot atâta cât câştigă în putere. Un izvor, fie el oricât de cristalin, când ajunge fluviu, nu poate evitaoricât de cristalin, când ajunge fluviu, nu poate evita să care la vale noroaiele şi nămolul. Doamna Filipasă care la vale noroaiele şi nămolul. Doamna Filipa avea de ce să fie neliniştită...avea de ce să fie neliniştită...

Deodată, un zvon de cobze şi un zdrăngănit deDeodată, un zvon de cobze şi un zdrăngănit de lă t ă ă î d l ii l ă i t i dlă t ă ă î d l ii l ă i t i d

căci fuge din faţa tuturor celorlalte. După a mea păcăci fuge din faţa tuturor celorlalte. După a mea pă--rere, oamenii din ţara măriei tale ar trebui să i se înrere, oamenii din ţara măriei tale ar trebui să i se în--chine, şi ea s-ar potrivi mai bine decât leii pe stemachine, şi ea s-ar potrivi mai bine decât leii pe stema Angliei. Ţie, rege Eduard, vreau să-ţi aduc prinos Angliei. Ţie, rege Eduard, vreau să-ţi aduc prinos acest bâtlan, căci el i se cuvine celui mai mişel şi maiacest bâtlan, căci el i se cuvine celui mai mişel şi mai fricos prinţ din lumea asta, căruia i s-a răpit moştefricos prinţ din lumea asta, căruia i s-a răpit moşte--

i t l i F ţ i i ă i îi li t j l di t l i F ţ i i ă i îi li t j l d



lăute răsunară în dosul uşii ale cărei canaturi se deslăute răsunară în dosul uşii ale cărei canaturi se des --chiseră. Două cameriste foarte tinere, să tot fi avutchiseră. Două cameriste foarte tinere, să tot fi avut paisprezece ani, se iviră cu fruntea încinsă de cununipaisprezece ani, se iviră cu fruntea încinsă de cununi

de frunze, în lungi cămăşi albe, şi aruncând înainteade frunze, în lungi cămăşi albe, şi aruncând înaintea lor stânjenei, margarete şi flori de măceş pe care lelor stânjenei, margarete şi flori de măceş pe care le scoteau dintr-un coş. Aruncau florile şi cântau: "scoteau dintr-un coş. Aruncau florile şi cântau: " Mă Mă duc la iarbă verde căci dragostea mă cheamăduc la iarbă verde căci dragostea mă cheamă". Doi". Doi menestreli se ţineau după ele, însoţindu-le cânteculmenestreli se ţineau după ele, însoţindu-le cântecul din dible şi lăute. Robert d'Artois venea în urma lor,din dible şi lăute. Robert d'Artois venea în urma lor, întrecând cu o jumătate de trup micul taraf, şi ducândîntrecând cu o jumătate de trup micul taraf, şi ducând în braţe bâtlanul său fript pe o tipsie mare de argint.în braţe bâtlanul său fript pe o tipsie mare de argint.

Toată curtea surâse, apoi râse de-a binelea de aceToată curtea surâse, apoi râse de-a binelea de ace--astă intrare hazlie. Robert d'Artois făcea pe scutierulastă intrare hazlie. Robert d'Artois făcea pe scutierul care slujeşte la masă. Nu putea născoci ceva maicare slujeşte la masă. Nu putea născoci ceva mai nostim şi mai vesel pentru a i se ierta întârzierea.nostim şi mai vesel pentru a i se ierta întârzierea.

Slugile îşi întrerupseră serviciul şi, care cu o cană,Slugile îşi întrerupseră serviciul şi, care cu o cană, care cu un cuţit în mână, se pregăteau să se înşire lacare cu un cuţit în mână, se pregăteau să se înşire la spatele contelui Robert spre a intra şi ei în joacă.spatele contelui Robert spre a intra şi ei în joacă.

Dar deodată glasul uriaşului se ridică, acoperindDar deodată glasul uriaşului se ridică, acoperind cântec, lăută şi cobză:cântec, lăută şi cobză:

- Daţi-vă la o parte, păcătoase neamuri de mofluji!- Daţi-vă la o parte, păcătoase neamuri de mofluji! Regelui vostru să i se aducă darul.Regelui vostru să i se aducă darul.

Râsetele nu mai conteneau. Vorba asta "păcătoaseRâsetele nu mai conteneau. Vorba asta "păcătoase neamuri de mofluji" părea o glumă bună. Robert seneamuri de mofluji" părea o glumă bună. Robert se oprise lângă Eduard al III-lea şi, schiţând o plecăoprise lângă Eduard al III-lea şi, schiţând o plecă--ciune, îi înfăţişă tipsia cu pasărea friptă.ciune, îi înfăţişă tipsia cu pasărea friptă.

- Măria ta, rosti el, am aici un bâtlan prins de- Măria ta, rosti el, am aici un bâtlan prins de şoimul meu. E cea mai fricoasă pasăre de pe lume,şoimul meu. E cea mai fricoasă pasăre de pe lume,

nirea regatului Franţei şi căruia îi lipseşte curajul denirea regatului Franţei şi căruia îi lipseşte curajul de a cuceri ce-i al lui.a cuceri ce-i al lui.

Amuţiseră toţi. O tăcere, înfricoşată la unii, mâni Amuţiseră toţi. O tăcere, înfricoşată la unii, mâni--

oasă la ceilalţi, luase locul râsetelor. Ocara era neînoasă la ceilalţi, luase locul râsetelor. Ocara era neîn --doielnică. Salisbury, Suffolk, Guillaume de Mauny,doielnică. Salisbury, Suffolk, Guillaume de Mauny, Jean de Hainaut se şi ridicaseră pe jumătate din, jilţu Jean de Hainaut se şi ridicaseră pe jumătate din, jilţu--rile, lor şi aşteptau un gest al regelui ca să se năpusrile, lor şi aşteptau un gest al regelui ca să se năpus --tească asupra contelui d'Artois. Robert nu părea beat.tească asupra contelui d'Artois. Robert nu părea beat. Căpiase? Negreşit, trebuie să-şi fi pierdut minţile căciCăpiase? Negreşit, trebuie să-şi fi pierdut minţile căci nu se mai pomenise de când lumea la nici o curte cinu se mai pomenise de când lumea la nici o curte ci --neva care să se poarte astfel, şi cu atât mai mult unneva care să se poarte astfel, şi cu atât mai mult un străin surghiunit din ţara lui de baştină.străin surghiunit din ţara lui de baştină.

Tânărul rege se împurpurase la faţă. Îl privea peTânărul rege se împurpurase la faţă. Îl privea pe Robert drept în ochi. Avea să-l izgonească din sală,Robert drept în ochi. Avea să-l izgonească din sală, să-l izgonească din regatul său?să-l izgonească din regatul său?

Eduard lăsa întotdeauna să treacă vreo câteva clipeEduard lăsa întotdeauna să treacă vreo câteva clipe înainte de a vorbi, ştiind că orice cuvânt al regeluiînainte de a vorbi, ştiind că orice cuvânt al regelui cântăreşte greu, chiar de n-ar spune decât "bunăcântăreşte greu, chiar de n-ar spune decât "bună seara" scutierului. Închizând cu de-a sila o gură nu înseara" scutierului. Închizând cu de-a sila o gură nu în--lături ocara pe care a rostit-o. Eduard judeca culături ocara pe care a rostit-o. Eduard judeca cu--minte, şi era cinstit. Nu-ţi arăţi curajul luând îndărăt,minte, şi era cinstit. Nu-ţi arăţi curajul luând îndărăt, într-o clipă de mânie, binefacerile dăruite rudei peîntr-o clipă de mânie, binefacerile dăruite rudei pe care ai primit-o în casa ta, şi care te slujeşte; nu-ţicare ai primit-o în casa ta, şi care te slujeşte; nu-ţi arăţi curajul poruncind să fie zvârlit în temniţă un omarăţi curajul poruncind să fie zvârlit în temniţă un om singur, pentru că te-a învinuit de slăbiciune. Îţi arăţisingur, pentru că te-a învinuit de slăbiciune. Îţi arăţi curajul dovedind că învinuirea nu-i adevărată. Regelecurajul dovedind că învinuirea nu-i adevărată. Regele se ridică:se ridică:

- Fiindcă mă faci fricos în faţa doamnelor şi a baro- Fiindcă mă faci fricos în faţa doamnelor şi a baro --

nilor mei, e mai bine să-ţi spun ce cred despre asta;nilor mei, e mai bine să-ţi spun ce cred despre asta; ca să te încredinţez, iubite vere, că m-ai judecatca să te încredinţez, iubite vere, că m-ai judecat greşit, şi că nu frica mă mai ţine-n loc, îţi jur căgreşit, şi că nu frica mă mai ţine-n loc, îţi jur că înainte de a se sfârşi anul voi fi trecut apa spre a-l înînainte de a se sfârşi anul voi fi trecut apa spre a-l în --frunta pe regele care-şi zice al Franţei, şi a mă luptafrunta pe regele care-şi zice al Franţei, şi a mă lupta cu el, chiar de m-aş găsi unul contra zece. Îţi sunt recu el, chiar de m-aş găsi unul contra zece. Îţi sunt re--

ăt t t bâtl l i iăt t t bâtl l i i

- Conte Robert, sunt gata să fac precum doreşti,- Conte Robert, sunt gata să fac precum doreşti, spuse Salisbury care abia cu câteva clipe mai înaintespuse Salisbury care abia cu câteva clipe mai înainte era gata să sară asupra lui.era gata să sară asupra lui.

Şi ridicându-se, rosti:Şi ridicându-se, rosti:- Deoarece stăpânul nostru, regele, şi-a numit vrăj- Deoarece stăpânul nostru, regele, şi-a numit vrăj--

maşul, mi-l aleg acum pe al meu; şi fiindcă sunt mamaşul, mi-l aleg acum pe al meu; şi fiindcă sunt ma --l l A li i ă l j ă â t ă dih ăl l A li i ă l j ă â t ă dih ă



cunoscător pentru acest bâtlan pe care l-ai prinscunoscător pentru acest bâtlan pe care l-ai prins pentru mine, şi-l primesc, mulţumindu-ţi din toatăpentru mine, şi-l primesc, mulţumindu-ţi din toată inima.inima.

Comesenii rămaseră tăcuţi; dar sentimentele lorComesenii rămaseră tăcuţi; dar sentimentele lor erau acum altele şi mai puternice ca adineauri. Pieperau acum altele şi mai puternice ca adineauri. Piep --turile li se umflau de parcă fiecare din ei simţea neturile li se umflau de parcă fiecare din ei simţea ne-- voia să tragă mai mult aer. În această tăcere o lingură voia să tragă mai mult aer. În această tăcere o lingură care căzu jos stârni parcă un clinchet uriaş. Robertcare căzu jos stârni parcă un clinchet uriaş. Robert avea în ochi o lucire de triumf. Făcu o plecăciune şiavea în ochi o lucire de triumf. Făcu o plecăciune şi spuse:spuse:

- Măria ta, tânărul şi viteazul meu văr, nu aşteptam- Măria ta, tânărul şi viteazul meu văr, nu aşteptam alt răspuns de la tine. Inima-ţi nobilă a vorbit. Măalt răspuns de la tine. Inima-ţi nobilă a vorbit. Mă bucur foarte pentru slava ta; cât despre mine, măritebucur foarte pentru slava ta; cât despre mine, mărite Eduard, trag mare nădejde că mulţumită ţie, voiEduard, trag mare nădejde că mulţumită ţie, voi putea să-mi revăd soţia şi copiii. Pe Dumnezeu careputea să-mi revăd soţia şi copiii. Pe Dumnezeu care ne aude, îţi jur să merg înaintea ta oriunde va fi băne aude, îţi jur să merg înaintea ta oriunde va fi bă--tălie, şi mă rog Lui să-mi fie hărăzită o viaţă îndeajunstălie, şi mă rog Lui să-mi fie hărăzită o viaţă îndeajuns de lungă pentru a te sluji îndeajuns şi a mă răzbunade lungă pentru a te sluji îndeajuns şi a mă răzbuna îndeajuns.îndeajuns.

Apoi, întorcându-se spre toţi ceilalţi aşezaţi la Apoi, întorcându-se spre toţi ceilalţi aşezaţi la masă:masă:

- Nobilii mei lorzi, nu-i dă inima ghes fiecăruia din- Nobilii mei lorzi, nu-i dă inima ghes fiecăruia din voi să jure aşa cum a făcut mult iubitul vostru rege? voi să jure aşa cum a făcut mult iubitul vostru rege?

Purtând mereu tipsia cu bâtlanul fript, în aripile şiPurtând mereu tipsia cu bâtlanul fript, în aripile şi în târtiţa căruia bucătarul înfipsese la loc câteva dinîn târtiţa căruia bucătarul înfipsese la loc câteva din penele sale, Robert se apropie de Salisbury:penele sale, Robert se apropie de Salisbury:

- Nobile Montaigu, spre domnia-ta mă întorc mai- Nobile Montaigu, spre domnia-ta mă întorc mai întâi!întâi!

reşal al Angliei, mă leg cu jurământ să n-am odihnăreşal al Angliei, mă leg cu jurământ să n-am odihnă până nu-l voi fi înfrânt în luptă pe mareşalul lui Filip,până nu-l voi fi înfrânt în luptă pe mareşalul lui Filip, aşa-zisul rege al Franţei.aşa-zisul rege al Franţei.

Cuprinşi de entuziasm, comesenii toţi aplaudară.Cuprinşi de entuziasm, comesenii toţi aplaudară.- Şi eu, vreau şi eu să jur, izbucni bătând din palme- Şi eu, vreau şi eu să jur, izbucni bătând din palme domnişoara de Derby. De ce doamnele nu ar avea şidomnişoara de Derby. De ce doamnele nu ar avea şi ele dreptul de-a se lega cu jurământ?ele dreptul de-a se lega cu jurământ?

- Dar doamnele pot face asta, drăguţă contesă, îi- Dar doamnele pot face asta, drăguţă contesă, îi răspunse Robert, şi încă cu mare folos: bărbaţii şi-arrăspunse Robert, şi încă cu mare folos: bărbaţii şi-ar ţine şi mai straşnic jurământul lor. Haide, fetiţelor,ţine şi mai straşnic jurământul lor. Haide, fetiţelor, adăugă el, vorbind celor două copile încoronate, faadăugă el, vorbind celor două copile încoronate, fa --ceţi cântare în cinstea doamnei care vrea să jure.ceţi cântare în cinstea doamnei care vrea să jure.

Menestreli şi fecioare începură iar: "Menestreli şi fecioare începură iar: " Mă duc la Mă duc la iarbă verde căci dragostea mă cheamăiarbă verde căci dragostea mă cheamă". Apoi, cu". Apoi, cu ochii la tipsia de argint în care zăcea bâtlanul a căruiochii la tipsia de argint în care zăcea bâtlanul a cărui zeamă se sleise, domnişoara de Derby spuse cu glaszeamă se sleise, domnişoara de Derby spuse cu glas piţigăiat:piţigăiat:

- Făgăduiesc şi jur în faţa lui Dumnezeu, stăpânul- Făgăduiesc şi jur în faţa lui Dumnezeu, stăpânul raiului, că nu voi avea bărbat, fie el prinţ, conte sauraiului, că nu voi avea bărbat, fie el prinţ, conte sau baron, până ce jurământul făcut de nobilul lord de Sabaron, până ce jurământul făcut de nobilul lord de Sa--lisbury nu va fi împlinit. Iar când el se va întoarce,lisbury nu va fi împlinit. Iar când el se va întoarce, dacă o să scape cu viaţă, trupul meu i-l voi dărui, şidacă o să scape cu viaţă, trupul meu i-l voi dărui, şi din toată inima.din toată inima.

Această făgăduială stârni oarecare uimire, şi Salis Această făgăduială stârni oarecare uimire, şi Salis--bury se roşi la faţă.bury se roşi la faţă.

Nici un fir de păr din frumoasele cosiţe negre aleNici un fir de păr din frumoasele cosiţe negre ale contesei nu se clinti; doar buzele i se ţuguiară într-uncontesei nu se clinti; doar buzele i se ţuguiară într-un surâs oarecum batjocoritor iar ochii cu cearcăne viosurâs oarecum batjocoritor iar ochii cu cearcăne vio--

lete încercară să prindă privirea regelui Eduard, calete încercară să prindă privirea regelui Eduard, ca pentru a-l face să înţeleagă: "Nu prea avem de ce săpentru a-l face să înţeleagă: "Nu prea avem de ce să ne sfiim".ne sfiim".

Robert se opri astfel în faţa fiecărui comesean, făRobert se opri astfel în faţa fiecărui comesean, fă--când semne menestrelilor să-i zică din diblă, iar fecând semne menestrelilor să-i zică din diblă, iar fe--tiţelor să cânte, pentru a lăsa fiecăruia răgazul de atiţelor să cânte, pentru a lăsa fiecăruia răgazul de a pregăti j rământ l şi de a şi alege răjmaş l Contelepregăti jurământul şi de a şi alege vrăjmaşul Contele

- Când suntem la cârciumă, după ce am băut- Când suntem la cârciumă, după ce am băut zdravăn, îi spuse lui Robert, ni-e foarte uşor să facemzdravăn, îi spuse lui Robert, ni-e foarte uşor să facem jurăminte pentru ca doamnele să se uite la noi, minu jurăminte pentru ca doamnele să se uite la noi, minu--nându-se. Fiecare e atunci un Olivier, un Roland, unnându-se. Fiecare e atunci un Olivier, un Roland, un Lancelot. Dar când suntem la război, pe caii noştri înLancelot. Dar când suntem la război, pe caii noştri în goană, cu scutul de gât şi lăncile în mână, şi când ungoană, cu scutul de gât şi lăncile în mână, şi când un fior rece ne îngheaţă ă ând răjmaş l apropiind sefior rece ne îngheaţă văzând vrăjmaşul apropiindu se



pregăti jurământul şi de a-şi alege vrăjmaşul. Contelepregăti jurământul şi de a-şi alege vrăjmaşul. Contele de Derby, tatăl domnişoarei care făcuse un legământde Derby, tatăl domnişoarei care făcuse un legământ aşa de îndrăzneţ, făgădui să-l înfrunte pe contele deaşa de îndrăzneţ, făgădui să-l înfrunte pe contele de

Flandra; noul conte de Suffolk şi-l alese pe regele BoFlandra; noul conte de Suffolk şi-l alese pe regele Bo

--

emiei. Junele Gautier de Mauny, grozav de înflăcăratemiei. Junele Gautier de Mauny, grozav de înflăcărat pentru că primise de curând spada de cavaler, îipentru că primise de curând spada de cavaler, îi mişcă adânc pe toţi jurând să prefacă în cenuşă toatemişcă adânc pe toţi jurând să prefacă în cenuşă toate oraşele din jurul provinciei Hainaut care aparţineauoraşele din jurul provinciei Hainaut care aparţineau lui Filip de Valois, chiar de ar trebui pentru asta sălui Filip de Valois, chiar de ar trebui pentru asta să chiorască şi să nu mai vadă lumina decât cu un ochi.chiorască şi să nu mai vadă lumina decât cu un ochi.

- Ei bine, precum zici, aşa să fie, spuse vecina sa de- Ei bine, precum zici, aşa să fie, spuse vecina sa de masă, contesa de Salisbury, punându-i două degete pemasă, contesa de Salisbury, punându-i două degete pe ochiul drept. Iar când îţi vei fi împlinit făgăduiala,ochiul drept. Iar când îţi vei fi împlinit făgăduiala, dragostea mea va fi a aceluia care mă iubeşte maidragostea mea va fi a aceluia care mă iubeşte mai mult; acesta mi-e legământul.mult; acesta mi-e legământul.

Vorbind astfel, îl privea pe rege. Dar prostănacul Vorbind astfel, îl privea pe rege. Dar prostănacul Gautier care credea că această făgăduială era pentruGautier care credea că această făgăduială era pentru dânsul, îşi ţinu mai departe pleoapa închisă, după cedânsul, îşi ţinu mai departe pleoapa închisă, după ce doamna îşi luase degetele de pe ochiul său. Apoi,doamna îşi luase degetele de pe ochiul său. Apoi, scoţându-şi batista care era roşie, tânărul cavaler şi-oscoţându-şi batista care era roşie, tânărul cavaler şi-o înnodă pe frunte ca să rămână cu ochiul acoperit.înnodă pe frunte ca să rămână cu ochiul acoperit.

Clipa de curată măreţie trecuse. Câteva râsete se şiClipa de curată măreţie trecuse. Câteva râsete se şi amestecau în această întrecere de vitejie cu gura. Bâamestecau în această întrecere de vitejie cu gura. Bâ--tlanul ajunsese în faţa domnului Jean de Hainaut,tlanul ajunsese în faţa domnului Jean de Hainaut, care sperase că provocarea avea să ia o altă întorsăcare sperase că provocarea avea să ia o altă întorsă --tură pentru cel căruia i se năzărise s-o facă. Nu-itură pentru cel căruia i se năzărise s-o facă. Nu-i plăcea să-l înveţe cineva pe dânsul ce e cinstea, şiplăcea să-l înveţe cineva pe dânsul ce e cinstea, şi chipul său dolofan nu prea ştia să-şi ascundă ciuda.chipul său dolofan nu prea ştia să-şi ascundă ciuda.

fior rece ne îngheaţă văzând vrăjmaşul apropiindu-se,fior rece ne îngheaţă văzând vrăjmaşul apropiindu-se, atunci câţi flăcăi ar vrea mai degrabă să se afle înatunci câţi flăcăi ar vrea mai degrabă să se afle în vreo pivniţă! Regele Boemiei, contele de Flandra şi vreo pivniţă! Regele Boemiei, contele de Flandra şi

Bertrand mareşalul sunt cavaleri tot aşa de vredniciBertrand mareşalul sunt cavaleri tot aşa de vrednici

ca noi, vere Robert, o ştii bine; căci surghiuniţi cumca noi, vere Robert, o ştii bine; căci surghiuniţi cum suntem şi unul şi celălalt de la Curtea Franţei, dar fiesuntem şi unul şi celălalt de la Curtea Franţei, dar fie--care din altă pricină, i-am cam cunoscut; ei nu suntcare din altă pricină, i-am cam cunoscut; ei nu sunt încă la cheremul nostru, ca să-i jupuim după plac! Înîncă la cheremul nostru, ca să-i jupuim după plac! În ce mă priveşte, făgăduiesc doar atât: dacă regelece mă priveşte, făgăduiesc doar atât: dacă regele nostru Eduard vrea să treacă prin Hainaut, mă voinostru Eduard vrea să treacă prin Hainaut, mă voi afla întotdeauna lângă dânsul pentru a-l ajuta dinafla întotdeauna lângă dânsul pentru a-l ajuta din toate puterile. Şi va fi cel de al treilea război în care-ltoate puterile. Şi va fi cel de al treilea război în care-l voi sluji. voi sluji.

Robert se apropia acum de regina Filipa. Îşi plecăRobert se apropia acum de regina Filipa. Îşi plecă genunchiul. Regina bondoacă întoarse spre Eduardgenunchiul. Regina bondoacă întoarse spre Eduard obrazul ei pistruiat.obrazul ei pistruiat.

- Nu pot face legământ, spuse dânsa, fără învoirea- Nu pot face legământ, spuse dânsa, fără învoirea stăpânului meu.stăpânului meu.

Dădea astfel o lecţie cuminte doamnelor de laDădea astfel o lecţie cuminte doamnelor de la curtea ei.curtea ei.

- Făgăduieşte ce-ţi va plăcea, draga mea, rosti re- Făgăduieşte ce-ţi va plăcea, draga mea, rosti re--gele, făgăduieşte din toată inima; îţi întăresc dinaintegele, făgăduieşte din toată inima; îţi întăresc dinainte jurământul, şi Dumnezeu să te ajute! jurământul, şi Dumnezeu să te ajute!

- Atunci, iubitul meu stăpân, dacă pot face jură- Atunci, iubitul meu stăpân, dacă pot face jură--mântul pe care-l vreau, vorbi iar Filipa, pentru cământul pe care-l vreau, vorbi iar Filipa, pentru că sunt însărcinată şi simt chiar pruncul mişcând, mă jursunt însărcinată şi simt chiar pruncul mişcând, mă jur că el nu va ieşi din trupul meu până nu mă vei lua cucă el nu va ieşi din trupul meu până nu mă vei lua cu tine dincolo de mare când te vei duce să-ţi împlineştitine dincolo de mare când te vei duce să-ţi împlineşti

legământul...legământul...Glasul îi tremura uşor, ca în ziua cununiei.Glasul îi tremura uşor, ca în ziua cununiei.-... dar dacă s-ar întâmpla, adăugă Filipa, să mă laşi-... dar dacă s-ar întâmpla, adăugă Filipa, să mă laşi

aici şi să pleci peste mări cu altele, atunci mă voiaici şi să pleci peste mări cu altele, atunci mă voi omorî cu un mare cuţit de oţel ca să-mi pierd deodatăomorî cu un mare cuţit de oţel ca să-mi pierd deodată şi sufletul şi pruncul!şi sufletul şi pruncul!

