legea nr - hotnews.romedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-12-4... · web view(3) În cadrul...

Plx 417/2017Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Nr crt

LEGEA NR. 304/2004 INIȚIATIVA LEGISLATIVĂPLX417/2017

AMENDAMENTE OBSERVAȚII

1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

2. . Art. I. - Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:Consiliul Legislativ

3. ART. 1 – (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Pe cale de consecință, considerăm că Inspecția Judiciară ar trebui păstrată în cadrulUSR

4. (3) Ministerul Public îşi Alineatul (3) al articolului 1 se

1

Nr crt



exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.

modifică și va avea următorul cuprins: (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile sub autoritatea ministrului justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Guvernul

5. ART. 2 – (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

(1) Justiția se înfăptuiește de catre instantele de judecata în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.UNJR

6. Art. 2(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți și se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.Senator Șerban Nicolae

7. Art.2:(1) Justiția se înfăptuiește de catre instantele de judecata în numele legii, este unica, imparțială și egală pentru toți.

Motive:Pentru a evita confuziile, este important sa se specifice expres cine infaptuieste justitia. Alin. (2) detaliaza instantele.

2

Nr crt



judecător Flocica Roman8. (2) Justiţia se realizează

prin următoarele instanţe judecătoreşti:a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b)curţi de apel;c)tribunale;d)tribunale specializate;e)instanţe militare;f)judecătorii.

Litera d) a alineatului (2) al articolului 2 se abrogăDeputat Steluța Cătăniciu

9. ART. 3 Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.

10. ART. 4 (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată,

(3) Subordonarea ierarhică a parchetelor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorului.

USR

Acest principiu a fost dezvoltat în doctrina juridică în principal pe marginea art. 67 alin (2) din prezenta lege, potrivit căruia „Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor”.

Potrivit punctului 3 al Rezoluției 24 (97) Comitetului de miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, statele membre și-au asumat ca

3

Nr crt



conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.

toţi cei responsabili de prevenirea, investigarea, urmărirea şi adjudecarea cazurilor de corupţie să se bucure de gradul necesar de autonomie şi independenţă, pentru a-şi putea îndeplini funcţiile lor corespunzătoare, vor ti feriţi de orice imixtiuni şi influenţe nepotrivite şi vor avea la dispoziţie mijloace efective pentru colectarea probelor necesare, protejând persoanele care vor ajuta autorităţilor în vederea combaterii corupţiei şi păstrării confidenţialităţii investigaţiilor.USR

11. ART. 5 Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.

12. CAPITOLUL II: Accesul la justiţieART. 6 (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

(1) O justiţie echitabilă implica respectarea egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare, respectarea independenţei instantelor si a judecatorilor, a principiului separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei.UNJR

4

Nr crt



13. Art. 6(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil, cu respectarea egalităţii de arme, respectarea independenţei instanțelor și a judecătorilor, a principiului separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei.Senator Șerban Nicolae

14. Articolul 6 alin.1 se completeaza:“O justiţie echitabilă implica respectarea egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare, respectarea independenţei instantelor si a judecatorilor, a principiului separării puterilor şi a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei.”

USR

5

Nr crt



15. (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

16. ART. 7 (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

17. După alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alin. (3) cu următorul cuprins: (3) Pentru asigurarea princiilor prevăzute la alin. (1) și (2) în sala de judecată locul procurorului trebuie să fie la același nivel cu avocații, vizavi de instanța de judecată și în timpul procesului nu poate

Comentariu: Trebuie să fie puse de acord alineatele (1) și (4) ale articoului 5 din OUG 78/2016 cu prevederile aliniatelor (2) și (9) ale articolului 791.

6

Nr crt



comunica cu judecătorii decât în prezența avocaților părților. Autor: UDMR

18. ART. 8 Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.

19. ART. 9 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.

20. CAPITOLUL III: Art.10 - Statul trebuie să aloce

7

Nr crt



Dispoziţii generale privind procedura judiciarăART. 10 Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.

instanţelor de judecată resurse umane, material si financiare, precum şi echipamente adecvate, care să permită funcţionarea acestora în conformitate cu standardele stabilite în articolul 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi care să permită judecătorilor să îşi desfăşoare activitatea în mod eficient.UNJR

21. ART. 11 Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

22. ART. 12 Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de

8

Nr crt



cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

23. “(2) Toate procedurile judiciare şi actele privind administrarea justiţiei, precum si actele privind colaborarea dintre orice institutie si autoritate cu institutiile autoritatii judecatoresti, sunt de interes public. UNJR

24. Se introduce un alineat nou alin.(2), având următorul cuprins:„(2) Procedurile judiciare, actele privind administrarea justiţiei, precum și actele privind colaborarea instituțională dintre autoritatea judecătorească și orice altă autoritate sunt de interes public.Senator Șerban Nicolae

9

Nr crt



25. ART. 13 (1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio. (2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte. (3) După terminarea şedinţei de judecată, pArticipanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

26. ART. 14 (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română. (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.

10

Nr crt



(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat. (4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii. (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română. (6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi

11

Nr crt



cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă. (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

27. ART. 15 Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

28. ART. 16 – Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ - semnalăm că prelungirea termenului de redactare a hotărârilor judecătorești trebuie să fie prevăzută drept o posibilitate, și nu drept o „urmare”, așa cum rezultă din textul propus. Pentru acest motiv, apreciem că expresia „urmând ca în cazuri

12

Nr crt



temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori” ar trebui să fie reformulată, urmând a constitui teza a doua a alin.(1), prevăzută după expresia „30 de zile de la data pronunțării, în următoarea redactare: „În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori”.Din redactare nu rezultă nici cine anume are competența de a hotărî asupra prelungirii termenului, și nici prin ce act se stabilește această prelungire, fiind necesară reanalizarea și reformularea normei, sub acest aspect.Introducerea acestei norme generale în cuprinsul Legii nr.304/2004 face necesară și modificarea expresă a art.426 din Codul de procedură civilă, precum și a art.406 din Codul de procedură penală, norme care se referă doar la termenul de 30 de zile în care hotărârea trebuie redactată, fără a se avea în vedere reglementarea posibilității prelungirii acestuia, astfel cum se propune în proiect.

29. Art. 16 se elimină. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ICCJ - Eliminarea propunerii de modificare a art. 16 alin. (1), întrucât nu reflectă volumul de încărcare al instanțelor.Guvernul - propunerea de completare a art. 16 cu un nou alineat nu are natura unei norme propriu-zise de organizare judiciară, ci a uneia de procedură - civilă și penală – (a se vedea art. 426 alin. (5) teza I din Legea nr. 134/2010 – Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și art. 406 din Legea nr. 135/2010 – Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare); de asemenea, norma trebuie analizată și din perspectiva principiilor aplicabile conflictelor de legi

13

Nr crt



(lege generală – lege specială). Norma, care instituie un nou termen de recomandare, trebuie privită și în contextul art.99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

30. Articolul 16 se modifică și se competează cu un alineat nou și va avea următorul cuprins:„ART. 16 – (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori.

In cazul in care nu se accepta observatia noastra, sustinem urmatorul amendament dupa cum urmeaza:

(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 90 de zile de la data pronunțării.USR

Dispoziția nu se încadrează în sfera de reglementare a Legii nr. 304/2004, vizând organizarea procesului judiciar (normă de procedură civilă/penală).USR

31. (1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.

(2) Hotărârile judecătorești trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.

32. (2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

(3) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.”

33. La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat,

14

Nr crt



alineatul (4) cu următorul cuprins:(4) Nemotivarea în termenul prevăzut de alin. (1) reprezintă abatere disciplinară.PSD

34. ART. 17 (1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.

35. (2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea în completul de judecată a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă.

(2) Completul de divergență se constituie prin includerea în completul de judecată a judecătorului din planificarea de permanență.UNJRPreluat de USR

Nu exista nici o ratiune pentru a permite presedintelui sau vicepresedintelui sa intre el, atunci cand doreste, in completul de permanenta. Functiile de conducere in instante sunt strict administrative si nu trebuie atribuite acestora atributii jurisdictionale distinct de cele ale celorlalti judecatori.

36. Art. 17(2) Completul de divergență se

15

Nr crt



constituie prin includerea în completul de judecată a judecătorului din planificarea de permanență.Senator Șerban Nicolae

37. TITLUL II: Instanţele judecătoreştiCAPITOLUL I: Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSECŢIUNEA 1: Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieART. 18 (1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. (3) Preşedintele Înaltei

16

Nr crt



Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite. (4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.

38. ART. 19 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

39.

(21) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea

Alineatul (21) al articolului 19 se modifică și va avea următorul cuprins:(21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii,

17

Nr crt



recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi 4 complete de 5 judecători.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători.Guvernul

40. Art. 19(21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători.Senator Șerban Nicolae

41. (21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători.UNJRPreluat de USR

42. Se introduce alineatul (21) la articolului 19, care va avea

18

Nr crt



următorul cuprins:(21) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completele de 5 judecători. Toți judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție participă în complete de 5 judecători, în condițiile art. 32 alin. (2) și (3).Deputat Steluța CătăniciuPSD

43. (3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de

19

Nr crt



specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora. (4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.

44. ART. 20 (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria,

20

Nr crt



direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

45. SECŢIUNEA 2: Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

ART. 21 - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Articolul 21 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:„ART. 21 - (1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

Art. 21se elimină.Guvernul, Consiliul Legislativ

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 şi art. 24 raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Guvernul - propunem eliminarea textului, întrucât calea de atac (a recursului), ca de altfel și termenul de exercitare și de judecare a recursului sunt deja consacrate la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare.

46. (2) Hotărârea de respingere a Consiliul Legislativ - apreciem că nu se impune prevederea expresă a posibilității

21

https://idrept.ro/00136310.htm

Nr crt



cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, este supusă căii de atac a recursului.”

atacării cu recurs a „hotărârii de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești”, întrucât instituirea acestei căi de atac, precum și termenul în care aceasta poate fi formulată face obiectul art.29 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prevederea acestei posibilități și în cuprinsul art.21 din Legea nr.304/2004 ar putea reprezenta instituirea unei reglementări paralele, interzisă de normele de tehnică legislativă.De altfel, norma propusă pentru art.21 alin.(2) nici nu se integrează tematic în cuprinsul art.21, întrucât acesta are ca obiect stabilirea competenței secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nu instituirea unor căi de atac.CSM - prin textele propuse la art. 21 alin. (2) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 s-a urmărit punerea în acord a acestui act normativ cu Decizia Curții Constituționale nr. 321/2017, propunerea vizând art. 21 reglementează doar posibilitatea exercitării căii de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost respinse cererile de sesizare a Curții Constituționale.La nivelul Legii nr. 304/2004, respectiv art. 21 și 24, ar trebui să se reglementeze doar aspectele privind stabilirea instanței competente să soluționeze aceste recursuri.

47. Articolul 21 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:

22

Nr crt



Art. 21 - (1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.Deputat Steluța Cătăniciu

48. ART. 22 - Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă: a) în primă instanţă,

23

Nr crt



procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel; c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel; e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor

24

Nr crt



definitive, în condiţiile prevăzute de lege; f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.

49. ART. 23 (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege. (2) *** Abrogat de Legea 255/2013

50. ART. 24 - Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia

Articolul 24 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:„ART. 24 - (1) Completele de 5 judecători judecă apelurile

După alineatul (1) al articolului 24 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 21 şi art. 24 raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii

25


Nr crt



penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Consiliul Legislativ - întrucât se are în vedere doar completarea articolului, textul alin.(1) nu mai trebuie redat în proiect.

51. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:Art 24. - (1) Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi în alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca

26

Nr crt



instanţă disciplinară.deputat Cătălin Marian Rădulescu

52. (2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.”

(2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva încheierilor de respingere a cererilor de sesizarea Curţii Constituţionale, pronunțate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.Consiliul Legislativ

Guvernul - în contextul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 321/2017, prin adresa nr.620/20.09.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a propus “completarea art. 21 din Legea nr.304/2004 în sensul de a se stabili competența Secției I civile, a Secției a II a civile și a Secției de contencios administrativ și fiscal de a soluționa recursurile prevăzute în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, exercitate împotriva încheierilor prin care la nivelul fiecăreia dintre aceste secții se resping cererile de sesizare a Curții Constituționale”. În raport cu această propunere, apreciem necesară consultarea instanței supreme, în vederea clarificării intenției de reglementare.Având în vedere obiectul de reglementare al art. 29 din Legea nr.47/1992, apreciem că noua normă de competență ar trebui să facă obiectul acestui articol (art. 29 alin. 5) - idee care transpare și din paragraful mai sus citat al Deciziei Curții Constituționale și, eventual, reiterată în Legea nr. 304/2004, pentru a completa Secțiunea a 2-a a Capitolului I al Titlului II din această lege, care vizează competența ÎCCJ.Consiliul Legislativ - pentru asigurarea clarității și previzibilității normei, este necesar ca expresia „pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești” să fie înlocuită cu indicarea expresă a instanțelor avute în vedere de text.

