lecturile copilariei clasa a 6-a - cdn4.libris.ro copilariei clasa a 6-a.pdf · ,,amintiri din...
TRANSCRIPT
LUCICA BUZENCHI
LECTI.,IRILElrv
COPItARIEICLASAAVI-A
batului de citre b[trAnul de la3 Indicati doui trlsituri
Sulphur Creek.care s[ justifice asprimea
a) Ce atmosferd. a iernii zugrd.veSte autorul tn acesttext?
b) De ce bd.rbatul a ales sd cd.ld.toreascd. singur defierafoartefrig?
c) Cum reuSeSte momentan bd.rbatul sd.-Si dezghefe
mAinile Si picioarele?d) Ce p,i.rere ave{i despre pericolele la care se etcpune
acesta?
Exprimafi-vi pirerea
anotimpului.3 Rescriefi etapele pe care le parcurge birbatul pen-
tru aprinderea focului in mijlocul naturii.3 Stabiliti cite un sinonim pentru fiecare dintre cu-
vintele:,ylagi",,,efor t",,pruden![",,,prevesti".3 Numi(i valoarea sintacticl gi morfologic[ a cuvin-
telor subliniate:,,Dar fusese mult mai uqor s[ trag[ ramu-rile din tufig gi si le arunce direct in foc".
3 Recunoagteli cazul substantivului ,,omului" dinenunful: ,,Aqadar, ciinele nu flcea niciun efort pentru a-itransmite cunoqtinlele sale omului'l
3 Construili un enun! in care substantivul ,,foc" siindeplineascl funclia de complement.
568
ANTON PANN (1796-1854).,.......... ..255Carul fr6nt (nevoia invall pe om) ....................256Copaciul qi dovleacuI.............. ..........25g
NrcorAE BArcEscu (18 re- I 8 52).................260Libertatea nafionali ........260Unitatea na{ionali ...........268
$TEFAN O CTAVTAN r osrF( t 87 5 _ ts t3) .........2o2Bunica ..............262April .................269Visu1........ ..........27O
CAntec de leagln. .............272CAntec sf4nt........ ..............2T5
ALEXANDRU VTAHUTA ( I 858_ I 9 ts) ...........27 6Pe inal[imile paringului.......... .........226
CALISTRAT HOGAg (1847 -1917).,.................281Singur...... .........2gL
JULES VERNE (1S28-reo5).......... .....322Ocolul PimAntului in optzeci de 2i1e...............222IV. ln care Phileas Fogg il lasi niuc pePassepartout, servitorul siu ............222XI. in care Phileas Fogg cump[ri un cal,la un pref fabuIos...."........ ..................32gDoi ani de vacanfe............... ..............82gCapitolul I .............. ..........339Capitolul II ............. ..........254Capitolul III ............ .........270
;*cr
t*
f
VICTOR HUGO (1802-1885).....................i......386
Capitolul III Lumini qi umbre .........386
CAPITOLUL IV Cu cinci mai pufin, cu unulin plus..... ..........389
CAPITOLUL VII Situafia se inriuti{e9te.......399CAPITOLUL XV Gavroche coboari de pe
FRANCE S ELIZA HOD GS ON BURNETT(1849-1924) ,......,,................................................410
Gridina secretl ...............410
Capitolul VII Cheia de la gridini.....................410
Capitolul VIII Micileandrul o conduce pe Mary,i
prin gr[din5.............. .........418
CHARLOTTE MARY YONGE (1823-1901) ....426Micul duce ........ ................426'
HOWARD PYLE (1853-1911) .......... .................453
Otto, mAn[ de argint ......453
Capitolul I: Casa Dragonului ............. ...............453
Capitolul II: in care se arat[ cum baronul
Capitolul IIL in care se arati cum baronula venit acas[ tiiat......... ....464 ,
Capitolul IV: Crucea Albn de pe deal..............468
Capitolul V: in care se arat5. cum trlia Otto
ARTHUR CONAN DOYLE (1859-1930)..........4g5O lume dispfrruti. ............485
HECTOR-HENRI MALOT( 1830- 1907) ......,....5O4Singur pe lume ..............,....................504
Prima parte I. in sat.... .....504II. Tatll adoptiv.... ............5L4III. Trupa lui signor Vitalis ..............525IV. Casa p[rinteasce............... ...........538
' VIII. Prin munfi qi vii .....549
JACK LOND ON (L87 6 - 19 16) ............ .....,......,,,. 5 5*Cum si faci un foc ...........554
roN CREANGA $$7-r88e)Scriitorul Ion Creangi s-a nlscut in anul 1839, in
satul Humuleqti. in anul 1875 devine bun prieten cuEminescu, acesta indrumflndu-l gi ajutAndu-l sI debutezein literaturi.
