Will gi Ariel Durant, dupi ce au Petrecut peste 50 de ani scri-

ind celebra seie Povestea civilizaliei, au primit Premiul Pulit-zer pentru nonficliune generali, in 1968. in 1977, au primitMedalia Prezidenfiali a Libertlfii. Campioni ai drepturiloromului gi reformelor sociale, au continuat si educe qi si pa-

sioneze cititori din toatd lumea. Pentru mai multe informatiidespre opera 1or, vizitali www.will-durant.com.

CA$TIGAToRI AI PREMIULUI PULITZER

WITT &AruTL DURANT

LTCTIILE ISToRIEI,

Studii despre 5 000 de ani de istorie,culturi qi cMlizalie uman5"

Traducere din limba englezd

CORINA DOBROTA

@t*Bucuregti

2020

Ihe Lessots of HistoryWill 9i Ariel Durant

Copyright O 1968 Will gi Ariel Durant

Copyright innoit @ 1996 Monica Ariel

Mihel 9i Will James Durant Easton

Edilie publicatd pentru prima datd de

Simon&Schuster, Inc.

--*".+itt ftG'ry. Carte Pentru loli este parte

a Grupului Editorial Litera

O.P 53; C.P 212, sector 4,

Bucuregti, Romania

tel.:021 319 6393;0752101 777

Lecliile istorieiWill gi Ariel Durant

Copyright O 2020Grup Media Literapentru editria in limba romAnd

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiii

Redactori: lsabella Prodan,

Georgiana Harghel

Corector: Olimpia Bdloi

Coperta: Cdtdlin Ancoreanu

Tehnoredactare gi prepress:

Bogdan Coscaru

Descrierea CIP a Bibliotecii

Nalionale a RomAniei

DURANT, WILL

Lec{iile istoriei / Will 9i Ariel

Durant; trad. din lb. englezd:

Corina DobrotS. -Bucuregti : Litera, 2O2O

tsBN 978-606-33-4802-0

l. Durant, Ariel

ll. Dobrota, Corina

821.111

Will si Ariel Durant

$i acum, ca de atatea alte ori in trecut, trebuie siii mulpmim cu recunogtinfi, pentru ajutor gi sfaturi,fiicei noastre Ethel.

Wrrr sr Anrnr, DunaNt

I. EZTTARI

Pe misuri ce studiile sale se apropie de sfArgit,istoricul se confrunti cu o provocare: la ce folosescacestea? in munca sa se regisegte oare doar plicereade a povesti despre mirirea gi deciderea na{iunilorgi a ideiloa gi povegti triste despre moartea regilor?A lnvifat oare mai mult despre natura umanl de-cAt omul de pe stradi care nu a deschis vreodati ocarte? I-a conferit oare istoria vreo iluminare asu-pra condiliei noastre prezente, weo orientare pentrujudecifi gi politici, vreo proteclie lmpotriva neplicu-telor surprize sau vicisitudinilor schimblrii? A desco-perit tipare in ingiruirea evenimentelor trecute astfelincAt si poati prevedea ac{iunile viitoare ale omeniriisau moartea statelor? Poate ci pAni la urmi ,,istorianu are sens"l si nu ne invali nimic, ci indelungatultrecut a fost doar o palidi repeti{ie a gregelilor pe careviitorul e rnenit si le faci la o scari mai mare?

Uneori sim{im acest lucru gi ne coplegesc omullime de indoieli. Mai intii, chiar gtim ce a fostin trecut, ce s-a intAmplat de fapt, sau e istoria doaro ,,fabuli" despre care opiniile sunt ,,impir{ite"?Ceea ce gtim despre evenimentele din trecut e me-reu incomplet, probabil inexact, obscurizat de dovezi

