braşovul, judeţ al siguranţei rutiere astra... · cidentelor rutiere”. atop va asigura...

8
Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) şi Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Braşov au încheiat un parteneriat care are ca scop întărirea siguranţei la nivelul judeţului. Scopul acestui parteneriat este cola- borarea dintre cele două instituţii în vederea „adoptării unui cadru unitar de intervenţie şi conduită pentru dimi- nuarea riscului rutier la nivel comuni- tar prin responsabilizarea participan- ţilor la trafic şi realizarea unui pro- gram eficient de asigurare a securită- ţii circulaţiei rutiere”. „Este un proiect la care Consiliul Ju- deţean Braşov ţine foarte mult, pe care l-am pus la punct în cadrul întâlnirilor din cadrul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică cu reprezentanţii Po- liţiei. Nu este vorba de amplasarea unor camere pentru a se da amenzi, ci este vorba de un proiect de prevenţie şi care va permite monitorizarea trafi- cului rutier spre şi din interiorul jude- ţului Braşov. Nu este un secret, este un instrument foarte util pentru oame- nii legii, de exemplu, când sunt date în urmărire anumite autovehicule, care pot fi identificate astfel dacă tranzi- tează Braşovul”, a precizat preşedin- tele ATOP Braşov, Claudiu Coman. Investiţia este multianuală, anul tre- cut fiind alocaţi 35.000 de lei pentru dezvoltarea dispeceratului de monito- rizare a traficului auto şi 200.000 de lei pentru implementarea unor sisteme de supraveghere video a traficului rutier. Conform parteneriatului, se doreş- te „responsabilizarea participanţilor la trafic în vederea adoptării unui comportament preventiv, precum şi îmbunătăţirea şi modernizarea infras- tructurii prin implementarea măsuri- lor/amenajărilor de siguranţă în zo- nele cu risc sporit de comitere a ac- cidentelor rutiere”. ATOP va asigura amenajări rutiere care includ soluţii moderne de sigu- ranţă în zonele cu risc crescut de co- mitere a accidentelor rutiere, în limi- tele competenţelor legale ale Consi- liului Judeţean Braşov, va efectua stu- dii de trafic şi va elabora şi imple- menta soluţiile de management al tra- ficului în vederea asigurării unui grad corespunzător de fluenţă. De asemenea, vor fi amplasate sis- teme de supraveghere video a trafi- cului rutier pe arterele de circulaţie de la limita judeţului, conectate la un dispecerat. IPJ Braşov va participa la imple- mentarea campaniilor de educaţie şi informare rutieră, va furniza statis- ticile referitoare la dinamica acci- dentelor de circu- laţie în vederea adoptării unor măsuri pentru di- minuarea riscului rutier şi va orga- niza şi susţine ac- tivităţile de educa- ţie rutieră în rândul copiilor şi tinerilor participanţi la trafi- cul rutier. Deoarece centrul vechi e una din zonele cele mai po- luate şi pentru că Braşovul s-a angajat să reducă noxe- le, primăria va introduce autobuze electrice. pag. 3 Deşi în 2013 nu s-a alocat niciun leu de la bugetul de stat, există un interes cres- cut şi din partea investito- rilor şi potenţialilor parte- neri privaţi. pag. 5 Programul „Tezaure umane vii” reprezintă una dintre iniţiativele UNESCO pri- vind salvarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural şi material. pag. 4 Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Ziarul administraţiei publice braşovene Primăria vrea să introducă autobuze electrice în centrul istoric Judeţul Braşov are trei „Tezaure Umane Vii” Mihai Pascu prezintă lucrările care vor fi continuate în 2014 la Aeroportul Braşov Claudiu Coman, preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Braşov Nr. 19 1–15 ianuarie 2014 Braşovul, judeţ al siguranţei rutiere

Upload: others

Post on 21-Jan-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ)şi Autoritatea Teritorială de OrdinePublică (ATOP) Braşov au încheiat unparteneriat care are ca scop întărireasiguranţei la nivelul judeţului.

Scopul acestui parteneriat este cola-borarea dintre cele două instituţii învederea „adoptării unui cadru unitarde intervenţie şi conduită pentru dimi-nuarea riscului rutier la nivel comuni-tar prin responsabilizarea participan-ţilor la trafic şi realizarea unui pro-gram eficient de asigurare a securită-ţii circulaţiei rutiere”.

„Este un proiect la care Consiliul Ju-deţean Braşov ţine foarte mult, pe carel-am pus la punct în cadrul întâlnirilordin cadrul Autorităţii Teritoriale deOrdine Publică cu reprezentanţii Po-liţiei. Nu este vorba de amplasareaunor camere pentru a se da amenzi, cieste vorba de un proiect de prevenţieşi care va permite monitorizarea trafi-cului rutier spre şi din interiorul jude-ţului Braşov. Nu este un secret, esteun instrument foarte util pentru oame-nii legii, de exemplu, când sunt dateîn urmărire anumite autovehicule, carepot fi identificate astfel dacă tranzi-tează Braşovul”, a precizat preşedin-tele ATOP Braşov, Claudiu Coman.

Investiţia este multianuală, anul tre-cut fiind alocaţi 35.000 de lei pentrudezvoltarea dispeceratului de monito-rizare a traficului auto şi 200.000 de leipentru implementarea unor sisteme desupraveghere video a traficului rutier.

Conform parteneriatului, se doreş-te „responsabilizarea participanţilorla trafic în vederea adoptării unuicomportament preventiv, precum şiîmbunătăţirea şi modernizarea infras-tructurii prin implementarea măsuri-lor/amenajărilor de siguranţă în zo-nele cu risc sporit de comitere a ac-cidentelor rutiere”.

ATOP va asigura amenajări rutierecare includ soluţii moderne de sigu-ranţă în zonele cu risc crescut de co-mitere a accidentelor rutiere, în limi-tele competenţelor legale ale Consi-liului Judeţean Braşov, va efectua stu-dii de trafic şi va elabora şi imple-menta soluţiile de management al tra-ficului în vederea asigurării unui gradcorespunzător de fluenţă.

De asemenea, vor fi amplasate sis-teme de supraveghere video a trafi-cului rutier pe arterele de circulaţiede la limita judeţului, conectate laun dispecerat.

IPJ Braşov va participa la imple-mentarea campaniilor de educaţie şi

informare rutieră,va furniza statis-ticile referitoarela dinamica acci-dentelor de circu-laţie în vedereaadoptării unormăsuri pentru di-minuarea risculuirutier şi va orga-niza şi susţine ac-tivităţile de educa-ţie rutieră în rândulcopiilor şi tinerilorparticipanţi la trafi-cul rutier.

Deoarece centrul vechi euna din zonele cele mai po-luate şi pentru că Braşovul

s-a angajat să reducă noxe-le, primăria va introduceautobuze electrice. pag. 3

Deşi în 2013 nu s-a alocatniciun leu de la bugetul destat, există un interes cres-

cut şi din partea investito-rilor şi potenţialilor parte-neri privaţi. pag. 5

Programul „Tezaure umanevii” reprezintă una dintreiniţiativele UNESCO pri-

vind salvarea, păstrarea şitransmiterea patrimoniuluicultural şi material. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene

Primăria vrea să introducăautobuze electrice în centrul istoric

Judeţul Braşov are trei „Tezaure Umane Vii”

Mihai Pascu prezintă lucrările care vor ficontinuate în 2014 la Aeroportul Braşov

Claudiu Coman, preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Braşov

Nr. 19 1–15 ianuarie 2014

Braşovul, judeţ alsiguranţei rutiere

2

Licitaţiile pentru atribui-rea licenţelor de transportpe cele 79 de trasee din ju-deţ au fost finalizate la ju-mătatea acestei luni, ţinândcont că licenţele operatori-lor mai erau valabile doarpână la finele acestui an.

Astfel, Consiliul Judeţean aaprobat propunerile Comisieiparitare de emitere a licenţe-lor de traseu pentru câştigă-tori. Nu toţi consilierii jude-ţeni au fost mulţumiţi, maiales că, în continuare, au ră-mas zone din judeţ neacope-rite de transportul public, fi-indcă operatorii nu au fost in-teresaţi de respectivele trasee.

Totodată, în cadrul CJ vafi formată o comisie, care, dinianuarie va verifica cu aten-ţie dacă operatorii respectătraseele din contractele câş-tigate, dar şi care este stareamaşinilor aflate în trafic.

Totodată, a fost înfiinţat şiun nou traseu pe ruta Râşnov– Poiana Braşov, respectivpe o distanţă de 10 km, la so-licitarea edililor din Râşnov.Acesta va fi operat de firmaTrubli Transbus Service.Cele opt trasee care nu auprezentat interes din parteafirmelor de transport sunt:Traseul 29: Moieciu de Jos– Şimon (8 km), Traseul 32:Predeluţ – Bran – TohanuVechi (12 km), Traseul 48:Făgăraş – Şoarş – Seliştat(30 km), Traseul 49: Făgă-raş – Hurez – Iaşi (18 km),Traseul 54: Făgăraş –Şoarş – Felmer (20 km), Tra-seul 62: Rupea – Jibert – Fă-găraş (45 km), Traseul 63:Rupea – Dacia – Grânari(30km), Traseul 74: Rupea –Homorod – Rupea (8 km).

