CARTE DE LEACURI I REETE NATURISTE

Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin de spnz de mrimea palmei, setoac, se pun 2 litri de ap cldu, se las la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu un fes timp de 1 ora, apoi se usuc prul la aer. Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile. Afte i abcese; frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a cicatriza. Artrit temporo-mandibular; amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet, reflexoterapie, acupunctur Arteroscleroz, fragilitate vascular; pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i integritii vasculare. Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni. S-au recuperat destul de repede i pacienii cu accidente vasculare.(vezi, medicamente) Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni. Astenia, oboseala; tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele naturiste. Macerat de isop, (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la tremperatura camerei, se macereaz de seara pn dimineaa) litru ndulcit cu miere. Tratamentul dureaz 21 zile. Cu aciune tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i alung gndurile negre. Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific sngele, regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal. Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn linitit. Blefarit, conjuctivit; se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.. Tratamentul se face 7 zile. Cderea prului ; 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn. Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului. Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul uor, zilnic timp de o lun

Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline. Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare. ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la 10 zile. 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g. usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de brusture sau urzic. Cataract; 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur puin. Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de lmie. Cearcne, vase de snge sparte pe fa; alimentaie greit sau o afeciune hepatic. nceputul de varice, evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor. Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea. Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete, care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau ulei de msline. Cancer de limb; (vezi cancer esofagian) Sau pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..) Candidoz lingual; se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2 fiole vitamina 12, de 3 - 4 ori/zi. i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de bicarbonat de sodiu, ntr-un pahar de ap, pentru schimbarea ph-ului. Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu soluie de propolis sau se sug tablete Proposept. Conjunctivit; se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de or. Este i un excelent tratament cosmetic, pentru combaterea cearcnelor i a ridurilor. Degenerescen macular; Carotenoid complex 100% naturist, crete imunitatea organismului, se ia la 10 min. dup mesele principale. Are rezultate bune i pentru cataract, glaucom. Depresia, anxietatea, stresul; tratament cu lavand tinctur (ntr-un borcan se pune plant, se completeaz cu alcool de 70, se las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1 linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni. Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu antidepresivele de sintez. Mod de folosire 1 linguri de plant la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi. Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o cur de 6 - 8 sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i estrogen producnd o stare de calm.

Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care linitesc nervii i relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din uleiurile eterice. Se gsete sub form de tinctur, ceai, drajeuri. Medicamente cu csubstane active 100% naturale, Rhodiolin (Rhodiola Roseea) i Noni lichid (morinda citrifolia), se va vindeca sistemul nervos i inunitar, Strong Bones 2 capsule/zi cu 30 min. nainte de mas. Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can, timp de o lun. Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri : miere si tmie pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu. Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n magazinele naturiste), 1- 2 pic, cu puin miere. Ca tratament ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi ficat, dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu este toxic), se folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului, ndeprteaz cu uurin durerea de cap. Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de cap, astenia i stresul. Dureri de cap, febr; tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3 ori/zi Dureri de dini; pe dintele dureros, se pune un tampon de vat mbibat cu suc de ceap. Epilepsie; cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia pe nemncate 1 linguri de pulbere de brnca ursului de 3 - 4 ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra dozat d reacii alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune. Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa. Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic i psihic prea mari sunt contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn i somn. Tratamentul prescris se ia toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian, poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5 ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie, se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote. Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas. Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/.zi Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt Exoftalmie; eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min. apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur, albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se las cteva min. la jetul de ap). Fr miros i gust; se renun la Bixtonim i Rinofug. Se face un amestec n pri

Fotofobia; simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat. Gripa, guturai; tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100 pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr. Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip. Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau preventiv 5 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni. n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a ajuta organismul s se apere. Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile exterioare ale nasului. Uleiul de ment de poate amesteca i cu camfor. Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 10 tablete de aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o linguri de bicarbonat de sodiu i una de sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe periua dini, se fac splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de propolis Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a energiei rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu reflexoterapie i acupunctur Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic din Siberia, mai combat nervozitatea de peste zi, depresia, Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel, rdcin de valerian, n cantiti egale. Peste 1 lingur de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1 or, se bea cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale i nainte de somn Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3 ori/zi. Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de salvie, cu 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de face gargar Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul cnd se ntunec, pregtind organismul pentru odihn. Cnd se deregleaz metabolismul ncep tulburarile de somn, se recomand bio-melatonina ctre restabilete echilibrul, inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup cteva aplicri nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia, ochi uscai Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap greu. Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se spal cu ampon. Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se maseaz in jurul urechii.

Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici. SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia. Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45. La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile. Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile. Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz, mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree, produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu i zinc. Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie. Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi, ceap i ct mai puin carne. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul. Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie. Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti. Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi infeciile respiratorii). Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap, mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic. Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local, care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al nasului. Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant. Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4 ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap.

Suntoarea calmeaz durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe gingie, sau din exterior, prin obraji. Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt. Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc, de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap. Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 3- 4 ore, pentru a forma un mediu de vapori, care vor sufoca insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la rnd. Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap. Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se las la macerat, 2 - 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3 ori/sptmn. Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte crud, se macereaz 3 zile, apoi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i vor disprea pistruii. Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai coada oricelului. A 2-a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 3-a lun se beau 10 zile 2 cni de ceai de urzic. A 4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai de soc. Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i cu ele se fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri de coacze negru. Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu 5 - 6 pic. de tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru fiecare procedur. Cura dureaz cteva sptmni. Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2 min. la fiert, se acoper vasul i se las la rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de plante. Seara nainte de culcare se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un tifon steril umed peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu. anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i imunitate, cura dureaz 3 luni. Schizofrenia ; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr-un pahar cu ap, la temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 3 pahare/zi timp de 2 sptmni, cu una de pauz. Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd ajutorul ngerilor i pe Dumnezeu. Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1 linguri de miere, se bea acest amestec seara, nainte de culcare. Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel, sau salcie. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin (mna lui Isus), prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare un pufuor. Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea cu vat mbibat n unguent de ttneas, chiar introdus i n conductul auditiv, pusaiile neplcute i durerea au disprut. Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se bea pe stomacul gol, nghiitur cu nghiitur,

cura se ncepe cu 3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2 ceti/zi seara i dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi toat viaa De asemenea, vei gasi produse naturale deosebit de eficiente in tratarea diverselor afectiuni (sunt prezentate in ordine alfabetica). In plus, vei putea citi o multime de carti avand ca subiect medicina naturista. Pentru astazi am pregatit un alt articol cu foarte multe informatii utile. LEACURI I REETE NATURISTE Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor Lector Univeristar Angela BEJU Durerea este cel mai important si mai frecvent semnal ce ne avertizeaza asupra unei nereguli intervenite n organism si deci asupra posibilitatii aparitiei unei afectiuni. Durerea dureaza de la citeva minute la citeva zile sau pina se ndeparteaza cauza care a provocat-o. n general, n zona dureroasa exista un dezechilibru energetic, acesta putind fi determinat de cauze dintre cele mai variate. De fapt, durerea reprezinta o comunicare catre creier, care arata ca, ntr-un anumit loc, ceva nu este n ordine. Este de dorit sa se determine cauza durerii si sa se ia toate masurile necesare pentru nlaturarea dezordinii aparute n organism. ntrucit durerea creeaza un puternic disconfort, se pune problema cum poate fi mai repede nlaturata, ncercind sa revenim la starea anterioara de bine. Iata de ce remediile naturale ne sint de un real folos n aceste cazuri. Sigur, aceasta nu elimina necesitatea urgenta de a descoperi cauza durerii si de a o nlatura. Voi ncerca sa pun n evidenta un ansamblu de remedii naturale pentru nlaturarea durerii, remedii ce ne sint de un real folos n foarte multe situatii critice. Fiecare poate alege remediul potrivit n functie de virsta, afectiune sau n functie de produsele pe care le are la ndemina.

