IHIVI I M I Hír MC P R O P R I E T A R :

APARE SĂPTĂMÂNAL A N U L X L V I I • Nr. 21 SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25 ARONAMFNTF L e i 2 2 0 P e 1 a n

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU ABUWAMbW 1 1 : ^ ^ ^ P R E Ţ U L 5 L E I S Â M B Ă T A 9 I U L I E 1938 hucrisă sub Nr. 162 Trib. Ilfov. т F I F F o IV • í in

i ь Lui r u A i . i t . i o Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

„Braşovul... ca o grava si tainică melodie''

I.AI. Brätescu-Voinesti

Săptămâna trecută, u n grup de prie­teni şi de artişti au adus omagii de ad­miraţie marelui nuvel i s t I. Al. Bră­tescu-Voineşti, în cadrul unei mese . A fost o reuniune int imă, lipsită de zgo­motul unei sărbătoriri regizate cu mul t înainte, — o adunare la care cei de fa­lă şi-au putut reaminti cu duioşie me­ritele acestui distins scriitor, fără a-şi forţa sentimentele prin exteriorizări ră­sunătoare.

Pentru maestrul Brătescu-Voineşti , masa aceasta n u a putut fi decât un prilej de aleasă desfătare sufletească, iar pentru ceilalţi, acela de a exprima an omagiu binemeritat .

Fiindcă autorul nuvele lor ce au îm­bogăţit literatura noastră cu u n tezaur de opere profund gândite şi minuţios cizelate, este o figură măreaţă a scrisu­lui românesc.

El nu face parte din acei scriitori, cari pe marginea unei mese de cafenea pun la cale „produsele" intelectului lor, fără a medita îndelung şi mai adânc asupra creaţiei artistice, a condiţiilor şi efectelor ei.

El a lucrat cu grije şi cu stăruinţă la clădirea unei opere s imţi te şi gândite . Cine oare n u a lăcrămat la citirea mor­ţii privighetoarei ? Cine n u s'a înduio­şat de suferinţele personagii lor lui Bră­tescu-Voineşti ? D e suferinţele acelor umili eroi, suferinzi de soarta vitregă, luptând dureros împotriva răutăţii ce­lorlalţi.

Cine nu a priceput sensul vibrant al micilor drame, cuprinse în câteva rân­duri de nuvelă, dar răsunând viguros peste timpuri, în înţelesuri profund o-meneşti ?

Arta mare a lui Brătescu-Voineşt i constă în descifrarea sufletului celor u-mili, al celor neînsemnaţi , dar a căror suferinţă este tot atât de intensă ca şi a celorlalţi . Cu atât mai mare îi este meritul, căci e nevoe de un talent g e ­neros, de u n spirit lucid şi pătrunzător neîntrecut, pentru a exprima sufe­rinţa unor fi inţe pe cari nu le întâlnim in fiece zi, şi mai ales, a unora ce nu spun în gura mare câtă durere închid în sufletele lor.

Brătescu-Voineşti a isbutit să înstru-neze acorduri dumnezeeşt i din ascunsa durere, acorduri cari vibrează în au­zul tuturor, răspândind acelaş farmec sfânt. De aceea, în el salutăm o figură măiastră a literaturii noastre.

VICTOR POPESCU

J i isus in

tempfu U n zâmbet luminos ca poama, doar, Vrea 'ntreg să fie, secoli să-1 culeagă. Să-şi amintească toţi văzându-1, iar, Copilăria lor întreagă.

Misterul lumii nesfârşit să 'nveţe Pe toţi dulceaţa lui de foc suav, Niciunul să nu stărue 'n tristeţe Zadarnic, pentru jocu-I grav.

O clipă sfintei Lui singurătăţi Oglinda spartă-i : Mii de paşi răsfaţă In fiecare ciob, cu vremi, cetăţi Şi depărtări, umila-I viaţă.

Tăcerea 'n templu ciugulit de vrăbii Părând, cât glasul l impede vorbi, Uimit zâmbiră-a vrajă, bărbi şi săbii. Copilul, singur, nu zâmbi.

STEFAN STANESCU

Braşov, cetate de lumini şi umbre

de ŞTEFAN RAC IU

Dacă B r a ş o v u l n u e s ingu ru l o raş d in ţară , în or ice caz e u n u l d in foa r te p u ­ţ ine le ca re la or ice oră d in zi s au d i n noap te , p o a t e fi descoper i t m e r e u a l t ­fel. Cel ce s e m n e a z ă aces te pagin i , a văzu t a p r o a p e zece ani în şir, m e r e u a l te şi a l t e l u min i , a l t e şi a l t e u m b r e , a l te colori în ca re se î m b r a c ă aceas tă s u p e r b ă şi f e r m e c a t ă c e t a t e , aceas tă a -

şeza re de oamen i , ca re poa t e lua a t â t ea n u a n ţ e şi fe ţe , c â t e se v ă d în cu t i a u n u i ca le idoscop şi încă m u l t e a l te le .

Or i c ine se va su i în t r en , să p l ece la B r a ş o v şi va desc inde în g a r a cu n e g r e şi a f u m a t e clădir i , va c r e d e că se află în fa ţa u n u i o raş la fel cu toa t e cele­la l te . D a r n u ; acela se înşea lă ! P r i v i t cu u n ochiu d e p r o a s p ă t veni t , B r a ş o ­vu l es te u n oraş m i n u n a t — n imic m a i m u l t p e s t e aceasta. Şi când v iz i t a to ru l se va fi spă la t î n t r ' o c a m e r ă d e hote l şi va coborî în s t r adă , u i m i t se va f re ­ca la ochi : o ra şu l n u m a i e. O a l tă zi­d i r e îi s tă în faţă . Ş i -apoi , când p r i e t e ­n u l n o s t r u se va su i p e dea lu r i l e ca re înch id în mi j locul lor o ra şu l , ca p e - u n m ă r g ă r i t a r în pa lmă , va c rede că v isea­ză, u i t â n d u - s e în va l e şi descoper ind aceleaşi case, aceiaşi oameni, aceleaşi străzi, m e r e u t r a n s f o r m a t e şi de n e r e ­cunoscu t . Căci B r a ş o v u l se v e d e de p e T â m p a mic şi t a n d r u , ca u n cercel în ­t r ' o cu t ie ca t i fe la tă , de p e C e t ă ţ u i e viu şi agi l ca u n şa rpe , d e p e D e a l u l Me l ­ci lor s i n g u r ca u n lucea fă r , i a r d e p e R o m u r i , B raşovu l , cu z idu r i l e care de aici se v ă d m a i b ine c u m îl s t r â n g în cercu l lo r de p ia t r ă , a p a r e ca o g r a v ă şi t a in ică me lod ie , ca o i u b i t ă sau ca un du lce b l e s t e m . P e n i m e n i să nu-1 m i r e N

aceas tă a f i r m a ţ i e : B r a ş o v u l este, u n e ­ori , ca u n b l e s t e m ; i a r b r a ş o v e a n u l va pu tea , m a i b ine , s'o s p u n ă .

O R A Ş U L - I U B I T Ă

Cine a t r ă i t ş i-a u m b l a t m a i m u l t în o ra şu l aces ta , n u v a p u t e a n ic ioda tă să-1 u i te , i a r s t r ăz i l e şi casele lui , or să-1 u r m ă r e a s c ă m e r e u , în s o m n şi în vise, ca n i ş t e r u d e , ca n i ş t e spec t r e . O r a ş u l aces ta es te oa o iub i tă , ca o î n ­tâ ie iub i tă , ca re ţ i - a a p r o p i a t a p u s u r i l e de soa re şi r ă s ă r i t u r i l e de l u n ă şi p e c a r e n u o po ţ i n ic ioda tă ui ta . Şi fap tu l aces ta l-a p r i n s a t â t de b ine u n scr i i tor sas d in Braşov , Adolf Meschendorf er, ca re în r o m a n u l său „Die Stadt im Os­ten", p o v es t e ş t e î n t â l n i r e a a doi b r a ş o ­v e n i în p ă d u r i l e t ropica le , d in J a v a mi se pa re , şi car i se î m b r ă ţ i ş e a z ă p lân­gând , î n t r e b â n d u - s e m a i î n t â iu : , ,Ce face o raşu l ?" — Oraşul trăeşte ! Aşa a m p u t e a r ă s p u n d e noi . A r fi cel ma i l a p i d a r şi cel m a i comple t r ă s p u n s ca re se poa t e da la t o a t e î n t r e b ă r i l e ce se p u n şi ce s ' a r p u t e a p u n e v r e o d a t ă . De la 1211, de c â n d p r i m e l e p i e t r e au î n ­cepu t să se r id ice în aces te locuri , B r a ­şovu l n u face a l t ceva decâ t să t ră iască .

(Urmare în pag. 8-a)

Piaţa Sfatului (Primăria)

an de stea Steaua cerului despic în spic alb şi verde spic să-i cosească tata, luni când sunt oamenii mai buni.

Dup'o zi de rugi fierbinţi oamenii sunt mai cuminţi şi mai doritori de cer peste vifore şi ger.

Luna râde 'n patru părţi, patru ghicitori în cărţi şi'n bobi daţi pe sâta deasă ra numai noroc să iasă.

Sus pe cer, un ban de stea străluce 'n privirea mea şi-1 doresc, dar în zadar să-mi ajungă 'n buzunar

Zău, l-aşi împărţi în şapte, pentru pâine, pentru lapte iar seara, pe la ugină, pentr'un caer de lumină.

Drumul lung să-1 lumineze gânduri le mele treze să lucească 'n calea mea, cel mai mândru ban de stea...

ION TUDOSE

I T I N E R A R B A S A R A B E A N de GEORGE DORUL DUMITRESCU

— B a s a r a b i a e m a r e şi B a ­s a r a b i a e f rumoasă ! P e „ d r u ­m u r i l e ei d e os" , c u m le evo­că v e r s u r i l e p l i ne de m e l a n ­colie a le u n u i do t a t poet , p a ­şii p r i m e l o r n o a s t r e t i n e r e ţ i ne -au d u s de n e n u m ă r a t e ori_ s p r e t r e c u t u l ei d e aur .

Şi acolo — şezurn şi p l â n -s e m !...

Un deoseb i t f a rmec i m p r i ­m ă p rov inc ie i dea lu r i l e ei u n d u i t o a r e , în c res te „ob le" şi verz i , c o b o r â n d d in m i a z ă ­n o a p t e p â n ă dincolo d e ţ i nu ­t u l L ă p u ş n e i . D e a l u r i l e Ho -t inu lu i , cu p i scu l Băscău ţ i , u n a d e v ă r a t „ s ta ros t i di dia-l u r i " c u m l-a bo teza t p r i e t e -nu m e u G o r e Gavr i lovic i , în că lă to r ia n o a s t r ă s p r e cele m ă n ă s t i r i .

E r a o zi g r ea d e p r e a m u l ­t ă l u m i n ă . S a t u l Groz in ţ i , p i ­tu l a t l a poa le le cod ru lu i a-vea, c â n d a m p o r n i t d in gara Ocni ţa , în t e lega n o a s t r ă cu

u n cal, scl ipet de apă, i a r p ă ­dur i l e de fag d in p r e a j m ă - i , u n v e r d e cum n u v ă z u s e m n ic ioda tă p roa spă t .

De aici, m ' a făcut p r i e t e ­n u l m e u să în ţe leg , c u m p o r n e s c a l t e cu lmi î m p ă d u ­r i t e d e a l u n g u l N i s t ru lu i , i a r sp r e apus , oda t ă cu ape le p u ­ţ i n t e l e a le Bacu lu i , domol ca u n d a lu i , c u l m e a ce-i p o a r t ă n u m e l e . S t e j a r i i î m p r u m u t ă locu lu i o l in i ş te de c a t e d r a ­lă ; l in iş te v e r d e din u m b r ă î n m i r e s m a t ă , r ă c o a r e şi t i h ­nă . E s t e u n u l d in ţ i n u t u r i l e f e r m e c ă t o a r e ale Basa rab ie i . Loc de m e d i t a ţ i e şi l e p ă d a r e o r ică re i d e ş e r t ă c i u n i o m e ­neş t i . Ţ i n u t î n t r u t o t u l p r i e l ­nic v ie ţ i i m o n a h a l e , c u m şi es te . Vechi le c t i tor i i boe re ş t i , mo ldoveneş t i t e î n t â m p i n ă d e d e p a r t e , cu s e m n u l sf inte i c ruci prof i la t p e c e r şi cu d a n g ă t so l emn de clopot m ă ­năs t i resc .

P e t oa t e d r u m u r i l e t a le de a c u m încolo, s f in te le loca­ş u r i î ţ i vo r ţ i n e a lbă şi cu­cern ică t ovă ră ş i e .

I a t ă m ă n ă s t i r e a Dobruşa , î n ă l ţ a t ă la 1772 d in osârd ia i e r o m o n a h u l u i Ioasaf, f r a t e la P r o b o t a ; m ă n ă s t i r e a H â r -b o v ă ţ r i d i ca t ă de a r h i m a n ­d r i t u l S e r a p i o n ; m ă n ă s t i r e a H â r j e a n c a p i t u l a t ă d u p ă un şir de p lop i nos ta lg ic foşni­to r i p e s t e lacul d in p r e a j m ă .

Te lega n o a s t r ă s'a opr i t do la s ine . P r i e t e n u l G o r e Ga­vri lovici a z â m b i t n u m a i , f ă ră să m ă l ă m u r e a s c ă . N u ­mai a î n t r eba t , aşa î n t r ' o doa ră ş i ' n t r ' u n t â rz iu .

— Cunoş t i p e Ia l a r ion S t a n cu ?... Di u n d e să-1 cu­noşt i , ci î n t r e b eu ?... Ai să-1 vezi cu rând , şi a r i să-ţ i pia­ca.

Cu a d e v ă r a t mi-a p l ăcu t . Un om s d r a v ă n , d in t r io b u ­cată, gospoda r n e î n t r e c u t .

A m în t â r z i a t a ici două :-ile, la v o r b ă şi la ospăţ . P u i i la f r igare şi c i u l a m a u a de ciu­pe rc i au făcut de n e n u m ă ­r a t e or i î n c o n j u r u l mese i noas t r e , n i c ioda t ă s t r ânsă .

Deab i a la p ă h ă r e l u l a ro­m a t d in r ach iu de m i n t ă şi cuişoare , G o r e Gavr i lov ic i mi-a exp l ica t :

— în ţe l eg i de ce se op reş t e dela s ine t e lega m e a !

A m pleca t î n t r ' o s ea ră cu l u n ă , şi d u p ă un ceas de m e r s n e - a î n t â m p i n a t p a r c ă m a i a lbă d in des işu l verde lu i ma t , m ă n ă s t i r e a J a p c a , câr­m u i t ă p e v r e m u r i de mi t ro ­pol i tu l c ă r t u r a r al B a s a r a ­biei, Gav r i l B ă n u l e s c u He ­d e m .

Şi cu f iecare pa s , t r e c u t u l Basa rab ie i se l eagă m a i s t r â n s de t i ne .

(Urmare In pag. 2-a)

Vacanta scriitorilor

si artiştilor Pentru cei mai mulţi dintre noi, va­

canţa care a început sau va începe cu­rând înseamnă, potrivit chiar etimolo­giei cuvântului, lipsă de ocupaţie, o smulgere temporară, îngăduită şi de­plin meritată — socotim fiecare — dela îndeplinirea ostenitoarelor îndatoriri dealungul unui an aproape întreg. E un mirific Eldorado, împodobit de închi­puirea hămesită a celor dornici, cu toate belşugurile şi cu atracţiile cele mai ispititoare: mai ales aceea a liber­tăţii.

O libertate deplină, plastică şi vie ca o prezenţa reală, — altceva decât ab­senţa oricărei constrângeri — p e care o poţi oricum modela. Timpul liber — „materia primă a creaţiunii" cum ii spunea Vlahuţă,—bunul cel mai preţios pentru omul l iber , a i cărui suflet tră­eşte neîncătuşat şi dispreţuitor în sinea sa, de ierarhiile vieţii sociale. Pe acest om liber ne-am obişnuit să-l recunoaş­tem în fiinţa artistului, chiar dacă re­cunoaşterea nu se verifică în cele mai multe cazuri. E deajuns totuşi unul sin­gur, pentrucă prestigiul exemplar al a-cestui caz unic să se răsfrângă asupra întregii tagme de condeeri şi artişti.

Iată, avem meşterii cuvântului scris, ai penelulului şi ai cântecului, pe care-i ştim cu toţii şi preţuim fiecare, după criterii deosebite şi aproximative. Meş­teri inspiraţi şi iscusiţi, cu feluri şi fe­luri de scule, dar fără „materie primă". Pentrucă cei mai mulţi şi dintre cei mai înzestraţi sunt nevoiţi, ca să nu se irosească în ei neastâmpărul dumneze-esc al creaţiei, odată cu vlaga făpturii lor vremelnice, să primească ceea ce U se îmbie, firimituri neîndestulătoare, drămuite şi acelea. Şi atunci se ofilesc prm arhivele ministerelor şi gref elor ju­decătoreşti sau se pierd neştiuţi, împo­văraţi de greutăţi familiale, în săl­batica luptă necruţătoare pentru ziua de mâine, din profesiile aşa zise — ce iro­nie ! — „libere".

Pentru aceşti îndârjiţi ai idealului, tăcuţi şi demni în suferinţa lor, răstim­pul scurt al vacanţei, în pragul căreia ajung cu puterile sleite, e acel pământ al făgăduinţei despre care scriem la în­ceputul rândurilor de faţă. Al celei mai preţioase făgăduinţe, care e b u c u r i a c rea ţ ie i l i be re !

2 UNIVERSUL UTERAR 9 Iu l i e 1938

i CRONICA LITERARA CRONICA MĂRUNTA

EMIL de CONSTANTIN FANTANERTJ

GIURGIUCA: Anotimpuri, Colecţia „Abecedar"

ŞTEFAN BACIU: 25 de poeme Editura „Frize"

poeme

din Georg Trakl S u b t i t lu l „Anotimpuri", d. Emi l

G iu rg iuca s t r â n g e u n n u m ă r de 61 de p o e m e , d e s p ă r ţ i t e în t r e i c ic lur i : „ P a n " , „ N i m b u r i " şi „T r i s t i a " . Se cuv ine să d ă m o a t e n ţ i e deoseb i tă î m p r e j u r ă r i l o r în c a r e se fo rmează p e r s o n a l i t a t e a poe­t ică a t â n ă r u l u i au to r . D. G iu rg iuca ne t r i m e t e ^Anotimpuri" d in S igh işoara , şi v o l u m u l r e p r e z i n t ă u n a din l ini i le i m p o r t a n t e de desvo l t a r e a l ir icei a r ­de leneş t i c o n t e m p o r a n e . De la o v r e ­m e , se p o a t e obse rva la scr i i tor i i de o-bâ r ş i e de pes t e m u n ţ i , t e n d i n ţ a d e a-şi c i r cumsc r i e u n d o m e n i u de c rea ţ i e a-p a r t e , cu i svoa re l e a d â n c i t e în p ă m â n ­tu l şi su f le tu l lor na t a l . In sp i r i t , acea­s t ă s e p a r a ţ i e a re va loa rea u n e i concep­ţ i i noi de v ia ţă , şi a une i t r u d e s p r e exp re s i e or ig ina lă , ceea ce, des igur , t r e ­b u e să n e b u c u r e şi în acelaş t i m p a-

Emiu Giurgiuca t r a g e p r e ţ u i r e a n o a s t r ă . D e a l t m i n t e r i , p r o b l e m a m e r i t ă să fie cons ide ra t ă s u b a s p e c t u l ei a cu t , al descen t r a l i ză r i i cul­tur i i , şi, s u b acest r a p o r t , ceea ce n i se p a r e t e n d i n ţ ă d e s epa ra ţ i e , n u es te de t a p t decâ t p roces d e n i v e l a r e a p r e s t i ­g i u l u i c rea ţ ie i n a ţ i o n a l e . In c u l t u r ă n u t r e b u e să ex i s t e p r o v i n c i e , în accepţ ia de a n a c r o n i s m şi def ic ienţă . C u l t u r a e s t e con tac t r ea l c u esen ţe le , a că ro r a f la re r e v i n e p e s e a m a ind iv idu lu i .

E l a b o r a r e a l i r ică s au c o n t e m p l a ţ i a re f lex ivă , n ' au , în u l t i m ă anal iză , a l t m e d i u m a i p r i e l n i c decâ t cel in t e r io r şi c rea ţ i a se r e d u c e t o t d e a u n a la o ecu­a ţ ie p e r s o n a l ă .

In s fera aces to r a d e v ă r u r i , p r i m i m cu e n t u z i a s m con f r a t e rn facla l u m i n o a ­să pe ca re ne-o î n t i n d e astfel d. G iu r ­g iuca :

î m i voi a p r i n d e focul p e p â n t e c e l e clăii P e care d in p ă d u r e a m s t r â n s - o şi din

lan , Z icând : e t i m p u l c lae de v e r s u r i să t e -

apr inz i Şi să - ţ i r id ic i l u m i n a p e ce ru l a r d e l e a n L a r g şi sen in ca ochiul şi m â n d r u câ t

cupr inz i .

M â n d r i a a r d e l e a n ă a r p u t e a să se î na l ţ e ca o n o r m ă a c rea ţ ie i op t imi s t e şi clasice, pu r i f i ca t e de o s e a m ă de in­f l uen ţ e t u r b u r i d in l i r ica n o a s t r ă m o ­de rnă . Ne g â n d i m la o î n o d a r e a t r ad i ­ţ ie i cu Coşbuc şi ou Iosif, t r a d i ţ i e a se­n i n ă t ă ţ i i exp re s i e i şi a s ince r i t ă ţ i i emo­ţ i e i .

S u b r a p o r t u l versif icaţ ie i , ca şi acela al c la r i t ă ţ i i ş i a rmon ie i , Coşbuc de p i l ­dă va fi t o t d e a u n a o a r t ă poe t ică r o m â ­nească de îna l t ă va loa re . R ă m â n e ca o p t i m i s m u l său să fie adânc i t , id i l i smu­lu i să i se dea o semni f i ca ţ i e m a i l a rgă iar ech i l ib ru l său m o r a l să cape te , p e cât e cu p u t i n ţ ă , o î n t ă r i r e metaf iz ică . P e l in ia aceas ta a poeziei de îna l t ă res ­ponsab i l i t a t e , n i se p a r a se afla p o e ­m e l e d- lu i E m i l G iu rg iuca , în c a r e d-sa dovedeş t e o se r ioasă c u l t u r ă l i t e r a r ă şi deopo t r i vă o sens ib i l i t a t e poe t ică a u t e n ­tică. N o t a d o m i n a n t ă în l i r i smu l d-sa le es te o e x a l t a r e pan te i s t a , de bucur i i , r u g i , i luminăr i , c u p r i n d e r i emoţ iona le , de scă tuşă r i . O sevă a b u n d e n t ă svâcne -ş t e în g ra iu , v e r s u l e t o t d e a u n a boga t , — poa te p r e a boga t , — cuv in te l e se îm­bulzesc zemoase , g re l e de u m i d i t a t e şi m i r e s m e , sonore de ecour i d e p r i n fau­ne şi f lore. G â n d u l es te î n d r e p t a t cu a t en ţ i e s p r e D u m n e z e u , d a r s incer , de o i m p r e s i o n a n t ă p u r i t a t e :

D i b u i t o a r e m â n a s ' a t ingă pe a p r o a p e P e D u m n e z e u , m i r e a s m ă p l u t i n d pe

flori , p e ape. . . Şi pacea lui t i h n i t ă s'o b e a u setos p r i n

por i

Şi s ă -mi î m p r ă ş t i i d u h u l la f lori le su ro r i .

Ca să m ' a d u n m a i t â n ă r şi m a i în t r eg , s 'ascul t

C u m c â n t ă ' n m i n e seva şi 'câmpul to t în c reş te r i

Ş i 'n f undu l vie ţ i i m e l e să s o r b ca m a i de m u l t

R ă c o a r e a d in poene , i zvoare le d in peş t e r i .

Mă v r e a u acolo u n d e de toa te eşt i a p r o a p e

Şi t u t u r o r c u v â n t u l s e ' m p a r t e deopo­t r i v ă ,

U n d e s y â c n e ş t e ' n p i e t r e v ia ţa p r i m i t i v ă Şi zori le se v a r s ă ca apa pes t e ape .

Din n u m ă r u l d e s t u l de m a r e d e poe ­m e al v o l u m u l u i , a m p u t e a da şi a l t e e x e m p l e d e b u c ă ţ i f rumoase , v r e d n i c e d e s i g u r de anto logie , c u m es te Pan , o a d m i r a b i l ă v i z iune agres tă , c locot i toare de s ă n ă t a t e o rgan ică .

D. E m i l G i u r g i u c a se află în p l ină e l a b o r a r e l i r ică. P o e t în î n ţ e l e su l ade ­v ă r a t al c u v â n t u l u i , d-sa îşi des ţe l ine -ş te a c u m d r u m u r i l e p r i n t r ' o j u n g l ă t e m p e r a m e n t a l ă în con t inuă c re ş t e re .

T i t lu l „Anotimpuri" d e s v ă l u e u n p r o g r a m de ş an t i e r poet ic , a m p l u , care cere t e n a c i t a t e s p r e a fi e x p l o a t a t ar­monios .

D i s t r i b u i r e a emoţ i i lo r d u p ă anotim­puri p r e s u p u n e conş t i in ţa d ive r s i t ă ţ i i i n t e r i oa r e , d a r şi a mi j loace lo r de ex ­p re s i e a v o c a b u l a r u l u i a v u t la î n d e m â ­nă . P r i m ă v a r a c o r e s p u n d e t e m p e r a ­m e n t a l m a i m u l t poe tu lu i . Ea dă pr i le j de înf lor i re şi c r e ş t e r e en tuz ias t ă . Din p a n o u r i l e m a i în t inse şi s ta t ice a le ve ­rii, d. G iu rg iuca a c o m p u s p o e m e de o f ac tu r ă clasică ap roape , c u m es te mi ­n u n a t u l p a s t e l Crâmpeie câmpeneşt i , ca re se t e r m i n ă în acest r i t m mola tec şi pac in ic :

P e c â m p coboară amiaza g r e a de l iniş t i , P r ă v a l e u n om şi-o coasă 'n u m b r a tufi i Ş i -ascul tă c u m roesc în coşniţ i s tup i i .

Cu ocliii pe s t e ţ a r i n i de s t r ă p u n g i , O c iu rdă vezi t â r â n d u - s e g r eoa i e Şi-auzi c u m c u r g e l a p t e l e la s t r u n g i .

Ciclul de l a u d ă „Nimburi" con t inuă ciclul „Pan", r ă m â n â n d a p a r t e p o e m e l e din ^Tristia", ca r i n i se p a r a fi sc r i se m a i de m u l t , î n f ă ţ i ş ând in f luen ţe n e r e -„orbi te , cum ar fi cea b a r b i a n a din „Climate".

Mai p u ţ i n rea l iza t în l i r i smul e legi­ac, d. G iu rg iuca se con tu rează s ince r şi l u m i n o s în „Pan", u n d e dă o ca tego­r ică dovadă d e sens ib i l i t a te şi î n d e m â ­n a r e t ehn ică . S e m n u l ne îndo ios al t a ­l e n t u l u i d-sale, — s e m n des tu l de ra r , — es te acela al s t ă p â n i r i i unui. l ex ic a-b u n d e n t şi d ive r s . D ă m tot c r ed i tu l n o s t r u u n u i poe t ca re cunoaş te n u m e l e f lor i lor şi a l i e rbu r i l o r , al p ă s ă r i l o r şi f ia re lor d in p ă d u r i , a l ob iec te lor şi u-ne l t e lo r din sa t e şi d in t r a i u l ţ ă r ă n e s c .

î n a r m a t cu o cunoaş t e r e a p ă m â n ­tu lu i şi a oamen i lo r de l ângă p ă m â n t , cel ca re p l e a c ă la u n d r u m a t â t de l u n g ca al a r te i , b ă n u i m că va a j u n g e cât m a i d e p a r t e . •

In f r u n t e a p l ache t e i cu cele „25 de poeme din Georg Trakl", t r a d u s e de d. Ş t e fan Baciu , aşează o p r e f a ţ ă d. Oc tav Şu lu ţ iu , p r e z e n t â n d f igura a t â t de i n t e r e s a n t ă a p o e t u l u i g e r m a n , m o r t

• l a 27 de ani , în p r i m e l e l un i a le r ă z b o ­iu lu i mond ia l . Poez ia lü i G e o r g T r a k l cons t i tue u n soiu de lec ţ ie p l ină de in­t e r e s p e n t r u a n o a s t r ă .

P o e m e l ibere , f ă ră r i m ă şi r i t m , con­fec ţ iona te d u p ă u n sche le t sup ra rea l i s t , cu imag in i , s u n e t e , concep te a d u n a t e a-p a r e n t fă ră r e g u l ă a r h i t e c t u r a l ă , s 'au sc r i s şi la no i m u l t e , b a ch ia r p r e a m u l ­te , d e la in i ţ i e rea s imbo l i smu lu i ; şi se m a i scr iu şi as tăzi . M u l ţ i d i n t r e poeţ i i m a n i e r e i n u l-au cunoscu t însă p e T r a k l p e n t r u că noi c i t im p u ţ i n n e m ţ e ş t e , cu toa te că a v e m în t r a d i ţ i a g e r m a n ă p e Eminescu , Maio rescu ,iar as tăz i u n L u ­cian Blaga . încâ t , t r a d u c e r e a lui T r a k l es te u n serv ic iu d e in fo rma ţ i e p e care îl face d. Ş t e fan Baciu, — cam tâ rz iu , ce e d r ep t . Ravag i i l e s i m b o l i s m u l u i în l i r ica r o m â n e a s c ă ş i -au p r o d u s m a i de m u l t efectele . Ce se m a i p o a t e î n d r e p t a acum?