Ce firme vor executa trans-portul în judeţ de la 1 ianua-rie 2014 şi până la finele lui2019:● Traseu 1: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Sânpetru – Bod(14km) TRANSBUS SA●Traseu 2: Braşov At. Su-

per Univers Trans Srl (Au-togara Vest) – Stupini – Bod(14 km) SUPER UNIVERSTRANS SRL● Traseu 3: Braşov At.

Transbus (Autogara 1 CFR)– Sânpetru (7km) TRANS -BUS SA● Traseu 4: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Hălchiu – Crizbav(25 km) TRANSBUS SA

● Traseu 5: Braşov At.Transbus (Autogara 1CFR) – Hălchiu – Satu Nou(19 km) TRANSBUS SA● Traseu 6: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Feldioara – Rotbav(22 km) TRANSBUS SA● Traseu 7: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Măieruş – Apaţa(35km) DALMACO PRODIMPEX SRL● Traseu 8: Braşov At.

Transbus (Autogara 3) –Hărman (10 km) TRANS -BUS SA● Traseu 9: Braşov At. Su-

per Univers Trans Srl (Auto-gara Vest) – Prejmer – LuncaCâlnicului (19 km) SUPERUNIVERS TRANS SRL● Traseu 10: Braşov At.

Super Univers Trans Srl(Autogara Vest) – HărmanRamificaţie – Prejmer(17km) SUPER UNIVERSTRANS SRL● Traseu 11: Braşov At.

Super Univers Trans Srl(Autogara Vest) – LuncaCâlnicului – Prejmer (26km)SUPER UNIVERS TRANSSRL● Traseu 12: Braşov At.

Transbus (Autogara 3) –Brădet – Vama Buzăului(64km) TRANSBUS SA● Traseu 13: Braşov At.

Transbus (Autogara 3) – Zi-zin – Purcăreni (24 km)TRANSBUS SA● Traseu 14: Podu Oltu-

lui – Hărman – Braşov At.Super Univers Trans Srl(Autogara Vest) (20 km)

TRANSANDRE SRL● Traseu 15: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Feldioara – Arini(29km) TRANSBUS SA● Traseu 16: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Timişul De Jos –Predeal Gară (26 km)TRANSBUS SA● Traseu 17: Braşov At.

Transbus (Autogara 1CFR) – Predeal – PârâulRece (36 km) LACODREANU SERVICIIPUBLICE S.R.L.● Traseu 18: Săcele – Tăr-

lungeni – Purcăreni (17 km)TRANSBUS SA● Traseu 19: Tohanu

Vechi – Poiana Mărului(6km) TRANSBUS SA● Traseu 20: Tohanu

Vechi – Poiana Mărului –Şinca Nouă (21 km)TRANSBUS SA● Traseu 21: Tohanu

Vechi – Poiana Mărului –Vulcăniţa (23 km)TRANSBUS SA● Traseu 22: Tohanu

Vechi – Poiana Mărului –Scurtila (9 km) TRANSBUSSA● Traseu 23: Tohanu

Vechi – Poiana Mărului –Paltin (17 km) TRANSBUSSA● Traseu 24: Tohanu

Vechi – Tohanu Nou –Sohodol (9 km)TRANSBUS SA● Traseu 25: Tohanu

Vechi – Zărneşti Gară –Măgura (10 km)TRANSBUS SA

● Traseu 26: TohanuVechi – Vulcan (12 km)TRANSBUS SA● Traseu 27: Moieciu De

Jos – Bran – Zărneşti(17km) DALMACO PRODIMPEX SRL● Traseu 28: Şimon –

Bran – Tohanu Vechi(21km) TRANSBUS SA● Traseu 30: Fundata –

Moieciu De Jos – Zărneşti(27 km) DALMACO PRODIMPEX SRL● Traseu 31: Moieciu De

Jos – Şirnea – Fundata(12km) TRANSBUS SA● Traseu 33: Peştera –

Bran – Tohanu Vechi(26km) DALMACO PRODIMPEX SRL● Traseu 34: Zărneşti –

Râşnov – Braşov At. Trans-bus (Autogara 2) (27 km)TRANSBUS SA● Traseu 35: Moieciu De

Jos – Bran – Braşov At.Transbus (Autogara 2)(30km) TRANSBUS SA● Traseu 36: Braşov At.

Transbus (Autogara 2) –Cris tian – Râşnov (15 km)TRANSBUS SA● Traseu 37: Braşov At.

Transbus (Autogara 2) –Codlea – Făgăraş (69 km)TRANSBUS SA● Traseu 38: Braşov At.

Transbus (Autogara 2) –Cris tian – Tohanu Vechi –Făgăraş – Victoria (117 km)MARIUS TOUR S.R.L.● Traseu 39: Braşov At.

Transbus (Autogara 2) –Codlea – Dumbrăviţa(27km) TRANSBUS SA

● Traseu 40: Braşov –Ghimbav – Codlea (13 km)SAN INTERNATIONALBUSINESS SRL● Traseu 41: Ghimbav –

Braşov At. Super UniversTrans Srl (Autogara Vest)(6 km) TRUBLI TRANS -BUS SERVICE SRL● Traseu 42: Vulcan –

Cris tian – Braşov At. Trans-bus (Autogara 2) (15 km)TRANSBUS SA● Traseu 43: Holbav –

Vulcan – Codlea (15 km)SUPER UNIVERS TRANSSRL● Traseu 44: Făgăraş –

Sâmbăta De Sus – Drăguş(38 km) TRANSBUS SA● Traseu 45: Făgăraş –

Şercaia – Şinca Nouă(36 km) TRANSBUS SA● Traseu 46: Făgăraş –

Hârseni – Şercăiţa (31 km)TRANSBUS SA● Traseu 47: Făgăraş –

Mândra – Toderiţa (16 km)SUPER UNIVERS TRANSSRL● Traseu 50: Făgăraş –

Berivoi – Breaza (32 km)TRANSBUS SA● Traseu 51: Făgăraş –

Calbor – Boholţ (14 km)TRANSBUS SA●Traseu 52: Făgăraş – Şer-

caia – Grid (34 km) SUPERUNIVERS TRANS SRL● Traseu 53: Făgăraş –

Beclean – Rodbav (38 km)SUPER UNIVERS TRANSSRL● Traseu 55: Făgăraş –

Calbor – Şona (9 km)TRANSBUS SA

● Traseu 56: Făgăraş –Părău – Cobor (52 km)DANADELA-SERV SRL● Traseu 57: Victoria –

Lisa – Făgăraş (41 km)MARIUS TOUR S.R.L.● Traseu 58: Victoria –

Drăguş – Lisa (20 km)MARIUS TOUR S.R.L.● Traseu 59: Victoria –

Viştea De Sus – Drăguş(12 km) TRANSBUS SA● Traseu 60: Victoria –

Ucea De Sus – Ucea(10 km) TAVUCU TRADESRL● Traseu 61: Rupea – Ho-

ghiz – Făgăraş (48 km)DANADELA-SERV SRL● Traseu 64: Rupea – Da-

cia – Viscri (15 km)TRANS BUS SA● Traseu 65: Rupea –

Hoghiz Sat – Ticuşu Vechi(33 km) DANADELA-SERV SRL● Traseu 66: Rupea – Bo-

gata Sat – Racoş (27 km)DANADELA-SERV SRL● Traseu 67: Rupea – Ho-

morod Sat – Jimbor (18 km)TRANSBUS SA● Traseu 68: Rupea – Ho-

morod Sat – Ioneşti (21 km)TRANSBUS SA● Traseu 69: Rupea – Ho-

morod Sat – Beia (23 km)TRANSBUS SA● Traseu 70: Rupea – Bu-

neşti – Meşendorf (33 km)DANADELA-SERV SRL● Traseu 71: Rupea –

Hoghiz – Comăna De Sus(26 km) DANADELA-SERV SRL● Traseu 72: Rupea – Un-

gra – Dăişoara (22 km)TRANSBUS SA● Traseu 73: Rupea – Ru-

pea Gară – Ungra (11 km)DANADELA-SERV SRL● Traseu 75: Făgăraş –

Victoria – Zărneşti (120km)TRANSANDRE SRL● Traseu 76: Hălchiu –

Stupini – Braşov At. SuperUnivers Trans Srl (Autoga-ra Vest) (21 km) SUPERUNIVERS TRANS SRL● Traseu 77: Budila – Să-

cele Primărie – Braşov At.Transbus (Autogara 2)(21 km) TRANSBUS SA● Traseu 78: Rupea – Bo-

gata Ramificaţie – BraşovAt. Transbus (Autogara 2)(67 km) DALMACO PRODIMPEX SRL●Traseu 79: Râşnov – Râş-

nov Centru – Poiana Braşov(10 km) TRUBLI TRANS-BUS SERVICE SRL.