I0 Will Si Ariel Durant

ambivalente gi de parti-pris-urile istoricilo4 poatedeformat de propriile nostre tendinle patriotice saureligioase. ,,Cea mai mare parte din istorie sunt presu-puneri, iar restul sunt prejudecifi."2 Chiar gi istoriculcare intenlioneazi si se ridice mai presus de tendinlade afavoriza fara, rasa, credinfa sau categoria sa soci-ali, iqi va trdda predilecfia secreti in alegerea materi-alelor, in nuanlele adjectivelor folosite.,,lntotdeaunaistoricul simplifici excesiv gi selecteazi la repezealio rn;ici parte din fapte gi persoane ugor de gestionatdintr-o multitudine de suflet'e gi evenimente a ci-ror complexitate nu o poate niciodatd cuprinde sau

in!elege.'13 in plus, concluziile noastre dinspre trecutspre viitor sunt qi mai riscante ca de obicei, din cauzaschimbirii accelerate. in 1909, Charles Pdguy consi-dera cd ,,lumea a trecut prin mai pufine schimbiri dela Iisus Hristos incoace decAt in ultimii 30 de ani"a;gi poate ci weun tinir doctor in fizicit ar adiuga azici domeniul siu gtiinfific s-a schimbat rnai mult din1909 incoace decit in toati perioada anterioari. in fi-ecare an - uneori, pe timp de rizboi, in fiecare luni -o noui metodl, invenfie sau situa{ie obligi din nou laajustarea comportamentului qi ideilor. Mai mult, unelement de noroc, poate de libertate, pare si intre incornportamentul metalelor gi al oamenilor. Nu maisuntem siguri ci atomii, gi cu atdt mai pulin organis-mele, vor reacfiona pe viitor a$a cum credem ci aureacfionat in trecut. Electronii, precum Dumnezeullui Cowper, aclioneazd pe cii misterioase ca si-qi in-frptuiasci minunile, iar weun capriciu sau impreju-rare, ciudati pot dezechilibra ecua{iile na,fionale, ca

Lecliile istoriei 11

atunci c6nd Alexandru cel Mare a biut p6ni a rnuritgi gi-a ldsat imperiul si se destrarne (323 i.Hr.), sau

cAnd Frederic cel Mare a fost salvat de la dezastru deurcarea pe tron a unui lar cu o slibiciune pentru mo-dul de v,iafi prusac (1762),

Cu siguranli ci istoriografi.a nu poate fi o gtiin{i.Poate fi doar o industrie, o arti gi o filosofie * o in-dustrie prin,scoaterea la lurnini a faptelor, o arti prinstabilirea unei ordini semnificative in haosul materi-alelor, o filosofie prin cdutarea perspectivei gi a ilu-minirii.

,,Prezentul este treculul adunat pentru ac{iune, iartrecutul este prezentul deaviluit pentru ingelegere"s -sau cel putin aga credem gi sperim. in filosofie incer-ciLrn si vedem partea in lurnina intregului; in ,,filosofiaistoriei" incercim sd vedem momentul prezent in lu-mina trecutului. $tim ci in ambele cazuri acesta este

sfatul cel mai potrivit; perspectiva totali e o iluzieoptici. Nu gtimintr.ugJirtoii. a omului; probabil ciau existat multe alte civilizafii pini la cea sumerianisau egipteand; abia am inceput si explorim! Trebuiesd operim cu cunogtin{e parliale gi si ne mulpmimpe moment cu probabilitdfi; in istorie, ca gi in gtiin!6sau politici, relativitatea e regula, iar orice formuli artrebui si ne dea de gindit. ,,Istoria face haz de toateincercirile de a-i forla cursul in tipare teoretice sau

fhgage logice; nu fine cont de generalizirile noastre,ne incalci toate regulile; istoria e baroci."6 Poate ci:,intre aceste limite, putem invifa suficient din istoriepentru a putea suporta cu ribdare realitatea qi pentrua ne respecta iluziile unii altora.

12 WiLl si Ariel Durant

De vreme ce omul e doar o dipe in timpul astro-nomic, un oaspete trecitor pe pemant, un spor alspeciei sale, un vlistar al rasei sale, un compus dincorp, caracter gi minte, un membru al familiei gi alcomuniti{ii, un credincios sau un sceptic, o unitateintr-o economie, poate un ceti{ean al unui stat sau

un soldat al unei armate, ne putem pune intrebareala fiecare categorie - astronomie, geologie, geografie,biologie, etnologie, psihologie, etici, religie, econo-mie, politici gi rizboi - ce are istoria de spus desprenatura, comportamentul gi perspectivele omului. Este

o incercale dificili, gi doar un nesocotit ar incerca sicomprime 100 de secole in 100 de pagini de concluziidiscutabile. Si incepem.

