lectia nr 3-tic-clasa a ix-a

7/24/2019 Lectia nr 3-TIC-Clasa a IX-a

http://slidepdf.com/reader/full/lectia-nr-3-tic-clasa-a-ix-a 1/4

Lectia nr 3

B. MEMORIA EXTERNĂ (ME)Memoriile externe (ME) sunt suporturi electromagnetice reutilizabile. Informaţia este memorată

în format binar (şiruri e ! şi ").a) Hard-disk (HDD)#ar$is%$ul este component pe care sunt stocate fişierele instalate& programele create e

utilizator şi sistemul e operare. #ar$is%$ul este o memorie ne'olatilă& fiin format in mai multe

iscuri e aluminiu& numite platane& suprapuse pe acelaşi ax şi acoperite cu oxi e fier.n # este caracterizat e*". capacitatea e stocare (cantitatea e ate ce poate fi memorată& măsurată în +,)-. 'iteza e rotate a platanelor (cu c/t această 'iteză este mai mare& citirea şi scrierea atelor

sunt mai rapie& eci calculatorul este mai rapi).Exemplu* #art$is% M0124

• capacitate 3! +,-• 'iteza e rotaţie a platanelor 5.!! rpm (rotaţii pe minut).

b) Unitatea de !"pa#t-Disk (D-ROM)

6$4M$ul este componenta calculatorului care permite instalarea programelor& a sistemului eoperare& a 7ocurilor. nitatea 6$4M citeşte 6$uri cu ate sau 6$uri auio& ar nu poateinscripţiona informaţie pe 6. 6apacitatea e stocare a unui 6 'ariază între 89! M, şi :!! M,.ara#teristi#a prin#ipal$ a unui 6$4M este 'iteza e rotaţie care este proporţională cu 'iteza ecitire a atelor. ;itezele e rotaţie pot a7unge p/nă la 91.Exemplu* 6$4M 0<<<

• 'iteza e citire 31.

#) %l!pp&-Disk =lopp>$is%$ul (isc?eta) este un isc magnetic flexibil& portabil. 6apacitatea e stocare a unei

isc?ete este mică& ar şi timpul e acces este reus. 6ostul acestui meiu e stocare a atelor este mic&ar o isc?etă se eteriorează foarte repee.Exemplu* =lopp>$is% <on>

• 6apacitatea isc?etelor folosite "&@@ M,.

d) Me"!rie %las' UBMemoriile =las? <, sunt foarte uşor e folosit& mult mai rezistenţe ec/t isc?etele& au 'iteza

mare e transfer& capacitate e stocare e p/nă la +, şi tin să înlocuiască clasicele isc?ete.

e) DD-ROM

;$4M$ul a apărut ca o extensie a 6$4M$ului& a'/n aceleaşi proprietăţi& iferenţa fiincapacitate e stocare mult mai mare a ;$uriior (aproximati' @.5 +,). Exemplu* ;$4M AIBEE4

• 'iteza e citire ;$uri "81-• 'iteza e citire 6$uri @!1.

1



. DI*O+ITIE,E *ERI%ERIEAerifericele unui calculator transmit atele e la utilizator către unitatea centrală (periferice e intrare)sau e la unitatea centrală către utilizator (perifericele e ieşire).

a) Disp!itie peri/eri#e de intrare (*0I)1. Tastat2ra2astatura (Ce>boar) este cel mai utilizat periferic. e la tastatură se introuc ate& texte&

comenzi.2astele pot fi împărţite în mai multe categorii*1. 2aste #ara#ter $ acestea sunt amplasate în partea st/ngă a tastaturii . 0ici se găsesc literele

alfabetului şi cifrele& semnele e punctuaţie şi caracterele speciale. Exemple e caracterespeciale* D (aF ron)& G (semnul olar)& H (semnul ampersan)& (caracterul procent)& J(caracterul bac%slas?)& K (caracterul slas?). n acest grup e taste se află şi bara e spaţiu.<imbolurile esenate în partea e sus a tastelor se obţin astfel* simultan cu tasta caracter pe carese află simbolul se apasă tasta <?ift. Exemplu* pentru a obţine G& se ţine apăsată tasta <?ift şi apoise apasă tasta @ (e la şirul e caractere).

3. 2aste /2n#4i!nale (=I& =& ... =") $ se află în partea st/ngă sus a tastaturii. 0păsarea unei astfele taste etermină executarea unei comenzi.