27

Nr crt



Precizăm că ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești este Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin urmare, referirea trebuie să se facă la această instanță, dar de o manieră precisă, cu indicarea secției sau a completului de la Înalta Curte de Casație și Justiție avut în vedere, astfel încât să se asigure respectarea Deciziei Curții Constituționale nr.321/2017.

53. (2) Apelul prevăzut la alin. (1) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului.deputat Cătălin Marian Rădulescu

54. Articolul 24 se completează cu un nou alineat, alineatul (2) cu următorul cuprins:Art. 24 - (1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile

28

Nr crt



împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.(2) Completele de 5 judecători soluționează recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțate de ultima instanţăDeputat Steluța Cătăniciu

55. ART. 25 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: a) *** Abrogat de Legea nr. 202/2010 b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

29

Nr crt



c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.

56. ART. 26 Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.

57. ART. 27 (1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care

30

Nr crt



este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei. (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.

58. SECŢIUNEA 3: Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieART. 28 - (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

Alineatele (1) și (3) ale articolului 28 se modifică și vor avea următorul cuprins:Art. 28.- (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinți şi colegiul de conducere.Guvernul, UNJRPreluat de USR

59. Art. 28

31

Nr crt



(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinți şi colegiul de conducere.Senator Șerban Nicolae

60. (2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.

61. (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La

(3) Preşedintele, cei doi vicepreședinți și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 4 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

32

Nr crt



şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.

Guvernul

62. Art. 28(3) Președintele, vicepreședinții și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.Senator Șerban Nicolae

63. (3) Preşedintele, cei doi vicepreședinți și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a

33

Nr crt



judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii”.UNJR

64. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 28 - (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, doi vicepreşedinți şi colegiul de conducere.”(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea

34

Nr crt



cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.(3) Preşedintele, cei doi vicepreședinți și câte doi judecători de la fiecare secție, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii”.CSM

65. ART. 29 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are

Literele b) și c) ale alineatului (1) al articolului 29 se modifică și vor avea următorul curpins:„Art. 29 (1)

La articolul 29 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică și vor avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile

35

Nr crt



următoarele atribuţii: a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

66. b) propune Consiliului Superior al Magistraturii

b) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior

Litera b) a alineatului (1) al articolului 29 se abrogă.

36

Nr crt



judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Deputat Steluța Cătăniciu

67. c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;

c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;”

c) propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi.Deputat Steluța Cătăniciu

Text identic cu inițiativa legislativă

68. d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii; e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

37

Nr crt



69.

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.

Alineatele (2) și (3) ale articolului 29 se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte.GuvernulPreluat de PSD

70. (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.GuvernulPreluat de PSD

71. (4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

38

Nr crt



se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.

72. ART. 30 Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii; b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

73. ART. 301

(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de

39

Nr crt



punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

74. (2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public prin afişare pe siteul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.UNJRPreluat de USR și PSD

40

Nr crt



75. SECŢIUNEA 4: Completele de judecatăART. 31 (1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

Art. 31(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează: Senator Șerban Nicolae

76. a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;

77. b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător;

b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel, completul de judecată este format din 2 judecători;UNJR, CSM, senator Șerban NicolaePreluat de deputat Steluța Cătăniciu și PSD

41

Nr crt



78. c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători; e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; f) pentru contestaţiile prevăzute în art.2501 alin. (1) din Codul de procedură

42

Nr crt



penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători. (2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.

Se completează alineatul (1) al articolului 31 cu o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători.Deputat Steluța CătăniciuPSD

79.

(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu

Alineatul (3) al articolului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura,

43

Nr crt



se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.

acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinți ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin tragere la sorţi.Guvernul

80. Art. 31(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiți, prin tragere la sorți, de către preşedintele sau unul dintre cei doi vicepreşedinți ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.UNJR, Senator Șerban NicolaePreluat de USR și PSD

81. ART. 311

Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la

44

Nr crt



art. 31 alin. (1) lit. a).82.

ART. 32 (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:”Art. 32 – (1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători.Guvernul

83. Art. 32(1) La începutul fiecărui an, prin tragere la sorți, se stabilesc completele de 5 judecători, numărul completelor fiind aprobat de Colegiul de conducere, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.Senator Șerban Nicolae

84. Art. 32 – (1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a

45

Nr crt



vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, facuta pe baza rezultatelor tragerii la sorti, Colegiul de conducere aprobă numărul completelor de 5 judecători.UNJRPreluat de USR și PSD

85. (2) În materie penală, completele de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Senator Șerban Nicolae, Guvernul, UNJRPreluat de PSD

86. (2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) În alte materii decât cea penală, completele de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.Senator Șerban Nicolae, Guvernul, UNJRPreluat de PSD

87. (3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă,

46

Nr crt



judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

88. (4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui Secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.Senator Șerban Nicolae, Guvernul, UNJRPreluat de PSD

89. (5) Completul de 5 (5) Completul de 5 judecători

47

Nr crt



judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele Secţiei penale sau de decanul de vârstă, după caz.

este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei doi vicepreședinți sau de unul dintre președinții de secție.Guvernul

90. (5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei doi vicepreședinți sau de președinții de secție atunci când aceștia fac parte din complet, desemnati potrivit alin. (4).Senator Șerban Nicolae, UNJRPreluat de PSD

91. Alineatul (5) al articolului 32 se abrogă.Deputat Steluța Cătăniciu

92. (6) În caz de incompatibilitate a persoanelor prevăzute la alin. (5), completul de 5 judecători

48

Nr crt



este prezidat de decanul de vârstă al completului.Guvernul

93. (6) În cazul în care nici unul dintre aceștia nu au fost desemnaţi să facă parte din completele de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.Senator Șerban Nicolae, UNJRPreluat de PSD

94. (6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.

(7) Cauzele care intră în competența completelor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”Senator Șerban Nicolae, Guvernul, UNJRPreluat de PSD

Modificarea este necesara pentru a asigura repartizarea aleatorie a judecatorilor in componenta completelor specializate. Asa cum am aratat, calitatea de presedinte sau vicepresedinte nu trebuie sa confere atributii jurisdictionale acestora, distinct de cele ale unui judecator din cadrul aceleeasi instante.

95. Se introduc două noi alineate, alineatele (8) și (9) cu următorul cuprins: (8) Lista judecătorilor programați în complete de

49

Nr crt



drepturi și libertăți sau a celor pentru asigurarea permanenței constituie secret de serviciu și nu poate fi comunicată public înainte de repartizarea dosarului nici parchetului și nici unui alt terț. Divulgarea acestor informații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii.PSD

96. (9) Lipsa repartizării aleatorii a dosarului constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii pronunțate.PSD

97. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă compunerea completelor de 5 judecători.(2) În materie penală, completele de 5 judecători sunt

50

Nr crt



formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) În alte materii decât cea penală, completele de 5 judecători sunt formate din ceilalți judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.(4) Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(5) Completul de 5 judecători este prezidat de decanul de vârstă al completului.(6) Cauzele care intră în

51

Nr crt



competenţa completelor de 5 judecători vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.Deputat Steluța Cătăniciu

98. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 32 – (1) La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecători.(2) În materie penală, completele de 5 judecători sunt formate numai din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(3) În alte materii decât cea penală, completele de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.(4) Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți,

52

Nr crt



în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(5) Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei doi vicepreședinți sau de unul dintre președinții de secție.(6) Cauzele care intră în competența completelor de 5 judecători vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”CSM

99. ART. 33 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

53

Nr crt



sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când pArticipă la judecată. (2) *** Abrogat de Legea nr. 202/2010 (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.

100. ART. 34 În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi

54

Nr crt



luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

101. CAPITOLUL II: Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriileSECŢIUNEA 1: Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor ART. 35 (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege. (2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale,

55

Nr crt



cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

102. ART. 36 (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. (2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.

56

Nr crt



103. (3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părţilor, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

(3) În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionisti, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.UNJRPreluat de USR și PSD

104. ART. 37 (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.

Articolul 37 se abrogăDeputat Steluța Cătăniciu

Se impune reglementarea unei dispoziții care să prevadă că actualele tribunale specializate (Cluj, Mureș, Argeș, Brașov) se constituie ca secții specializate/complete specializate în cadrul tribunalelor de drept comun corespunzătoare.De asemenea, se impune reglementarea unei dispoziții tranzitorii care să prevadă că toate

57

Nr crt



(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ. (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează. (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.

cauzele aflate în curs de judecată la data desființării tribunalelor specializate se vor trimite, pe cale administrativă, secțiilor corespunzătoare nou înființate din cadrul tribunalelor de drept comun corespunzătoare.Deputat Steluța Cătăniciu

105. ART. 38 (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate

58

Nr crt



juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.

106. (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Localitătile care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică În Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1.UNJRPreluat de USR

107. La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”CSM

59

Nr crt



108. ART. 39 (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. (2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.

109. ART. 40 (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor. (2) Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine

Alineatele (1) și (2) ale articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Secțiile și completele specializate pentru minori și familie judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă disjungerea, competența aparține secției/completului specializat pentru minori și familie.

60

Nr crt



tribunalului specializat pentru minori şi familie. (3) Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Deputat Steluța Cătăniciu și PSD

110. ART. 41 (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.

Alineatul (1) al articolului 41 se modifică și va avea următorul curpins:„Art. 41 - (1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.”

Alineatul (1) al articolului 41 se modifică și va avea următorul curpins:(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei,cu avizul consultativ al colegiului de conducere al fiecărei instanţe.Deputat Steluța Cătăniciu

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se

61

Nr crt



atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

111.

(2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.

Alineatul (2) al articolului 41 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Componența secțiilor specializate se stabilește de președintele instanței, cu avizul consultativ al colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama, în principal, de specializarea judecătorului”.Guvernul, CSMPreluat de deputat Steluța Cătăniciu și PSD

Propunem susținerea amendamentului CSMIon Cristian - USR

112. După alineatul (2) al articolului 41 se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins:(21) Componența completelor specializate se stabilește prin

62

Nr crt



tragere la sorți”. Guvernul

113. (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

114. ART. 42 În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.

115. ART. 421

În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile

63

Nr crt



tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele: a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv; b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.

116. SECŢIUNEA 2: Conducerea instanţelor judecătoreşti ART. 43 (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia. (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde

Alineatul (3) al articolului 43 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Președintele judecătoriilor exercită și atribuții de administrare a instanței.Deputat Steluța Cătăniciu

64

Nr crt



funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie. (3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.

117. ART. 44 (1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite. (2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.

118. ART. 45

(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la

Alineatul (1) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art. 45 - (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la

65

Nr crt



curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.

curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.Guvernul

119. Alineatul (1) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.Deputat Steluța Cătăniciu

66

Nr crt



120. Alineatul (1) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 45 - (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.”CSM

121. (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1 - 3 vicepreşedinţi.

122. ART. 46 (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri

67

Nr crt



pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate. (2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. (3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.

123. Se introduce articolul 461, cu 68

Nr crt



următorul cuprins:Pentru uniformizarea și buna coordonare a măsurilor și practicilor manageriale la nivel national și pentru creșterea eficienței actului de justiție, se constituie Consiliul Național al Președinților Curților de Apel, ca structură fără personalitate juridică, structură ce va avea un rol consultativ în problemele vizând sistemul judiciar.Deputat Steluța Cătăniciu

124. ART. 47 Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.

125. ART. 48 Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.

126. ART. 49

69

Nr crt



(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă: a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

Litera b) a alineatului (2) al articolului 49 se modifică și va avea următorul cuprins:b) la judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.Deputat Steluța Cătăniciu

70

Nr crt



127.

(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.

Alineatul (21) al articolului 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:”(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.”GuvernulPreluat de PSD

128. Alineatul (21) al articolului 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:(21) În cazul în care la judecătorii numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.Deputat Steluța Cătăniciu

129. La articolul 49, alineatul (21) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(21) În cazul în care la judecătorii şi tribunale

71

Nr crt



specializate numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.”CSM

130. Se introduce un nou alineat după alineatul (21), respectiv alineatul (22) la articolul 49, cu următorul cuprins:(22) Dispoziţiile alin. (21) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.CSMPreluat de Deputat Steluța Cătăniciu

131. (3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi. (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. (5) La curţile de apel şi

72

Nr crt



tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot. (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.

Alineatul (6) al articolului 49 se modifică și va avea următorul cuprins:(6) În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel și ale tribunalelor pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.Deputat Steluța Cătăniciu

132. ART. 50 (1) La instanţele

Litera c) a alineatului (2) al articolului 50 se abrogă.

73

Nr crt



judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor. (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează: a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel; b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului; c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia; d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei. (3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea


74

Nr crt



unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

133. (4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.