Cu T r a k l în faţă, se v a v e d e a că po­ezia aşa zisă „s imbol i s tă" , la or ig in i le ei, e r a m a i î n t â iu o p u r ă a r d e r e i n t e r i ­oară , c a r e i m p r e s i o n a p u t e r n i c p r i n în­săşi e x p r i m a r e a ei s inceră , confes iona­lă, p r o f u n d l i r ică . D in i m a g i n i şi s u n e ­t e se închega d e fapt o muz ica l i t a t e

c u p r i n z ă t o a r e , f idelă ca însăş i t r a n s p a ­r e n ţ a l ac r imi lo r emo t iv i t ă ţ i i d in care po rn ia . E r a o poezie de d r a g o s t e şi c re ­d in ţă că t r e s ine însuş i , poe tu l n u se t r ă d a p r i n capr ic i i ve rba l e , p r i n dezor ­dini şi inova ţ i i fo rmale . A p a r e n t a sur ­p a r e de n o r m e c reş tea în fapt ca o n o u ă a rmon ie , s u s ţ i n u t ă p r i n d u r e r e , şi p r i n d e s n ă d e j d e c locot i toare în miezu l vieţ i i . T r a k l a fost u n poe t de m e l a n ­colii ,de l acur i cu u m b r e negre , de a-m u r g u r i cu m i e r l e . î n f lori de soc, de c â m p u r i m â h n i t e p ă t a t e cu roşul mac i ­lor, a fost u n ch inu i t d u p ă biograf i i le ado lescen ţ i lo r p ie r i ţ i de t i m p u r i u , cu soa r t a ne împ l in i t ă , cu suf le tu l n e d ă ­ru i t . O d u r e r e la fel cu cea m a r e , a e-x i s ten ţ i i , p e ca r e n i m e n i n 'o poa t e îm­pl in i şi e x p r i m a p â n ă la u r m ă , în î n t r e ­g imea ei sec re tă .

N ' o p u t e m decâ t p ă r ă s i ,cu v ib ra ţ i i l e l ăun t r i c e t r e m u r â n d d e chin, cu ochii î n c r e m e n i ţ i de ne în ţ e l ege re , cu buze le î n g ă i m â n d p ro t e s tu l . Sau r e s e m n a ţ i . S u b orice fo rmă însă, to t ce p u t e m fa­ce p â n ă la u r m ă es te s'o p ă r ă s i m , — şi câ t eoda tă d u r e r e a es te şi m a i m a r e f i indcă o p ă r ă s i m p r e a d e v r e m e . Sau când o p ă r ă s i m p r e a de v r e m e , însă din p r o p r i e voin ţă , a t u n c i d u r e r e a es te c r âncenă , cumpl i t ă în î nc l e ş t a rea ei. P r i n p a r a d o x , m o a r t e a echiva lează a-t u n c i cu pacea ,cu s e n i n ă t a t e a şi a r m o ­nia . D a r tot d u r e r e este, şi c â n t a r e a ei, în poezie es te cea m a i e v i d e n t ă sufe r in ­ţă, ca la G e o r g T r a k l .

In t r a d u c e r e a sa, d. Ş t e f an Baciu ne oferă mic i podoabe , — p o d o a b e i m i t a t e des igur , d u p ă u n m o d e l şi u n m e t a l ce se şt iu, se po t r i ve sc g r e u cu l i m b a r o ­mânească .

N u p u t e m t e r m i n a fără să c i t ăm o poemă , a t â t de f rumoasă în or ig inal , da r tot f rumoasă şi în t r a d u c e r e :

Sea ra , când p ă ş i m pe că ră r i î n t u n e ­coase,

Ch ipur i l e n o a s t r e pa le ne r ă s a r în faţă. C â n d ni-e se t e Bem ape l e a lbe a le lacului , Du lcea ţa t r i s t e i n o a s t r e copilări i . A m o r ţ i ţ i o d i h n i m sub socul scund, P r i v i n d pescă ruş i i su r i . Nor i de p r i m ă v a r ă u r că pes t e o raşu l

s u m b r u ,

Ca re t ă i n u e ş t e g lor ia că lugăr i lor . C â n d a m p r i n s m â n a ta s u b ţ i r e Ai deschis înce t ochii ro tunz i , E m u l t de -a tunc i . ...O a r m o n i e î n tunecoasă cau tă suf le tul T u apar i , a lbă, în pe i sag iu l t o m n a t i c al

p r i e t e n u l u i . (Cântec de sea ră , pag . 23).

In ac t iv i t a t ea poet ică a d- lu i Baciu t r a d u c e r e a poemelo r lui T r a k l , m a r ­chează o t r e a p t ă i m p o r t a n t ă , p r i n aceea că dovedeş t e ser ioase p r e o c u p ă r i de cu l tu ră , ce po t fi u n î n d r e p t a r .

A N C H E T A „ U N I V E R S U L U I LITERAR"

cu privire la mult desbătuta ş i mereu actuala „problemă Grigorescu", s'a bucurat de un larg răsunet în lumea ar­tiştilor, scriitorilor şi criticilor de artă. Publ icăm în pagina patra, din lipsă de spaţiu, numai răspunsurile d-lor Adrian Maniu şi Emanoil Bucuţa, urmând ca, în numărul sau numere le viitoare ale revistei să facem Ioc şi acelora primite delà d-nii Nichifor Crainic, Marius Bu-nescu, Ştefan Popescu, C. Ressu, Eus-taţiu Stoenescu, Fr. Şirato şi N. Pe-traşcu.

ORTODOXIE şi ETNOCRAŢIE

este tit lul u l t imei lucrări a d-lui profe­sor Nichifor Crainic, recent apărută în vitrinele librăriilor.

Pentru definirea poziţiei ideologice a gânditorului politic şi religios, care de un sfert de veac a adus naţionalismului românesc, cea mai preţioasă contribu­ţie doctrinară, cartea aceasta e dp cea mai mare însemnătate . Lectura ei pa­sionează deopotrivă prin robusteţea unei convingeri cuceritoare, prin ele­ganţa şi claritatea latină a expuneri i .

Naţional ismul şi ortodoxia sunt cei doi termeni, aparent contradictorii, cari se armonizează î n concepţia politică a d-lui Crainic, magistral cristalizată în acel breviar al naţionalismului pozitiv — „Programul statului etnocratic" — publicat în anexă, la sfârşitul vo lumu­lui.

Despe O r t o d o x i e şi e tnoc ra ţ i e , , ,Uni-versul literar" se va ocupa curând, cu toată atenţiunea cuvenită importanţei problemelor desbătute în paginile ace­stei lucrări.

PESTE

câ teva zile va a p a r e în e d i t u r a , ,Vre­m e a " , , ,Manua l p e n t r u leneş i" , n u v e l e de A r c a d i e Ave rcenco .

T r a d u c e r e a es te da to r i t ă cunoscu tu ­lui ave rcenco log R. Donici .

VIAŢA F R Â N T Ă

r o m a n u l d- lu i P e t r e Ş e r b ă n e s c u ob ţ ine u n f rumos succes de l ib ră r i e .

R o m a n u l acesta , f ruc tu l u n e i e x p e ­r i en ţe , p lace p r i n a d e v ă r u l său şi p r i n s i nce r i t a t ea Şi l i m p e z i m e a scr i su lu i .

E s t e p r i n t r e căr ţ i le , m a i n u m e r o a s e în u l t i m a v r e m e , scr ise fă ră intenţii literare, d a r a că ro r valoare literară es te cu a t â t m a i ridicată.

H A R N I C U L

ce rce t ă to r d e buch i i ca re es te d. p r o ­fesor D a n S imonéscu va pub l i ca un u l t im v o l u m d in „Bibl iograf ia r o m â ­nească veche" , c u p r i n z â n d adăogi r i la opera î n c e p u t ă de p ro feso ru l B i a n u şi al căre i vo lum, al t re i lea , a fost rea l iza t de domnia - sa . Es t e o l u c r a r e de m u n c ă g r e a şi de m a r e r ă s p u n d e r e . D o m n u l Si-m o n e s c u a d u c e astfel o p re ţ ioasă con­t r i b u ţ i e cu l tu r i i r o m â n e ş t i .

P e n t r u j u s t a a p r e c i e r e a m u n c i i de­p u s e de d. S imonescu se cuv ine să r e ­v e n i m .

ITINERAR BASARABEAN (Urmare din pag. I-a)

Aici, l a h o t a r u l u n e i E u r o p e civi l i ­za te s 'au ciocnit c o n t i n u u d e a l u n g u l veacu r i l o r două lumi . S u b s e m n u l că­l ăuz i to r al cu l tu r i i r o m a n e şi greceş t i , ale că ro r ves t ig i i m ă r t u r i s e s c şi a s tăz i d e a l u n g u l h o t a r u l u i v iu a l D u n ă r i i s p l e n d o a r e a u n o r e t e r n e rea l i ză r i a r ­h i tec ton ice .

I ţ i ies în cale p e m a l u l P r u t u l u i , l â n g ă r â u l e ţ u l C iuhur , ca ceva deose ­bit b a s a r a b e a n „ S u t a de mov i l e " . S u n t r id ica te de m â n ă omenească la î n c r u ­cişăr i de d r u m u r i m a r i şi ros tu l lor se d e s e m n e a z ă şi as tăz i p rec i s s t ra teg ic . P u n c t e de obse rva ţ i e şi ascunz iş în a-celaş t i m p ,iar în cl ipele d e g r e a c u m ­p ă n ă focur i le a p r i n s e d e a s u p r a lor e-r a u p e n t r u ţ a r ă s e m n a l de lup tă . P o a r ­tă n u m e evoca toa re : Movi la cu s tâ lp , Movila lu i S u v a r o v , Movi la m a r e , M o ­vi la h a n u l u i , Movi la tu rcească .

Va lu r i l e lui Tra ian , ca o m ă r t u r i e în p lus a ceea ce cons t i tue p e n t r u noi, cu o l eg i t imă m â n d r i e , î n c e p u t u r i l e noas t r e de v ia ţă . Va lu l de sus t a i e B a ­sa rab ia în două . P o r n e ş t e d in d r e p t u l Reni - lo r , l â n g ă P r u t şi m e r g e p â n ă a-p r o a p e de Ni s t ru . Mi ron Cost in în ­s e a m n ă în cronica sa: „...Mai d e c rezu t sun t acei ce zic că T r a i a n î m p ă r a t au s ăpa t acest ş an ţ în vec in ica p o m e n i r e şi ves te , să se ş t ie s lavul oştii de cei vech i ori de cei m a i noi n ' a u p o m e n i t n imic" .

Şi ce tă ţ i le ! M o n u m e n t e l e ce le ma i de s e a m ă a l e provincie i . I s tor ia Cetă ţ i i

Albe şi Chi l ia es te o i s tor ie de ho t a r e , s p u n e d. Iorga . Şi cu d r e p t cuvân t , căci sub z idur i l e lor vechi , în molozul şi p i a t r a d in ca re s u n t î nă l ţ a t e , s tă scris l impede , de poţ i citi şi astăzi , d u ­pă c u m v e a c u r i de a c u m încolo, în ­t r eg t r e c u t u l Moldovei .

A m viz i ta t C e t a t e a - A l b ă î n t r ' o d i m i ­n e a ţ ă însor i t ă de Augus t . L u m i n a p u ­nea pe z idur i l e ei n u m a i a lb . C u m a lbă e ra nec l in t i r ea ape lo r din l iman , s b o -r u l pescă ruş i lo r şi p â n z a i r iza tă de d e a s u p r a î n c e p u t u l u i de m a r e î n s p r e Bugaz . I m p r e s i a es te covârş i toa re . Nu găseş t i cuv in t e care s'o e x p r i m e . î n ­cerci s e n t i m e n t e to ta l opuse . T e s imţ i înă l ţa t , au reo la t , fuge d in t ine omu l de f iecare zi; d a r în acelaş t i m p ţ i -e frică, ţ i - apasă i n i m a n u ş t iu ce g r e u ­t a t e ; te fe reş t i cu m a r e gr i jă să nu s f ă r âmi cu t a lpa î n c ă l ţ ă m i n t e i t a l e din t â r g î n s t r ă i n a t o ţ ig lă desp r insă d in a-coper işu l m e t e r e z e l o r ; să n u a t ingi cu h a i n a şi nici cu m â n a t a l e m n u l p e r ­vazu lu i d in f e r ea s t r a p r i n care au p r i ­vi t dea t â t eao r i , m â h n i ţ i , ochii S f â n t u ­lui m u l t i ub i to r d e ţ a ră , Ş tefan .

„Ruga robu lu i lui D u m n e z e u , F e d o r -ca, f ăcu tu - s ' a aceas tă ce ta te pe v r e ­m e a p r e a c u v i o s u l u i d o m n gospoda r Io Ş te fan voevod, şi p r i n boe ru l domnie i sale şi al ce tă ţ i i pâ rcă l ab , în anu l 6948.

t M â n t u e ş t e de p r ime jd i i p e r o b u l t ău , nă scă toa r e de D u n e z e u t Ş te fan .

N o e m v r i e în 10. GEORGE DORUL DUMITRESCU

VERSURILE D-LUI A D R I A N M A N I U

au fost de curând publicate, în ediţie definitivă, l a Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II".

D. Adrian Maniu, laureat al premiu­lui naţional de literatură, a strâns în această e legantă tipăritură, de peste 200 de pagini, cele mai frumoase poe­me din opera d-sale, înmănunchiere antologică de o rară bogăţie sugestivă, admirabilă prin desăvârşirea expresiei artistice şi puritatea limbii.

D E L A

Cra iova p r i m i m v o l u m u l „Cron ic i lite­r a r e " al d- lui Ion M. N e g r e a n u .

D o m n u l N e g r e a n u se dovedeş t e a fi u n c LUT or î nd răgos t i t de ca r t e şi care v r e a să î m p ă r t ă ş e a s c ă şi a l t o r a marile bucur i i p e care le-a înce rca t domnia-sa în l e c tu r ă .

N o u t a t e a căr ţ i i aces te ia s tă în pros-p e ţ i m e a şi s i n c e r i t a t e a ei. D o m n u l Ne-g r e n u es te fer i t de a n u m i t e l egă tu r i li­t e r a r e ca re d u c p e c r i t i cu l şi cronica' r u l de azi la n u m e r o a s e concesii , abili­t ă ţ i ş i amab i l i t ă ţ i , de loc u t i le l i te ra tu­rii. Rezu l t a tu l , nedo r i t d e n i m e n i , e o to ta lă r ă s t u r n a r e a va lor i lor , ceea ce fatal , a t r a g e d u p ă s ine n e î n c r e d e r e a ci­t i t o ru lu i .

I a t ă de ce c o n s i d e r ă m deosebi t de u-t i le că r ţ i d e felul aces tor „Cronic i lite­r a r e " , p o r n i t e din d r agos t e c u r a t ă pen­t r u l i t e r a t u r ă .

D o m n u l N e g r e a n u se ap rop i e cu în­ţ e l ege re de operă , i g n o r â n d p e scriitor. R e m a r c a b i l e s u n t „c ron ice le" privitoa­r e la „Rusoa i ca" r e g r e t a t u l u i Gib . Mi-hăescu ; „Dincolo de co t id ian" , a lu i Gr. T ă u ş a n ; „Via ţ a lu i E m i n e s c u " de G, Căl inescu .

L a aces ta d in u r m ă a v e m de făcut o r eze rvă , în c e p r i v e ş t e p ă r e r e a d-lui N e g r e a n u că „biograf i i le r o m a n ţ a t e au c o m p r o m i s def in i t iv u n gen h ibr id , însuş i p r i n cons t ruc ţ i e — o fo rmulă fă­ră con ţ inu t , combina ţ i i facile şi arbi­t r a r e " .

Es te o p ă r e r e p e care o considerăm r iscată , cu a t â t m a i m u l t cu cât nu se î n t e m e i a z ă p e a r g u m e n t e . G e n u l bio­graf ie i r o m a n ţ a t e , încă să rac la noi, a da t to tuş i „ A v e n t u r o a s a v ia ţ ă a lui Despo t -Vodă" , de d. R o m u l u s Şeişanu; „Via ţa s p ă t a r u l u i Mi l e scu" de Radu

• B o u r e a n u şi , ,Viaţa lui A n t o n Pann" da to r i t ă d o m n i l o r R o m u l u s D i a n u şi Se rg iu Dan , rea l iză r i ca r i po t s t a cu cin­s te a l ă t u r i de cele m a i r euş i t e modele ale genu lu i , d in A p u s .

R e z e r v a p e ca re o facem a s u p r a ace­stei a f i rma ţ i i a d- lui N e g r e a n u n u vrea să u m b r e a s c ă i n t r u n imic meritele

domnie i - sa le de s ince r i ub i t o r al lite­r a tu r i i , pe care o î n ţ e l ege şi căre ia scri­su l domnie i - sa le îi va aduce , credem, noui adep ţ i .

TOT

la Cra iova a a p ă r u t r ecen t u n volum de „s tud i i şi i n t e r p r e t ă r i " : „Problema Eminescu" , da to r i t d- lui T. Păunescu-U l m u . A u t o r u l îl cons ideră ,,o modestă c o n t r i b u ţ i e a u n u i şi m a i m o d e s t şore-car î n t r u „ p r o b l e m a Eminescu. . . . " .

S u n t e m s igur i că l e c t u r a a c e s t n cărţi ne va d e t e r m i n a să con t r az i cem cu tă­r ie pe d. P ă u n e s c u - U l m u , în aprecierile pe care le face a s u p r a scr ier i i domniei-sale.

D O M N U L

profesor Ion Negoescu a da t la iveală o anto logie p e n t r u copii : „ C a r t e a copilă­r ie i" .

S u n t în aceas tă anto logie , amintiri d in copi lăr ia a u t o r u l u i şi poves t i r i ai c ă ro r eroi s u n t copii .

D o m n u l Negoescu face o constatare j u s t ă şi ca re ne b u c u r ă şi p e noi , cum 1-a sa t i s făcut pe d-sa. „Ceeace apare î m b u c u r ă t o r e fap tu l că a p r o a p e toţi scr i i tor i i şi poeţ i i noş t r i reprezentativi s 'au în to r s c ă t r e copi lăr ia lor, cu duio­şie şi p l ăce re sau au în fă ţ i şa t -o pe a a l tora , cu a t â t a i u b i r e şi în ţe legere , în­cât au reuş i t , de cele m a i m u l t e ori, să rea l izeze în acest d o m e n i u cele mai f rumoase pag in i a le sc r i su lu i lor. Delà Vas i le A l e c s a n d r i la Ione l Teodoreanu, ma i n u î n t â l n i m scr i i to r în pagini le că­ru ia să n u z â m b e a s c ă u n copil, să nu î n g â n e u n c u v â n t d e haz, or i să n u să­vâ r şească o şot ie . O v ia ţ ă cu legile ei p ropr i i , s p o n t a n e d a r a rmon ioase , de o l i m p e z i m e şi p u r i t a t e un ică , se desprin­de d in aces te r â n d u r i l u m i n o a s e " .

C a r t e a e a l că tu i t ă ou p r i c e p e r e şi d r agos t e p e n t r u copii, ceea ce nu s'a î n t â m p l a t p r e a des la noi, cu antologii­le şcolare .

r. st.

9 Iul ie 1 938 UNIVERSUL LITERAR

V I In copi lă r ie când, p e s t e vară ,

p ă z i a m noa t en i i , în care se a-m e s t e c a u doi be rbec i şi câ teva oi s t e rpe , s ea ra n u m a i d u c e a m acasă mica t u r m ă . A v e a m o-coale la m a r g i n e a pădur i i , şi p e n t r u v i te şi p e n t r u oi, şi o că­suţă , ce r ă s ă r i în locul une i co­

li {Ja??*JJF$Ş&!§& fl^^K&k ̂ > ü b e vechi . In p o d u l căsuţ i i e r a ^%жЩ?0£кі~ ^^Шь^гШг} ' ^ - N ^ п , a ^ c ^ d o r m e a m cu s lugu-l i ţa şi u n e o r i şi cu s luga cea m a r e , ca re v e n i a d i n sat cu m e r i n d e .

î n t r ' u n an abia t r e c u s e p r i ­m ă v a r a şi în coper i şu l din pod n e - a m t rez i t cu u n cuib de viespi . N ' a m b ă g a t de s e a m ă când s'a p r i pă ş i t aici. M'a fu rn ica t când i -am vă­zut . De când m ' a m t rez i t

şi am începu t să cunosc gângăn i i l e , de viespi i cei m a r i mi -e ra frică instinctiv, ca de şerp i . S t ă t e a m în s tup ină , l â n g ă a lb ine le cele bune, cu c e a s u r i l e să le a u d c u m cântă , să le v ă d c u m z b o a r ă unele din coşni ţă şi a l te le vin, ca o ţ e s ă t u r ă nes fâ r ş i t ă , p r i n văz­duh. Uneori câ te una se izbea d e m i n e . Nici n u m ă g â n d e a m să mă apăr. P e b o n d a r i i cei groşi , î n v e s t m â n t a ţ i în cat ifea fină, p u n c ­tată cu aur, îi p r i n d e a m adeseor i de pe flori, să- i v ă d ma i de aproape, deşi ş t i am că au şi ei ac.

De viespi însă m ă t e m e a m . L a viespi i "cei mici le spunea , în sat la noi, a lb ine ţ igăneş t i , şi în podu l casei noas t r e , în sat , aveau zeci şi su te de cu ibur i , de fagur i uscaţ i , cât u n b u r e t e mic , lipiţi de ţiglă.

M'am t rez i t cu ş t i in ţa că v iespea e ven inoasă ca şi şa rpe le , mai ales v iespea m a r e .

Mi-aduc a m i n t e , că de când a m b ă g a t m a i în t â iu de s e a m ă că viespii p r ind m u ş t e şi le m ă n â n c ă , s u g â n d u - l e ca pa iangen i i , m ' a m umplut şi de scâ rbă .

Bunica Iova, la m i r a r e a m e a de copil, mi -a zis: — Dacă-s a l b i n e ţ igăneş t i ! Şi-mi m a i a d u c şi azi a m i n t e c u m a r â s bun ica , auz ind r ă s p u n ­

sul meu: — De ce n u şi le duc ţ igani i acasă, dacă s u n t a le lor? Viespea m a r e , d in soiul ace lora car i cresc c â t d e g e t u l de lung i

şi de groşi, e în deosebi r e s p i n g ă t o a r e . Cu toa tă t e a m a , când apuca una P e ochiul de st iclă al f e res t r i i , -şi se sbă t ea să ese, ş t i i n d u - m ă la adăpost, m ă u i t a m î n d e l u n g a t la ea. T r u p u l ga lben , t ă ia t de inele negre, e ca de omidă , d a r f lexibi l ca o ve rgea . Deşi p a r e prea greoiu p e n t r u cele două a r ip i s u b ţ i r i ce~o poa r t ă , zboa ră glonţ, zbâ rnâ ind ca o săgea tă . Capu l şi g u r a sun t d e a d r e p t u l r e s ­pingătoare, ca de canibal . E o con t inuă f r ă m â n t a r e de a n t e n e , de guri, de pic ioare , şi lasă i m p r e s i a că e vecinie în fur ia tă , ga t a să învenineze n u n u m a i cu acul din coadă, ci şi cu g u r a .

Ne-am t rezi t , eu şi s lugul i ţa , cu astfel de v iespi în coper işu l căsuţii dela p ă d u r e . A m n u m ă r a t odată , a m â n d o i , de jos, şap te , altă dată douăsprezece .

N'am m a i cu teza t să m ă culc în pod, în fân. S lugu l i ţ a a voi t sase arate m a i v i teaz . A a ş t e p t a t p â n ă s'a î n s e r a t şi a î ncepu t a urca scara. D a r o v iespe i-a t r e c u t v ă j e i n d pe la u r e c h e , şi el a început să coboare înda tă .

Zile î n t r eg i a m p l ă n u i t c u m să ne s c ă p ă m de p r ime jd i e . Ne-am făcut b e ţ e lung i , s ' a j u n g e m de jos la cuib , şi d u p ă c e se insera şi c r e d e a m că d o r m , r ă sco l eam coper i şu l u n d e g â n d e a m că e adăpostul lor .

La celea d in t â i a t i nge r i v iespi i eşiau, se î n v â r t i a u roa tă în­veninaţi, câte u n a se c o b o r a fu lge ră to r sp r e noi. A r u n c a m be ţ e l e şi fugeam în căsu ţă .

Când a m v ă z u t că n u p u t e m face n imic , n e - a m p l â n s slugii celei mari, b ă d i ţ a lui Cul i ţa , î n t r ' o sea ră când a ven i t cu m e r i n d e .

— Haida ţ i cu m i n e în fân! N ' a v e ţ i nici o gr i je , a c u m d o r m şi ei.

P O E M cântăreţului viitor Ne-aşteptăm Cîntăreţul, la hotar predantesc, Ne'nspăimîntă l inişti le din noi ce-1 plămădesc, Stăm cu mîna obroc la frunţi, pe cîte şapte Cai purtîndu-i merinde şi viori, zi şi noapte.

Pe unde-şi mînă cortul ? prin plîns de apă lină, Ori prin viitori ? Din cîte vîrtelniţ i , mînăstiri Ii deapănă 'n odăjdie, ctitori şi pătimiri, Să i-o dea când pluta-i se va opri 'n lumină ?

Cîntăreţul o fi cu-aripile pitite, Cum „alba 'n sat'" după troiţe-aburite, Sfios când îl peţeşte plopiştea din zare Pentru Cenuşereasă — făt bun de crezare -—.

El va veni d in stele, pălesc lampadoforii Pe unde umblă el, vulcanii stinşi ai ţării împing mai sus, cu flăcări noui, vultana Să-l ia de unde-1 lasă îngerescul Osana.

Ne-aşteptăm Cîntăreţul, neisprăviţi , năuci, Doar cu dragostea frunţilor ţestoase de haiduci : S imţ im cpm spetezele paşilor săi, amară Mătase de cer pentru pămînt măsoară.

Găleţi cu plin vor trage l a Poetul mare, Dar el le va trimite săltate 'n mersul des De fete ale căror ritmuri le-a ales, La cei care mor în ziua cînd răsare.

Să nu-l zoriţi, nu-i puneţi în mâini viori de palt. Cu agonia noastră poate-i e ruşine, Arhanghel cu întregul cînt nespus în sine, Cu in să-i ş tergem aburii după astralul salt.

Pe hotarul negru, la vîntul argintar, ne Sfădim că n'am adus destule veghii Şi denii ; caii se muşcă plini de streghii Şi mî ini puse obroc se desvelesc de carne.

Şi f ierbem nădejdea la pirostria lirei, — Nimeni nu mai cîntă 'n prag de mare mit — El va pune pe aurul ei înegrit Struna căii laptelui, psalmului, robirei...

Solia scheletelor de călăreţi stă dreaptă In seile de aur. Scorojitul steag S'aşteaptă bătut cu rodii şi pe Mag Merindea împietrită, ca lacrima-L aşteaptă.

SIMION STOLNICII

C u m însă noi n ' a m înd răzn i t , s'a u r c a t s ingur în pod. —• S t a ţ i că vă scap eu d e s p u r c ă c i u n i l e as tea . A l ua t cu el o furcă de fier şi-a î m p l â n t a t - o în locul u n d e

văzuse că s 'au a scuns viespi i . A m închis ochii de frică şi n u i - a m desch is decâ t pe s t e câ­

teva clipe, c â n d a m auzi t r ă c n e t u l s lugi i ce le i m a r i . El se a p ă r a cu p ă l ă r i a şi cerca să a jungă la scară , ţ i nându- ş i p a l m a s t â n g ă apăsa t ă p e falcă. V r ' o zece viespi ro iau în j u r u l capu lu i s ău şi se a r u n c a u a s u p r a lu i , ca n i ş t e câini ră i car i au î ncon ju ra t u n om.

N 'a m a i a v u t r ăgaz să coboare scara : a s ă r i t d in pod, cu o v iespe d u p ă el. A a l e rga t p r i n î n t r e g ocolul, a izbit cu pă lă r i a , cu pa lme le . Viespea n u s'a lăsa t p â n ă n u l _ a m u ş c a t de obrazul d r ep t .

Cel s t âng , u n d e îl m u ş c a s e a l t a în pod, când a s t r iga t — î n ­cepuse să se umf le . A in t ra t , d u p ă noi, în căsu ţă , şi p r i v e a ră ­tăci t , î n s p ă i m â n t a t . N u i n t r a s e nici u n a d u p ă noi.

— Măi Nicul i ţă , du - t e şi adă o cană cu apă rece dela f â n t â n ă " , zise el, î n c e p â n d să se l in iş tească .

S luga cel mic se în toa r se r e p e d e cu apa . Cul i ţa m u i e ş te r ­g a r u l şi îşi acoper i faţa cu el. A m â n d o i obra j i i i se umf lau . C â n d m u i e a t re ia oa ră ş t e rga ru l , nu - l m a i cunoş t eam. Ochii abia i se ma i vedeau .

— Două m ' a u m u ş c a t " , zise el, şi î ncepu să sufle g reu . V ă z u r ă m cu g roază cum îi iasă b l â n d e m a r i pe m â n i , ca de

o p u t e r n i c ă u rz iea re . ' — M e r g e ţ i şi aduce ţ i apă cu c iubă ru l " , s t r igă el sper ia t , pă ­

r â n d că se îneacă de r ă su f l a r e grea . Ochii lu i n u m a i e r a u a c u m decât două t ă e t u r i .

P l â g â n d , î n s p ă i m â n t a ţ i , am adus u n c iubă raş p l in c u apă. Când a m in t r a t , el e ra cu p i e p t u l gol, îşi sfâşiaşe cămaşa , de g r o a ­ză că se î năbuşe . P e tot p iep tu l , p e b r a ţ e , pe g r u m a z i , eş iseră beşi-cile acelea m a r i . A r ă t ă să-i t u r n ă m apă din c iubă r pe piept , p e t r u p u l î n t r eg . V o r b e a g r e u şi r ăguş i t .