Spusese asta fără emfază dar foarte răspicatSpusese asta fără emfază dar foarte răspicat

ZIDURILE CETĂŢII VENUSZIDURILE CETĂŢII VENUS

Şi legămintele făcute la Windsor fură ţinute.Şi legămintele făcute la Windsor fură ţinute.La 10 iulie a aceluiaşi an 1338, Eduard al III-leaLa 10 iulie a aceluiaşi an 1338, Eduard al III-lea

pornea pe mare din portul Yarmouth, cu o flotă depornea pe mare din portul Yarmouth, cu o flotă de patru sute de corăbii. A doua zi, punea piciorul pepatru sute de corăbii. A doua zi, punea piciorul pe



Spusese asta fără emfază, dar foarte răspicat,Spusese asta fără emfază, dar foarte răspicat, pentru ca fiecare să priceapă. Se fereau toţi s-o privepentru ca fiecare să priceapă. Se fereau toţi s-o prive--ască pe contesa de Salisbury. Regele îşi plecă genelească pe contesa de Salisbury. Regele îşi plecă genele

sale lungi, luă mâna reginei, o duse la buze şi rostisale lungi, luă mâna reginei, o duse la buze şi rosti

pentru a rupe tăcerea apăsătoare:pentru a rupe tăcerea apăsătoare:- Iubita mea, ne-ai arătat tuturor calea datoriei.- Iubita mea, ne-ai arătat tuturor calea datoriei.

După tine, nimeni n-are să mai facă jurăminte.După tine, nimeni n-are să mai facă jurăminte. Apoi, întorcându-se spre Robert: Apoi, întorcându-se spre Robert:- Vere d'Artois, ia-ţi locul lângă măria sa regina.- Vere d'Artois, ia-ţi locul lângă măria sa regina.Un scutier împărţi bâtlanul a cărui carne era tare,Un scutier împărţi bâtlanul a cărui carne era tare,

fiindcă fusese fript prea proaspăt, şi rece, fiindcăfiindcă fusese fript prea proaspăt, şi rece, fiindcă aşteptase atât de mult până să fie adus la masă. Fieaşteptase atât de mult până să fie adus la masă. Fie --care luă totuşi o îmbucătură. Robert găsi că vânatulcare luă totuşi o îmbucătură. Robert găsi că vânatul său avea un gust minunat: războiul, în ziua aceea, însău avea un gust minunat: războiul, în ziua aceea, în --cepuse de-a binelea.cepuse de-a binelea.

p , p p pp , p p puscat, la Anvers. Regina Filipa făcea şi dânsa aceastăuscat, la Anvers. Regina Filipa făcea şi dânsa această călătorie, iar numeroşi cavaleri, ca să-l imite pe Gaucălătorie, iar numeroşi cavaleri, ca să-l imite pe Gau--tier de Mauny, aveau ochiul drept ascuns sub un rombtier de Mauny, aveau ochiul drept ascuns sub un romb

de postav roşu.de postav roşu.Nu era încă vremea bătăliilor, ci aceea a întrevedeNu era încă vremea bătăliilor, ci aceea a întrevede --

rilor. În ziua de 5 septembrie, Eduard îl întâlnea larilor. În ziua de 5 septembrie, Eduard îl întâlnea la Coblenz pe împăratul Germaniei.Coblenz pe împăratul Germaniei.

Pentru această ceremonie, Ludovic al Bavariei îşiPentru această ceremonie, Ludovic al Bavariei îşi înjghebase un costum straniu, jumătate de împărat,înjghebase un costum straniu, jumătate de împărat, jumătate de papă, patrafir de pontif pe o tunică de jumătate de papă, patrafir de pontif pe o tunică de rege şi coroană împodobită cu pietre scumpe strălurege şi coroană împodobită cu pietre scumpe strălu--cind în jurul unei tiare. Într-o mână ţinea sceptrul, încind în jurul unei tiare. Într-o mână ţinea sceptrul, în

cealaltă globul pământesc cu o cruce deasupra. Astfelcealaltă globul pământesc cu o cruce deasupra. Astfel ţinea el să se arate ca domn stăpânitor a toată creştiţinea el să se arate ca domn stăpânitor a toată creşti--nătatea.nătatea.

De la înălţimea tronului său, după ce-l învinui peDe la înălţimea tronului său, după ce-l învinui pe Filip al VI-lea că-şi călcase jurământul de credinţă, îlFilip al VI-lea că-şi călcase jurământul de credinţă, îl recunoscu pe Eduard ca rege al Franţei şi-i înmânărecunoscu pe Eduard ca rege al Franţei şi-i înmână topuzul de aur care-l înfăţişa ca locţiitor împărătesc.topuzul de aur care-l înfăţişa ca locţiitor împărătesc. Şi asta era o născocire a lui Robert d'Artois, care-şiŞi asta era o născocire a lui Robert d'Artois, care-şi amintise cum Charles de Valois, înaintea fiecăreia dinamintise cum Charles de Valois, înaintea fiecăreia din

expediţiile sale, avea grijă să fie proclamat vicarexpediţiile sale, avea grijă să fie proclamat vicar papal. Ludovic al Bavariei jură să apere, vreme depapal. Ludovic al Bavariei jură să apere, vreme de şapte ani, drepturile lui Eduard, şi toţi prinţii germanişapte ani, drepturile lui Eduard, şi toţi prinţii germani veniţi cu împăratul întăriră acest jurământ. veniţi cu împăratul întăriră acest jurământ.

În vremea asta, Jakob Van Artevelde continua să înÎn vremea asta, Jakob Van Artevelde continua să în --demne la răscoală popoarele din comitatul Flandrei,demne la răscoală popoarele din comitatul Flandrei, de unde Ludovic de Nevers fugise pentru totdeauna.de unde Ludovic de Nevers fugise pentru totdeauna.

Eduard umbla din oraş în oraş ţinând mari adunări înEduard umbla din oraş în oraş ţinând mari adunări în care izbutea să fie recunoscut rege al Franţei. Făgăcare izbutea să fie recunoscut rege al Franţei. Făgă--duia să unească la Flandra ţinuturile Douai, Lille,duia să unească la Flandra ţinuturile Douai, Lille, chiar şi Artois, pentru a înjgheba din toate aceste terichiar şi Artois, pentru a înjgheba din toate aceste teri--torii cu interese comune o singură naţie. Provincia Artorii cu interese comune o singură naţie. Provincia Ar --tois fiind pomenită în acest mare plan, se putea ghicitois fiind pomenită în acest mare plan, se putea ghici lesne cine îl inspirase şi urma sub ocrotire englezălesne cine îl inspirase şi urma sub ocrotire engleză

stânga-mprejur şi merse să pună flamura la loc pe alstânga-mprejur şi merse să pună flamura la loc pe al --tarul bisericii Saint-Denis. Care putea fi pricinatarul bisericii Saint-Denis. Care putea fi pricina acestei stranii retrageri a regelui dornic de turniruri?acestei stranii retrageri a regelui dornic de turniruri? Asta se întreba fiecare. Socotea Filip că vremea e Asta se întreba fiecare. Socotea Filip că vremea e prea ploioasă pentru a începe lupta? Sau prezicerileprea ploioasă pentru a începe lupta? Sau prezicerile nenorocite ale unchiului său Robert Astrologul îi veninenorocite ale unchiului său Robert Astrologul îi veni--seră deodată iar în minte? Spunea că se hotărâseseră deodată iar în minte? Spunea că se hotărâse



lesne cine îl inspirase şi urma, sub ocrotire engleză,lesne cine îl inspirase şi urma, sub ocrotire engleză, să-i tragă foloasele.să-i tragă foloasele.

În acelaşi timp, Eduard hotăra să sporească privileÎn acelaşi timp, Eduard hotăra să sporească privile--

giile comerciale ale cetăţilor flamande; în loc să cearăgiile comerciale ale cetăţilor flamande; în loc să ceară

contribuţii băneşti, el acorda asemenea ajutoare, şi îşicontribuţii băneşti, el acorda asemenea ajutoare, şi îşi pecetluia făgăduielile cu un sigiliu pe care stemelepecetluia făgăduielile cu un sigiliu pe care stemele Angliei şi Franţei erau gravate laolaltă. Angliei şi Franţei erau gravate laolaltă.

La Anvers, regina Filipa dădea naştere celui de alLa Anvers, regina Filipa dădea naştere celui de al doilea fiu al ei, Lionel.doilea fiu al ei, Lionel.

La Avignon, papa Benoît al XII-lea îşi înmulţea zaLa Avignon, papa Benoît al XII-lea îşi înmulţea za--darnic străduinţele de pace. Se împotrivise cruciadeidarnic străduinţele de pace. Se împotrivise cruciadei ca să împiedice războiul dintre Franţa şi Anglia, şica să împiedice războiul dintre Franţa şi Anglia, şi iată că războiul acesta era acum gata să izbucnească.iată că războiul acesta era acum gata să izbucnească.

Între avangărzile engleze şi garnizoanele francezeÎntre avangărzile engleze şi garnizoanele franceze se şi iscaseră grele hărţuieli în Vermandois şise şi iscaseră grele hărţuieli în Vermandois şi Thiérache la care Filip al VI-lea răspundea trimiţândThiérache la care Filip al VI-lea răspundea trimiţând nişte cete de oşteni, unele în Guyenne şi altele până-nnişte cete de oşteni, unele în Guyenne şi altele până-n Scoţia pentru a aţâţa acolo răscoala în numele tânăScoţia pentru a aţâţa acolo răscoala în numele tână --rului David Bruce.rului David Bruce.

Eduard al III-lea umbla de colo-colo între Flandra şiEduard al III-lea umbla de colo-colo între Flandra şi Londra, zălogind la băncile italiene giuvaerurile coLondra, zălogind la băncile italiene giuvaerurile co--roanei sale ca să facă faţă cheltuielilor de întreţinereroanei sale ca să facă faţă cheltuielilor de întreţinere ale trupelor şi pretenţiilor băneşti ale proaspeţilor săiale trupelor şi pretenţiilor băneşti ale proaspeţilor săi vasali. vasali.

Ridicându-şi oastea, Filip al VI-lea luă flamura laRidicându-şi oastea, Filip al VI-lea luă flamura la Saint-Denis şi înaintă până dincolo de Saint-Quentin,Saint-Denis şi înaintă până dincolo de Saint-Quentin, apoi, când nu mai avea decât o zi de marş ca să deaapoi, când nu mai avea decât o zi de marş ca să dea ochii cu englezii, porunci întregii sale oştiri, să facă laochii cu englezii, porunci întregii sale oştiri, să facă la

seră deodată iar în minte? Spunea că se hotărâseseră deodată iar în minte? Spunea că se hotărâse pentru alt plan de război. O noapte de zbucium îl făpentru alt plan de război. O noapte de zbucium îl fă--cuse să ticluiască acest nou plan. Va porni să cucerecuse să ticluiască acest nou plan. Va porni să cucere --

ască regatul Angliei. Nu va fi pentru întâia oară cândască regatul Angliei. Nu va fi pentru întâia oară când

francezii puneau piciorul acolo; un duce de Norfrancezii puneau piciorul acolo; un duce de Nor--mandia, cu trei veacuri în urmă, nu cucerise oare Brimandia, cu trei veacuri în urmă, nu cucerise oare Bri --tania cea Mare? Ei bine, el, Filip, se va ivi pe aceleaşitania cea Mare? Ei bine, el, Filip, se va ivi pe aceleaşi ţărmuri ale Hastingsului; un duce de Normandia, fiuţărmuri ale Hastingsului; un duce de Normandia, fiu---său, va fi alături de dânsul! Aşadar, fiecare din cei-său, va fi alături de dânsul! Aşadar, fiecare din cei doi regi râvnea să cucerească regatul celuilalt.doi regi râvnea să cucerească regatul celuilalt.

Dar pentru a atinge acest ţel, trebuia mai întâi săDar pentru a atinge acest ţel, trebuia mai întâi să dobândeşti stăpânirea mării. Deoarece Eduard îşidobândeşti stăpânirea mării. Deoarece Eduard îşi avea cea mai mare parte a oştilor pe Continent, Filipavea cea mai mare parte a oştilor pe Continent, Filip hotărî să-i taie orice legătură cu bazele din Anglia,hotărî să-i taie orice legătură cu bazele din Anglia, pentru a-l împiedica să-şi aprovizioneze aceste oştipentru a-l împiedica să-şi aprovizioneze aceste oşti sau să şi le întărească aducând altele. Va nimici flotasau să şi le întărească aducând altele. Va nimici flota engleză.engleză.

La 22 iunie 1340, în faţa micului port Sluis dinLa 22 iunie 1340, în faţa micului port Sluis din largul estuarului care desparte Flandra de Zeelanda,largul estuarului care desparte Flandra de Zeelanda, două sute de corăbii înaintau, cu stindardul Franţeidouă sute de corăbii înaintau, cu stindardul Franţei fluturând în vârful celui mai înalt catarg, şi împodofluturând în vârful celui mai înalt catarg, şi împodo --bite cu cele mai frumoase nume; Pèlerine, Nef-dieu,bite cu cele mai frumoase nume; Pèlerine, Nef-dieu, Miquolette, Amoureuse, Faraude, Sainte-Marie-Porte-Miquolette, Amoureuse, Faraude, Sainte-Marie-Porte- Joye... Corăbiile acestea duceau douăzeci de mii de Joye... Corăbiile acestea duceau douăzeci de mii de marinari şi soldaţi, la care se adăuga un întreg corpmarinari şi soldaţi, la care se adăuga un întreg corp de arcaşi; dar printre ei nu se numărau mai mult de ode arcaşi; dar printre ei nu se numărau mai mult de o sută cincizeci de cavaleri. Nobilimii franceze nu-isută cincizeci de cavaleri. Nobilimii franceze nu-i plăcea marea.plăcea marea.

Căpitanul Barbavera, care comanda cele cincizeciCăpitanul Barbavera, care comanda cele cincizeci de galere genoveze luate cu chirie de regele Franţei,de galere genoveze luate cu chirie de regele Franţei, îi spuse amiralului Béhuchet:îi spuse amiralului Béhuchet:

- Monseniore, iată-l pe regele Angliei şi flota lui- Monseniore, iată-l pe regele Angliei şi flota lui venind asupra noastră. Ieşi în larg cu toate corăbiile venind asupra noastră. Ieşi în larg cu toate corăbiile domniei tale, căci dacă rămâneţi aici, închişi cum sundomniei tale, căci dacă rămâneţi aici, închişi cum sun--teţi între marile diguri englezii care au de partea lorteţi între marile diguri englezii care au de partea lor

minând întinderea apelor.minând întinderea apelor.Pescari normanzi şi picarzi, luntraşi de pe Sena, fuPescari normanzi şi picarzi, luntraşi de pe Sena, fu--seseră sfârtecaţi de arcaşii Angliei şi de flamanziiseseră sfârtecaţi de arcaşii Angliei şi de flamanzii veniţi în ajutor pe bărcile lor late, din fundul estua veniţi în ajutor pe bărcile lor late, din fundul estua--rului, ca să cadă în spatele cetăţuilor cu pânze. Nu serului, ca să cadă în spatele cetăţuilor cu pânze. Nu se auzeau decât trosnete de catarge, zăngănit de arme,auzeau decât trosnete de catarge, zăngănit de arme, urlete de oameni spintecaţi Se băteau cu paloşul şiurlete de oameni spintecaţi Se băteau cu paloşul şi



teţi între marile diguri, englezii, care au de partea lorteţi între marile diguri, englezii, care au de partea lor vântul, soarele şi fluxul, vă vor înghesui aşa de rău că vântul, soarele şi fluxul, vă vor înghesui aşa de rău că nu veţi mai putea face nimic.nu veţi mai putea face nimic.

Ar fi trebuit să-l asculte; avea treizeci de ani de ex Ar fi trebuit să-l asculte; avea treizeci de ani de ex--perienţă navală şi, cu un an în urmă, plătit de Franţa,perienţă navală şi, cu un an în urmă, plătit de Franţa, îndrăznise să intre în portul Southampton, dându-i focîndrăznise să intre în portul Southampton, dându-i foc şi prădându-l. Amiralul Béhuchet fost dregător alşi prădându-l. Amiralul Béhuchet fost dregător al apelor şi pădurilor regale, îi răspunse fudul:apelor şi pădurilor regale, îi răspunse fudul:

- Ruşine să-i fie cui s-o mişca de aici!- Ruşine să-i fie cui s-o mişca de aici!Îşi aşeză corăbiile pe trei rânduri; mai întâi lunÎşi aşeză corăbiile pe trei rânduri; mai întâi lun--

traşii de pe Sena, apoi cei din Picardia şi Dieppe, iartraşii de pe Sena, apoi cei din Picardia şi Dieppe, iar la urmă oamenii de la Caen şi de prin Cotentin; pola urmă oamenii de la Caen şi de prin Cotentin; po --runci să fie legate corăbiile între ele cu funii groase şirunci să fie legate corăbiile între ele cu funii groase şi îşi aşeză oştenii pe punţi ca în nişte metereze de ceîşi aşeză oştenii pe punţi ca în nişte metereze de ce --tăţi.tăţi.

Regele Eduard, pornit cu două zile înainte dinRegele Eduard, pornit cu două zile înainte din Londra, comanda o flotă cam tot atât de mare. NuLondra, comanda o flotă cam tot atât de mare. Nu avea luptători mai mulţi decât aveau francezii; dar peavea luptători mai mulţi decât aveau francezii; dar pe corăbiile sale îşi împărţise două mii de nobili printrecorăbiile sale îşi împărţise două mii de nobili printre care se afla şi Robert d'Artois, deşi acesta simţeacare se afla şi Robert d'Artois, deşi acesta simţea mare scârbă de a călători pe apă.mare scârbă de a călători pe apă.

Din această flotă nu lipsea, păzită de opt sute deDin această flotă nu lipsea, păzită de opt sute de oşteni, o corabie plină cu doamne de onoare care s-ooşteni, o corabie plină cu doamne de onoare care s-o slujească pe regina Filipa.slujească pe regina Filipa.

Până-n seară, Franţa spusese adio stăpânirii măPână-n seară, Franţa spusese adio stăpânirii mă--rilor.rilor.

Nimeni nu băgase de seamă că se făcuse noapteNimeni nu băgase de seamă că se făcuse noapte atât de multe erau corăbiile franceze care ardeau luatât de multe erau corăbiile franceze care ardeau lu--

urlete de oameni spintecaţi. Se băteau cu paloşul şiurlete de oameni spintecaţi. Se băteau cu paloşul şi cu securea pe un câmp de epave. Supravieţuitoriicu securea pe un câmp de epave. Supravieţuitorii care încercau să scape la sfârşitul măcelului secare încercau să scape la sfârşitul măcelului se aruncau în mare printre cadavre şi nu mai ştiau dacăaruncau în mare printre cadavre şi nu mai ştiau dacă înoată în apă sau în sânge. Sute de mâini tăiate pluînoată în apă sau în sânge. Sute de mâini tăiate plu --teau pe valuri.teau pe valuri.

Leşul amiralului Béhuchet spânzura de varga uneiLeşul amiralului Béhuchet spânzura de varga unei vântrele pe corabia lui Eduard. De mai multe ceasuri, vântrele pe corabia lui Eduard. De mai multe ceasuri, Barbavera o ştersese de acolo, pornind în larg cu gaBarbavera o ştersese de acolo, pornind în larg cu ga --lerele sale genoveze.lerele sale genoveze.

Englezii erau prăpădiţi dar biruitori. Cea mai mareEnglezii erau prăpădiţi dar biruitori. Cea mai mare pierdere pe care o suferiseră: corabia femeilor se dupierdere pe care o suferiseră: corabia femeilor se du--sese la fund în mijlocul unor ţipete înfiorătoare. Rosese la fund în mijlocul unor ţipete înfiorătoare. Ro --chii pluteau pe apă printre leşuri, ca nişte păsărichii pluteau pe apă printre leşuri, ca nişte păsări moarte.moarte.

Tânărul rege Eduard fusese rănit la coapsă şi sânTânărul rege Eduard fusese rănit la coapsă şi sân--gele îi curgea peste cizma de piele albă: luptele însăgele îi curgea peste cizma de piele albă: luptele însă vor continua de acum încolo pe pământul Franţei. vor continua de acum încolo pe pământul Franţei.

Eduard al III-lea îi trimise numaidecât lui Filip alEduard al III-lea îi trimise numaidecât lui Filip al VI-lea noi scrisori de provocare: "Pentru a cruţa po VI-lea noi scrisori de provocare: "Pentru a cruţa po--poarele şi ţările de grele pierderi, şi a nu împrăştiapoarele şi ţările de grele pierderi, şi a nu împrăştia multă moarte printre creştini, ceea ce orice prinţ tremultă moarte printre creştini, ceea ce orice prinţ tre --buie să împiedice cu toată hotărârea", regele englez îibuie să împiedice cu toată hotărârea", regele englez îi propunea vărului său din Franţa să se înfrunte într-opropunea vărului său din Franţa să se înfrunte într-o luptă numai ei doi, deoarece neînţelegerea privitoareluptă numai ei doi, deoarece neînţelegerea privitoare la tronul Franţei era treaba lor personală. Iar dacăla tronul Franţei era treaba lor personală. Iar dacă Filip de Valois nu vroia "acest duel între trupurileFilip de Valois nu vroia "acest duel între trupurile lor", îi propunea să-l înfrunte cu numai o sută de calor", îi propunea să-l înfrunte cu numai o sută de ca--

valeri de o parte şi de alta, în câmp închis; cum s-ar valeri de o parte şi de alta, în câmp închis; cum s-ar zice un turnir, dar cu lăncii şi paloşe netocite, undezice un turnir, dar cu lăncii şi paloşe netocite, unde nu vor fi arbitri să supravegheze încăierarea şi undenu vor fi arbitri să supravegheze încăierarea şi unde răsplata învingătorilor nu va fi o broşă de nestematerăsplata învingătorilor nu va fi o broşă de nestemate sau un şoim de vânătoare, ci coroana lui Ludovic celsau un şoim de vânătoare, ci coroana lui Ludovic cel Sfânt.Sfânt.

Regele îndrăgostit de turniruri răspunse însă căRegele îndrăgostit de turniruri răspunse însă că

Ceasul cel mare al lui Robert d'Artois sosise.Ceasul cel mare al lui Robert d'Artois sosise.Robert are cincizeci şi şase de ani. În jurulRobert are cincizeci şi şase de ani. În jurul muşchilor feţei, înăspriţi într-o lungă viaţă de ură,muşchilor feţei, înăspriţi într-o lungă viaţă de ură, părul său a luat acea stranie culoare de cidru tăiat cupărul său a luat acea stranie culoare de cidru tăiat cu apă pe care o capătă bărbaţii roşcovani când încăruapă pe care o capătă bărbaţii roşcovani când încăru --nţesc. Nu mai e zurbagiul care îşi închipuia că facenţesc. Nu mai e zurbagiul care îşi închipuia că face război când prăda castelele mătuşii sale Mahautrăzboi când prăda castelele mătuşii sale Mahaut



Regele îndrăgostit de turniruri răspunse însă căRegele îndrăgostit de turniruri răspunse însă că propunerea vărului său nu poate fi primită, deoarecepropunerea vărului său nu poate fi primită, deoarece fusese adresată lui Filip de Valois iar nu regelui Frafusese adresată lui Filip de Valois iar nu regelui Fra--nţei faţă de care Eduard nu era decât vasalul hain şinţei faţă de care Eduard nu era decât vasalul hain şi răzvrătit.răzvrătit.

Papa puse la cale un nou armistiţiu. ÎmputerniciţiiPapa puse la cale un nou armistiţiu. Împuterniciţii săi nu-şi cruţară ostenelile, fălindu-se cu meritul uneisăi nu-şi cruţară ostenelile, fălindu-se cu meritul unei păci firave, la care cei doi prinţi nu se învoiseră decâtpăci firave, la care cei doi prinţi nu se învoiseră decât pentru a-şi da un răgaz ca să mai răsufle.pentru a-şi da un răgaz ca să mai răsufle.

Acest al doilea armistiţiu avea oarecare şanse de-a Acest al doilea armistiţiu avea oarecare şanse de-a ţine mai multă vreme, când iată că muri ducele deţine mai multă vreme, când iată că muri ducele de Bretania. El nu lăsa nici fiu legitim, nici moştenitor diBretania. El nu lăsa nici fiu legitim, nici moştenitor di--rect. Ducatul fu revendicat în acelaşi timp de contelerect. Ducatul fu revendicat în acelaşi timp de contele de Montfort-l'Amaury, ultimul frate al răposatului şide Montfort-l'Amaury, ultimul frate al răposatului şi de Charles de Blois, nepotu-său; o altă tărăşenie aide Charles de Blois, nepotu-său; o altă tărăşenie ai --doma celei iscate de moştenirea Artois, şi care, judedoma celei iscate de moştenirea Artois, şi care, jude --când lucrurile după lege, se înfăţişa cam la fel. Filipcând lucrurile după lege, se înfăţişa cam la fel. Filip al VI-lea sprijinea pretenţiile rudei sale Charles deal VI-lea sprijinea pretenţiile rudei sale Charles de Blois, un Valois după mamă. Numaidecât Eduard alBlois, un Valois după mamă. Numaidecât Eduard al III-lea trecu de partea lui Jean de Montfort. Astfel căIII-lea trecu de partea lui Jean de Montfort. Astfel că Franţa avea doi regi, fiecare cu ducele său de BreFranţa avea doi regi, fiecare cu ducele său de Bre --tania, aşa cum şi până atunci fiecare ţinea câte untania, aşa cum şi până atunci fiecare ţinea câte un rege al Scoţiei.rege al Scoţiei.