Ce firme de transport vor operacele 79 de trasee din judeţ

Ziarul Astra

Primarul Braşovului, Ge-orge Scripcaru a anunţat căbugetul municipiului pen-tru anul 2014 va intra demiercuri, în dezbatere pu-blică, urmând să fie discu-tat în comisia de specialita-te şi aprobat în şedinţa deplen a Consiliului Local dela sfârşitul lunii ianuarie.

„Bugetul pe acest an esteaproximativ la acelaşi nivelca cel din 2013. Sigur că ne-cesităţile sau lucrurile pecare am fi dorit să le luăm încalcul în acest an ar fi fostmult mai mari, dar suntemconstrânşi să ne încadrămîntr-un buget echilibrat, cuprioritizări pe fiecare capi-tol. De exemplu, trebuia săconstruim încă patru săli desport pentru patru şcoli ge-nerale, dar vom construidoar una, la şcoala generalănumărul 15. Ar fi trebuit săachiziţionăm instrumentepentru Filarmonică, dar nuavem resursa necesară, şiexemplele ar putea conti-nua”, a spus edilul.

Bugetul total al municipiu-lui Braşov pentru acest aneste de aproximativ 600 demilioane de lei din care, 171de milioane reprezintă veni-turile proprii preconizate ase încasa de Direcţia Fisca-lă, 194,5 milioane de lei re-prezintă sume alocate de bu-getul de stat din cotele defal-

cate din TVA, urmând ca înbugetul local să mai intre47% din ce se încasează peraza municipiului reşedinţăde judeţ din cote defalcatedin impozitul pe venit, TVApentru cheltuielile descentra-lizate care nu au venit de laDirecţia de Finanţe.

De asemenea, primarul amai precizat că săptămânatrecută a făcut demersuri laConsiliul Judeţean şi la mi-

nisterele de resort solicitândsumele destinate cofinanţă-rilor proiectelor în care suntparte şi care nu sunt la zi,pentru a fi prinse în bugetulpe 2014.

Dintre investiţiile care ne-cesită finanţare în 2014 şicare au fost începute anultrecut, George Scripcaru aenumerat: reparaţii capitaleşi reabilitări termice în şcoli,licee, grădiniţe, sisteme de

supraveghere şi siguranţă înşcoli şi creşe, finalizarea lu-crărilor la grădina zoologi-că, modernizarea sistemuluide iluminat şi siguranţă pu-blică în municipiu, reabilita-rea şi modernizarea PieţeiSfatului, reparaţii capitale lapoduri şi pasaje, elaborareaproiectului la pasajul subte-ran de la Micşunica, planuriurbanistice şi studii aferenteîn perspectiva elaborării pla-nului de proiecte pentru pe-rioada 2014 – 2020, elabo-rarea studiului de fezabilita-te pentru construcţia unuistadion de mari dimensiuni,Centrul de agrement şi diver-tisment din Poiana Braşov,parcările din Poiana Braşovşi Spitalul Militar, Centrulde afaceri şi transfer tehno-logic şi incubatorul de afa-ceri, demararea proiectuluiprivind dezvoltarea infras-tructurii privind accesul înzona economică de Sud-Esta oraşului.

Scripcaru a arătat că aces-te investiţii sunt în derulareşi de aceea sunt prevăzutefonduri pentru acestea în bu-getul local.

Referitor la încasările labugetul pe 2013, primarul aspus că nu s-a încasat sumade 1,7 milioane de lei, dincare un milion de lei repre-zintă taxa pe timbrul judiciarşi care nu mai poate fi înca-sată în acest an.

3

Bugetul Braşovuluipentru anul 2014: 600 de milioane de lei

Unul dintre cele mai deanvergură proiecte ale Pri-măriei Braşov, care vor fi de-puse pentru obţinerea uneifinanţări europene din exer-ciţiul 2014 – 2020, este celal amenajării unui tunel ru-tier, dar şi al unei parcărisubterane în zona centrală,respectiv în zona cuprinsăîntre SIF Transilvania şiCasa Armatei.

Proiectul este conceputatât pentru a rezolva proble-ma locurilor de parcare înzona centrală, ţinând cont căîn prezent este în curs deamenajare doar o singurăparcare supraterană cu 306locuri în acest perimetru, darşi pentru a extinde spaţiulpietonal şi a rezolva proble-mele de trafic.

Astfel, traficul rutier arurma să fie resistematizat înaceastă zonă, iar autoturis-mele să tranziteze aceastăporţiune din centru prin sub-teran, unde să fie asigurate şilocurile de parcare care acumsunt la suprafaţă. Proiectulpoate părea fantasmagoric,însă, o investiţie similară vaprinde contur, anul acesta,chiar în judeţul nostru, res-

pectiv la Râşnov, unde ediliiau obţinut deja o finanţareeuropeană pentru a transfor-ma centrul istoric al oraşuluiîntr-un spaţiu exclusiv pieto-nal, urmând ca maşinile sătranziteze această zonăprintr-un tunel, de unde se vaputea ajunge şi la o parcaresubterană cu 100 de locuri.

Proiectul amenajării uneiparcări sub parcul centraleste unul mai vechi, însă nuau fost până acum fonduri labugetul local în vederea rea-lizării sale. Acum, în vede-rea extinderii zonei pietona-le, edilii intenţionează şiamenajarea unui pasaj rutiercare să pornească de la SIFTransilvania, să urmeze tra-seul străzii Nicolae Iorga pelângă Primărie, şi să aibă ie-şire în zona Casei Armateisau la Aro Palace.

Totodată, este prevăzută şiconstruirea unei parcări mul-tietajate în zona BiblioteciiJudeţene. Capacitatea parcă-rii propuse este de 326 lo-curi, repartizate pe 4 nive-luri, iar documentaţia pentruacest proiect a fost deja ela-borată urmând să se găseas-că şi o sursă de finanţare.

Primăria Braşov nu renunţă laparcarea de sub parcul central

Primarul Braşovului,Geor ge Scripcaru, a anunţat,într-o conferinţă de presă, căse vor introduce autobuzeelectrice în Braşov.

Scripcaru a precizat că pri-mele autobuze electrice arurma să fie introduse în Cen-trul Istoric, iar finanţarea arurma să fie asigurată din fon-duri europene.

Termenul este 2016, dacăva fi accesat un program eu-ropean. Noile mijloace detransport în comun ar urmasă circule „de probă”, timpde o lună, de la 1 februarie2014. Până acum, în Româ-nia, astfel de autobuze, pro-duse în China, au fost proba-te la Timişoara şi Suceava.

„Braşovul este semnatarulConvenţiei primarilor de laBruxelles, de acum câţivaani, prin care ne-am angajatsă reducem noxele cu 20%până în anul 2020, iar o com-ponentă, care se încadreazăpe strategia de eficienţă ener-getică, o reprezintă introdu-cerea unui asemenea mijlocde transport în municipiulBraşov. Din datele pe care leavem în urma măsurătorilorefectuate şi care arată căaceastă zonă şi centrul ora-şului sunt cele mai poluate,se impune ca în centrul isto-ric să avem un asemenea mij-loc de transport. Mai mult,avem strategia pe transportmetropolitan la care lucrăm

în prezent peaxa de mobilita-te, care poate fifinanţată dinfonduri europe-ne. Cel puţin în2016, în centrulistoric vom aveaîn circulaţie 2-3chiar 4 aseme-nea autobuze,dar sunt opti-mist şi cred căvom face acestlucru pe maimulte trasee dinmunicipiu”, aprecizat Scripcaru.

Un autobuz electric costă,la această oră, 500.000 deeuro, comparativ cu unul cu

motor Diesel (care funcţio-nează pe bază de motorină),care este la preţul de 200.000de euro, iar un troleibuz –

350-400.000 de euro.Din estimările celor de la

RAT Braşov, autonomiaunui autobuz electric este de

170-210 kilometri pe trasee-le din Braşov, noile vehicu-le având nevoie pentru în-cărcarea acumulatorilor de8 ore.

Potrivit reprezentantuluifirmei importatoare (Cefin),Stefano Albarosa, autonomiaunui autobuz electric este de250 de kilometri. Acestaspune că, un autobuz elec-tric ar consuma, în echiva-lent, 8 litri de motorină/100kilometri, faţă de unul Die-sel, care „mănâncă” 40 delitri/100 de kilometri.

Albarosa pretinde că, înzece ani, economia obţinutăfolosind un astfel de autobuzeste 330.000 de euro, faţă deun autobuz obişnuit.

Primăria vrea să introducă autobuze electrice în centrul istoric

Ziarul Astra

Braşovul are trei„Tezaure Umane Vii”Programul „Tezaure uma-ne vii – păstrători şi trans-miţători ai culturii tradiţio-nale” reprezintă una din-tre iniţiativele UNESCOprivind salvarea, păstrareaşi transmiterea patrimo-niului cultural şi material.