Durerile de cap\\a) Citeva caracteristici ale durerilor de cap 1. Durerile de cap difuze, care se manifesta n timpul zilei, sint caracteristice neurasteniei. 2. Durerile de cap nsotite de febra, varsaturi, ntepenirea cefei sint tipice pentru meningoencefalite. 3. Durerile de cap nocturne sint caracteristice tumorilor cerebrale. 4. Durerile de cap mai pot surveni n gripa, indigestie, hipertensiune arteriala, artroza cervicala, tulburari de vedere etc.

b) Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor de cap 1. Comprese pe timple, cu cartofi cruzi rosii. Se mai pot pune rondele de cartofi cruzi pe frunte sau pe ceafa. 2. Comprese cu frunze de varza. Se nfasoara picioarele cu frunze de varza n special seara la culcare (compresa se pastraza pina dimineata, iar n zilele libere se poate pune compresa cu frunze de varza si dimineata). 3. Comprese de picioare cu apa si otet: se pun ciorapii umeziti cu apa si putin otet (se nmoaie ciorapii n apa cu otet si apoi se storc) si peste ei se pun ciorapi uscati de lina. Se sta cu aceasta compresa 1-2 ore sau, daca adormiti, o scoateti cind va treziti. Ultimele doua tipuri de comprese au proprietatea de a agita circulatia n partea de jos a corpului, atragind singele din partea de sus n partea de jos a acestuia. 4. Bai calde de picioare cu sare si cenusa; n apa calda de 25-26 grade se pune o mina plina de sare si eventual doua miini de cenusa de lemn. Se amesteca, se pune ntr-un vas si se fac bai de picioare timp de 12-14 minute. Aceste bai atrag singele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Ele au efect calmant nu numai n durerile de cap, dar si pentru durerile de git si circei. Ele sint bune si pentru evitarea unui accident cerebral n cazul n care se simte o tensiune puternica n regiunea capului. 5 . Ulei de levantica: 5 picaturi pe o bucatica de zahar - se consuma zilnic. 6 . Infuzie de urzica (o lingurita la o cana de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 7 . Infuzie de ciubotica cucului, 2-3 cani pe zi. Are efecte deosebite n durerile de cap pe baza nervoasa si n migrene. 8 . Infuzie de coada soricelului, 2-3 cani pe zi. Se utilizeaza n dureri de cap puternice (de parca vrea craniul sa pocneasca) si n congestie cerebrala. 9. Pentru durerile de cap localizate deasupra ochilor si la nivelul fruntii se recomanda o cura de 3-5 saptamini cu infuzie de pelin (o priza mica de pelin se lasa sa stea 3 secunde ntr-o cana cu apa fierbinte). Ceaiul se bea cu nghitituri mici, din ora n ora. 10. n caz de migrene se recomanda: - Infuzie de roinita (o priza de roinita galbena ntr-o cana cu apa clocotita si se lasa sa stea 10 minute). Se bea rece, cu nghitituri mici, 2-3 cani pe zi. Tratamentul dureaza minimum 3 saptamini. - Infuzie de anason, sau infuzie de tei (o lingurita de planta la o cana de apa). - Comprese cu suc de lamiie sau cu infuzie de levantica sau menta.

Dureri de dinti1. Se face un decoct de ceapa (la un litru de apa se fierb timp de 15 minute, 3 cepe necuratate, taiate felii; se beau 2-3 cani pe zi. 2. Se aplica suc de ceapa cruda pe dintii durerosi. 3. Se aplica pe maseaua dureroasa un cocolos format din patrunjel cu sare. 4. Sucul de patrunjel se amesteca n parti egale cu alcool de 90 de grade. Lichidul se pastraza ntr-o sticla nchisa ermetic si, atunci cind apare durerea, tamponati locul bolnav cu vata mbibata n acest amestec.

n cazul nevralgiilor dentare, umeziti cu acest lichid atit gingia, cit si obrazul pe ntreg maxilarul. 5. Se clateste gura, cit de des posibil, cu infuzie de menta. 6. Durerile de dinti chinuitoare mai pot fi potolite cu ajutorul uleiului de garoafe. Se pun citeva picaturi pe doua tampoane de vata. Unul se apasa pe dintele dureros, iar celalalt se introduce n urechea aflata pe aceeasi parte cu dintele. Durerea trece fulgerator. Uleiul de garoafe se obtine astfel: Se umple o sticluta cu flori si frunze de garoafe. Se toarna deasupra ulei de floareasoarelui sau de masline, pina se acopera plantele. Se lasa la soare 15 zile sau mai mult, apoi se strecoara. Se pastreaza n sticlute, la loc racoros. 7. Se mai pot pune comprese cu argila\ .