Bretania îl privea de aproape pe Robert, pentru căBretania îl privea de aproape pe Robert, pentru că era, prin maică-sa, coborâtor din neamul ducilor ei.era, prin maică-sa, coborâtor din neamul ducilor ei. Eduard al III-lea nu putea face nimic alta decât să-iEduard al III-lea nu putea face nimic alta decât să-i încredinţeze uriaşului căpetenia oştirii care urma săîncredinţeze uriaşului căpetenia oştirii care urma să debarce acolo.debarce acolo.

război când prăda castelele mătuşii sale Mahaut.război când prăda castelele mătuşii sale Mahaut. Acuma, ştia ce-i războiul; îşi pregăteşte cu grijă expe Acuma, ştia ce-i războiul; îşi pregăteşte cu grijă expe--diţia; se bucură de autoritatea pe care ţi-o dau vârstadiţia; se bucură de autoritatea pe care ţi-o dau vârsta şi toate învăţămintele dobândite de-a lungul unei vieţişi toate învăţămintele dobândite de-a lungul unei vieţi furtunoase. E înconjurat de respectul tuturor. Cine-şifurtunoase. E înconjurat de respectul tuturor. Cine-şi mai aduce aminte acum că fusese falsificator, ucigaş,mai aduce aminte acum că fusese falsificator, ucigaş, sperjur şi niţel vrăjitor? Cine s-ar încumeta să i-osperjur şi niţel vrăjitor? Cine s-ar încumeta să i-o amintească? El e monseniorul Robert, uriaşul care aamintească? El e monseniorul Robert, uriaşul care a început să îmbătrânească, dar tot de o forţă uimiînceput să îmbătrânească, dar tot de o forţă uimi --toare, tot îmbrăcat în roşu, şi tot sigur de sine, caretoare, tot îmbrăcat în roşu, şi tot sigur de sine, care înaintează pe pământul francez în fruntea unei oştiriînaintează pe pământul francez în fruntea unei oştiri engleze. Dar are oare vreo însemnătate în ochii luiengleze. Dar are oare vreo însemnătate în ochii lui faptul că trupele sale sunt străine? Şi are oare vreunfaptul că trupele sale sunt străine? Şi are oare vreun înţeles cuvântul acesta pentru vreunul din conţi, baînţeles cuvântul acesta pentru vreunul din conţi, ba--roni şi cavaleri? Expediţiile lor sunt afaceri de familieroni şi cavaleri? Expediţiile lor sunt afaceri de familie şi bătăliile lor lupte pentru moştenire; vrăjmaşul esteşi bătăliile lor lupte pentru moştenire; vrăjmaşul este un văr, dar şi aliatul este alt văr. Doar pentru popor,un văr, dar şi aliatul este alt văr. Doar pentru popor, ale cărui case vor fi arse, ale cărui coşare vor fi prăale cărui case vor fi arse, ale cărui coşare vor fi pră --date, ale cărui femei vor fi batjocorite, cuvântuldate, ale cărui femei vor fi batjocorite, cuvântul "străin" înseamnă "vrăjmaş"; nu şi pentru prinţii care-"străin" înseamnă "vrăjmaş"; nu şi pentru prinţii care-şi apără titlurile şi-şi păzesc moşiile.şi apără titlurile şi-şi păzesc moşiile.

Pentru Robert, acest război între Franţa şi AngliaPentru Robert, acest război între Franţa şi Anglia era războiul său: l-a vrut, l-a propovăduit, l-a urzit;era războiul său: l-a vrut, l-a propovăduit, l-a urzit; războiul acesta reprezintă zece ani de străduinţe nerăzboiul acesta reprezintă zece ani de străduinţe ne --contenite. S-ar părea că nu s-a născut, că n-a trăitcontenite. S-ar părea că nu s-a născut, că n-a trăit decât pentru el. Se plângea odinioară că nu putuse nidecât pentru el. Se plângea odinioară că nu putuse ni --ciodată să guste clipa de faţă; în sfârşit, de data astaciodată să guste clipa de faţă; în sfârşit, de data asta o trăieşte din plin. Trage aerul în piept, de parc-ar fi oo trăieşte din plin. Trage aerul în piept, de parc-ar fi o

băutură minunată. Fiecare clipă e o fericire. De labăutură minunată. Fiecare clipă e o fericire. De la înălţimea uriaşului său roib, cu capul gol în vânt şiînălţimea uriaşului său roib, cu capul gol în vânt şi chivăra spânzurată de oblâncul şeii, le strigă celor dinchivăra spânzurată de oblâncul şeii, le strigă celor din jur nişte măscări care-i fac să tremure. Are douăzeci jur nişte măscări care-i fac să tremure. Are douăzeci şi două de mii de cavaleri şi oşteni sub mâna lui şi,şi două de mii de cavaleri şi oşteni sub mâna lui şi, când se întoarce, îşi vede lăncile clătinându-se până-ncând se întoarce, îşi vede lăncile clătinându-se până-n zare asemenea unui seceriş cumplit Bieţii bretoni fugzare asemenea unui seceriş cumplit Bieţii bretoni fug

al ducatului. Şi într-adevăr Robert străbate, biruitor,al ducatului. Şi într-adevăr Robert străbate, biruitor, Bretania, şi într-adevăr împresoară cetatea Vannes;Bretania, şi într-adevăr împresoară cetatea Vannes; pune să se ridice azvârlitoare de pietre şi catapultepune să se ridice azvârlitoare de pietre şi catapulte care trag cu bolovani mari, să se îndrepte spre cetatecare trag cu bolovani mari, să se îndrepte spre cetate ţevile bombardelor cu pulbere a căror fumărie se risiţevile bombardelor cu pulbere a căror fumărie se risi --peşte în norii de noiembrie, şi face o spărtură în zipeşte în norii de noiembrie, şi face o spărtură în zi --duri Garnizoana din Vannes e numeroasă dar nu pareduri Garnizoana din Vannes e numeroasă dar nu pare



zare asemenea unui seceriş cumplit. Bieţii bretoni fugzare asemenea unui seceriş cumplit. Bieţii bretoni fug din faţa lui, unii în căruţe, cei mai mulţi pe jos, cu pidin faţa lui, unii în căruţe, cei mai mulţi pe jos, cu pi--cioarele vârâte în târlici din pânză sau din scoarţă decioarele vârâte în târlici din pânză sau din scoarţă de copac, femeile târându-şi după ele copiii, iar bărbaţiicopac, femeile târându-şi după ele copiii, iar bărbaţii ducând pe umăr o desagă de hrişcă.ducând pe umăr o desagă de hrişcă.

Robert d'Artois are cincizeci şi şase de ani, dar totRobert d'Artois are cincizeci şi şase de ani, dar tot aşa cum mai poate merge călare cincisprezece legheaşa cum mai poate merge călare cincisprezece leghe fără să obosească, continuă să viseze ca înainte...fără să obosească, continuă să viseze ca înainte... Mâine va lua Brestul; apoi va lua Vannes, apoi va luaMâine va lua Brestul; apoi va lua Vannes, apoi va lua Rennes; de acolo va pătrunde în Normandia, şi vaRennes; de acolo va pătrunde în Normandia, şi va pune mâna pe Alençon, unde stăpân e fratele lui Filippune mâna pe Alençon, unde stăpân e fratele lui Filip de Valois; de la Alençon goneşte spre Evreux, sprede Valois; de la Alençon goneşte spre Evreux, spre Conches, dragul său Conches! Dă fuga la ChâteauConches, dragul său Conches! Dă fuga la Château--Gaillard, o scoate din temniţa ei pe doamna de BeauGaillard, o scoate din temniţa ei pe doamna de Beau --mont. Apoi se năpusteşte, fără ca nimeni să-i poatămont. Apoi se năpusteşte, fără ca nimeni să-i poată sta împotrivă, asupra Parisului; e la Luvru, la Vinsta împotrivă, asupra Parisului; e la Luvru, la Vin--cennes, la Saint-Germain, îl alungă din tron pe Filipcennes, la Saint-Germain, îl alungă din tron pe Filip de Valois şi-i dă coroana lui Eduard care-l face pe el,de Valois şi-i dă coroana lui Eduard care-l face pe el, Robert, locţiitor al său peste tot regatul Franţei. I-aRobert, locţiitor al său peste tot regatul Franţei. I-a fost sortit să trăiască ceasuri de mărire şi ceasuri defost sortit să trăiască ceasuri de mărire şi ceasuri de restrişte mai de necrezut ca astea, atunci când nurestrişte mai de necrezut ca astea, atunci când nu avea după dânsul, stârnind colbul drumurilor, o oasteavea după dânsul, stârnind colbul drumurilor, o oaste întreagă.întreagă.

Şi într-adevăr, Robert ia Brestul, unde o scapă deŞi într-adevăr, Robert ia Brestul, unde o scapă de urmăritori pe contesa de Montfort, suflet războinicurmăritori pe contesa de Montfort, suflet războinic într-un trup vârtos, care, în vreme ce bărbatul ei eîntr-un trup vârtos, care, în vreme ce bărbatul ei e prizonier în mâinile regelui Franţei, continuă lupta,prizonier în mâinile regelui Franţei, continuă lupta, cu spatele la mare, apărând ultimul petec de pământcu spatele la mare, apărând ultimul petec de pământ

duri. Garnizoana din Vannes e numeroasă dar nu pareduri. Garnizoana din Vannes e numeroasă dar nu pare prea hotărâtă; aşteaptă primul asalt ca să se poatăprea hotărâtă; aşteaptă primul asalt ca să se poată preda, scăpând cu faţa curată. Va fi nevoie, de o partepreda, scăpând cu faţa curată. Va fi nevoie, de o parte şi de alta, să se jertfească câţiva oameni pentru caşi de alta, să se jertfească câţiva oameni pentru ca această formalitate să fie îndeplinită.această formalitate să fie îndeplinită.

Robert cere să i se strângă sub bărbie cureaua chiRobert cere să i se strângă sub bărbie cureaua chi -- verei de oţel, îşi încăleca roibul care se încovoie niţel verei de oţel, îşi încăleca roibul care se încovoie niţel sub greutatea lui, îşi strigă ultimele porunci, lăsă însub greutatea lui, îşi strigă ultimele porunci, lăsă în jos obrăzarul prins de chivără şi-şi roteşte deasupra jos obrăzarul prins de chivără şi-şi roteşte deasupra capului buzduganul greu de vreo trei ocale. Crainiciicapului buzduganul greu de vreo trei ocale. Crainicii care-i flutură stindardul urlă cât îi ţine gura: "Lacare-i flutură stindardul urlă cât îi ţine gura: "La luptă, Artois!"luptă, Artois!"

Tălpaşi aleargă pe lângă cai, ducând nişte scăriTălpaşi aleargă pe lângă cai, ducând nişte scări lungi, câte şase inşi una; alţii au la capătul unui băţlungi, câte şase inşi una; alţii au la capătul unui băţ şomoioage de câlţi aprinse; şi vuietul se rostogoleşteşomoioage de câlţi aprinse; şi vuietul se rostogoleşte spre sfărâmăturile de piatră, în locul unde zidul a fostspre sfărâmăturile de piatră, în locul unde zidul a fost spart; şi tunica monseniorului d'Artois fâlfâi sub noriispart; şi tunica monseniorului d'Artois fâlfâi sub norii plumburii, ca o dâră roşie de fulger...plumburii, ca o dâră roşie de fulger...

O săgeată de arc ţintită din meterez, străbate tuO săgeată de arc ţintită din meterez, străbate tu--nica de mătase, zaua, pielea platoşei, pânza cămăşii.nica de mătase, zaua, pielea platoşei, pânza cămăşii. Izbitura n-a fost mai tare decât a unei lăncii la întreIzbitura n-a fost mai tare decât a unei lăncii la între --ceri; Robert d'Artois îşi smulse singur săgeata şi,ceri; Robert d'Artois îşi smulse singur săgeata şi, câţiva paşi mai departe, fără să înţeleagă ce i se încâţiva paşi mai departe, fără să înţeleagă ce i se în --tâmpla, nici pentru ce deodată cerul se făcuse aşa detâmpla, nici pentru ce deodată cerul se făcuse aşa de negru, nici pentru ce picioarele lui nu mai strângeaunegru, nici pentru ce picioarele lui nu mai strângeau calul, se prăbuşi în noroi.calul, se prăbuşi în noroi.

În vreme ce oştile sale cucereau cetatea Vannes,În vreme ce oştile sale cucereau cetatea Vannes, uriaşul căruia i se scosese chivăra, întins pe o scară,uriaşul căruia i se scosese chivăra, întins pe o scară,

era purtat până-n tabăra lui; sângele curgea subera purtat până-n tabăra lui; sângele curgea sub

scară.scară.Robert nu mai fusese rănit niciodată înainte. DouăRobert nu mai fusese rănit niciodată înainte. Două

campanii în Flandra, propria sa expediţie în Artois,campanii în Flandra, propria sa expediţie în Artois, războiul din Aquitania... Robert trecuse teafăr prinrăzboiul din Aquitania... Robert trecuse teafăr prin toate acestea, fără să se aleagă măcar cu o zgârietoate acestea, fără să se aleagă măcar cu o zgârie --tură Nici o lance ruptă în cincizeci de turniruri nicitură Nici o lance ruptă în cincizeci de turniruri nici

unui tribunal, straniu tribunal în care se adresa barounui tribunal, straniu tribunal în care se adresa baro

--

nilor Franţei zicându-le "nobilii mei lorzi", şi-i cereanilor Franţei zicându-le "nobilii mei lorzi", şi-i cerea regelui Filip cel Frumos să poruncească sechestrarearegelui Filip cel Frumos să poruncească sechestrarea tuturor averilor lui Filip de Valois, mantie, sceptru şituturor averilor lui Filip de Valois, mantie, sceptru şi coroană, aducând la îndeplinire o bulă papală de excoroană, aducând la îndeplinire o bulă papală de ex--comunicare. De la puntea din spate, glasul său răzbeacomunicare. De la puntea din spate, glasul său răzbea până în fundul corăbiei ajungea până sus la oameniipână în fundul corăbiei ajungea până sus la oamenii



tură. Nici o lance ruptă în cincizeci de turniruri, nicitură. Nici o lance ruptă în cincizeci de turniruri, nici un colţ de mistreţ nu-i atinsese vreodată pielea.un colţ de mistreţ nu-i atinsese vreodată pielea.

De ce aici, înaintea oraşului Vannes, înainteaDe ce aici, înaintea oraşului Vannes, înaintea acestei cetăţi care nu i se împotrivea cu adevărat,acestei cetăţi care nu i se împotrivea cu adevărat, care nu era decât un popas de mâna a doua în drumulcare nu era decât un popas de mâna a doua în drumul epopeii sale? Nici o prezicere rea, privind Vannes sauepopeii sale? Nici o prezicere rea, privind Vannes sau Bretania, nu-i fusese făcută lui Robert d'Artois. BraţulBretania, nu-i fusese făcută lui Robert d'Artois. Braţul care întinsese arbaleta era al unui necunoscut carecare întinsese arbaleta era al unui necunoscut care nici nu ştia măcar în cine trăgea. Patru zile se zbătunici nu ştia măcar în cine trăgea. Patru zile se zbătu Robert; acum însă nu mai lupta împotriva prinţilor şiRobert; acum însă nu mai lupta împotriva prinţilor şi Parlamentului, nici împotriva legilor moştenirii, niciParlamentului, nici împotriva legilor moştenirii, nici cu datinile comitatelor, cu ambiţiile sau lăcomia famicu datinile comitatelor, cu ambiţiile sau lăcomia fami --liilor regale; lupta cu însăşi carnea lui. Moartea păliilor regale; lupta cu însăşi carnea lui. Moartea pă --trundea în el printr-o rană cu buzele negricioase, destrundea în el printr-o rană cu buzele negricioase, des--chisă între această inimă care bătuse atât de tare şichisă între această inimă care bătuse atât de tare şi acest stomac care mâncase atât de mult; nu moarteaacest stomac care mâncase atât de mult; nu moartea care îngheaţă, ci aceea care aprinde. O flacără îicare îngheaţă, ci aceea care aprinde. O flacără îi alerga prin vine. Moartea trebuia să ardă în patru zilealerga prin vine. Moartea trebuia să ardă în patru zile toată vlaga ce mai era în acest trup, pentru douăzecitoată vlaga ce mai era în acest trup, pentru douăzeci de ani.de ani.

Se împotrivi să facă un testament, ţipând că a douaSe împotrivi să facă un testament, ţipând că a doua zi îşi va încăleca roibul. Trebuiră să-l lege de pat ca săzi îşi va încăleca roibul. Trebuiră să-l lege de pat ca să i se poată da grijania, căci voia să omoare duhovniculi se poată da grijania, căci voia să omoare duhovnicul în care credea că-l recunoaşte pe Thierry d'Hirson.în care credea că-l recunoaşte pe Thierry d'Hirson. Aiura. Aiura.

Robert d'Artois nu suferise niciodată marea; o coRobert d'Artois nu suferise niciodată marea; o co--rabie îşi întinse pânzele ca să-l ducă în Anglia. Orabie îşi întinse pânzele ca să-l ducă în Anglia. O noapte întreagă, în legănarea valurilor, pledă înainteanoapte întreagă, în legănarea valurilor, pledă înaintea

până în fundul corăbiei, ajungea până sus, la oameniipână în fundul corăbiei, ajungea până sus, la oamenii de veghe pe catarge.de veghe pe catarge.

Înainte de ivirea zorilor, se potoli niţel şi ceru caÎnainte de ivirea zorilor, se potoli niţel şi ceru ca mindirul pe care se afla să fie tras lângă uşă; vroia sămindirul pe care se afla să fie tras lângă uşă; vroia să privească ultimele stele. Dar nu mai apucă să vadă răprivească ultimele stele. Dar nu mai apucă să vadă ră--săritul soarelui. În clipa când îşi dădu sufletul, tot maisăritul soarelui. În clipa când îşi dădu sufletul, tot mai credea că se va vindeca. Ultimul cuvânt pe care bucredea că se va vindeca. Ultimul cuvânt pe care bu --zele sale mai putură să-l rostească fu: "Niciodată!"zele sale mai putură să-l rostească fu: "Niciodată!" fără să se ştie dacă se adresa regilor, mării sau luifără să se ştie dacă se adresa regilor, mării sau lui Dumnezeu.Dumnezeu.

Venind pe lume, fiecare om e învestit cu o misiune Venind pe lume, fiecare om e învestit cu o misiune măruntă sau de mare însemnătate, dar îndeobştemăruntă sau de mare însemnătate, dar îndeobşte neştiută de el însuşi, şi pe care firea sa, legăturile cuneştiută de el însuşi, şi pe care firea sa, legăturile cu semenii săi, întâmplările neprevăzute ale vieţii sale îlsemenii săi, întâmplările neprevăzute ale vieţii sale îl împing s-o îndeplinească, fără ştirea lui, dar cu iluziaîmping s-o îndeplinească, fără ştirea lui, dar cu iluzia că e slobod să facă ce vrea. Robert d'Artois dădusecă e slobod să facă ce vrea. Robert d'Artois dăduse foc Apusului: îşi împlinise misiunea.foc Apusului: îşi împlinise misiunea.

Când regele Eduard al III-lea află, în Flandra, deCând regele Eduard al III-lea află, în Flandra, de moartea lui, genele i se umeziră, şi-i trimise regineimoartea lui, genele i se umeziră, şi-i trimise reginei Filipa o scrisoare în care zicea:Filipa o scrisoare în care zicea:

Sufleţelule, vărul meu Robert d'Artois a fostSufleţelule, vărul meu Robert d'Artois a fost chemat la Domnul; pentru dragostea ce i-o purtăm şichemat la Domnul; pentru dragostea ce i-o purtăm şi pentru cinstea mea, am scris cancelarului şi vistiernipentru cinstea mea, am scris cancelarului şi vistierni --cului, poruncindu-le să-l înmormânteze în a mea cecului, poruncindu-le să-l înmormânteze în a mea ce --tate a Londrei. Vreau, iubită, să porţi tu de grijă catate a Londrei. Vreau, iubită, să porţi tu de grijă ca dânşii să facă după cum am poruncit. Dumnezeu să tedânşii să facă după cum am poruncit. Dumnezeu să te aibă în paza lui. Am dat această scrisoare, cu peceteaaibă în paza lui. Am dat această scrisoare, cu pecetea

mea personală în oraşul Grandchamp, ziua Sfintei Camea personală în oraşul Grandchamp, ziua Sfintei Ca

--

terina, în cel de-al şaisprezecelea an al domniei meleterina, în cel de-al şaisprezecelea an al domniei mele în Anglia, iar în Franţa al treilea.în Anglia, iar în Franţa al treilea.

La începutul lui ianuarie 1343, cripta catedraleiLa începutul lui ianuarie 1343, cripta catedralei Sfântul Paul din Londra primi cel mai greu sicriu careSfântul Paul din Londra primi cel mai greu sicriu care a fost coborât vreodată acoloa fost coborât vreodată acolo



a fost coborât vreodată acolo.a fost coborât vreodată acolo.**********

Iar aici autorul, constrâns de istorie să-şi ucidă perIar aici autorul, constrâns de istorie să-şi ucidă per--sonajul său preferat, cu care a trăit şase ani, încearcăsonajul său preferat, cu care a trăit şase ani, încearcă o tristeţe tot aşa de mare ca aceea a regelui Eduardo tristeţe tot aşa de mare ca aceea a regelui Eduard al Angliei; pana, cum spun vechii cronicari, îi scapăal Angliei; pana, cum spun vechii cronicari, îi scapă dintre degete, şi nu mai are poftă să continue, celdintre degete, şi nu mai are poftă să continue, cel puţin deocamdată, decât pentru a-l face pe cititor săpuţin deocamdată, decât pentru a-l face pe cititor să afle sfârşitul câtorva dintre eroii mai de seamă ai poafle sfârşitul câtorva dintre eroii mai de seamă ai po -- vestirii acesteia. vestirii acesteia.

Să sărim unsprezece ani, şi să trecem Alpii...Să sărim unsprezece ani, şi să trecem Alpii...

JEAN I, REGELE NECUNOSCUT JEAN I, REGELE NECUNOSCUT

DRUMUL CARE DUCE LA ROMA DRUMUL CARE DUCE LA ROMA

Luni 22 septembrie 1354, în palatul Tolomei dinLuni 22 septembrie 1354, în palatul Tolomei din Siena, unde familia sa îşi făcea negoţul de bancă,Siena, unde familia sa îşi făcea negoţul de bancă, Giannino Baglioni, cetăţean de vază al acestui oraş,Giannino Baglioni, cetăţean de vază al acestui oraş, primi o scrisoare din partea vestitului Cola de Rienziprimi o scrisoare din partea vestitului Cola de Rienzi

î âi il l â i R iî âi il l â i R i

rile de bancă.rile de bancă.

În septembrie văzduhul e cald încă deasupra câmÎn septembrie văzduhul e cald încă deasupra câm--piei sieneze, şi miriştile acoperă ogoarele ca o blanăpiei sieneze, şi miriştile acoperă ogoarele ca o blană roşcată. E una dintre cele mai frumoase privelişti dinroşcată. E una dintre cele mai frumoase privelişti din lume; Dumnezeu a trasat acolo cu mărinimie curbalume; Dumnezeu a trasat acolo cu mărinimie curba colinelor şi a împrăştiat o vegetaţie bogată şi felurită,colinelor şi a împrăştiat o vegetaţie bogată şi felurită, în care chiparosul e împărat. Omul a ştiut să munceîn care chiparosul e împărat. Omul a ştiut să munce --



care apucase în mâinile sale cârmuirea Romei,care apucase în mâinile sale cârmuirea Romei, luându-şi străvechiul titlu de tribun. În această scriluându-şi străvechiul titlu de tribun. În această scri--soare datată de joia trecută şi din Capitoliu, Carlo desoare datată de joia trecută şi din Capitoliu, Carlo de

Rienzi îi scria bancherului:Rienzi îi scria bancherului:

Preaiubite prietene, am trimis după domnia ta nişte Preaiubite prietene, am trimis după domnia ta nişte curieri cu porunca să te roage, dacă te-ar întâlni, săcurieri cu porunca să te roage, dacă te-ar întâlni, să binevoieşti a veni la Roma să mă vezi. Dânşii mi-aubinevoieşti a veni la Roma să mă vezi. Dânşii mi-au spus că te-au găsit într-adevăr la Siena, dar nu te-auspus că te-au găsit într-adevăr la Siena, dar nu te-au putut hotărî să vii la mine. Deoarece nu eram sigur căputut hotărî să vii la mine. Deoarece nu eram sigur că te vor afla, nu ţi-am scris; acum însă când ştiu undete vor afla, nu ţi-am scris; acum însă când ştiu unde eşti, te rog să vii cât mai degrabă, îndată ce vei primieşti, te rog să vii cât mai degrabă, îndată ce vei primi

această scrisoare, şi în cea mai mare taină, pentruaceastă scrisoare, şi în cea mai mare taină, pentru ceva care priveşte regatul Franţei.ceva care priveşte regatul Franţei.