(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței.Senator Șerban Nicolae, UNJR

134. ART. 51 Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii: a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe; b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbat probleme de drept; d) analizează proiecte de

75

Nr crt



acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

135. e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

Litera e) a articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 51

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Secției pentru judecători sau, după caz a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;”

La articolul 51 litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a ConsiliuLui Superior aL Magistraturii;UNJR

Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute

76

Nr crt



și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

136. Litera e) a articolului 51 se modifică și va avea următorul cuprins:e) formulează puncte de vedere la solicitarea Secției pentru judecători sau, după caz a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al

77

Nr crt



Magistraturii.Deputat Steluța Cătăniciu

137. f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere; g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

138. SECŢIUNEA 3: Completele de judecată ART. 52 (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine

78

Nr crt



interioară a instanţelor judecătoreşti. (2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

139. ART. 53 (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

140. ART. 54 (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.

Art. 54 - (1) Cauzele date, potrivit legii, in competenţa de primă instantă a judecătoriei, tribunalului şi curtii de apel se judecă. În complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (2) şi art. 23 alin. (II) din Legea nr. 303/2004,

Consiliul Legislativ - potrivit art.23 alin.(1) din Legea nr.303/2004, astfel cum este propus în cuprinsul propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.303/2004, judecătorul stagiar urmează să participe în complet colegial la soluționarea cauzelor de competența judecătoriei. Prin urmare, pentru corelarea soluțiilor legislative propuse, se impune ca prezentul proiect să cuprindă și o intervenție legislativă asupra art.54 alin.(1) din Legea nr.304/2004, potrivit căruia cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de

79

Nr crt



republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista la şedinţele de judecată ale completelor formate din judecători definitivi.UNJR

muncă și de asigurări sociale.

141. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:„Art. 54 - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (2) şi art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot participa la şedinţele de judecată ale completelor formate din judecători definitivi.

80

Nr crt



(2) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători. (3) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.”CSM

142. (11) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.

(11) Contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la judecătorii și tribunale se soluționează în complete formate de doi judecători.Senator Șerban Nicolae, UNJR

81

Nr crt



143. (12) Contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate în cursul judecăţii în materie penală în primă instanţă de judecătorii şi tribunale se soluţionează în complet format dintr-un judecător.

144. (2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(2) Contestaţiile formulate Împotriva hotărâri lor pronunţate În materie penală de către judecătorii şi tribunale in cursul urmaririi penale si a judecăţii În primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecatorii de camera preliminara de la aceste instante se solutionează în complet format din 2 judecători, dacă legea nu prevede un numar mai mare.UNJR

145. (3) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013 (4) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013

82

Nr crt



146. Articolul 54 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 221 alin. (2) şi art. 23 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot participa la şedinţele de judecată ale completelor formate din judecători definitivi.(2) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră

83

Nr crt



preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători. (3) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Apelurile în materie civilă se judecă în complet format din 2 judecătoriDeputat Steluța Cătăniciu

147. ART. 55 (1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate.

84

Nr crt



Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

148. CAPITOLUL III Instanţele militare ART. 56 (1) Instanţele militare sunt: a) tribunalele militare; b) Curtea Militară de Apel Bucureşti. (2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege. (3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

149. ART. 57 (1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca

85

Nr crt



judecata să se desfăşoare în alt loc. (2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.

150. ART. 58 (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară. (2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (3) Când gradul procurorului nu face parte

Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 58 – La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară. Guvernul

86

Nr crt



din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

151. Articolul 58 se abrogă.CSMPreluat de USR

CSMComisia a propus desființarea instanțelor militare și reorganizarea parchetelor militare, sens în care în cuprinsul dispozițiilor finale și tranzitorii ale legii de modificare și completare s-a propus următoarea dispoziție:„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanțele militare se desființează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale.”Se sublinia că în mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispozițiilor legale referitoare la instanțele militare și parchetele militare, respectiv judecătorii militari și procurorii militari.

152. ART. 59 (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara

87

Nr crt



funcţionează tribunale militare. (2) Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor. (3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.

153. ART. 61 (1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49 - 51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.

88

Nr crt



(2) *** Abrogat de Legea nr. 97/2008

154. TITLUL III: Ministerul PublicCAPITOLUL I: Atribuţiile Ministerului PublicART. 62 (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alineatul (1) al articolului 62 se modifică și va avea următorul cuprins: Art. 62 - (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii, sub autoritatea ministrului justiției şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Guvernul

155. Alineatul (1) al articolului 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii, sub autoritatea ministrului justiţiei şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Deputat Steluța Cătăniciu

156. (2) Procurorii îşi (2)Procurorii îşi desfăşoară USRDeși enumerarea limitativă a celor 3

89

Nr crt



desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.

activitatea potrivit principiilor independenței, legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.USR

principii este preluată telle quelle din art. 132 din Constituție, apreciem că ar putea fi completată și cu principiul independenței procurorului. Acest principiu a fost dezvoltat în doctrina juridică în principal pe marginea art. 67 alin (2) din prezenta lege, potrivit căruia Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.De asemenea, menționăm că, potrivit punctului 3 al Rezoluției 24 (97) Comitetului de miniștri privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corupției, statele membre și-au asumat ca toţi cei responsabili de prevenirea, investigarea, urmărirea şi adjudecarea cazurilor de corupţie să se bucure de gradul necesar de autonomie şi independenţă, pentru a-şi putea îndeplini funcţiile lor corespunzătoare, vor ti feriţi de orice imixtiuni şi influenţe nepotrivite şi vor avea la dispoziţie mijloace efective pentru colectarea probelor necesare, protejând persoanele care vor ajuta autorităţilor în vederea combaterii corupţiei şi păstrării confidenţialităţii investigaţiilor.

157. (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile

90

Nr crt



persoanei. (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.

158. După alineatul (4) al articolului 62 se introduc două noi alineate, alin.(5) şi (6), cu următorul cuprins:(5) În exercitarea funcției lor, procurorii trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, separația puterilor, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive.Senator Șerban Nicolae, UNJR

159. (6) În comunicarea publică, trebuie respectate: prezumția de nevinovăție, dreptul la viața privată și la demnitate, dreptul la informare și libertatea presei, dreptul la un proces

91

Nr crt



echitabil, dreptul la apărare, transparența, integritatea, eficacitatea și confidențialitatea investigațiilor.Senator Șerban Nicolae

(6) În comunicarea publică, procurorii trebuie sa respectate următoarele principii: prezumția de nevinovăție, dreptul la viața privată și la demnitate, dreptul la informare și libertatea presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, principiul cu privire la integritatea, eficacitatea și confidențialitatea investigațiilor, precum și principiul transparenței.UNJR

160. ART. 63 Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în

92

Nr crt



condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală; c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege; e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată; f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege; g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor

93

Nr crt



puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii; h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu; j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă; k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

161. ART. 64 (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic

Consiliul Legislativ - Având în vedere modificarea propusă pentru art.64 alin.(5), sugerăm să se analizeze dacă nu ar fi necesară și modificarea, în același sens, a

94

Nr crt



superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. (2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

dispozițiilor art.64 alin.(1), care are în vedere, de asemenea, „procedura de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor”, însă se referă la competența Consiliului Superior al Magistraturii în această procedură, și nu a secției pentru procurori a Consiliului.

162.

(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.

Alineatul (3) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. Senator Șerban Nicolae

95

Nr crt



Guvernul, UNJR

163. Alineatul (3) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.Deputat Steluța Cătăniciu

164. Alineatul (3) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:„(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.CSM

165. (4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii: a) suspendarea sau

96

Nr crt



încetarea calităţii de procuror, potrivit legii; b) în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rechemarea sa; c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

166.

(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.

Alineatul (5) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 64 (5) Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.”

AMR - AMR a subliniat în repetate rânduri că stabilirea clară a competențelor Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii – distinct pentru cariera/drepturile judecătorilor, respectiv cariera/drepturile procurorilor – este necesară, prin raportare la art. 124 alin. (3) şi art. 125 alin. (1) din Constituţie, dispoziții care consacră independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor, ceea ce înseamnă că orice act sau orice procedură ce privește cariera ori statutul judecătorilor nu poate proveni decât de la o persoană căreia îi sunt recunoscute și garantate, prin Constituție, în exercitarea atribuțiior sale, caracterele esențiale ale independenței și inamovibilității, și nu de la o persoană care nu se bucură de acest statut..Din interpretarea per a contrario a dispoziției art. 132 alin. (1) din Constituţie, rezultă că procurorii nu sunt nici independenţi (fiind sub autoritatea ministrului justiţiei, lipsa de independenţă a procurorilor români fiind statuată şi în jurisprudenţa CEDO, prin raportare la

97

Nr crt



organizarea sistemului judiciar), nici inamovibili (ci se bucură doar de stabilitate), deci statutul procurorilor nu oferă, din perspectiva Constituției, aceleași garanții. Prin urmare, nu se poate să li se atribuie procurorilor putere de decizie în chestiunea drepturilor și carierei judecătorilor, fără ca ei înșiși (procurorii) să aibă atributele independenței și inamovibilității, în măsura în care le sunt recunoscute și garantate judecătorilor, fiindcă o astfel de perspectivă ar însemna încălcarea normelor constituţionale privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor.

167. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică și va avea următorul cuprins:(5) Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.Deputat Steluța Cătăniciu

168. ART. 65 (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului

Alineatul (3) al articolului 65 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 65

Alineatul (3) al articolului 65 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „procurorul șef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 65 alin. 3.

98

Nr crt



respectiv. (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.

În acest sens, AMR a arătat, în mod clar, și susține, în continuare, că propunerea privind crearea unei „direcţii specializate” cu unicul scop al efectuării urmăririi penale împotriva judecătorilor şi procurorilor – respectiv al „investigării infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori” – este o măsură care nu prezintă niciun element pozitiv şi nicio garanţie a împiedicării unor posibile abuzuri.De asemenea, crearea unei astfel de structuri, printr-una din legile ce constituie pilon al sistemului judiciar, induce ideea periculoasă că sursa stării infracţionale, inclusiv sursa corupţiei, s-ar afla în interiorul sistemului, aşa încât de aici, din interior, ar trebui acţionat, cu sublinierea calităţii persoanei ce ar face subiectul urmăririi penale, şi anume aceea de magistrat. Or, o astfel de abordare este nu numai eronată şi vădit împotriva realităţilor sistemului judiciar, ci şi menită să prezinte magistraţii, în spaţiul public, într-o imagine inadmisibil distorsionată.AMR subliniază și faptul că, astfel cum rezultă din rapoartele MCV, direcţiile de acţiune recomandate în lupta împotriva corupţiei sunt cel puţin patru, accentul necăzând, nicidecum, asupra sistemului judiciar, iar recomandările nefiind calate, din această perspectivă, pe situaţia magistraţilor.Astfel, prin MCV au fost trasate patru direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar. Cu toate că aceste elemente au fost evidenţiate în MCV

99

Nr crt



încă din anul 2014, se pune doar acum și doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate” care nu îşi găseşte nici temei şi nici finalitate, cu atât mai mult cu cât procedurile penale aplicate în prezent nu s-au dovedit a fi ineficiente din perspectiva efectuării urmăririi penale – în sensul că nu a fost împiedicată nici efectuarea și nici finalizarea acestei acestei etape procesuale –, chiar dacă, în mai multe situaţii, s-a stabilit, utlerior, prin hotărâre definitivă, că magistraţii ce au fost subiectul acestei urmăriri nu au săvârşit nicio infracţiune.

AMR atrage atenția asupra faptului că însăși denumirea „direcției” include o nepermisă încălcare a prezumției de nevinovăție, dat fiind că, potrivit Proiectului, instituția este menită să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Or, potrivit Codului de procedură penală, nu este îngăduit ca urmărirea penală să fie un dat, adică să însemne parcurgerea unei proceduri bazate pe ideea investigării unor infracțiuni „săvârșite”, ci pe ideea strângerii probelor în favoarea și defavoarea persoanei vizate – art. 100 alin. 1, art. 306 alin. 3 Cod procedură penală –, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a principiilor imparțialității și dreptului la apărare, pentru ca, în final, să se poată afirma, pe fundamentul probelor, dacă este cazul sesizării instanței de judecată – moment care, însă, nu confirmă vinovăția, cât timp aceasta nu este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

100

Nr crt



169. (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”

Alineatul (3) al articolului 65 se completează și va avea următorul cuprins:(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.”Deputat Steluța Cătăniciu

170. Pastrarea alin. (3) in forma actuala și introducerea unui nou alineat, alin. (31) cu următorul cuprins:(31) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , de

101

Nr crt



procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi."UNJRPreluat de PSD

171. ART. 66 (1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în

102

Nr crt



condiţiile legii. (2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. (3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

172. (4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

103

Nr crt



173. ART. 661

(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii. (2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

174. (3) Numirea în funcţii a 104

Nr crt



ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

175. La Art. 661, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (31), având următorul cuprins: „(31) Nu pot fi numiți ca ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații, lucrători sau colaboratori ai acestora.”Senator Șerban Nicolae

176. “(31) Nu pot ocupa functia de ofiter sau agent de politie judiciara, ofiteri, chiar acoperiti, ai serviciilor de informatii, lucratori sau colaboratori ai acestora. Anterior numirii in functie acestia vor da o declaratie autentica ca nu fac si nu au

105

Nr crt



facut parte din serviciile de informatii, si nu sunt sau au fost colabaratori sau informatorii ai acestora.UNJRPreluat de PSD

177. (4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. (6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din

106

Nr crt



dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia. (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în

107

Nr crt



condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data detaşării. (9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi

108

Nr crt



funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară. (11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.