V r e m e de câ teva ceasur i a m tot a d u s cu c iubă ra şu l apă rece din f ân t ână ; i-o t u r n a m p e cap, p e piept , u n d e a p u c a m . E r a l eoa r ­că d e apă ca o m u e r e care-a scos cânepa d in râu . P e jos, bă l toacă .

De la o v r e m e î ncepu să răsuf le m a i uşor şi beş icu ţe le î nce ­p e a u să se topească .

C â n d îi s t r i g a r ă m , ca la u n su rd , c ă t r ece urz icarea , s luga se s c u t u r ă de apă . Ochii încă n u i se v e d e a u . N u m a i î n t r ' u n t â rz iu î n c e p u r ă să-i l icărească . D a r p u t e a vo rb i a c u m fără r ăguşa lă .

L a obraz şi la ochi n u se desumf lă d e tot n ic i în z iua u r m ă ­toa re .

E r a to tuş i foa r t e vesel când p o r n i s p r e sa t . El zise: — A m a v u t no roc că m ' a u m u ş c a t n u m a i două . De m ' a r

fi m u ş c a t t r e i , aş fi m u r i t . Mai t â r z i u a m m a i auzi t v o r b a a s t a p r i n t r e o a m e n i : — Măi Vasil ică, să m a i şti tu u n luc ru dela m i n e : ca v iespea

nu mai m u ş c ă decâ t femeia r ea" . Apoi p o r n i s p r e sa t . D a r p e s t e t r e i zile a ven i t iar . N e - a m m i r a t cu s lugul i ţa , când

l -am văzu t . Ven i se cu cojocul cel p ă c u r ă r e s c , cu căciulă, cu m â ­nuş i l e de p ă c u r ă , p e car i le p u r t a i a rna .

Ii t r e c u s e r ă u m f l ă t u r i l e . — Voi înch ide ţ i -vă în căsuţă , şi n ' ave ţ i nicio gr i je . V r e a u

să cu ră ţ podu l . Descoper i t oa t ă p a r t e a d i n s p r e a p u s şi a r u n c ă pae le în ocol.

N e - a m t rez i t de -oda tă c'o b o b o t a e m a r e . L e d ă d u s e foc. î n v ă l u i ţ i în pae şi fum, viespi i se pâr jo l i ră . N u m a i u n a a r ă ­

mas , care apucase să sboa re d in v r e m e , t ă ind p r i n î n s e r a r e o s in­g u r ă l in ie p â n ă la p ă d u r e .

— î m i p a r e r ă u c'a scăpa t ! zise s luga . — Viespea şi m u e r e a t r e b u e s c pâ r jo l i t e dacă v r a i să scapi

de ele, m ă i copi i" , m a i zise el. E u şi s lugu l i ţ a e r a m b u c u r o ş i c ' a m scăpa t de pacos te , şi ne

p u t e a m culca ia r în fân. Cul i ţa , încă î n z iua aceea, coper i cu pae nouă , p a r t e a descoper i t ă .

î n t â m p l a r e a aceas ta d in copi lă r ie îm i v e n i de m a i m u l t e ori în m i n t e , în cursu l vieţ i i . Aşa c u m m ă t e m e a m de v i e spe în copi ­lăr ie , a m î n c e p u t să m ă t em, d in clasa a t r e i a de l iceu, de u n co­leg, ven i t d in al t o raş la şcoala u n d e î n v ă ţ a m eu. N i m e n i n u l~a cunoscu t cine-i şi de u n d e - i , c ând a ven i t î n t r e noi. E r a sub ţ i r e , pal id , t ăcu t . Se aşeză la m a r g i n e a unei bănci , pe la mij locul c l a ­sei. N u v o r b e a cu n imen i , ci i scodea m e r e u cu ochii lu i ne l in iş t i ţ i , g a lben i ca la m â ţ e . Uneor i , p e c l ipe se a p r i n d e a u în ei l u m i n i aur i i . E r a o l u m i n ă de fosfor, c a r e făcea r ău , n u o putea), p u r t a v r e m e m u l t ă . G u r a lu i n u avea n i m i c copi lă resc . A v e a t ă e t u r ă in linii lungi , î n c r e m e n i t ă N u z â m b e a n ic ioda tă .

Glasu l i l -am auzi t când a fost î n t â i a oa ră p u s să r ă s p u n d ă . Ş t ia lecţ ia . D a r avea o voce p i ţ igă ia t ă , rece, u n i f o r m ă . P ro fe so ru l se i n t e r e să dela ce l iceu a ven i t la noi. M u r m u r ă u n n u m e ne ­în ţe les .

— S p u n e m a i t a r e . El se supuse . E r a u n oraş î n d e p ă r t a t , u n l iceu s t r ă in . — D a r ştii b ine r o m â n e ş t e " , z ise p rofesoru l . Voi sa"l m a i î n t r e b e ceva, da r îi văzu ochii şi t ă cu ind i spus

I - a m v ă z u t şi eu : juca în ei l u m i n a aceea de puc ioasă . N 'a t r e c u t o l u n ă şi î n t r e a g ă clasa nu- l m a i p u t e a sufer i . N u

se î m p r i e t e n i cu n imen i , d a r s i m ţ e a m c u m n e sp ionează p e toţ i , m a i a les pe aceia car i î n v ă ţ a u m a i b ine . C â n d ascu l ta u n r ă s p u n s bun, m a i b u n ca al lui , îi a p ă r e a în p r i v i r i l u m i n a aceea nef i rească şi l ini i le din j u r u l buze lo r îi î n c r e m e n e a u .

N e - a m t rez i t că profesor i i î ncep să cunoască t oa t e discuţi i le , t oa t e g lume le , u n e l e p e socoteala lor, — d i n t r e ore . N e - a m trezi t că n e ş t iu t o a t e mic i l e s l ăb ic iun i sau zburdă ln ic i i copi lăreş t i . N e - a m t rez i t că profesor i i î n t r e a b ă t ocma i p e aceia cari , î n t r e ore , se l ă u d a u că n ' au î n v ă ţ a t p e n t r u ziua aceea n imic la c u t a r e m a ­te r ie .

S'a ne l in iş t i t şi s'a t u r b u r a t toa tă clasa. L in i ş t ea şi î n c r e d e r e a de p â n ă acum, s 'au dus .

A de I. AGÂRBICEANU

Şi toţ i ş t i am, s i m ţ e a m , că n u m a i d in p r i c ina s t r ă inu lu i . Toţi s i m ţ e a m în el u n d u ş m a n . Ia r m i e mi -a ven i t de"oda tă în m i n t e v iespea d in copi lăr ie , ca re a î n ţ e p a t pe s luga Cul i ţa . M ' a m m i r a t că n u m ' a m g â n d i t dela î ncepu t la aceas tă a s e m ă n a r e . î m i p ă r e a că f iecare coleg a ş t eap t ă să fie m u ş c a t de viespe, ca şi c â n d clasa s 'ar fi u m p l u t de n e n u m ă r a t e ace ven inoase , n e v ă z u t e . Aşa e r a de m a r e ne l in i ş t ea în suf le te . Aşa n e p â n d e a p r i m e j d i a din toa te pă r ţ i l e , deşi ea i z v o r a n u m a i d i n t r ' o p e r e c h e de ochi fosfores­cenţ i .

Ceea ce-mi aduse a m i n t e a s e m ă n a r e a , era v e n i n u l care p a r ' c ă se d e s p r i n d e a şi din f i inţa fizică a s t r ă i n u l u i . Uneo r i a v e a m sen ­zaţ ia că -mi ies pe t r u p băşici de u rz iea re , ca pe t r u p u l slugii .

Toţ i n e f e r e a m de el, to ţ i îl î n c u n j u r a m . R ă s p u n d e a din zi în zi m a i b ine , a junsese î n t r e cei t r e i m a i b u n i elevi ai clasei.

D a r n i m e n i n u se b u c u r a de p r o g r e s u l l u i . Nci profesor i i , car i î n c e p u s e r ă să- l p r ivească d r e p t u n obiect , n u o fi inţă.

De la s e rv i to ru l l iceulu i a m în ţe les că profesor i i nu- l ma i p r i ­m e a u cu vecmic i le lui p â r i şi i n s inuă r i . D i r ec to ru l l-a scos d in birou, b ă t â n d u - i cu p ic ioru l :

— Să n u m a i vii cu astfel de v o r b e , că te e l imin din l iceu". C â n d a m auzi t aşa, p a r c ă ni s'a ma i l u m i n a t v iea ţa . Zile în

şir n e a d u n a m g r u p u r i - g r u p u r i şi d i s cu t am e v e n i m e n t u l . Z a d a r n i c însă ! Viespea , cu v e n i n u l ei, e ra m e r e u la pândă .

Z a d a r n i c ş t i a m că super io r i i îl d i spre ţu iesc , noi n u m a i a v e a m l iniş te . Calda şi s incera i n t i m i t a t e p ă r e a că o î nghea ţ ă m e r e u r ă u ­t a t ea ce se d e s p r i n d e a d in fi inţa lui , ca un ven in nevăzu t .

P a r ' c ă e r a m m e r e u în p r e a j m a cu ibu lu i de viespi din podul căsuţ i i .

S t r ă i n u l muşca a c u m când pe u n u l când pe a l tu l . Te t rezea i cu v o r b e re le , şop t i t e la u reche , p u s e în g u r a celui ma i b u n p r i e ­ten . C â n d v e d e a o b u c u r i e m a r e la u n coleg, n u se lăsa p â n ă n u i-o î n v e n i n a cu m i n c i u n i şi inven ţ i i în faţa c ă r o r a r ă m â n e a m u i ­mi ţ i şi d e s a r m a ţ i .

S'a ţ i n u t d u p ă noi în toa te clasele de liceu, nesch imba t , ba c re scându- i inv id ia şi r ă u t a t e a lu i d in an în an.

Se silea să a j u n g ă î n t â i u l clasificat. N u i~a reuş i t p â n ă în c la­sa a şap tea . A t u n c i l - am văzu t m a i în tâ i z â m b i n d . U n z â m b e t su ­cit, c r ispat , m o n s t r u o s . O zi î n t r e a g ă a p u r t a t în ochi f lacăra aceea de fosfor. Mi-a p ă r u t o m â ţ ă să lba t ică , p r ime jd ioasă .

E r a a c u m u n l u n g a n pal id , cu p ă r u l roşu, cu ochii ga lbeni . Tot m a i m u l t s e m ă n a cu o v iespe .

L a e x a m e n u l de m a t u r i t a t e a r euş i t al t re i lea , d u p ă ce în clasa ş ap t ea şi a opta fusese m e r e u în tâ iu l .

In n o a p t e a d u p ă pub l i c a r ea r ezu l t a tu lu i , fereş t i le celor t re i p rofesor i fură făcu te ţ ă n d ă r i

A doua zi s t r ă i n u l d i spă ruse din oraş . Toţi e rau convinşi că el e f ăp tu i to ru l . î n c e p u r ă să-l c a u t e . D a r a fost aflat, î n t â m p l ă t o r d e n i ş t e ţ igan i car i cu legeau b u r e ţ i în p ă d u r e . II găs i ră s p â n z u r a t de-o c reangă .

Ţigani i , v r ' o cinci, d ă d u r ă n ă v a l ă în oraş , cu p ă r u l vâlvoi , a d u c â n d vestea. . .

M ' a m g â n d i t a tunc i la vo rba lui Cul i ţa : — Viespea şi m u e r e a r ea t r e b u e s c pâr jo l i t e dacă vre i să scapi

de ele, m ă i copii !" Colegul cel nenoroc i t fusese b ă r b a t n u femee, da r v iespea

ven inoasă d in el l~a făcut să se pâr jo lească s ingur . Căci ho i tu l lu i e ra neg ru , ca şi când ar fi t r e c u t p r i n pâr jo lu l

focului. Şi a m a i îngrozi t odată , şi în ipos tazul ăsta, p e foştii lui colegi.

A m cunoscut , m a i tâ rz iu , u n om al d rep tă ţ i i , u n j u d e c ă t o r ca şi m ine , ca re a s e m e n e a mi -a a d u s a m i n t e de viespea din copi­lăr ie , de ca re m ă t e m e a m a tâ t . Muşca cu ochii, m u ş c a cu vorba , muşca cu ges tu l . Nenoroc i ţ i i car i a j u n g e a u p e m â n a lui, î n l e m n e a u ca b roasca sub t p r i v i r e a şa rpe lu i . î n ţ e p a ţ i , ceasur i în şir, cu sar ­casme ven inoase , e r a u palizi , livizi, n u le t r e b u i a nici d r e p t a t e , nici de spăgub i r i , ci u n s i ngu r l u c r u : să scape cât ma i c u r â n d de t o r t u r ă .

Nu era coleg, nici pe aceeaş t r eap tă , nici ma i înal tă , pe care să nu - l î n ţ e p e cu acul s ău b l e s t ema t . Nu e ra sănă tos , dacă nu făcea r ă u cuiva, în f iecare zi. E r a urgis i t de toa tă lumea , d a r toţ i se fe-r i au de el.

A căzut oda tă bo lnav , doi an i în şir. N i m e n i d i n t r e colegi nu i-a călcat p r a g u l . D a r d u p ă ce s'a înf i r ipat , m u ş c a şi ma i ven inos .

...Să fie, î n t r ' a d e v ă r , o a m e n i aşa de nenoroc i ţ i car i p o a r t ă în ei v e n i n u l d in născa re , ca v iespea sau v ipe ra ?

Dacă n u Se pot t ă m ă d u i , n u a r fi omenesc luc ru să fie a d u n a ţ i în s a n a t o a r e , ca nebun i i , p e n t r u a c ru ţa soc ie ta tea de v e n i n u l lor ?

Ia tă că, chiar în clipa as ta se ap rop ie de m i n e r u d e n i a m e a I la-rie, os ten i t de m u n c a zilei. Ii s p u n ce m i - a u ven i t în m i n t e şi la ce m ă gândesc .

E sea ră şi r ă c o a r e afară . P r i n ae r s e coboară mi ros şi şuv i ţe de fum. A u a ţ â ţ a t gospodine le focul şi au p u s de m ă m ă l i g ă . Se s i m t e în a e r ca o ad ie re , m i r e a s m a ploi i î n d e p ă r t a t e . A p loua t p r i n î m p r e j u r i m i azi dup ' amiaz i . B i n e a r fi să v ină şi pe la noi să s t â m p e r e p ă m â n t u l .

I l a r ie t ace u n r ă s t i m p . Ii face b ine hodina . E în capul gol, cu cămaşa desche ia tă la p iep t .

— N u şt iu b ă d i ţ ă Vasi l ie , dacă pot fi a d u n a ţ i cei veninoş i în case a n u m e , ca n e b u n i i . Şi bă rba ţ i i , să şti i dela mine , nu-s nici o-da t ă aşa de veninoş i ca femei le . Când u n a d i n t r e ele e o viespe, e o a d e v ă r a t ă nenoroc i r e p e n t r u u n sat î n t r eg . Nu ş t iu dacă îţi mai aduci d u m n e a t a a m i n t e de una V u ţ a ? E r a pe ul i ţa asta, a cincea casă dela noi. Cât a t ră i t , n ' a a v u t n i m e n i de pe ul i ţa noas t ră , zi b u n ă , de r ă u l ei. Şi n ' a bă tu t -o b ă r b a t u l ? Să-i r u p ă oasele, nu al ta, cât în toa tă seara r ă s u n a ul i ţa , u r l a u câinii şi p l â n g e a u sper ia ţ i copiii.

N imic n u i-a p u t u t a s t upa g u r a decât p ă m â n t u l . A dat D-zeu de-a m u r i t , că n e ven ia să n e l u ă m l u m e a ' n cap . Şi ştii d u m n e a t a c u m a fost la m o a r t e a ei ? Ca l a ospăţ! Toa tă ul i ţa s'a l u m i n a t .

D o u ă nop ţ i au c â n t a t fe te le şi feciorii în şezător i , la por t i ţ e , pe l ună , câ tă v r e m e V u ţ a a s ta t î n t insă pe lavi ţă . N i m e n u s'a dus la p r i vegh iu . B ă r b a t u l său a făcut o p o m a n ă ca re i-a m â n c a t o vacă . Toa tă l u m e a s'a î m b ă t a t ca la n u n ţ i l e celea m a r i .

Şi d u p ă ce i-am a s t u p a t m o r ­m â n t u l p a r c ă s'a spa r t un cuib de v iespi de pe u l i ţa noas t r ă . T o a t ă l u m e a a răsuf la t uşu­ra tă .

— Vai de ma ica lor, ca re se nasc cu v e n i n la i n imă ! Mai b ine le -ar fi să n u ma i v a d ă şi ei l u m i n a zilei".

I la r ie j u d e c a a p r o a p e ca şi m i n e . De n imic n u se înfioa-ră i n ima omenească , c u m se în-f ioară de m u ş c ă t u r a veninoasă , fie de v iperă , fie de v iespe , fie de om... S 'a r p ă r e a că r ă u t a t e a asta nu- i f i rească la om, ci o a l to i re dela şa rpe le cel vechiu , ca re a a d e m e n i t pe oameni i cei d in t â i la păcat . . . . ГЛ-ilrf

UNIVERSUL LITERAR 9 Iul ie 1938

E românesc Grigorescu? Cum a fost sărbătorit centenarul. Intre falsuri şi plagieri. Nu o fi avut specific

bietul artist ! In aşteptarea unui muzeu şi sub povara unor nepreţuiri.

Grigorescu, problema de cultura

N. Grigorescu

Cu toa te că au fost p r a z n u i ţ i o su ta de an i d e la n a ş t e r e a p ic to ru lu i , şi au t r e c u t v r eo t re i zeci dela m o a r t e a lui, g lor ia m e ş t e r u l u i r ă m â n e încă n e d r e p ­tă ţ i tă , î n t â r z i e în făp tu i r i l e cuven i te , ca­re a r sa lva opera lui în tot ce se mţ>.i poa t e p ă s t r a şi cinst i , iar p ă r e r i l e câ te m a i in te resează pub l i cu l r ă m â n încăr ­ca te de p r e j u d e c ă ţ i g roso lane . Să recu­n o a ş t e m cu m â h n i r e că ma i m u l t ă vâ l ­vă fac as tăz i Gr igoreş t i i falşi de cât cei a d e v ă r a ţ i — ia r d e s p r e i n s p i r a t u l lui ha r se a m i n t e ş t e n u m a i p e n t r u o discu­ţie con t r ad i c to r i e a s u p r a f ap tu lu i zis sub t i l , dacă b ie tu l m a r e a r t i s t r o m â n „are sau nu are, specific naţional".

P â n ă a tunc i s labă n ă d e j d e î n t r u îm­pl in i rea d r e p t ă ţ i i c u v e n i t e l uminoase i sale m u n c i i n sp i r a t e . P o p u l a r i z a r e a o-pere i sa le de du ioasă g ingăş ie , s imţă ­m â n t u l s u a v p r i n c a r e a d ă r u i t p i c tu -rei poezie, e folosit ab i a pe f i rme le co­fe tă r i i lo r şi a d a p t a t la b a n c n o t e .

D ă i n u e s c u n câ rd î n t r e g de l e g e n d e d e s p r e v i a ţ a şi ope ra aces tu i „răsfăţat al succesului" ca re n u a a v u t p a r t e să ob ţ ină d r e p t u l une i c a t ed re s p r e a fi profesor la be l e - a r t e — d e s p r e acest „încărcat de glorie" ca re n u a găs i t e-d i to r oficial d e c â t în p e r s o a n a sa, t ipă ­r ind cu p i e r d e r i r e p r o d u c e r i d in ep i ­soadele pe care le-a d e s e n a t pe câmpi i l e P levne i , d e s p r e acest , ,sgârcit" ca re c â n d d ă r u i a s t a t u l u i t a b l o u r i ,nu avea cine să le scoa tă din v a m ă , d e s p r e . incultul" cu o b ib l io tecă în al cărei c up r in s adno ta t , a d u n a s e poezii popu­lare, v o l u m e d e cr i t ică a r t i s t i că a p u s a -ne, a l b u m e de g r a v u r i j aponeze , şi l i te ­r a t u r ă c o n t i m p o r a n ă .

D e s p r e „comercializatorul" t a l e n t u l u i său, dela care m u l ţ i d i n t r e mi l ionar i i v r e m e i au lua t cu câ te t r e i pol i t ab lou l , ch ia r p â n ă în u l t ime le lu i expozi ţ i i , în v r e m e ce Ë1 ca să-şi î ncu ra j eze confra­ţii m a i t iner i , le r e ţ i n e a n u oda tă t a ­b lour i l e cu p r e ţ u l ne tocmi t d in ca ta­loagele lor.

Nu a m a m i n t i t d e cât o p a r t e d in

Peisa] de toamnă

vinovăţ i i l e câ te p o n e g r e s c la i rna iui Gr igorescu , cu ve rd i c t e ce în n e c r u ţ a r e îşi iau ae r e de infai l ib i l i ta te . S u n t u n e l e d i n t r e aces te acuza ţ iun i a t â t de g r a v e încât m ă m i r că n u s 'au lua t s anc ţ iun i d ras t i ce p e n t r u d e p l i n a o sând i r e a ta­l en tu lu i . P o a t e n u m a i faptul că n u ma i t r ă i e ş t e fizic îi a co rdă c i r c u m s t a n ţ e a-t e n u a n t e , şi îi m a i l a să o po r t i ţ ă de scă­p a r e în reze rve , câ tă v r e m e tot mai su­p ă r ă c r ea ţ i unea Sa.

IN A Ş T E P T A R E A JUDECĂŢII SAU A ÎNŢELEGERII

O p e r a lui Gr igo rescu e în foar te m a ­r e p a r t e p i e r d u t ă . M u l t e d i n t r e t ab lo ­u r i n u m a i pot fi v ă z u t e p e n t r u c ă au t r e c u t h o t a r u l în p r ibeg ie , a l t e l e r ă ­m â n t ă i n u i t e la co lec ţ ionar i egoişt i . In expoz i ţ i a r e t r o s p e c t i v ă de la sala Dal­les, abia două s u t e d e l uc ră r i , şi n u toa­te r e p r e z e n t a t i v e , a u a m i n t i t de o ope­ră î n f ă p t u i t ă î n mi i de t ab lour i şi câ-te -va b iser ic i — i a r în m ă n u n c h i u l de c a p o d o p e r e s t r â n s cu des tu l ă os tenea lă , m u l t e se vădesc p ros t conser ­va te , î ngă lben i t e de f u m u l ţ igăr i lo r de p r in c lubur i l e i n t e l ec tua l e , coji te, cră­pa te de c l ima n o a s t r ă cu a n o t i m p u r i a s ­pre . D e s p r e aces t câ t a r ă m a s şi c u m a r ă m a S se m a i poa t e vorb i , şi d e s p r e a-cele copi i f ăcu te u n e or i ch ia r de cama­razi, c a r e n u s 'au sfiit să în locuiască o-rigimale în colecţi i .

î n l o c u i n d u n e n t u z i a s m u n a n i m din a că ru i p o r n i r e să se împ l inească o ini­moasă c ins t i re a t a l e n t u l u i r omânesc , i a tă condi ţ i i le care au î n t u n e c a t inv i ­dios g lor ia m e r i t a t ă .

A FOST SĂRBĂTORIT GRIGO­RESCU ?

N e l ipseş te un m a r e m u z e u na ţ iona l de p i c tu ră , p e ca r e n u îl vo r înlocui improviza ţ i i l e . Expoz i ţ i a cea m a r e a c e n t e n a r u l u i n u a p u t u t fi deschisă de cât va ra , în l u n a c â n d pic tor i i t r ă i to r i

de ADRIAN MANIU

se t e m să e x p u i e p e n t r u că e cea ma i p roas tă . Organ iza to r i i de lega ţ i de Aca­d emie au a v u t de l u p t a t cu egoismul t e m b e l al u n o r posesor i de t ab lou r i ca­re n u m a i d u p ă a n u m e i n s i s t e n ţ e au în­gădu i t e x p u n e r e a . Tab lou r i c u m p ă r a t e pe m a i n imic au t r e b u i t să fie a s igu ra t e pe zeci de mi l ioane — deşi au fost c u m v ă z u r ă m c o n s e r v a t e mize rab i l d e n e ­p r i cepu ţ i p r o p r i e t a r i . Dor in ţa e x p r i ­m a t ă de poe tu l Oc tav ian Goga de a se acorda u n p r e m i u na ţ iona l post m o r ­t em în r ecunoş t i n ţ a p e n t r u f r u m u s e ­ţile p e ca re p i c to ru l le-a d ă r u i t pa t r i e i ca o g lor ie românească , a s u n a t în de­şer t , cu t oa t e că o pens ie a l ipsit , şi l i p ­sesc şi cinci b u r s e p e n t r u nepoţ i i în ca­re n e a m u l Gr igorescu şi n e a m u l Vla­h u ţ ă î m b i n a t e , vor da t a l e n t e noi. Casa de la C â m p i n a din ca re a a r s n u m a i a-te l ie ru l în t i m p u l r ăzbo iu lu i de î n t r e ­gire , p u t e a fi r ă s c u m p ă r a t ă de s ta t şi p re făcu tă în muzeu , cu lot ce mai a r e : s u t e de desene , mobi lă , căr ţ i , scr isor i ,

amin t i r i a le p ic to ru lu i . In r e c o n s t r u i r e a te l ie ru l a r fi folosit u n o r bu r s i e r i pe m t ru p i c tu ra s u b ceru l r omânesc . Nu s'a făcut n imic din toa te aces tea . Nu s 'au p lă t i t nici m ă c a r d e s p ă g u b i r i l e de răz­boi p e n t r u a te l i e ru l că ru ia îi dase foc d u ş m a n u l .

A m ce ru t ed i t a r ea de senu r i l o r de război m ă c a r î n t r ' o ed i ţ ie ca re a r fi fost cea m a i f rumoasă ca r t e r o m â n ă î m b i ­n â n d n u m e l e lui Gr igo rescu d i m p r e u n ă cu al lui Coşbuc, în „poves tea une i co­roane de o ţ e l " p e ca r e a r împodobi -o d e s e n u r i l ua t e în acea v r e m e d e p ic tor pe câmpi i le ba l canu lu i . D a r t oa t e aces­te p r o p u n e r i pozi t ive n u in t e re sează încă, şi n u au găs i t r ă s u n e t u l cuven i t — iar cur ioz i ta tea se î n v â r t e ş t e în j u r u l „pas t i şe lor G r i g o r e s c i e n e " şi a , ,nespe­cificului Gr igo re scu" .

S E N Z A Ţ I O N A L U L PASTIŞELOR ŞI PLAGIATELOR

A p ă r a r e a t a l e n t u l u i o va face m a i b i n e t r i b u n a l u l de cât a izbut i t -o miş ­carea a r t i s t i că d in zeci d e ani? Se va p u n e s tavi lă fa l sur i lo r şi r e p r o d u c e r i ­lor g roso lane din ca r e s 'a po rn i t speculă? S e va da d r e p t a t e a cuven i t ă a r t i s tu lu i , a p ă r â n d u - s e impresc r ip t i b i l u l d r e p t al p ro p r i e t ă ţ i i a r t i s t ice , î m p o t r i v a schingi ­u i to r i lo r d e f r u m u s e ţ e ? Va ven i r â n d u l să de sch idem acest capi to l în a d e v ă r foar te senza ţ iona l , cu m u l t e a d e v ă r u r i c r u d e care deşi s canda loase n u au a-j u n s încă în d i scu ţ ie publ ică . Cel ma i g r a v caz de a p ă r a r e a p rop r i e t ă ţ i i a r ­t i s t ice se va r id ica d in aceas tă p r o b l e ­mă, n u n u m a i p e n t r u geambaş i i pictu­ri i ca re au iscăli t cu n u m e l e lu i Gr igo­rescu copii le lor, ci şi p e n t r u cei ce nu s 'au sfiit să îşi a t r i b u e ope ra lui Gr i ­go rescu i scă l ind-o cu p r o p r i u l lo r nu ­m e , l ă s â n d astfel pe m u l ţ i să c r e a d ă că Gr igo rescu a fost cel care i-a pas t i şa t !

D a r r e z e r v â n d d r e p t u l de a î nvede ra a m ă n u n ţ i t toa tă aceas tă m e n t a l i t a t e , să r e c u n o a ş t e m că p u t i n ţ a invaz ie i une i p i c tu r i dub ioase e în s t r ânsă l e g ă t u r ă

R e d u c e r e a la o s i ngu ră p r o d u c ţ i e m i x t ă a probelor, muz ica l e d i n acest an ale „Academiei Rega le de muzică şi a r t ă d r a m a t i c ă " a u jus t i f ica t m u l t ma i a c c e n t u a t ca al tă da tă , audi ţ i i l e s e p a r a t e o rgan iza t e de di fer i te clase ale aceleiaşi scoale.

Cu a tâ t m a i m u l t î n t r ' i m caz ca acela al clasei de can to a d-nei p r o ­fesoare Livia V a ţ i a n u - V r ă b i e s c u , în ca re n u m ă r u l e l e m e n t e l o r b u n e a în­t r ecu t p r o c e n t e l e ob ic inu i te , î n t r ' o m ă s u r ă ca re a r fi făcut imposib i lă e x t r a g e r e a p e n t r u p r o d u c ţ i a g e n e r a ­lă a t u t u r o r e leve lor şi abso lven te ­lor d e m n e de ascu l ta t .

In aud i ţ i a de la „Da l l e s " , f iecare şi-a p u t u t găs i locul dori t , r ă m â n â n d ch ia r v r e m e şi p e n t r u înce rcă r i l e e-l eve lo r m a i p u ţ i n î na in t a t e , d a r ca­pab i l e să înfă ţ i şeze r e z u l t a t e t e m p o ­r a r e de p r e g ă t i r e a r t i s t i că de b u n ă i nd i ca ţ i une .