Pentru ce anume tribunul, crescut într-o cârciumăPentru ce anume tribunul, crescut într-o cârciumă din Trastevere dar care afirma că este fiul nelegitimdin Trastevere dar care afirma că este fiul nelegitim al împăratului Henric al VII-lea al Germaniei - decial împăratului Henric al VII-lea al Germaniei - deci frate vitreg cu regele Ioan al Boemiei - şi în care Pefrate vitreg cu regele Ioan al Boemiei - şi în care Pe --trarca slăvea pe restauratorul vechilor măriri ale Itatrarca slăvea pe restauratorul vechilor măriri ale Ita --liei, pentru ce anume Cola de Rienzi vroia să stea deliei, pentru ce anume Cola de Rienzi vroia să stea de

vorbă şi atât de repede, şi în taină, cu Giannino Ba vorbă şi atât de repede, şi în taină, cu Giannino Ba--glioni? Acesta nu încetă să-şi pună întrebarea în zileleglioni? Acesta nu încetă să-şi pună întrebarea în zilele următoare, pe când mergea spre Roma, însoţit de priurmătoare, pe când mergea spre Roma, însoţit de pri--etenul său, notarul Angelo Guidarelli, căruia îi ceruseetenul său, notarul Angelo Guidarelli, căruia îi ceruse să-l întovărăşească, mai întâi fiindcă un drum făcut însă-l întovărăşească, mai întâi fiindcă un drum făcut în doi parcă n-ar fi aşa de lung şi apoi fiindcă notaruldoi parcă n-ar fi aşa de lung şi apoi fiindcă notarul era un flăcău deştept care se pricepea în toate trebuera un flăcău deştept care se pricepea în toate trebu --

în care chiparosul e împărat. Omul a ştiut să munceîn care chiparosul e împărat. Omul a ştiut să muncească pământul acesta şi să-şi presare peste tot caselească pământul acesta şi să-şi presare peste tot casele care, de la cea mai princiară vilă până la cea maicare, de la cea mai princiară vilă până la cea mai umilă câşlărie, au toate, cu faţadele lor de culoareaumilă câşlărie, au toate, cu faţadele lor de culoarea lutului şi cu olanele rotunde ale acoperişului, aceeaşilutului şi cu olanele rotunde ale acoperişului, aceeaşi frumuseţe şi aceeaşi armonie. Drumul nu-i niciodatăfrumuseţe şi aceeaşi armonie. Drumul nu-i niciodată otova, ci şerpuieşte, se înalţă, coboară spre alte văi,otova, ci şerpuieşte, se înalţă, coboară spre alte văi, printre terase semănate şi livezi milenare de măslini.printre terase semănate şi livezi milenare de măslini. La Siena, Dumnezeu şi omul au deopotrivă geniu.La Siena, Dumnezeu şi omul au deopotrivă geniu.

Despre ce fel de treburi ale Franţei vroia tribunulDespre ce fel de treburi ale Franţei vroia tribunul să-i vorbească în taină bancherului din Siena? De cesă-i vorbească în taină bancherului din Siena? De ce încercase în două rânduri să-l vadă, şi-i trimisese aceîncercase în două rânduri să-l vadă, şi-i trimisese ace--astă scrisoare grabnică în care îi zicea "astă scrisoare grabnică în care îi zicea "preaiubitepreaiubite prieteneprietene"? Avea de gând să-i ceară, fără îndoială, noi"? Avea de gând să-i ceară, fără îndoială, noi împrumuturi pentru regele de la Paris, sau poate baniîmprumuturi pentru regele de la Paris, sau poate bani de răscumpărare pentru niscaiva mari seniori prizode răscumpărare pentru niscaiva mari seniori prizo--nieri în Anglia? Giannino Baglioni habar n-avea că trinieri în Anglia? Giannino Baglioni habar n-avea că tri--bunul Cola de Rienzi se sinchisea atât de mult debunul Cola de Rienzi se sinchisea atât de mult de soarta francezilor.soarta francezilor.

Şi chiar aşa să fi fost, pentru ce tribunul nu seŞi chiar aşa să fi fost, pentru ce tribunul nu se adresa celorlalţi asociaţi ai băncii, celor mai vechi, luiadresa celorlalţi asociaţi ai băncii, celor mai vechi, lui Tolomeo Tolomei, lui Andrea, lui Giaccomo, care cuTolomeo Tolomei, lui Andrea, lui Giaccomo, care cu --noşteau mult mai bine daraverile astea, şi fuseserănoşteau mult mai bine daraverile astea, şi fuseseră odinioară la Paris pentru a încheia socotelile moşteodinioară la Paris pentru a încheia socotelile moşte--nirii bătrânului unchi Spinello, când trebuiseră să înnirii bătrânului unchi Spinello, când trebuiseră să în --chidă sucursalele din Franţa? E adevărat că Gianninochidă sucursalele din Franţa? E adevărat că Giannino se născuse dintr-o mamă franceză, o tânără şi fruse născuse dintr-o mamă franceză, o tânără şi fru --moasă doamnă niţel cam tristă, pe care o revedea înmoasă doamnă niţel cam tristă, pe care o revedea în

mijlocul amintirilor sale din copilărie într-un conacmijlocul amintirilor sale din copilărie într-un conac prăpădit sub un cer ploios. Şi-i adevărat că tatăl său,prăpădit sub un cer ploios. Şi-i adevărat că tatăl său, Guccio Baglioni, mort de paisprezece ani, dragul deGuccio Baglioni, mort de paisprezece ani, dragul de el, în timpul unei călătorii prin Campania... şi Gianel, în timpul unei călătorii prin Campania... şi Gian --nino, legănat de mersul calului, duse mâna discret lanino, legănat de mersul calului, duse mâna discret la piept şi-şi făcu cruce... tatăl său pe vremea când lopiept şi-şi făcu cruce... tatăl său pe vremea când lo--cuia în Franţa, se pomenise foarte amestecat în niştecuia în Franţa, se pomenise foarte amestecat în nişte

cu cinste şi, datorită trecerii de care se bucura încu cinste şi, datorită trecerii de care se bucura în ochii tuturor, căpătase şi slujba de epitrop al spitaochii tuturor, căpătase şi slujba de epitrop al spita --lului Maica Domnului cea Milostivă...lului Maica Domnului cea Milostivă...

Cei doi drumeţi străbătură San Quirico d'Orcia, RaCei doi drumeţi străbătură San Quirico d'Orcia, Ra--dicofani, Acquapendente, lacul din Bolsena, Montedicofani, Acquapendente, lacul din Bolsena, Monte--fiascone; înnoptau în hanuri cu portice groase, şi difiascone; înnoptau în hanuri cu portice groase, şi di --mineaţa porneau mai departe.. Giannino şi Guidarellimineaţa porneau mai departe.. Giannino şi Guidarelli



cuia în Franţa, se pomenise foarte amestecat în niştecuia în Franţa, se pomenise foarte amestecat în nişte istorii ale curţilor regale, între Paris, Londra, Neapoleistorii ale curţilor regale, între Paris, Londra, Neapole şi Avignon. Cunoscuse de aproape regi şi regine, başi Avignon. Cunoscuse de aproape regi şi regine, ba fusese de faţă şi la vestitul conclav de la Lyon...fusese de faţă şi la vestitul conclav de la Lyon...

Dar lui Giannino nu-i plăcea să-şi amintească deDar lui Giannino nu-i plăcea să-şi amintească de Franţa, tocmai din pricina mamei sale pe care n-o maiFranţa, tocmai din pricina mamei sale pe care n-o mai întâlnise niciodată şi nici nu ştia dacă mai trăieşte sauîntâlnise niciodată şi nici nu ştia dacă mai trăieşte sau murise; din pricina naşterii sale, legitimă după tatămurise; din pricina naşterii sale, legitimă după tată---său, nelegitimă în ochii celorlalţi membri ai familiei,-său, nelegitimă în ochii celorlalţi membri ai familiei, a tuturor acestor rude descoperite pe neaşteptatea tuturor acestor rude descoperite pe neaşteptate când avea nouă ani: bunicul Mino Baglioni, unchii Tocând avea nouă ani: bunicul Mino Baglioni, unchii To --lomei, nenumăraţii veri... Multă vreme Giannino se silomei, nenumăraţii veri... Multă vreme Giannino se si--mţise străin printre dânşii. Făcuse totul pentru amţise străin printre dânşii. Făcuse totul pentru a şterge trăsăturile care-l deosebeau de ceilalţi, pentruşterge trăsăturile care-l deosebeau de ceilalţi, pentru a se integra în obşte, pentru a deveni un sienez, una se integra în obşte, pentru a deveni un sienez, un bancher, un Baglioni.bancher, un Baglioni.

După ce se specializase în negoţul de lână, poate fiDupă ce se specializase în negoţul de lână, poate fi--indcă ducea dorul turmelor de oi, a păşunilor verzi şiindcă ducea dorul turmelor de oi, a păşunilor verzi şi a dimineţilor brumate, îşi luase soţie, la doi ani dupăa dimineţilor brumate, îşi luase soţie, la doi ani după moartea tatălui său, o fată de neam bun sienez, Giomoartea tatălui său, o fată de neam bun sienez, Gio -- vanna Vivoli, care-i născuse trei fii, trăind foarte fe vanna Vivoli, care-i născuse trei fii, trăind foarte fe--ricit cu dânsa şase ani până ce aceasta muri pericit cu dânsa şase ani până ce aceasta muri pe vremea molimei de ciumă neagră, în 43. Însurându-se vremea molimei de ciumă neagră, în 43. Însurându-se de a doua oară, în anul următor cu o altă moştenide a doua oară, în anul următor cu o altă moşteni --toare bogată, Francesca Agazzano, încă doi fii îi maitoare bogată, Francesca Agazzano, încă doi fii îi mai înveseleau acum căminul, iar un al treilea eraînveseleau acum căminul, iar un al treilea era aşteptat.aşteptat.

Preţuit de compatrioţii săi, îşi conducea treburilePreţuit de compatrioţii săi, îşi conducea treburile

mineaţa porneau mai departe.. Giannino şi Guidarellimineaţa porneau mai departe.. Giannino şi Guidarelli ieşiseră din Toscana. Pe măsură ce se apropia deieşiseră din Toscana. Pe măsură ce se apropia de Roma, Giannino se simţea tot mai hotărât să-i răsRoma, Giannino se simţea tot mai hotărât să-i răs --pundă tribunului Cola, cu toată politeţea, că nu vroiapundă tribunului Cola, cu toată politeţea, că nu vroia să facă afaceri în Franţa. Notarul Guidarelli îi dădeasă facă afaceri în Franţa. Notarul Guidarelli îi dădea dreptate; companiile italiene păstrau o amintire preadreptate; companiile italiene păstrau o amintire prea urâtă a jecmănelilor suferite, şi, de când începuse răzurâtă a jecmănelilor suferite, şi, de când începuse răz--boiul cu Anglia, prea se ducea de râpă regatul Fraboiul cu Anglia, prea se ducea de râpă regatul Fra--nţei, ca să te mai încumeţi a băga bani acolo. Era mainţei, ca să te mai încumeţi a băga bani acolo. Era mai bine să trăieşti într-o mică republică aşezată, cum ebine să trăieşti într-o mică republică aşezată, cum e Siena, cu meşteşuguri şi negustorii înfloritoare, decâtSiena, cu meşteşuguri şi negustorii înfloritoare, decât în ţările acelea mari, cârmuite de nişte nebuni!în ţările acelea mari, cârmuite de nişte nebuni!

Căci din palatul Tolomei, Giannino urmărise deCăci din palatul Tolomei, Giannino urmărise de aproape treburile franceze în ultimi ani; banca loraproape treburile franceze în ultimi ani; banca lor avea acolo o mulţime de poliţe care nu vor fi plătite,avea acolo o mulţime de poliţe care nu vor fi plătite, fără îndoială, niciodată! Nişte căpiaţi, zău aşa, franfără îndoială, niciodată! Nişte căpiaţi, zău aşa, fran --cezii ăştia, începând cu regele lor Valois, care reuşisecezii ăştia, începând cu regele lor Valois, care reuşise să piardă mai întâi Bretania şi Flandra, după aceeasă piardă mai întâi Bretania şi Flandra, după aceea Normandia, după aceea Saintonge, apoi se lăsase fuNormandia, după aceea Saintonge, apoi se lăsase fu--gărit prin hăţişuri de către oştile englezeşti ca o căgărit prin hăţişuri de către oştile englezeşti ca o că --prioară încolţită, până în jurul Parisului.prioară încolţită, până în jurul Parisului.

Acest erou de turnir, care vroia să tragă după Acest erou de turnir, care vroia să tragă după dânsul lumea toată, la cruciadă, refuză provocareadânsul lumea toată, la cruciadă, refuză provocarea vrăjmaşului englez de a se bate pe câmpia de la Vau vrăjmaşului englez de a se bate pe câmpia de la Vau--girard, aproape în poarta Palatului său; apoi închigirard, aproape în poarta Palatului său; apoi închi--puindu-şi că englezii au luat-o la fugă fiindcă se retrăpuindu-şi că englezii au luat-o la fugă fiindcă se retră--geau spre miazănoapte... dar pentru ce anume ar figeau spre miazănoapte... dar pentru ce anume ar fi fugit când erau învingători?... Filip al VI-lea porni defugit când erau învingători?... Filip al VI-lea porni de --

odată, sleindu-şi oastea prin nişte marşuri forţate, înodată, sleindu-şi oastea prin nişte marşuri forţate, în urmărirea regelui Eduard, ajungându-l din spate dinurmărirea regelui Eduard, ajungându-l din spate din--colo de râul Somme; şi acolo slava lui pieri pentru totcolo de râul Somme; şi acolo slava lui pieri pentru tot--deauna.deauna.

Ecourile bătăliei de la Crécy se împrăştiaseră pânăEcourile bătăliei de la Crécy se împrăştiaseră până la Siena. Se aflase cum regele Franţei îşi silise pedesla Siena. Se aflase cum regele Franţei îşi silise pedes--trimea să atace, înainte de a-şi fi venit în fire după untrimea să atace, înainte de a-şi fi venit în fire după un

- Deschideţi, deschideţi năpăstuitului rege al Fra- Deschideţi, deschideţi năpăstuitului rege al Fra--nţei!nţei!

Nu trebuie să uităm că domnul Dante blestemaseNu trebuie să uităm că domnul Dante blestemase odinioară seminţia regilor de Valois, din pricina întâiodinioară seminţia regilor de Valois, din pricina întâi--ului din neamul lor, contele Charles, pustiitorul Sieneiului din neamul lor, contele Charles, pustiitorul Sienei şi Florenţei. Toţi vrăjmaşii aceluişi Florenţei. Toţi vrăjmaşii acelui divino poetadivino poeta o isprăo ispră-- veau cam rău. veau cam rău.



t ea să atace, a te de a ş e t e după u, ş pmarş de cinci leghe, şi cum cavaleria franceză, întărâmarş de cinci leghe, şi cum cavaleria franceză, întărâ--tată de această gloată de tălpaşi care nu înaintatată de această gloată de tălpaşi care nu înainta destul de repede, dăduse iureş prin propria infandestul de repede, dăduse iureş prin propria infan--terie, dând-o peste cap, trântind-o la pământ, strivind-terie, dând-o peste cap, trântind-o la pământ, strivind-o sub potcoavele cailor, ca să fie până la urmă ea îno sub potcoavele cailor, ca să fie până la urmă ea în --săşi nimicită de tirul încrucişat al arcaşilor englezi.săşi nimicită de tirul încrucişat al arcaşilor englezi.

- Au spus, ca să-şi explice înfrângerea, că săgeţile- Au spus, ca să-şi explice înfrângerea, că săgeţile zvârlite de puştile cu pulbere, vândute de Italia englezvârlite de puştile cu pulbere, vândute de Italia engle--zilor, au semănat dezordinea şi groaza în rândurilezilor, au semănat dezordinea şi groaza în rândurile lor, datorită bubuitului. Dar nu, Guidarelli, nu puştilelor, datorită bubuitului. Dar nu, Guidarelli, nu puştile cu pulbere i-au dus la înfrângere, ci neghiobia lor.cu pulbere i-au dus la înfrângere, ci neghiobia lor.

Ah, ce minuni de vitejie se săvârşiseră acolo! Ni Ah, ce minuni de vitejie se săvârşiseră acolo! Ni--meni nu putea să tăgăduiască asta. A fost văzut, bumeni nu putea să tăgăduiască asta. A fost văzut, bu--năoară, Ioan al Boemiei, ajuns orb pe la cincizeci denăoară, Ioan al Boemiei, ajuns orb pe la cincizeci de ani, cerând să fie dus totuşi în luptă, cu roibul legat laani, cerând să fie dus totuşi în luptă, cu roibul legat la dreapta şi la stânga de caii unor cavaleri de ai săi; şidreapta şi la stânga de caii unor cavaleri de ai săi; şi regele orb se avântase în bătălie, învârtindu-şi buzduregele orb se avântase în bătălie, învârtindu-şi buzdu--ganul în aer spre a-l repezi asupra cui? Asupra caganul în aer spre a-l repezi asupra cui? Asupra ca--pului celor doi nenorociţi care-l înconjurau de o partepului celor doi nenorociţi care-l înconjurau de o parte şi de alta. L-au găsit mort, aşa legat cum fusese de ceişi de alta. L-au găsit mort, aşa legat cum fusese de cei doi însoţitori omorâţi, simbol desăvârşit al acesteidoi însoţitori omorâţi, simbol desăvârşit al acestei caste cavalereşti închisă în bezna chiverelor sale,caste cavalereşti închisă în bezna chiverelor sale, care, dispreţuind poporul, se nimicea singură parcăcare, dispreţuind poporul, se nimicea singură parcă dinadins.dinadins.

În seara bătăliei de la Crécy, Filip al VI-lea rătăceaÎn seara bătăliei de la Crécy, Filip al VI-lea rătăcea pe câmp, nemaiavând decât şase oameni cu dânsul, şipe câmp, nemaiavând decât şase oameni cu dânsul, şi se ducea să bată la uşa unui conac, gemând:se ducea să bată la uşa unui conac, gemând:

eau ca ău.Iar după Crécy, ciuma adusă de genovezi. Nici de laIar după Crécy, ciuma adusă de genovezi. Nici de la

ăştia nu trebuie să te aştepţi vreodată la ceva bun!ăştia nu trebuie să te aştepţi vreodată la ceva bun! Corăbiile lor căraseră din Orient cumplita molimăCorăbiile lor căraseră din Orient cumplita molimă care, pătrunzând mai întâi în Provence, se abătusecare, pătrunzând mai întâi în Provence, se abătuse după aceea asupra Avignonului, asupra acestui oraşdupă aceea asupra Avignonului, asupra acestui oraş putred până-n măduva oaselor de atâta desfrânare şiputred până-n măduva oaselor de atâta desfrânare şi stricăciune. Era de ajuns să fi auzit repetându-se custricăciune. Era de ajuns să fi auzit repetându-se cu-- vintele domnului Petrarca asupra acestui nou Babilon, vintele domnului Petrarca asupra acestui nou Babilon, ca să înţelegi că duhnitoarea lui ticăloşie şi păcateleca să înţelegi că duhnitoarea lui ticăloşie şi păcatele ce se petreceau acolo în văzul lumii trebuiau să-ice se petreceau acolo în văzul lumii trebuiau să-i atragă răzbunătoare nenorociri.atragă răzbunătoare nenorociri.

Toscanul nu-i niciodată mulţumit de nimic şi de niToscanul nu-i niciodată mulţumit de nimic şi de ni--meni, în afară de el însuşi. De n-ar putea bârfi, n-armeni, în afară de el însuşi. De n-ar putea bârfi, n-ar putea să trăiască. Şi Giannino, în privinţa asta, se doputea să trăiască. Şi Giannino, în privinţa asta, se do-- vedea adevărat toscan. Ajunseseră la Viterbo şi încă vedea adevărat toscan. Ajunseseră la Viterbo şi încă nu isprăviseră, el şi cu Guidarelli, să foarfece lumeanu isprăviseră, el şi cu Guidarelli, să foarfece lumea toată şi să-i caute nod în papură.toată şi să-i caute nod în papură.

Mai întâi, ce făcea papa la Avignon în loc să şadă laMai întâi, ce făcea papa la Avignon în loc să şadă la Roma, în locul hotărât de sfântul Petru? Şi pentru ceRoma, în locul hotărât de sfântul Petru? Şi pentru ce se aleg întotdeauna papi francezi, cum e acest Pierrese aleg întotdeauna papi francezi, cum e acest Pierre Roger, fostul episcop de Arras care îi urmase lui BeRoger, fostul episcop de Arras care îi urmase lui Be --

noît al XII-lea şi domnea acum sub numele de Clenoît al XII-lea şi domnea acum sub numele de Cle--ment al VI-lea? Pentru ce, la rândul său, acesta nument al VI-lea? Pentru ce, la rândul său, acesta nu numea decât cardinali francezi şi refuza să se înnumea decât cardinali francezi şi refuza să se în --toarcă în Italia? Îi pedepsise Dumnezeu pe toţi. Într-toarcă în Italia? Îi pedepsise Dumnezeu pe toţi. Într-un singur anotimp s-au închis la Avignon şapte mii deun singur anotimp s-au închis la Avignon şapte mii de case ai căror locuitori fuseseră seceraţi de ciumă; secase ai căror locuitori fuseseră seceraţi de ciumă; se

adunau leşurile cu carul. Apoi năpasta se întinse spreadunau leşurile cu carul. Apoi năpasta se întinse spre miazănoapte, peste o ţară sleită de război. Ciumamiazănoapte, peste o ţară sleită de război. Ciuma sosea la Paris, unde făcea mii de morţi în fiecare zi;sosea la Paris, unde făcea mii de morţi în fiecare zi; mari sau mici, nu cruţa pe nimeni. Soţia ducelui demari sau mici, nu cruţa pe nimeni. Soţia ducelui de Normandia, adică fata regelui Boemiei, murise deNormandia, adică fata regelui Boemiei, murise de ciumă. Regina Jeanne de Navarra, fiica Margueriteiciumă. Regina Jeanne de Navarra, fiica Margueritei de Bourgogne, murise de ciumă. Chiar şi nemernicade Bourgogne, murise de ciumă. Chiar şi nemernica

în faptul că regele se însurase a doua oară, pentru căîn faptul că regele se însurase a doua oară, pentru că şi dânsul făcuse la fel, dar socotea necuviincioasăşi dânsul făcuse la fel, dar socotea necuviincioasă graba regelui Franţei de a-şi lua o nouă soţie. Treizecigraba regelui Franţei de a-şi lua o nouă soţie. Treizeci de zile! Şi pe cine alesese Filip al VI-lea? Tocmai aicide zile! Şi pe cine alesese Filip al VI-lea? Tocmai aici începea nostimada. O răpise fiului său mai mare peîncepea nostimada. O răpise fiului său mai mare pe principesa cu care acesta trebuia să se însoare dinprincipesa cu care acesta trebuia să se însoare din nou, vară-sa Blanche, fiica regelui Navarrei, căreia inou, vară-sa Blanche, fiica regelui Navarrei, căreia i



g g , şg g , şregină a Franţei, Jeana cea Şchioapă, sora Margueregină a Franţei, Jeana cea Şchioapă, sora Margue--ritei de Bourgogne, pierise de ciumă; francezii, careritei de Bourgogne, pierise de ciumă; francezii, care nu puteau s-o sufere, ziceau că moartea ei nu eranu puteau s-o sufere, ziceau că moartea ei nu era decât o pedeapsă dreaptă pentru răutăţile ei.decât o pedeapsă dreaptă pentru răutăţile ei.

Dar pentru ce o răpise moartea şi pe Giovanna BaDar pentru ce o răpise moartea şi pe Giovanna Ba--glioni, întâia soţie a lui Giannino, Giovanna cu fruglioni, întâia soţie a lui Giannino, Giovanna cu fru--moşii ochi migdalaţi, cu gâtul asemenea unui şip demoşii ochi migdalaţi, cu gâtul asemenea unui şip de alabastru? Dreptate e asta? Era drept ca Siena să fiealabastru? Dreptate e asta? Era drept ca Siena să fie pustiită de ciumă? Dumnezeu dovedea într-adevăr căpustiită de ciumă? Dumnezeu dovedea într-adevăr că nu prea ştia să aleagă şi prea de multe ori îi punea penu prea ştia să aleagă şi prea de multe ori îi punea pe cei buni să plătească păcatele celor răi.cei buni să plătească păcatele celor răi.

