Biserica Ortodox Romn dupa 1918 (perioada contemporan)

Biserica Sfntul Haralambie

A. Anii 1914-1918. Actul Unirii Transilvaniei, Basarabiei i Bucovinei, cu vechea Romnie in 1918 - prin care s-a creat statul romn unitar - a dus i la o serie de modificri n viaa Bisericii.

Dupa 1918, statul a preluat - mai cu seama n Transilvania - multe din atribuiile care reveneau pn atunci Bisericii (de pild, n domeniul nvmntului), rolul ei limitandu-se de acum nainte mai mult la probleme spirituale.

Ierarhii din inuturile alipite au intrat in componena Sfntului Sinod din Bucureti, iar la 18/31 decembrie 1919, n scaunul de mitropolit primat a fost ales transilvneanul Miron Cristea, pn atunci episcop de Caransebe, unul din marii luptatori pentru Unire. Dupa aceea, au nceput lucrarile de unificare bisericeasca, incheiate la 6 mai 1925, cand s-a promulgat Legea si Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane.

La 4 februarie 1925, Sfntul Sinod a hotrt s nfiineze Patriarhia Ortodox Romn. Legea pentru nfiinarea Patriarhiei a fost promulgata la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc investitura i nscaunarea primului patriarh Miron Cristea (1925-1939). Urmaul su a fost patriarhul Nicodim Munteanu (1939-1948), autor a numeroase lucrari teologice originale, traducator din literatura teologic rus. Sub aceti doi patriarhi s-au nfiinat cateva eparhii noi (Oradea, Cluj, Constanta, Maramures, Timisoara si o Episcopie misionar pentru romnii ortodoci din America).

Dintre ierarhii acestei perioade consemnm pe Nicolae Blan, mitropolitul Ardealului (1920-1955), unul din militanii de seama pentru realizarea statului national unitar, pentru organizarea unitar a Bisericii Romne, pentru promovarea ecumenismului cretin, reorganizatorul colii teologice sibiene, ridicat la rang de Academie. In Moldova, Irineu Mihalcescu (1939-1947), fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1904-1939), autor a sute de lucrari de teologie. In Bucovina mentionam pe mitropolitul Nectarie Cotlarciuc (1924-1935), fost profesor la Facultatea de Teologie din Cernauti, participant la cateva congrese i ntruniri ecumeniste, iar n Basarabia mitropolitul Gurie Grosu (1920-1937).

S-a dezvoltat arta bisericeasc cu toate ramurile ei, ndeosebi arhitectura si pictura, prin bisericile monumentale ridicate ntr-o serie de orae ale rii, mai ales n Transilvania (Catedralele Alba Iulia, Cluj, Timioara, biserici n Trgu Mure, Sighioara, Turda, Reia, Satu Mare, Zalu, Craiova, Buzu, Constana, Galai, Piatra Neamt, Bli etc.); s-au refcut ori s-au ridicat din temelie cateva mnstiri.

S-au intarit legaturile cu celelalte Biserici Ortodoxe si cu alte Biserici crestine. Astfel, Biserica Ortodoxa Romana si-a trimis delegati la Conferintele panortodoxe de la Constantinopol (1923), Manastirea Vatoped din Muntele Athos (1930), la prima Conferinta a profesorilor de teologie din Balcani, tinuta la Sinaia in Romania (1924), la primul Congres al profesorilor de teologie ortodoxa la Atena (1936). Patriarhul Miron a facut cateva vizite unor ierarhi ortodocsi de peste hotare si a primit vizite la Bucuresti.