5. 2aste e p!i4i!nare 6i editare $ sunt poziţionate în reapta tastelor caracter şi au următoareleutilităţi*• <ăgeţile $ etermină moificarea poziţiei cursorului în irecţia respecti'ă.• Aage p şi Aage on $ afişează conţinutul ecranului anterior& respecti' următor.• elete $ şterge caracterul e pe poziţia curentă a cursorului.• En $ mută cursorul la sf/rşit e linieKpaginăKocument.• Insert $ sc?imbă moul e lucru în inserare sau suprapunere. 6/n această tastă este

apăsată& se înlocuieşte caracterul e la poziţia curentă cu cel nou tastat. 6/n tasta esteinacti'ă& se inserează noul caracter între celelalte caractere in ocument.

• #ome $ mută cursorul la începutul paginii curente.• Aause $ opreşte afişarea pe ecran.• <croll Loc% $ opreşte efilareaF textului pe ecran.• Arinţ <creen $ tipăreşte ecranul curent.• ,ac%<pace $ şterge caracterul in st/nga cursorului.

7. 2aste n2"eri#e $ sunt situate în partea reaptă a tastaturii. 0cest bloc e taste seacti'eaz/Kinacti'ează prin apăsarea tastei Bum Loc%&

8. 2aste spe#iale• <?ift& 624L& 0L2 $ taste e alternare- 624L sau 0L2 şi alte taste pot genera comenzi.• Enter $ semnifică sf/rşit e comană sau e r/n.• E<6 $ se renunţă la meniul curent.• 2ab $ trece cursorul la rubrica următoare.• 0pplication $ înlocuieşte butonul rept al mouse$ului.• 2asta cu simbolul Nino $ esc?ie meniul <2042.

n general& tastaturile au "!" sau "! taste. Există tastaturi cu butoane suplimentare pentruaplicaţii multimeia şi Internet& sau tastaturi ireless (legătura între tastatura şi unitatea centrală se face prin une raio)& însă aceste îmbunătăţiri costă estul e mult.

Există tastaturi cu caractere specifice unui anumit alfabet. 2astaturile stanar au caractereenglezeşti& ar moul stanar poate fi personalizat& Aentru alfabetul limbii rom/ne& care foloseşteiacritice (ă&/&î&ş&ţ) se parcurg următorii paşi* tan 9 ettin:s 9 !ntr!l *anel 9 ;e&b!ard 9,an:2a:e 9 Add 9 R!"anian 9O;9 Appl& 9O;.

2



3. M!2seMouse$ul este un periferic e intrare cu ouă sau trei butoane cu care se poate esc?ie un

meniu& se poate selecta o opţiune a unui meniu& se poate selecta text. Mouse$urile mai noi au şi unul sauouă butoane e <croll& ce pot fi folosite pentru eplasarea rapiă în carul unui ocument mare.

Tipuri de mouse*•

Mouse mecanic $ foloseşte o bilă grea care se roteşte în toate irecţiile şi senzori careetectează sensul e mişcare a bilei- pentru o bună funcţionare este ne'oie e o suprafaţăintr$un material aerent la suprafaţa bilei şi perfect rept.

• Mouse optic $ eplasarea se face cu a7utorul unui laser- este mai rapi şi mai precis ec/tmouse$ul mecanic& ar este şi mai scump.

• Mouse ireless $ conexiunea între mouse şi unitatea centrală se face prin une raio.5. <!&sti#k Oo>stic%$ul este un ispoziti' utilizat& e obicei& la 7ocurile pe calculator. 4olul său este e a

eplasa cursorul pe ecran.7. Tra#kball2rac%ball este un ispoziti' fix ce seamănă cu un mouse răsturnat. Aoziţia cursorului se moifică

prin mişcarea bilei cu a7utorul m/inii. L/ngă bilă mai sunt amplasate şi butoane (unul& sau ouă& sautrei). =aţă e mouse& are a'anta7ul că necesită mai puţin spaţiu.8. T!2#'pad2ouc?pa este o suprafaţă sensibilă la atingere. Arin sc?imbarea poziţiei egetului pe această

suprafaţă& se sc?imbă poziţia cursorului. <e foloseşte în special la calculatoarele portabile.=. #anner<canner este un ispoziti' pentru transformarea unui text sau a unei imagini în formatul accesibil

calculatorului.

b) Disp!itie peri/eri#e de ie6ire (*0>)1. M!nit!r2l sa2 e#ran2l

Monitorul este perifericul e ieşire ce seamănă cu un tele'izor şi care face legătura 'izuală întreutilizator şi calculator. Monitoarele se eosebesc upă tipul e afişare a imaginilor*• monitoare cu tub catoic-• monitoare cu afişare prin cristale lic?ie.