Scopul principal al progra-mului este acela de a încura-ja statele membre să adopteacele măsuri prin care păs-trătorii şi transmiţătorii anu-mitor elemente de patrimo-niu cultural imaterial să be-neficieze de o recunoaştereşi de o vizibilitate adecvateîn rândul comunităţilor dincare fac parte, al specialişti-lor şi al publicului larg.

În acelaşi timp, programulurmăreşte identificarea ace-lor persoane care, făcând do-vada caracterului excepţio-nal al performării în dome-niul pentru care se depunecandidatura, sunt capabile sătransmită un anumit elementde patrimoniu imaterial, con-tribuind astfel la asigurareaviabilităţii acestuia. Adoptatprin Ordinul nr. 2491 din27.11.2009, al MinistruluiCulturii, Cultelor şi Patrimo-niului Naţional, Regulamen-tul de acordare al titlului de„tezaur uman viu” prevedecriteriile de acordare al titlu-lui, conţinutul dosarului decandidatură, precum şi date

privind examinarea şi eva-luarea dosarelor. „Prima se-siune de acordare al titluluide Tezaur Uman Viu a avutloc în 2010, instituţiile spe-cializate în păstrarea patri-moniului cultural imaterial,respectiv Centrele Judeţenepentru conservarea şi promo-varea culturii tradiţionale, fi-ind invitate să identifice înfiecare judeţ potenţialii can-didaţi”, a declarat Adrian Vă-luşescu, şeful Centrului Ju-deţean pentru Conservarea,Păstrarea şi Promovarea Tra-diţiilor din Braşov.

Colectivul de cercetătoridin cadrul C.J.C.P.P.T. Bra-

şov a întocmit două dosarepentru: Dumitru Sofonea,meşter cojocar din Drăguş acărui faimă a depăşit de multgraniţele ţării şi Barko Etel-ka, specialist în încondeiatouă, membră a comunităţiiceangăieşti din Săcele.

Amândouă dosarele aufost aprobate, Braşovul ob-ţinând astfel două din celecinci titluri acordate în 2010la nivel naţional. În luna no-iembrie a acestui an a fost finalizat dosarul pentru al3-lea „Tezaur Uman Viu” aljudeţului Braşov, meşterul încrestături şi sculptură înlemn Nicolae Purcărea.

„Personal nu m-am aştep-tat la acest premiu pentru carevă mulţumesc. Am învăţat săîncondeiez ouă de la tatăl meucare era învăţător la Purcăreni.Până acum am învăţat peste100 de modele de încondeiatouă prin care transmit senti-mentele şi caracterele umane.În familia ceangăiască nuexistă ca, la sărbătoarea dePaşti, să nu fie pe masă ouăîncondeiate. Din anul 1991,am început această activitateîn şcolile din Săcele, iar atâ-ta timp cât ochii şi mâinile măvor ajuta, am să continuiaceastă extraordinară activi-tate”, a spus Barko Etelka.

Nicolae Purcărea care, în13 decembrie a împlinit 90 deani, le-a mulţumit, la rândulsău, cu lacrimi în ochi, „celorcare s-au gândit şi la el”.

„Arta populară este artaîndeletnicirii poporului nos-tru. Arta populară este o artăcare îmbină utilul cu frumo-sul. De la prima pictură peo lingură de lemn şi scul-pturi pe diverse obiecte, oa-menii s-au specializat, iaracum există o diversitate îndomeniu. Nişte străini mi-au spus că suntem ţara ceamai bogată şi cea mai înzes-trată cu obiecte de artă po-pulară. Am o casă pe strada

Pe Tocile la nr.15 unde amadunat foarte multe obiectede artă populară. Vă invit săo vizitaţi, vă invit să vizitaţiceea ce este frumos”, a spusNicolae Purcărea.

Cel de al treilea meşter po-pular, Dumitru Sofonea dinDrăguş, în vârstă de 78 deani, lucrează şi acum şi valucra până va mai putea.

„Lucrez de la cojocul cio-bănesc până la pieptare şi totfelul de cojoace. Am mate-rial al meu personal aşa că,cine nu are piei poate veni căam eu. Am lucrat şi pentruambasadori şi pentru alţistrăini care au venit specialla Drăguş pentru un cojoc”,a spus Sofonea.

Toţi cei trei meşteri popu-lari au participat la numeroa-se expoziţii internaţionale,dar şi în ţară, iar acum în-cearcă să lase acest meşte-şug urmaşilor. Una dintre fii-cele lui Dumitru Sofoneacare a preluat meseria, do-reşte să deschidă o şcoală decojocărit la Drăguş cu fon-duri europene, iar de la Ni-colae Purcărea a învăţat meş-teşugul sculpturii în lemn onepoată a sa.

La propunerea lui Vălu-şescu, Consiliul JudeţeanBraşov a aprobat la ultimaşedinţă din 2013 premiereacelor trei artişti cu câte 3.000de lei net.

CNADNR reia licitaţiapentru primul tronson al cen-turii Braşov, cu o lungime de7,29 kilometri, lucrările deconstrucţie având o valoareestimată cuprinsă între 109,5milioane lei (24,4 milioaneeuro) şi 117,4 milioane lei(26,1 milioane euro), inclu-siv TVA.

În martie 2012, CNADNRa semnat cu Alpine Bau un

contract pentru con-strucţia lotului I alcenturii, acordul fi-ind reziliat în iulie2013, din cauza in-trării în insolvenţă aconstructorului aus-triac. Stadiul fizic allucrărilor la mo-mentul rezilierii

contractului era de 56%.Contractul pentru finaliza-

rea tronsonului I, DN1 –DN11, are o valoare estima-tă de 88,35 milioane lei fărăTVA, la care se vor raportaofertanţii pentru elaborareapropunerii financiare. Pen-tru achiziţia ulterioară de lu-crări similare este prevăzutăsuma de 6,3 milioane lei,fără TVA. Termenul pentru

finalizarea contractului va fide trei ani de la data atribui-rii, potrivit anunţului de par-ticipare al CNADNR. Lucră-rile, finanţate cu fonduri eu-ropene şi bani de la buget,vor fi atribuite prin licitaţiedeschisă, pentru preţul celmai scăzut.

Termenul limită pentruprimirea ofertelor sau a ce-rerilor de participare este 26februarie. Tronsonul III alşoselei de centură Braşov afost deschis circulaţiei la în-ceputul lunii decembrie. Încazul tronsonului II, lucrări-le sunt estimate la 146,5 mi-lioane lei, inclusiv TVA, iartermenul pentru primireaofertelor sau a cererilor departicipare este 5 februarie.

Ziarul Astra4

Se reia licitaţia pentru primul tronsonal ocolitoarei municipiului Braşov Consiliul Local Zărneşti a

aprobat, la ultima şedinţă din2013, schimbarea destinaţieifostului sediu al JudecătorieiZărneşti, din str. Mitropolit I.Metianu nr. 7. Astfel, Jude-cătoria va fi transformată înMuzeul oraşului Zărneşti. Po-trivit referatului de speciali-

tate primit de consilierii lo-cali, aici se va amenaja pri-mul muzeu din Zărneşti, undelocuitorii, dar şi turiştii, vorputea afla istoria, obiceiuri-le, tradiţiile, personalităţileoraşului, etapele dezvoltăriioraşului, precum şi proiectede viitor ale comunităţii.

Zărneşti: Judecătoria, transformată în muzeu!

Ţara Făgăraşului, „capitala” picturii pe sticlăÎn acest an, sate din jude-

ţul Braşov precum Cincusau Şinca Nouă vor fi intro-duse într-un circuit turistical artei populare, prin carese doreşte punerea în valoa-re a meşteşugurilor şi meş-terilor locali.

„În fiecare an promovămun anumit meşteşug, iardacă anul trecut a fost vor-

ba de cel al lemnului, în2014 a venit rândul picturii,în special al celei pe sticlă”,a anunţat Nicolae Marghiol,preşedintele Asociaţiei „Ce -le mai Frumoase Sate dinRomânia”.

Pe un traseu ce va pornidin Şinca Nouă, va trece prinCincu, iar apoi va părăsi ju-deţul nostru, în cadrul pro-

iectului „Izvoarele creaţiei”,pasionaţii picturii pe sticlăvor avea ocazia să îi urmă-rească pe meşteri şi să parti-cipe la ateliere şi lecţii ală-turi de aceştia, la muzeu, însat, sau chiar la ei acasă. Tu-riştii vor beneficia de o har-tă şi o broşură a circuitului,cu ajutorul căreia îşi pot pro-grama singuri excursia.

Barko Etelka Dumitru SofoneaNicolae Purcărea

Vicepreşedintele Consi-liului Judeţean Braşov,Mihai Pascu, a prezentatlucrările care vor fi con-tinuate în acest an la Ae-roportul InternaţionalBraşov – Ghimbav.