II. ISTORIA ST PAUANTUT

Si definim istoria, in complexa sa dualitate, dreptevenimentele sau memoria trecutului. Istoria umanleste un mic punct in spafiu, iar prima sa lecfie estemodestia. in orice moment o cometi se poate apro-pia prea mult de PimAnt gi poate si ii schimbe tra-iectoria, sau si sufoce oamenii qi puricii deopotrivica gaze sau temperaturi extreme; ori un fragmentdin mAndrul Soare poate aluneca tangen{ial - aga

cum se crede ci a frcut qi planeta noastri in urmicu cAteva clipe astronomice - gi poate cidea pestenoi intr-o sdlbatici imbrifigare care sd incheie totulin suferinli gi moarte. Acceptim de la bun inceputaceste posibilitili, replicind cosmosului in cuvintelelui Pascal: ,,CAnd universul il va zdrobi, omul va fi incontinuare mai nobil decAt ceea ce l-a ucis, fiindcigtie ci va muri, dar universul nu gtie nimic desprevictoria sa".t

Istoria se supune geologiei. in fiecare zi, undeva,marea invadeazd uscatul sau uscatul marea; orageledispar sub ape, iar catedralele scufundate igi bat me-lancolice clopotele. Munfii se inalli gi se prdbugescin ritmul formirii qi al eroziunii; rdurile se umfli giies din matcd sau seaci sau igi schimbd cursul; viile

14 Will;i Ariel Durant

devin degerturi, iar istmurile strimtori. La scari geo-logici, scoarla Pimintului e fluidi, iar omul se migcdpe ea la fel de nesigur ca Sfdntul Petru mergind pevaluri citre Iisus.

Clima nu ne mai controleazd atAt de mult pe cAt

presupuneau Montesquieu gi Buckle, dar ne impunelimite. Iar ingeniozitatea umani deseori invinge ob-stacolele geologice: poate iriga degerturile gi aduceaerul condilionat in Sahara; poate dirAma sau trecemunfii, poate terasa dealurile cu vifi-de-vie; poatecorlstrui un orag plutitor ca sd traverseze oceanul sau

pisiri gigantice ca si se avdnte spre cer. Dar o tornadlpoate distruge intr-o ori un oraq care a fost construitintr-o suti de ani; un aisberg poate rdsturna sau tiiain doui palatul plutitor gi trimite 1 000 de petrecireliin lumea de dincolo. Daci ploile devin prea rare,civiliz{ia dispare sub nisipuri, ca in Asia Centrali;dacl sunt prea abundente, civiliza{ia e sufocati dejungli, ca in America Centrali. Daci temperaturamedie cregte cu 10 grade in zonele cele mai pros-pere, probabil vom recidea intr-o silbiticie letargici.intr-un climat subtropical, o nafiune de jumitate demiliard de oameni poate procrea in negtire, dar cil-dura enervanti o poate face vulnerabild la cuceririrepetate din partea rizboinicilor din habitate maiblAnde. Generalii dupi generalii iau din ce in ce maimult in stipAnire PirnAntul, dar pAni la urmdL devininevitabil fosile in solul siu.

Geografia e matricea istoriei, marna sa iubitoaregi ciminul siu disciplinator. Riurile, lacurile, oa-zele, oceanele atrag colonigti care si se le populeze

Lecliile istoriei 15

,malurile, fiindcd apa e viala oamenilor gi a oraEelor,oferind cii necostisitoare pentru transport gi comer!.Egiptul a fost ,,darul Nilului", iar Mesopotamia a fon-dat civiliza{ii succesive ,,intre cele doud fluvii" gi de-alungul canalelor. India e fiica fluviilor Indus, Brah-maputra gi Gange; China igi datoreazi bucuriile qi

tristefile marilor fluvii care (ca gi noi) deseori au de-viat de la cursul lor firesc gi au fertilizat vecinitifile.Italia impodobegte vlile fluviilor Tibru, Arno qi Po.Austria s-a dezvoltat de-a lungul Dunirii, Germaniade-a lungul Elbei gi Rinului, Franfa de-a lungul Rho-nului, Loirei gi Senei. Petra 9i Palmyra si-au tras sevadin oazele degertului.

