ffitffi#$..-_ruffiffiffiffii I F-$]

, , .l i d.,.".r.,, -{*.*r*$i{,t

'r:; , li {l .i: ir-zu}+t f-'I .tr*e i., I i,' ";;'..,{.,1'..':,';:[,j ];,ff"f_p

"',.1,,.ii/'irL' ' .* (:'.I, I s il\ l.!i ! iFL:!Lfu"flr41'il' "'' tri r1r .l [.i it] i,'..' +t iii"ii

;,. t* ''' { 'J"r.'.}.,t.1i.9-.1,*

rr {ur&$&,, ,ri t*K&m*

l r 'inrAlnirea pe care,,t | ',) cu maica Arse-,,i r -rlecat Ia Lotrisor,,,,,,1, m inrAlnit pe Pi-,,,,' henadie, care vie-, ,, ll.e vreo 30 de ani

" ile acelea. Mona-1,, ,.: foarte multe lu-, rpre plante gi mi-a

l, i- cum ci cicoarea, ,.t o noutate, aceas-

ivindu-se inci dinr r,{a Egiptului antic.

tatoafe, scat,rcesc, sciluset;lsi sau sporis., 'indoiali ci fi-,: dintre noi a

r: rnicar o datlan de cicoare,

,r rL;5q g[ aceastar l"cSt€ cam pesterot, incepAnd cupasuni sau {hnege

r egipteni consumau cantititi in-rc de cicoare deoarece credeau in,r acesteia de a curiga sAngele gi fi-i(r toxine. Inigial, cicoarea se cul-rrru ri.di.cini, pe care oamenii or gi o foloseau ca biuturi energi-'asta fiind apropiatl ca gust, dar

,;,rietigi cu cafeaua. In dmp, atAt,;r, cAt si frunzele gi florile plantei

,losit ca plante de Ieac.,e noi in tari a inceput si" se cultive

':ajma anului 1920, iar de-a lungulr a cunoscut denumiri populare ex-le variate: cicoari., cicoare de ci.mp,r de vari, cicoare sI"lbatici., cicorie

doruleg, dudiu, floarea-secerei,

in dealurile submontane gi plni inzone-le de cAmpie. Interesant esre ci, descope-rindu-i proprietitile curarive, europeniiau inceput si cultive cicoare pe zeci demii de hectare, in vederea rrar;,rii a nu-meroase afectiuni.

$arfexx$m de e*ewar* st$l;wesK*a*s&

faxareg&&$e d*gestBve 6* r*rnm*e

Efectele benefice ale consumuluide cicoare inrregesc Frumusetea acesteiplante, motiv pentru care trebuie si gi-nem cont de proprietitile acesteia gi demodul in care influenteaze tratarea anu-

mitor afecgiuni.Planta contineacid cichoric gi

o substangi dingrupa zaharurilor,numiti. inulini.Alituri de acestea,cicoarea contin('cantit5.ti irrscrrrnate de sinri rrri

nerale (fit'r, li,sl,,r,

calciu, potasiu, cupru, magneziu) gi

numeroase vitamine (A, 81, P.2, C,K 9i PP).

Infazia de cicoare calmeazl du-rerile de stomac, curigAnd gi depu-nerile intirite de la nivelul colonu-lui. Pentru obtinerea acesteia se fierbin clocot 200 ml ap| de izvor, dupicare se stinge focul gi se adaugi 2lingurige de planti (amestec de frun-ze gi flori), care se lasi la infuzat timpde 10 minute. Dupi aceea se stre-coari 9i se mai gine deoparte, pAnicAnd acesta devine cildug. Ceaiul se

bea cu inghi,tituri rare, de preferingiinainte cu aproximativ 1 orl de me-sele de dimineagi gi seari, pe o perioa-di de timp nedeterminati. Ceaiul decicoare este un antispastic intestinal,expectorant gi antiseptic al ciilor res-

piratorii, hipoglicemiant gi antidiabe-tic. Stimuleazi atAt funcgiile hepatice,cAt gi cele digestive gi renale.