În 2013 nu s-a alocat niciunleu de la bugetul de stat, deşiaceastă investiţie este vitalăpentru judeţele Braşov, Co-vasna, Harghita. Din acestmotiv, lucrările la pistă auînceput cu bani dintr-un cre-

dit contractat de la o bancăcomercială.

„În 2014, vor fi realizaterestul suprafeţelor de rulare,dintre pistă şi apront (loculde parcare al avioanelor), lu-crări care din punct de vede-re tehnic sunt similare cu celede la pistă. Apoi, se vor exe-cuta lucrările de balizaj – in-stalaţii electrice şi de semna-lizare, necesare unui aeroportde talia celui pe care dorimsă-l realizăm la Braşov. Deasemenea, se va lansa licita-

ţia pentru construirea turnu-lui de control, iar dacă lucru-rile permit, în sensul că vomobţine finanţare, vrem să ata-căm şi terminalul. Dacă nu,vom începe lucrările anul vii-tor”, a precizat Mihai Pascu.

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean spune că existăun interes crescut şi din par-tea investitorilor şi potenţia-lilor parteneri privaţi. El areamintat faptul că, în sep-tembrie 2013, a participat lacea de a doua conferinţă in-

ternaţională de aviaţie de laIstanbul, unde au participattoate organismele care seocupă de aviaţie din lume.

„Am prezentat şi proiectulaeroportului de la Braşov,care a fost de interes pentrucei prezenţi, pentru că Bra-şovul este cunoscut ca fiindmotorul de dezvoltare eco-nomică a întregii regiuni. Dinpunct de vedere politic, stra-tegic, inclusiv geografic, estede foarte mare interes pentrucă toate datele statistice rele-vă că această zonă din cur-bura arcului carpatic este ex-trem de importantă. Bineîn-ţeles, sunt şi voci care întrea-bă ce se va întâmpla cu aero-portul de la Otopeni, în mo-mentul în care aeroportul dela Braşov va exista. Bineîn-ţeles, acest lucru va fi în de-favoarea lor, pentru că, po-trivit estimărilor, Braşovul valua peste un milion de pasa-geri de pe Otopeni, lucru carenu este o fericire, în specialpentru Tarom, care pierdesume importante de bani.Până la urmă, zona noastră adovedit că se poate dezvoltaşi în perioade de recesiune şiare perspective reale de dez-voltare, de aceea are nevoiede acest aeroport”, a decla-rat Mihai Pascu.

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, a avut, recent, o întâl-nire cu ministrul Transpor-turilor, Ramona Mănescu, înceea ce priveşte susţinereaconstrucţiei aeroportului in-ternaţional de la Braşov.

„Doamna Mănescu, carenu a făcut un partizanat pen-tru Tarom, chiar dacă este osocietate cu capital de stat (şicare va avea pierderi dupădeschiderea aeroportului dela Braşov – n.r.), ne sprijinăpentru includerea în strate-gia naţională aviatică a ae-roportului de la Braşov.

Nu putem obţine, însă,fonduri europene, şi am avutdiscuţii şi cu dânsa şi cu ceide la Ministerul FondurilorEuropene, nici măcar înexerciţiul financiar 2014 –2020, deoarece se alocă banidoar pentru extindere şi dez-voltarea unor aeroporturiexistente, nu pentru aeropor-turi noi.

În România, până la cazulaeroportulului din Braşov,nu s-a construit niciunuldupă perioada comunistă.Dacă noi am fi avut dejaacest aeroport construit, dacăar fi funcţionat chiar şi cu unzbor pe săptămână, eram eli-gibili pentru a atrage fondurieuropene şi făceam investi-ţii cu fonduri europene, nucu bani româneşti.

Asta este, trebuie să facemeforturile pentru a ajunge caaeroportul de la Braşov săfuncţioneaze, după care, bi-

neînţeles, vom putea gândidezvoltarea lui cu fondurieuropene nerambursabile”,a declarat Mihai Pascu.

Vicepreşedintele Consi-liului Judeţean Braşov a su-blinat faptul că, de la dema-rarea proiectului, costurile to-tale nu au crescut, cum se în-tâmplă de obicei cu investi-ţiile făcute de administraţii-le publice locale, ci a scăzut.

„De exemplu, studiul defezabilitate a fost făcut decătre IPTANA, un institutde proiectare cu capital destat, foarte cunoscut. Studiula fost făcut înainte de de-clanşarea recesiunii econo-mice. Odată cu declanşareacrizei, preţurile au scăzutfoarte mult, în principal ma-nopera, chiar şi materialele.Şi am avut surpriza plăcutăpentru noi, finanţatorii, căatunci când am licitat pistade aterizare-decolare, preţuliniţial de 17 milioane deeuro plus TVA, evaluat deIPTANA, cel mai mic preţlicitat să fie de 12,7 milioa-ne de euro plus TVA. E o di-ferenţă majoră.

Dacă extrapolăm acum, lavaloarea întreagă estimată aaeroportului, ar însemna oreducere substanţială, de30%. Cu toate acestea, dupăcalculele noastre, mai estenevoie de minimum 30 demilioane de euro. De aceeagândim un buget multianualpentru plata construcţiiloraferente”, a mai precizatPascu.

Aeroportul va fi inclus înstrategia naţională aviatică

Ziarul Astra 5

Lucrările la aeroportprogramate în 2014

Asociaţia Naţională a Au-torităţilor Teritoriale de Or-dine Publică (ANATOP)vrea introducerea unor regulimult mai drastice împotrivacelor care transportă persoa-ne „la negru”.

Astfel, modificările pro-puse vin în sprijinul Poliţiei,prin crearea cadrului legalpentru sancţionarea persoa-nelor care nu sunt înregistra-te la Registrul Comerţului şiefectuează transport în regimde taxi cu autovehicule ce nuau însemne, înscrisuri, do-tări şi accesorii specifice au-tovehiculelor taxi.

În conformitate cu preve-derile Legii nr. 38/2003, cumodificările ulterioare, or-ganele de poliţie pot aplicasancţiuni doar transportato-rilor care sunt definiţi prinacest act normativ ca fiindpersoane fizice, asociaţii fa-miliale sau persoane juridi-ce înregistrate la RegistrulComerţului pentru a desfă-

şura activităţi de transport cuvehicule rutiere.

Potrivit art. 7 din Lege,transportul în regim de taxisau transportul în regim deînchiriere se poate executanumai de către transportatoriautorizaţi.

Această problemă a fostrezolvată pentru o perioadăscurtă de timp, odată cu in-trarea în vigoare a Ordonan-ţei de Urgenţă a Guvernuluinr. 34/2010, care a introdusîn art. 55, alin. (3), din Le-gea nr. 38/2003, o nouă lite-ră, lit. „g”, prin care efectua-rea de transport public depersoane cu un autoturism,fără respectarea prevederilorart. 7 din aceeaşi lege, sesancţiona cu amendă contra-venţională de la 1.000 lei la5.000 lei.

În perioada scurtă cât aufost în vigoare aceste preve-deri legale, fenomenul de ta-ximetrie ilegală a cunoscuto diminuare semnificativă.

Ulterior, prin Legea nr.168/2010 pentru aprobareaOrdonanţei de Urgenţă a Gu-vernului nr. 34/2010, a fostabrogată lit. g, fapt ce a dusla o creştere a fenomenuluide taximetrie ilegală.

„Faţă de aceste aspecte şiîn scopul de a preveni săvâr-

şirea faptelor de taximetrieilegală, se impune adopta-rea unui cadru legal care săpermită sancţionarea persoa-nelor vinovate. În acest senspropunem modificarea Le-gii nr. 38/2003, cu modifi-cările ulterioare, astfel: 1. Laart. 55, pct. (3) propunem să

fie introduse douănoi litere, lit. (g)şi (h), cu următo-rul cuprins: „g)aplicabilă persoa-nelor fizice, alte-le decât transpor-tatorii definiţi prinaceastă lege, caredesfăşoară activi-tăţi de transportpublic de persoa-ne cu autoturis-me, fără respecta-rea prevederilorart. 7 şi 8”. Prinaceastă modifica-re, persoanele fi-zice, neînregistra-te la Registrul co-

merţului, care efectueazătransport de persoane, vorputea fi sancţionate cuamendă contravenţională dela 1.000 lei la 5.000 lei. „h)aplicabilă transportatorilorpentru nerespectarea preve-derilor art. 7 şi 8. Amendaaplicată transportatorilor în-

registraţi la Registrul Co-merţului pentru nerespecta-rea prevederilor art. 7 şi 8,în cuantum de la 25.000 lei– 50.000 lei, este mult preamare faţă de cea a persoa-nelor fizice, altele decâttransportatorii definiţi prinlege, care desfăşoară activi-tate de transport, ceea ceconstituie o discriminareavând în vedere că este vor-ba de încălcarea aceloraşiprevederi legale”, a decla-rat Claudiu Coman, preşe-dintele ANATOP.