Socotit la inceput autor ,poporol", Ion Creangi se
dovedeqte, in realitate, un artist profund original, care a
creat: poveqti (,,Soacra cu trei nurori", ,Capra cu trei iezi',,,Povestea lui Harap-Alb", ,Fata babei gi fata mogneagului"etc.), povestiri (,,Moq Ion Roat[", ,Popa Duhu", ,,Povesteaunui om leneq", ,,Inul gi cimeqa" etc.), nuvele ("MoqNichifor Cofcariul").
Opera sa de maturitate artisticil este reprezentati de
,,Amintiri din copilirie".
AMINTIRI DIN COPILARIE
PROCITANIA
X\s1i-ntr-o zi, intr-o zi, prinluna lui mai, aproape de
dl}(tutoqi, indeamn[ plcahrl pe bndila Vasile tentul,Nfl,ce mai bine nu i-oi zice, s5. puie pe unul, Nic-a lui
(krstache, s[ mi prociteasca. Nici, biiet mai mare qi inaintatla invifiturn pAni la genunchiul broaqtei, era slhdit cu mineclin pricina Smdr[ndilei popii, careia, cu toati pirerea mea derau, i-am tras intr-o zi o bleandl pentru c[ nu-mi da pace siprind muqte... $i Nic[ incepe si m[ asculte; qi ma ascult[ el,
qi m[ ascultft, qi unde nu s-apuc[ de insemnat greqeli cu ghio-tura pe o drani{[: una, dou[, trei, pin[ la doulzeci qi nou[.,,MAi!!! s-a trecut de qagi, zic eu, in gAndul meu; inc[ nu m-agatit de ascultat qi cite au s[ mai fie!..J' $i unde n-a inceput a
mi se face negru pe dinaintea ochilor qi a tremura de mdni-os... ,,Ei, ei!acu-i acu! Ce-i de ftcut, mii Nic[?" imi zic eu, inmine. $i ma uitam pe furiq la uqa mAntuirii gi tot scapiram dinpicioare, aqteptAnd cu neastimpir si vie un lainic de gcolarde afarfl, clci era porunci s[ nu ieqim cite doi deodati; qi-micr[pa mflseaua in gur[, cind vedeam ci nu mai vine, s[ miscutesc de cil[ria lui Bilan gi de blagoslovenia lui Nicolai, fr-cfltorul de vAnitii. Dar adevaratul sfAnt Nicolai se vede ca aqtiut de qtirea mea, ca numai iaca de intrl afurisitulde b[iet inqcoali. Atunci eu, cu voie, frrl voie, plec spre uq[, ies ripedeqi nu mi mai incurc primprejurul qcoalei, ci o ieu la sinatoasaspre casi. $i cAnd mi uit inapoi, doi hojmalfli se qi luaserl duplmine; gi unde nu incep a fugi de-mi sclp[rau picioarele; Ei trecpe lingi casa noastri, qi nu intru acas[, ci cotigesc in stAnga qi
intru in ograda unui megieq al nostru; qi din ogradl in ocol, qi
din ocol in gr[dina de pipuqoi, care erau chiar atunci prlqilide al doilea, qi bliefii dupi mine! $i, pAn[ si mi ajungi, eu, defricl, cine qtie cum, am izbutit de m-am ingropat in ![rini, lar[dacina unui plpuqoi. $i Nic-a lui Costache, duqmanul meu,qi cu Toader a Catincli, alt hojmallu, au trecut pe lingl minevorbind cu mare ciudi; qi se vede c[ i-a orbit Dumnezeu denu m-au putut gibui. $i de la o vren're nemaiauzind nicio foq-nituri de pipuEoi, nicio scurmituri de g[in[, am {AEnit o datlcu {irna-n cap qi tiva la mama acasi; qi am inceput a-i spunecu lacrami c[ nu m[ mai duc la qcoali m[car si qtiu bine c[m-or omori.
A doua zi insf, a venit pirintele pe la noi, s-a infeles cu
tata, m-au luat ei cu biniqorul qi m-au dus iar la qcoali.
- Ce de, e pecat s[ rimAi firi leac de invifitur[ - zicea
plrintele - doar ai trecut de bucheludeazla qi bucherifazdra:eqti acum la ceaslov qi mAne-poimAne ai si treci la psaltire,
care este cheia tuturor invifiturilor, gi, mai gtii cum vine
vremea, poate s[ te faci qi popi aici, la biserica SfAntului
Nicolai, c[ eu pentru voi m[ str[duiesc. Am o singurl fatig-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de ginere.