CAnd au devenit prea numerogi pentru teritoriulinifial, grecii au fondat colonii pe lirmul Mediteranei(,,ca broagtele pe malul unui elegteu'i spune Platon2)

9i al Mirii Negre. Timp de 2 000 de ani - de la biteliadin Salamina (a80 i.Hr.) pAni la infrdngerea Arma-dei spaniole (1588) - lirmurile de nord qi de sud aleMediteranei aa rivalizat pentru titlul de clmin al ri-dicirii omului alb. Dar, in 1492 gi dupi aceasti datd,cilitoriile lui Columb gi Vasco da Gama au deschiscalea omului in infruntarea oceanelor; suveranita-tea Mediteranei a fost pusd la indoial[; Genova, Pisa,Florenla, \y'enefia au intrat in declin; Renagterea a in-ceput si pileasci; nafiunile de la Atlantic au cdgtigatteren gi, pdni la urmi, gi-au extins suzeranitatea pestejumitate de lume. ,,Imperiul se extinde spre vest",scria George Berkeley prin 1730. Va continua aceastitendin!6, traversdnd Pacificul, exportAnd tehnicileindustriale gi comerciale din Europa gi America in

16 Will gi Ariel Durant

China, aga cum s-a intAmplat mai inainte cu |aponia?Va aduce fertilitatea orientali, combinatd cu ultimeletendinfe in tehnologia occidentali, declinul Vestului?

Aparifia avioanelor va schimba qi mai mult dez-voltarea civilizafiei. Rutele comerciale vor urma dince in ce mai pulin cursul fluviilor gi mirilor; oame-nii gi mirfuriie vor zbura din ce in ce mai direct spredestinafie. Jiri precum Anglia gi Franla vor pierdeavantajul comercial al bogatei gi convenabilei liniide coasti; liri precum Rusia, China gi Brazilia, dez-avarrtajate de inegalitatea evidenti dintre suprafa{ade uscat gi linia coastei, vor rezolva o parte din acesthandicap recurgdnd la transportul aerian. Oraqele depe coasti vor ob;ine din ce in ce mai pufin profit dindificilul transfer al bunurilor de pe vas pe tren Ei in-vers. Cind supremafia mirii in sfbrgit va ceda in falatransportului aerian in comer! gi rizboi, vom asista launa dintre revolufiile istorice fundamentale.

Influenfa factorilor geografici descregte pe misurice tehnologia avanseazi. Caracteristicile gi delimita-rea unei suprafele pot oferi ocazii pentru agriculturi,minerit sau comert, dar numai imaginafia gi inifiativaconducitorilor, precum. qi hirnicia. gi consecven{acelor care ii urmeazi pot transforma potenfialul lnrealitate; gi doar o combinafie similari (aga cum se

int6.mpl6 azi in Israel) poate face o culturi si capetecontur in ciuda miilor de obstacole naturale. Omul,nu Pimdntul, construie$te civilizatia.

III. BIOIOGIA $t ISTORIA

Istoria este un fragment din biologie: viala omuluieste o parte din vicisitudinile organismelor din mare

qi de pe uscat. Uneori, cAnd ne plimbim prin pidure

lntr-o zi de vari, auzimin jur mii de zgomote de ani-

male care zboar6, sar, se tdrisc sau sapi galerii. Ani-malele speriate fug din calea noastri; plsirile igi iau

zborul; pegtii se scufundi rapid in pdrdu. Deodati, ne

ddm seami ci aparlinem unei minoritifi pe aceasti

planeti imparfiali, iar pentru o clipl simfim, precum

aceste felurite vieti(i, ci le incilcim habitatul natural.

ln acest fel toate realizirile umane pilesc in istoria 9i

perspectiva vielii polimorfe; toati intrecerea econo-

mici, rivalitatea pentru parteneri, toati munca, dra-

gostea, suferinfa, rizboiul, toate sunt asemdnitoare

cu ciutarea, imperecherea, lupta 9i suferinfa care se

ascund sub aceste trunchiuri, frunze, ape sau tufiguri.