Fericiţi cei care scăpaseră de ciumă. Fericit domnulFericiţi cei care scăpaseră de ciumă. Fericit domnul Giovanni Boccaccio, fiul unui prieten al Tolomeilor,Giovanni Boccaccio, fiul unui prieten al Tolomeilor, născut dintr-o mamă franceză, ea şi Giannino, şi carenăscut dintr-o mamă franceză, ea şi Giannino, şi care se putuse adăposti, oaspe al unui bogat senior, într-ose putuse adăposti, oaspe al unui bogat senior, într-o frumoasă vilă din marginea Florenţei! Cât bântuisefrumoasă vilă din marginea Florenţei! Cât bântuise molima, ca să-i mai înveselească pe refugiaţii din vilamolima, ca să-i mai înveselească pe refugiaţii din vila Palmieri, făcându-i să uite că moartea dă târcoale poPalmieri, făcându-i să uite că moartea dă târcoale po --rţilor, Boccaccio scrisese acele frumoase şi nostimerţilor, Boccaccio scrisese acele frumoase şi nostime povestiri pe care acum şi le repeta Italia toată. Cupovestiri pe care acum şi le repeta Italia toată. Cu--rajul arătat în faţa morţii de oaspeţii contelui Palmierirajul arătat în faţa morţii de oaspeţii contelui Palmieri şi de domnul Boccaccio nu era oare mai înţelept decâtşi de domnul Boccaccio nu era oare mai înţelept decât vitejia neroadă a cavalerilor Franţei? Notarul Guida vitejia neroadă a cavalerilor Franţei? Notarul Guida--relli era întru totul de această părere.relli era întru totul de această părere.

Regele Filip se însurase însă din nou numai dupăRegele Filip se însurase însă din nou numai după treizeci de zile de la moartea reginei nemernice. Şi întreizeci de zile de la moartea reginei nemernice. Şi în asta, Giannino găsea o pricină să cârtească, nu chiarasta, Giannino găsea o pricină să cârtească, nu chiar

, , g ,, , g ,se zicea Înţelepciune Frumoasă.se zicea Înţelepciune Frumoasă.

Orbit de ivirea la curte a acestei fecioare de opOrbit de ivirea la curte a acestei fecioare de op--tsprezece ani, Filip îi ceruse fiului Jean să i-o cedeze,tsprezece ani, Filip îi ceruse fiului Jean să i-o cedeze, iar Jean se lăsase cununat cu contesa de Boulogne, oiar Jean se lăsase cununat cu contesa de Boulogne, o văduvă de douăzeci şi patru de ani de care nu se prea văduvă de douăzeci şi patru de ani de care nu se prea simţea atras, ca de altfel de nici o altă femeie, căci sesimţea atras, ca de altfel de nici o altă femeie, căci se părea că moştenitorul Franţei avea mai curând slăbipărea că moştenitorul Franţei avea mai curând slăbi --ciune pentru scutieri.ciune pentru scutieri.

Regele de cincizeci şi şase de ani regăsise atunci,Regele de cincizeci şi şase de ani regăsise atunci, în braţele Înţelepciunii Frumoase, focul tinereţii.în braţele Înţelepciunii Frumoase, focul tinereţii. Curat Înţelepciune Frumoasă! Numele i se potriveaCurat Înţelepciune Frumoasă! Numele i se potrivea de minune; Giannino şi Guidarelli se strâmbau de râsde minune; Giannino şi Guidarelli se strâmbau de râs pe caii lor. Înţelepciune Frumoasă! Domnul Boccacciope caii lor. Înţelepciune Frumoasă! Domnul Boccaccio ar fi putut face din asta o poveste de a lui. În trei luniar fi putut face din asta o poveste de a lui. În trei luni fetişcana îi venise de hac regelui turnirurilor, şifetişcana îi venise de hac regelui turnirurilor, şi curtea îl ducea la gropniţa mănăstirii Saint-Denis pecurtea îl ducea la gropniţa mănăstirii Saint-Denis pe acest falnic neghiob care nu domnise o treime deacest falnic neghiob care nu domnise o treime de veac decât pentru a-şi duce regatul de la bogăţie la veac decât pentru a-şi duce regatul de la bogăţie la prăpăd.prăpăd.

Jean al II-lea, noul rege, acum în vârstă de treizeci Jean al II-lea, noul rege, acum în vârstă de treizeci şi şase de ani, şi căruia i se zicea cel Bun, fără a se ştişi şase de ani, şi căruia i se zicea cel Bun, fără a se şti prea bine de ce, avea întocmai, cum spuneau călătoriiprea bine de ce, avea întocmai, cum spuneau călătorii sosiţi din Franţa, aceleaşi însuşiri temeinice ca şisosiţi din Franţa, aceleaşi însuşiri temeinice ca şi tătâne-său şi acelaşi noroc în treburile de care setătâne-său şi acelaşi noroc în treburile de care se apuca. Era doar niţel mai risipitor, mai nestatornic şiapuca. Era doar niţel mai risipitor, mai nestatornic şi mai uşuratec; o amintea însă şi pe maică-sa prin vimai uşuratec; o amintea însă şi pe maică-sa prin vi--clenie şi cruzime. Crezându-se mereu trădat, se şiclenie şi cruzime. Crezându-se mereu trădat, se şi

grăbise să-i taie capul conetabilului său.grăbise să-i taie capul conetabilului său.Pentru că regele Eduard al III-lea, cu tabăra înPentru că regele Eduard al III-lea, cu tabăra în

oraşul Calais, cucerit de el, întemeiase Ordinul Jaretioraşul Calais, cucerit de el, întemeiase Ordinul Jareti --erei, într-o zi când avusese plăcerea să prindă cuerei, într-o zi când avusese plăcerea să prindă cu mâna lui ciorapul amantei sale frumoasa contesă demâna lui ciorapul amantei sale frumoasa contesă de Salisbury, regele Jean al II-lea nevrând să rămână maiSalisbury, regele Jean al II-lea nevrând să rămână mai prejos în privinţa decoraţiilor cavalereşti, înfiinţaseprejos în privinţa decoraţiilor cavalereşti, înfiinţase

Giannino Baglioni, intrând în Roma la 2 octombrie,Giannino Baglioni, intrând în Roma la 2 octombrie, prin Ponte Milvio, era foarte hotărât să i-o spună triprin Ponte Milvio, era foarte hotărât să i-o spună tri --bunului Cola de Rienzi.bunului Cola de Rienzi.



p j p ţ ţ ş , ţp j p ţ ţ ş ţOrdinul Stelei pentru a-l cinsti pe favoritul său spaOrdinul Stelei pentru a-l cinsti pe favoritul său spa --niol, junele Charles de la Cerda. Isprăvile sale viteniol, junele Charles de la Cerda. Isprăvile sale vite -- jeşti se opreau aici. jeşti se opreau aici.

Poporul crăpa de foame; ca urmare a ciumei şi aPoporul crăpa de foame; ca urmare a ciumei şi a războiului, muncile câmpului ca şi atelierele meşteşurăzboiului, muncile câmpului ca şi atelierele meşteşu--găreşti duceau lipsă de braţe; bucatele se răriseră şigăreşti duceau lipsă de braţe; bucatele se răriseră şi preţurile crescuseră peste măsură; slujbele se împreţurile crescuseră peste măsură; slujbele se îm--puţinau; toate vânzările erau supuse unui bir de unpuţinau; toate vânzările erau supuse unui bir de un sol pe livra de marfă.sol pe livra de marfă.

Cete rătăcitoare, asemenea ciobănaşilor de odiniCete rătăcitoare, asemenea ciobănaşilor de odini --oară, dar şi mai smintite, străbăteau ţara, mii de băroară, dar şi mai smintite, străbăteau ţara, mii de băr--baţi şi de femei în zdrenţe care se flagelau unii pebaţi şi de femei în zdrenţe care se flagelau unii pe alţii cu frânghii sau cu lanţuri, urlând nişte psalmi jalalţii cu frânghii sau cu lanţuri, urlând nişte psalmi jal--nici de-a lungul drumurilor, şi deodată, cuprinşi denici de-a lungul drumurilor, şi deodată, cuprinşi de furie, măcelăreau, ca întotdeauna, evreii şi italienii.furie, măcelăreau, ca întotdeauna, evreii şi italienii.

În vremea asta curtea Franţei îşi ducea mai deÎn vremea asta curtea Franţei îşi ducea mai de --parte traiul într-un lux sfidător, cheltuind pentru unparte traiul într-un lux sfidător, cheltuind pentru un singur turnir cât ar fi fost de ajuns ca să hrăneşti unsingur turnir cât ar fi fost de ajuns ca să hrăneşti un an întreg toată sărăcimea unui comitat şi îmbrăan întreg toată sărăcimea unui comitat şi îmbră--cându-se în chip nu tocmai creştinesc, bărbaţii maicându-se în chip nu tocmai creştinesc, bărbaţii mai împopoţonaţi cu giuvaericale decât femeile, purtândîmpopoţonaţi cu giuvaericale decât femeile, purtând tunici strânse în talie, aşa de scurte că li se vedeautunici strânse în talie, aşa de scurte că li se vedeau bucile, şi nişte pantofi cu vârful lung aşa de ascuţit căbucile, şi nişte pantofi cu vârful lung aşa de ascuţit că se poticneau la mers.se poticneau la mers.

O bancă cât de cât serioasă ar fi putut oare conO bancă cât de cât serioasă ar fi putut oare con--simţi să dea unor astfel de oameni noi împrumuturisimţi să dea unor astfel de oameni noi împrumuturi sau să le vândă lâna pe datorie? Fireşte că nu. Şisau să le vândă lâna pe datorie? Fireşte că nu. Şi

NOAPTEA LA CAPITOLIUNOAPTEA LA CAPITOLIU

Călătorii poposiră într-oCălătorii poposiră într-o osteriaosteria din Campo deidin Campo dei Fiori, la ceasul când florăresele, ţipând cât le ţineaFiori, la ceasul când florăresele, ţipând cât le ţinea gura, îşi vindeau mai ieftin ultimele maldăre de trangura, îşi vindeau mai ieftin ultimele maldăre de tran --dafiri şi goleau piaţa de covorul lor multicolor şi înmidafiri şi goleau piaţa de covorul lor multicolor şi înmi--resmatresmat

runci să fie condus într-o încăpere de alături unde,runci să fie condus într-o încăpere de alături unde, după câteva clipe, veni şi ei.după câteva clipe, veni şi ei.

Rienzi îşi luase titlul de tribun, dar avea mai curândRienzi îşi luase titlul de tribun, dar avea mai curând chipul şi portul unui împărat. Purpura era culoareachipul şi portul unui împărat. Purpura era culoarea lui: îşi petrecea mantia pe dânsul, ca o togă. Gulerullui: îşi petrecea mantia pe dânsul, ca o togă. Gulerul caftanului cuprindea un gât gros şi rotund; cu niştecaftanului cuprindea un gât gros şi rotund; cu nişte ochi mari limpezi, cu părul tuns mărunt şi o bărbieochi mari limpezi, cu părul tuns mărunt şi o bărbie



resmat.resmat.Luându-l călăuză pe hangiu, la căderea nopţii GianLuându-l călăuză pe hangiu, la căderea nopţii Gian--

nino Baglioni se îndreptă spre Capitoliu.nino Baglioni se îndreptă spre Capitoliu.

Minunat oraş Roma, unde nu venise niciodată, şi peMinunat oraş Roma, unde nu venise niciodată, şi pe care-l descoperea acum, regretând că nu se poatecare-l descoperea acum, regretând că nu se poate opri la fiece pas! Uriaş, dacă-l pui alături de Siena şiopri la fiece pas! Uriaş, dacă-l pui alături de Siena şi de Florenţa, chiar mai întins, pare-se, decât Parisulde Florenţa, chiar mai întins, pare-se, decât Parisul sau Neapole, pe cât îşi amintea Giannino din ce-i posau Neapole, pe cât îşi amintea Giannino din ce-i po-- vestise tată-său. Prin ulicioarele întortocheate ajun vestise tată-său. Prin ulicioarele întortocheate ajun--geai deodată în faţa unor palate măreţe, ale cărorgeai deodată în faţa unor palate măreţe, ale căror portice şi curţi erau luminate de făclii şi felinare. Ceteportice şi curţi erau luminate de făclii şi felinare. Cete de băieţi mergeau ţinându-se de braţ prin mijloculde băieţi mergeau ţinându-se de braţ prin mijlocul

străzilor, cântând. Trecătorii te cam îmbrânceau, darstrăzilor, cântând. Trecătorii te cam îmbrânceau, dar fără gând rău, şi zâmbeau străinilor: cârciumile eraufără gând rău, şi zâmbeau străinilor: cârciumile erau la tot pasul şi răzbeau din ele ispititoare mirosuri dela tot pasul şi răzbeau din ele ispititoare mirosuri de ulei cald, de şofran, de peşte prăjit şi de carne friptă.ulei cald, de şofran, de peşte prăjit şi de carne friptă. Viaţa nu părea să se oprească odată cu noaptea. Viaţa nu părea să se oprească odată cu noaptea.

Giannino urcă dealul Capitoliului la lumina stelelor.Giannino urcă dealul Capitoliului la lumina stelelor. Iarba creştea în faţa unui portic de biserică; nişte coIarba creştea în faţa unui portic de biserică; nişte co--loane răsturnate, o statuie, înălţându-şi un braţ ciloane răsturnate, o statuie, înălţându-şi un braţ ci --untit, adevereau trecutul străvechi al cetăţii. August,untit, adevereau trecutul străvechi al cetăţii. August,

Neron, Titus, Marc-Aureliu călcaseră pământulNeron, Titus, Marc-Aureliu călcaseră pământul acesta...acesta...Cola de Rienzi îşi lua cina împreună cu o seamă deCola de Rienzi îşi lua cina împreună cu o seamă de

oaspeţi, într-o sală mare clădită chiar pe temeliile fosoaspeţi, într-o sală mare clădită chiar pe temeliile fos--tului templu al lui Jupiter. Giannino se îndreptă spretului templu al lui Jupiter. Giannino se îndreptă spre dânsul, puse jos un genunchi şi-şi rosti numele. Nudânsul, puse jos un genunchi şi-şi rosti numele. Nu--maidecât tribunul, apucându-i mâinile, îl ridică şi pomaidecât tribunul, apucându-i mâinile, îl ridică şi po--

p p şp pcare vădea dârzenie, această faţă lată părea menităcare vădea dârzenie, această faţă lată părea menită să ia loc alături de busturile Cezarilor. Tribunul aveasă ia loc alături de busturile Cezarilor. Tribunul avea o meteahnă, un tremur al nării drepte, care-i dădea oo meteahnă, un tremur al nării drepte, care-i dădea o expresie de nerăbdare. Călca hotărât ca unul ce nuexpresie de nerăbdare. Călca hotărât ca unul ce nu îngăduie să-i stea cineva în cale. Bărbatul acestaîngăduie să-i stea cineva în cale. Bărbatul acesta arăta într-adevăr, doar ivindu-se undeva, că eraarăta într-adevăr, doar ivindu-se undeva, că era născut să poruncească, şi că nutrea planuri marinăscut să poruncească, şi că nutrea planuri mari pentru poporul său, iar cei din jur trebuiau să-i înţepentru poporul său, iar cei din jur trebuiau să-i înţe--leagă numaidecât gândurile şi să i le împlinească. Îlleagă numaidecât gândurile şi să i le împlinească. Îl rugă pe Giannino să se aşeze lângă dânsul, poruncirugă pe Giannino să se aşeze lângă dânsul, porunci slugilor să închidă uşile şi să stea de pază ca nimenislugilor să închidă uşile şi să stea de pază ca nimeni să nu-i tulbure; apoi, fără a mai pierde vremea, însă nu-i tulbure; apoi, fără a mai pierde vremea, în --cepu să pună întrebări care nu aveau nici o legăturăcepu să pună întrebări care nu aveau nici o legătură cu treburile obişnuite ale unui bancher.cu treburile obişnuite ale unui bancher.

Negoţul de lână, împrumuturile de bani, ordineleNegoţul de lână, împrumuturile de bani, ordinele de plată, cu nici unele din aceste daraveri nu-şi băteade plată, cu nici unele din aceste daraveri nu-şi bătea capul.capul.

Numai Giannino, persoana lui Giannino îl interesa.Numai Giannino, persoana lui Giannino îl interesa. La ce vârstă sosise Giannino din Franţa? Unde îşi peLa ce vârstă sosise Giannino din Franţa? Unde îşi pe --trecuse primii ani? Cine îl crescuse? Purtase întotdetrecuse primii ani? Cine îl crescuse? Purtase întotde--auna acelaşi nume?auna acelaşi nume?

După fiecare întrebare, Rienzi aştepta răspunsul,După fiecare întrebare, Rienzi aştepta răspunsul, asculta, dădea din cap, şi punea altă întrebare.asculta, dădea din cap, şi punea altă întrebare.

Aşadar, Giannino văzuse lumina zilei într-o mănăs Aşadar, Giannino văzuse lumina zilei într-o mănăs--tire din Paris. Maică-sa, Maria de Cressay, îl crescusetire din Paris. Maică-sa, Maria de Cressay, îl crescuse până la vârsta de nouă ani, în Île-de-France, lângă unpână la vârsta de nouă ani, în Île-de-France, lângă un târg numit Neauphle-le-Vieux. Ce ştia despre vremeatârg numit Neauphle-le-Vieux. Ce ştia despre vremea

pe care mamă-sa o petrecuse la curtea Franţei? Înpe care mamă-sa o petrecuse la curtea Franţei? În privinţa asta, sienezul îşi amintea spusele tatălui său,privinţa asta, sienezul îşi amintea spusele tatălui său, Guccio Baglioni: puţin timp după ce-l născuse peGuccio Baglioni: puţin timp după ce-l născuse pe Giannino, Maria de Cressay fusese chemată la curteGiannino, Maria de Cressay fusese chemată la curte ca doică, pentru fiul nou-născut al reginei Clémence aca doică, pentru fiul nou-născut al reginei Clémence a Ungariei; dar nu rămăsese mult acolo, deoarece coUngariei; dar nu rămăsese mult acolo, deoarece co --pilul reginei murise după câteva zile, otrăvit, cum zipilul reginei murise după câteva zile, otrăvit, cum zi --

lui, zicând că era regele Franţei.lui, zicând că era regele Franţei.- În iunie s-au făcut nouă ani de când doamna- În iunie s-au făcut nouă ani de când doamna

Maria de Cressay a murit.Maria de Cressay a murit.- Mama mea a murit? izbucni Giannino.- Mama mea a murit? izbucni Giannino.- Da, prea mărite domn... mai bine zis aceea pe- Da, prea mărite domn... mai bine zis aceea pe

care o credeai mama domniei tale. Şi cu două zilecare o credeai mama domniei tale. Şi cu două zile înainte de a închide ochii s-a spovedit...înainte de a închide ochii s-a spovedit...



gceau unii.ceau unii.

Şi Giannino începu să surâdă. Supsese la acelaşiŞi Giannino începu să surâdă. Supsese la acelaşi sân cu regele Franţei; era ceva la care nu se gândeasân cu regele Franţei; era ceva la care nu se gândea aproape niciodată şi care i se părea pe neaşteptate deaproape niciodată şi care i se părea pe neaşteptate de necrezut, aproape de râs, acum când se vedea ajunsnecrezut, aproape de râs, acum când se vedea ajuns aproape la patruzeci de ani, în tihnita sa viaţă de buraproape la patruzeci de ani, în tihnita sa viaţă de bur --ghez italian.ghez italian.

Pentru ce îi punea însă Rienzi toate întrebărilePentru ce îi punea însă Rienzi toate întrebările acestea? Pentru ce tribunul cu ochii mari, limpezi,acestea? Pentru ce tribunul cu ochii mari, limpezi, bastardul penultimului împărat german, îl privea cubastardul penultimului împărat german, îl privea cu această îngândurată luare aminte?această îngândurată luare aminte?

- Domnia ta eşti cu adevărat, spuse în cele din- Domnia ta eşti cu adevărat, spuse în cele din urmă Cola de Rienzi, domnia ta eşti cu adevărat...urmă Cola de Rienzi, domnia ta eşti cu adevărat...

Giannino nu pricepea ce anume vroia să spună cuGiannino nu pricepea ce anume vroia să spună cu asta. Fu şi mai mirat când îl văzu pe măreţul tribunasta. Fu şi mai mirat când îl văzu pe măreţul tribun punându-şi jos un genunchi şi plecându-se până a-ipunându-şi jos un genunchi şi plecându-se până a-i săruta piciorul drept.săruta piciorul drept.

- Eşti regele Franţei, rosti Rienzi, şi aşa trebuie să- Eşti regele Franţei, rosti Rienzi, şi aşa trebuie să ţi se închine toată lumea de azi încolo.ţi se închine toată lumea de azi încolo.

Luminile se clătinară niţel în jurul lui Giannino.Luminile se clătinară niţel în jurul lui Giannino.Când casa în care şezi liniştit la masă se crapă deoCând casa în care şezi liniştit la masă se crapă deo--

dată pentru că pământul de sub ea începe să lunece,dată pentru că pământul de sub ea începe să lunece, când corabia în care dormi se izbeşte în toiul nopţiicând corabia în care dormi se izbeşte în toiul nopţii de nişte stânci, nici atunci nu înţelegi din prima clipăde nişte stânci, nici atunci nu înţelegi din prima clipă ce se întâmplă.ce se întâmplă.

Giannino Baglioni şedea în jilţ, într-o încăpere a CaGiannino Baglioni şedea în jilţ, într-o încăpere a Ca--pitoliului; stăpânul Romei îngenunchea la picioarelepitoliului; stăpânul Romei îngenunchea la picioarele

Era întâia oară când Giannino auzea spunându-i-seEra întâia oară când Giannino auzea spunându-i-se "prea mărite domn" şi rămase cu gura căscată, mai"prea mărite domn" şi rămase cu gura căscată, mai uluit chiar decât de pupatul piciorului.uluit chiar decât de pupatul piciorului.

Aşadar, simţind că i se apropie sfârşitul, Maria de Aşadar, simţind că i se apropie sfârşitul, Maria de Cressay chemase la căpătâiul ei un călugăr augustinCressay chemase la căpătâiul ei un călugăr augustin de la o mânăstire vecină, fratele Jourdain Spaniolul, şide la o mânăstire vecină, fratele Jourdain Spaniolul, şi i se spovedi acestuia.i se spovedi acestuia.

Gândul lui Giannino se întorcea la primele saleGândul lui Giannino se întorcea la primele sale amintiri. Vedea odaia de la Cressay şi pe maică-sa,amintiri. Vedea odaia de la Cressay şi pe maică-sa, blondă şi frumoasă... Murise de nouă ani, şi el nu ştiablondă şi frumoasă... Murise de nouă ani, şi el nu ştia asta. Şi iată că acum nu mai era mama lui.asta. Şi iată că acum nu mai era mama lui.

La cererea muribundei, fratele Jourdain aşternuseLa cererea muribundei, fratele Jourdain aşternuse pe hârtie această spovedanie care era dezvăluireape hârtie această spovedanie care era dezvăluirea unui grozav secret de stat şi a unei nu mai puţin grounui grozav secret de stat şi a unei nu mai puţin gro--zave crime.zave crime.

- Îţi voi arăta spovedania, precum şi scrisoarea fra- Îţi voi arăta spovedania, precum şi scrisoarea fra --telui Jourdain; şi una şi alta se află în mâna mea,telui Jourdain; şi una şi alta se află în mâna mea, spuse Cola de Rienzi.spuse Cola de Rienzi.

Tribunul vorbi patru ceasuri întregi. Atâta vreme i-Tribunul vorbi patru ceasuri întregi. Atâta vreme i-a trebuit, mai întâi ca să-l pună în cunoştinţă pe Giana trebuit, mai întâi ca să-l pună în cunoştinţă pe Gian--nino asupra întâmplărilor, vechi de patruzeci de ani,nino asupra întâmplărilor, vechi de patruzeci de ani,

care făceau partea din istoria regatului Franţei:care făceau partea din istoria regatului Franţei: moartea Margueritei de Bourgogne, a doua căsătoriemoartea Margueritei de Bourgogne, a doua căsătorie a regelui Ludovic al X-lea cu Clémence a Ungariei.a regelui Ludovic al X-lea cu Clémence a Ungariei.

- Tatăl meu fusese şi dânsul cu solia care s-a dus s-o- Tatăl meu fusese şi dânsul cu solia care s-a dus s-o aducă pe regină de la Neapole, spuse Giannino; mi-aaducă pe regină de la Neapole, spuse Giannino; mi-a povestit-o de mai multe ori; făcea parte din suita unuipovestit-o de mai multe ori; făcea parte din suita unui

oarecare conte de Bouville...oarecare conte de Bouville...- Contele de Bouville, zici? Totul se potriveşte- Contele de Bouville, zici? Totul se potriveşte

atunci! E acelaşi Bouville care era epitropul pânteatunci! E acelaşi Bouville care era epitropul pânte--cului reginei Clémence, mama domniei tale, prea lucului reginei Clémence, mama domniei tale, prea lu--minate, şi care merse s-o aducă, pentru a te alăpta,minate, şi care merse s-o aducă, pentru a te alăpta, pe doamna de Cressay, de la mănăstirea unde tocmaipe doamna de Cressay, de la mănăstirea unde tocmai născuse un băiat. Ea a povestit aceasta cuvânt cu cunăscuse un băiat. Ea a povestit aceasta cuvânt cu cu --

Giannino... da, pe regele Ludovic!... pusese la cale şiGiannino... da, pe regele Ludovic!... pusese la cale şi pieirea noului-născut.pieirea noului-născut.