D o u ă din abso lven te l e clasei Va­ţ i anu -Vrăb i e scu fac p a r t e din anga­ja ţ i i r ecen ţ i ai O p e r e i R o m â n e : d-re-le A r a x S e v a g i a n şi A u r a D a v i d e a -nu

D-ra A r a x Sevag ian es te u n t a l en t l i r ic de m a r e d i s t inc ţ ie şi excep ţ iona l a p o r t de sens ib i l i t a te muzica lă . Gla­sul d-rei S e v a g i a n es te de p e a c u m cizelat î n emis iune , a d a p t a t cu s imţ a r t i s t ic de el i tă ce r in ţ e lo r e x p r e s i v e a le pag in i lo r i n t e r p r e t a t e , n u a n ţ a t cu tac t şi f ineţe şi păstrând o e m o t i ­

v i t a t e spon tană , care este da ru l a r ­t i ş t i lor de m a r e înzes t r a r e .

Vi i to ru l d-sale d e c â n t ă r e a ţ ă t r e ­b u e a ş t ep t a t cu deosebi tă î nc r ede re .

D-та A u r a Davidescu , mezzo-so-prană , a des fă şu ra t mi j loace de cânt care s 'au r e l eva t p r i n v o l u m a m p l u şi t i m b r a j b i n e defini t , a t â t în efec­tele de i n t e n s i t a t e cât şi în n u a n ţ e l e medi i . Acu te le , p u t e r n i c e şi b ine sus ­ţ i n u t e în deb i t şi cu loare , a u a t r a s de a s e m e n i a t en ţ i a .

D-na M a r g a r e t a Vas i leseu-Dejana , abso lven tă , d i s p u n e de m u l t ă u şu r in ­ţă f i rească de emis iune , de a tac al i n t e rva l e lo r ce neces i tă o b u n ă fo­losi re a mlăd ie r e i g lasu lu i . T i m b r u l es te lin şi cat ifelat , n u a n ţ a r e a fă ră di f icul tă ţ i , m u z i c a l i t a t e a aptă , c r e ­dem, une i c r e scânde desvo l tă r i .

D-ra P a u l a Rusescu , a l tă abso lven­t ă a c lase i Va ţ i anu -Vrăb i e scu , a d o ­ved i t o îngr i j i t ă p u n e r e la p u n c t a p r e z e n t ă r i l o r d-sale, de sub l in ia t p e n t r u l inia .lor l i m p e d e , economia vocală t r a t a t ă cu ech i l i b ra re a t en t s tab i l i t ă şi i n t e r p r e t ă r i conş t i inc ioa­se şi s t u d i a t e ser ios .

P a r t e a p r o g r a m u l u i a r ă t a t ă p â n ă aci a cons t i t u i t a doua j u m ă t a t e a audi ţ ie i , r e z e r v a t ă p r e c u m s'a văzu t abso lven te lo r şi adesea de o ca l i ta te ca re a t r e c u t aprec iab i l pes te n ive lu l obic inui t d e r ea l i za re şcolară al p r o ­ducţ i i lor d e f ine de an, d-ra A r a x S e v a g i a n p ă r â n d , d in tot ce a fost ascu l ta t , cea m a i de p r e ţ n a t u r ă m u -

de ROMEO ALEXANDRESCU

zicală şi t a l en tu l cel m a i f rumos cul­t ivat .

P r i m a p a r t e a p r o g r a m u l u i a fost p ă s t r a t ă e levelor care n ' au pă răs i t încă bănc i l e şcoalei, î n c e p â n d cu o c o n t r i b u ţ i e a anu lu i I, d in care a fost a leasă d - ra Cons t an ţ a Pana i t e scu , g las a că ru i t im id i t a t e n 'a exc lus c la­r i t a tea şi n u a n ţ a r e a făcută cu văd i t e ap t i t ud in i .

D-na I. Taf lan Lăză re seu (anul al t re i lea) a înfă ţ işa t în condiţ i i m e r i ­tor i i de g las şi rost muzical o a r ie de Moza r t (Răpi rea d in Serai ) , o a r i e din F re i s chu t z de W e b e r şi un due t din „ N u n t a lui F i g a r o " de Mozar t , cu d - ra Gabr ie l l a L u p a n c e a (anul IV). A t â t în acest d u e t cât şi în câteva ari i şi l i edur i , d - ra L u p a n c e a a văd i t î nc l ină r i spec ia le c ă t r e e x t e r i o r i z a r e a muz ica lă dec lamată , în re l iefăr i de suges t iv i t a t e imed ia t ă şi lesnic ioasă şi în to tu l cu des tu lă muz i ca l i t a t e n a t u r a l ă .

D-ra E u g e n i a Ghia (anul IV) în ar i i de M e y e r b e e r şi Mozar t şi d - ra Vi rg in ia X a n t o p o l (anul III) au a v u t de a s e m e n i a f i rmă r i şi cal i tă ţ i , cu lo-vezi de l ăudab i l ă p r e p a r a r e .

A u d i ţ i a a fost a c o m p a n i a t ă la p ian de d-ra P u p a Popovic i n u n u m a i cu gr i je şi p r i c e p u t a sus ţ ine re , a t â t de î n s e m n a t e p e n t r u r euş i t a u n u i con­cer t de elevi , da r şi cu u n a p o r t de m e ş t e ş u g şi de î n ţ e l e g e r e muzica lă al că ro r rol în succesul p roduc ţ ie i n u poa t e fi t r ecu t cu vede rea .

Abia s'au închis porţile expoziţiei co­memorative Grigorescu, care trebuia să fie o apoteoză, adică o împăcare a tutu-lor în acelaş gând de preamărire, şi suntem puşi în faţa unei şovăeli. Acea­stă „problemă Grigorescu", la o sută de ani de când, pământul românesc ni i-a dăruit, este cea mai dureroasă dintre toate: este el un artist pătruns de su­fletul nostru sau un meşteşugar cu mijloace de împrumut, bun pentru cele patru vânturi?

Până acum „problema Grigorescu" rămânea în niarginile esteticii şi ale cri­ticii artistice. Literaţi, judecători de artă şi pictori au crezut dela un timp că locul de întăîu artist plastic al lui Grigo­rescu este o uzurpare şi că alţii sunt mai îndreptăţiţi: Luchian sau Andrees-cu. A urmat o luptă a părerilor, mono­grafii, împărţire în tabere, amestec al Universităţii, cu citatele şi cu gravita­tea ei apodictică, şi la sfârşit, ca rezul­tat, nu o scădere sau o înălţare a unuia în paguba sau în folosul celuilalt, ci o aşezare pe aceeaş Unie, cu caracterizări noui pentru fiecare. Pictura românească modernă, după încercările ei de şcoală, într'o îmbucurătoare creştere, cu Leca, Tătarăscu şi Aman, se găsea întrupată la începutul acestui secol, în trei stele de întâia mărime: Grigorescu, deschiză­torul de drum, Andreescu, adâncitorul, si Luch ian , împodobitorul lui. Gândi­ţi-vă la unul din autoportretele acestei treimi a luminii pământene, puse ală­turi, oricare Grigorescu, visător şi a-tent, Andreescu, îndurerat şi întors numai pentru o clipă către oameni, Lu­chian, în răsfrângerile lui galbene fan­tomatice, cu zâmbetul de desnădejde mai mult pentru lumea dinăuntru, şi veţi ca­

de EMANOIL BUCUŢA

păta deodată imaginea acestui fapt. întrebarea de astăzi, dacă se va putea

ridica până la înălţimea unei probleme, este însă de ordin cultural. Pe cealaltă o putem lăsa jocului liber al discuţiilor fiecărui rând de cercetători, pentrucă din ea nu poate ieşi decât o agerime a simţirii şi o şlefuire a exprimării, pe când pe cea de-a doua trebue s'o desle-găm fără întârziere. Orice menţinere a ei în stare de întrebare împuţinează pu-terile de împotrivire sau de creaţie a!e vieţii unui întreg popor.

Eu cred şi am privit totdeauna pe Grigorescu pictor al neamului româ­nesc, n u numai pentrucă s'a aşezat şi a avut o casă la Câmpina, sau pentrucă a visat împreună cu Vlahuţă la acel chervan care să-i pl imbe pe valea Şi­retului şi prin toată ţara, în căutare de cele mai adevărate privelişti ale ei, sau pentrucă ori pe unde studiul sau desa-măgiri le îl purtau, dorul de-acasă în cele din urmă îl biruia şi î l întorcea în­tre noi, sau pentrucă atâtea pânze ale lui, cu care cu boi, şi cu ciobani sau bă-ciţe a dat naştere st i lului plastic româ­nesc, acelaş nu numai în Pastelurile şi în Rodica lui Alecsandri, dar în mai toată poezia şi cântarea populară. Tra­diţia bizantină nu-i putea fi de mai mare folos , decât i-ar fi putut fi pagu­bă şcoala dela Barbizon, faţă de felul lui de simţire, care a rămas totdeauna al nostru, şi de acea chemare, pe care numai noi o auzim cu toată curăţenia ei, înaintea picturii grigoreştiene.

c u n e p r i c e p e r e a pub l i cu lu i , cu o l ipsă d e educa ţ i e a r t i s t ică î n t â ln i t ă ma i p r e ­tu t i nden i

D E S P R E EXPERTIZE

Dacă p r inc ip ia l în s t r ă i n ă t a t e j u d e ­ca rea au t en t i c i t ă ţ i i u n u i t ab lou se face g r ë u — şi e n e v o e de l a b o r a t o a r e p e n ­t r u t echn ică descoper i r i i fa l sur i lo r — cu a ju to ru l r eac t iv i lo r chimici , al r a ­zelor u l t r a -v io le te , cu a j u t o r u l docu­m e n t ă r i l o r c o m p a r a t i v e şi a m ă r i r i l o r pa r ţ i a l e , sp r e a căpă ta ce r t i t ud in i su t ă Ia su tă , n u tot acelaş p r o c e d e u e nece ­s a r când e v o r b a de fa lsur i g roso lane care r ă m â n s u b i luzia ar t i s t ică , şi d e p a r t e de or ice va loa r e r e p r e z e n t a t i v ă .

D U B I O A S A V A L O A R E A UNOR TABLOURI

Ins is t a s u p r a f ap tu lu i că u n a e opera r e p r e z e n t a t i v ă d u p ă ca re p u t e m p r e ţ u i p e a r t i s t , şi a l ta ope ra de duz ină . F i r e ­ş te or i ce m a r e t a l e n t p o a t e avea scă­de r i şi ch ia r c ă d e r i în b a n a l — aces tea n u pot fi în nici u n caz a lese ca r e p r e ­z e n t a t i v e a gen ia l i t ă ţ i i sale. î n să ş i dis­c u t a r e a au ten t i c i t ă ţ i i le î n d e p ă r t e a z ă d in r a n g u l e x p u n e r i i lor la o mani fes ­t a ţ i e u n d e p u b l i c u l e c h e m a t să îşi fa­că ideea de ca rac te r i s t i cu l u n e i ope re .

Cât p r i ve ş t e cazul falşilor G r i g o r e ­scu, e b ine să se şt ie că el s'a r e p e t a t în ma i m u l t e r â n d u r i , şi că u n proces a m a i a v u t loc, când p ic to ru l şi b u n u l p r i e t e n A l e x a n d r u S a t m a r i — u n m a ­r e p r i c e p ă t o r d e a r tă , î n t r ' o expe r t i z ă de o r a r ă d o c u m e n t a r e a a r ă t a t c r i te r i i î n t r u ce r ce t a r ea falşi lor Gr igoreş t i , a-t â t în ce p r i ve ş t e desenu l , compozi ţ ia , co lo ra tu ra , iscăl i tur i le , cât şi în pr iv in­ţa m a t e r i a l u l u i î n t r e b u i n ţ a t de ar t i s t , vopsea, p r e g ă t i r e a g r u n d u l u i , ca l i ta tea pânze i , şasiu, l e m n etc. T o a t e aces te a-m ă n u n t e n e p r e ţ u i t e vor fi c e rce t a t e cu a l t p r i l e j , iar a c u m d a u n u m a i ca t i t lu de anecdo tă fap tu l că în t r e cu tu l p r o ­ces, t ab lou r i l e r e c u n o s c u t e falşe, au fost confiscate de t r i b u n a l — şi î n t r u cât e-r a u „corp de l ic t " au fost r e v â n d u t e p a -re-se p r in l ici taţ ie publ ică , găs indu-se alţi „ f ra i e r i " ama to r i p e n t r u ele.

CEA MAI G R A V A ÎNVINUIRE

Cea mai g r a v ă î n v i n u i r e a d u s ă lui GrigoresLU e aceia că „s'a copiat singur — şi că de dragul banilor îşi repeta de sute de ori acelaş subiect ' . De aceea m u l ţ i p re fe ră t ab lou r i l e d in epoca B a r ­bizon. U l t i m a epocă din v ia ţa lui - - şi tocmai cea ma i luminoasă , e d i s p r e ţ u i t ă în g e n e r a l p e n t r u aceas tă vină, la ca re s e ma i adăoga acuza rea că a r t i s t u l n u m a l vedea b ine , î n t r u cât î n c e p u s e să folosească oche lar i special i .

B e e t h o v e n a p u t u t c o m p u n e d u p ă c e surzise , l u c r u r i gen ia le — m a i p u t e a să Dic teze Gr igorescu b ine d u p ă ce v e d e ­r e a îi s lăbise ? Eu c r e d că în a-ceas tă u l t i m ă epocă a rea l iza t cele m a i pe r sona l e opere , şi a m fost ferici t să aflu că p i c to ru l Ş i r a to u n u l d in cei m a i in t e l igen ţ i p ic to r i î n ţ e l egă to r i ai a r te i , a e x p r i m a t aceiaşi p ă r e r e . D a r au m a i fost a r t i ş t i a d m i r a b i l i cu v e d e r e s lăbi tă sau ch ia r bo lnavă . Să n u a m i n t i m de c â t p e m a r e l e g e n i u Greco ai c ă r u i ochi au fost a n a s t i g m a ţ i — şi ar fi des tu l să n u u i t ă m că sensibi l i ta tea, .vizuală a p a r ţ i n e in te lec tu lu i , i a r n u t ă r i e i ochiului . Aşa a v r u t D u m n e z e i r e a că o p r i v i r e ch ia r s lăbi tă , să în făp tu iască f r u m u s e ţ i n e î n -g ă d u i t e a l to r ochi bana l i . Câ t d e s p r e şablon, d e s p r e fap tu l că Gr igorescu se r e p e t a p â n ă la ay tocop ie re — aceas ta nu dovedeş t e decâ t ce p u ţ i n se î n ţ e l ege ch ia r azi p i c t u r a lu i Gr igo rescu p r i n ca re se m a i cau t ă cu l u m â n a r e a n e s p e ­

cificul. G r i g o r e s c u e cel m a i or iginal , în aces te ser i i de ciobani , de boi, şi de pei­sagii a lbe . A ş a c u m M o n e t a făcut în ser i i nu fe r i —• Gr igo rescu a t u n c i când se e l ibe rează d in p i c t u r a f ranceză, din i n f luen ţe p e ca re le-a ţ i î n t â ln i t cu cin­s te în expoz i ţ ia c e n t e n a r u l u i — devine cel mai român pictor — abia prin acele tablouri la care nu mai poţi spune cu admiraţia ochiului de muzeu, şi cu la­uda atât de relativă: ,,e splendid, ai ju­ra că e un Daumier, u n Diaz, un Dau-bigni, un Corot, un Courbet, u n Dela­croix, un Manet chiar, un Th. Rous­seau, şi aşa mai departe.

Toa te aces te faze au fost învăţături p r i n care p i c to ru l u r c a t r e a p t ă cu treap­tă — oare tocmai p e n t r u ca a t u n c i când a j u n g e ,,el însuşi" să îl d i sp r e ţu im?

S t ă r u i n ţ a lu i G r i g o r e s c u de a relua sub iec te le sale, de a găs i de f iecare da­tă în ele c e v a nou — îl d o v e d e s c în im-p re s ions imu l lui o personalitate uriaşe. Şi că n u d in c o m p r o m i s p e n t r u cumpă­ră to r i , ci d i n p a s i u n e p e n t r u subiecte s'a op r i t la h a n u r i l e posade i , la ciobanii mior i ţ e i şi la sânz iene le d in paj iş t i în­f lori te , as ta a r r ecunoaş te -o cei ce i-au răsfoi t cuce rn ic su te l e de desene în care l e i tmo t ive l e g r igo resc iene ' r e v i n necon­ten i t şi u r c ă în desăvâ r ş i r e , desene fă­cu te pentru el, ca să no teze necontenit mi şcă r i şi r i t m u r i de l inii p r i n care sin­g u r p u t e a să îşi în f lorească virtuozita­tea î n t r ' o f o r m ă de n e î n t r e c u t .

C ine n u c u n o a ş t e aceas tă conştiinci­oz i ta te , aceas tă s p l e n d i d ă r e îno i r e din fie ca re da tă , şi o p o a t e confunda cu o b a n a l ă r e p e ţ i r e , r ă m â i e m a i departe în p ă r e r i l e sale . Să îi dea v ina că e p r e a f iresc, p r e a spon tan , când fit es­eul şi s p o n t a n e i t a t e a îi e d ă r u i t ă de zeci şi zeci d e a n i d e m u n c ă dâr je .

Teor i i îmbâcs i t e cu compl ica ţ i i inuti­le se pot face m u l t e . Da to r i a noastră e să a r ă t ă m cât m a i l i m p e d e publicului n o s t r u d e ce p i c t u r a lui Grigorescu e r o m â n e a s c ă şi aceas ta fă ră p r e a multă vorbă. Să l u ă m u n e x e m p l u a ce nu­mesc al ţ i i specific.

Un t a b l o u ' al p ic to r i lo r din colonia Baia Mare , şcoală fostă s u b influenţa Buda-Pes te i , a r e î n cu lor i tonal i tă ţ i ţi­p ă t o a r e . Un v e r d e opac, u n albastru dur , u n roşu vâscos — se ciocnesc în toa te aces te p â n z e atât de caracteristic încâ t ştii fără d i scu ţ ie de u n d e provin.

Fi losoful Ta ine a a r ă t a t influenţele c l ima tu lu i cât şi a le r a se lo r c u m se îm­b ină s p r e a da ca rac te r i s t i cu l une i arte na ţ iona le . N u • r e c u n o a ş t e m în ceru l lui Gr igo re scu u n a z u r al văzduhurilor noas t r e? N u e acea l u m i n ă l ină de aur pa l id f i rească p e colnicele de la noi. Nu a descope r i t m a r e a c a d e n ţ ă d in "mersul c iobanu lu i p o g o r â n d cu to iagul pe u-m e r i din a d â n c u l veacu r i l o r păstoreşti? Nu e î n r u d i t d in s t r ă f u n d u l sufletului cu b a l a d e l e culese de A lecsandr i ? Acele c a r u r i t â r â n d s togur i de l u m i n ă spre zăr i s t răvez i i de b o r a n g i c n u s u n t româ­neşt i , p e n t r u că n u au scălămbăială, p e n t r u că n u au v u l g a r i t a t e , pen t ru că n u p lac u n o r es te ţ i c o n t i m p o r a n i ?

A fost î n g ă d u i t u n o r m a r i pictori o-l andez i să p ic teze toată v ia ţ a numa i la­lele, sau n u m a i ca i albi, n u m a i interioa­re d e câ rc iumă , sau n u m a i d rac i ghie-boşi , î n f ă p t u i n d m i i de capodopere cu u n s i ngu r subiect , i a r noi să strâmbăm nasu l f i indcă Gr igorescu n u a picta t de­s tu l d e r o m â n e ş t e ?

O a r e e a t â t de „specif ic" p e n t r u men­t a l i t a t ea de azi d e la noi, că n u e bun şi o r ig ina l d e cât ce faci i m i t â n d moda a-p u s u l u i ? S a u ţ igăn ia localnică îi im­p u t ă că n u a m a i m u ţ ă r i t a r t a negrilor?: C u m a r fi p u t u t fi m a i r o m â n e s c ?

9 Iulie 193 8 UNIVcRSUL LITERAR = 5

ж 4 u cunosc p e acela că ru ia i-a a p a r ­ii ţ inut c a r n e t u l roşu, cu m u c h i a de 1 aur. C a r n e t u l mi-a fost t r i m i s d e un prieten, ca re n u mi-a p o m e n i t n u m e ­le posesorului. M'a a n u n ţ a t însă că po t să public con ţ i nu tu l , dacă mi se va p ă ­rea interesant . L,a s fâ r ş i tu l b i l e tu lu i , prietenul îmi scr ia că pes t e v r eo două săptămâni va ven i c ineva să ia c a r n e t u l .

Am citit c a r n e t u l . E r a scr is cu ce r ­neală a lbas t ră şi roşie , i a r la u r m ă cu creionul. M â n a e r a aceeaş , dar , sp re sfârşit, scr isul se s c h i m b a b r u s c : e ra repede şi nec la r , o l i t e ră încă leca p a r c ă pe alta. P r o b a b i l că p e r s o a n a ca re a scris în el, se g r ă b e a să-şi s p u n ă g â n ­durile.

Iată une le pasag i i din c a r n e t u l roşu : „...Doamne, cât de m u l t aş v r e a să

vorbesc cu c ineva, n u ca s ă - m i u şu rez sufletul (n ' am a v u t n ic ioda tă a s e m e ­nea dorinţă) d a r ca să cer un sfat... să întreb ce să fac... c u m să t răesc . . . Dar , cu cine să vo rbesc ?

Astăzi s'a î n t â m p l a t u n fapt, ca re cere anumit m o d de p r o c e d a r e . D a r n u ştiu cum să procedez . Astăzi . . . C u m s'o fi întâmplat aceas ta ? S'a î n c e p u t n u de azi, ci... nici eu n u ş t iu de când şi cum., .poate de o lună , de o j u m ă t a t e de an, de u n an sau de doi ani. . . P a r c ă pot să şt iu ? De fapt, s 'ar găsi c ineva care să-mi s p u n ă de când s'a î n c e p u t , dar n'am să- l c red ; n u d in cauză că ceeace m i - a r s p u n e mi s 'ar p ă r e a m i n ­ciună, dar p e n t r u c ă însăşi c r e d i n ţ a m e a aş socoti-o falsă...

Sunt func ţ ionar la un min i s t e r . De aceea, î n t r e o re le 9—1 d i m i n e a ţ a şi 4—7 după m a s ă s u n t la b i rou . A c u m vreo două s ă p t ă m â n i , d u p ă ce a m s ta t un ceas la b iu rou , m ' a m s imţ i t r ă u : aveam ame ţea l ă , g r e a ţ ă , pe d i n a i n t e a ochilor v e d e a m ce rcu r i verz i şi roşii , în jurul că ro ra se î m p r ă ş t i a u s te le de aur. Am p leca t dela min i s t e r , c r ezând că, la aer, îmi va t rece . M ' a m p l i m b a t pe stradă, d a r n u m i - a t r ecu t . A m l u a t o trăsură şi m ' a m d u s la u n med ic , prieten al m e u , cu ca re joc că r ţ i la club. Medicul m ' a examina t , m i - a r e ­comandat să m ă p l imb , să s t au m a i mult la aer , m i - a p resc r i s n i ş t e p r a ­furi. Dela m e d i c m ' a m d u s la f a rmac ie . Era p r imăvară . L u m e m u l t ă , u r u i t u l tramvaielor, u n soa re l u m i n o s şi cald, ciripitul păsă r i lo r în copaci . M ' a m s im­ţit parcă m a i b ine . M ' a m d u s p â n ă la ministerul de domen i i ca să iau t r a m ­vaiul. A m v ă z u t în colţ pe n e v a s t ă -mea. Nu m ' a obse rva t . E ra f rumoasă , elegantă, ochii îi l uceau în ch ip p r i m ă -văratic. Se u i ta din când în când, în dreapta şi î n s t ânga . C r e d e a m că a ş ­teaptă t r a m v a i u l . F o a r t e b ine . O să mergem î m p r e u n ă . Mă aprop i i de ea din spate (ea s'a î n t o r s în r ă s t i m p , p r i ­vind în a l tă pa r t e ) şi-i s p u n :

— Bună d iminea ţ a , L e n u ţ o ! Nevastă-mea s'a î n t o r s r e p e d e , m ' a

văzut şi a r ă m a s cu g u r a căscată . Tace . Am tăcut şi eu, d i n t r ' o d a t ă . Mă u imise faţa ei: cu câ t eva cl ipe în u r m ă e ra l u ­minoasă şi î nv io ra t ă , i a r a c u m s'a î n ­tunecat şi s'a lung i t . A m v r u t s'o î n t r e b ce are, d a r m ' a m j ena t , m i - a fost chiar... ruş ine . N u ş t iu dece. A m î n t r e ­bat-o numai :

— Aştepţ i t r a m v a i u l ? — Da, m i - a r ă s p u n s rece , m u ş c â n -

du-şi buzele. D a r t u dece n u eşti la b i ­rou?

I-am spus cauza. M'a ascu l ta t , poso­morită. Apoi mi -a r ă s p u n s :

— N'ai n imic . A venit t r a m v a i u l . I - a m a j u t a t să se

urce pe p l a t fo rmă . In clipa în care i n ­tra înăuntru, a m o b s e r v a t c u m s'a u i t a t pe stradă. î n t r ' o clipă, ochii ei au luci t din nou, ia r faţa-i t r ă d a fer ic i re . E x p r e ­sia luminoasă a feţei a s p u s cu iva ceva. Am întors şi eu, ins t inc t iv , capu l sp r e trotuar. Acolo s t ă t ea u n d o m n cu m u s ­taţă neagră r ă suc i t ă şi cu o ţ i g a r ă de foi în gură. M ' a m s i m ţ i t d in n o u s t i n g h e ­rit, ca şi în cl ipa c â n d a m v ă z u t faţa lungită a L e n u ţ e i .

M'am s i m ţ i t s t i n g h e r i t şi, în ace laş timp, mi-a v e n i t să r â d de m i n e î n s u m i . Ce am? N'oi fi î n e b u n i t ? Mi-a v e n i t n e -tam-nesam u n g â n d ruş inos , p e ca re nu vreau nici să - l n u m e s c , nici să- l rostesc, u n g â n d cu p r i v i r e la n e v a s t ă -mea, cu ca re a m t r ă i t zece ani . Mi-e scârbă !Cât de m â r ş a v e o m u l ! Deoda tă , m'am îngrozit : dacă L e n u ţ a mi -a ci t i t în ochi acest g â n d ruş inos s i a t â t d e j ig ­nitor pen t ru ea? P â n ă acasă m i - a fost frică s'o pr ivesc în ochi, c h i a r să- i v o r ­besc, ca să n u - m i t r ă d e z g â n d u l p r i n ­tr'o intonaţie a vocii .

Acasă, m ' a m cu lca t în b iu rou , pe ca­napea. Aud c u m L e n u ţ a c e a r t ă pe se r ­vitoare şi a m m e r e u o... b ă n u i a l ă n e ­înţeleasă şi r e s p i n g ă t o a r e . A m i n t r a t în odaia copiilor. N icuşor şi N ina îşi făceau lecţi le cu g u v e r n a n t a . Să nu - i turbur. Ce să fac? Să vorbesc cu L e ­

n u ţ a . O caut în suf rager ie , în salon. I n t r u în do rmi to r . S tă pe s caun şi p l ânge .

— Ce ai? — T e rog să m ă laşi în pace! A m

n e r v i şi fă ră t ine . — Ce este? Ce î n s e a m n ă că ,,ai n e r v i

şi fă ră m i n e ? " O a r e eu... M ' a m î n t o r s în b iu rou . î m i v ine

g reu , m ă apasă ceva. A m l u a t o car te , a m î n c e p u t să citesc, d a r n ' a m p u t u t . V ă d cuv in te l e , d a r î n ţ e l e su l lor n u a-j u n g e p â n ă la c ree ru l m e u . S u n t î n ­t r 'o s t a r e c iuda tă : ba m i - e somn, ba n u m i - e somn . Totuş i , a m d o r i n ţ a ca a-ceas tă s t a r e să dă inu iască . E m a i b ine dacă îmi va fi capu l î nvă lu i t de ceaţă. . . In acelaş t i m p , m ă r o a d e î n t r e b a r e a : p e n t r u ce aceas tă do r in ţ ă? Dece toc ­m a i a c u m , ia r n u a l t ă da tă? . . . î n t r ' u n c u v â n t , a m bănue l i .

N ' a m m â n c a t la p r â n z şi n u m ' a m d u s la b i u r o u d u p ă m a s ă . A m auzit c u m L e n u ţ a a v o r b i t la te lefon, din a n ­t r e u . D u p ă ce a i sprăv i t , a ven i t la m i n e .

— De ce n u ap r inz i l u m i n a ? — N u v reau . — E a d e v ă r a t că n u ţ i -e b ine? — Da. ,,Ce o fi î n s e m n â n d adevărat? O a r e

n u m ă c r e d e ? " —• R ă m â i acasă? — N u ş t iu . C r e d că da. D a r dece? . — N u - i n imic . In î n t u n e r i c , n u - i v e d e a m faţa, insă

g lasu l L e n u ţ e i avea ceva.. . u n g â n d ta in ic şi n e h o t ă r î t .

— Mă duc la c ro i to reasă . A m p r o ­bă azi.

— D u - t e . Cu ea ai vo rb i t la te lefon? î n t r e b a r e a m ' a î n s p ă i m â n t a t p e n ­

t r u c ă L e n u ţ a t r e b u i a s ă - m i r ă s p u n d ă şi ş t i am ce avea să r ă s p u n d ă . Ea m i - a s p u s :

— Cu ea. Aces t e d o u ă vo rbe m i - a u spus că

ceeace m ă îngrozea e ra a d e v ă r a t . S o ­ţ ia m ' a min ţ i t . N u ş t iu c u m s'a î n f i r i ­p a t acest gând , d a r e ra c la r că L e n u ţ a m i - a spus o m i n c i u n ă . Şi, ca şi c u m m i - a r fi suf la t c ineva , a m ros t i t :

— M i n u n a t ă idee! N u m ă s i m t b i n e şi aş v r e a să es la aer . Să m e r g e m î m ­p r e u n ă . A m să t e a ş t e p t la c ro i toreasă .