6aracteristicile unui monitor sunt*• 4ezoluţia $ mărime care se măsoară în pixeil (pixel P un punct într$o imagine). 6u c/t rezoluţia e

mai mare& cu at/t claritatea monitorului e mai mare& eci monitorul este e calitate.• =rec'enţa $ mărime ce se măsoară în #ertzi. =rec'enţa reprezintă numărul e imagini noi care

apar pe ecran pe urata unei secune. =rec'enţa minimă recomanată este e Q9 #z.• Mărimea $ imensiunea iagonalei ecranului este măsurată în inc? ("9&"5&": inc?).•

6antitatea e raiaţii emise e monitor $ cantitatea e raiaţii emisă este in'ers proporţională cucalitatea monitorului (la o cantitate mare e raiaţii& oc?iul oboseşte mai repee).Exemplu*Monitor <on> 2rinitron

• iagonala "5 inc?-• rezoluţie recomanată "Q!x:8! D Q9 #z-• frec'enţa orizontală :8 C#z-• frec'enţa 'erticala 9!$"8! #z.

3. I"pri"anta

3



Imprimanta $ ispoziti' ce transferă pe ?/rtie texte sau imagini. upă moul e imprimare&există trei categorii e imprimante*

". Matriciale $ erau folosite în trecut& fiin zgomotoase şi lente.. Oet e cerneală $ au un raport preţKcalitate foarte bun.3. Laser $ foile imprimate cu laser au cea mai bună calitate.

6aracteristicile unei imprimante sunt*". Moul e imprimare.

. 6ulorile folosite* alb$negru sau alb$negru şi color.3. #/rtia folosită 'ariază e la ,9 ("Qx95mm) p/nă la 03 (@!x:5mm)& specific/nu$se cel maimare format suportat.

@. 4ezoluţia maximă se măsoară în pi (ots per inc?) şi înseamnă numărul e pixeli imprimaţi peun inc?. 4ezoluţie mare înseamnă calitate bună& mai ales la imprimarea imaginilor.

9. Bumărul paginiKminut epine e tipul imprimantei& cele mai rapie fiin cele laser.8. ,uffer$ul e memorie proprie este folosit pentru a stoca temporar informaţia ce trebuie printată.

;iteza e lucru a procesorului este mai mare ec/t 'iteza e imprimare şi& pentru e'itarea blocării magistralei e transfer intre procesor şi imprimantă& se transferă atele în aceastămemorie.

Exemplu*

Imprimanta LexMar% • laser-• albKnegru-• 0@-• "!!x"!! pi-• "Q ppm-• M,.

#) M!de"-2l este un periferic mai special& pentru că nu poate fi încarat nici la perifericele eintrare& ar nici la cele e ieşire.Moem$ul este componenta care permite să folosim o reţea (Internetul) prin intermeiul liniei telefonice sau prin cablu.

6alculatorul lucrează cu ate în reprezentare binară (igitală)& iar linia telefonică sau cablul

transportă atele ca semnale continue.Moem$ul (Mula$tor$EMoulator) moulează fluxurile e ate igitale în semnale continue&

eci se comportă ca un periferic e ieşire& şi emo$ulează fluxurile e ate primite& trans$form/nu$lein format continuu în format igital (periferic e intrare). ;iteza moem$urilor '/nute în prezent estee 98 %bKs (%ilobiţi pe secună R %bps)Moem$urile sunt e ouă feluri*

". ?arare $ au un cip special care se ocupă cu transferul e ate şi cu corecţia erorilor-. softare $ folosesc procesorul calculatorului pentru operaţiile escrise mai sus.

Moem$urile ?arare sunt consierate mai bune& ar sunt şi mai scumpe.upă locaţia lor& moem$urilese împart în*

". interne $ se fixează într$un slot A6I-

. externe $ se conectează la portul <,- sunt mai bune& ar sunt şi e ouă ori mai scumpe ec/tcele interne.

4

lectia nr 3-tic-clasa a ix-a

Documents