- Dar contele de Bouville, prevăzător, schimbase co- Dar contele de Bouville, prevăzător, schimbase co--pilul reginei cu cel al doicii, care se chema de altfelpilul reginei cu cel al doicii, care se chema de altfel tot Jean. Acesta e cel care a fost ucis, şi apoi înmortot Jean. Acesta e cel care a fost ucis, şi apoi înmor --mântat la Saint-Denis...mântat la Saint-Denis...

Şi Giannino simţi parcă o şi mai mare strângere deŞi Giannino simţi parcă o şi mai mare strângere de



vânt. vânt.Pe măsură ce tribunul vorbea, oaspele său simţeaPe măsură ce tribunul vorbea, oaspele său simţea

că-şi pierde minţile. Toate erau de-a-ndoaselea; întucă-şi pierde minţile. Toate erau de-a-ndoaselea; întu--necimile se făceau luminoase, lumina se întuneca.necimile se făceau luminoase, lumina se întuneca. Giannino îl silea mereu pe Rienzi să ia povestea de laGiannino îl silea mereu pe Rienzi să ia povestea de la început, ca atunci când iei de la capăt o socotealăînceput, ca atunci când iei de la capăt o socoteală prea încâlcită. Afla dintr-o dată că tatăl său nu eraprea încâlcită. Afla dintr-o dată că tatăl său nu era tatăl său, că mamă-sa nu era mamă-sa, şi că adevătatăl său, că mamă-sa nu era mamă-sa, şi că adevă --ratul său tată, un rege al Franţei, ucigaşul primei saleratul său tată, un rege al Franţei, ucigaşul primei sale soţii, sfârşise prin a fi el însuşi ucis. Înceta să mai fiesoţii, sfârşise prin a fi el însuşi ucis. Înceta să mai fie fratele de lapte al unui rege al Franţei mort în leagăn;fratele de lapte al unui rege al Franţei mort în leagăn; era chiar acest rege reînviat deodată.era chiar acest rege reînviat deodată.

- Ţi s-a spus întotdeauna Jean, nu-i aşa? întrebă Ri- Ţi s-a spus întotdeauna Jean, nu-i aşa? întrebă Ri --enzi. Mama măriei tale, regina, ţi-a dat acest numeenzi. Mama măriei tale, regina, ţi-a dat acest nume din pricina unui legământ ce făcuse. Jean sau Giodin pricina unui legământ ce făcuse. Jean sau Gio-- vanni, de unde vine Giovannino, sau Giannino... Eşti vanni, de unde vine Giovannino, sau Giannino... Eşti Jean I-ul cel Postum. Jean I-ul cel Postum.

Cel Postum! Un nume rău prevestitor, unul din cuCel Postum! Un nume rău prevestitor, unul din cu -- vintele acelea care evocă cimitirul, şi pe care toscanii vintele acelea care evocă cimitirul, şi pe care toscanii nu pot să-l audă fără a face coarnele cu mâna stângănu pot să-l audă fără a face coarnele cu mâna stângă spre a îndepărta piaza rea.spre a îndepărta piaza rea.

Pe neaşteptate, contele Robert d'Artois, contesaPe neaşteptate, contele Robert d'Artois, contesa Mahaut, numele acestea care aparţineau marilorMahaut, numele acestea care aparţineau marilor amintiri ale tatălui său... nu, nu ale tatălui său; în sfâamintiri ale tatălui său... nu, nu ale tatălui său; în sfâ --rşit, ale celuilalt, Guccio Baglioni... apăreau în povesrşit, ale celuilalt, Guccio Baglioni... apăreau în poves --tirea tribunului, împovărate de roluri cumplite. Contirea tribunului, împovărate de roluri cumplite. Con--tesa Mahaut, după ce îl otrăvise pe tatăl luitesa Mahaut, după ce îl otrăvise pe tatăl lui

inimă, pentru că nu se putea dezobişnui aşa de reinimă, pentru că nu se putea dezobişnui aşa de re--pede că el e Giannino Baglioni, copilul negustoruluipede că el e Giannino Baglioni, copilul negustorului sienez, şi pentru că trăia o senzaţie ciudată, ca şi cumsienez, şi pentru că trăia o senzaţie ciudată, ca şi cum cineva îl anunţa că încetase să mai respire la vârstacineva îl anunţa că încetase să mai respire la vârsta de cinci zile şi că, de atunci, viaţa lui, toate gândurilede cinci zile şi că, de atunci, viaţa lui, toate gândurile lui, toate faptele lui, trupul său chiar, nu erau decât olui, toate faptele lui, trupul său chiar, nu erau decât o nălucire. Se simţea pierind, umplându-se de întunălucire. Se simţea pierind, umplându-se de întu--neric, schimbându-se în propria sa fantomă. Unde seneric, schimbându-se în propria sa fantomă. Unde se găsea cu-adevărat, sub o lespede în cripta de la Saint-găsea cu-adevărat, sub o lespede în cripta de la Saint-Denis, sau aici, la Capitoliu?Denis, sau aici, la Capitoliu?

- Îmi zicea uneori "prinţişorul meu", şopti el.- Îmi zicea uneori "prinţişorul meu", şopti el.- Cine?- Cine?- Mama... vreau să spun, doamna de Cressay... când- Mama... vreau să spun, doamna de Cressay... când

nu era nimeni de faţă. Credeam că e o vorbă, aşa cumnu era nimeni de faţă. Credeam că e o vorbă, aşa cum mamele din Franţa îşi alintă copiii; şi-mi săruta mâimamele din Franţa îşi alintă copiii; şi-mi săruta mâi --nile şi începea să plângă... O, câte îmi vin în mintenile şi începea să plângă... O, câte îmi vin în minte acum... Şi pensia aceea pe care o trimitea contele deacum... Şi pensia aceea pe care o trimitea contele de Bouville, şi cum unchii Cressay, bărbosul şi celălalt,Bouville, şi cum unchii Cressay, bărbosul şi celălalt, se purtau mai drăguţ cu mine în zilele când soseause purtau mai drăguţ cu mine în zilele când soseau banii...banii...

Ce s-a ales din toţi aceştia? Cei mai mulţi muriserăCe s-a ales din toţi aceştia? Cei mai mulţi muriseră

de mult: Mahaut, Bouville, Robert d'Artois... Fraţiide mult: Mahaut, Bouville, Robert d'Artois... Fraţii Cressay îşi căpătaseră spada de cavaleri în ajunul băCressay îşi căpătaseră spada de cavaleri în ajunul bă --tăliei de la Crécy, dând prilej lui Filip al VI-lea să facătăliei de la Crécy, dând prilej lui Filip al VI-lea să facă un joc de cuvinte.un joc de cuvinte.

- Trebuie să fi fost destul de bătrâni...- Trebuie să fi fost destul de bătrâni...Dar dacă Maria de Cressay nu vroise niciodată să-lDar dacă Maria de Cressay nu vroise niciodată să-l

revadă pe Guccio Baglioni, nu era pentru că l-ar firevadă pe Guccio Baglioni, nu era pentru că l-ar fi urât, aşa cum acesta spunea plin de amărăciune, ciurât, aşa cum acesta spunea plin de amărăciune, ci pentru a-şi ţine jurământul ce-i fusese smuls cu de-apentru a-şi ţine jurământul ce-i fusese smuls cu de-a sila, când i se încredinţase pruncul regal scăpat de lasila, când i se încredinţase pruncul regal scăpat de la pieire.pieire.

- Şi de frica unor represalii împotriva ei sau a- Şi de frica unor represalii împotriva ei sau a soţului ei, adăugă Rienzi. Căci erau cununaţi, în tainăsoţului ei, adăugă Rienzi. Căci erau cununaţi, în taină

chipului reginei, cel puţin aşa cum se vor fi întipăritchipului reginei, cel puţin aşa cum se vor fi întipărit în memoria sa de copil. Îşi amintea numai ivirea uneiîn memoria sa de copil. Îşi amintea numai ivirea unei femei de o minunată frumuseţe, toată înveşmântată înfemei de o minunată frumuseţe, toată înveşmântată în albul de doliu al reginelor văduve, şi care-i pusese pealbul de doliu al reginelor văduve, şi care-i pusese pe frunte o mână distrată cu degete trandafirii... "Şi nufrunte o mână distrată cu degete trandafirii... "Şi nu ştiam că eram în faţa mamei mele. Iar dânsa, până înştiam că eram în faţa mamei mele. Iar dânsa, până în ultima ei zi, şi-a crezut fiul mort..."ultima ei zi, şi-a crezut fiul mort..."



dar de-adevăratelea, de către un călugăr. Şi asta adar de-adevăratelea, de către un călugăr. Şi asta a spus-o în spovedania ei. Apoi, într-o zi, Baglioni aspus-o în spovedania ei. Apoi, într-o zi, Baglioni a venit să te răpească de acolo, pe când aveai nouă ani. venit să te răpească de acolo, pe când aveai nouă ani.

- Mi-amintesc bine de plecarea aceea... Şi dânsa,- Mi-amintesc bine de plecarea aceea... Şi dânsa, ma... doamna de Cressay nu s-a mai măritat din nouma... doamna de Cressay nu s-a mai măritat din nou niciodată?niciodată?

- Niciodată, pentru că se legase pe viaţă.- Niciodată, pentru că se legase pe viaţă.- Nici el nu s-a mai însurat.- Nici el nu s-a mai însurat.Giannino rămase o clipă îngândurat, cu mintea laGiannino rămase o clipă îngândurat, cu mintea la

moarta de la Cressay, la mortul din Campania romoarta de la Cressay, la mortul din Campania ro--mană, căznindu-se să şi-i închipuie ca pe nişte părinţimană, căznindu-se să şi-i închipuie ca pe nişte părinţi adoptivi.adoptivi.

Apoi întrebă deodată: Apoi întrebă deodată:- Aş putea avea o oglindă?- Aş putea avea o oglindă?- Fireşte, spuse tribunul oarecum mirat.- Fireşte, spuse tribunul oarecum mirat.Bătu din palme şi dădu o poruncă unei slugi.Bătu din palme şi dădu o poruncă unei slugi.- Am văzut-o pe regina Clémence, o singură dată...- Am văzut-o pe regina Clémence, o singură dată...

chiar atunci când fusesem luat de la Cressay şi amchiar atunci când fusesem luat de la Cressay şi am rămas câteva zile la Paris, la unchiul Spinello. Tatălrămas câteva zile la Paris, la unchiul Spinello. Tatăl meu... adoptiv, cum spui... m-a dus la dânsa. Mi-a datmeu... adoptiv, cum spui... m-a dus la dânsa. Mi-a dat bomboane. Aşadar, ea era mama mea?bomboane. Aşadar, ea era mama mea?

Îl podidiră lacrimile. Îşi vârî mâna sub gulerul caf Îl podidiră lacrimile. Îşi vârî mâna sub gulerul caf --tanului său şi scoase o răcliţă spânzurată de o sfoarătanului său şi scoase o răcliţă spânzurată de o sfoară de mătase:de mătase:

- Aceste moaşte ale sfântului Ioan le am de la- Aceste moaşte ale sfântului Ioan le am de la dânsa...dânsa...

Căuta cu o deznădăjduită înfrigurare trăsăturileCăuta cu o deznădăjduită înfrigurare trăsăturile

Ah! Această contesă Mahaut era o mare ticăloasă, Ah! Această contesă Mahaut era o mare ticăloasă, nu numai fiindcă a omorât un prunc nevinovat, dar şinu numai fiindcă a omorât un prunc nevinovat, dar şi fiindcă a aruncat atâtea vieţi în zbucium şi nenorofiindcă a aruncat atâtea vieţi în zbucium şi nenoro--cire!cire!

Impresia de mai înainte că făptura lui e doar o năImpresia de mai înainte că făptura lui e doar o nă--lucire dispăruse din mintea lui Giannino spre a facelucire dispăruse din mintea lui Giannino spre a face loc unei senzaţii, tot aşa de îngrijorătoare, şi anumeloc unei senzaţii, tot aşa de îngrijorătoare, şi anume că din el se desprindea o nouă fiinţă, neştiută. Era elcă din el se desprindea o nouă fiinţă, neştiută. Era el însuşi dar şi un altul, fiul unui bancher sienez şi fiulînsuşi dar şi un altul, fiul unui bancher sienez şi fiul regelui Franţei.regelui Franţei.

Şi soţia sa, Francesca? Îşi aminti deodată de FranŞi soţia sa, Francesca? Îşi aminti deodată de Fran --cesca. Cu cine se măritase ea? Şi propriii săi copii? Eicesca. Cu cine se măritase ea? Şi propriii săi copii? Ei se trăgeau deci din Hugues Capet, din Ludovic celse trăgeau deci din Hugues Capet, din Ludovic cel Sfânt, din Filip cel Frumos?Sfânt, din Filip cel Frumos?

- Papa Ioan al XXII-lea trebuie să fi aflat ceva din is- Papa Ioan al XXII-lea trebuie să fi aflat ceva din is --toria asta, urmă Cola de Rienzi. Mi s-a spus că uniitoria asta, urmă Cola de Rienzi. Mi s-a spus că unii cardinali din jurul său şopteau că el nu era sigur căcardinali din jurul său şopteau că el nu era sigur că fiul regelui Ludovic al X-lea ar fi murit. Doar o bănufiul regelui Ludovic al X-lea ar fi murit. Doar o bănu--ială, se zicea, cum umblă atâtea, şi care nu preaială, se zicea, cum umblă atâtea, şi care nu prea părea întemeiată, până la această spovedaniepărea întemeiată, până la această spovedanie in exin ex--tremistremis a mamei tale adoptive, mărite domn, a doicii,a mamei tale adoptive, mărite domn, a doicii,

care îi ceru călugărului augustin să-i promită că te vacare îi ceru călugărului augustin să-i promită că te va căuta şi-ţi va destăinui adevărul. Toată viaţa se supucăuta şi-ţi va destăinui adevărul. Toată viaţa se supu--sese, prin tăcerea ei, oamenilor; dar în clipa când tresese, prin tăcerea ei, oamenilor; dar în clipa când tre --buia să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, şi deoabuia să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu, şi deoa--rece aceia care îi impuseseră această tăcere muriserărece aceia care îi impuseseră această tăcere muriseră fără s-o dezlege de jurământ, ea vru să-şi uşurezefără s-o dezlege de jurământ, ea vru să-şi uşureze



"NOI, COLA DE RIENZI. . . ""NOI, COLA DE RIENZI. . . "

Părăsind Capitoliul la ceasul când cele dintâi licăPărăsind Capitoliul la ceasul când cele dintâi lică--riri ale zorilor începeau să tivească printr-o dungăriri ale zorilor începeau să tivească printr-o dungă arămie ruinele Palatinului, Giannino nu se întoarse săarămie ruinele Palatinului, Giannino nu se întoarse să doarmă în hanul de la Campo dei Fiori. O gardă dedoarmă în hanul de la Campo dei Fiori. O gardă de onoare poruncită de tribun îl însoţi pe celălalt mal alonoare poruncită de tribun îl însoţi pe celălalt mal al

putea să aibă Rienzi de a-i ţine partea, cu atâta nerăbputea să aibă Rienzi de a-i ţine partea, cu atâta nerăb--dare, aproape cu o înfrigurare care scutura tot trupuldare, aproape cu o înfrigurare care scutura tot trupul voinic al potentatului. Pentru ce, când de la moartea voinic al potentatului. Pentru ce, când de la moartea lui Ludovic al X-lea patru regi se succedaseră pelui Ludovic al X-lea patru regi se succedaseră pe tronul Franţei, vroia să ridice o asemeneatronul Franţei, vroia să ridice o asemenea contestaţie? Făcea asta, aşa cum spunea, numaicontestaţie? Făcea asta, aşa cum spunea, numai pentru a da în vileag o nedreptate monstruoasă şi apentru a da în vileag o nedreptate monstruoasă şi a

bili i d i d d l ă ? ib l î ibili i d i d d l ă ? T ib l î i



onoare, poruncită de tribun, îl însoţi pe celălalt mal alonoare, poruncită de tribun, îl însoţi pe celălalt mal al Tibrului, la castelul San-Angelo unde un apartament îiTibrului, la castelul San-Angelo unde un apartament îi fusese pregătit.fusese pregătit.

A doua zi, căutând ajutorul lui Dumnezeu ca să-şi A doua zi, căutând ajutorul lui Dumnezeu ca să-şi potolească adânca tulburare ce-l frământa, petrecupotolească adânca tulburare ce-l frământa, petrecu câteva ceasuri într-o biserică din împrejurimi; apoicâteva ceasuri într-o biserică din împrejurimi; apoi porni îndărăt spre castelul San-Angelo. Ceruse să fieporni îndărăt spre castelul San-Angelo. Ceruse să fie chemat prietenul său Guidarelli, dar fu rugat să nuchemat prietenul său Guidarelli, dar fu rugat să nu stea de vorbă cu nimeni înainte de a-l vedea iar pestea de vorbă cu nimeni înainte de a-l vedea iar pe tribun. Rămase singur până seara, aşteptând să vinătribun. Rămase singur până seara, aşteptând să vină cineva după dânsul. Se părea că tribunul Cola de Ricineva după dânsul. Se părea că tribunul Cola de Ri --enzi nu se ocupa de treburile sale decât noaptea.enzi nu se ocupa de treburile sale decât noaptea.

Giannino merse deci iar la Capitoliu, unde tribunulGiannino merse deci iar la Capitoliu, unde tribunul îl primi cu şi mai mult respect ca în ajun şi se închiseîl primi cu şi mai mult respect ca în ajun şi se închise din nou cu el.din nou cu el.

Cola de Rienzi avea planul său de bătălie pe careCola de Rienzi avea planul său de bătălie pe care şi-l arăta amănunţit; va face de îndată scrisori papei,şi-l arăta amănunţit; va face de îndată scrisori papei, împăratului, tuturor suveranilor creştinătăţii, pof împăratului, tuturor suveranilor creştinătăţii, pof --tindu-i să-şi trimeată ambasadori pentru a le da otindu-i să-şi trimeată ambasadori pentru a le da o veste de cea mai mare însemnătate, dar fără a lăsa să veste de cea mai mare însemnătate, dar fără a lăsa să se ghicească ce fel de veste ar putea să fie; apoi, înse ghicească ce fel de veste ar putea să fie; apoi, în

faţa tuturor ambasadorilor adunaţi într-o audienţă sofaţa tuturor ambasadorilor adunaţi într-o audienţă so--lemnă, urma să apară Giannino, purtând însemnelelemnă, urma să apară Giannino, purtând însemnele regeşti, iar Rienzi avea să-l prezinte ca pe adevăratulregeşti, iar Rienzi avea să-l prezinte ca pe adevăratul rege al Franţei... Bineînţeles, dacă măritul domn serege al Franţei... Bineînţeles, dacă măritul domn se învoia cu asta.învoia cu asta.

Giannino era rege al Franţei din ajun, dar bancherGiannino era rege al Franţei din ajun, dar bancher sienez de douăzeci de ani; şi se întreba ce interessienez de douăzeci de ani; şi se întreba ce interes

restabili un prinţ despuiat de dreptul său? Tribunul îşirestabili un prinţ despuiat de dreptul său? Tribunul îşi dădu repede pe faţă gândul ascuns:dădu repede pe faţă gândul ascuns:

- Adevăratul rege al Franţei ar putea să-l readucă- Adevăratul rege al Franţei ar putea să-l readucă pe papă la Roma. Regii falşi au şi papi falşi.pe papă la Roma. Regii falşi au şi papi falşi.

Rienzi vedea departe. Războiul între Franţa şi AnRienzi vedea departe. Războiul între Franţa şi An--glia, care începea să fie războiul unei jumătăţi a Apuglia, care începea să fie războiul unei jumătăţi a Apu--sului împotriva celeilalte jumătăţi, avea, dacă nu casului împotriva celeilalte jumătăţi, avea, dacă nu ca obârşie, cel puţin ca temei juridic o ceartă dinasticăobârşie, cel puţin ca temei juridic o ceartă dinastică pentru succesiune. Făcând să apară titularul adevăratpentru succesiune. Făcând să apară titularul adevărat şi legitim al tronului Franţei, îi dezumfla pe ceilalţişi legitim al tronului Franţei, îi dezumfla pe ceilalţi doi regi de pretenţiilor lor. Atunci, suveranii Europei,doi regi de pretenţiilor lor. Atunci, suveranii Europei, barem cei paşnici, adunându-se la Roma, îl detronaubarem cei paşnici, adunându-se la Roma, îl detronau pe regele Jean al II-lea şi-i dădeau coroana lui Jean I-pe regele Jean al II-lea şi-i dădeau coroana lui Jean I-ul. Iar Jean I-ul hotăra întoarcerea sfântului părinte înul. Iar Jean I-ul hotăra întoarcerea sfântului părinte în Cetatea Eternă. Se isprăvea cu planurile hrăpăreţeCetatea Eternă. Se isprăvea cu planurile hrăpăreţe ale Franţei asupra ţinuturilor imperiale din Italia; seale Franţei asupra ţinuturilor imperiale din Italia; se isprăvea cu luptele dintre ghelfi şi gibelini; Italia, înisprăvea cu luptele dintre ghelfi şi gibelini; Italia, în unitatea ei regăsită, putea să năzuiască la măreţia eiunitatea ei regăsită, putea să năzuiască la măreţia ei de odinioară; în sfârşit, papa şi regele Franţei, dacă ode odinioară; în sfârşit, papa şi regele Franţei, dacă o doreau, puteau chiar să facă din făuritorul acesteidoreau, puteau chiar să facă din făuritorul acestei măreţii şi acestei păci din Cola de Rienzi, fiu de îmmăreţii şi acestei păci din Cola de Rienzi, fiu de îm--

părat, un împărat, şi nu un împărat după chipul celuipărat, un împărat, şi nu un împărat după chipul celui german, ci unul asemenea împăraţilor străvechi!german, ci unul asemenea împăraţilor străvechi! Mama lui Cola era din Trastevere, unde umbrele luiMama lui Cola era din Trastevere, unde umbrele lui August, Titus şi Traian, se plimbă mereu, chiar prin August, Titus şi Traian, se plimbă mereu, chiar prin cârciumi, dând visurilor aripi...cârciumi, dând visurilor aripi...

A doua zi, 4 octombrie, în cursul unei a treia între A doua zi, 4 octombrie, în cursul unei a treia între--

vederi, asta însă la lumina zilei, Rienzi îi înmână lui vederi, asta însă la lumina zilei, Rienzi îi înmână lui Giannino, căruia începuse să-i zică Giovanni diGiannino, căruia începuse să-i zică Giovanni di Francia, toate dovezile aflate în uimitorul său dosar:Francia, toate dovezile aflate în uimitorul său dosar: spovedania mamei neadevărate, povestirea frateluispovedania mamei neadevărate, povestirea fratelui Jourdain Spaniolul, scrisoarea fratelui Antonie; apoi, Jourdain Spaniolul, scrisoarea fratelui Antonie; apoi, chemând pe unul din grămăticii săi, începu să dictezechemând pe unul din grămăticii săi, începu să dicteze actul care adeverea toate acestea:actul care adeverea toate acestea:

scrisorile fratelui Antonie; ceea ce văzând, i-am desscrisorile fratelui Antonie; ceea ce văzând, i-am des--tăinuit cuviincios tot ce aflasem în această privinţă.tăinuit cuviincios tot ce aflasem în această privinţă. Deoarece însă ştim că o răscoală se pregăteşte la Deoarece însă ştim că o răscoală se pregăteşte la Roma împotriva noastră... Roma împotriva noastră...