Soţ ia m e a n ' a r ă s p u n s imed ia t . Când a deschis gu ra , a m s imţ i t că f ierbe, d a r că încea rcă s ă - m i a s c u n d ă s t a r ea ei. Tonu l , i nd i f e r en t şi ba t jocor i tor , îi e ra p r e f ă c u t cu v i r t u o z i t a t e .

— Ce a m a b i l eş t i ! Nu m ă a ş t e p t a m . — L e n u ţ o , a m fost v r e o d a t ă n e a m a ­

bil cu t ine? — N u te m a i lega de cuv in t e ! I n d i f e r e n ţ a d in g lasu l ei a d i s p ă r u t .

A c u m s u n a c iuda . —• N ' a m v r u t să te j ignesc. . . Dacă

eşt i ind i spus , e m a i b ine să s tai acasă . L e n u ţ a a t ăcu t . N u - i v e d e a m ch ipu l ,

da r t ă c e r e a ei, p a u z a pe ca re a făcu t -o , îmi s p u n e a u m a i m u l t d e c â t m i - a r fi s p u s faţa .

— Nici eu n u m ă m a i duc la c ro i to ­reasă. . . A m să-i telefonez. . .

— C u m vre i , i - am spus eu. î m i v e n e a g r e u să vorbesc , c u m n ' a m

ma i s imţ i t n ic ioda tă . L e n u ţ a s'a î n d r e p ­t a t sp re uşă . In c re ie ru l m e u se î n v â r ­tea şi j uca ceva: „ d a r dacă m ă p o r t ca u n n e m e r n i c ? Dacă bănue l i l e m e l e n ' a u t emei? Dacă în r e a l i t a t e n ű s'a î n t â m ­p l a t n imic? Soţ ia îmi vo rbeş t e şi n u ş t ie ce u m b r ă m u r d a r ă şi odioasă a r u n ­că vo rbe le m e l e . T i m p de zece an i n u mi -a da t pr i le j de b ă n u i a l ă şi a c u m , n u ­ma i d in cauză că mi s'a p ă r u t că ex i s t ă o l e g ă t u r ă oa reca re î n t r e L e n u ţ a şi u n b ă r b a t , poa t e d o m n u l acela cu m u s t a ţ a răsuc i tă , să cred . . . Ce m u r d ă r i e ! Ce m â r ş ă v i e ! Să a m a s e m e n e a g â n d d e s ­p r e soţia mea , d e s p r e m a m a lui N icu ­şor şi a Ninei , o f i inţă ca r e -mi este cea m a i s c u m p ă pe l u m e , despre . . . Ó voce nepof t i tă îmi şopt i se ce să m a i spun , când L e n u ţ a a pus m â n a pe c l an ţ a uşii...

— L e n u ţ o , u i t e ce cred. . . E u m ă duc la c lub, i a r tu d u - t e ia c ro i toreasa . Dacă i-ai f ăgădu i t să vii, dece să n u t e ţi i de c u v â n t ?

Soţ ia m i - a r ă s p u n s cu u n glas p r e ­făcut , r a r , ca şi c u m m e d i t a :

— Vre i aşa? Bine . F ă c u m crezi . A m * să te duc p â n ă la c lub .

L e n u ţ a a eşit . R ă s u f l ă m g reu . M ' a m sculat , m ' a m p l i m b a t p r i n b iu rou . M ă î n t r e b dacă ceeace mi se p a r e , se p e ­t r ece în r ea l i t a t e , dacă soţ ia m ă m i n t e s au n u ? T r e b u e să aflu, să aflu a d e v ă ­ru l . Cu or ice p r e ţ !

P e d r u m sp re c lub a m vorb i t . L e n u ­ţ a m ' a r u g a t cu b u n ă t a t e în g las s ă - m i păzesc s ă n ă t a t e a , să n u răcesc : la c lu­b u r i sun t , de obicei, c u r e n ţ i grozavi . S ă n u s t au t â rz iu , p e n t r u c ă n u - m i face b ine , e tc .

—• Cro i to reasa să d e p a r t e ? — N u . Soţ ia m i - a spus a d r e s a exac t ă : s t r a ­

da P r i m ă v e r i i , n u m ă r u l cu t a r e , n u ­mele . D u p ă ce a m i n t r a t la c lub, a m s imţ i t că t r e b u e să m ă duc i m e d i a t pe u r m e l e ei, l a c ro i toreasă , s ă aflu ade ­v ă r u l . M ' a m u r c a t la e ta j , a m î n t r e b a t de d o m n u l cu t a r e , s p u n â n d p r i m u l n u ­m e ce m i - a v e n i t în g â n d şi, a f l ând că

acela n ' a v e n i t încă, a m cobor î t r epede , m ' a m î m b r ă c a t şi a m lua t o t r ă s u r ă ca să m ă duc în s t r a d a P r i m ă v e r i i . î m i a-min t e sc că tot d r u m u l m ă î n t r e b a m fără ros t : „ce fac? ce fac?" Ca şi c u m n u ş t i a m ce făceam.

I a t ă şi casa în ca re s tă c ro i toreasa . A m î n t r e b a t pe o se rv i toa re , ca re e ra la p o a r t ă :

— Aici stă d o a m n a Mar inescu , c ro i ­to reasă?

— Aici , d a r nu- i acasă. — A p leca t de m u l t ? — P e l a cinci. M ' a m u i t a t la ceas. E r a n o u ă fără u n

sfer t . — N 'a c ău t a t -o ad ineaor i o d o a m n ă ? — Nu, n ' a fost n i m e n i . A m t r a v e r s a t s t r a d a şi m ' a m p l i m b a t

p e t r o t o a r u l opus , u i t â n d u - m ă m e r e u la p o a r t a croi torese i . S'a făcut 11, IIV2, 12. N e v a s t ă - m e a n ' a ven i t . M ' a m d u s la c lub şi a m j u c a t p â n ă ia ziuă. A doua zi d im inea ţ ă , a m î n t r e b a t p e L e n u ţ a :

— Ai găs i t pe c ro i to reasă acasă? — Da. O să a m o roch i ţ ă m i n u n a t ă .

A i să vezi! F a ţ a îi e r a l in iş t i tă şi vese lă . P o a t ă

că, în suflet , L e n u ţ a r â d e a de m i n e . Cur ios : soţ ia m ă înşeală , da r aceas ta n u m ă d o a r e şi n u m ă revo l tă . S u n t d o a r t r i s t şi m ă mi r : dece n u s imt d u ­r e r e , nici l evo l t ă? Zece an i a m a v u t î n c r e d e r e în soţ ia mea , a m socoti t că o iubesc şi d in t r 'oda tă . . . n ' a m decâ t cu ­r ioz i ta te şi m i r a r e t r i s tă . Aceas t a î n ­s e a m n ă că m ă m i n ţ e a m p e m i n e că îmi iubesc nevas ta , că zece ani m ' a m m i n ­ţ i t p e m i n e şi a m m i n ţ i t - o şi pe ea, p e n ­t r u c ă t oa t e fap te le m e l e şi t oa tă p u r t a ­r e a m e a e r a u ale u n u i soţ iub i to r . A -ceas ta m a i î n s e a m n ă că, n e i u b i n d - o , a m a v u t cu ea to tuş i doi copii?.. Nu , e a l t c e v a .

A m c ă u t a t să m ă suges t ionez că m ă d o a r e , că s u n t r evo l t a t , da r a m s imţ i t că m ă pre fac . Şi când m ă gândesc că a m t r ă i t doa r p r i n aeas t ă i u b i r e - m i n -c iună , a m t r ă i t şi a m s imţ i t că m ă m i n t p e m i n e şi pe al ţ i i ! Dacă aş v e d e a pe ace la p e carer i i ubeş t e L e n u ţ a , aş s imţ i , poa te , a l t ceva? T r e b u e să- i văd î m p r e u n ă .

. . .Şt iam că azi L e n u ţ a se duce în L i p ­scani . A m p leca t dela b iu rou , m ' a m a s ­c u n s î n t r ' u n g a n g d in s t r a d a Şelar i . N ' a m a ş t e p t a t m u l t . So ţ ia m e a a v e n i t la b r a ţ cu acelaş domn , pe ca re - l v ă ­z u s e m l â n g ă m i n i s t e r u l de domeni i . A m eşit d in a s c u n z ă t o a r e şi m ' a m l u a t d u p ă ei. Soţ ia n u m ' a văzut . In p i a ţ a Sf. G h e o r g h e a op r i t o t r ă s u r ă . In c l ipa în care b ă r b a t u l , c u p r i n z â n d pe L e n u ­ţ a de mij loc , a spus b i r j a r u l u i să m â n e caii, iar soţia, z âmbi toa re , a şezându- se m a i comod, a î n to r s capu l în d i rec ţ i a m e a , a m cobor î t p e c a l d a r â m , l ângă t r ă s u r ă , ca şi c u m aş fi v r u t să t r a ­ve r sez s t r ada . L e n u ţ a m ' a văzu t . Ochi i noş t r i s 'au în t â ln i t . Ea con t inua să z â m ­bească, d a r vai! ce z â m b e t e ra aces ta! P i e r d u t , v inova t , desgus tă to r . L e n u ţ a a s p u s ceva în so ţ i to ru lu i ei, abia ma i p u -1ând să-şi m i ş t e buze le , d e v e n i t e d i n ­t r ' o d a t ă l iv ide . B ă r b a t u l s'a î n to r s r e ­p e d e sp re m i n e . Nici exp re s i a feţei lui n ' a fost m a i b u n ă .

Totuşi . . . a fa ră de m i r a r e n ' a m s i m ­ţ i t n imic . Ce t r e b u i a să fac m a i d e ­p a r t e ? C u m t r e b u i a să t răesc? Să n u fi a v u t copii, e ra cu to tu l al tfel , D a r co­piii. . N icuşo r a r e n o u ă ani , Nina , şapte . . S u n t cur ios să ş t iu c u m se va p u r t a L e ­n u ţ a .

C â n d a m ven i t acasă, soţ ia m ' a î n ­t â m p i n a t vese lă şi z â m b i t o a r e şi î n a i n ­te de a fi desch i s e u gu ra , m i - a spus :

— Vai , ce ca ragh ios lâc a fost as tăzi . M ' a m î n t â l n i t în L ipscan i cu d o m n u l Vasi le Ionescu, şti i ă la ca re v e n e a in casa m a m e i şi a fost şi la n u n t a n o a ­s t ră? . . . A m i n t r a t î n v o r b ă şi n u t e - a m îecunoscu t . . . A b i a m a i pe u r m ă m i - a m d a t s e a m a că e ra i tu.. . C r e d e a m că eşt i la birou. . . a fost a t â t de nea ş t ep t a t . . M ' a m g â n d i t ch i a r : i a t ă u n d o m n ca r e îţ i s eamănă . . . D o m n u l Ionescu s'a ofer i t să m ă conducă. . . A v e a m acelaş d rum. . . I ţ i t r i m i t e compl imen te . . . . Mi-a c e r u t voie să n e facă o vizi tă . C r e d că n ' a i să ai n imic î m p o t r i v a ?

—• Des igur că nu.. . — Ce d r ă g u ţ eşt i ! Mi se p a r e că L e n u ţ a a v r u t să m ă

йз LEON DONICI

s ă r u t e . M ' a m făcu t că n ' a m obse rva t ge s tu l ei şi a m pof t i t -o în b iu rou .

— L e n u ţ o , i a tă ce e s t e : să n u ne m a i m i n ţ i m . Nu te c red că î n t â l n i r e a ta cu d o m n u l Ionescu a fost nea ş t ep t a t ă . S ta i , n u m ă în t r e rupe . . . Te-a i m a i v ă ­z u t cu el şi a l t ă dată. . .

— Iţ i jur . . . — N u m i n ţ i ! O d a t ă a m zădă rn ic i t o

î n t â l n i r e a voas t ră , l ângă m i n i s t e r u l de domeni i . L - a m văzu t a tunc i p e d o m n u l Ionescu .

— N u - ţ i p e r m i t s ă - m i vo rbeş t i cu a s e m e n e a ton!

— D ă - m i voie! Tonu l m e u e n o r m a l . V r e a u să-ţ i s p u n doar , că ş t iu că m ă în­şeli.

— Nu- i a d e v ă r a t ! —Ba, e a d e v ă r a t . —• Afa ră de b ă n u i a l a ta s tup idă , ai

v r e u n fapt? I - a m poves t i t d e s p r e c ro i toreasă .

L s n u ţ a s'a fâs tâci t . — F o a r t e f rumos! M'a i spionat!!. —• N u s p u n că a m p r o c e d a t f rumos .

As ta - i a l tă ches t iune . S p u n n u m a i că a m dovezi . N u v r e a u să - ţ i fac scene. Mi -e egal. . .

— C u m adică ţ i - e egal? — Ui t e aşa. Dacă vre i , po ţ i să te î n ­

t â lneş t i cu d o m n u l Ionescu, po ţ i să - l pof teş t i la t ine , aceas ta m i - e i nd i f e ­r en t .

— A t u n c i ce v re i de la mine? — N u v r e a u n imic . D o a r să şt i i că

a m af lat că m ă înşel i , că aceas ta m ă lasă rece , că n u - m i p r i c inueş t e d u r e r e , că n u m ă j igneş te , că nu.. .

L e n u ţ a a î n c e p u t să p l ângă . •—• Ş t i a m că eşt i u n om rău . A m d a t d in u m e r i . . . . îmi a d u c a m i n t e de v r e m e a când

e r a m logodiţ i , de p r i m u l an al căsn i ­ciei noas t r e . G â n d u l că aş p u t e a v r e o ­d a t ă să n u m a i iubesc p e L e n u ţ a , îmi p ă r e a de nec rezu t , imposibi l , m o n ­s t ruos . A c u m , aces t l u c r u de nec rezu t , impos ib i l şi m o n s t r u o s s'a î n t â m p l a t şi •— c u l m e a — nici n u ş t iu c u m s'a î n ­t â m p l a t . N u po t decâ t să cons ta t fap tu l . P â n ' a c u m a m m i n ţ i t inconş t i en t . Să con t inu i să t r ăesc la fel, î n s e a m n ă sa m i n t conş t ien t . Po ţ i să crezi că f iecare zi a vie ţ i i t a l e e m i n c i u n ă şi ipocrizie, să te împac i cu acest g â n d şi să con t i ­nu i v i a ţ a d ina in te? . . C iuda t ! î m i a m i n ­tesc u n e l e cuv in t e şi g e s t u r i şi îmi dau s e a m a că, în t i m p u l acela, a m m i n ţ i t A tunc i , când n 'oi fi m i n ţ i t : a c u m n o u ă ani . a c u m opt ani , a c u m şap t e ani? Când?

...Azi, Nicuşor m ' a î n t r e b a t : — Tă t icu le , u n d e - i Va lpara izo? — Valpara izo? Va lpa ra izo? De.. . N u

şt iu , dragă. . . A m u i ta t . Mă p e r s e c u t ă aces t n u m e . V a l - p a -

ra i -zo . A m î n c e p u t să r e î m p r o s p ă t e z în m i n t e n u m i r i de geograf ie . Ce D u m ­nezeu! S u n t l icenţ ia t , a m d ip lomă — f i rmă a cu l tu r i i — şi, to tuş i , cât de n e ­î n s e m n a t e s u n t cunoş t in ţ e l e me le , să zic î n geografie. . . A m c ă u t a t să r e î m ­p r o s p ă t e z şi a l t e l uc ru r i . L i t e r a t u r a de p i ldă , o ş t iu pros t . A m u i t a t sub iec ­t u l „ N ă p a s t e i " .

Deunăz i , a m auz i t în t r a m v a i u n c r â m p e i d i n t r ' o d i scu ţ ie a două s tu ­den te . U n a d in e le v o r b e a de Nie tzsche . Ş t iu că ex i s t ă u n filosof englez cu aces t n u m e , d a r ce a p r o p o v ă d u i t el, D u m n e ­zeu şt ie . N u m e l e aces ta l - am în tâ ln i t adeseor i p r i n z ia re şi r ev i s t e . N ie t z ­sche. . . Nietzsche. . . N u ş t iu .

To tu l a î n c e p u t de la î n t â m p l a r e a cu L e n u ţ a . C â n d a m o cl ipă l iberă , m ă î n ­t r e b : m i n t sau n u mint . ' C â t e o d a t ă mi se p a r e că m ă m i n t pe m i n e , că m i n t p e p r i e t en i , p e copii, p e se rv i toa re , pe colegi, p e toa tă l u m e a . Dacă mi se î n ­t â m p l ă să d i scu t pol i t ică, m i n t , p e n t r u ­că n u e x p r i m p ă r e r i l e mele , ci acelea pe ca re l e - a m fu r a t d i n t r ' u n a r t ico l de fond de azi sau de er i . N ' a m p ă r e r i p r o ­pr i i . Deşi d a u zi de zi p ă r e r i l e a l t o r a d r e p t a le me le , n i m e n i n u m ă acuză de p lag ia t . Mă m i n t p e m i n e că m u n c e s c şi t r a g de aici concluzia ne logică : deci, m u n c a m e a e folosi toare Şi vo rbesc ch ia r de folos. P e de a l t ă p a r t e , n u cred în m u n c a mea. . . S u n t func ţ ionar p e n t r u că n ' a m î n v ă ţ a t c izmăr ia sau croi tor ia . T r e b u e s ă - m i câş t ig e x i s t e n ţ a î n t r ' u n fel sau a l tu l . Deaceea , în f iecare zi, m ă d u c la min i s t e r , s tau , m ă u i t la ceas şi a ş t ep t să. se facă ora unu , ca să plec. Acasă, m ă n â n c , m ă od ihnesc pu ţ i n ; m ă d u c d in n o u la b iu rou , ia r m ă n â n c , a-poi m ă duc la c lub. Acolo, se s t r â n g e m u l t e l u m e şi toţ i m in t . S p u n e m că j u ­c ă m n u m a i ca să n e d i s t r ă m şi ca să t r e a c ă t i m p u l şi a s c u n d e m cu gr i j ă că n e a d u n ă m p e n t r u câşt ig.

F e ţ e l e j ucă to r i lo r car i a u câş t iga t s u n t to t a t â t de r e s p i n g ă t o a r e ca şi a le ace lora car i au p i e r d u t . S e vede câ t de colo p e n t r u ce fel de d i s t r ac ţ i e se duc la c lub .

...Azi, a v e n i t la noi în viz i tă d o m n u l Ionescu . A m d i scu ta t pe u n ton u r b a n ceeace c i t i sem a m â n d o i de d i m i n e a ţ ă în acelaş ziar . L e n u ţ a a zâmbi t .

. . .Am 35 de ani . T o a t ă v ia ţ a mea , din z iua când s u n t conş t i en t şi p â n ă azi, îmi a p a r e c a o u rzea l ă m o n s t r u o a s ă , ca u n g h e m u r i a ş de m i n c i u n i d e toa te ca ­

tegori i le , m a r i şi mici . A m m i n ţ i t pe profesor i i d in l iceu şi deja facu l ta te , când, l u â n d la câ te u n e x a m e n o no tă b u n ă , a m t ă c u t că n u c u n o ş t e a m p a r ­tea c u t a r e din curs . Aşa face toa te lu ­mea , aşa a m făcut şi eu. A m făcut ceea ce fac şi au făcut al ţ i i , adică aşa c u m e uzul . A m a d o p t a t în î n t r e g i m e codul obiceiur i lor , fă ră să m ă fi î n t r e b a t ce e r a aces t cod. A c u m , m ă gândesc m u l t la el şi cons ta t că e o m i n c i n ă : P l in de g â n d u r i şi v o r b e s t r ă ine , po t avea oa re gânduri , p ropr i i? Nu, a m g â n d u r i s t r ă i ­n e şi p â n ă şi î n t r e b ă r i l e m e l e l e - am citi t u n d e v a .

Mi-e frică să u m b l u pe s t r ada , u n d e văd o m u l ţ i m e de l u m e . Mi se p a r e că toţi se pre fac şi m i n t ne înce ta t , se m i n t pe ei şi p e alţi i , cu p r iv i r i , vo rbe , ges ­tu r i , z â m b e t e , croiala ha ine lor , cu tot , cu toate . . .

A m senza ţ ia că m ' a m u m p l u t de noroi l ipicios. V r e a u să-l spăl , să- l spă l câ t ma i r e p e d e . N u m a i a m î n c r e d e r e în oa­men i . Ii u r ă sc ch ia r . Aceas t ă u r ă m ă îngrozeş te şi, to tuş i , îmi face p lăce re . Am a e r u l u n u i om ca re ş t ie ceva ce nu şt ie n i m e n i . G â n d u l că toa tă l u m e a m i n t e e t a ina şi m â n d r i a mea . Dar , nu ma i pot t r ă i aşa c u m a m t r ă i t p â n ă a-cum. Mă înăbuş . . .

. . .Am ven i t acasă cu L e n u ţ a şi cu d o m n u l Ionescu. F u s e s e m la t e r a sa „ O -t e t e l e ş a n u " . P e scenă, o a r t i s t ă se s t r â m b a şi cân ta cu glas p i ţ igă ia t , r e ­f r enu l u n u i cân tec .

L a te rasă , l u m e a m â n c a . O r i u n d e te u i ta i , vedea i fe ţe grase , ochi ho lba ţ i , fălci ca re m e s t e c a u şi p lescăiau . Câ t de r e s p i n g ă t o r e o m u l când m ă n â n c ă ' F u m de ţ iga ră , p lescăi t ne înce ta t , şi vocea ascu ţ i t ă şi s câ r ţ â i t oa r e a a r t i s ­tei .

M i - a m a d u s a m i n t e de Va lpa ra izo . Şi Va lpa ra i zo şi r e f r enu l b a n a l al c â n ­t ecu lu i auz i t la t e r a să au î ncepu t să p r i n d ă c o n t u r u r i rea le , d a r d e o c a m ­d a t ă î nvă lu i t e de cea ţă . C e a ţ a se î m ­prăş t i e t r e p t a t şi din ea a p a r e o faţă groaznică. . . Şi n u n u m a i eu, da r noi toţi vom vedea. . . Minc iuna ! Ba n u vom vedea n imic . G â n d u l m e u e o m i n ­c iună .

L a te rasă , d o m n u l Ionescu s t r â n g e a s u b m a s ă m â n a soţiei me le . Aşa făceam şi eu cu zece an i în u r m ă , când.. . da r ce poa t e fi m a i caraghios , în s i tuar ia mea , decâ t a m i n t i r e a v r e m i i când se înf i r ipa d ragos t ea m e a p e n t r u L e n u ţ a ? . .

Dela t e r a să a m v e n i t la noi. N e v a s t ă -m e a s'a d u s să-şi s ch imbe rochia . Eu a m r ă m a s cu musa f i ru l .

— D o m n u l e Ionescu, — i -am spus eu, — n u pot să sufă r minc iuna . Cred că şi d - t a la fel. Văd că L e n u ţ a îţ i p lace m u l t şi că... s u n t e ţ i în d ragos te . De aceea, r a p o r t u r i l e d i n t r e noi sun t î nco rda te . Vre i să d i v o r ţ ă m şi d - ta s'o iei de nevas t ă? Vina o iau a supra mea .

D o m n u l Ionescu n u se a ş t ep ta la a-ceas ta şi a r ă m a s cu g u r a căscată .

— D a ţ i - m i voie.. . Eu... Chestia. . . — Nu v re i să te căsă toreş t i cu ea r >

B ă r b a t u l a î n g â n a t ceva, ca re n ' a avu t d a r u l să m ă convingă . A m în ţe les , to tuş i , d in v o r b e l e lui , că n u v r e a să se însoare , p e n t r u c ă aceasta n u i n t r ă in p l a n u r i l e lui .

A i n t r a t L e n u ţ a . A în ţe les că a m a v u t o d iscuţ ie d e s p r e ea: p r ea ch inu i t şi bo lnăvic ios e ra z â m b e t u l d o m n u l u i Ionescu. Aces ta a vorb i t fără s i g u r a n ţ a ob i şnu i t ă şi a p leca t c u r â n d .

— Ce s'a î n t â m p l a t ? m ' a î n t r e b a t

L e n u ţ a , d u p ă ce s'a închis uşa în u r m a d o m n u l u i Ionescu .

— Nimic deosebi t . A m discuta t . — D e s p r e ce? — D e s p r e t ine . — Zău? S u n t foar te mişca tă . Ce a-

n u m e aţ i vorb i t? N u - i u n secre t? — I - a m p r o p u s să te ia de soţie. I ţ i

da i d ivo r ţu l . I a u v ina a s u p r a mea. . . şi... L e n u ţ a n u m ' a l ăsa t să cont inu i . P e

fa ţă i -au eşi t p e t e roşii . — Cine t e -a r u g a t să faci as ta? Cine

t e -a r u g a t ? Eu... eu... — El n u v r e a să se însoare . N e v a s t ă - m e a a să r i t în sus . — C u m n u v rea? Eu n u v r e a u ! N u

v r e a u să d ivor ţez , n u v r e a u nimic. . . Eu.. .

L e n u ţ a a î n c e p u t să p l ângă . De a l t ­fel, ea p l ânge deseori , în v r e m e a din u r m ă . E o p roas t ă ! Totuş i , t r e b u e să fac ceva. D a r ce a n u m e ? S'o dau afară? Mi-e mi lă de ea... D a r copiii? P e de a l tă p a r t e , nici aşa nu ma i po t t r ă i . Mă înăbuş .

Azi, a m fost î n a i n t a t în servic iu . Nu m ' a m aş tep ta t , p e n t r u c ă e r a m cei mai t â n ă r d i n t r e toţ i cand ida ţ i i la pos tu l pe ca re - l ocup acum. N u m a i acela, ca re el însuşi e func ţ ionar , ş t ie câ tă m u r d ă -

( Urmare m pag. y-a)

6 UNIVERSUL LITERAR 9 Iulie 1938

C A R T E A F R A N C E Z A

VALERY LARBAUD: „Aux couleurs de Rome" V a l é r y L a r b a u d e p e n t r u foar te m u l ţ i

c i t i tor i a u t o r u l ce l eb ru lu i Jurnal intim al lui A. O. Barnabooth, — u n u l d in cei m a i a t r ă g ă t o r i şi ma i or ig inal i au to r i în v iea ţă şi, se a f i rmă chiar , cel ma i s u b ­til cunoscă to r al l imbe i f ranceze . Scr i ­su l lui m ă r t u r i s e ş t e p r e o c u p ă r i spec ia le î n t r e p r i n s e î n t r ' u n sp i r i t de î n d r ă z n e a l ă ch ibzu i tă — aş s p u n e ch ia r , ,me tod ică" — s u b con t ro lu l u n e i luc id i t ă ţ i î n d e l u n g e x e r s a t e şi al u n u i gus t r a f ina t p r i n t r ' o l a rgă c u l t u r ă uman i s t i că , p e s e a m a că­ro r a p u t e m p u n e , f ă ră t e a m a de a greş i , t r a n s p a r e n ţ a î n ş e l ă t o a r e a p roze i l a r -baud- iene , a p a r e n t l i m p e d e în cons t ruc ­ţ ia ei g r ama t i ca l ă , e r m e t i c ă însă p r i n t r a v e s t i r e a în ţ e l e su lu i în pânz i şu l n e ­s t a to rn i c de aluzi i şi asocier i n u tot ­d e a u n a l e sne de p ă t r u n s . P r e ţ u l un ic al aces te i p roze — de o r a r ă bogă ţ i e suges t ivă şi i l u s t r â n d cele m a i î nd răz ­n e ţ e o r i e n t ă r i s t i l i s t ice s tă în l i be r t a t ea ei desăvâ r ş i t ă , n e s u p u s ă nici u n e i con­s t r â n g e r i şi cu g r e u î n c ă p â n d s u b v r e ­una din e t i che t e l e ob i şnu i t e lo r ca tegor i i sau g e n u r i l i t e r a re . A l b e r t T h i b a u d e t socotea va loa rea de semnif ica ţ ie a lui A. O. Barnaboth tot a t â t de pre ţ ioasă , în o rd inea c rea ţ ie i e x e m p l a r e , p e n t r u s t i lu l că r ţ i lo r de că lă tor ie , ca şi aceea a r o m a n u l u i Le grand Meaulnes de A-l a i n - F o u r n i e r , p e n t r u s t i lu l a v e n t u r i i .

Ci t i to r pas iona t , V a l é r y L a r b a u d da­to rează „v i ţ iu lu i n e p e d e p s i t " al lec tur i i (Ce vice impuni, la lecture — e t i t lu l une i a d in căr ţ i le sale) i n f l uen ţ e l e ho­t ă r â t o a r e a le lui R a m o n G o m e z de la

V a l A r v b a r b a u d (La Montpellier, în 1910)

Serna , Ş a m u l B u t l e r şi J a m e s J o y c e , pe car i i-a t r a d u s şi ac l imat iza t în F r a n ­ţa. I n s p i r â n d u - s e delà cel din u r m ă in­t r oduc e , în r o m a n u l Amants , heureux amants... , ceeace s'a n u m i t de a t u n c i

m o n o l o g u l in t e r io r " , ca re avea să adu- , că l i t e r a tu r i i ps ihologice o î m p r o s p ă t a ­r e o p o r t u n ă , a b ă t â n d - o delà t ip icul con­fes iuni lor s t i l iza te d u p ă mode lu l lui Adolphe sau Dominique.

D a r l ec tu r i l e n ' a u izbut i t să-1 fixeze, ci n u m a i să-i l ă rgească cercul p r e f e r i n ­ţe lor , as tfel că a f i rma ţ i a pe c a r e o fă­cea, cu an i în u r m ă şi p r i n care se so­cotea un perpétuel évadé de tous l ex mi l i eux , r ă m â n e şi as tăz i va labi lă . E ra î n a i n t e de război , când B a r n a b o o t h scr ia în j u r n a l u l lui i n t im : „ T r e c â n d a-nii, p e r sona ju l m e u se va fixa f ă r ă ' n d o -ială ; a tunc i voi scr ie „ J e " fă ră ez i ta re , c r ezând să ş t iu c ine e s t e" . T r e b u e să s p u n e m că aceas tă p rez i ce re n u s'a în-îndep l in i t nici acum, că în c iuda van i ­tă ţ i i de au to r , p e c a r e n u se sf ieşte să şi-o a scundă , m ă r t u r i s i n d - o grande et vigoureuse, p e r sona ju l p ro te i c B a r n a -b o o t h - L a r b a u d încă n u s'a f ixat , n u s'a cristal izat* î n t r ' o p e r s p e c t i v ă biograf ică, n e a s c u l t â n d alt î n d e m n decâ t al infi­de l i tă ţ i i , fa ţă de s ine însuş i în p r i m u l r â n d .