„Menţionăm că aceste pro-puneri de modificare a Legiinr. 38/2003, cu modificărileulterioare, sunt esenţiale înacţiunile poliţiei de întărire acontrolului în domeniultransporturilor ilicite de per-soane, cu rezultate deosebi-te în domeniul evaziunii fis-cale, dar şi în ceea ce priveş-te siguranţa călătorilor”, aprecizat preşedintele ANA-TOP, Claudiu Coman.

Reguli mai dure împotriva „piraţilor” din taximetrie

Mihai Pascu spune că există un interes crescut din partea investitorilor pentru Aeroportul Braşov

6

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Ziarul braşovean „NihilSine Deo” anunţa că, în ia-nuarie 1921, în oraşul Sibiu,au fost arestaţi doi „şpioni”,Iaksa János şi Gábor János,„cari făceau parte din secţiamaghiară de spionaj” dinBudapesta. Aceşti „şpioniau cutreerat” aproape toateoraşele din Regatul Româ-niei şi au penetrat până şi„dosul frontului nostru de laNistru” (sic!).

Cei doi Janoşi aveau banicu caru’ şi vagonu’ şi erau„continu alimentaţi”(sic!)de un anumit „domn ungu-re, funcţionar al StatuluiRomân din Braşov”! Nu seştia, însă, numele acestui„domn ungure foncţionar”şi nici dacă „şpionii” Iaksaşi Gábor au fost sau nu con-damnaţi.

Nihil Sine Deo14 ianuarie 1921

Doi şpioni unguri ajutaţi deun foncţionar din Braşov

Ziarul „Ardealul” anunţape prima pagină că, vineri,7 ianuarie 1938 s-a stins dinviaţă „vechiul şi bine cunos-cutul mare comerciant şiproprietar” braşovean IlieSavu.

Spre deosebire de alţi co-mercianţi şi „apropitari” dinBraşov, decedatul I. Savu sebucura de multă stimă şi„consideraţiune” printre ro-mânii braşoveni, jucând un„rolu” important în viaţa po-

litică românească, fiind în-totdeauna în fruntea „mari-lor acţiuni româneşti”.

Ilie Savu a sprijinit „fărămultă vorbă” atât asociaţii-le culturale, cât şi pe cele co-merciale şi industriale, fiindun „bun îndrumător şi chib-zuit în toate cele” (sic!).

Savu a fost înmormântatîn cimitirul „Groaveri” din„Scheiu” Braşovului.

Ardealul10 ianuarie 1938

A murit vechiul şi marelecomerciant braşovean Ilie Savu

În ziua de 10 ianuarie1932, dom’ ministru D.Munteanu-Râmnic, subse-cretar de Stat la Ministerulde Interne va sosi la Braşov,unde va vizita Prefectura,pentru recepţie şi cinemato-graful „Modern”, pentru oîntrunire populară.

La această întrunire, con-vocată de organizaţia Braşova Partidului Naţional de„subt” preşedinţia d-lui prof.Nicolae Iorga, al cărei preşe-dinte activ era dom’ Râmnic,se va face o expunere a situa-ţiei politice, pentru lămuri-

rea „ţărănimei” din judeţulBraşov vizavi de „proectulconversiunei datoriilor agri-cole” ce va deveni lege înprimele zile din februarie1932. În după-amiaza zileimenţionate, dom’ ministruRâmnic va prezida şedinţacomitetului „secţiunei” loca-le a „Ligii Culturale” pentrua se pune la curent cu activi-tatea desfăşurată de aceastăsecţiune până atunci şi a da„noui” îndrumări şi „indică-ţii preţioase”.

Carpaţii10 ianuarie 1932

Ministrul Râmnic la Braşov

Oficiosul braşovean alP.N.Ţ., „GB” primise sprepublicare, din partea... mun-citorilor din Braşov, liste cusute de iscălituri în care seadresau către domnii deputaţi:dr. N. Lupu, Ghiţă Pop, IonelPop, Virgil Madgearu, MihaiPopovici, Ion Mihalache,Szabó Béni şi dr. Ilie Lazăr.

Listele muncitoreşti fusese-ră trimise cu ocazia intrării în

vigoare a noului Cod Penal,în ele exprimându-se dorinţa„maselor producătoare” dinBraşov, pentru o „amnestielargă” în favoarea deţinuţilor...politici, a căror singură vinăera, atunci, că au luptat împo-triva „războiului distrugător”.

Gazeta Braşovului14 ianuarie 1937

Amnestie largă în favoareadeţinuţilor politici

Ziarul comunist „DrumNou” era nemulţumit că labiblioteca sindicală a Fabri-cii de celuloză şi hârtie dinZărneşti, la început de an nou1949, cărţile stăteau neatin-se în dulapuri, iar biblioteca-rul chiulea de cele mai mul-te ori, „astfel că cei dornicisă citească nu-l găsesc cândau nevoie de o carte-două”.

Mai mult decât atât, pa-chete întregi cu cărţi cum-părate în ultimele săptă-mâni, au fost depuse pedulap şi au rămas acolo,umplându-se de praf şi fi-ind nevoite să suporte ase-diul nemilos al şobolani-lor!

În schimb, lucrurile mer-geau ceva mai bine la sec-

ţia „colturală” a Sindica-tului Chimic din Zărneşti,unde biblioteca funcţionacu un număr de 1.600 devolume bine alese, secţiaorganizând „o comisie deîntreceri” care avea ca sar-cină „să difuzeze în masecât mai multe volume!”

Drum Nou10 ianuarie 1949

Slăbiciuni în funcţionarea bibliotecilor muncitoreşti

La catedrala oraşuluinostru a avut loc, foarte re-cent, un parastas pentru po-

menirea „marilor bărbaţi ainea mului nostru, AndreiuŞaguna, Andreiu Mureşa-

nu şi Andreiu Bârseanu”.După oficierea serviciuluireligios de pomenire, s-a

făcut o procesiune la cimi-tirul din Groaveri, unde îşidorm somnul de veci „An-dreiu Mureşanu, poetul re-deşteptării naţionale” şi„Andreiu Bârseanu, lumi-natul dascăl al şcoalelorbraşovene”.

Atât la serviciul religios,cât şi la procesiune a ţinutsă participe un numeros„publicu”, cinstind astfel„marea operă pe care au dă-ruit-o şi prestigiul pe carel-au dat Braşovului” prinactivitatea lor prodigioasă.

Braşovul14 ianuarie 1945

Parastas pentru Şaguna, Mureşanu şi Bârseanu

În ziua de 4 ianuarie 1938,ziarul braşovean „Ardea-lul” a dat ştirea primită dela Bucureşti şi anume căpublicaţiile din Capitalăau anunţat că Partidul „To-tul pentru Ţară” nu va par-

ticipa la alegerile parla-mentare. Dar, în seara zi-lei menţionate, publicaţiapro-legionară „Buna Ves-tire” a publicat un comu-nicat în care liderul legio-nar Corneliu Zelea Co-

dreanu „a dat cea mai ca-tegorică desminţire aces-tor ştiri”. În acelaşi timp,Zelea Codreanu a transmis„pe cale telefonică” toateinstrucţiunile contenciosu-lui legionar, „pentru ca di-

rectorii ziarelor cari aulansat aceste veşti, meni-te să aducă un prejudiciumişcării legionare, să fieimediat daţi în judecată”!

Ardealul6 ianuarie 1938

Şi totuşi, legionarii iau parte la alegeri

Publicul braşo-vean a fost plăcutimpresionat văzând,în ziua de Anul Nou1932, înlocuite toa-te „autotaxiurile ho-dorogite” ce circu-lau pe distanţa PiaţaPrundului – GaraBartolomeu, prin„maşini noui” de unconfort „cu totulmodern”. Această„renovare”, recla-mată de atâtea ori debraşoveni se datora „harni-cului concesionar de auto-

taxi”, d-l Ioan Mireţ care,după o muncă de 10 ani, a

preluat asupra sa fosta con-cesiune „Miess”, domina-

tă de oameni de afa-ceri şi concesionarisaşi. De un an, IoanMireţ avea conce-siunea auto-taxiuri-lor din oraşul „Plo-eşti”, unde, spremulţumirea cetăţeni-lor, a dotat acest„oraşu” cu auto-ta-xiuri confortabile şiluxoase demne de„reputaţia mondialăa marelui nostrucentru petrolifer”.

Carpaţii6 ianuarie 1932

Au fost înlocuite auto-taxiurilehodorogite din Braşov

Ziarul Astra

7

Cea mai importan-tă realizare a „Cen-trului de CercetareŞtiinţifică şi Ingine-rie Tehnologică pen-tru Tractoare”, înanul 1982, în dome-niul asimilării de noiproduse, o constitu-ia, fără îndoială, tractorulagricol A-5000, preciza Şt.Banaru.