Giannino avu o tresărire. Cum! Cola de Rienzi, atâtGiannino avu o tresărire. Cum! Cola de Rienzi, atât de puternic încât vorbea de ambasadorii pe care îi vade puternic încât vorbea de ambasadorii pe care îi va

i i i i il l iit i it i i t t il l ii t



Noi, Cola de Rienzi, cavaler din mila scaunului Noi, Cola de Rienzi, cavaler din mila scaunului apostolic, ilustru senator al Cetăţii Sfinte, judecător,apostolic, ilustru senator al Cetăţii Sfinte, judecător, căpitan şi tribun al poporului roman, am cercetat încăpitan şi tribun al poporului roman, am cercetat în --deaproape dovezile ce mi-au fost aduse de fratele Andeaproape dovezile ce mi-au fost aduse de fratele An--tonie, şi le-am dat crezare cu atât mai vârtos cu cât,tonie, şi le-am dat crezare cu atât mai vârtos cu cât, după cele ce-am auzit şi aflat, e neîndoios că dindupă cele ce-am auzit şi aflat, e neîndoios că din vrerea lui Dumnezeu regatul Franţei a fost, vreme devrerea lui Dumnezeu regatul Franţei a fost, vreme de mulţi ani, prada războiului şi a urgiilor de tot felul, lumulţi ani, prada războiului şi a urgiilor de tot felul, lu --cruri pe care, toate, Dumnezeu le-a rânduit, aşacruri pe care, toate, Dumnezeu le-a rânduit, aşa credem, drept ispăşire a înşelăciunii ce s-a săvârşitcredem, drept ispăşire a înşelăciunii ce s-a săvârşit faţă de acest om, şi care a făcut ca el să rămână faţă de acest om, şi care a făcut ca el să rămână

vreme îndelungată în umilinţă şi sărăcie...vreme îndelungată în umilinţă şi sărăcie...

Tribunul părea mai nervos ca în ajun; se oprea dinTribunul părea mai nervos ca în ajun; se oprea din dictare de fiecare dată, când un zgomot neobişnuit îidictare de fiecare dată, când un zgomot neobişnuit îi ajungea la ureche, sau dimpotrivă când se făcea o tăajungea la ureche, sau dimpotrivă când se făcea o tă--cere ceva mai lungă. Ochii săi mari se întorceau adecere ceva mai lungă. Ochii săi mari se întorceau ade--seori spre ferestrele deschise; s-ar fi zis că pândea ceseori spre ferestrele deschise; s-ar fi zis că pândea ce se întâmplă pe afară.se întâmplă pe afară.

...Giannino ni s-a înfăţişat, la poftirea noastră, joi,...Giannino ni s-a înfăţişat, la poftirea noastră, joi, în 2 octomîn 2 octombrie. Înainte de a-i spune ceea ce aveam a-ibrie. Înainte de a-i spune ceea ce aveam a-i vorbi, l-am întrebat cine este, ce stare are, ce numevorbi, l-am întrebat cine este, ce stare are, ce nume poartă, numele tatălui său, şi toate cele în legătură cupoartă, numele tatălui său, şi toate cele în legătură cu dânsul. După răspunsurile pe care mi le-a dat, amdânsul. După răspunsurile pe care mi le-a dat, am găsit că spusele lui se potriveau cu ceea ce ziceaugăsit că spusele lui se potriveau cu ceea ce ziceau

trimite papei şi tuturor suveranilor lumii, se temea...trimite papei şi tuturor suveranilor lumii, se temea... Ridică privirea la tribun; acesta îşi întări spusele, pleRidică privirea la tribun; acesta îşi întări spusele, ple--cându-şi încet pleoapele peste ochii albaştri; naracându-şi încet pleoapele peste ochii albaştri; nara dreaptă îi tremura.dreaptă îi tremura.

- Prinţii de Colonna, rosti el posomorât.- Prinţii de Colonna, rosti el posomorât.Şi dictă mai departe:Şi dictă mai departe:

...Deoarece ni-e teamă că vom pieri înainte de a-i fi...Deoarece ni-e teamă că vom pieri înainte de a-i fi dat vreun sprijin sau vreun mijloc spre a-şi redobândidat vreun sprijin sau vreun mijloc spre a-şi redobândi regatul, am pus de s-au scris din nou pe curat toateregatul, am pus de s-au scris din nou pe curat toate aceste scrisori şi i le-am încredinţat cu mâna noastră,aceste scrisori şi i le-am încredinţat cu mâna noastră, astăzi, sâmbătă 4 octombrie 1334, după ce le-am peastăzi, sâmbătă 4 octombrie 1334, după ce le-am pe --

cetluit cu sigiliul nostru, având o stea mare înconjucetluit cu sigiliul nostru, având o stea mare înconju --rată de opt stele mărunte şi cercul mic la mijloc,rată de opt stele mărunte şi cercul mic la mijloc, precum şi stemele sfintei biserici şi poporului roman,precum şi stemele sfintei biserici şi poporului roman, pentru ca adevărurile ce-s cuprinse în ele să primepentru ca adevărurile ce-s cuprinse în ele să prime--ască o mai mare chezăşie şi pentru ca să fie cunosască o mai mare chezăşie şi pentru ca să fie cunos --cute de toţi credincioşii.cute de toţi credincioşii.

Facă preasfinţia şi preamilostivul nostru domn Isus Facă preasfinţia şi preamilostivul nostru domn Isus Cristos să avem parte de o destul de lungă viaţă ca săCristos să avem parte de o destul de lungă viaţă ca să putem vedea biruitoare în lumea aceasta o atât deputem vedea biruitoare în lumea aceasta o atât de

dreaptă pricină. Amin, amin!dreaptă pricină. Amin, amin!

Când isprăvi asta, Rienzi se apropie de fereastraCând isprăvi asta, Rienzi se apropie de fereastra deschisă şi, luându-l de umăr pe Jean I-ul cu un gestdeschisă şi, luându-l de umăr pe Jean I-ul cu un gest aproape părintesc, îi arătă la o sută de picioare dedeaproape părintesc, îi arătă la o sută de picioare dede--subt, trântite una peste alta, ruinele forumului antic,subt, trântite una peste alta, ruinele forumului antic,

arcurile de triumf şi templele năruite. Asfinţitul îşiarcurile de triumf şi templele năruite. Asfinţitul îşi aşternea aurul roşiatic peste această fabuloasă caaşternea aurul roşiatic peste această fabuloasă ca--rieră de unde vandalii şi papii luaseră marmura,rieră de unde vandalii şi papii luaseră marmura, vreme de aproape zece veacuri, şi care nici acum nu vreme de aproape zece veacuri, şi care nici acum nu era sleită. Din templul lui Jupiter se zărea casa vestaera sleită. Din templul lui Jupiter se zărea casa vesta --lelor, şi un dafin care creştea în templul Venerei...lelor, şi un dafin care creştea în templul Venerei...

- Acolo, spuse tribunul arătând locul fostei curii ro- Acolo, spuse tribunul arătând locul fostei curii ro--l f t i t C V i ă i f il f t i t C V i ă i f i

REGELE POSTUMREGELE POSTUM

Şi Giovannini di Francia se întoarse la Siena, undeŞi Giovannini di Francia se întoarse la Siena, unde îşi văzu mai departe de bancă şi de negoţul său deîşi văzu mai departe de bancă şi de negoţul său de lână, tăcând mâlc vreme de doi ani. Atâta doar că selână, tăcând mâlc vreme de doi ani. Atâta doar că se privea adeseori în oglindă. Şi nu adormea fără a seprivea adeseori în oglindă. Şi nu adormea fără a se gândi că era fiul reginei Clémence a Ungariei, rudă agândi că era fiul reginei Clémence a Ungariei, rudă a



mane, acolo a fost asasinat Cezar... Vrei să-mi faci unmane, acolo a fost asasinat Cezar... Vrei să-mi faci un mare bine, mărite domn? Nimeni nu te cunoaşte încă,mare bine, mărite domn? Nimeni nu te cunoaşte încă, nimeni nu ştie cine eşti, şi poţi umbla în voie ca unnimeni nu ştie cine eşti, şi poţi umbla în voie ca un burghez de rând din Siena. Vreau să te ajut din toateburghez de rând din Siena. Vreau să te ajut din toate puterile; pentru asta însă e nevoie ca să fiu în viaţă.puterile; pentru asta însă e nevoie ca să fiu în viaţă. Ştiu că o conspiraţie se urzeşte împotriva mea. ŞtiuŞtiu că o conspiraţie se urzeşte împotriva mea. Ştiu că vrăjmaşii mai vor să-mi curme zilele. Ştiu că ştafecă vrăjmaşii mai vor să-mi curme zilele. Ştiu că ştafe--tele pe care le trimit în afara Romei sunt urmărite.tele pe care le trimit în afara Romei sunt urmărite. Pleacă la Montefiascone, înfăţişază-te din partea meaPleacă la Montefiascone, înfăţişază-te din partea mea cardinalului Albornez, şi spune-i să-mi trimită niştecardinalului Albornez, şi spune-i să-mi trimită nişte oşti, fără de nici o zăbavă.oşti, fără de nici o zăbavă.

În ce aventură se găsea prins Giannino, doar dupăÎn ce aventură se găsea prins Giannino, doar după

câteva ore de la sosirea lui la Roma? Să revendicecâteva ore de la sosirea lui la Roma? Să revendice tronul Franţei! Şi abia ajuns prinţ pretendent la cotronul Franţei! Şi abia ajuns prinţ pretendent la co--roană, să plece ca emisar al tribunului pentru a-iroană, să plece ca emisar al tribunului pentru a-i chema oşti în ajutor. Nu spusese da la nimic din toatechema oşti în ajutor. Nu spusese da la nimic din toate acestea şi la nimic nu putea să zică nu.acestea şi la nimic nu putea să zică nu.

A doua zi, 5 octombrie, după o goană de douăspre A doua zi, 5 octombrie, după o goană de douăspre--zece ceasuri, intra în acelaşi Montefiascone prin carezece ceasuri, intra în acelaşi Montefiascone prin care trecuse cu cinci zile înainte, ponegrind aşa de răutrecuse cu cinci zile înainte, ponegrind aşa de rău Franţa şi pe francezi. Vorbi cardinalului Albornez, şiFranţa şi pe francezi. Vorbi cardinalului Albornez, şi

acesta hotărî numaidecât să pornească asupra Romei,acesta hotărî numaidecât să pornească asupra Romei, cu oştenii pe care îi avea la îndemână; era însă preacu oştenii pe care îi avea la îndemână; era însă prea târziu.târziu.

Marţi, în 7 octombrie, Cola de Rienzi fuseseMarţi, în 7 octombrie, Cola de Rienzi fusese omorât.omorât.

gândi că era fiul reginei Clémence a Ungariei, rudă agândi că era fiul reginei Clémence a Ungariei, rudă a suveranului Neapolei şi strănepot al lui Ludovic celsuveranului Neapolei şi strănepot al lui Ludovic cel Sfânt. Dar nu avea curajul s-o spună cuiva; nu poţiSfânt. Dar nu avea curajul s-o spună cuiva; nu poţi

ieşi deodată din Siena, la patruzeci de ani, strigând:ieşi deodată din Siena, la patruzeci de ani, strigând: "Eu sunt regele Franţei", fără a risca să fii luat drept"Eu sunt regele Franţei", fără a risca să fii luat drept nebun. Uciderea lui Cola de Rienzi, ocrotitorul său denebun. Uciderea lui Cola de Rienzi, ocrotitorul său de trei zile, îl pusese pe gânduri. Şi mai întâi, la cine s-artrei zile, îl pusese pe gânduri. Şi mai întâi, la cine s-ar fi putut duce?fi putut duce?

Totuşi, nu-şi ţinea taina aşa de ascunsă încât să nuTotuşi, nu-şi ţinea taina aşa de ascunsă încât să nu fi vorbit niţel despre asta cu nevastă-sa Francesca,fi vorbit niţel despre asta cu nevastă-sa Francesca, curioasă ca toate femeile, cu prietenul său Guidarelli,curioasă ca toate femeile, cu prietenul său Guidarelli, curios ca orice notar, şi mai ales cu Fra Bartolomeo,curios ca orice notar, şi mai ales cu Fra Bartolomeo,

din tagma Fraţilor propovăduitori, curios ca orice dudin tagma Fraţilor propovăduitori, curios ca orice du--hovnic.hovnic.Fra Bartolomeo era un călugăr italian, entuziast şiFra Bartolomeo era un călugăr italian, entuziast şi

limbut, care se şi vedea capelan al regelui. Giannino îilimbut, care se şi vedea capelan al regelui. Giannino îi arătase hârtiile pe care i le dăduse Rienzi: se apucăarătase hârtiile pe care i le dăduse Rienzi: se apucă să vorbească de ele prin oraş. Şi foarte curând siesă vorbească de ele prin oraş. Şi foarte curând sie --nezii începură să-şi şoptească între dânşii această minezii începură să-şi şoptească între dânşii această mi --nune: adevăratul rege al Franţei era printre concenune: adevăratul rege al Franţei era printre conce--tăţenii lor! Lumea se îmbulzea în faţa palatului Totăţenii lor! Lumea se îmbulzea în faţa palatului To--

lomei: cei care veneau să cumpere lână de la Gianlomei: cei care veneau să cumpere lână de la Gian--nino, îi făceau plecăciuni adânci; se simţeau onoraţinino, îi făceau plecăciuni adânci; se simţeau onoraţi iscălindu-i o poliţă; toţi îl arătau când umbla prin uliiscălindu-i o poliţă; toţi îl arătau când umbla prin uli --cioarele oraşului. Slujbaşii firmelor comerciale carecioarele oraşului. Slujbaşii firmelor comerciale care fuseseră în Franţa te încredinţau că Giannino semănafuseseră în Franţa te încredinţau că Giannino semăna leit cu prinţii de acolo, blond ca dânşii, cu pomeţii laţileit cu prinţii de acolo, blond ca dânşii, cu pomeţii laţi şi sprâncenele cam depărtate între ele.şi sprâncenele cam depărtate între ele.

Şi iată-i pe neguţătorii sienezi împrăştiind noutateaŞi iată-i pe neguţătorii sienezi împrăştiind noutatea asta printre împuterniciţii lor de la sucursalele itaasta printre împuterniciţii lor de la sucursalele ita--liene din Europa. Şi iată, ieşind la iveală că fraţii Jourliene din Europa. Şi iată, ieşind la iveală că fraţii Jour--dain şi Antonie, cei doi călugări augustini pe caredain şi Antonie, cei doi călugări augustini pe care toată lumea îi credea morţi, atât de bătrâni şi de boltoată lumea îi credea morţi, atât de bătrâni şi de bol --navi se ziceau singuri în scrisorile lor, mai trăiau încă,navi se ziceau singuri în scrisorile lor, mai trăiau încă, pregătindu-se chiar să plece spre Ţara Sfântă. Şi iatăpregătindu-se chiar să plece spre Ţara Sfântă. Şi iată ă i d i ăl ă i i C ili l i R bli ii Sică cei doi căl gări scri Consili l i Rep blicii Siena

picard trecut în slujba englezilor.picard trecut în slujba englezilor. Acum regele Valois era prizonierul regelui Eduard Acum regele Valois era prizonierul regelui Eduard

al III-lea. Nu se vorbea oare de cifra nemaiauzită deal III-lea. Nu se vorbea oare de cifra nemaiauzită de un milion de florini, ca preţ al răscumpărării sale? A,un milion de florini, ca preţ al răscumpărării sale? A, nu trebuia nimeni să-şi pună nădejdea în bancherii sinu trebuia nimeni să-şi pună nădejdea în bancherii si --enezi pentru a contribui la suma asta!enezi pentru a contribui la suma asta!

Se comentau tocmai aceste ştiri, cu multă însuSe comentau tocmai aceste ştiri, cu multă însu--fl ţi î t di i ţă l i t b i 1356 î f ţfleţire într o dimineaţă a l i octombrie 1356 în faţa



că cei doi călugări scriu Consiliului Republicii Sienacă cei doi călugări scriu Consiliului Republicii Siena pentru a adeveri toate mărturiile lor dinainte; ba frapentru a adeveri toate mărturiile lor dinainte; ba fra --tele Jourdain îi scrie chiar lui Giannino, vorbindu-i detele Jourdain îi scrie chiar lui Giannino, vorbindu-i de nenorocirile Franţei şi îndemnându-l să treacă lanenorocirile Franţei şi îndemnându-l să treacă la fapte!fapte!

Nenorocirile Franţei erau într-adevăr mari. RegeleNenorocirile Franţei erau într-adevăr mari. Regele Jean al II-lea, "falsul rege" cum îi spuneau acum sie Jean al II-lea, "falsul rege" cum îi spuneau acum sie--nezii, îşi arătase toată măsura geniului său într-onezii, îşi arătase toată măsura geniului său într-o mare luptă ce se dăduse în apusul ţării, prin părţilemare luptă ce se dăduse în apusul ţării, prin părţile dinspre Poitiers.dinspre Poitiers.

Pentru că la Crécy, tătâne-său Filip al VI-lea mânPentru că la Crécy, tătâne-său Filip al VI-lea mân --case bătaie de la nişte oşti de tălpaşi, la Poitiers, Jeancase bătaie de la nişte oşti de tălpaşi, la Poitiers, Jean

al II-lea hotărâse să-şi descalece cavalerii, dar fără să-al II-lea hotărâse să-şi descalece cavalerii, dar fără să-i lase să-şi scoată armurile, şi-i puse să pornească aşai lase să-şi scoată armurile, şi-i puse să pornească aşa împotriva unui vrăjmaş care-i aştepta pe creasta unuiîmpotriva unui vrăjmaş care-i aştepta pe creasta unui deal. Acolo au fost măcelăriţi în zalele lor ca nişte glodeal. Acolo au fost măcelăriţi în zalele lor ca nişte glo --taşi de rând. Fiul mai mare al regelui, prinţul Charles,taşi de rând. Fiul mai mare al regelui, prinţul Charles, care comanda una din oşti, se depărtase de locul băcare comanda una din oşti, se depărtase de locul bă--tăliei, după cum îi poruncise tată-său, ziceau unii, dartăliei, după cum îi poruncise tată-său, ziceau unii, dar arătând mare grabă în împlinirea acestei porunci. Searătând mare grabă în împlinirea acestei porunci. Se mai spunea că prinţul avea mâinile umflate şi din primai spunea că prinţul avea mâinile umflate şi din pri --

cina asta nu putea ţine multă vreme o sabie. Oricumcina asta nu putea ţine multă vreme o sabie. Oricum ar fi fost, prudenţa lui scăpase de la pieire câţiva caar fi fost, prudenţa lui scăpase de la pieire câţiva ca-- valeri ai Franţei, în vreme ce Jean al II-lea, încolţit cu valeri ai Franţei, în vreme ce Jean al II-lea, încolţit cu mezinul său Filip care-i striga: "Tată, păzea la dremezinul său Filip care-i striga: "Tată, păzea la dre --apta, tată, păzea la stânga!" când avea să se apere deapta, tată, păzea la stânga!" când avea să se apere de o oaste întreagă, sfârşi prin a se preda unui cavalero oaste întreagă, sfârşi prin a se preda unui cavaler

fleţire, într-o dimineaţă a lui octombrie 1356, în faţafleţire, într-o dimineaţă a lui octombrie 1356, în faţa Primăriei oraşului Siena din frumoasa piaţă în chip dePrimăriei oraşului Siena din frumoasa piaţă în chip de amfiteatru, mărginită de palate cu ziduri galbene şiamfiteatru, mărginită de palate cu ziduri galbene şi roşiatice, vorbeau toţi făcând gesturi mari care înfriroşiatice, vorbeau toţi făcând gesturi mari care înfri --coşau porumbeii, când deodată, Fra Bartolomeo, încoşau porumbeii, când deodată, Fra Bartolomeo, în anteriul său alb, se apropie de ceata cea mai numeanteriul său alb, se apropie de ceata cea mai nume--roasă, şi, dovedindu-şi faima de frate propovăduitor,roasă, şi, dovedindu-şi faima de frate propovăduitor, începu să vorbească de parcă ar fi fost la amvon.începu să vorbească de parcă ar fi fost la amvon.

- Se va vedea în sfârşit cine este acest rege prizo- Se va vedea în sfârşit cine este acest rege prizo --nier şi care sunt drepturile lui la coroana lui Ludovicnier şi care sunt drepturile lui la coroana lui Ludovic cel Sfânt! Ceasul dreptăţii a sosit; nenorocirile ce secel Sfânt! Ceasul dreptăţii a sosit; nenorocirile ce se abat de douăzeci şi cinci de ani asupra Franţei nuabat de douăzeci şi cinci de ani asupra Franţei nu

sunt decât pedeapsa unei mişelii, iar Jean de Valoissunt decât pedeapsa unei mişelii, iar Jean de Valois nu-i decât un uzurpator...nu-i decât un uzurpator... uzurpatore, uzurpatore!uzurpatore, uzurpatore! răcnea Fra Bartolomeo în faţa mulţimii care sporearăcnea Fra Bartolomeo în faţa mulţimii care sporea întruna. El nu are nici un drept la tronul pe care-lîntruna. El nu are nici un drept la tronul pe care-l ocupă. Regele legitim, adevăratul rege al Franţei, seocupă. Regele legitim, adevăratul rege al Franţei, se afla la Siena şi toată lumea îl ştie: i se zice Gianninoafla la Siena şi toată lumea îl ştie: i se zice Giannino Baglioni.Baglioni.

Degetul său arata, pe deasupra acoperişurilor, spreDegetul său arata, pe deasupra acoperişurilor, spre palatul Tolomei.palatul Tolomei.

-...mulţi îl cred fiul lui Guccio, fiu al lui Mino; dar-...mulţi îl cred fiul lui Guccio, fiu al lui Mino; dar adevărul este că s-a născut în Franţa, din regele Luadevărul este că s-a născut în Franţa, din regele Lu --dovic şi regina Clémence a Ungariei.dovic şi regina Clémence a Ungariei.

Această predică stârni o asemenea tulburare în Această predică stârni o asemenea tulburare în oraş încât Consiliul Republicii se adună numaidecât laoraş încât Consiliul Republicii se adună numaidecât la Primărie, îi ceru fratelui Bartolomeo să-i aducă dovePrimărie, îi ceru fratelui Bartolomeo să-i aducă dove--

zile, le cercetă, şi după ce chibzui îndelung, hotărî să-zile, le cercetă, şi după ce chibzui îndelung, hotărî să-l recunoască pe Giannino ca rege al Franţei. Siena îll recunoască pe Giannino ca rege al Franţei. Siena îl va ajuta să-şi redobândească regatul; se va numi un va ajuta să-şi redobândească regatul; se va numi un sfat alcătuit din şase cetăţeni aleşi printre cei maisfat alcătuit din şase cetăţeni aleşi printre cei mai înţelepţi şi mai bogaţi care să vadă de interesele lui,înţelepţi şi mai bogaţi care să vadă de interesele lui, şi să dea de ştire papei, împăratului, suveranilor, Parşi să dea de ştire papei, împăratului, suveranilor, Par --lamentului din Paris, că exista un fiu al lui Ludovic allamentului din Paris, că exista un fiu al lui Ludovic al X lea desp iat de drept rile sale în chip r şinos darX lea despuiat de drepturile sale în chip ruşinos dar

primiră ştiri de la oamenii lor de prin alte părţi. Treprimiră ştiri de la oamenii lor de prin alte părţi. Tre --burile nu mergeau şi aşa destul de rău în Franţa ca săburile nu mergeau şi aşa destul de rău în Franţa ca să mai fie nevoie acolo de încă un rege? Puţin le păsamai fie nevoie acolo de încă un rege? Puţin le păsa fraţilor Bardi de la Florenţa că suveranul legitim erafraţilor Bardi de la Florenţa că suveranul legitim era sienez! Franţa avea un rege Valois, prizonier lasienez! Franţa avea un rege Valois, prizonier la Londra, unde trăia ca într-o colivie de aur, în palatulLondra, unde trăia ca într-o colivie de aur, în palatul Savoia de pe Tamisa, şi-şi alina, în tovărăşia unor tiSavoia de pe Tamisa, şi-şi alina, în tovărăşia unor ti --neri sc tieri d rerea pricin ită de asasinarea sc mneri scutieri durerea pricinuită de asasinarea scum



X-lea, despuiat de drepturile sale în chip ruşinos darX-lea, despuiat de drepturile sale în chip ruşinos dar neîndoielnic, şi care îşi cerea moştenirea. Şi până unaneîndoielnic, şi care îşi cerea moştenirea. Şi până una alta i se votă o gardă personală şi o pensie.alta i se votă o gardă personală şi o pensie.