P r i nc ip iu l es te t ic din c a r e s 'ar p ă r e a că d e c u r g e scr i su l l a r b a u d i a n e acela e n u n ţ a t de A n d r é G i d e în Journal de Faux-Monnayeurs": „Ne jamais profi­ter de l'élan acquis", — refuzul a r t i s ­t u lu i luc id de a se lăsa fu ra t de „ inspi ­r a ţ i e " , p e p a n t a facil i tăţ i i , a celei m a i s labe r ez i s t en ţe . Aces t e cuv in t e le soco­tesc cel m a i po t r iv i t epigraf p e n t r u sc r i ­sul lui V a l é r y L a r b a u d , p e n t r u u t i m a lui c a r t e : A u x couleurs de Rome, cu deoseb i re .

Culor i l e m u n i c i p a l e ale Romei , gal­ben şi p u r p u r i u , s u b invoca rea că ro ra au fost s t r â n s e lao la l tă aces te f r a g m e n ­t e d e proză, d i n t r e c a r e cele ma i m u l t e nu t r ec de zece pagin i , a d u c a m i n t e de acea fa imoasă i n t u i ţ i e de cu loa re p e ca­re p r e t i n d e a F l a u b e r t că o avea p r e -

(„Gallimard" — Paris, 1938) zen tă în m i n t e când a scr is Madamme Bovary.

Cele m a i f r u m o a s e p a g i n i s u n t ace­lea de o p u r i t a t e muzica lă , l u m i n a t e de g r a ţ i a ado lescen t ină a une i „ m u z e de do i sp rezece an i" , sau t ine rească , a sore i P a m p h i l e din f r a g m e n t u l î n t i t u l a t „ U n e n o n n a i n " .

„...Aşi s u b s t i t u i b u c u r o s — scrie au to ­ru l Culorilor Romei — v e r s u l u i sha -k e s p e a r i e a n d e s p r e , ,omul ca r e n u poa r ­tă muz ica în s ine" , o p ropoz i ţ i e de fe­lul aces te ia : „ o m u l p e n t r u c a r e copi lul n u e cel m a i i m p o r t a n t pe r sona j pe lu­me. ." .

V a l é r y L a r b a u d e o m u l a c ă r u i i n i ­mă, î n p r e z e n ţ a L i l i ane i W a d e , m u z a de do isprezece ani , se î n toa rce delà ceea ce l u m e a n u m e ş t e „ L u c r u r i l e S e r i o a s e " s p r e a se p r e o c u p a n u m a i de „ f r u m u s e ­ţea, du lcea ţa , p u r i t a t e a inaccesibi lă a u n u i copi l" .

Cât e de a p r o a p e a u t o r u l d e c rea ţ i a epică şi c u m se refuză to tuş i , d i n t r ' o s u p r e m ă c o c h e t ă r i e de ar t i s t , „ e l a n u l u i câş t iga t" , îşi v a da s e a m a c i t i to ru l , d in f r a g m e n t u l m a i sus a m i n t i t : , ,Uné non­na in" , a că ru i l e c t u r ă îi va d a şi m ă ­s u r a a r t e i l a r b a u d i e n e , de o r a r ă p r e ­cizie şi d e o p l e n i t u d i n e a rmonioasa , scu t i t ă de ceea ce p o a r t ă u r m a t r ece ­rii a n i l o r s e m n u l mor ţ i i .

P e n t r u i l u s t r a r e a ca l i tă ţ i lor aceste i p roze t r a n s c r i u aci o p a g i n ă de i n t r a ­duc t ib i l ă f r u m u s e ţ e — c e a d i n t â i din a-celea î n t i t u l a t e „ L e mi ro i r du café M a r -ches i " — p a g i n ă de o p re ţ ioasă dens i ­t a t e poe t ică şi î n c â n t ă t o a r e p r i n f luen ţa de săvâ r ş i t ă a r i t m u l u i f razelor :

„ U n p r é n o m , et par fo is mo ins enco­re : le souven i r d ' un prof i l con t r e le j o u r d ' u n e f enê t re , d ' u n e o m b r e s u r le m u r d ' une alcôve, d ' u n e l igne s inueuse et c h a u d e u n in s t an t su iv ie du bou t pa­r e s s e u s e m e n t des doigts , d ' u n corps p longé d a n s l 'eau d ' u n e g lace anc ienne , t r o u b l e et v e r d i e c o m m e cel le de ce m i ­roir qui re f lè te nos v isages . L ' écho d'u­ne voix, d 'un soupi r , des b r u i t s p r e s q u e i m p e r c e p t i b l e s et du s i lence m ê m e du long éven ta i l de sa t in noir q u e celle-ci g a r d a i t a t aché à son po igne t c o m m e u n e a r m e inu t i le , couvran t , d é c o u v r a n t e l l e -même t o u t e l iv rée a u x r ega rds , a u x mains , ou qu ' e l l e ba lança i t , g r a n d ou­ver t , au vol frais, su r nous g i san t au p lus obscur d ' u n e c h a m b r e bien défen­d u e con t r e l ' ap rès -mid i d 'é té . U n b u s t e inc l iné sous u n e c h e v e l u r e don t la m a s ­se se r a s semb le b r i n à b r i n au con tou r d ' u n e épau le , glise a v e c l e n t e u r le long d 'un bras , et pend . U n e force au repos , qu i p o u r r a i t fa i re t o r n e r u n e meu le , p é ­t r i r la pâ t e , po r t e r , ou t i r e r des far­d e a u x ; la g l ad ia t r i ce b les sée qu i se sou lève s u r u n e coude et u n e m a i n ; le dos b r i l l an t de qu i s ' incl ine v e r s u n e source basse , de qu i che rche u n chemin obscur à t r a v e r s des feui l lages, o u m o r d u n frui t t r o u v é . Et b ien d ' a u t r e s a t t i t u ­des encore , b i e n d ' au t r e s con tou r s nous ape rcev r ions , Man l io et moi , si nous r e ­ga rd ions la p r o f o n d e u r de ce m i r o i r en nous aussi reflété. . ." .

SIMENON: „Ceux de la soif" A u t o r u l r o m a n u l u i Ceux de la soif

e u n scr i i tor de o f ecund i t a t e l i t e r a r ă s u r p r i n z ă t o a r e p e n t r u zilele noas t r e chiar , când scr isu l a deven i t o i n d u s t r i e şi r o m a n u l u n „ fabr ica t" în ser ie , d u p ă r e ţ e t a care p o a t e aduce succesul de pub l i c cel m a i r ă s u n ă t o r şi î n t r ' u n r i t m de p r o d u c ţ i e ve r t ig inos . Ma i ap roape de î n c e p u t u l aces tu i an, d. S i m e n o n publ icase , la s c u r t e r ă s t i m p u r i , t r e i r o m a n e : L'assassin, Le blanc à lunet­tes şi Faubourg i a r de cu rând , a l t e t r e i că r ţ i p u r t â n d s e m n ă t u r a sa pe coper tă a p ă r e a u în v i t r i ne l e l ib răr i i lo r , d i n t r e care u n a Les sept minutes , pub l i ca t ă în r e m a r c a b i l a colecţ ie „La r ena i s sance de la n o u v e l l e " e ra o cu legere de n u ­vele, ce le la l te două : Le chemin sans issue şi Ceux de la soif, f i ind r o m a n e de a v e n t u r i , u l t i m u l d e s f ă ş u r â n d u - s e în a r h i p e l a g u l Ga lapagos din Pacif ic . Neos t en i t a v e r v ă a conde iu lu i d- lu i S i ­m e n o n îl aşează în r â n d u l m a r i l o r r o ­m a n c i e r i p o p u l a r i d in veacu l t r ecu t : un A l e x a n d r u D u m a s t a t ă l şi Eugen Sue .

F i indcă a pub l i ca t la î ncepu tu l ca r i ­erei sale l i t e r a r e , câ teva r o m a n e pol i ­ţ i s te r e m a r c a b i l e , a fost socoti t ca un

m a e s t r u f rancez al aces tu i gen l i t e ra r b a s t a r d şi j u d e c a t a de a tunc i a a juns o p r e j u d e c a t ă p e n t r u m a i tâ rz iu , când a încerca t , to t cu a t â t a succes, să scr ie şi a l t fe l de proză, — ca re se c i teş te p o a t e cu m a i p u ţ i n ă p l ă c e r e m ă r t u r i ­s i tă d a r se p rac t i că to tuş i , p e n t r u că o-norează deopo t r ivă p e a u t o r şi pe ci t i ­tor , —• cri t ica l i t e r a r ă l-a ocolit, socc-t indu-1 suspec t .

In l ipsa as i s ten ţe i p e ca re e ra în ­d r e p t ă ţ i t să o a ş t e p t e delà oficiul a-cesteia, a u t o r u l şi-a l ă m u r i t s i n g u r „ca­zu l " cu p r i l e ju l pub l i că r i i u n e i a din u l ­t i m e l e lu i că r ţ i : „ A m scris — s p u ­nea acolo — m a i m u l t de douăzec i de r o m a n e nepol i ţ i s te . P r i n t r e aces tea s u n t câ teva a că ro r a c ţ i une se p e t r e c e în Angl ia , în A m e r i c a de S u d şi în Pacif ic . Aşa cu Ceux de la soif, scris la Tahi t i , d u p ă o ş e d e r e în Ga lapagos . Să d e a D u m n e z e u ca as ta să n u - m i a d u c ă e t i che ta de r o m a n c i e r al i n s u l e ­lor sau r o m a n c i e r de a v e n t u r i !"

Şi o profes ie d e c r ed in ţ ă l i t e r a r ă care , deş i e l e m e n t a r ă n u - i m a i p u ţ i n i n t e r e s a n t ă : „ T r e b u e de toa te ca să faci o l u m e , ţăr i ca lde şi reci , m ă r i ş i m u n ţ i , sa te , b a n c h e r i , pescar i şi b a n ­diţi". '

Sub iec tu l r o m a n u l u i Ceux de la soif i-a fost i n sp i r a t a u t o r u l u i de o a v e n t u ­ră t u l b u r ă t o a r e t r ă i t ă recen t , de câ ţ iva e u r o p e n i în insu le le a r h i p e l a g u l u i G a ­lapagos . Cei „ î n s e t a ţ i " s u n t e x e m p l a r e c iuda te ale uman i t ă ţ i i , cari au cău ta t în acele pa rag in i o p l e n i t u d i n e de v ia ţă in t e r ioa ră pe ca re via ţa socială m o d e r ­nă nu le-o p u t e a da.

E l e m e n t e l e de fan tas t ic şi a v e n t u r ă d r ama t i că , deşi p r o v o c a t e de î m p r e j u ­ră r i e x t e r i o a r e îşi c apă tă însă î n t r eaga lor i n t e n s i t a t e şi semni f ica ţ i e de là r e s -f rânger i le în conş t i in ţa f iecăruia d i n t r e eroi i pa r t i c i pan ţ i la des fă şu ra rea în -p lă r i lo r poves t i t e .

MIHAI NICULESCU

SEMNELE GORUNULUI Cuvintele me le n'au poate l iniştea pe care-o cauţi la îngerii din rugăciuni, nici albăstriul palid de pe comori al flăcărilor ce se clatină între tăciuni.

Dar au culoarea suprafeţelor, înceţoşate undeva 'n plantaţii, să crească prin savanele stelare, faune, precum cresc încet furtunile din spaţii.

Ochii mei n'au poate liniştea înrourată a voevozi lor călugăriţi în glorii, nici apropierea cerului, nici noapte şi nici bucuria primelor victorii.

Au însă în clipele de tulburare câteodată orizonturi lirice, prea vaste, câteodată ceţuri unde regii singuri rătăcesc prin s temele culorii caste.

Alteori, prin fluere de vise, lunecă spre munţi şi spre copilărie iar în ceasurile de vedeni i suie, peste spaima morţii, rugăciuni tăriei.

Dar gorunul verde şi înalt, subţire, mi-a sunat odată drumul peste fire.

Pocnete le cuielor mă cheamă la popas şi nu şt iu pe unde umbra mi-a rămas

De mă va căuta odată fratele, să nu fiu întors la el cu spatele. —

Dacă 'n ţărnă faţa mi s ' a pierde, poate că va creşte un gorun mai verde

Şi o să răsbată, mai uşor, tăriile — ca să mă ajungă în toate copilăriile.

GEORGE DRUMUR

Lauda cerului şi a fetei Pentru visul ne'mplinit , cu atâta trudă Lauda cerului, acuma, întristat s'o cer ? Cântul tot mai lin, tâmpla încă udă, Veştej i şi frunza lunii , de pe cer.

Faţa palid de întorc, sunt chemări de sus. Cine'n zori le-aude, cine azi le ştie ? Sau ce vânt înalt, aşa, târziu mi-a dus Iubirea mea ca două flori de păpădie ?

Mireasma'ntreagă-a lunii în tine — o răcoare — Ştii chiar noaptea sfântă, noaptea cea albastră ? între noi fii zarea, cu miros de floare Când atinse vrejul lunii fruntea noastră.

OVir> CAT.EDONllT

E S E N Ţ A B A R O C U L U I Un a l t capitol din concepţ ia lui E u g e ­

nio D 'Ors . î n t r ' u n ar t icol p r e c e d e n t ara defini t

concep tu l d e constanţă c u l t u r a l ă 1 ) , a-e u m n e p r o p u n e m def in i rea c o n c e p t u ­lui de ba roc .

De là î n c e p u t o ma jo ră . Ba rocu l nu es te o fo rmă cu l t u r a l ă î n t â m p l ă t o a r e , u n efect al u n o r a n u m i t e cauze î n t r ' u n a n u m i t loc, şi n u es te nici u n s e m n de dezo r i en t a r e . El es te o formă c u l t u r a l ă constantă; e sen ţ a lui a fost şi va fi. In ce cons tă şi u n d e se găseş te? In or ice fo rmă în ca r e găs im r e u n i t e î n t r ' u n s i n g u r gest , m a i m u l t e in t en ţ i i c o n t r a ­dictor i i . Aci s tă p r i m u l ca r ac t e r al spi ­r i t u l u i ba roc , în con t rad ic ţ i e . S a u în t e r m e n i m a i vu lga r i , sp i r i tu l ba roc e s ­te sp i r i tu l care nu ştie ce vrea. El v r e a în acelaş t i m p , pentru şi contra. El v r ea să g r a v i t e z e şi să fugă. A d m i r a ­bil p a r a d o x . E x i s t ă î n t r ' o b i se r ică din S a l a m a n c a o g r a v u r ă în l emn , u n în­ger ; el v r e a să r id ice b r a ţ u l şi să co­b o a r e m â n a . S a u în m u z e u l P r a d o , ch ia r m u z e u l lu i E u g e n i o D 'Ors , e t ab lou l Noii m e tangere, al lu i Cor reg io . O fe­meie s u p e r b ă i m p l o r ă la p ic ioare le M â n t u i t o r u l u i . El o ch iamă şi o r e sp in ­ge, în acelaş t i m p ; îi î n t i n d e m â n a şi-i s p u n e : N u mă atinge. Şi tot El îi a r a t ă d r u m u r i l e ceru lu i , d a r o lasă p e pă­m â n t , în t a n d r a sa căde re . Ea es te fe­me ia rec id iv i s tă în păca t , cu e p i d e r m a s u v e r a n lascivă, şi p r i n def in i ţ ie ba­rocă.

U n alt c a r ac t e r al ba rocu lu i . Noi oa­men i i a m p i e r d u t pa rad i su l , şi cu toa-m e n e a s c ă p o a t e fi concepu tă ca u n i ţ i ­te as tea tot el a r ă m a s î n c e p u t u l şi s fâ rş i tu l sp i r i tu lu i . I s tor ia n o a s t r ă o -

n e r a r penib i l , p l ecând d in P a r a d i s că­t r e P a r a d i s . Şi câ teoda tă , în d r u m u l nos t ru s p r e capă t ,el n e r e a p a r e , sau p r i n r e m i n i s c e n ţ e sau pr in profe ţ i i ; mo t ive şi e l e m e n t e de a r t ă . D a r orice artă cu reminiscenţe paradisiace sau cu profeţii e întotdeauna mai mult sau mai puţin artă barocă. Ce-i a l tceva „ P a ­rad isu l p i e r d u t " al lui Mi l ton şi Apoca­l ipsul S f ân tu lu i Ioan? L i t e r a t u r ă b a r o ­că, Şi ce m a i def ineş te încă barocu l? Pi torescul , s e n t i m e n t u l profunzimi i , d i ­namismul , î n t r ' o e x p r e s i e p r o p r i e şi s c u m p ă lui E u g e n i o D'ors , formele ca­re zboară, s p r e deoseb i re de clasicism u n d e d o m i n ă formele care apasă. Şi în­

că ceva; î n t r e b u i n ţ a r e a a p r o a p e c rudă a e l e m e n t e l o r morfologice n a t u r a l e , — t ea t r a lu l , luxu l , emfa t icu l , f emin i t a t ea fatală şi p res t ig iu l s i rene i . Să ne a d u ­cem a m i n t e de un tab lou de F ranc i sco Goya. Ai impres i a u n o r ru in i A t r e c u t u n m a r e vân t , o fu r tună , şi t o tu l e de­vas ta t . To tu l zboară . L a fel, în i s tor ia cu l tur i i , l u p t a d i n t r e Sf. A u g u s t i n şi Pé l age . A fost u n epizod al l up t e i d in ­t r e c lasicism şi Baroc . Ce es te P é l a g e a l tceva decâ t u n Rousseau an t ic ipa t? Şi tot aşa Щ fost C o n t r a - R e f o r m a şi W e l t a n s c h a u u n g - u l l u t e r a n i a n : o ex ­pres ie barocă . D a r R u b e n s , p ic to ru l p r i n exce l en ţ ă ignaţiam : el p o a r t ă în s ine o concepţ ie p las t ică a mi raco lu lu i , ca re î n t r ' u n o a r e c a r e fel, in i ţ iază ico­nograf ia î n t r ' o fo rmă nouă . U n ca rac ­t e r cosmic, s p u r a - u m a n , u n ton de cr i ­ză p a n t e i s t a . Şi p ic tor i i d in R e n a ş t e r e r e p r e z e n t a u mi raco lu l , i m a g i n e a ce ru ­lu i ca re se l uminează . D a r la p ic tor i i de m a n i e r ă barocă , cerul es te în efort, convuls iona t . Nici o discipl ină. Clasi­c i smul e canon, lege , şi p r i n u r m a r e , a u t o r i t a r şi in te lec tua l i s t . Barocu l d i m p o t r i v ă : e vi ta l is t , l ibe r t in şi v e ­n e r e a z ă for ţa . A r e p red i l ec ţ i a pe i sa ju ­lui şi a folc lorului , a n a t u r i i în g e n e r e . Cu l tu l lui P a n şi al lu i Dionysos . N a t u r a es te v ia ţă , ac t iv i ta te , s ch imba re , s cu r ­ge re . Sa lu tu l lui es te : — Tră ia scă miş ­carea, m o a r ă r a ţ i u n e a . Herac l i t î m p o ­t r i va lui P a r m e n i d e s şi î m p o t r i v a lui Z e n o n din Eleea. N a t u r a p o a r t ă în s i ­n e mi şca rea? D a r n ic ioda tă mi şca rea n ' a p u t u t fi d e m o n s t r a t ă ; ea r ă m â n e în n a t u r ă şi în a fa ră de r a ţ i u n e . Mişca rea es te a b s u r d ă . Noi r ă m â n e m cu r a ţ i u ­nea . As ta este pozi ţ ia c las ic ismului .

E o t r a g e d i e î n t r e a g ă . F i eca r e om, f iecare c rea to r , f iecare a r t i s t , f iecare rcoală, f iecare ţ a ră , f iecare epocă r e p r o ­duce în p r o p r i a sa conş t i in ţă m i t u l lui Faus t , şi se găseş t e în p r e z e n ţ a p a c t u ­lui p r o p u s de Mefis to : sau t i n e r e ţ e a sau n e m u r i r e a , sau p ă m â n t u l sau ceru l , sau i n t ens i t a t ea ceasu lu i p résen t , la ca­re te bucu r i ca rna l , sau spe ran ţa i m p o ­sibi le i e x i s t e n ţ e v i i toa re . Ba rocu l im i ­tă pe Faus t . El îşi v i n d e suf le tu l d r a ­cului , şi pa ra fu l de s â n g e cu care este s e m n a t pac tu l , impl ica deja, în ca l igra­fia lui , s imbolu l mişcăr i i . S t i lu l ba roc .

D a r mişca rea p o a t e fi t eore t ic m ă r g i -

de AXENTE SEVER POPOVICI

ni tă? Nu . Şi poa t e fi concepu tă numai î n t r ' u n sens? Ia răş i nu . As t a însemnea­ză că ba rocu l adop t ă s c h e m e l e multi­polare. C h i a r i n v e r s c las ic ismului , care es te t e n d i n ţ a s p r e un i t a t e . Când cineva asp i ră la o me lod ie infini tă , cu sigu­r a n ţ ă că s u n t e m în p r e z e n ţ a unu i spi-r i t ba roc . El impl ică continuitate. Sau când u n m a t e m a t i c i a n af i rmă, că spa­ţ iu l cu t r e i d i m e n s i u n i n u es te decât u n caz p a r t i c u l a r d in ser ia infini tă a spaţ i i lor posibi le de * d imens iun i infi­n i te , a t u n c i i a răş i s u n t e m în faţa ace-lu iaş sp i r i t ba roc , şi p e n t r u aceleaşi ra­ţ iun i . Şi m a i d e p a r t e . Când un pictor s p u n e că el n u p ic tează obiectele , ci n u m a i a e r u l şi l u m i n a în ca re se scaldă toa te luc ru r i l e , a tunc i noi v e d e m în el un impres ion i s t . U n n e g a t o r flagrant al c e r in ţ e lo r r a ţ i ona l e ale discontinui­tă ţ i i . Şi la fel b iologul , c â n d pretinde că p e el nu-1 i n t e r e s e a z ă decâ t scurge­rea v ie ţ i i ,şi n u specii le, care s u n t sim­ple conven ţ i i .

In esenţă , s t r u c t u r i l e clasice adoptă de p r e f e r i n ţ ă dispozi ţ ia ce în muzică se n u m e ş t e contrapunct. Cu a l te cuvinte, e le cons t i t ue u n s i s tem închis în jurul u n u i p u n c t s i t ua t în in t e r io r , pe când s t r u c t u r i l e b a r o c e t i nd sp re fugă, un s i s tem deschis care m a r c h e a z ă o impul­sie c ă t r e u n p u n c t ex te r io r . In pictură, cazul în tâ i . A n d r e a del S a r t o şi Manteg-na. Compozi ţ ia lor es te de-o arhitectură per fec tă . D e s e n u l impecabi l . Nu este în zada r că în l egendă A n d r e a del Sarto es te Andrea senza errori. Cu loa rea e ш fel de i l u m i n a ţ i e . N u a m i n t e ş t e de ge­o m e t r i a lui Euc l id ci m a i m u l t de astro­nomia lu i P i t a g o r a . Şi Man tegna? El es te p i c to ru l ra ţ iun i i , i a r Rafae l al in­te l igenţ i i ; ceva a s e m ă n ă t o r cu Platon în filozofie. Şi în cazul a l doilea? Acolo sun t R u b e n s , Goya, R e m b r a n d t , şi pe la mij loc, ca u n fel de m e r i d i a n între c lasicism şi baroc , C l a u d e Lor r a in .

A m s tabi l i t î n t r ' o m ă s u r ă oarecare l imi te le concep tu lu i de ba roc . Evident, cu a p r o x i m a ţ i i . Nu concept cu limite p rec i se D a r a c u m p r o b l e m a gravă este cu p r i v i r e la a t i t u d i n e . înco t ro trebue să m e r g e m ? E u g e n i o D ' O r s es te un pa­s ionat in te lec tua l i s t . D a r discuţ ia în­t r ' un ar t icol vi i tor .

V. „Universul literar" nr. 13 din 14 Mai 1938.

9 Iul ie 1938 UNIVERSUL LITERAR

Ex-regina Nathalia a Serbiei n'a murit? - AMINTIRI Şl LĂMURIRI -

Cine m a i ş t ie ceva d e s p r e aceea că ­reia ieşenii „ d e a l t ă d a t ă " , d in v e c h a boerime, îi m a i z iceau, c â n d p o m e n e a u despre ea, „ L A R E I N E N A T H A L I E " ?

A murit , or i m a i t r ă e ş t e încă ? N u ştim precis. P â n ă n u d e m u l t , ş t im că încă era în v ia ţă , b ă t r â n ă , b ă t r â n ă de tot, şi r e t r a să î n t r ' u n „ c o u v e n t " d in sudul F r a n ţ e i . E a şi cu fosta î m p ă r ă ­teasă Eugenia a F r a n ţ e i , v ă d u v a lu i Napoleon I I I - l ea , a u s u p r a v e ţ u i t î n d e ­lung unor p r ă b u ş i r i i s tor ice şi u n o r tragedii famil ia le şi au fost, a m â n d o u ă , până la adânc i b ă t r â n e ţ e , s i n g u r e l e fosta cră iese d i n E u r o p a , care , d u p ă ce li s'a s t ins n e a m u l , a u hă l ădu i t , â t in -ghere, din loc în loc. O v r e m e , l e - a m a i ţinut tovărăş ie fosta î m p ă r ă t e a s ă a Mexicului, Ca r lo t t a , v ă d u v a lui M a x i ­milian care a fost î m p u ş c a t de r e p u ­blicanii lu i J u a r e z , în ş a n ţ u r i l e d e la Queretars, şi fosta n o a s t r ă D o a m n ă , Elena Cuza, c a r e şi ea, d u p ă ce ş i -a purtat t r i s t e ţa şi b ă t r â n e ţ e i e d in loc în loc, în ţ a ră sau în s t r ă i n ă t a t e , a m u r i t octogenară.

Intre e x - î m p ă r ă t e a s a Car lo t t a a Mexicului, e x - r e g i n a Na tá l i a a Se rb ie i şi Elena D o a m n a a noas t r ă , v ă d u v a lui Vodă Cuza, a fost o ana log ie văd i t ă .

Câte-şi p a t r u a u fost c o n t e m p o r a n e şi câte-şi p a t r u a u t r ă i t în p r ibeg ie , după căderea şi m o a r t e a auguş t i l o r lo r soţi. Au t r ă i t m u l t şi a u m u r i t în a l t ă epocă decât aceea în ca r e au t r ă i t .

Dintre aces te p a t r u foste s u v e r a n e octogenare, v ă d u v e şi m e r e u ce rn i t e , cea dintâi c a r e a t r e c u t în l u m e a cea­laltă a fost E l e n a D o a m n a . Apo i e x -împărăteasa Ca r lo t t a a M e x i c u l u i care , după împuşca rea lui M a x i m i l i a n , a trăit, cu m i n ţ i l e p i e r d u t e , în s ihăs t r i a unui castel. E a încă t ră ia , p e c â n d lu­mea o u i tase d e m u l t şi o c r edea m o a r ­tă. Ex- împără teasa E u g e n i a a s u p r a v e ­ţuit şi în t i m p u l r ă zbo iu lu i e u r o p e a n .

A mai r ă m a s e x - r e g i n a Natá l ia . . . Poate că a m u r i t şi ea. Dar , p o a t e

că nu. C r e d e m că încă nu , căci nici un ziar francez n ' a p o m e n i t d e s p r e m o a r ­tea ei. *

Ca şi E l e n a D o a m n a , e x - r e g i n a N a ­tália era îeşancă , şi, . p r in m a m a ei fuicheria b i u r d z a , r o m â n c ă . O c iuda t ă vrere a c i u d a t u l u i des t in o m e n e s c a iăcut că şi v u t o r u i ei soţ, fos tu l r e g e Milan II al Se rb ie i , e r a şi d â n s u l i eşan prin naş tere . M a m a lu i e r a f r u m o a s a şi iaimoasa M a r i a U b r e n o v i c i ţ i uca lu i costin Catarg i , i a i m o s u l boer m o l d o -van ant iunionist) , c a r e a fost m a m a Şi a celor doi bă i e ţ i ( A l e x a n d r u şi D i m i -me) pe cari i -a a v u t n e l e g i t i m cu Vodă Cuza, dar p e car i , apoi , Vodă C u z a i-a legitimat şi — î m p r e u n ă cu E l e n a іюатпа — i-a a d o p t a t , d â n d u r i e n u ­mele Cuza. Ast fe l , P r i n c i p e l e A l e x a n ­dru A. Cuza (căsă tor i t cu M a r i a M o -ruzi) şi f r a t e - s ă u D i m i t r i e (s inucis l a Kuginoasa) e r a u f ra ţ i v i t r e g i cu fostul rege Milan I I a l Se rb ie i . M a r i a U b r e ­novici, în a f a ră d e Mi lan u b r e n o v i c i şi de cei doi p r i nc ip i Cuza, a m a i a v u t u n al patrulea fiu — .tot n a t u r a l — cu u n rus (Constantinovici) şi ca re , ca copil natural, a p r i m i t n u m e l e d e fa tă a l mamei sale şi, as t fel , s'a n u m i t Ca t a rg i . Acesta era g e n e r a l u l Ca ta rg i , d in Iaşi , cunoscut i eşen i lor de a l t ă a a t ă . Deci , ex-regele Milan , cei doi fii a i lu i Cuza Vodă şi g e n e r a l u l C a t a r g i e r au , cu toţii, — p r i n m a m a lor M a r i a U b r e n o ­vici, născută C a t a r g i — f ra ţ i v i t r eg i ; afară de cei doi bă ie ţ i Cuza car i , î n t r e a, erau f ra ţ i bun i , a v â n d acelaş t a t ă .