Ca tonic-amari gi aperitivi (prinsubstangele amare), cicoaria este udliza-ti. in anorexie (lipsa poftei de mAncare).Fiind stomahici (stimuleazi secregiile

gastrice), este utilizati in hipoaciditate gi

in hipotonia gastrici.

rrr Fiertura dinrid5cini proaspete

r normalizeaziri, glicemia

AtXt florile, cAt gi

rrr frunzele de cicoare:t::r sunt folosite in nu-, merOaSe tratamenterrr naturiste cu rezultate,..l deosebite, dar ridi-:, clflx are proPnetall,ll' specifice, care ampli-

ffci efectele beneficeale plantei. Aceasta poate fi administratisub formi de pulbere, din care se face gi

tincturi, dar gi sub forma unei fferturi,care se consumi doar in ziua in care a

fost preparati.Pentru o porfie de fierturi, respectiv

pentru o zi, este nevoie de 200 g de ridi-cini proaspete. Acestea se fierb intregi in500 ml api, punAndu-se la fiert in ace-lagi timp, cind apa este inci rece. Se fierbaproximativ 10 minute, dupi care se scotpe un gervet uscat, apoi se toaci mi.runtsi se amesteci cu 2 linguri de ulei de mis-line sau din sAmburi de struguri. Canti-tatea preparati se consumi pe parcursulunei singure zile. Se recomandi diabeti-cilor, durata tratamentului stabilindu-sein funcgie de valorile glicemice, care tre-buie monito rizate atent.

Pulberea gitinctura de cicoareimpiedici formarea calculilor biliari

Ridicina cicorii poate fi folositi inscopuri terapeutice atAt in stare proaspi-ti, cAt Ei uscati. Spre deosebire de flori,car€ se recolteaz| in toati perioada deinflorire, ridicinile se scot din pimAnt

l,r inceputul toamnei. Dupi ce se spalll():rrte bine, astfel incAt sI" fie indepi"rtatri)l l)imantul, acesrea se despici pe lun-liirrrc si se lasi la uscat intr-un loc bine.r.r isit, dar la cilduri. Ridicinile sunt{ (}nlplet uscate doar daci in momentulrr LrAre se rup, acestea pocnesc. Se rupI'rr.iti c6"t mai mici de ridicini uscari,rrr;icind"ndu-se cu ajutorul unei rAsnige.l'trlberea astfel obtinuti se foloseste in.rlcctiuni hepatice, digestive si curanate,.r,lministrAndu-se cAre 1 lingurigi de 3,'ri pe zi. De preferat este ca aceasta si

'. se tini un sfert de ori, sub limbi, dupi care' s5" se inghiti cu api.

Cea mai puternicS.i varianti a tfatamen-" tului cu cicoare este

i cea in care se foloses-I te tinctura. Pentru

obtinerea acesteia se

, pun 20 de linguri cupulbere intr-un bor-

, can de 800 g, com-l, pletAndu-se cu al-, cool de 60 de grade

pAni la acoperireacompleti". Se amesteci pAni la omoge-nizare si se completeazl. cu alcool pAnila umplerea borcanului. Acesta se in-chide ermetic, agitindu-se de cAteva oriin fiecare zi, timp de 2 siptimAni, apoise strecoari si se imparte in sticlute maimici. Se iau 3 lingurige pe zi, diluate inapi sau ceai. Tlatamentul alternariv cupulbere si tincturS. impiedici formareacalculilor biliari si r egleazl. funcgia glico-genetici a ficatului.

Mariana Borloveanu

r il*nrunra*srerc nr 1A / 1O irrnia - 1A :r rnr rcf t|'lA E.*g*l*na*fifiT*Ts /

t9:<+

CIRE$ELE $FRRMffimffi ryfi d

ffi ,mfr ffi ffi.mffi w.m -wm,ffi wm m:pm m ff ru wmm mc$.