178. ART. 67 (1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului. (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate,

109

Nr crt



potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor. (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.

179. ART. 68 Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.

180. ART. 69 (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la

Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se compltează și vor avea următorul cuprins: „Art. 69 - (1) Ministrul justiţiei,

Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se modifică și vor avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - Aceleași considerente ca acelea expuse la art. 65 alin. 3. AMR solicitând eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori din text.

110

Nr crt



cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei. (2) Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu

când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, ori de ministrul justiţiei.

111

Nr crt



poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.

181. Alineatele (1) și (3) ale articolului 69 se compltează și vor avea următorul cuprins: (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al

112

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”Deputat Steluța Cătăniciu

182. (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale

USRPropunem eliminarea posibilității ministrului justiției de a desemna procurorii însărcinați cu controlul, pentru a elimina riscul ingerinței politicului în controlul efectuat asupra procurorilor.

113

Nr crt



Anticorupţie ori de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.USR

183. (3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorului șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.”

184. CAPITOLUL II: Organizarea Ministerului Public

La articolul 70, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

114

Nr crt



SECŢIUNEA 1: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieART. 70 (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public. (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. (3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.

„(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”CSM

115

Nr crt



(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

185. ART. 71 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.

186. ART. 72 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.

187. ART. 73 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă

116

Nr crt



Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar. (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).

188. ART. 74 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.

117

Nr crt



189. ART. 75 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.

Alineatul (1) al articolului 75 se modifica şi va avea următorul cuprins:Art. 75 (1) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură următoarele secţii:1. Secţia de urmărire penală şi criminalistică;2. Secţia judiciară;3. Secţia parchetelor militare;4. Secţia de investigare a infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători;5. Secţia de resurse umane si documentare;

Secţiile sunt conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. deputat Cătălin Marian Rădulescu

190. ART. 76 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin,

118

Nr crt



procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.

191. ART. 77 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

119

Nr crt



192. ART. 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

193.ART. 79 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile

Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 79 - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a

Articolul 79 se modifică și va avea următorul cuprins:Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile

Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.

120

Nr crt



asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Deputat Steluța CătăniciuText identic cu inițiativa

Consiliul Legislativ - reglementarea cuprinsă în norma propusă a fi introdusă ca art.79 face necesară modificarea expresă a art.21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, iar modificarea art.88 face necesară intervenția legislativă asupra art.3 alin.(1) lit.e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr.503/2002, cu modificările și completările ulterioare.

AMR - De acord, pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51.

194. SECŢIUNEA 11: Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi TerorismART. 791 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.

Alineatele (2) și (9) ale articolului 791 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 791

195. (2) Direcţia de Investigare (2) Direcţia de Investigare a (2) Direcţia de Investigare a Consiliul Legislativ - Având în vedere modificările propuse pentru art.791 alin.(2)

121

Nr crt



a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.Deputat Steluța CătăniciuText identic cu inițiativa

și (9), este necesar ca prin prezentul proiect să fie modificate, în mod expres, și alin.(1) și (4) ale art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.AMR - Cu privire la alin. 2 și alin. 9 de acord pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51, art. 79.

Însă, AMR solicită păstrarea majorarea vechimii cuprinse în alin. 3 și subliniază că, în forma anterioară a Proiectului, textul art. 791 alin. 3 avea următorul conținut:(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător".Astfel cum AMR a subliniat (cu referire la propunerea de modificare a dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 303/2004 – în anterioara formă a Proiectului), se face o distincție nejustificată între carierea judecătorilor și procurorilor, în sensul că limitarea cuprinsă în art. 43 alin. 1 teza a II-a (Judecătorii pot promova în grad profesional doar până la gradul de judecător de curte de apel, inclusiv) li se aplică expres doar

122

Nr crt



judecătorilor, iar argumentul referitor la „structurile teritoriale” ale DNA și DIICOT, care dă posibilitatea unui procuror cu grad de parchet de pe lângă o instanță inferioară, la data numirii în aceste structuri, să aibă statut similar unui procuror având grad de PÎCCJ, prin apartenența la DNA sau DIICOT. nu poate fundamenta diferența de tratament, în defavoarea judecătorilor. Faptul că potrivit OUG nr. 78/2016 și OG nr. 43/2002 procurorii DIICOT și DNA sunt „numiți” de procurorul-șef în aceste structuri de parchet, nu justifică, o dată în plus, instituirea unui statut profesional defavorabil pentru judecători, care pot trece de la o instanță ierarhic inferioară la una ierarhic superioră numai prin „promovare”, adică prin „examen/concurs”, iar din punctul de vedere al tehnicii legislative este greșită adaptarea unei legi la o ordonanță/ ordonanță de urgență a Guvernului și statornicirea unei diferențe vădite de tratament între judecători și procurorii din aceste structuri, care până acum nu era explicit prevăzută în lege. Potrivit Deciziei CEDO din 6 decembrie 2007 - cauza Beian contra României „o distincţie este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă ea nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat”. Or, în condițiile în care judecătorii care soluționează cauzele penale instrumentate de aceste structuri de parchet, au grad profesional inferior, însă abilitarea legală

123

Nr crt



de a pronunța hotărâri judecătorești definitive, discriminarea este evidentă. De asemenea, discriminarea este evidentă și prin prisma carierei judecătorilor care, astfel cum am arătat, pentru a dobândi gradul profesional de curte de apel sau de judecător ÎCCJ trebuie să trească prin concursuri de promovare.Sublinierile AMR nu vin nici să diminueze și nici să nege rolul procurorilor din aceste structuri de parchet, ci au în vedere elemente concrete ale statutului acestora, în comparație cu cel al judecătorilor.Prin urmare, AMR consideră că se impune majorarea vechimii – condiție a numirii în cadrul DIICOT.

196. (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de CriminalitateOrganizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat în acest scop. PSD

124

Nr crt



197. Alineatul (3) al articolului 791

se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.Guvernul

198. La articolul 791, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:„(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a

125

Nr crt



Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar şi să nu fi avut abateri de la codul deontologic, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.CSMPreluat de deputat Steluța Cătăniciu

199. (4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3). (5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a

126

Nr crt



rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. (6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator. (7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii. (8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de

127

Nr crt



Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

200. (9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.”

(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

Deputat Steluța CătăniciuText identic cu inițiativa

201. (10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet

La articolul 791, alineatele (10) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la

128

Nr crt



unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii. (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii. (12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin

parchetul de unde provine.

(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.”CSM

129

Nr crt



lege specială. (13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

202. ART. 792

(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii. (2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în

130

Nr crt



adunarea generală a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

203. ART. 793

(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

204. După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794:„Art. 794 - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului

După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794:(794) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi

După articolul 793 se introduce un nou articol, articolul 794, cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

131

Nr crt



justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.”

ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.Deputat Steluța CătăniciuText identic cu inițiativa

205. SECŢIUNEA 2: Direcţia Naţională AnticorupţieART. 80 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul

132

Nr crt



Ministerului Public şi este coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

206. ART. 81 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. (2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea

133

Nr crt



respectării acesteia.207. ART. 82

(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) În activitatea sa, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.

134

Nr crt



(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.

208. ART. 83 (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii. (2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

209. ART. 84 (1) Adunarea generală a

135

Nr crt



procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

210. ART. 85 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.

211. ART. 86

(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

Alineatul (1) al articolului 86 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al

136

Nr crt



Magistraturii și al ministrului justiției.GuvernulPreluat de PSD

212. (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.

213.ART. 87 (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Alineatele (1) și (2) ale articolului 87 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. 87 - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții,

AMR - Așa cum AMR a menționat, referitor la art. 791 alin. 3, se face o distincție nejustificată între carierea judecătorilor și procurorilor, în sensul că limitarea cuprinsă în art. 43 alin. 1 teza a II-a (Judecătorii pot promova în grad profesional doar până la gradul de judecător de curte de apel, inclusiv) li se aplică expres doar judecătorilor, iar argumentul referitor la „structurile teritoriale” ale DNA și DIICOT, care dă posibilitatea unui procuror cu grad de parchet de pe lângă o instanță inferioară, la data numirii în aceste structuri, să aibă statut similar unui procuror având grad de PÎCCJ, prin apartenența la DNA sau DIICOT. nu poate fundamenta diferența de tratament, în defavoarea judecătorilor. Faptul că potrivit OUG nr. 78/2016 și OG

137

Nr crt



aprobat potrivit legii. UNJRPreluat de PSD

nr. 43/2002 procurorii DIICOT și DNA sunt „numiți” de procurorul-șef în aceste structuri de parchet, nu justifică, o dată în plus, instituirea unui statut profesional defavorabil pentru judecători, care pot trece de la o instanță ierarhic inferioară la una ierarhic superioră numai prin „promovare”, adică prin „examen/concurs”, iar din punctul de vedere al tehnicii legislative este greșită adaptarea unei legi la o ordonanță/ ordonanță de urgență a Guvernului și statornicirea unei diferențe vădite de tratament între judecători și procurorii din aceste structuri, care până acum nu era explicit prevăzută în lege. Potrivit Deciziei CEDO din 6 decembrie 2007 - cauza Beian contra României „o distincţie este discriminatorie dacă aceasta nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă ea nu urmăreşte un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat”. Or, în condițiile în care judecătorii care soluționează cauzele penale instrumentate de aceste structuri de parchet, au grad profesional inferior, însă abilitarea legală de a pronunța hotărâri judecătorești definitive, discriminarea este evidentă. De asemenea, discriminarea este evidentă și prin prisma carierei judecătorilor care, astfel cum am arătat, pentru a dobândi gradul profesional de curte de apel sau de judecător ÎCCJ trebuie să trească prin concursuri de promovare.Sublinierile AMR nu vin nici să diminueze și nici să nege rolul procurorilor din aceste structuri de parchet, ci au în vedere

138

Nr crt



elemente concrete ale statutului acestora, în comparație cu cel al judecătorilor.Prin urmare, AMR consideră că se impune majorarea vechimii – condiție a numirii în cadrul DNA.

214. (1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.Senator Șerban Nicolae

215. Art. 87 se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prinordin al procurorului‐șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunereasectiei de procurori a Consiliului Superior al

139

Nr crt



Magistraturii, in urmaconcursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statulde funcții, aprobat potrivit legii. judecător Flocica Roman

216. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr.303/2004 se aplică în mod corespunzător.”

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în functia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Senator Șerban Nicolae, UNJR

Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.44 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi abrogat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, având în vedere declararea neconstituționalității acestuia prin Decizia Curții Constituționale nr.785/2009. Prin urmare, teza finală a normei trebuie eliminată. Observația este valabilă și pentru art.887 alin.(2).

217. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuroriitrebuie să nu fi fost sancţionaţi

140

Nr crt



disciplinar, să aibă cel puţin gradul deparchet de pe lângă curtea de apel, o bună pregătire profesională, oconduită morală ireproşabilă, cel puţin 15 ani vechime în functia de procurorşi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs sustinut in fata sectiei deprocurori a Consiliului Superior al Magistraturii. judecător Flocica Roman

218. Se introduce alineatul (21):(21) Este interzisa detasarea sau delegarea procurorilor in cadrul DirectieiNationale Anticoruptie. judecător Flocica Roman

Motive:Data fiind competenta acestui parchet de a ancheta demnitari publici, indiferent de functiile ocupate de acestia, se impune atat vechimea in parchetde minim 15 ani, gradul de curte de apel, organizarea unui concurs, precum si interzicerea oricaror delegari si detasari in cadrul acestui parchetspecializat. Toate aceste conditii sunt o garantie a profesionalismului procurorilor acestei directii pe masura competentelor cu care sunt investiti.

219. Alineatele (1) și (2) ale articolului 87 se modifică și vor avea următorul cuprins:

141

Nr crt



(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar să fi funcționat efectiv cel puțin la parchetul de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.Deputat Steluța Cătăniciu

142

Nr crt



220. La articolul 87, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar şi să nu fi avut abateri de la codul deontologic, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”.CSM

221. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

(3) Concursul prevazut la alin.2 constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata sectiei de procurori a Consiliului

143

Nr crt



Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum si a altor acte întocmite de candidaţi si considerante relevante de acestia, din ultimii 4 ani de activitate; UNJRPreluat de PSD

222. (3) Concursul prevazut la alin. 2 constă în:a) un interviu transmis în direct, susținut în fața secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;b) evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidaţi și considerante relevante de aceștia, din ultimii 4 ani de activitate.Senator Șerban Nicolae

223. (4) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte,

144

Nr crt



distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (3) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (3) lit. b).Senator Șerban NicolaeUNJRPreluat de PSD

224. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

(5) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog si procurorul sef al DNA, care pot pune intrebari candidatilor.UNJRPreluat de PSD

225. (5) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.Senator Șerban Nicolae

145

Nr crt



226. (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

(6) Evaluarea prevazuta de art. 4 lit b) se efectueaza de o comisie desemnata de sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 2 procurori DNA propusi de procurorul sef al directiei, 2 procurori de la Parchetul de pe langa ICCJ propus de Procurorul General si un formator INM. UNJRPreluat de PSD

227. (6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.Senator Șerban NicolaePreluat de PSD

228. (6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului şef al

(7) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

146

Nr crt



Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

UNJRPreluat de PSD

229. (7) Evaluarea se efectuează de o comisie desemnată de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formată dintr-un un formator de la Institutul Național al Magistraturii și 4 procurori de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care doi de la Direcția Națională Anticorupție propuși de Procurorul General.Senator Șerban Nicolae

230. (7) Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(8) Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.Senator Șerban Nicolae,

147

Nr crt



UNJRPreluat de PSD

231. (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

(9) Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul conform al sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.Senator Șerban Nicolae, UNJRPreluat de PSD

232. (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

(10) La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul revine la parchetul de unde provine.Senator Șerban Nicolae, UNJR Preluat de PSD

233. (91) De la data revenirii la (91) De la data revenirii la

148

Nr crt



parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.

parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.UNJRPreluat de PSD

234. La articolul 87, alineatele (9) şi (91) se modifică şi vor avea următorul cuprins:„(9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.