Milan u b r e n o v i c i , d e v e n i t r e g e al Serbiei la 1882, d u p ă a s a s i n a r e a u n ­chiului său în p a r c u l de l a Topc ider , şi stingerea l in ie i m a j o r e a d inas t ie i Obrenovici, s 'a nă s c u t la Iaşi , în a n u l 1854 ca fiu al p r i nc ipe lu i s â rb E f r em Obrenovici şi a l soţ iei sa le M a r i a O b r e ­novici, fiica lu i Cos t in Ca t a rg i .

întocmai c u m r e g e l e M i l a n O b r e n o -vici al Serbie i e r a r o m â n p r i n m a m a sa, care e ra Ca t a rg i , t o t as t fe l şi soţ ia lui — regina N a t á l i a — e r a r o m â n c ă prin mama ei, c a r e e r a S t u r d z a .

De aceea, u l t i m u l Obrenov ic i , n e f e ­ricitul rege A l e x a n d r u (Saşa) ca re a fost asasinat de o c o n j u r a ţ i e m i l i t a r ă în palatul său d in B e l g r a d , î n Mai 1903, şi prin moartea c ă r u i a s 'a s t ins cu d e s ă ­vârşire n e a m u l şi d inas t i a O b r e n o v i c i -lor domnitori î n Se rb i a , a v e a r u d e la Iaşi şi era î n r u d i t cu b o e r i m e a M o l d o ­vei, prin S t u r d z e ş t i şi Ca t a rg i e ş t i .

Dar, n u m a i p r i n m a i c ă - s a ( P u l c h e r i a Sturdza) r e g i n a N a t á l i a a S e r b i e i e r a româncă. T a t ă l ei e ra u n colonel r u s Pavel Keşko. U n colonel r u s c a r e — caşi celălalt colonel r u s , Şub in , c a r e s'a însurat cu E l e n a Gh ika , sora lui Grigore Gh ika V o d ă şi p r o p r i e t a r a m o ­şiei şi t â rgu lu i Vas lu i — s'a î n s u r a t cu o româncă.

Din căsătoria sa cu P u l c h e r i a S t u r d ­za, colonelul P a v e l K e ş k o a a v u t t r e i fete. Una d in e le (Maria) s 'a m ă r i t a t cu Grigore G h i k a , d in r a m u r a „ C o m ă -neşti" iar a l ta , cea m a i m a r e , (Natá­lia), cu Mi lan O b r e n o v i c i care , p r i n vrerea des t inului , avea să dev ie rege , la 1882, al Serbie i .

Nevasta lu i P a v e l K e ş k o e r a fiica a-celei frumoase şi „ r e a d e m u s c ă " bo i e ­roaice a l a ş u l u i d e a l t ă da tă , a acele i „coana Margh io l i t a " c a r e e r a d in n e a ­mul Ghika Comăneş t i . P u l c h e r i a S t u r ­

dza — n e v a s t a lui P a v e l K e ş k o — era fa ta fa imoase i M a r g h i o l i t e a R o z n o v a -n u l u i . A c e a Margh io l i t ă , c a r e în t â i s'a m ă r i t a t cu fec iorul lu i I o n S a n d u S t u r d z a Vodă, s p r e m a r e a m â h n i r e a a d o r a t o r u l u i ei. poe tu l Al . B e l d i m a n , a-poi, a doua oară , c u m a r e l e logofăt Cos-t a c h e S t u r d z a , că ru ia i-a fost r ăp i t ă (da r c a m cu compl i c i t a t ea ei) d i n t r e z i ­d u r i l e p a l a t u l u i de la Rug inoasa , de că t r ă a l t m a r e a d o r a t o r (şi r i va l al s tu rdz i ş t i lo r ) Nico lae R o s e t t i - R o z n o -v e a n u de la S tânca , a şeza rea lu i de l â n g ă Iaşi .

P u l c h e r i a S t u r d z a — m a m a Nata l i e i K e ş k o — era fa ta Margh io l i t e i R o z n o -v a n u l u i , d in p r i m a ei căsă to r ie S t u r d -zească, f i indcă d in cea de-a doua, cu log. Cos tache S t u r d z a , n ' a a v u t copii, logofă tu l f i ind cam t r e c u t cu vâ r s t a .

C â n d P a v e l K e ş k o a v e n i t la Iaşi, b c î n d r ă g o s t i t de fa ta coanei Margh io l i t a şi a c e r u t - o de nevas t ă . A fost o n u n t ă ca 'n poveş t i . P a v e l K e ş k o e ra şi el foa r t e bogat . L a n u n t a lui a făcut n i ş te e x t r a v a g a n ţ e ca re au r ă m a s de p o m i n ă . D e l a cas te l şi p â n ă la b iser ică — n u n t a a a v u t loc la S t â n c a — cu t oa t e că e r a t i m p de v a r ă şi v r e m e f rumoasă , P a v e l K e ş k o şi-a d u s m i r e a s a î n t r ' o san ie , a n u m e făcută , t r a s ă de şase cerbi cu coa rne le po le i te în au r , pe o ca le de „ z ă p a d ă " a n u m e făcu tă şi ea, din... za­h ă r p isa t .

P a v e l şi P u l c h e r i a K e ş k o au t r ă i t la Iaşi în casa „ R o z n o v ă n i ţ i i " (pa la tu l R o z n o v a n u de pe s t r . Ş t e f an cel Mare ) u n d e au c rescu t şi au t ră i t , ' m a i apoi , şi cele t r e i fiice ale lor : Mar ia , E c a t e r i n a şi Na tá l i a .

Acolo, în v e c h e a casă Roznovănească u n d e p r o t i p e n d a d a l a ş u l u i d e od in ioa ră a v ă z u t ce le m a i s t r ă l u c i t e b a l u r i şi pe t r ece r i , Na tá l i a K e ş k o şi su ror i l e ei ş i -au p e t r e c u t fer ic i ta v r e m e a t i n e r e -ţe lor . E r a n u m a i vesel ie , bogă ţ i e şi h u ­zur . E r a cea m a i m a r e casă boerească d in Iaşi .

Na tá l i a K e ş k o e r a f rumoasa , cul tă , d e ş t e a p t ă şi p l ină de însuş i r i a lese . I u t e în h o t ă r î r i , ca şi t a t ă l ei, P a v e l Keşko , c a r e e ra de n e a m căzăcesc şi cobor î to r d in ace l L u k a v e ţ k i K e ş k o h a t m a n u l , Na t á l i a n ' a s ta t m u l t la g â n d a t u n c i c â n d s'a î nd răgos t i t de d â n s a p r i n ţ u l Mi lan Obrenov ic i şi i-a c e r u t m â n a . S t r ă n e p o a t a h a t m a n u l u i căzăcesc şi n e p o a t a „coane i M a r g h i o l i ­t a " i-a da t p r i n c i p e l u i s â r b t oa t ă in ima .

Şi, a p ă r ă s i t p a l a t u l roznovănesc , p ă ­r in ţ i i , l a ş u l şi ţ a ra , şi s'a d u s cu Mi lan Obrenov ic i , în ţ a r a lu i , la B e l ­g rad , şi a d e v e n i t r eg ina Na t á l i a a S e r ­biei .

Dar , d u p ă câ ţ i -va ani , î n t r ' o h u n ă zi l a ş u l a af la t ve s t e că „ r e g i n a Na tá l i a a Se rb i e i se ' n toa rce acasă cu f iul ei Saşa" . Şi i-a ieş i t î n a i n t e t o t l a şu l , la ga ră , s'o p r imească . A cobor î t d in v a ­gon, cu micu l Saşa în b r a ţ e . Copilul , foar te d r ăgă l a ş , î m p ă r ţ e a beze le t u t u -

a t â t cea pub l i că câ t şi cea p r i v a t ă , a u fost t o t d e a u n a ca o c a r t e deschisă p e n ­t r u or ic ine . N ' a m greş i t cu n imic , d e aceea a ş t e p t î n l in i ş te h o t ă r î r e a d e s t i ­nu lu i , o r icâ t de r ă n i t îm i es te , to tuş i , suf le tu l , de p u r t a r e a ace lu ia c a r e m ' a izgoni t .

A u r m a t d ivo r ţu l d i n t r e r ege l e Mi ­lan şi r e g i n a Natá l i a , c a r e şi-a r e l u a t n u m e l e de Keşko . A r ă m a s în ţ a r ă la noi, t r ă i n d la Iaşi , la B u c u r e ş t i s au la S t ânca , c r e scându^ş i copi lu l p â n ă la v â r s t a m a j o r a t u l u i . Rege le M i l a n a b ­d icând (1889) Saşa s'a u r c a t pe t r o n u l Serb ie i , d o m n i n d e x a c t 14 an i adică p â n ă în 1903 când a fost a sas ina t î m ­p r e u n ă cu r e g m a D r a g a 1 ) .

D u p ă u r c a r e a p e t r o n a f iului ei, e x -reg ina Na tá l i a a p r i beg i t m a i a les p r i n s t r ă i n ă t a t e , u r m ă r i n d d in d e p ă r t a r e , cu ochi de m a m ă , e v e n i m e n t e l e d in ţ a r a f iu lui ei i ub i t şi r ă m â n â n d n e -m ä n g ä i ä t ä , la b ă t r â n e ţ e , a t u n c i c â n d

de TH. RAŞCANU

a aflat t r ag i cu l s fâ r ş i t al l u i Saşa . R e t r a s ă d e an i d e z i le î n t r ' o m ă n ă s ­

t i r e d in s u d u l F r a n ţ e i „sora Na t á l i a " , fosta r e g i n ă a Serb ie i , b ă t r â n ă a p r o a p e n o n a g e n a r ă , îşi t r ă e ş t e încă d u r e r e a şi n e m â n g â i e r e a p i e rde r i i î n î m p r e j u r ă r i a t â t d e t r a g i c e a s i n g u r u l u i ei fiu.

N e p o a t a Margh io l i t e i R o z n o v a n u l u i , e x - r e g i n a Na t á l i a a Serb ie i , e s t e poa te , azi, s i n g u r u l s u p r a v e ţ u i t o r a l u n o r v r e m i şi a u n e i l u m i m o a r t e d e m u l t .

In s i hă s t r i a aceea, d i n s u d u l F r a n ţ e i , se s t inge înce t O I E Ş A N C A : e x - r e g i n a Natá l i a .

Şi p a r ' c ă a m u r i t d e m u l t .

1) Reg ina Draga , v ă d u v a u n u i colonel Maşin , e ra m u l t m a i în v â r s t ă decâ t Rege le A l e x a n d r u şi aces ta se î n d r ă ­gost ise de ea încă d e c â n d D r a g a Ma­şin fusese d o a m n ă de onoa re a m a m e i sale, r eg ina Na tá l i a .

Ex-iregina Nathalia

ro r pe p e r o n u l găr i i . Apoi , p r i n m u l ţ i m e a rude lo r , cunoscuţ i lor , p r i ­e t en i lo r şi curioşi lor , R e g i n a N a ­tál ia şi m i c a ei od ra s l ă r egească s 'au î n d r e p t a t sp r e „caleaşca r o z n o v ă ­n e a s c ă " ce t r e b u i a să- i ducă la p a l a t u l r oznovănesc de p e s t r a d a Ş t e f an cel M a r e .

Coana Margh io l i t a Roznoveanu , b u ­n ica r eg ine i N a t á l i a şi s t r ă b u n i c a m i ­cu lu i Saşa Obrenov ic i , a î n ţ e l e s î n d a t ă că aceas tă r e î m r a r c e r e ' a casa p ă r i n ­tească a v e a u n tâ lc . î n t r ' a d e v ă r , N a t á ­lia Obrenov ic i se spoved i bun ic i i sale , m ă r t u r i s i n d t o tu l : s e d e s p ă r ţ i s e d e r e ­gele Mi lan ! L u a s e cu ea copi lu l căci n u se î n d u r a s e să-1 lese. D a r v i n a a-ces te i de spă r ţ i r i , n u e ra a ei, c a r e fu­sese soţ ie d e v o t a t ă .şi m a m ă iub i t oa r e . V i n a e r a a so ţu lu i ei, ca re , u i t â n d u - ş i j u r ă m â n t u l d in fa ţa a l t a ru lu i , î n d r ă ­gise a l t e femei şi p e ea o a lungase , v r â n d să - i r ă p e a s c ă şi copilul . Rege le Mi lan îi h o t ă r î s e să n u m a i calce în ţ a r a sâ rbească , p e ca r e ea o î nd răg i se căci deven i se şi ţ a r a ei, ca r eg ină .

— V i a ţ a mea , s p u n e a ea, bun ic i i sale ,

H i S H S u n t s u r p r i n z ă t o a r e două f i lme b u ­

ne, în aceeaş s ă p t ă m â n ă , a c u m în to iu l că ldur i lo r . B i n e în ţe les , c i t i tor i i n u t r e ­b u e să p r e t i n d ă p r e a m u l t dela fil­m e l e p e car i le p r e z i n t ă c i n e m a t o g r a ­fele Capi to l şi Sca la . T r e b u e să n e lă­m u r i m d ina in t e . P r i n „f i lm b u n " n u în ­ţ e l eg v r e - u n u l d in acele f i lme mag i ­s t ra le , car i s ă a d u c ă ceva n o u în a r t a d e v e n i t ă b a n a l ă a c inematogra fu lu i .

D i m p o t r i v ă , aces te două f i lme a le u l ­t ime i s ă p t ă m â n i fac p a r t e d in ca tego­ria cea m a i b a n a l ă : ca tegor ia f i lmelor pol i ţ i s te .

M e r i t u l reg i sor i lo r es te că au ş t iu t să p r e z i n t e astfel ac ţ iunea aces tor f i lme, încâ t , cu toa te că m a i n imic n o u n u se pe t r ece d e a l u n g u l lor, ele să p a r ă t o ­tuşi , d in p u n c t de v e d e r e al sub iec­tu lu i , o r ig ina le .

I a t ă de e x e m p l u , f i lmul de la Sca la : „Al ib iu l doc to ru lu i T inda l l " . D in p r i ­m u l m o m e n t s u n t e m i n t r o d u ş i în ac ­ţ i une . Doc to ru l T inda l l ese, v ă d i t emo­ţ ionat , d i n t r ' o c a m e r ă a l ă t u r a t ă , unde ,

C A R N E T U L R O Ş U r ie deb i t ează în a s e m e n e a cazur i p r i e ­ten i i şi cunoscuţ i i .

Ce grozăvie! . . De fapt , nu - i g rozăvie , e m a i r ă u chiar , d a r îmi l ipseş te t e r ­

m e n u l . Să te scoli d iminea ţ a , să- ţ i iei cafeaua, să te îndop i cu j u r n a l u l , să te duci la b iu rou , să faci r e f e r a t e şi a-d rese . L a u n u , s l ăb i t de pl ic t i seala munc i i , de fumu l d e ţ i g a r ă şi de d i scu­ţ i i le cu colegii, să t e duci la masă , să s imţ i m i r o s u l d e raso l . S ă t e od ihneş t i pu ţ in , apoi să te d u c i d in n o u la b iu rou , să vii acasă , să m ă n â n c i , să t e duci la club. . . Şi aşa în f iecare zi., ca să duci o ex i s t en ţ ă să tu lă , a l ă t u r i d e copii de d ra ­gu l că ro ra eşt i s i l i t să te scufunzi în minc iun i , să ai 35 de ani , să sufer i de r in ich i , de ficat şi d e i n i m ă şi să crezi că, pe s t e şap te , op t ani , t e cu re ţ i . Ca să t r ăe ş t i astfel, cu g â n d u l că n'ai trăit încă şi că nici nu vei trăi, t r e b u e să fii u n e rou , să fii... nu ş t iu ce. Ş t i u d o a r că n u m a i pot .

. . .Unde să fug? N u ş t iu decâ t să fac u n r apo r t , o ad resă , u n re fe ra t . Ceeace a m ş t iu t î na in t e , a m ui ta t . Nu ş t iu m ă ­car u n d e - i Va lpa ra izo . D a r as tea - s n i ­m i c u r i !

L e n u ţ a m i - a s p u s azi că m ă iubeş t e n u m a i p e m i n e , că a fost p u ţ i n î n d r ă ­gost i tă , d a r că eu a m d r e p t a t e . D o m n u l l onescu e o n u l i t a t e !

— E u n ' a m spus că d o m n u l lonescu e o n u l i t a t e .

— C u m n ' a i spus?

( U R M A R E D I N P A G . 5-A)

— Ui te -aşa . — Ai c rezut , a tunc i . — C r e d că noi to ţ i s u n t e m nu l i t ă ţ i .

Şi eu, şi tu , noi toţ i . L e n u ţ a m ' a p r i v i t şi a susp ina t . A v e a

fa ţa u n e i i n g e n u e j ign i t e . . . .Pen t rucă L e n u ţ a c r ede că s'a î m ­

p ă c a t cu m i n e , a c u m po t să scr iu n u ­m a i n o a p t e a . Ziua , n e v a s t ă - m e a cau tă , în f iecare cl ipă, să m ă d i s t reze şi s ă - m i s p u n ă că s u n t s ingura t i c , p ă r ă s i t şi că n u m ă i ubeş t e n i m e n i . N u şt iu , ce- i m a i uşor?

. .Mi-e silă să t răesc , să m ă mişc , să respi r , să m ă n â n c . A m u n gând. . . ,

. . .N 'am m a i scr is de m u l t . In u l t i ­m a l u n ă a m s t ă r u i t p e n t r u m u t a r e . E r i m i - a eşi t decizia de t r a n s f e r a r e î n t r ' u n orăşe l d i n fundu l Moldovei . Să î nce rc să s t au acolo. S u n t obosi t şi n u ş t iu dece . Ca şi c u m aş fi f ăcu t 100 de k i ­l o m e t r i p e jos , f ă ră să răsuf lu .

. . .Lenuţa n u v r e a să p lece în p r o v i n ­cie. R ă m â n e aici. E m a i b i n e aşa!

...Eri s'a d e c r e t a t mobi l i za rea . P a r c ă m ' a r fi î n ţ e p a t c ineva în i n imă .

Da, da! Acolo n u t r e b u e să m i n ţ i , să t e prefaci . O fi şi acolo groaza , ch i a r to t a t â t de n e î n ţ e l e a s ă ca şi aceea în ca re t r ăesc eu, dar . , n u ţ ine mul t . , poa t e o zi, p o a t e două.. .

. . .Colonelul, că ru ia m ' a m p r e z e n t a t , a r â s .

— N ' a r e i m p o r t a n ţ ă că ai u i t a t m i l i -tă r ia , o să te folosim la ceva.

...A t r e c u t o j u m ă t a t e de an şi s u n t încă v i u şi t ea fă r . A m p ă r u l a lb . N u po t n u n u m a i să scr iu , d a r nici să cu ­get . A cuge ta î n s e a m n ă a ros t i în g â n d cuv in te , p e când aici ce c u v i n t e m a i po ţ i rosti?. . . î m i t r e m u r ă mâini le . . .

. . .Doamne! D e o j u m ă t a t e d e a n n u m a i m i n t pe n i m e n i . Mi -e frică să m ă gândesc că acolo, în u r m a mea , cu rge v ia ţ a d i n a i n t e şi că, oda tă , voi fi si l i t să m ă în to rc la aceas tă viaţă. . .

.. .Eri î n zor i i zilei a m v ă z u t doi sol ­daţ i , car i ab ia îşi m a i t â r a u p ic ioare le . U n u l d in ei, n e a m ţ , c u p r i n d e a cu m â n a ceafa u n u i roş ior r o m â n . N e a m ţ u l avea p â n t e c e l e p l in d e sânge , i a r la r o m â n e r a î n s â n g e r a t b r a ţ u l . A u t r e c u t f ă ră să b a g e de s e a m ă că e r a m l â n g ă ei. V o r b e a u u n j a r g o n m o n s t r u o s sau, poa te , m i s'a p ă r u t n u m a i că v o r b e a u . Totuş i , fe ţe le lor îm i s p u n e a u că cei

doi d u ş m a n i se în ţ e l egeau . M ' a m d u s d u p ă ei la pos tu l san i ta r ,

î m i v e n e a g r e u să- i p r ivesc . Ochi i imi e r a u t u r b u r i şi m ă u s t u r a u .

A m î n t r e b a t p e m e d i c de s o a r t a lor. — R o m â n u l scapă, însă neamţu l . . . Medicu l a da t d in m â i n i şi a t e r ­

m i n a t : — N u va m a i t r ă i m a i m u l t de o oră . A m î n t o r s capu l : n e a m ţ u l sta jos şi

m â n c a u n codru de pâ ine . — D o a m n e , dece taci? ...Se s p u n e că m â i n e va fi o m a r e

bă tă l ie . Se rv ic iu l n o s t r u s an i t a r a p r i ­m i t o r d i n u l să se ap rop ie de l inia de foc...

A m p r i m i t v iz i ta une i d o a m n e , tâ ­n ă r ă şi e l egan tă .

— Mi s'a spus că ave ţ i u n c a r n e t al so ţu lu i m e u , a s p u s d o a m n a . A m v e n i t să-1 iau .

I - a m da t c a r n e t u l . — L - a ţ i ci t i t? P r i n t e s t a m e n t , e l a

t r e c u t la c u m n a t u l m e u . E u n ' a m d r e p ­t u l d e c â t să-1 ci tesc.

D o a m n a a scos u n susp in uşor şi p r e ­făcut .

— M o a r t e a so ţu lu i m e u e o p i e r d e r e g r e a p e n t r u m i n e . A m t r ă i t zece ani în a r m o n i e desăvâ r ş i t ă . E ra u n om m i n u ­nat . A ţ i ci t i t c a r n e t u l lui?

— Da. — î m i î nch ipu i câ t e de i n t e r e s a n t !

Sa ci teşt i r â n d u r i l e scr ise de m â n a u n u i

o m iubi t , d e m â n a u n u i om, pe care . n ' a i să-1 m a i vezi n ic ioda tă . E g rozav!

P l ecând , îşi apăsa ba t i s t a p e ochi . LEON DONICI

b ă n u e ş t e spec t a to ru l , s'a p e t r e c u t ceva neob i şnu i t . V o r b e ş t e apoi la te lefon cu u n p r i e t e n , s imulează o d i scu ţ ie cu so­ţia sa, ca re n u dă, deal t fe l , n i c iun s e m n de v ia ţă ; îşi dă î n t â l n i r e cu p r i e t e n u l în fa ţa a p a r t a m e n t u l u i lor ; ese, d u p ă două m i n u t e afară , şi p leacă cu amicul , pe c â n d se a u d e d in a p a r t a m e n t o m e ­lodie c â n t a t ă l a p i an de, — b ă n u e ş t e toa tă l umea , — soţ ia doc to ru lu i . D u p ă zece m i n u t e un t â n ă r c a m n ă t â n g — a m a n t u l — p ă t r u n d e în a p a r t a m e n t , p r i n t r ' o u ş e d in dos şi îşi gă seş t e iub i ta ucisă. Fr icos , fuge şi c au t ă să-şi găsea­scă u n al ibi , care , b i n e în ţe les se n ă r u e d u p ă p r i m e l e inves t iga ţ i i a le poli ţ iei . N u tot acelaş l u c r u se pe t r ece şi cu ali­b iu l doc to ru lu i T inda l l : Melodia cân­ta tă de soţ ie , d u p ă p l eca rea lui d in a-p a r t a m e n t .

L a î n c e p u t u l f i lmului , t oa te b ă n u e l i -le s p e c t a t o r u l u i cad a s u p r a doc to ru lu i T inda l l , m a i a les că ro lu l t â n ă r u l u i nă­t â n g t r e b u i a să fie ro lu l s i m p a t i c al fil­m u l u i . Se p e t r e c apoi , în t i m p u l f i lmu­lui , a l t e l u c r u r i , .cari îl p u n p e s p e c t a ­t o r p e g â n d u r i . O a r e doc to ru l T inda l l a o m o r â t ? O a r e n ' a căzut şi el, l a fel ca a m a n t u l , î n aceeaş capcană , în t insă de a l tu l , î n a i n t e , d a r d in care , m a i d ibaci , a ş t iu t să se de scu rce ? P â n ă la u r m ă , se descoperă că to t doc to ru l T inda l l a omorâ t . Şi exp l i ca ţ i a es te c a m copilă­roasă . S u l u l p e ca re îl p u n e doc to ru l în p ian şi c a r e t r a g e p e s foară toa tă po l i ­ţ ia a m e r i c a n ă , es te cam t r a s — ha i să s p u n e m , cu t oa t e că su lu lu i îi l ipseş te aceas tă podoabă c a p i l a r ă — pă r . P a r ' c ă agen ţ i lo r ca re pe rch iz i ţ ionează toa tă casa n u le -ar fi d a t p r i n c a p să desch i ­dă p i anu l , c a r e e r a să s cape un o m de la s c a u n u l e lec t r ic ?

D a r i e r t ă m acest sfârşi t , p e n t r u p a r ­tea în tâ ia , foa r t e reuş i t ă . A m u z a n t ă (şi a d e v ă r a t ă ) e s t e t e o r i a ps iho log ică pe care îşi b rodează in spec to ru l de pol i ţ ie bănue l i l e . Dar , d u p ă c u m ca rac t e re l e di feră dela om la om, se p o a t e v e d e a în acest f i lm că şi teor i i le cele mai ju ­s te po t câ t eoda t ă să dea g reş . De a s e ­m e n e a , f i lmul i ron izează şi p e m a r t o r i i car i a f i rmă sus şi t a r e l u c r u r i de car i mai t â rz iu se îndoesc . Ace le „două mi ­n u t e " ale m a i t u t u r o r m a r t o r i l o r se do­vedesc a fi doa r câ teva s ecunde . D e t e c ­t ivu l r o m a n t i c a fost în locui t în acest fi lm cu g a z e t a r u l m u c a l i t , ca re t r e b u e să dea d e o d r a g o s t e m a r e , p e n t r u a r e ­n u n ţ a câ tva l a t i m p la m e s e r i a lu i , ca re cons tă m a i a les î n fu r tu l fotograf i i lor de p e m e s e l e oameni lo r , şi să se ocupe ser ios d e o ches t i une i m p o r t a n t ă . Ro­lul e pe r fec t i n t e r p r e t a t de L y n e O-v e r m a n , ac to r de ca re n e b u c u r ă m că îl v e d e m , în sfârş i t , d i s t r ibu i t î n t r ' u n rol m a i m a r e !

Cha r l e s Bickford , foar te b i n e în ro­lu l i n spec to ru lu i de pol i ţ ie . J o a n B a r -r y m o r e a r e , poa te , ro lu l cel m a i u şo r al f i lmulu i , cu t oa t e că îl i n t e r p r e t e a z ă p e doc to ru l T inda l l .

L a Capi to l , f i lmul „Se cau tă o f e m e e " es te o î n ş i r u i r e de î n t â m p l ă r i î n t â ln i t e în m a i toa te f i lmele cu n e v i n o v a ţ i şi gangs t e r i . D a r l u c r u r i l e se p e t r e c în­t r ' u n t e m p o a t â t de ve r t ig inos , încâ t s p e c t a t o r u l u i tă să se m a i î n t r e b e u n d e a m a i v ă z u t cele ce se p e t r e c p e ec ran . Şi, p â n ă la u r m ă , cons t a t ă că f i lmul i-a p lăcu t . M a u r e e n O 'Su l l i van — şi ma i ales — J o e Mac C r e a fo rmează o p e r e ­che s impat ică . L e w i s S t o n e e u n chip pe c a r e a m v r e a să-1 î n t â l n i m m a i des pe ec ran . Şi, î n a i n t e de a i sprăv i , un sfat p e n t r u ci t i tor i . Să n u se ducă la p r o g r a m u l de u m p l u t u r i " p roa s t e ( „banda vese lă") şi vech i ţ d e s e m n e l e a-n ima te ) , p e ca r e îl p r e z i n t ă c inema to ­g ra fu l T r i a n o n . Asta , ch ia r dacă îi a p u ­că ploaia în fa ţa c inematogra fu lu i .

TRAIAN LA.LESCU

UNIVERSUL LITERAR 9 I u l i e 1 938

Braşov, cetate de lumini şi umbre

Bastion din vechile ziduri

Cu toţi an i i ca re s 'au s c h i m b a t in veacur i , ce ta tea t r ă e ş t e şi pe zi ce t r e ­ce de v ine m a i vie, m a i ac tua lă , ma i m a r e , a d ă u g â n d u - ş i m e r e u câte-o că­r ă m i d ă l ângă t oa t e ce le la l te c a r e au t encu i t -o la p o a l e l e T â m p e i .