Speriat de această frământare, Giannino începuSperiat de această frământare, Giannino începu prin a refuza totul. Dar Consiliul stăruia; Consiliul îiprin a refuza totul. Dar Consiliul stăruia; Consiliul îi flutura sub ochi propriile sale documente şi-i cerea săflutura sub ochi propriile sale documente şi-i cerea să fie convins de adevărul lor. În cele din urmă, Gianninofie convins de adevărul lor. În cele din urmă, Giannino povesti întrevederile sale cu Cola de Rienzi, a căruipovesti întrevederile sale cu Cola de Rienzi, a cărui moarte nu înceta să-l obsedeze, şi atunci entuziasmulmoarte nu înceta să-l obsedeze, şi atunci entuziasmul tuturor nu mai cunoscu margini; cei mai nobili dintretuturor nu mai cunoscu margini; cei mai nobili dintre tinerii sienezi se certau pentru cinstea de a face partetinerii sienezi se certau pentru cinstea de a face parte din garda lui; mai-mai să se încaiere între ele cartiedin garda lui; mai-mai să se încaiere între ele cartie --

rele ca în ziua de Palio.rele ca în ziua de Palio. Această înfrigurare ţinu doar o lună, timp în care Această înfrigurare ţinu doar o lună, timp în care

Giannino străbătea oraşul cu un alai de prinţ. SoţiaGiannino străbătea oraşul cu un alai de prinţ. Soţia lui nu prea ştia ce atitudine să ia şi se întreba dacă olui nu prea ştia ce atitudine să ia şi se întreba dacă o burgheză de rând ca dânsa ar putea fi încoronată laburgheză de rând ca dânsa ar putea fi încoronată la Reims. Cât despre copii, ei umblau îmbrăcaţi toatăReims. Cât despre copii, ei umblau îmbrăcaţi toată săptămâna în straiele lor de sărbătoare. Cel maisăptămâna în straiele lor de sărbătoare. Cel mai mare, născut din prima căsătorie, Gabriel, trebuia sămare, născut din prima căsătorie, Gabriel, trebuia să fie socotit ca moştenitor al tronului? Gabriel Primo,fie socotit ca moştenitor al tronului? Gabriel Primo,

rege al Franţei... asta suna ciudat. Sau nu cumva... şirege al Franţei... asta suna ciudat. Sau nu cumva... şi biata Francesca Agazzano tremura la gândul acesta...biata Francesca Agazzano tremura la gândul acesta... papa va fi silit să anuleze o căsătorie atât de puţin popapa va fi silit să anuleze o căsătorie atât de puţin po--trivită cu augusta persoană a soţului, spre a-i îngăduitrivită cu augusta persoană a soţului, spre a-i îngădui acestuia să se însoare din nou luând o fată de rege?acestuia să se însoare din nou luând o fată de rege?

Negustorii şi bancherii se potoliră repede după ceNegustorii şi bancherii se potoliră repede după ce

neri scutieri, durerea pricinuită de asasinarea scumneri scutieri, durerea pricinuită de asasinarea scum--pului său La Cerda. Franţa mai avea şi un rege englezpului său La Cerda. Franţa mai avea şi un rege englez care ţinea sub mâna lui cea mai mare parte a ţării. Iarcare ţinea sub mâna lui cea mai mare parte a ţării. Iar acum, noul rege al Navarrei, nepot al Margueritei deacum, noul rege al Navarrei, nepot al Margueritei de Bourgogne, căruia i se zicea Carol cel Rău, revendicaBourgogne, căruia i se zicea Carol cel Rău, revendica şi el tronul. Şi toţi erau înglodaţi în datorii la băncileşi el tronul. Şi toţi erau înglodaţi în datorii la băncile italiene... Ah! Atâta le mai lipsea sienezilor, să-l spriitaliene... Ah! Atâta le mai lipsea sienezilor, să-l spri -- jine pe Giannino al lor în pretenţiile sale la tron! jine pe Giannino al lor în pretenţiile sale la tron!

Consiliul Republicii nu trimise nici o scrisoare suveConsiliul Republicii nu trimise nici o scrisoare suve--ranilor, nici un ambasador papei, nici un protest Parranilor, nici un ambasador papei, nici un protest Par --lamentului din Paris. Şi în curând i se retrase luilamentului din Paris. Şi în curând i se retrase lui Giannino şi pensia şi garda de onoare.Giannino şi pensia şi garda de onoare.

Acum însă, el era cel ce vroia să continue această Acum însă, el era cel ce vroia să continue această aventură în care se băgase aproape împotriva voinţeiaventură în care se băgase aproape împotriva voinţei sale. Era vorba de cinstea lui, iar ambiţia, trezităsale. Era vorba de cinstea lui, iar ambiţia, trezită târziu, îl chinuia. Nu se mai împăca cu gândul că citârziu, îl chinuia. Nu se mai împăca cu gândul că ci --neva n-ar ţine seamă de faptul că fusese primit la Caneva n-ar ţine seamă de faptul că fusese primit la Ca --pitoliu, că dormise la Castelul San-Angelo şi că merpitoliu, că dormise la Castelul San-Angelo şi că mer--sese asupra Romei alături de un cardinal. Se plimbasesese asupra Romei alături de un cardinal. Se plimbase o lună cu o escortă de prinţ şi nu putea să îndure auo lună cu o escortă de prinţ şi nu putea să îndure au --zind pe unii şoptind, dumineca, atunci când intra înzind pe unii şoptind, dumineca, atunci când intra în

Domul a cărui faţadă albă şi neagră abia fusese isprăDomul a cărui faţadă albă şi neagră abia fusese ispră-- vită: "Ştiţi, ăsta e cel de-şi zice moştenitorul Franţei!" vită: "Ştiţi, ăsta e cel de-şi zice moştenitorul Franţei!" De vreme ce atâţia hotărâseră că va fi rege, va conDe vreme ce atâţia hotărâseră că va fi rege, va con --tinua să fie. Şi, de unul singur, îi scrise papei Inocenttinua să fie. Şi, de unul singur, îi scrise papei Inocent al VI-lea, care-i urmase în 1352 lui Pierre Roger;al VI-lea, care-i urmase în 1352 lui Pierre Roger; scrise regelui Angliei, regelui Navarrei, regelui Ungascrise regelui Angliei, regelui Navarrei, regelui Unga--

riei, trimiţându-le în copie documentele şi cerându-leriei, trimiţându-le în copie documentele şi cerându-le să fie restabilit în drepturile sale. Demersul s-ar fisă fie restabilit în drepturile sale. Demersul s-ar fi oprit poate aici, dacă Ludovic al Ungariei, singuruloprit poate aici, dacă Ludovic al Ungariei, singurul dintre rubedenii, nu i-ar fi răspuns. Acesta era nedintre rubedenii, nu i-ar fi răspuns. Acesta era ne--potul direct al reginei Clémence; în scrisoarea sa îipotul direct al reginei Clémence; în scrisoarea sa îi dădea lui Giannino titlul de rege şi-l felicita pentrudădea lui Giannino titlul de rege şi-l felicita pentru naşterea lui ilustră!naşterea lui ilustră!

Atunci la 2 octombrie 1357 trei ani în cap după înAtunci la 2 octombrie 1357 trei ani în cap după în

voirea regelui Ungariei. Acesta, care cerca să i se zică voirea regelui Ungariei. Acesta, care cerca să i se zică "cel Mare", dar nu părea să strălucească prin deştep"cel Mare", dar nu părea să strălucească prin deştep --tăciune, vru să cerceteze el însuşi din nou hârtiile luităciune, vru să cerceteze el însuşi din nou hârtiile lui Giannino, le găsi adevărate, şi spuse sus şi tare că vaGiannino, le găsi adevărate, şi spuse sus şi tare că va da sprijin şi bani pentru treaba asta, apoi, în săptăda sprijin şi bani pentru treaba asta, apoi, în săptă--mâna următoare, anunţă că, după ce chibzuise bine,mâna următoare, anunţă că, după ce chibzuise bine, lăsa baltă proiectul.lăsa baltă proiectul.

Cu toate acestea la 15 mai 1359 episcopul FranCu toate acestea la 15 mai 1359 episcopul Fran



Atunci, la 2 octombrie 1357, trei ani în cap după în Atunci, la 2 octombrie 1357, trei ani în cap după în--tâia întrevedere cu Cola de Rienzi, luând cu dânsultâia întrevedere cu Cola de Rienzi, luând cu dânsul tot dosarul de acte, precum şi două sute cincizeci detot dosarul de acte, precum şi două sute cincizeci de scuzi de aur şi două mii şase sute de ducaţi cusuţi înscuzi de aur şi două mii şase sute de ducaţi cusuţi în căptuşeala veştmintelor, Giannino porni spre Budacăptuşeala veştmintelor, Giannino porni spre Buda pentru a cere ocrotire acestui văr de departe care sepentru a cere ocrotire acestui văr de departe care se învoia să-l recunoască. Era însoţit de patru scutieriînvoia să-l recunoască. Era însoţit de patru scutieri care credeau în steaua lui.care credeau în steaua lui.

Dar două luni mai târziu, când sosi la Buda, LuDar două luni mai târziu, când sosi la Buda, Lu--dovic al Ungariei nu se afla în oraş. Giannino aşteptădovic al Ungariei nu se afla în oraş. Giannino aşteptă toată iarna, cheltuindu-şi ducaţii. Descoperi acolo untoată iarna, cheltuindu-şi ducaţii. Descoperi acolo un sienez, Francesco del Contado, care ajunsese episcop.sienez, Francesco del Contado, care ajunsese episcop.

În sfârşit, prin martie, vărul din Ungaria se întoarseÎn sfârşit, prin martie, vărul din Ungaria se întoarse în capitala lui, dar nu-l primi pe Giovanni di Francia.în capitala lui, dar nu-l primi pe Giovanni di Francia. Puse mai mulţi seniori să-l întrebe de toate şi aceştiaPuse mai mulţi seniori să-l întrebe de toate şi aceştia se arătară la început convinşi de drepturile lui, darse arătară la început convinşi de drepturile lui, dar apoi, după opt zile, schimbându-şi părerea, susţinurăapoi, după opt zile, schimbându-şi părerea, susţinură că aceste pretenţii nu erau decât o înşelătorie. Giancă aceste pretenţii nu erau decât o înşelătorie. Gian--nino protestă; se împotrivi să părăsească Ungaria. Îşinino protestă; se împotrivi să părăsească Ungaria. Îşi alcătui un consiliu, prezidat de episcopul sienez; izalcătui un consiliu, prezidat de episcopul sienez; iz --buti chiar să strângă, din nobilimea maghiară cu înbuti chiar să strângă, din nobilimea maghiară cu în --

chipuirea aprinsă şi întotdeauna gata de aventuri, cinchipuirea aprinsă şi întotdeauna gata de aventuri, cin--cizeci şi şase de cavaleri care se legară să-l urmezecizeci şi şase de cavaleri care se legară să-l urmeze cu patru mii de arcaşi, împingând oarba mărinimiecu patru mii de arcaşi, împingând oarba mărinimie până a-i oferi să-l slujească pe cheltuiala lor atâtapână a-i oferi să-l slujească pe cheltuiala lor atâta vreme cât nu va fi în stare să-i răsplătească. vreme cât nu va fi în stare să-i răsplătească.

Le trebuia însă, pentru a găti oastea şi a porni, înLe trebuia însă, pentru a găti oastea şi a porni, în--

Cu toate acestea, la 15 mai 1359, episcopul FranCu toate acestea, la 15 mai 1359, episcopul Fran--cesco del Contada îi înmâna pretendentului o scricesco del Contada îi înmâna pretendentului o scri--soare datată din aceeaşi zi, pecetluită cu sigiliul Unsoare datată din aceeaşi zi, pecetluită cu sigiliul Un--

gariei, prin care Ludovic cel Mare "gariei, prin care Ludovic cel Mare " în sfârşit luminatîn sfârşit luminat de soarele adevăruluide soarele adevărului" adeverea că seniorul Giannino" adeverea că seniorul Giannino di Guccio, crescut în oraşul Siena, se trăgea întrdi Guccio, crescut în oraşul Siena, se trăgea într--adevăr din neamul regesc al străbunilor săi, şi era fiuladevăr din neamul regesc al străbunilor săi, şi era fiul regelui Ludovic al Franţei şi al reginei Clémence aregelui Ludovic al Franţei şi al reginei Clémence a Ungariei, binecuvântată le fie amintirea. ScrisoareaUngariei, binecuvântată le fie amintirea. Scrisoarea mai adeverea că pronia cerească, slujindu-se de ajumai adeverea că pronia cerească, slujindu-se de aju --torul doicii regale, vroise ca printr-un schimb, locultorul doicii regale, vroise ca printr-un schimb, locul tânărului prinţ să fie luat de un alt copil, morţii căruiatânărului prinţ să fie luat de un alt copil, morţii căruia

îşi datora Giannino scăparea, "îşi datora Giannino scăparea, "precum odinioară Feciprecum odinioară Feci--oara Maria, fugind din Egipt, îşi scăpa pruncul lăsândoara Maria, fugind din Egipt, îşi scăpa pruncul lăsând să se creadă că nu mai trăia...să se creadă că nu mai trăia...""

Totuşi, episcopul Francesco îl sfătuia pe pretendentTotuşi, episcopul Francesco îl sfătuia pe pretendent să plece cât mai repede, înainte ca regele Ungariei săsă plece cât mai repede, înainte ca regele Ungariei să se răzgândească, cu atât mai mult cu cât nimeni nuse răzgândească, cu atât mai mult cu cât nimeni nu era sigur că scrisoarea ar fi fost dictată de dânsul,era sigur că scrisoarea ar fi fost dictată de dânsul, nici că pecetea ar fi fost pusă din porunca lui...nici că pecetea ar fi fost pusă din porunca lui...

A doua zi, Giannino părăsea Buda, fără să fi avut A doua zi, Giannino părăsea Buda, fără să fi avut

vreme să-şi adune toate oştile care se arătaseră gata vreme să-şi adune toate oştile care se arătaseră gata să-i slujească, totuşi cu o suită destul de frumoasăsă-i slujească, totuşi cu o suită destul de frumoasă pentru un prinţ care avea aşa de puţine moşii.pentru un prinţ care avea aşa de puţine moşii.

Giovanni di Francia merse atunci la Veneţia, undeGiovanni di Francia merse atunci la Veneţia, unde puse să i se croiască vestminte regeşti, apoi la Trepuse să i se croiască vestminte regeşti, apoi la Tre-- visa, la Padua, la Ferrara, la Bolonia, şi în cele din visa, la Padua, la Ferrara, la Bolonia, şi în cele din

urmă, după o călătorie de şaisprezece luni se întoarseurmă, după o călătorie de şaisprezece luni se întoarse la Siena, spre a se prezenta la alegerile pentru Consila Siena, spre a se prezenta la alegerile pentru Consi --liul Republicii.liul Republicii.

Or, deşi numele său ieşi al treilea la numărătoareaOr, deşi numele său ieşi al treilea la numărătoarea bilelor, Consiliul declară nulă şi neavenită alegereabilelor, Consiliul declară nulă şi neavenită alegerea sa, tocmai fiindcă era fiul lui Ludovic al X-lea, tocmaisa, tocmai fiindcă era fiul lui Ludovic al X-lea, tocmai fiindcă era recunoscut ca atare de către regele Ungafiindcă era recunoscut ca atare de către regele Unga--riei tocmai fiindcă nu era născut în Siena Şi îi luarăriei tocmai fiindcă nu era născut în Siena Şi îi luară

cumpărarea tatălui său.cumpărarea tatălui său.Domnea o zăpăceală grozavă în taberele învrăjbiteDomnea o zăpăceală grozavă în taberele învrăjbite

şi la fel de sleite toate; cete care-şi ziceau de oşteni,şi la fel de sleite toate; cete care-şi ziceau de oşteni, dar nu erau decât de tâlhari, jefuiau călătorii ladar nu erau decât de tâlhari, jefuiau călătorii la drumul mare şi omorau doar din pofta de a ucide.drumul mare şi omorau doar din pofta de a ucide.

Şederea la Avignon devenea pentru capul bisericiiŞederea la Avignon devenea pentru capul bisericii tot aşa de puţin sigură ca şi la Roma, chiar dacă ţineatot aşa de puţin sigură ca şi la Roma, chiar dacă ţinea seamă de duşmănia celor din neamul Colonna Treseamă de duşmănia celor din neamul Colonna Tre



riei, tocmai fiindcă nu era născut în Siena. Şi îi luarăriei, tocmai fiindcă nu era născut în Siena. Şi îi luară cetăţenia sieneză.cetăţenia sieneză.

Se nimeri să treacă prin Toscana marele seneşal alSe nimeri să treacă prin Toscana marele seneşal al regatului Neapolei, în drum spre Avignon. Gianninoregatului Neapolei, în drum spre Avignon. Giannino dădu fuga să-l vadă; nu era Neapole leagănul familieidădu fuga să-l vadă; nu era Neapole leagănul familiei sale dinspre mamă? Cântărindu-şi fiecare vorbă, sesale dinspre mamă? Cântărindu-şi fiecare vorbă, se--neşalul îl sfătui să se adreseze papei.neşalul îl sfătui să se adreseze papei.

De data asta fără escortă, nobilii unguri săturându-De data asta fără escortă, nobilii unguri săturându-se să-l mai urmeze, sosi în primăvara anului 1360,se să-l mai urmeze, sosi în primăvara anului 1360, purtând doar un anteriu de pelerin, în cetatea papală.purtând doar un anteriu de pelerin, în cetatea papală. Inocent al VI-lea refuză cu îndărătnicie să-l primeInocent al VI-lea refuză cu îndărătnicie să-l prime--ască. Franţa îi pricinuia sfântului părinte destule nească. Franţa îi pricinuia sfântului părinte destule ne --

cazuri ca să-i mai treacă prin cap să se ocupe decazuri ca să-i mai treacă prin cap să se ocupe de acest straniu rege postum.acest straniu rege postum.

Jean al II-lea cel Bun era tot prizonier; Parisul mai Jean al II-lea cel Bun era tot prizonier; Parisul mai suferea încă de pe urma răscoalei în care starostelesuferea încă de pe urma răscoalei în care starostele negustorilor, Etienne Marcel, pierise ucis în încernegustorilor, Etienne Marcel, pierise ucis în încer--carea de-a aşeza o cârmuire populară. Răzmeriţa secarea de-a aşeza o cârmuire populară. Răzmeriţa se întinsese şi la sate unde sărăcia îi ridica pe cei căroraîntinsese şi la sate unde sărăcia îi ridica pe cei cărora li se zicea "ţopârlanii". Oamenii se omorau peste totli se zicea "ţopârlanii". Oamenii se omorau peste tot unii pe alţii, de nu mai ştia nimeni care-i prieten şiunii pe alţii, de nu mai ştia nimeni care-i prieten şi

care-i duşman. Prinţul moştenitor cu mâinile umflate,care-i duşman. Prinţul moştenitor cu mâinile umflate, fără oşti şi fără bani, lupta împotriva englezilor, luptafără oşti şi fără bani, lupta împotriva englezilor, lupta împotriva navarezilor, lupta chiar împotriva parizieîmpotriva navarezilor, lupta chiar împotriva parizie--nilor, ajutat de bretonul du Guesclain, căruia îi înmânilor, ajutat de bretonul du Guesclain, căruia îi înmâ --nase spada pe care el nu putea s-o ţină.nase spada pe care el nu putea s-o ţină.

Afară de asta, se ostenea să adune banii pentru răs Afară de asta, se ostenea să adune banii pentru răs--

seamă de duşmănia celor din neamul Colonna. Treseamă de duşmănia celor din neamul Colonna. Tre--buia să mijlocească pacea, şi asta cât de repede, săbuia să mijlocească pacea, şi asta cât de repede, să impună pacea acestor luptători istoviţi, convingândimpună pacea acestor luptători istoviţi, convingând pe regele Angliei să renunţe la coroana Franţei, chiarpe regele Angliei să renunţe la coroana Franţei, chiar de ar fi să păstreze ca drept al cuceritorului o jumăde ar fi să păstreze ca drept al cuceritorului o jumă--tate de ţară, iar regele Franţei să fie pus la loc pestetate de ţară, iar regele Franţei să fie pus la loc peste cealaltă jumătate pentru a aduce acolo o brumă decealaltă jumătate pentru a aduce acolo o brumă de rânduială. Ce să mai faci şi cu un pelerin zăpăcit carerânduială. Ce să mai faci şi cu un pelerin zăpăcit care cerea regatul, fluturând mărturia de necrezut a unorcerea regatul, fluturând mărturia de necrezut a unor călugări necunoscuţi şi o scrisoare a regelui Ungarieicălugări necunoscuţi şi o scrisoare a regelui Ungariei pe care acesta o tăgăduia?pe care acesta o tăgăduia?

Atunci Giannino începu să pribegească încolo şi în Atunci Giannino începu să pribegească încolo şi în--

coace, căutând ceva bani, încercând să intereseze lacoace, căutând ceva bani, încercând să intereseze la istoria lui nişte comeseni de han care aveau un ceasistoria lui nişte comeseni de han care aveau un ceas de pierdut între două ulcioare de vin, încrezându-sede pierdut între două ulcioare de vin, încrezându-se în oameni lipsiţi de orice trecere, intrând în vorbă cuîn oameni lipsiţi de orice trecere, intrând în vorbă cu tot soiul de intriganţi, de amărâţi, de tâlhari detot soiul de intriganţi, de amărâţi, de tâlhari de drumul mare, de capi ai unor bande englezeşti care,drumul mare, de capi ai unor bande englezeşti care, ajunse până acolo, prădau prin Provence. Toţi ziceauajunse până acolo, prădau prin Provence. Toţi ziceau că e nebun şi, la drept vorbind, începea să fie.că e nebun şi, la drept vorbind, începea să fie.

Mărimile oraşului Aix îl arestară într-o zi din iaMărimile oraşului Aix îl arestară într-o zi din ia--

nuarie 1361 pentru că aţâţa târgul la tulburări. Senuarie 1361 pentru că aţâţa târgul la tulburări. Se descotorosiră de el, dându-l pe mâna ispravnicului dindescotorosiră de el, dându-l pe mâna ispravnicului din Marsilia care-l băgă la închisoare. Fugi de acolo dupăMarsilia care-l băgă la închisoare. Fugi de acolo după opt luni ca să fie prins iar numaidecât; şi pentru că seopt luni ca să fie prins iar numaidecât; şi pentru că se lăuda în gura mare cu familia lui din Neapole, pentrulăuda în gura mare cu familia lui din Neapole, pentru că susţinea cu atâta tărie că e fiul doamnei Clémencecă susţinea cu atâta tărie că e fiul doamnei Clémence

a Ungariei, ispravnicul îl trimise la Neapole.a Ungariei, ispravnicul îl trimise la Neapole.Tocmai atunci se mijlocea căsătoria reginei Jeanne,Tocmai atunci se mijlocea căsătoria reginei Jeanne,

moştenitoarea lui Robert Astrologul cu fiul mai mic almoştenitoarea lui Robert Astrologul cu fiul mai mic al lui Jean cel Bun. Acesta, abia întors din vesela lui caplui Jean cel Bun. Acesta, abia întors din vesela lui cap--tivitate, după pacea de la Bretigny încheiată de pritivitate, după pacea de la Bretigny încheiată de pri --nţul moştenitor, alergă la Avignon unde papa Inocentnţul moştenitor, alergă la Avignon unde papa Inocent al VI-lea murise de curând. Şi regele Jean al II-lea îial VI-lea murise de curând. Şi regele Jean al II-lea îi propunea noului pontif Urban al V lea un plan măreţpropunea noului pontif Urban al V lea un plan măreţ

rege nebun, un rege nevolnic, şi şaptezeci de ani derege nebun, un rege nevolnic, şi şaptezeci de ani de urgii, înainte ca flăcările unui alt rug, aprins pentruurgii, înainte ca flăcările unui alt rug, aprins pentru jertfirea unei fiice a Franţei, să risipească în apele jertfirea unei fiice a Franţei, să risipească în apele Senei blestemul marelui maestru al templierilor.Senei blestemul marelui maestru al templierilor.



propunea noului pontif Urban al V-lea un plan măreţ,propunea noului pontif Urban al V-lea un plan măreţ, vestita cruciadă pe care nici tată-său Filip de Valois, vestita cruciadă pe care nici tată-său Filip de Valois, nici bunicu-său Charles, nu izbutiseră s-o pornească.nici bunicu-său Charles, nu izbutiseră s-o pornească.

La Neapole, Jean cel Postum, Jean Necunoscutul fuLa Neapole, Jean cel Postum, Jean Necunoscutul fu închis laînchis la Château de l'Oeuf Château de l'Oeuf ; prin răsuflătoarea celulei; prin răsuflătoarea celulei sale, putea să vadă Castelul Nou, acelsale, putea să vadă Castelul Nou, acel Maschio Angi Maschio Angi--oinooino, de unde maică-sa plecase aşa de fericită, cu pa, de unde maică-sa plecase aşa de fericită, cu pa--truzeci şi şase de ani în urmă, ca să ajungă regină atruzeci şi şase de ani în urmă, ca să ajungă regină a Franţei.Franţei.

Acolo muri chiar în acel an, împărtăşind şi el, prin Acolo muri chiar în acel an, împărtăşind şi el, prin cele mai stranii întorsături, soarta Regilor Blestemaţi.cele mai stranii întorsături, soarta Regilor Blestemaţi.

**********

Când Jacques de Molay îşi aruncase blestemul, dinCând Jacques de Molay îşi aruncase blestemul, din înălţimea rugului său, cunoştea el oare dinainte viiînălţimea rugului său, cunoştea el oare dinainte vii --torul făgăduit seminţiei lui Filip cel Frumos? Pătruntorul făgăduit seminţiei lui Filip cel Frumos? Pătrun--sese el oare prin ştiinţa vrăjitorească a ghicitului, desese el oare prin ştiinţa vrăjitorească a ghicitului, de care unii ziceau că se folosesc templierii, acest viitor?care unii ziceau că se folosesc templierii, acest viitor? Sau doar fumul în care murea îi deschisese minteaSau doar fumul în care murea îi deschisese mintea asupra unei vedenii profetice?asupra unei vedenii profetice?

Popoarele poartă povara blestemelor mai multăPopoarele poartă povara blestemelor mai multă

crinul si leul

Documents