(91) De la data revenirii la parchetul de unde provin,

149

Nr crt



procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.”CSM

235. (10)Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.

(11) Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.UNJR

236. (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a

150

Nr crt



promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției.Senator Șerban Nicolae

237. (12) Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.Senator Șerban Nicolae

238. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(12) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr.303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.UNJR

239. (13) Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

240.ART. 88 Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului

Articolul 88 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 88 - Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a

Guvernul - precum și în cazul altor prevederi care reglementează atribuții generale și comune ale CSM, considerăm că separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților (secția pentru procurori a Consiliului să decidă cu privire la procurori, iar secția pentru judecători să decidă cu privire la judecători) nu ar trebui să afecteze totuși rolul constituțional a Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa

151

Nr crt



Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”

plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, republicată. Prin urmare, atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor ar trebui să rămână în competența Plenului.

241. După articolul 88, se introduce o secțiune nouă, Secțiunea 21 – „Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, cu următorul cuprins:

După articolul 88 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea a 21-a Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, alcătuită din art.881 - 888, cu următorul cuprins:Consiliul Legislativ

După articolul 88 se introduce o nouă secțiune, Secțiunea a 21

a Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție”, alcătuită din art.881 - 888, cu următorul cuprins:PSD

CSM - O astfel de reglementare apare cu atât mai mult nejustificată, în condițiile în care pentru reprezentanții celorlalte puteri în stat, (respectiv pentru Președintele României, deputați, senatori, miniștri) sau pentru alte categorii socio-profesionale (funcționari publici, polițiști, etc) nu sunt prevăzute dispoziții similare referitoare la existența unor structuri de parchet care să aibă competenţă exclusivă de efectuare a urmării penale pentru fapte săvârşite de către aceste persoane.Drept urmare, nu se impune înființarea unei Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, normele de procedură în vigoare reglementând deja o competență specială în ceea ce privește organele judiciare care pot urmări sau judeca infracţiunile săvârşite de judecători și procurori.

AMR - De acord pentru considerentele expuse la art. 29, art. 41, art. 51, art. 79.

242. După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, având

AMR - AMR a arătat, în mod clar, și susține, în continuare, că propunerea privind crearea unei „direcţii specializate”

152

Nr crt



următorul cuprins:„Secţiunea 21 - Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justițiaSenator Șerban Nicolae

cu unicul scop al efectuării urmăririi penale împotriva judecătorilor şi procurorilor – respectiv al „investigării infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori” – este o măsură care nu prezintă niciun element pozitiv şi nicio garanţie a împiedicării unor posibile abuzuri.De asemenea, crearea unei astfel de structuri, printr-una din legile ce constituie pilon al sistemului judiciar, induce ideea periculoasă că sursa stării infracţionale, inclusiv sursa corupţiei, s-ar afla în interiorul sistemului, aşa încât de aici, din interior, ar trebui acţionat, cu sublinierea calităţii persoanei ce ar face subiectul urmăririi penale, şi anume aceea de magistrat. Or, o astfel de abordare este nu numai eronată şi vădit împotriva realităţilor sistemului judiciar, ci şi menită să prezinte magistraţii, în spaţiul public, într-o imagine inadmisibil distorsionată.AMR subliniază și faptul că, astfel cum rezultă din rapoartele MCV, direcţiile de acţiune recomandate în lupta împotriva corupţiei sunt cel puţin patru, accentul necăzând, nicidecum, asupra sistemului judiciar, iar recomandările nefiind calate, din această perspectivă, pe situaţia magistraţilor.Astfel, prin MCV au fost trasate patru direcții de luptă împotriva corupției – la nivel înalt, cu privire la fondurile UE, cu privire la procedurile de achiziții publice, cu privire la sistemul judiciar. Cu toate că aceste elemente au fost evidenţiate în MCV încă din anul 2014, se pune doar acum și doar cu privire la magistrați crearea unei astfel de „structuri specializate” care nu îşi

153

Nr crt



găseşte nici temei şi nici finalitate, cu atât mai mult cu cât procedurile penale aplicate în prezent nu s-au dovedit a fi ineficiente din perspectiva efectuării urmăririi penale – în sensul că nu a fost împiedicată nici efectuarea și nici finalizarea acestei acestei etape procesuale –, chiar dacă, în mai multe situaţii, s-a stabilit, utlerior, prin hotărâre definitivă, că magistraţii ce au fost subiectul acestei urmăriri nu au săvârşit nicio infracţiune.

AMR atrage atenția asupra faptului că însăși denumirea „direcției” include o nepermisă încălcare a prezumției de nevinovăție, dat fiind că, potrivit Proiectului, instituția este menită să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Or, potrivit Codului de procedură penală, nu este îngăduit ca urmărirea penală să fie un dat, adică să însemne parcurgerea unei proceduri bazate pe ideea investigării unor infracțiuni „săvârșite”, ci pe ideea strângerii probelor în favoarea și defavoarea persoanei vizate – art. 100 alin. 1, art. 306 alin. 3 Cod procedură penală –, cu respectarea prezumției de nevinovăție, a principiilor imparțialității și dreptului la apărare, pentru ca, în final, să se poată afirma, pe fundamentul probelor, dacă este cazul sesizării instanței de judecată – moment care, însă, nu confirmă vinovăția, cât timp aceasta nu este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

În mod cu totul subsidiar, s-ar putea pune în discuție crearea unui serviciu în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

154

Nr crt



Casație și Justiție, cu un număr minim de procurori (bunăoară, cel mult 5 procurori), dat fiind faptul că, prin raportare la datele statistice, infracțiunile pentru care s-au pronunțat condamnări penale definitive anual cu privire la judecători/procurori nu justifică alocarea unor resurse importante de personal.Această idee subsidiară nu contrazice și nici nu anihilează argumentele anterior expuse, ci are în vedere ipoteza în care faptele presupus a fi săvîrșite de magistrați nu ar trebui să rămână în urmărirea penală a unei anume structuri specializate (în prezent DNA), cu atât mai mult cu cât nu este permis să se dea impresia că judecătorii și procurorii au comis, cu precădere sau numai, fapte de corupție. O astfel de abordare este nu numai neadevărată, ci și vătămătoare pentru întregul sistemul și, pe cale de consecință, pentru independența magistrațului, respectiv pentru actul de justiție și pentru imaginea sistemului judiciar.

243. După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, Secţiunea 21 " Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia", cu următorul cuprins:UNJR

244. Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori

Consiliul Legislativ - Întrucât în materie de procedură penală normele trebuie să fie clare și precise, ca observație de ordin general, este necesară reanalizarea tuturor dispozițiilor privind competența celor trei

155

Nr crt



Consiliul Legislativ Direcții din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cuprinse în prezentul proiect, precum și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, astfel încât să fie evitate orice suprapuneri și orice dificultăți în interpretarea raportului dintre normele care reglementează competența efectuării urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de judecători sau procurori.

245. Se elimină Secțiunea 21. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

ICCJ - Eliminarea Secțiunii 21 şi a tuturor articolelor care fac trimitere la Direcția pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, având în vedere faptul că numărul de infracţiuni săvârşite de magistraţi nu justifică existenţa unei structuri specializate, cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

246. “Este interzisa delegarea sau detasarea de procurori in cadrul Direcțieipentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția.“judecător Flocica Roman

Cu privire la Secţiunea 21 "Direcţia pentru investigarea infractiunilor înlegătură cu justiția", introdusa dupa art. 88, propunem inserareaurmatoarelor articole:

247. “In cazul in care prima instanta competenta este Curtea de Apel, participarea la sedintele de judecata si exercitarea cailor

Procurorii numiti, in urma unui concurs, in aceasta noua directie trebuie saaiba minim 18 ani vechime si grad minim de curte de apel.Motive.

156

Nr crt



de atac prevazute de lege, in dosarele investigate de Direcţia pentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția, sunt de competent Parchetului de pe langa Curtea de Apel, investita cu judecarea cauzei, iar in caile de atac participarea la sedintele de judecata este de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cazul in care prima instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, participarea in sedintele de judecata si exercitarea cailor de atac prevazute de lege in dosarele de competenta Direcţiei pentru investigarea infractiunilor în legătură cu justiția sunt de competenta Parchetului de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie.”judecător Flocica Roman

Este benefica infiintarea acestei directii in vederea garantarii independentei judecatorului. In prezent exista in cadrul Directiei Nationale Anticoruptieo sectie care investigheaza infractiunile de coruptie savarsite de magistrati iar alte infractiuni savarsite de magistrati sunt de competenta parchetelorde pe langa Curtile de Apel ori a Parchetului General. Nu exista o deplina garantie de independenta judecatorului in prezent, cat timp DirectiaNationala Anticoruptie este participant in procesele penale si sunt prezenti in sala de judecata prin procurorii de sedinta din aceasta directie.Exista deja suficiente marturii publice si dovezi cu privire la presiunea facuta de procurorii DNA asupra judecatorilor. Aceasta presiune asuprajudecatorului exista cat timp procurorul, care este egal cu acuzatul in fata legii, poate sa il ancheteze pe judecator, sa il trimita in judecata si sa ilsuspende din functie.Mai grav, in ultimii ani, procurorii DNA au anchetat si trimis in judecata judecatori pentru solitiile pronuntate, acuzandu‐i de savarsirea infractiunii deabuz in servuiciu, care e asimilata infractiunilor de coruptie.Or, cat timp procurori din DNA care au competenta de a investiga infractiuni de coruptie se prezinta in instante, in fata judecatorului, dar in acelasitimp il poate ancheta pe judecator, inclusiv pentru hotararile pronuntate, se poate prezuma rezonabil ca judecatorul va simti o presiune, ceea ce este

157

Nr crt



de natura sa ii afecteze grav independenta.Este uman ca judecatorul sa se simta presat iar principiul egalitatii de arme si egalitatii in fata justitiei – care se infaptuieste prin judecator – dintreacuzare si aparare sa fie astfel afectat.Tocmai din aceste motive, ca urmare a practicii si precedentelor procurorilor DNA de a pune presiune pe judecatori, procurorilor din noua directietrebuie sa li se interzica prezenta in instante, procurori de sedinta putand fi doar procurori din cadrul Parchetelor de pe langa Curtile de Apelinvestite cu judecarea cauzei si procurori din Parchetul de pe langa ICCJ.Cu alte cuvinte, procurorii din aceasta noua directie vor efectua numai urmarirea penala, iar procurorii de la parchetele de pe langa curti ori de pelanga Inalta Curte de Casatie si Justitie vor sustine rechizitoriile in instanta.Apoi, conditiile de accedere in acest parchet trebuie sa fie transparente, tocmai de aceea se impune organizarea unui concurs si interviu transmis live.Pe de alta parte, conditiile impuse procuroriilor care doresc sa acceada in aceasta functie trebuie sa fie o vechime corespunzatoare, minim 18 ani,garantie a experientei si echilibrului profesional dar si grad de Curte de Apel pentru ca procurorii din cadrul acestei directii vor investiga inclusivmagistrati de cel mai inalt rang, judecatori de la ICCJ si procurori in Parchetul de pe langa ICCJ.Se impune si interzicerea detasarii si delegarii de procurori in aceasta directie

158

Nr crt



pentru a nu putea fi eludate conditiile concursului obligatoriu pentruocuparea postului de procuror in aceasta noua directie.

248. Propunem eliminarea Secțiunii 21 și a tuturor trimiterilor la Direcția pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori.USR

USRÎnființarea unei structuri de parchet pe criterii profesionale nu se justifică. Singurul precedent îl constituie ansamblul de parchete și instanțe militare, a căror existență se justifică pe specificul activității militare, caracterizată printr-o ierarhizare strictă și care funcționează pe baza ordinului superiorului.De asemenea, înființarea Direcției este inoportună, ținând cont de numărul foarte scăzut al infracțiunilor săvârșite de magistrați.

249. „Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari.

Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție, care are competența exclusiva de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de coruptie si a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal si de Legea 78/2000, infractiunile de serviciu sau in legatura cu acesta, precum si a infractiunilor contra infaptuirii

Consiliul Legislativ - Având în vedere soluția legislativă cuprinsă în norma propusă pentru art.881 alin.(3), apreciem că ar trebui modificat și art.56 alin.(3) lit.d) din Codul de procedură penală, în sensul prevederii competenței exclusive a procurorului de a efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor pentru care competența de a efectua urmărirea penală aparține Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Este adevărat că obligativitatea efectuării urmăririi penale de către procuror în cazul infracțiunilor săvârșite de judecători sau de procurori rezultă și din interpretarea art.56 alin.(3) lit.a), coroborat cu art.38 alin.(1) lit.c) și cu art.40 alin.(1) din Codul de procedură penală, însă o eventuală modificare a acestor dispoziții ar putea conduce la necorelări între normele de procedură.În textul prevăzut pentru art.881 alin.(3), pentru menținerea unității terminologice, în

159

Nr crt



justitiei săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari.UNJRPreluat de PSD cu modificarea denumirii

loc de „Direcției de” se va scrie „Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”. Observația este valabilă și pentru art.884 alin.(1).

250. Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevazute de Codul penal și de Legea 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infractiunilor contra înfăptuirii justitiei săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care

160

Nr crt



au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari.Senator Șerban Nicolae

251. La art. 881, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

”(11) - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care alături de magistrat sunt cercetate și alte persoane.”PSD

252. (2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.

Menținerea textului din inițiativă cu modificarea denumirii - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justițiePSD

253. (2) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în

161

Nr crt



legătură cu justiția îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti fiind condusă de procurorul șef al Direcției.Senator Șerban Nicolae

254. (2) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României.UNJR

255. (3) Procurorii din cadrul Direcției de efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.

Menținerea textului din inițiativă cu modificarea denumirii - Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție

PSD

256. (3) Procurorii din cadrul Direcției efectuează în mod

162

Nr crt



obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.Senator Șerban Nicolae

257. (3) Procurorii din cadrul sectiei efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile.UNJR

258. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor


163

Nr crt



Săvârșite de Judecători și Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.

PSD

259. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.Senator Șerban Nicolae

260. (4) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia este condusa

Consiliul Legislativ - Pentru o mai bună sistematizare a normelor, dispoziția propusă pentru art.881 alin.(5), ar trebui prevăzută după alin.(1), urmând ca alineatele subsecvente să fie renumerotate în mod

164

Nr crt



procurorului şef al acestei sectii.UNJR

corespunzător.

261. (5) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Alin. (5) se abrogăPSD

Devine Secție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

262. (5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.UNJR

263. Art. 882 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.


PSD

165

Nr crt



264. Art. 882

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.Senator Șerban Nicolae

265. Art. 882 - (1) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.UNJR

266. (2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte


PSD

166

Nr crt



autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

267. (2) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalteautorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Senator Șerban Nicolae

268. (2) Prin derogare de la orice alte norme, Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice,

167

Nr crt



exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.UNJR

269. Art. 883 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție este condusă de un procuror şef de sectie, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcţie de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului. PSD

270. Art. 883

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al

168

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de doi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Senator Șerban Nicolae

271. Art. 883 - (1) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia este condusă de un procuror şef de sectie, care este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, in urma unui interviu transmis in direct si publicat ulterior pe site-ul Consiliului. UNJR

272. (2) Procurorul-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori și adjuncții acestuia

(2) Procurorul-şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi adjunctul acestuia sunt revocaţi din

169

Nr crt



sunt numiți în funcție și revocați din funcție în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și adjuncții acestuia, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004 aplicându-se în mod corespunzător.

funcţie de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

273. (2) Procurorul-şef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția şi adjuncţii acestuia sunt numiţi în funcţie şi revocaţi din funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.Senator Șerban Nicolae

Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.54 din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi modificat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004. Precizăm că, în noua redactare, art.54 din Legea nr.303/2004 cuprinde norme exprese referitoare la numirea și revocarea din funcție a procurorului-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori și a adjuncților acestuia, nefiind astfel necesară aplicarea, în mod corespunzător, a normelor referitoare la procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție.Nici trimiterea la art.544 din Legea nr.303/2004 nu este corectă, având în vedere că această normă nu există în forma aflată în prezent în vigoare a acestui act normativ și nici nu se preconizează a fi introdusă prin propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004.

274. (3) Procurorul şef al Direcției Alin. (3) se abrogă. Nu mai este direcție.170

Nr crt



pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este ordonator terțiar de credite.

PSD

275. (3) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârşite de magistraţi, Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția poate folosi specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabiliți de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Senator Șerban Nicolae

276. (4) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de

(4) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și 12 de posturi de personal auxiliar de specialitate

171

Nr crt



specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului.

PSD

277. (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se asigură de la bugetul de stat. Procurorul şef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este ordonator terțiar de credite.Senator Șerban Nicolae

278. (5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârșite de magistrați, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din competența sa, Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al

172

Nr crt



Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. (6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se asigură de la bugetul de stat.

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție. PSD

(6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție se asigură de la bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.PSD

279. Art. 884 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcției, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior

Alineatul (1) al articolul 884 se abrogă.PSD

Nu mai este direcție.

173

Nr crt



al Magistraturii.280. Art. 884

(1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se poate organiza în secţii conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie. Secţiile se pot înfiinţa şi se pot desfiinţa prin ordin al procurorului şef al Direcției, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Senator Șerban Nicolae

281. Art. 884 - (1) Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele,

174

Nr crt



în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.UNJR

282. (2) În cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.

Alineatul (2) al articolului 884

se abrogă.PSD

(2) În cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.Senator Șerban Nicolae

Nu mai este direcție.

283. (2) Este interzisa delegarea sau detasarea procurorilor in cadrul acestei sectii.UNJR

284. (3) Colegiul de conducere al Alineatul (3) al articolului 884 Nu mai este direcție.

175

Nr crt



Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este constituit din procurorul şef, adjuncții acestuia şi 4 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.

se abrogă. PSD

285. (3) Colegiul de conducere al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția este constituit din procurorul şef, adjunctul acestuia şi patru procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.Senator Șerban Nicolae

286. (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecatori si procurori, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 18 ani în

176

Nr crt



funcţia de procuror cu minim 4 ani lucrati efectiv in cadrul unui parchet de pe langa o curte de apel, şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop. UNJR

287. (4) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.

(4) Dispoziţiile art. 49 alin. (3) - (7) se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

Texte identice

288.289. (4) Concursul prevazut la alin.

3 constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați;

177

Nr crt



(5) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (4) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (4) lit. b).(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari candidatilor.(7) Evaluarea prevazuta de art. 4 lit. b) se efectueaza de o comisie desemnata de Plenul Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 3 procurori propusi de Procurorul General al Romaniei si 3 judecatori din sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, propusi de colegiul de

178

Nr crt



conducere al acesteia.(8) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.(9) Procurorii numiţi în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecatori si procurori, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(10) La data încetării activităţii în cadrul Sectia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia, procurorul revine la parchetul de unde provine.(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin,

179

Nr crt



procurorii care au activat în cadrul Sectiei pentru investigarea infracțiunilor săvârșite in legatura cu justitia îşi pastreaza gradul profesional procuror al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si justitie şi salarizarea corespunzătoare acestuia.UNJR

290. Art. 885 - (1) Adunarea generală a procurorilor Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

Art. 885 se abrogă.PSD

Nu mai este direcție

291. Art. 885

(1) Adunarea generală a procurorilor Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se convoacă de către procurorul şef al acestei direcţii, anual sau

Texte identice la alin. (2)

180

Nr crt



ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

292. Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori emite ordine cu caracter intern.

În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție emite ordine cu caracter intern.PSD

Modificarea denumirii

293. Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția emite ordine cu caracter intern.Senator Șerban Nicolae

294. Art. 887 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef cu avizul Secției

Art. 887 - (1) Secția de Investigare a unor infracțiuni din justiție se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general, la propunerea Secției pentru

Nu mai este direcție.Se va înlocui cu textul propus pentru art. 884 alin. (1) al UNJR cu modificări

181

Nr crt



pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in conditiile alin. 3 si urmatoarele, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.UNJRPreluat de PSD cu modificări

295. Art. 887 - (1) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al acestei Direcţii cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. Consiliul Legislativ

296. Art. 887

(1) Direcţia pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția se încadrează cu procurori numiţi

182

Nr crt



prin ordin al procurorului şef cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.Senator Șerban Nicolae

297. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 8 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător.

(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror cu minim 4 ani lucrati efectiv in cadrul unui parchet de pe langa o curte de apel, şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în acest scop.

Preluată propunerea UNJR formulată pentru modificarea art. 884 alin. (3).

183

Nr crt



PSD preluat de la UNJR cu modificări

298. (2) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția funcționează cu un număr maxim de 50 de posturi, din care 20 de posturi de procuror și 30 de posturi de personal auxiliar de specialitate și personal economic și administrativ. Numărul maxim de posturi poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului. Este interzisa delegarea sau detașarea procurorilor în cadrul acestei Direcții.Senator Șerban Nicolae

Consiliul Legislativ - semnalăm că trimiterea la dispozițiile art.44 alin.(2) din Legea nr.303/2004 nu este corelată cu faptul că acest articol urmează a fi abrogat potrivit propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, având în vedere declararea neconstituționalității acestuia prin Decizia Curții Constituționale nr.785/2009. Prin urmare, teza finală a normei trebuie eliminată. Observația este valabilă și pentru art.887 alin.(2).

299. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o vechime de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror, cel puțin gradul de

184

Nr crt



parchet de pe lângă curte de apel și o vechime de patru ani în acest grad, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi să fi fost declaraţi admişi în urma concursului organizat de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop.Senator Șerban Nicolae

300. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice.

(4) Interviul prevazut la alin. 3 constă în:a) un interviu transmis in direct, sustinut in fata Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice. La interviu poate participa si un psiholog, care poate pune intrebari candidatilor;

PSD Preluată propunerea formulată de UNJR pentru textul articolului 884 alin. (4)și (6) cu modificări.

185

Nr crt



b) o probă având ca obiect evaluarea unor acte întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați;

PSD Preluat de la UNJR cu modificări

301. (4) La concurs poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).Senator Șerban Nicolae

302. (5) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.

Alineatul (5) al articolului 887

se abrogă. PSD

(5) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (4) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (4) lit. b).PSD Preluat de la UNJR

Alineatul (5) din inițiativă se abrogă și se inlocuiește cu propunerea formulată de UNJR pentru textul articolului 884

alin. (5).

186

Nr crt



303. (5) Concursul prevazut la alin. (3) constă în:a) un interviu transmis în direct, susținut în fața secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;b) evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidaţi și considerante relevante de aceștia, din ultimii 4 ani de activitate.Senator Șerban Nicolae

304. (6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi este formată din procurorul-șef și cei doi adjuncți ai acestuia de la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.

(6) Evaluarea prevazuta de art. 4 lit. b) se efectueaza de o comisie desemnata de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formata din 3 procurori propusi de Procurorul General al Romaniei si 3 judecatori din sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, propusi de colegiul de conducere al acesteia. Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este

PSD Preluată propunerea formulată de UNJR pentru textul articolului 884 alin. (7)și (8) cu modificări.

187

Nr crt



de 70 de puncte.

PSDPreluată de la UNJR cu modificări

305. (6) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută alin. (3) lit. a);b) 40 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (3) lit. b).Senator Șerban Nicolae

306. (7) Procurorul şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii din cadrul direcției.

Se modifică denumirea - Secția de investigare a unor infracțiuni din justiție.PSD

307. (7) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.Senator Șerban Nicolae

308. (8) Procurorii numiţi în cadrul Direcției pentru Investigarea

(8) Procurorii numiţi în cadrul Secției de Investigare a unor

PSD Preluată propunerea formulată

188

Nr crt



Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

infracțiuni din justiție pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.PSDPreluat de la UNJR

de UNJR pentru textul articolului 884 alin. (9) cu modificări.

309. (8) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice.Senator Șerban Nicolae

310. (9) La data încetării activităţii în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorul revine la

(9) La data încetării activităţii în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție, procurorul revine la parchetul de unde provine.

Preluată propunerea formulată de UNJR pentru textul articolului 884 alin. (10) cu modificări.

189

Nr crt



parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

PSDPreluat de la UNJR

311. (9) Evaluarea se efectuează de o comisie desemnată de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, formată dintr-un un formator de la Institutul Național al Magistraturii și 4 procurori de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție, propuși de Procurorul General.Senator Șerban Nicolae

312. (10) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a

(10) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.

190

Nr crt



promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.

PSD

313. (10) Procurorul-șef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția.Senator Șerban Nicolae

314. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.