DE V O R B Ă CU U M B R E L E

Aici , ' î n t re aces te z idur i a u m b l a t I s ­tor ia , aici, p e s u b aces te t u r l e n ă p ă d i t e de muşch iu , au s â r g u i t p ro topop i i şi negus to r i i , boemi şi poporu l , să îna l ţ e t r a in i că şi t r u f a şe c i tade lă de t ă r i e rr>-î 'nâneasca. D a r cât de f rumos a r fi să p u t e m sta p u ţ i n de vo rbă cu u m b r e l e ! Ar ven i Coresi , î n c o n j u r a t de fiul său Ş e r b a n şi de a j u t o r u l său Mar ien , şi nenar tot s p u n e c u m — cu t r u d n i c ă su ­d o a r e —• a c t i tor i t s lovă rumânească 4 şi i n i m ă la fel, c â n d al ţ i i vo iau să-1 m o ­mească d in vechea- i c red in ţă . Ş i -a r spu ­n e b ă t r â n u l d iac , p r e l i m b ă m â n t u l lui , c u m apăsa cu p a l m e l e p e t easc şi c u m cân ta în s t r ană , când d r e p t c red inc io ­şii d in Sche i v e n e a u în naosu l biser ici i S f â n t u l u i Nicu lae , p e ca r e a u î m p o d o ­b i t -o m u l ţ i d o m n i cu d a r u l lor şi pe ca r e a î n z e s t r a t - o şi E l i sabe ta , ţ a r i n ă a Rus ie i p ravos l avn ice . Şi dacă a m m a i p u t e a să a s c u l t ă m m ă r t u r i i l e celor de m u l t p leca ţ i , Miha i V i t eazu l încă n e _ a r p u t e a vo rb i d e s p r e u n d r u m s p r e U -n i re şi s p r e A lba - Iu l i a ; B r â n c o v e a n u Cons tan t in , ca re a a v u t o b ă t ă l i e la Ză rneş t i , a r p u t e a şi el să n e s p u n ă c u m a une l t i t , c r e ş t ineş t e , cu Ruşi i , î m ­p o t r i v a serni lunei . Ş i -apoi A n t o n P a n n ,

„Străzile Braşovului, cu colţurile şi cotiturile lor"

câ t e z icale şi p ă ţ a n i i a r avea de spus , căci şi el a s t a t î n t r e oamen i i B r a ş o v u ­lui, î n ă l ţ â n d l a u d e D o m n u l u i , d in s t r a ­na acele iaş i aşezăr i . Cu ani i cei mu l ţ i , a m a i t r e c u t p r i n B r a ş o v Miha i E m i n e s ­cu, p l i m b â n d u - ş i me lanco l i a p e s u b a-lei le T â m p e i şi g â n d i n d des igu r l a A n ­d re i M u r e ş a n u , care o b u n ă p a r t e din s b u c i u m a t a - i v i a ţ ă a d e s f ă ş u r a t - o tot aici, sc r i ind î n t r ' u n a d in f e r m e c ă t o a r e l e g r ă d i n i din Sche i , acel de î n t o t d e a u n a şi m i n u n a t „ R ă s u n e t " .

D a r cine oa re , d in m a r i i o a m e n i ai aces tu i n e a m , n u a călcat ţ ă r â n a B r a ­şovu lu i şi câţ i d i n t r e ei n u se v isau, d in nou, î n l ă u n t r u l s ău ? Aşa au fost şi au t r ecu t , sau a u s t a t ş i -au m u r i t : G h e o r -ghe Bar i ţ iu , l o a n P o p a z u , A n d r e i Şa-g u n a , A n d r e i B â r s e a n u , Oc tav i an G o -ga şi a t â ţ i a al ţ i i , car i c u to ţ i i au fost m a r i .

D a r u n a d in p e r m a n e n t e l e ş i n e v i n ­deca t e l e t r i s t e ţ i a le omulu i , e s t e des igu r aceea de a n u p u t e a s ta de v o r b ă cu u m b r e l e , de a n u p u t e a auzi a d e v ă r a t u l lor glas . Câ t d e v i u e t r e c u t u l aşa c u m îl avem, d a r cât de v iu a r deven i când a r p r i n d e g las cei duş i p e n t r u t o t ­d e a u n a . Şi aceas tă v ia ţ ă a r p r i n d e să pa lp i t e m a i i n t e n s şi m a i f rumos în su ­f le tu l B ra şovu lu i . Se p o a t e însă, că u -neor i , c â n d n o a p t e a m e r g e s p r e m i e ­zul ei , c â n d s t răz i le s t au nec l in t i t e şi d r e p t e s u b f loarea l un i i şi c â n d nour i i se culcă p e acope r i şu r i l e ţ ugu ia t e , se poa t e că a t u n c i încep s ă se desch idă uş i ­le c r ip te lo r şi să t r ă i a scă t r e c u t u l . Mi

se p a r e însă că es te des tu l : l u m e a işi a r e v i a ţ a ei, o raşu l pe -aceea a ,lui şi de b u n ă s e a m ă că şi aceas ta e des tu i de f rumoasă , de f e r m e c ă t o a r e şi de c iu­da tă , ca aceea a an i lo r ce-au fost.

Ş U V O I U L VIEŢII D E AZI

N ă v a l n i c şuvoiu , v i a ţ a cu rge p r i n v i ­ne le o raşu lu i , p r i n s t răz i le sale m u l t e , î n c u r c a t e ca u n moso r de lână , p i e r d u t p e jos şi t â r â t d e u n m o t a n , p r i n s t r ă ­zile ca re î ncep ş i se sfârşesc, s e t a ie şi se înghi t , se ba t cap în cap şi se î m b u ­că, î n t r ' u n m o d a t â t d e c iuda t şi de lo­gic, to tuş i , încâ t se r ezo lvă de la s ine , ca o socoteală .

S t r ăz i l e B ra şovu lu i , cu n u m e l e lor, cu co l ţur i le şi co t i tu r i l e lor, cu p i e t r e l e şi su f le tu l lor, p e ca r e copi i i s e joacă şi p e car i o a m e n i i îş i p l i m b ă bucu r i i l e şi s i n g u r ă t ă ţ i l e . S t r a d a P o r ţ i i şi^a Vămi i , a Cas te lu lu i ş i -a Furc i lo r , a G ă r i i ş i -a F â n t â n i i , a E c a t e r i n e i ş i -a P r u n d u l u i , Ciocracul şi Cacova, Coas ta şi Cost i ţa , P r u n d u l Roze lo r şi T â r g u l Grâu lu i , toa ­t e îşi a u i s tor ia lor , f r u m u s e ţ e a şi s in­g u r ă t a t e a lor , aşa î ncâ t nici u n a n u se p o a t e a şeza a l ă t u r i de cea la l tă , cu t oa t e că la u n loc se compiec tează şi se î m ­pacă .

O e x c u r s i e în c u p r i n s u l aces tor câ t e ­va p a g i n i a r fi exc lusa , căci o excu r s i e i nc lude t o t d e a u n a u n d r u m lung , o b u ­ca tă de t i m p , care n u se po t afla în p u ­ţ ine cuv in te .

D a r poa t ecă o p l i m b a r e p r i n t r e oa­m e n i şi s t răz i , p e l â n g ă t u r n u r i şi case, a r avea f a r m e c u l ei, î n t r u n i m i c ega la -bil . V iz i t a to ru l de ocazie al o raşu lu i , de b u n ă s e a m ă că v a p o r n i dela t r a d i ţ i o ­n a l u l ho t e l „ C o r o a n a " , f ăcând o escală la cofe tăr ia „ F l a g n e r " , ocol ind d e d o u ă _ t r e i or i p i a ţ a S f a t u l u i ş i -apoi se va î n t o a r c e p l in d e b u n ă voie : „ a m v iz i ta t B r a ş o v u l !" Cât de dese s u n t a-ceste p l i m b ă r i , cât de ob ic inu i te şi de i ncomple t e . Nici u n u l d i n t r e oamen i i aceş t ia n u vo r p r i n d e f a r m e c u l a d e v ă ­r a t , v r a j a d e î n t o t d e a u n a a Bra şovu lu i , l u m i n a şi u m b r a îi vo r scăpa, pu l su l a-d e v ă r a t al v ie ţ i i n u r i v a p u t e a nic i cei puţin_ b ă n u i : î n t r ' o ceaşcă de ş w a r ţ şi o fa r fur ie de p r ă j i t u r i n u se n a ş t e n ic io ­d a t ă a v e n t u r a şi i ned i t u l . Dacă însă, p r i e t e n u l n o s t r u v iz i t a to ru l , o să a ibă r ă b d a r e a s ă facă u n d r u m p r i n oraş , n u u n u l anapoda , ci u n u l f rumos c u m p ă n i t de cel ce cunoaş t e t o a t e m i n u n i l e o r a ş u ­lui, t o a t e fe ţe le lui omeneş t i , t oa t e t a i ­n i ţ e l e lu i , n u o să a ibă nic i o cl ipă r e ­g r e t u l de - a fi m e r s zada rn i c . S u n t u n e l e p l i m b ă r i ca r i t e îmbogă ţe sc .

PRIN S T R Ă Z I ŞI P E DEALURI. . .

P o r n i ţ i p r i n forfota co lora tă a s t r ă ­zilor, p r i n t r e o a m e n i car i se agi tă şi vo rbesc în t r e i l imbi , p r i n t r e z idu r i de case n o u i şi vech i p e ca re p a t i n a v r e ­mii a l ăsa t r o m a n t i c e u r m e , n e vom p i e r d e p o a t e p r i n g a n g u r i şi por ţ i , p r i n s t r ă d u ţ e mici , p a r a l e l e , ca re t a i e toa te m a r i l e s t răz i , în zeci de bucă ţ i şi bucă ­ţe le . D a r şi aici s u n t a t â t ea f r u m u s e ţ i n e b ă n u i t e c a r e t e lovesc la f iecare pas , încât , î nc iuda t şi m i r a t ai să te opreş t i să p r iveş t i , c u m p o r u m b e i i s b o a r ă şi coboa ră ca o n insoa re , p r i n c u r t e a H o n -t e r u s , s u b p i e t r e l e a r se a le Biser ic i i N e ­gre , c u m copii cu b u c l e b londe ţ in în m â n ă f ă r m i t u r i şi a ş t eap t ă ca n i ş te m i g ­n o n e s t a tu i , a şezarea p o r u m b i l o r pe u -m e r i . Şi p ă s ă r i l e vin, g u n g u r e s c , c iugu­lesc şi p leacă . Şi în t oa t e u l ic ioare le ai să vez i c u m u m b l ă l in i ş tea pe asfa l tu l a lb şi c u m femei b l o n d e s t au la fe -

( Urmare din pag. I-a)

r ea s t r ă , a ş t e p t â n d u n iub i t sau înse ­r a r ea . In toa te casele o raşu lu i , p a r c ă , es te câ te-o f emee b l o n d ă şi u n e l e din e le cân t ă la p ian , me lanco l i ce va l su r i , a şa c u m i a r n a le h u r u i e p a t e f o n u l uza t d e la p a t i n a j . Ră tăc i ţ i p r i n aces te f r ag ­m e n t e de s t răz i , es te impos ib i l să n u n i m e r i m î n t r ' u n a d in m u l t e l e cofetăr i i (condi to- ra iur i , c u m foar te b ine l e -a zis p r i e t e n u l m e u d e b r a ş o v e n e zile, O c ­t a v Şu lu ţ iu ) , în c a r e săsoaice r u m e n e şi băe ţoase s t au m â n ă în m â n a cu u n t r u ­faş cava le r , G ü n t e r c h e n s au Kar l i , m â n c â n d cu poftă o p r ă j i t u r ă cu fr iş­ca şi p l ă n u i n d o excu r s i e sau un „ K r ä n z c h e n " . P l e c ă m de-a ic i şi t oa te s t răz i le n e duc p e dea lu r i l e de ca r e a m vorb i t la î n c e p u t u l a ce s to r r â n d u r i , aşa c u m d r u m u r i l e t oa t e d u c la Roma . U n u l p e W a r t e , două în g r ăd in i l e S c h e -iului , t r e i s u b T â m p a , p a t r u p e Ce t ă ţu i e şi a l te le încă. Dacă e va ră , t oa te p ă d u ­ri le s u n t ca n i ş t e c ân t ece s t u d e n ţ e ş t i pe ca re le c â n t a m cu colegii, la miaialurile l iceulu i „ Ş a g u n a " ; p l e sn ind d e t i n e r e ţ e şi voioşie, d a r to tuş i p u ţ i n g r a v e şi în lă ­c r ima te . I a r n a s u n t a lbe ca u n bloc de d e s e m n sau ca u n g u l e r de şcolăr i ţă , t o a m n a b a t în zeci de colori — m u l t i p l e pa le te , ia r p r i m ă v a r a îşi acordează in -

ШШХ^ШШШШШШШЁЁШЁШШЁШШЁЕЁЁШШШІШШЁЁЕЕЕШЁЕЁЕЁШ

Biserica ortodoxă sf. Niculae Schei

s t r u m e n t e l e p e n t r u m a r e l e cân tec al v e ­rii. Şi p e s t e ele, p r i n ele, p e l ângă e le , l umin i l e şi u m b r e l e , le î m b i b ă şi le s t r ă ­bat , le p u d r e a z ă şi l e acoperă .

S u n t locur i şi l u c r u r i ca re cu g r e u se pot p u n e în c u v i n t e , căci î n t o t d e a u n a r ă m â n e afară esen ţ i a lu l . La fel cu dea ­lu r i l e o r a ş u l u i m e u . Cine oa re a r avea cu ra ju l să s p u n ă că le-a poves t i t în în ­t r eg ime , cu toa tă be ţ i a lo r d e l u m i n i şi u m b r e ? E u c r e d că n i m e n i . D a r eu m a i ales o să a m t ă r i a să s p u n aceas ta ? C u m , t ocma i e u încep să dev in n e c r e ­dincios aces to r dea lu r i? Ele n u înaap în nici o ca r t e şi o r i câ t de m a e s t r u condei , n u va p u t e a să le î nch idă în pagin i . R ă m â n e n u m a i c â t e u n n u m e : War te . . . G r ă d i n a lui Ţiman. . . Tâmpa . . . S te je r i şu l . .

P r i n câţ i oche lar i f e rmeca ţ i , p r i n câ te s t ic le colorate , n u a m v ă z u t oa re aces te dea lu r i ? Aici a m s ta t şi a m cunoscu t şoap ta t impu lu i , t r e c â n d p r i n t r u n c h i u r i de braz i , a ici a m s ă r u t a t în ­tâ ia fată, aici a m spus î n l ă c r i m a t şi n e ­găs ind cuv in t e : „ D o a m n ă , Vă iubesc !"

C ă d e a u v io le te a m u r g u r i , p e s t e o raşu l to lăn i t la p i c ioa re le n o a s t r e şi n i m e n i n u m a i e r a în p ă d u r i l e verz i , c a r i n e î nce rcu i au din t oa t e pă r ţ i l e . S i n g u r ă ­t a t ea e ra n u m a i o p a s ă r e , i a r d r u m u l cotea m e r e u , su ind , coborând . C â t e - u n tufiş se mişca b r u s c : u n i e p u r e spe r i a t a r u n c a p ic ioa re le î n a i n t e şi d i s p ă r e a in î n t u n e r e c u l ca re venea , p a r c ă d in n e ­g r e l e t u r l e , d in a r se l e z idu r i ce p ă z e a u Braşovu l , p e ca re a c u m a de-abia-1 b ă ­nui , de s u t e de an i încoace . E r a u l i m ­pezi şi l in i ş t i t e a m u r g u r i , p e c a r e n u ­ma i aici le p u t e a i c u n o a ş t e . Ţ a r a Bâr se i se ză rea p â n ă d e p a r t e , în fund. I a r c â n d a m p r i n s a n e în toa rce , roch ia de o l andă a lbă a d o a m n e i ca re ş t i e să u i t e , e ra vops i tă , pa rcă , în a l ­b a s t r u deschis , iar b l o n d u l p ă r u l u i s t r â n s la ceafă, e ra m a i b lond , s u b r a ­zele lun i i oare n e însoţea . E r a m n u m a i doi, cu p ă d u r i l e acestea , c a r i a u a d ă ­post i t ş i au în ţe les p e a t â ţ i a al ţ i i şi oa­re a c u m a n e î n ţ e l e g e a u n u m a i p e noi . Aici a m t r a s la ch iu l , a ic i ara l u c r a t m e m o r a b i l e l e m e l e d e s e m n e şi î n to t ­d e a u n a dea lur i l e , ace leaş i , e r a u a l te le , î n t â i g r a v e şi îna l te , apoi t a n d r e şi dulci , m a i p e u r m ă t i m i d e şi adânci , iar în cele d in u r m ă m i se p ă r e a u codr i i nes fâ rş i ţ i d in c ine-ş t ie-ce ţ a r ă de ba sm.

N u e poves t e : or ic ine , c a r e a t r ă i t poa te conf i rma aceas ta , dacă a re u n ochiu ca r e e deschis în a fa ră şi o i n i m ă ca r e b a t e î n l ă u n t r u . Căci o ra şu l aces ta se v e d e şi se s imte : e u n n o n s e n s să t rec i p r i n B ra şov - f ă r ă să-il vezi sau fără să-1 t r ăe ş t i ; i a r c ine o să v ină să s p u n ă că a cunoscu t B ra şovu l aşa, acela e u n negh iob sau u n o m că ru i a îi scapă m i ­n u n i l e lumi i . P e d e a l u r i l e Braşovu lu i , ho ină rea l a de ceasur i e u n i m p e r a t i v , zăbava e o nevo ie , î n t â r z i e r e a u n l u c r u firesc ; aici a m ven i t s ă - m i aflu, în t u l b u r i ore , l i m p e z i m e a ş i aici a m î n ­tâ ln i t la o re b ă t r â n e , b ă r b i a lbe şi ba ­stoane- car i îşi c ă u t a u t i n e r e ţ e a . Şi o r i ­cât a m fi s ta t aici, coborâşu l e î n t o t d e a ­una o j u c ă r i e d e cinci m i n u t e sau zece.

OBOSEALA, MUZICA ŞI GLORIA

P o a t e însă că p r i e t e n u l n o s t r u ca re n e _ a în tovă răş i t , e s te p u ţ i n obosi t şi f rânt , cu toa tecă n ' a fost u n s a l t - m o r t a l aceas tă p l i m b a r e d e neu i t a t . P e n t r u cei obosi ţ i şi înse ta ţ i , î n t o t d e a u n a se va găsi o fleică sau u n gu laş , u n v in a lb sau o b e r e b r u n ă , la „ S a m u e l G r o s s " s au la „ G a u r a Du lce" , la „ S c h n e i d e r ­z w i n g e r " sau la „ R a ţ ă " , la „ L u t h e r " sau la „T rans i l van i a " , ia r u n e o r i u n t a ra f de ţ igan i va a m e s t e c a ar i i şi t a n g o u r i de p e t r o t u a r u l b u c u r e ş t e a n , cu p l â n ­g ă r e ţ e şi m e r e u iden t i ce t ângu ie l i b u -d a p e s t a n e . In or ice caz, t oa t e aces te p l imbă r i , au a lcă tu i t o zd b u n ă p e n t r u cel cur ios să cunoască f a rmece le şi i n e ­d i tu l B ra şovu lu i .

B r a ş o v u l acesta , o raş a l l in iş t i i şi a l munc i i , aşa c u m a a t r a s i e r i pe oa­m e n i i m a r i , a r e n u ş t iu ce p u t e r e n e ­v ă z u t ă cu c a r e p r i n d e în dulc i le- i b r a ­ţe de ca raca t i ţ ă , p e a ţ â ţ i scr i i tor i car i au ven i t şi v i n m e r e u î n t r e z idur i l e iui, p e n t r u o oră de l iniş te , p e n t r u u n r ă s ­t i m p de l u c r u . T â m p a le veghiază con­de iu l şi t ăce rea e un i ca lo r tovă răş i e . D i n t r e toţi cei m u l ţ i car i s u n t ş i -au fost, car i m e r e u vor ven i , î n s e m n aici p e meş t e r i i : Nichifor Cra in ic şi Cezar P e t r e s c u , apoi p e Cons t an t i n Noica, E u ­gen J e b e l e a n u , Vic to r S toe , Luc ia D e ­m e t r i u s , Mihai l Ch i rnoagă , Vin t i lă H o ­ria şi a t â ţ i a alţi i , în g â n d u r i l e s au în pag in i l e c ă r o r a , suf le tu l o r a şu lu i a lăsa t

F i l m e l e a m e r i c a n e de senzaţ ie , p o p u l a t e p â n ă m a i er i cu g a n g s t e r i i n fe rna l i şi veroş i , şi r ăp i t o r i de co­pi i d in spe ţ a cea m a i r ă z b u n ă t o a r e , au î ncepu t dela o v r e m e să lanseze , cu toa tă t ehn i c i t a t e a cuven i tă , u n nou pe r sona j de cu r să l u n g ă : ^gaze­t a r u l " .

Aces t nou erou, ce ne-a ven i t d in l u m e a zgâr ie^nori lor , e î n t o t d e a u n a s impa t i c , t â n ă r şi svel t . El se mişcă veşn ic î n t r ' o l u m e p u r a m e r i c a n ă şi aduce cu el o f r â n t u r ă d in svăpă ia la , t r e p i d a ţ i a şi h u m o r u l celor d e pes te ocean .

î n t r u c â t a v e m şi noi gaze ta r i i no ­ş t r i , car i se ag i tă şi ei î n t r ' u n n e ­a s t â m p ă r cronic, a m e s t e c a t cu h i m e ­re şi sforăr i i , ar fi b ine să d ă m c â t e ­va l ă m u r i r i a s u p r a „ g a z e t a r u l u i " de sp r in s d in l u m e a f i lmulu i .

In p r i m u l r â n d , t r e b u e să p rec i ­zăm că acel ca re s b u r d ă pe ec r anu l b u l e v a r d e l o r nos t r e , s p r e de l ec t a rea spec ta tor i lo r , n u es te u n gaze t a r oa­reca re , ci u n aşa n u m i t „ r e p o r t e r de f ap te d ive r se " (adică acela c a r e a-l ea rgă p e s t e tot , v e d e tot , ş t ie tot , şi s c r i e ce poa te ) .

In c o m b i n a ţ u l e t u t u r o r f i lmelor , acest r e p o r t e r t r e b u e să a ibă n e a p ă ­ra t deaface cu poli ţ ia , (care- a r e s i re ­n e specia le , motoc ic le te , c r i m e şi a-r e s t ă r i senzaţ ionale) , cu o dansa toa ­re în mize r i e (care e deobicei b l o n ­dă, p ros t c rescută , n ă z u r o a s ă şi a-j u n g e m a r e „s tea") şi cu p e r s o n a l u l gaze te i (care e s imbol iza t p r i n t r ' u n s e c r e t a r de r edac ţ i e chel şi ne rvos , ca re p u f n e ş t e furios d in t r ' o ţ i ga r e g igant ică d e foi, în a ş t e p t a r e a m a n u ­scr isu lu i c u p r i n z â n d m a r e a „ b o m b ă " p e n t r u u l t i m a , ,specială") .

Afa ră de aces te e l e m e n t e const i ­t u t i v e a le cad ru lu i în care se desfă­şoară ac ţ iunea , şi în a fa ră de veş­nica g o a n ă d u p ă ş t i rea u l t r a senza ţ io -nală , f i lmul a m e r i c a n ne p r e z i n t ă pe fa imosul r epo r t e r , m e r e u s u b aceeaş i f o rmă : şmecher , ingenios , înf lăcă­ra t , r o m a n t i c , îndrăgos t i t , n a i v (în u n e l e p r iv in ţe ) şi fă ră pa ra l e . El u m ­blă cu p ă l ă r i a p e ceafă, desche ia t la j i le tcă , şi fumează doa r m u c u r i d e ţ iga ră .

In redac ţ ie , ca re e n ă p ă d i t ă de to t soiul de v ra fu r i şi h â r ţ o a g e , el s tă cu p ă l ă r i a în cap, cu p ic ioare le p e

masă , şi-şi scr ie a r t ico le le la maş ină . E a d e v ă r a t că p r e z e n t â n d toa te a-

ceste cal i tăţ i , g aze t a ru l dela Chicago e m u l t m a i i n t e r e s a n t decâ t cel dela Bucureş t i .

Ce vre ţ i , r epo r t e r i i de fap te d iver ­se din Cap i t a l a noas t ră , n ' a u a v u t nici oda tă no rocu l u n o r „ches t i i " de ca l ib ru l „afacer i i H a u p t m a n n " şi n u li se a d m i t e să s tea la b i rou î n t r ' o a t i t u d i n e a t â t de a m e r i c a n ă .

G â n d i ţ i - v ă u n pic, ce s ' a r face s u b ­ti l i i şi s impat ic i i eroi de ecran, dacă ş i -ar l im i t a ac t iv i t a t ea la „ fu r tu r i de ob iec te casn ice" şi „ s inuc ide r i cu s o m n a l i n ? "

I -am ma i vedea oare , p r i n u m b r a pel iculei , t r ă i n d şi d i s t r â n d u - n e , d a ­că î n t r e d o u ă î m b r ă ţ i ş e r i cu a leasa in ime i , şi câ teva mic i ca tas t rofe , n ' a r te lefona î n funda t la r edac ţ i e :

—• Re ţ ine ţ i p a t r u coloane în pagi ­n a în tâ i , a m u n d ivor ţ senza ţ iona l ?

N u cred. In „ches t i a " as ta s tă tot f a rmecu l

c inematogra fu lu i .

GRIGORE OLIMP IOAN

u r m e . O a r e n u e şi aces ta u n semn dumneze ie sc , p e u m e r i i de p ia t r ă ai o ra şu lu i ?

B R A Ş O V U L , S U B S E M N U L VEŞNICIEI.

Aşa ca ziua aceas ta , a u fost a l te le şi încă a l t e l e vor t rece . Copii i c a r i băteau m i n g e a şi s v â r l e a u p r a ş t i a în albastrul

, furaiatale care se ridică dârze spre cer ."

ceru lu i , î ncep să s e ap lece s u b ochii noş t r i , p e a lbe caete , î ncep să viseze şi să iubească , să danseze şi să fumeze. Cad u n e l e feţe s u b p ă m â n t , a l te le se ridică s p r e soare . F r u m u s e ţ i l e de azi î ncep să u m b l e p r i n sa loane de cosme­tică, î ncep să se sbâ rcească , da r iată a l t e fec ioare cu b luze a lbe şi rochi i al­bas t r e , c a r e sf idează t r i s t e ţ i l e cu ae­ru l lor de p r o s p e ţ i m e . Trec a t â t ea bu­cur i i şi necazur i , g e n e r a ţ i i şi ploi, dar B r a ş o v u l îşi duce s u p e r b a v ia ţă peste î ngus t a lăş ie a u n e i v ie ţ i de om : oraşul î n f r u n t ă veşnicia .

Şi azi, la fel cu a t â t e a a l te daţi, sea­ra a ven i t ca u n oaspe nea ş t ep t a t , a a-coper i t oasele şi ceru l cu a r ipa - i cal­mă . A u ieşit l i l iecii d in t u r l e şi peste coper i şu r i calcă o l in i ş te pe care nu­mai t r ecă to r i i şi m o r ţ i i o m a i aud. Iar când biser ic i le bat , p e r ând , primele ore a le nopţ i i , de d u p ă T â m p a ,răsare luna , î n v ă l u i n d în m r e j e l e ei întreaga ce ta te , l e r i n d - o p a r c ă de m a r e l e duh al s o m n u l u i : B r a ş o v u l e ca u n fum. Iar c â n d zor i le au î nv ins u l t i m e l e clipiri de besnă ale nopţ i i , d in fu rna le le care se r id ică d â r z e s p r e cer, s i r ene le ves­tesc o a l t ă d iminea ţ ă , din zecile de mii ce o r să m a i v ină .

A l t e nopţ i , a l t e zile, a l t e d imineţ i , iar p r i n t r e ele şi d e - a s u p r a lor, un singur luc ru , t r a in i c şi e t e rn , ca o isbândă, ca o m i n u n e : B R A Ş O V U L !

ŞTEFAN BACIU

Poşta redaejiei ООЭМШ CICOARE. — U n n u m e atât

de poetic şi totuşi... câtă poezie ! „Balada(!) buzelor" nu v'aşi fi sfătuit

s'o scriţi , sau, în orice caz, n u aşa. „La cules de vii" :

Flăcăi şi fete rup ciorchinii Ce numai aur scănteează Marin s'apleacă şi Gherghina Ar vrea să-i spună doar o frază-

într 'un ritm mai să l tăre ţ şi scihimbànd numele „Ei", care nu- i poetic puteai spume :

A venit culesul viei Flăcăi, fete. I - o m i n u n e Marin vrea să- i spue Liel N u m a i o propaziţiune.

Sau, la urma urmei , n u m a i două vorbe. Numai că la fraza pe care i-o spune Ma­rin, Ghergh ina răspunde cu o propoziţiune pe care a m m a i î n t â l n i t - o şi la alţi poeţi.

„Tenebre" e într'adevăr fioroasă :

O cîipă în urmă, cu ocinii holbaţi Umbra 'şi aruncă c'un rictus, crispaţi In besnă privirea O hârcă apare, şi.un rânjet morbid (Aicea, poete , r imează cu vid, n. n-)

Sclipeşte 'n orbită, ce viaţa o 'nchid Ca 'n vis, pe umeri o coasă Strălucea hidoasă...-

Omoară-l Vorbeşte cadavrul.

Şi-apoi f inalul :

De-odată 'n picioare Din pat am sărit Măseaua (de minte, n. n.) Mă doare (cumplit! n- n.) şi visu-a pierit

Du-te neapărat la dentist şi să-ţ i facă extracţ iunea . Vei fi astfel ferit de compli­caţii.

MĂRTUCA MĂRAŞESCiU. — „Platonism/' e o încerciare- Aştept a l ta .

î m i spui, cu humor, că t u n d cu poşta mea m u l t e freze romantice. Pentrucă vrei să -mi acorzi aceas tă ca l i ta te de..., frizei l iterar, te rog să crezi că o pot exercita şi pe „ooade".

X. Y. Z. — Semnezi cele cinci ,,opere" cu câte u n a d i n aceste „necunoscute".

Vrei oare să accentuezi că eşti chiar atât de necunoscut ?

S'au poate vrei o deslegare algebrică-l a t . o : x = o ; y = o ; z = o . ANONIMUL PLOEŞTEAN. — Nu înapo­

iem manuscr ise le . Lucrul 1-iam anunţat de mult .

Fi ţ i fără grije însă. Nu aruncăm poezii ca aceasta :

Amor, amor, amor (vorba lui Ureche: A, mor !i

Strigă sufletul meu ne 'ncetat. Strig eu însumi că simt că mor Fiindcă iubita m'a uitat.

П Când eu plâng fără de 'nectare Când poate şi ea plânge încet Atunci Cupidon termină o cântare Şi aşa se termină un dulce concert.

III Dar concertul nostru trist se termină Căci tu deloc nu mă iubeşti. Şi 'ntre noi se lasă o cortină Numai când ochii tu îmi priveşti

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-938