Hei, hei!cAnd aud eu de popl qi de Smlrindifa popii,
las muqtele in pace qi-mi ieu alte ginduri, alte misuri; incep
a m[ da qi la scris, qi la ficut c[delnifa in biserici, qi la linutisonul, de parcl eram biiet. $i pirintele mi ie la dragoste,
gi Sm[rindifa incepe din cind in cAnd a m[ fura iu ochiul,
9i b[diga Vasile m[ pune si ascult pe al1ii, gi altl f[in[ se
macini acum la moarl. Nic-a lui Costache, cel rlguqit,balcAz gi rlutlcios, nu mai avea st[pinire asupra mea.
a) Care este spaliul de
int,hmpld.rilor?
desfd.Surare a
b) Cine este eroul povestirii?c) Care este scopul desemnd,rii lui Nic-a lui
Costache de cd.tre Bddifa_Vasile?
d) De.ce Nicd. intrd. tn panicd?e) Llnde tSi gd.seste el ascunzisul tn timp ce ert
urmdlit?f) De ce Nicd. se pld,nge mamei?g) Cum este convins Nicd, sd. urmeze Scoala?h) Prin ce mijloace realizeazd. autorul umorul?
i regio in text.O Povestifi pe scurt subiectul textului.3 DespIrfigi in silabe cuvintele: ,,invifiturii ,,prici_
ni", rdouilzeci"r,,neastAmpir,,.3 Arrtali felul in care au fost formate urmitoarere
cuvinte:,,mAne-poim6.ne",,,nemaiauzind.,,,,dinaintea.,,,,primprejurul".
3 Explicafi sensul verbului ,,a lua., din constructia:,qi pirintele m{ ie la dragoste....,
3 Indicali sinonime pentru urmitoarere construcfii:,,a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor",
,,imi cripa m{seaua in gur[',, ,,o iau la s6n[toasa.,.
LA SCALDAT
ifintr-ozi, pe aproape de Sin'llie, se ingr[madise, ca mai
ftotdeauna, o mulqime de trebi pe capul mamei: niqtellsumani s[-i scoatl din stative; algii sn-i nivideasci qi si
inceap[ a-i fese din nou; un teanc de sumane croite, nalt pAn_ngrindi, aqteapti cusutul; piept[nuqii in laifi n-avea cine_igineade coadi; roata Eedea in mijlocur casei qi canuil toarsi nu erapentru bitetur[! $-apoi vorba ceea: ,,Nu qedea ci_!i qede noro_cul'i fbvi de fhcut la sucall, copir de fflfl in albie, pe lang[ alfi vrocinci-qase, care aqteptau slle faci de mancare. Treabi era acolo,nu incurcal[, qi inci se cerea degrabi, caci vdnea cu fuga iarma-rocul de Folticeni, care acela este ce este. $i ma scoaid mamaatunci mai dimineaf[ decat alte d[,ti, qi-mi zise cu toatl inima:
- Nici, dragul mamei! vezi cdtatl_t[u e dus la coasi.,
clci se scuturl ov[zul cela pe jos; qi eu asemene nu-mivid capul de trebi. Tu mai lasl drumurile qi stdi lAnglm5.muca, de-i fi fevi qi leagini copilul; c-apoi qi eu !i-oilua de la Folticeni o pilIriu{i cu t[sma g-o curiluqi de
cele cu chimeriu, gtii col6, ca pentru tine!
- Bine, mam[!dar in gindul meu numai eu qtiam.
Toate ca toatele, dar la cusut qi slrlduit sumane, qi
mai ales la roatl, mi intreceam cu fetele cele mari din tors;gi din ast[ pricini, rluticioasa de M[riuca Slvucului, care
drept s[ v[ spun nu-mi era urit[, ficea adeseori in ciudamea qi-mi bitea din pumni, poreclindu-m[ Ion Torcal[u,cum ii zicea unui ligan din Vinltori. insi pentru asta totimi era dragl qi torceam impreuni cu dAnsa, la umbranucului lor, cAte o movili de drugi de canuri, de m[ s[rutamama, cind i le aritam sara acas[.
Aqa ne duceam bnie{ii qi f.etele unii la allii cu lucru,ca si ne luim de urit, ceea ce la !ar[ se cheaml qezitoare,gi se face mai mult noaptea, lucrAnd fiecare al siu. Cumtorceameu, de-a maimare dragul peintrecute cu M[riuca,gi cum sfiriia fusul rofii, aga-mi sfArAia inima-n mine de
dragostea Mflriuciil Martur imi este Dumnezeu! $i-miaduc aminte c[ odati, noaptea, la o claci de dezghiocatplpuqoi, i-am scos Miriucli un $oarece din sAn care era
s-o bage in boale pe biata copili, de n-aq fi fost eu acolo. .
D-apoi vara, in zilele de sflrbitoare, cu fetele pe
cimpie, pe colnice gi mai'ales prin luncile qi dumbrivilecele pline de mindrefe, dupi cules richilicl de ficutgllbenele, sovirv de umplut flori, dumbravnic qi sulcinide pus printre straie, cine umbla? Povestea cintecului:
Fd,-md, doamne, val de tei
$i m-aruncd.-nffe femei!,
10 11