Dureri de urechi1. Se introduce n ureche o bucatica de vata, mbibata cu suc proaspat de ceapa. 2. Se amesteca sucul de patrunjel cu alcool de 90 de grade n parti egale. Se introduce o bucatica de vata mbibata cu acest amestec, n ureche. 3. Se introduce n ureche un baton destul de lung ca sa poata sa fie scos, continind o jumatate de graunte de usturoi ras si amestecat cu putin ulei. 4. Se picura n ureche zeama de praz copt. 5. Se picura n ureche untdelemn fierbinte.

Dureri de gitDurerile de git apar n faringite, laringite si amigdalite. 1. Foarte eficienta este impachetarea gitului cu cartofi. Se pun la fiert trei cartofi. Cartofii fierti se strivesc si se pun ntr-un servet, care se pune apoi n jurul gitului, sub forma de compresa. Se acopera compresa cu un fular gros. Cartofii trebuie lasati pe git nca doua ore. 2. Se pot aplica si cataplasme calde cu ceapa coapta, cenusa cu sare, praz fiert si presarat cu putin piper, miez de piine mbibat cu spirt. 3. Untura rinceda se ntinde pe felii de ceapa si se pune la git. 4. Infuzie de nalba - 3 cani pe zi. 5. Gargara cu infuzie din una dintre plantele: patrunjel, nalba mare, salvie, cimbrisor, musetel, salcie, frunze de dud uscate (se face de 3 ori gargara pe zi). 6. Gargara cu apa cu otet de mere. Concentratia de otet o pregateste fiecare dupa cum o suporta. Din aceasta solutie se ia din ora n ora cite o gura cu care se face gargara. Din cind n cind se si nghite putina solutie pentru a fi atinse si partile profunde ale gitului. Pe masura ce jena din git nceteaza, gargarele vor fi facute tot mai rar.

Dureri abdominale acuteApendicita acuta - se manifesta prin dureri vii, localizate n partea de jos a abdomenului, n dreapta, nsotite de greturi, varsaturi, diaree, febra. n acest caz este necesara prezentarea urgenta la medic. Sint contraindicate compresele calde. Pina la venirea medicului se pot pune comprese cu apa rece, schimbate cit mai des.

Se mai poate bea ceai de frunze de mur. Ocluzie intestinala - se manifesta prin dureri insuportabile nsotite de varsaturi si oprirea scaunului. Pina la venirea medicului se poate pune o compresa locala rece sau gheata. Compresa calda este contraindicata. Ulcer perforat - care se manifesta prin dureri vii n capul pieptului. Pina la venirea medicului se vor pune comprese cu apa calda pe spate si cataplasme cu varza cruda pe abdomen. Pancreatita acuta - se manifesta prin dureri n partea superioara a abdomenului ce apar mai ales dupa o masa copioasa. Este necesara prezentarea de urgenta la medic. Sarcina extrauterina - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului, nsotita de paloare si stare de molesala. Este absolut necesara prezentarea de urgenta la medic. Cistita acuta - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului si prin urinari frecvente. Se recomanda cataplasme pe locul dureros cu praz fiert cald, bai de sezut calde cu apa si putin otet, precum si bai calde la picioare. Dizenterie - manifestata cu dureri n tot abdomenul, nsotite de febra si scaune diareice cu singe. Este necesara prezentarea urgenta la medic. n cazul durerilor abdominale se poate bea ceai de izma cald, eventual amestecat cu lapte.

Dureri lombareSe recomanda: 1. Comprese cu sare calda (pusa ntr-un saculet de pinza) sau o caramida calda nvelita ntr-un prosop. 2. Comprese calde cu apa amestecata cu putin otet (sau cu biter suedez). 3. Cataplasme cu piure de cartofi fierbinte. 4. Bai de sezut cu ceai de coada calului. 5. Se beau trei cani pe zi de ceai din urmatorul amestec din plante n parti egale: coaje de salcie, mesteacan, soc, coacaz negru.