Realizat de un colectiv alcărui şef de proiect a fosttov. ing. Dan Toma, noultractor agricol era dotat cuun gigantesc motor de256 CP, supraalimentat (fa-bricat în serie la Întreprin-derea de Autocamioane dinBraşov, şi nu la uzina „Trac-torul” Braşov cum s-ar fi pu-tut crede), ceea ce îi permi-tea să realizeze puteri urie-şeşti între 240 şi 280 CP.

De asemenea, transmisia(realizată la uzina „Hidro-mecanica” din Braşov) şipunţile de 15 tone (de dataaceasta la „Tractorul” Bra-şov) erau şi ele în producţiade serie. Remarcabil şi mag-nific era faptul că acest trac-tor braşovean nu folosea ni-cio componentă din import!

Din perspectiva mai mul-tor considerente economice,inclusiv cel al reducerii

transporturilor de la uzinelecolaboratoare – tractorul A-5000 era o „realizare meri-torie” şi deoarece el va aveaun grad de integrare în mu-nicipiul Braşov de peste 90la sută. Notabil în realizareamirificului tractor era şiaportul grupei de design,formată din tandemul DanVasilescu şi Ioan Muscu,care i-au imprimat o linie es-tetică de-a dreptul elevată.

Tractorul A-5000, al că-rui prototip, sau „prototip-til”, vorba celor de la grupul„Divertis”, a fost deja încer-cat, „cu rezultate bune”,timp de 500 de ore în ex-ploatare, realiza „adevărateperformanţe” la arături,având o productivitate sen-zaţională de 2 hectare peoră, dublă faţă de vetustultractor de 180 CP:

Drum Nou14 ianuarie 1983

Tractorul A – 5000

În ultimele zile ale lui de-cembrie 1982 a fost omolo-gată cea de-a 4-a turbină eo-liană construită în cadrul„Laboratorului pentru utili-zarea energiei vântului” alUniversităţii din Braşov –după cele de 1 kW, TEV-1şi „Savonius” şi cea de6kW-TEV-6.

Era vorba de turbina eolia-nă TEV-20, cu o putere no-minală de 20 kW. După cuma informat tov. ing. Ilie Vlad,şeful laboratorului menţio-nat, turbina funcţiona la vi-teze ale vântului cuprinse în-tre 4 şi 16 metri pe secundă,

lucru deosebit de importantdacă ne gândim la potenţia-lul eolian existent în diferi-te zone ale României.

Câteva cuvinte despreconstrucţia, cu adevărat im-presionantă a turbinei: înăl-ţimea totală – 18 metri, dia-metrul rotorului – 14 metri,acesta din urmă având 3 pale

drepte cu profil ae-rodinamic NACA0012, cu coarda pro-filului de 915 mm.

Turbina era echi-pată cu „generatorasincron special şiechipament de ra-cordare la sistemulenergetic naţional –prima turbină con-struită în ţară cuaceastă importantăfuncţiune”.

Deosebit de spec-taculoase erau date-le privind aportulenergetic anual al

turbinei braşovene: la ofuncţionare de 2.500 de orepe an se puteau obţine 50MWh. Deci 10 astfel de tur-bine eoliene făceau cât o di-tamai hidrocentrala!

Drum Nou13 ianuarie 1983

Realizări ale ştiinţei şitehnologiei braşovene: Turbina eoliană de 20 kW

Despre primele încercări,fructuoase, ale roboticieni-lor de la „Tractorul” Braşov,A.T. a mai vorbit şi scris înaceste pagini. „Grupa” deproiectanţi a ingineruluiDragomir Peneş, care a datnaştere „primului robot pro-gramabil”, a devenit, întretimp, un atelier în toată re-gula, specializat, de acum,în cercetarea, proiectarea şi

implementarea roboţilor in-dustriali şi manipulatoarelorîn producţie.

Faţă de începuturile „fi-resc ezitante, marcate de ta-tonări”, se ajunsese la înce-putul anului 1986 la o acti-vitate laborioasă, rigurosprogramată, în care proiec-tarea asistată de calculator,testarea şi încercarea diferi-telor module pe aparatură

modernă ş.a. vor deveni oobişnuinţă.

Proiectele, ambiţioase, darrealiste, defineau acest co-lectiv peneşian, care şi-a fă-cut deja un „nume”, nu doarîn uzina „Tractorul” Braşov.

Introducerea „sistemuluide comandă cu microproce-soare” era un prim câştig im-portant, cum proiectarea mo-dulară deschidea drumul fa-

bricării în serie a roboţilor.RP2 (ziceai că e denumireaunuia dintre roboţii filmuluiamerican de S.F., „Războiulstelelor”, de George Lucas,n.n.), care lucra cu excelen-te rezultate la „motor”, a fosturmat de robotul tip „pistol”,în probe la „axe şi roţi din-ţate”; în fază avansată deexecuţie, în atelierul specialconstituit în cadrul secţieiagregate, sunt robotul devopsire şi cel de tip „portal”.

Proiectele pentru alte 3 ti-puri, fiecare având elementede „noutate absolută”, erauîn prag de finalizare. Anul1986 va fi fost, eram asigu-raţi de cei de la „Grupa” deproiectanţi dragomirpeneşia-nă, anul care va consacra ro-botul industrial de la mareauzină „Tractorul” din Braşov.

Un program de implemen-tare viza locurile de muncă cucondiţii grele din secţiile cal-de, prelucrătoare, de montaj,de la control ş.a. (şi nu con-cedierea oamenilor, Doamnefereşte!, aş adăuga, n.n.).

Trecerea de la experimentla faza de producţie a robo-ţilor industriali era, deatunci, o realitate de care sevorbea aici ca despre o „to-nică certitudine”.

Drum Nou7 ianuarie 1986

Robotica, la uzina „Tractorul”

Realizarea la I.C.I.M. Bra-şov, a „elementelor spaţialedin beton armat” în cadrul„fabricii de case”, presupu-nea efectuarea unui importantvolum de sudură prin punctea armăturilor metalice, scriainformat Şt. Banaru.

Era vorba atât de confec-ţionarea plaselor sudate (in-dustria având o capacitate li-mitată), cât şi de realizareacarcaselor spaţiale, prin,„atansion”, „sudarea plase-lor de scăriţele nervuri”.

Până nu demult, acesteoperaţii se executau manual– deci cu un consum mare demanoperă – prin „legarea ar-măturilor cu sârmă”, suduraelectrică cu arc nefiind reco-mandată, deoarece armătu-rile se topeau parţial, datori-tă, graţie, mulţumită grosi-mii lor reduse.

Nici faimoşii, pe atunci,cleşti clasici de sudat tablăprin puncte nu se puteau fo-losi în condiţiile date. Toateaceste dezavantaje au fostînsă eliminate prin realizareagenială, nu-i aşa, de către un

formidabil colectiv de laI.C.I.M. Braşov, format dininginerii Emil Moldovan,Mircea Jilăveanu, Erhard Ga-gesch, Silvia Demeter, IoanPaul, Ioan Purcărea şi FlorinToma, a unei „maşini de rea-lizat plase sudate sub formăde covor continuu şi a unuicleşte de sudat prin puncte aplaselor pentru confecţiona-rea carcaselor spaţiale”.

Ambele dispozitive reali-zau o izbăvitoare sudură prinpuncte a armăturilor (bare-lor), prin descărcarea spon-tană de condensatori electrici– ceea ce reprezenta o „nou-tate absolută la noi în ţară”.

Noua tehnologie nu dete-riora secţiunea barelor ce sesudau (aşa cum s-ar fi pututînchipui şi s-ar fi putut intrapuţintel în panică, am adău-ga), deoarece presiunea rea-lizată era mică (circa apro-ximativ 200 de kg.) spredeo sebire de sudura clasică;nu folosea elemente de răci-re după sudură, ceea ce sim-plifica construcţia maşinii şicleştelui (greutatea acestuia

din urmă era de circa 10 kg.,putând fi uşor manevrat); re-zistenţa la rupere a unuipunct sudat ajungea la 500de kg.; ambele dispozitive seputeau realiza din materialesimple, prin autodotare, decipreţul era redus, în compa-raţie cu utilajele existente desudură prin puncte; realiza oproductivitate la nivelul uti-

lajelor similare de gabaritmult mai mare.

Toate aceste avantaje reco-mandau realizarea şi de cătrealte unităţi de construcţii a ma-şinii şi cleştelui de sudat prinpuncte, mai ales că ele puteaufi folosite şi pe şantiere, nu nu-mai în bazele de producţie.

Drum Nou11 ianuarie 1979

Inteligenţa tehnică braşoveană în acţiune:Sudura prin descărcarea instantanee decondensatori electrici

Iulian Cătălui

Ziarul Astra

„Singurele forme de gru-puri locale din Europa, re-lativ pure şi menţinându-se vii până în timpurile mo-derne, care nu au fost ni-ciodată feudalizate şi au in-teracţionat cu statul mo-dern având vechea lor for-mă sunt Vecinătăţile săseştidin Transilvania” (HansAchim Schuber, 1980).