Cele dint6i fructe ale anuIui, cirepele, sunt adorate im pr!-

rnul r$r'ld de copii" pentrls ea orgnr"lisnnul s& fie preg$tftpeffitru canicula t&re s* insta!*az5 ?n timpul verii, *steblne ca la tnceputt*l ti*c6r*xveri s6 f*cern * cur$ eu ei-

re$e proaspete, care a.|ut* din plin !a arderen gn6sirnil**eur,6$Snd vasele 5i a.!e.lt6nd ln se&derea eoiester*luh:i. **fiei*n{* sparitd are gitnatarnentul ct* eeair"lri *in codileproaspet* $)ir riscate, afe$t€a fiind de rnar* pre! ln trata-mentulafeeliuniSnr renale.Trehui* si Stim ims* cd ae€ste

fnucte xer:'loes* gi apetisante csnqin ulr c*nrplex vltanrinizant ^ vitannineleSl, m2, 86, SS *, fiind un $n*galahil enerEizarit, car* &rc a esengia$S sursi deenergie: mag*r*xiurl gi potasiul" natoritg pozilicn$rii g*ografice a n'l*m$stiril

nu togi e$iu$anii se pl:t bucura cje aeeste tr{uctr sdt"lfrtoase.lVlalca Filareta de

la {heile {ibrr:lui are n'lav* incred*re in terapra cu *inege.

Tratamentul cu cirege se face infunclie de culoarea acestora

l)incolo de lncAntarea privirii, cirege-lc ,rrr efecte terapeutice deosebite. Acestearlik'ri insi, in funcgie de culoarea fructe-l,rr. AtA"t ciregele iosii, cAt si cele negre aurli'cte antioxidante extrem de puternice,nr()riv pentru care sunt folosite cu suc-, ('s in tratarea bolilor degenerative, dar.,i irr afectiunile cardiace 9i vasculare. Ci-lrrllirii din zonele submontane ale Vh.iit )ltului de sute de ani au cultivat in li-vt'rile ministirilor ciresi cu fructe negre,

lx'ntru ci s-au dovedit a fi foarte efici-,'rrtc in tratarea afecgiunilor inflamatorii,.r tlurerilor musculare si in normalizareal,rrnci funcgioniri a ficitului. Dar fiecare( .rtegorie de cirege are propriile-i caracte-r istici gi efecte benefice. Ciregele galbene,,:rrr mai deschise la culoare au un efect

diuretic foarte puternic, fiind un bun sti-mulator digestiv, ajutAnd gi la mobiliza-rea gi eliminarea toxinelor din organism.ConsumAnd toate aceste tipuri de cirege,cu sigurangi vom ajuta organismul dato-riti compozigiei fructelor: 75o/o apl,, 40mg vitamina A, alituri de vitaminele B

9i C, dar si minerale. Datoriti proprie-tigilor diuretice, laxative, depurative sausedative, ciresele sunt recomandate pen-tru afecgiuni ale inimii gi vaselor de sAn-ge, dar gi in tratamentul diabetului gi inafecgiuni renale.

Regleazi ritmul cardiacgi stimuleazi activitatea rinichilor

Consumul de cirese acgioneazi. pozi-tiv in tratarea afecgiunilor cardiovascula-re, imbunititind circulagia sAngelui. Da-toriti fibrelor si antioxidangilor pe careii congin, consumul de cirege poate sci-dea considerabil nivelul colesterolului.Calitigile terapeutice ale curei cu ciresese datoreazi in primul rind principalilorconstituengi ai acestor fructe gi anumesirurile de potasiu 9i taninurile catehice.Este bine ca pe parcursul unei zile si se

consume 4-5 porgii de fructe proaspete(aproximativ 150 g/porgie), dar gi 2 cinicu infuzie din codige de cirege. Ceaiul se

/ I ENOXTRI&HCTfrT$I l.cn*trnlafisrors t --