(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare se aplică în mod corespunzător.Consiliul Legislativ

Legea 303/2004 - Art. 48 (10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de

191

Nr crt



informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

315. (11) Procurorii numiți în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția, cu avizul conform al secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.Senator Șerban Nicolae

316. (12) La data încetării activității în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor

192

Nr crt



săvârșite în legătură cu justiția, procurorul revine la parchetul de unde provine.Senator Șerban Nicolae

317. (13) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Direcției.Senator Șerban Nicolae

318. (14) Dispoziţiile art.48 alin.(10) şi (11) din Legea nr.303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Senator Șerban Nicolae

193

Nr crt



319. Art. 888 - (1) Atribuţiile Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sunt următoarele:a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile săvârşite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de judecătorii și procurorii militari;b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);

(1) Atribuţiile Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție sunt următoarele:a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, pentru infracţiunile prevăzute la art. 881 alin. (1);b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţiile procurorului de către ofiţerii de poliţie judiciară, în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);PSD

320. (1) Atribuţiile Direcţiei pentru investigarea

194

Nr crt



infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția sunt următoarele:Senator Șerban Nicolae

321. d) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;

Consiliul Legislativ - pentru un spor de rigoare în reglementare, este necesară fie indicarea expresă a legii avută în vedere prin utilizarea expresiei „în condițiile legii”, fie indicarea expresă a categoriilor de cauze în care procurorii Direcției pentru Infracțiunile Săvârșite de Judecători și Procurori urmează să participe la ședințele de judecată.

322. e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;f) elaborarea raportului anual privind activitatea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi prezentarea acestuia Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra

f) elaborarea raportului anual privind activitatea Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție şi prezentarea acestuia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu mai târziu de luna februarie a anului următor; PSD

195

Nr crt



raportului de activitate al Direcţiei; g) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență; h) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.(2) Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori exercită drepturile şi îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa sa.”

323. Art. 889 - Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legătură cu justiția elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de

196

Nr crt



activitate al Direcţiei.Senator Șerban Nicolae

324. După articolul 88, se introduce o secțiune nouă, Secțiunea 21 – „ Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori”, cu următorul cuprins:„Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorii și procurorii militari(2) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi exercită atribuţiile pe întreg

197

Nr crt



teritoriul României. (3) Procurorii din cadrul Secției de efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (1). În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile articolului 56 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei secții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori şi celelalte structuri sau unităţi

198

Nr crt



din cadrul Ministerului Public. Art. 882 - (1) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. Art. 883 - (1) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este condusă de un procuror şef(2) Procurorul-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori este

199

Nr crt



numit în funcție și revocat din funcție în aceleași condiții și potrivit aceleași proceduri prevăzute de, dispozițiile art. 54 – art. 544 din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător. (4) Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori funcționează cu un număr maxim de 20 de posturi, din care 8 de posturi de procuror și 12 de posturi de personal auxiliar de specialitate (5) În scopul efectuării în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor săvârșite de magistrați, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori poate folosi specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

200

Nr crt



Curte de Casație și Justiție stabilește specialiștii care sprijină activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori. (6) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Secției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori se asigură de la bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Art. 886 - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul şef al Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori emite ordine cu caracter intern.Art. 887 - (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să fi

201

Nr crt



funcționat la parchetul de pe lângă tribunal, o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).(4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calităţi specifice. (9) La data încetării activităţii în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, procurorul revine la parchetul de unde provine sau

202

Nr crt



la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.(10) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei. (11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Deputat Steluța Cătăniciu

325. SECŢIUNEA 3: Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi

Alineatele (1) și (3) ale articolului 89 se modifică și vor avea următorul cuprins:(1) Pe lângă fiecare curte de

203

Nr crt



familie şi judecătorii ART. 89 (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea. (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

apel, tribunal și judecătorie funcționează un parchet.(3) Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.Deputat Steluța Cătăniciu

326. ART. 90 (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot

204

Nr crt



funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.

327. (2) *** Abrogat de Legea nr. 255/2013

Alineatul (2) al articolului 90 se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.Guvernul, CSM

328. (3) Birourile, serviciile ori alte compArtimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.

329. ART. 91 În localităţile unde funcţionează sediile

205

Nr crt



secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.

330. ART. 92 (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al

Alineatele (2) și (4) ale articolului 92 se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Parchetele de pe lângă tribunal și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.Deputat Steluța Cătăniciu

206

Nr crt



parchetelor din circumscripţie. (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului. (5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită și atribuții de administrare a parchetului.Deputat Steluța Cătăniciu

331. ART. 93 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

332. ART. 94

(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel

Alineatul (1) al articolului 94 se modifică şi va avea următorul cuprins:Art. 94 - (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile

207

Nr crt



şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. Guvernul, CSM

333. Alineatul (1) al articolului 94 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunal, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți.Deputat Steluța Cătăniciu

334. (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

208

Nr crt



Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncţi.

335. ART. 95 (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi. (2) Conducătorul fiecărui parchet repArtizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora. (3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.

336. ART. 96 (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de

Alineatul (2) al articolului 96 se modifică și va avea

209

Nr crt



conducere ale parchetelor. (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător.

următorul cuprins:(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curți de apel, tribunal și judecătorii au în componență procurori care dețin funcții la nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanțelor.Deputat Steluța Cătăniciu

337. ART. 97 Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.

338. SECŢIUNEA a 4-a Organizarea parchetelor militare ART. 98 (1) Pe lângă fiecare

210

Nr crt



instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare. (2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege. (3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

339. ART. 99 (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Parchetul Militar de

211

Nr crt



pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

340. ART. 100 (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător. (2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participă la şedinţele de judecată ce

212

Nr crt



se desfăşoară potrivit art. 57. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b). (4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.

341. ART. 101 (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este

Articolul 101 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 101 – Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate. Guvernul, CSM

213

Nr crt



înregistrată cauza.

342. ART. 102 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. (2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale

214

Nr crt



procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

343. TITLUL IV: Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii ART. 103 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

344. După alineatul (1) al articolului 103 se introduce un nou

215

Nr crt



alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:(11) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.Guvernul, CSM

345. (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor

216

Nr crt



legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.

346. ART. 104 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii

217

Nr crt



"Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.

347.

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi

Alineatele (2) și (3) ale articolului 104 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al Consiliului științific al Institutului. Numirea

218

Nr crt



a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.

directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.Guvernul Deputat Steluța Cătăniciu

348. (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.

(3) Durata mandatului directorului și al directorilor adjuncți ai Institutului este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.Guvernul, CSMDeputat Steluța Cătăniciu

349. La articolul 104, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:(31) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 4 ani şi poate fi

219

Nr crt



reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.Guvernul, CSMDeputat Steluța Cătăniciu

350. (4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

351. ART. 105 Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.

352. ART. 106 (1) Institutul Naţional al

220

Nr crt



Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.

353.

(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Alineatul (2) al articolului 106 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terțiar de credite.Guvernul, CSMDeputat Steluța Cătăniciu

354. ART. 107 (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

221

Nr crt



355. ART. 108 (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.

356. Alineatul (3) al articolului 108 222

Nr crt



(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcție de activitățile desfășurate și de indemnizația brută lunară maximă a unui judecător cu funcție de execuție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechimea cea mai mare în muncă și în funcție, astfel:a) în cazul activităților de predare de tip curs sau conferință, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 2,5;b) în cazul activităților de seminar, precum și a altor activități didactice și/sau conexe procesului de formare inițială și continuă, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 1,5;c) celelalte activități specifice formării inițiale și continue vor fi cuantificate pe baza unei

223

Nr crt



metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului.Guvernul, CSM

357. Alineatul (3) al articolului 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate și de norma didactică stabilită conform legii speciale, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului didactic din învățământul universitar juridic de stat.Deputat Steluța Cătăniciu

358. ART. 109 Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a

224

Nr crt



altor categorii de personal de specialitate.

359. TITLUL V: Asistenţii judiciari ART. 110 Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare; c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunosc limba română; e) sunt apte, din punct de

225

Nr crt



vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

360. ART. 111 (1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii. (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari. (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari. (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

226

Nr crt



(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

361. ART. 112 Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

362. ART. 113

(1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

Articolul 113 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Art. 113 - (1) Asistenților judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori.Guvernul

Text identic cu forma în vigoare

227

Nr crt



363. (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.

(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei, după cercetarea disciplinară a faptei. Cercetarea disciplinară se efectuează, la solicitarea ministrului justiției, de către președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar sau de către un judecător desemnat de acesta. Guvernul

364. (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.

(3) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenței vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul asistentului judiciar de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică

228

Nr crt



încheierea cercetării.Guvernul

365. (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.

(4) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia de către ministrul justiţiei. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Guvernul

366. (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.

(5) La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, persoana care a efectuat cercetarea disciplinară va întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activității desfășurate. Referatul se înaintează ministrului justiției în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării cercetării. Guvernul

367. (6) Pe baza referatului prevăzut

229

Nr crt



la alin. (5), ministrul justiției poate dispune aplicarea uneia din sancțiunile disciplinare prevăzute de lege ori clasarea cauzei. Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii referatului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei.Guvernul

368.

(7) Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit alin. (6) se poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la secția de contencios administrativ şi fiscal a curții de apel în circumscripția căreia funcționează cel sancționat”.Guvernul

369. După articolul 113 se introduc două noi articole, art. 1131 și art.1132, cu următorul cuprins:Art. 1131 - (1) Asistenții

230

Nr crt



judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenților judiciari se face la 1 an de la numirea în funcție.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător și asistenților judiciari, raportat la atribuțiile exercitate de aceștia potrivit legii. (3) Asistenții judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la ministrul justiției, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluționarea contestației, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului orice informații pe care le consideră necesare și va

231

Nr crt



proceda la audierea asistentului judiciar.(4) Asistentul judiciar care primește în urma evaluării calificativul "nesatisfăcător" este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.(5) Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.Guvernul

370. Art. 1132 - Sancțiunile aplicate asistenților judiciari şi eliberarea din funcție a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.Guvernul

371. ART. 114 Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului

232

Nr crt



Justiţiei, se stabilesc: a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei; b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.

372. ART. 115 Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

373. TITLUL VI: Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor ART. 116

233

Nr crt



(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare şi relaţii publice; e) biblioteca. (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).

374.

(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta

Alineatul (3) al articolului 116 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 116 (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia


Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, art. 116 alin (3)

AMR - Pentru considerentele mai sus expuse, AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „și Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, din textul propus pentru art. 116 alin. 3.

234

Nr crt



Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.

Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.”

revine la forma în vigoare a Legii.PSD

375. (4) Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate. (5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al

235

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. (6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public. (7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

376. ART. 117 (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării

236

Nr crt



transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege. (2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

377. ART. 118 (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează. (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau

237

Nr crt



de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului. (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi. (4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din

La articolul 118, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:„(4) Personalul de specialitate informatică este subordonat preşedintelui instanţei din care face parte.”CSM

238

Nr crt



care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. (5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.

Preluat de ALDE

378. ART. 119 (1) Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al

239

Nr crt



procurorului. (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit. (3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.

379. ART. 120 (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei

Alineatele (1) și (3) ale articolului 120 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art.120 - (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de

Alineatul (1) al articolului 120 se modifică și vor avea următorul cuprins:„Art. - (1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie și procurorul-şef

AMR - Având în vedere argumentele prezentate cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „procurorul șef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori”, respectiv, „şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 120 alin. 1, alin. 3.

240

Nr crt



de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.Deputat Steluța Cătăniciu

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 120 alin . (1) revine la forma în vigoare a Legii.

380. (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alineatul (2) al articolului 120 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului.CSM


241

Nr crt



381. (3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.”

Alineatul (3) al articolului 120 se abrogă.


Guvernul - propunem reanalizarea textului propus în iniţiativa legislativă, în sensul menținerii avizului și pentru acele parchete enumerate la alin. (2).

382. Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 120 al alin. (3) revine la forma în vigoare a Legii.

383. (4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului,

242

Nr crt



la propunerea Ministerului Justiţiei. (5) Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.

384. La articolul 120, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:(6) Specialiştii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca şi specialiştii din cadrul

243

Nr crt



Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.Guvernul, UNJRSenator Șerban NicolaeDeputat Steluța Cătăniciu

385. ART. 1201

În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

386. După articolul 1201 se introduc două trei articole, articolele 1202 -1204, cu următorul cuprins:„Art. 1202 – (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a

Eventual, articol distinct al legii de modificare, ca în varianta iniţială a Proiectului de lege a poliţiei judiciare, dezbătută la Ministerul Justiției în luna aprilie 2016, în care exista şi un Art. II: „Art. II – În vederea aplicării prezentei legi, numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Public se suplimentează cu 185, hotărârea Guvernului privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Ministerul Public modificându-se în mod

244

Nr crt



infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal și vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii. (2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor articolului 324 alin. (2) din Codul de procedură penală. (3) Ofițerii şi agenţii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală și în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale. (4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie

corespunzător.”CSM

245

Nr crt



judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora. (5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de politie judiciară, actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.

Art.1203 – (1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 1202 sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. (2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie

246

Nr crt



judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art. 1202 alin. (1).(3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o însărcinare. (5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentul articol au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din

247

Nr crt



Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(6) Salariul de bază și sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofițerii şi agenţii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupți, reduse cu 20%.(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public și se acordă de către parchetul unde este detașat.