Numită de saşi Nachbars-chaft, Vecinătatea, dupăcum o arată şi numele, esteo asociere între vecini, dupăcriteriul strict al spaţialită-ţii: toţi locuitorii majori aiunei străzi erau uniţi şi or-ganizaţi într-o Vecinătate.Iar dacă strada era preamare, ea era împărţită în maimulte Vecinătăţi. Vecinăta-tea reunea în mod obligato-riu, sub conducerea unui„tată de Vecinătate” ales de-mocratic, pe toţi tinerii dinmomentul căsătoriei lor saual împlinirii vârstei de 24 deani, viaţa în afara Vecinătă-ţii era de neconceput pentruun sas ce locuia la sat. Fe-

meile aparţineau Vecinătă-ţii prin soţii lor.

Acest criteriu teritorial esteregăsit şi în Vecinătăţile ro-mâneşti şi în variantele ma-ghiare. În prezent, după ple-carea masivă a saşilor, cei ră-maşi în sat se regrupează, deregulă, într-o singură Veci-nătate, indiferent de distribu-ţia lor spaţială în localitate,criteriul devenind astfel etnic,ca şi în cazul puţinelor Veci-nătăţi ţigăneşti existente.

Din punct de vedere alfuncţiilor pe care le are deîndeplinit, Vecinătatea seaseamănă cu alte forme deorganizare a societăţilor ţă-răneşti: „adunare a oameni-lor celor delaolaltă spre aju-toriul cel dimpreună la în-tâmplarea lipselor, spreajungerea nărăvirilor buneşi paza păcii obştescă”.Concret, Vecinătatea regle-mentează astfel producţia şiconsumul, prin repartizarea

sarcinilor şi dreptu-rilor în interiorulVecinătăţii, ve-ghează asupra bu-nurilor comunitareşi stabileşte norme-le de comportare.Din punct de vede-re al funcţiilor so-ciale generale, de oimportanţă crucialăeste aşa numita„ladă de Vecinăta-te”, în care suntpăstrate statuteleacesteia, evidenţaactivităţilor precumşi o contabilitate

detaliată a veniturilor şi chel-tuielilor.

Dincolo de diferitele mo-tive mai mult sau mai puţinraţionalizate, regăsim înaceste „organizaţii”, nevoiade „a fi” şi de „a acţiona” îm-preună nu doar informal. Ve-cinătatea, ca formă de orga-nizare socială, este capabilăsă acopere ambele nivele: săexprime solidariatea, nevo-ia de „a fi” cu ceilalţi şi săsusţină ajutorarea, nevoia de

„a face” împreună cu ceilalţi.Ipostazele care exprimă solidaritatea şi ajutorareasunt: înmormântarea şi, îngeneral, toate situaţiile pro-blematice.

Iarna există două momen-te importante în viaţa Veci-nătăţilor: întrunirea membri-lor Vecinătăţii şi petrecereade iarnă. În satele din jude-ţul Braşov unde mai existăVecinătăţi: Dăişoara, Ticuş,Comăna, Dacia etc., întruni-rea membrilor şi petrecereade iarnă au loc în aceeaşi zi(dimineaţa întrunirea şi sea-ra petrecerea). Aceste petre-ceri au loc în jurul datei de24 ianuarie. Spre deosebirede Vecinătăţile vechi, astăzi,la adunarea membrilor Ve-cinătăţilor participă şi femei-le şi bărbaţii. Se discută ac-tivităţile din anul precedent,se reajustează cuantumul co-

tizaţiilor, taxelor şi amenzi-lor, se discută noile cereri deintrare în Vecinătate, se sta-bileşte noul tată de vecini, setransmite registrul de la untată la altul. Adesea, Veci-nătăţile care au petrecerea înaceeaşi seară se vizitează în-tre ele şi îşi fac reciproc da-ruri simbolice.

Vecinătăţile, prin naturalor, reprezintă astăzi nu atâto structură socială care seperpetuează încă în mod mi-raculos, cât un model la în-demână de organizare aso-ciativă, utilizabil pentru di-ferite nevoi comunitare spe-cifice. Şi mai important însăeste faptul că vechimea aces-tui model a generat o practi-că asociativă pe măsură şi,în ultimă instanţă, un „spiritasociativ” împărtăşit în mo-duri diferite de majoritateapopulaţiei transilvănene.

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: [email protected]

Ziarul Astra8

Tradiţii de iarnă braşovene

După terminarea munciloragricole, când lumea sate-lor intra într-o perioadă derepaus relativ, dar mai alesdupă Lăsatul secului deCrăciun, începea sezonulşezătorilor.

Şezătorile erau întâlniri co-munitare cu caracter lucra-tiv, dar şi distractiv, oame-nii îmbinând în mod plăcutlucrul cu distracţia. Şezătoa-rea reprezenta locul în carese învăţau deprinderi practi-ce, dar se derulau şi nume-roase obiceiuri.

În Postul Crăciunului,principala preocupare casni-că era legată de industria tex-tilă, iar torsul cânepii, al in-ului şi a lânii se făcea cu maimultă plăcere, cu mai multspor şi în condiţii mult maibune în cadrul unor întâlniricomunitare.

La gazda şezătorii se plă-teau bani. Se întâlneau peuliţe. Se făcea cu rândul, câteo săptămână, între vecine.Numai femei. Când erau fetela şezătoare, veneau şi bă-

ieţi. De copile mergeau în şe-zătoare şi torceau feştilele.Şi păcişalele, noi le torceam,fetele şi mamele torceau fu-iorul şi stupa că atâta se sco-tea dintr-o mănuşă. Şi dup-aia depănai, îţi spun, e foar-te mult lucru şi iarna băteaişi nu erau atuncea cizme decauciuc, băteai pe un frig de-ţi umfla mâinile. Toată iar-na boresele erau chinuite şilucrau şi să ţeasă atâtea pân-ze ş-apăi primăvara ieşeamde le nălbeam.

La şezătoare se povesteaunoutăţile din sat, se mai po-triveau nunţile, boresele. Tu,cutare ar putea să ia pe cu-tare şi cutare pe cutare. No,dup-aia mai veneau feciorişi no, care erau de aveau fetesau eram fete „No, hai să ju-căm” şi jucam în şezătoare,ştii. Joi sara mai luam ra-chiu. Atunci se făcea pâineîn casă. Zicea una „Eu dauo pită”. No, hai să punemfiecare câte doi lei şi să luămo ţâr de rachiu. La SfântuNeculae se făceau boţi, du-ceam făină şi frământam,

duceam la una şi coceamaşa nişte colăcei, le ziceaboţi. Feciorii se mai făceauurâţi în şezătoare şi apoi oluam prin sat, prin şezători.Se făceau ori ţiganu şi ţigan-ca ori domn şi doamna, orimireasă şi mire şi nănaş. Sefăceau şi le murdăreau pe fe-meile care purtau ii.

La şezatori se juca de în-vârtit, rotogolu, cum s-ar

zice, poşovoaica, sârba, şi d-astea, nu dans.

Fetele cântau în cor şi lemai acompania câte un bă-iat cu muzicuţa:

„Mărioaro de la munte,Păru-i lung şi mintea-i

scurtă.De ţi-ar fi mintea ca părul,N-ai iubi pe domnişoru.Fost-am una la părinţi,Cu părinţi plini de avere,

Mă ţineau ca mângâiere.”La şezători se jucau jo-

curi, Bâza şi Cizma. LaBâza, o persoană puneamâna stângă, pe sub braţuldrept; mâna dreaptă o pu-nea la ochi. Ceilalţi trebuiasă o lovească peste mână.Dacă ghicea cine a dat, aceapersoană îi lua locul; dacănu, continuau până cândghicea.

Fetele de la şezătoare,vrând să vadă dacă vin fecio-rii, luau un fir dintr-un fuior,îl aruncau în sus şi-i dădeaufoc. Dacă lua foc şi altă fur-că, însemna că vin feciorii.

(Elena Cornea,Mândra, 2006)

Şezătoarea era locul undeînvăţai ce este mai potrivit fi-rii şi ce nu e bine să faci. Înşezătoare se transmiteau maideparte nu doar tainele tor-sului lânii sau cânepii, a cu-sutului iilor şi a pregătirii zes-trei fetelor, ci şi a cântecelor,poeziilor şi jocurilor moşte-nite de la bunici. Munca eramai spornică dacă femeile învârstă cântau cântece bătrâ-neşti, dacă o nevastă tânărăîşi amintea o strigătură plinăde tâlc şi haz sau o ghicitoa-re, ori dacă fetele încercau săîşi afle ursitul. Flăcăii mer-geau pe la casele în careaveau loc şezătorile, însoţiţide muzicanţi. Când aceştiaintrau în aceste case, muncaera abandonată. Se juca, iarpentru fetele tinere era loculunde învăţau paşii de joc.

Poveşti despre şezători

Şezătoare la Veneţia

Întâlnirea vecinătăţilor