Prin urmare, legile biologiei sunt lecfiile funda-

mentale ale istoriei. Suntem la cheremul proceselor

gi al incercirilor evolufiei, al luptei pentru existenfigi al supraviefuirii celui mai puternic. Daci pare ciunii dintre noi scapi de aceasti luptn e pentru ci se

afli sub proteclia unui grup; insi grupul va trebui siL

treaci testul supraviefuirii.

18 Will;i Ariel Durant

Deci, prima leclie biologicd a istoriei este ci vialainseamnl competifie. Competifia nu e doar vialacomertului, ci este comerful vie{ii - calm cind hranase gisegte din abundenfi, violent cdnd gurile de hr[-nit sunt prea multe. Animalele se mdnincd intre eleftrd si facdprea mult caz; oamenii civilizali se md-ndnci unii pe allii cu ajutorul legii. Cooperarea e re-ald gi cregte odati cu dezvoltarea sociali., dar mai alesfiindci este un instrument gi o formd de competifie;cooperdm in propriul grup - familie, comunitate,club; parohie, partid, ,,rasi" sau natiune - ca si neconsolidim grupul in intrecerea sa cu alte grupuri,Grupurile in competifie au calitigile indivizilor incompetilie: spiritul de acumulare, agresivitatea, par-tizanatul, mdndria. Statele noastre, fiind o multi-plicare a propriului nostru eu, sunt ceea ce suntemnoi; ne exprimi natura mai pregnant gi fac binele giriul pe care il facem noi la scari exponenfiali. Sun-tem lacomi, adunitori, agresivi, fiindci sdngele nos-tru inci igi aminteqte de mileniile in care strimogiinogtri erau nevoi{i si vdneze, sd lupte gi sd ucidl casi supraviefuiasci, precum gi si min0nce cAt ii fineastomacul, de teamd cd nu vor captura prea curAndo alti pradi. Rizboiul este modul de hrinire a uneinafiuni. Promoveazi cooperarea, fiindci e forma su-premi de competifie. Pdni cind nu devin membre aleunui mare grup protector, statele noastre vor conti-Rua si se poarte ca nigte indivizi gi familii in stadiulde vAndtoare.

Cea de a doua lecfie de biologie a istoriei e civiafa inseamni selecfie. in intrecerea pentru hrani gi

Lecliile istoriei 19

parteneri, unele vietifi cigtigi, altele pierd. in luptapentru existenfi, unii indivizi sunt rnai bine inzestrafidecAt al1ii pentru afacefaldtestului supravieluirii. De

vreme ce natura (aici in sensul realiti{ii globale cu

toate procesele sale) nu a citit prea atent Declarafiaamericani de Independenfi gi nici Declaralia fran-ceze a Drepturilor Omului, cu tolii ne naqtenn liberi gi

inegali: supugi ereditilii noastre fizice gi psihologice,

obiceiurilor gi tradifiilor grupului din care prove-

nim; cu diverse inzestriri in ceea ce privegte sinita-tea, forla fizicl, capacitatea mentali gi caracterul. innaturi, diferenfele sunt materialul necesar pentruselec$e qi evolufie; gemenii identici diferi intr-o sutide feluri gi nici micar doui boabe de mazire nu sunt

exact la fel.Inegalitatea nu este doar naturali gi inniscuti, ci

cre gte o dati cu c omplexit atea civ ilizali ei. Ine galitllileereditare conduc la inegalitdqi sociale qi artificiale; fi-ecare invenfie sau descoperire aparfine unui individexcepfional, fbcAndu-i pe cei puternici mai puternici,iar pe cei slab relativ mai slabi decdt inainte' Dezvol-tarea economic 6 sp e cialize azd funcfiile, difet enliazitabilite!ile, face indivizii din grup si capete valoare di-feriti. Dacd ne-am cunoagte in profunzirn-e semenii,

am putea selecta 307o dintre ei, ale cdror abilitdli com-binate ar fi egale cu cele ale tuturor celorlalli la un loc.

Viafa gi istoria fac exact acest lucru, cu o sublimi ne-

dreptate care ne amintegte de Dumnezeul lui Calvin.Natura ride de uniunea libertdlii cu egalitatea

din utopiile noastre. Fiiirdci libertatea gi egalitatea

sunt dugmani eterni gi declarafi, iar cAnd una inclini