Art. 1204 – (1) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor

248

Nr crt



şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr.364/2004 republicată se aplică în mod corespunzător în raport de activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.(5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prev. La art.

249

Nr crt



1202 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.(6) Numărul ofițerilor şi agenţilor de poliție judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 1202 alin. (1), precum și repartizarea acestora se stabilește, în funcţie de necesităţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”CSM

387. TITLUL VII: Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor ART. 121 (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare

250

Nr crt



desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

388.

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Alineatul (2) al articolului 121 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.GuvernulDeputat Steluța Cătăniciu

389. (3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.

251

Nr crt



390. ART. 122 (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale. (2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. (3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a

252

Nr crt



activităţii se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia Militară. (4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

391. ART. 123 Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru buna

253

Nr crt



desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.

392.ART. 124 Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de

Articolul 124 se completează și va avea următorul cuprins:„Art. 124 - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sau, după caz,

Articolul 124 se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 124 al revine la forma în vigoare a Legii.

AMR - Având în vedere argumentele prezentate cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 124.

254

Nr crt



Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.”

393. Articolul 124 se completează și va avea următorul cuprins:Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie și Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

255

Nr crt



Terorism, sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.”Deputat Steluța Cătăniciu

394. TITLUL VIII: Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCAPITOLUL I: Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ ART. 125 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament

256

Nr crt



economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează. (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.

395. ART. 126 (1) Poate fi numită în

257

Nr crt



funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe; b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor; c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale; d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestei direcţii; e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată

258

Nr crt



şi Terorism, pentru managerul economic al acestei direcţii. (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani. (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

396.

(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat

Alineatele (4) și (5) al articolului 126 se completează și vor avea următorul cuprins:„Art. 126 (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele


„Art. 126 - (4) Personalul din cadrul departamentului

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 126 alin. 4.

259

Nr crt



de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.Deputat Steluța Cătăniciu

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 126 al alin. (4) revine la forma în vigoare a Legii.

397. (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 126 al alin. (5) revine la forma în vigoare a Legii.

260

Nr crt



procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori.”

Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi TerorismDeputat Steluța Cătăniciu

398. ART. 127 Managerul economic are următoarele atribuţii principale: a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează; b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează; c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;

261

Nr crt



d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

399. e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;

La articolul 127 litera e) se abrogă.Guvernul, CSMPreluat de deputat Steluța Cătăniciu

400. f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de

262

Nr crt



realizarea acestora; g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi

263

Nr crt



întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată; j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

401. ART. 128 Managerii economici,

*) Se abrogă prevederile art. 128 în ceea ce îi priveşte pe informaticieni.

264

Nr crt



informaticienii*) şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(la data 01-ian-2007 Art. 128 din titlul VIII, capitolul I modificat de Art. II din Legea 17/2006 )

402. ART. 129

Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Articolul 129 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 129 – Prin derogare de la prevederile legislației în domeniul finanțelor publice, președinții instanței și conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici”. Guvernul, CSM Deputat Steluța Cătăniciu

403. ART. 130265

https://idrept.ro/00089596.htm#do%7Carii

https://idrept.ro/00089596.htm#do%7Carii

Nr crt



(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ. (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor; b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor; c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor,

266

Nr crt



instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare; d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor; e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi.

404. CAPITOLUL II: Bugetele instanţelor şi parchetelor ART. 131 (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat. (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de

Alineatele (2) și (3) ale articolului 131 se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor și al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite.Deputat Steluța Cătăniciu

267

Nr crt



ordonator principal de credite. (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.

(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii este gestionat de parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Deputat Steluța Cătăniciu

405. ART. 132 (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor. (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1)

268

Nr crt



se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

406.

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.

Alineatele (3) și (4) ale articolului 132 se completează și vor avea următorul conținut:„Art. 132 (3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.


AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 126 alin. 4.

407. (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1)

(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun

CSM - propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 132 alin. (4) din Legea nr.

269

Nr crt



şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

304/2004, propunere conform căreia „Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”Acest text nu este, însă, corelat cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede abrogarea doar a lit. a) și b) ale art. 37, nu şi a literei c), care stabileşte de lege lata că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.

Nici printre atribuțiile enumerate la art. 40 alin. (1) și (2) din această din urmă propunere legislativă nu se regăsește avizarea proiectelor de buget.

408. Alineatele (3) și (4) ale articolului 132 se completează și vor avea următorul conținut:(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și îşi elaborează propriile proiecte de buget

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 132 al alin. (3) revine la forma în vigoare a Legii

270

Nr crt



anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Secției pentru judecători sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Deputat Steluța Cătăniciu

Text identic cu inițiativa.

409. (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice. (6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de

271

Nr crt



secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite. (7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).

410. ART. 133 (1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.

411. Alineatul (2) al articolului 133 se Alineatul (2) al articolului 133 AMR - Idem, cu privire la eliminarea

272

Nr crt



(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

completează și va avea următorul cuprins:„Art. 133 (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Național al Președinților Curților de Apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau, după caz, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al

sintagmei „ procurorul şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 133 alin. 2.

De acord cu menționarea „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79).

273

Nr crt



Magistraturii.Deputat Steluța Cătăniciu

412. ART. 134 (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

413.

(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi

Alineatul (2) al articolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 134 (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Alineatul (2) al articolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.Deputat Steluța Cătăniciu

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.


274

Nr crt



se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.

414. Art. 1341

(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcţii de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;c) detaşării;d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

275

Nr crt



e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din

276


Nr crt



fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există

277

Nr crt



posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi

278

Nr crt



virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.

415. După articolul 1341 se introduce un nou articol, articolul 1342, cu următorul cuprins:„Art. 1342 – (1) Preşedintele curţii de apel poate dispune ca, la instanţele cu volum mare de activitate din circumscripţia curţii de apel, să fie încadrate persoane, foşti judecători care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătoreşti.(2) Dispoziţia prevăzută la alin. (1) poate fi luată pe baza procedurii stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, care va cuprinde inclusiv criteriile pentru identificarea situaţiilor în care este necesară colaborarea cu foştii judecători.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor fi încadrate cu

279

Nr crt



contract de muncă pe durată determinată.”CSMDeputat Steluța Cătăniciu

416. ART. 135 (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

Articolul 135 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 135 - (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Secției pentru judecători sau, după caz, al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

Art. 135 – (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.Guvernul, CSM

AMR - AMR constată că renunțarea la eliminarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii (prin Secții) din prevederile art. 135 alin. 1 este în accord cu opinia exprimată de magistrați (care au fost nemulțumiți de propunerea din anterioara formă a Proiectului).AMR sublinia că eliminarea avizului conform din art. 135 alin. 1 și din art. 142 alin. 2, coroborată cu înfiinţarea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei, cu păstrarea bugetului instanţelor la Ministerul Justiţiei (prin propunerea de abrogare a dispoziţiei art. 136) şi cu accentuarea evidentă a rolului ministrului justiției în numirea procurorilor la vârful PÎCCJ, DNA, DIICOT – elemente cuprinse în forma anterioară a Proiectului –, constituiau măsuri ce duceau la extinderea şi consolidarea evidentă a poziţiei/ atribuţiilor/deciziilor ministrului justiţiei cu privire la sistemul judiciar într-o măsură care ar trebui să pună într-un mod foarte serios problema analizei situaţiei din perspectiva principiului constituţional al separării puterilor în stat, a statutului judecătorului şi a destinului sistemului judiciar.

417. (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunal, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al

280

Nr crt



ministrului justiţiei.Deputat Steluța Cătăniciu

418. (2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţieiCSM

419. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

(2) Majorarea sau reducerea posturilor de judecător și procuror din statele de funcții ale curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.Guvernul

Consiliul Legislativ - expresia „al ministrului apărării” trebuie înlocuită cu sintagma „al ministrului apărării naţionale”.

420. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă

Consiliul Legislativ - întrucât textul vizează și statele de funcții și de personal pentru instanțele militare, textul trebuie să prevadă și necesitatea avizului conform al Secției

281

Nr crt



aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării naţionale, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Consiliul Legislativ

pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

421. (2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Secțiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.Deputat Steluța Cătăniciu

422. Art. 136 - Începând cu data de 1 ianuarie 2018, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al

Articolul 136 se abrogă. Guvernul

282

Nr crt



judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

423. TITLUL IX: Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 137 Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri: a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere; b) oficiile registrului comerţului; c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.

424. ART. 138 (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.

425. Alineatul (2) al articolului 138 se modifică și va avea următorul

Prin eliminarea Direcției pentru Investigarea

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită

283

Nr crt



(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor. (3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor

cuprins:„Art. 138 (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.”

Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori textul art. 138 al alin. (2) revine la forma în vigoare a Legii

în mod ferm eliminarea sintagmei „și a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 38 alin. 2.

284

Nr crt



militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.

426. Alineatul (2) al articolului 138 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 138 - (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

285

Nr crt



Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.”Deputat Steluța Cătăniciu

427. ART. 139 (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc: a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor; b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii; c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de

Litera a) a alineatului (1) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:a) organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor și a judecătoriilor;Deputat Steluța Cătăniciu

286

Nr crt



personal; d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor; e) vacanţa judecătorească; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate; g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.

428.

(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de

Alineatul (2) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 139 (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin

(2) Guvernul - în elaborarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor ar trebui să rămână implicat ministrul justiției, având în vedere atribuțiile acestuia de gestionare a justiției ca serviciu, precum și atribuția acestuia de inițiativă legislativă în domeniul justiției, inclusiv în domeniul normelor procesual civile și penale sau al organizării instanțelor.

Consiliul Legislativ - pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să

287

Nr crt



Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii*), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*) A se vedea Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

prevadă și cine are competența elaborării regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru judecători”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

429. Alineatul (2) al articolului 139 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 139 - (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul


288

Nr crt



Oficial al României, Partea I.Deputat Steluța Cătăniciu

430. ART. 140 (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc: a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

Alineatul (1) litera a) și alineatul (2) ale articolului 140 se completează și vor avea următorul cuprins: „Art. 140 - (1)a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;

La articolul 140 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:Consiliul Legislativ

AMR - Pentru motivele anterior expuse (cu privire la Secţiunea 21 - „Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori"), AMR solicită în mod ferm eliminarea sintagmei „al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori” din textul propus pentru art. 140 alin. 1, alin. 2.

431. Alineatul (1) litera a) ale articolului 140 se completează și vor avea următorul cuprins: Art. 140 - (1) a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

289

Nr crt



Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, , a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale,;Deputat Steluța Cătăniciu

432. b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal; c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor; d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public; e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale

290

Nr crt



parchetelor; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile depArtamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.

433. (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei*), la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei*), la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”


Consiliul Legislativ - În textul prevăzut pentru alin.(2), este necesară eliminarea asteriscului care figurează după expresia „ministrului justiției”, ca inadecvat.

AMR - De acord cu menționarea „Secției pentru procurori”, pentru motivele prezentate la art. 29 (art. 41, art. 51, art. 79, art. 133 alin. 2, art. 134 alin. 2) – Legea nr. 304/2004, la art. 51 alin. 8, 521 alin. 2 lit. b – Legea nr. 303/2004 și la art. 35, art. 36 – Legea nr. 317/2004.

291

Nr crt



*) A se vedea: - Ordinul ministrului justiţiei nr. 2632/C/2014 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor; - Ordinul ministrului justiţiei nr. 1643/C/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

434. (2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

292

Nr crt



Deputat Steluța Cătăniciu435. La articolul 140, alineatul (2)

se modifică și va avea următorul cuprins:„(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiției.”CSM

436. ART. 141 Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

293

Nr crt



437. ART. 142

(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Alineatul (1) al articolului 142 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 142 – (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.”Guvernul

438. Alineatul (1) al articolului 142 se abrogă.Deputat Steluța Cătăniciu

439. (2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005. (3) Funcţia de manager economic se echivalează cu

294

Nr crt



funcţia de director executiv. (4) Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

440. ART. 143(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

295

Nr crt



441. Art. 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările

296



Nr crt



ulterioare.(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.

442. NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005."Art. II(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.

297





Nr crt



(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. IIIDispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.Art. IV(1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se

298

Nr crt



desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale

299

Nr crt



ale unităţilor desfiinţate.(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.............................................

300

Nr crt



.........................Art. VIIRegulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."

443. Art. – (1) Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Guvernul - apreciem ca deosebit de importantă instituirea unui capitol final care să cuprindă unele dispoziții tranzitorii și finale, după cum urmează:- includerea în iniţiativa legislativă a unor modificări care să aibă ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, cu

301

Nr crt



(2) Cauzele de competența Direcției înregistrate la parchetele competente, inclusiv cele specializate anterior datei prevăzute la alin. (1) se soluţionează de către aceste parchete.

(3) Până la operaționalizarea compartimentelor de specialitate din cadrul Direcției pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, atribuțiile acestora se exercită de compartimentele de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Guvernul

modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;-

444. Art.II. - Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele

302

Nr crt



aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Consiliul Legislativ

303

legea nr - hotnews.romedia.hotnews.ro/media_server1/document-2017-12-4... · web view(3) În cadrul...

Documents