Dureri reumaticen primul rind se recomanda sa se renunte o perioada mai lunga la supe de carne, carne de vita, carne de porc, afumaturi. De asemenea, nu se va consuma alcool. 1. Decoct de coaja de salcie (2-3 linguri de coaja uscata si pisata pentru un litru de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de coada calului - zilnic 1-2 cani de ceai, minimum trei saptamini. 3. Bors proaspat - o cura de o saptamina pe luna linisteste durerile. Borsul stabilizeaza circulatia singelui si este un mijloc excelent de ntarire a sanatatii. 4. Pe locurile dureroase se vor pune comprese cu frunze de varza (n prealabil se strivesc putin cu sucitorul si se ncalzesc pe plita). 5. Pe locurile dureroase se pot pune cataplasme cu ceapa cruda taiata felii, cu hrean, cu frunze calde de varza fiarta sau cu tamiie calda. 6. Se mai pot pune si cataplasme cu argila.

Dureri menstruale1. Infuzie (cu o lingurita amestec de plante la o cana de apa) din urmatorul amestec de plante n parti egale: traista ciobanului, galbenele, coada soricelului. Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de menta, de rozmarin sau de conuri de hamei, 3-4 cani pe zi. 3. Infuzie de patrunjel (se pun 20 grame de frunze proaspete de patrunjel n jumatate de litru de apa clocotita si se lasa 10 minute sa infuzeze. Se bea pe parcursul unei zile cite o nghititura, la intervale regulate. 4. Se lasa sa fiarba 5 minute 100 grame de seminte de patrunjel ntr-un litru de apa, apoi se lasa acoperit 10 minute. Se beau mai multe cescute pe parcursul zilei. 5. Se aplica n regiunea inferioara a abdomenului cataplasme calde cu frunze de varza fiarta.

Dureri de oaseSe bea zilnic o cana de infuzie de flori de ciubotica cucului, pina cind durerile vor disparea.

Dureri dupa amputare1. Ceai de radacina de stinjenel (iris). Se pune o jumatate de ligurita de stinjenel ntr-un sfert de litru de apa si se lasa la macerat. Se beau n timpul zilei 1-2 cesti, cu nghitituri mici. 2. Bontul amputat se poate unge cu tinctura de ceapa (se umple o sticla pina la git cu cepe taiate, se toarna apoi alcool si se lasa sa stea zece zile la soare sau la caldura. Se strecoara si se pastreaza ntr-o sticla. 3. Se mai pot face bai de cimbru.

ObosealaSimptomului complex al oboselii cronice a inceput sa i se acorde din ce in ce mai multa atentie si s-a dovedit ca aceasta apare mai des la adolescenti si la adultii tineri. Femeile sunt afectate mai des decat barbatii. Pentru a evita aceste stari, programul zilnic ar trebui sa fie bine organizat: ore fixe de lucru, program de munca si de odihna respectat cu strictete, mers pe jos sau cu bicicleta, practicarea unui sport adecvat in timpul liber, asadar exercitii si activitati fizice cat mai des posibil, repaus obligatoriu, de 1-2 zile, dupa examene sau altfel de competitii, evitarea zgomotului, suprimarea tutunului, a cafelei, a bauturilor alcoolice si a medicamentelor stimulante, alimentatie rationala (fara excese) si echilibrata (bogata in minerale, vitamine si oligo-elemente), toate acestea ducand in final la un somn profund si odihnitor. De asemenea cel in cauza trebuie sa se auto-educe, imbunatatindu-si starea psihologica prin gandire pozitiva. Ca si durerea, oboseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. Ambele sunt semnale de alarma pe care organismul le trage cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile necesare. in timp ce durerea da de veste ca intr-o anumita regiune are loc un proces disfunctional de tesut, oboseala avertizeaza ca rezervoarele organismului se epuizeaza. Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.

Oboseala apare dupa o zi normala de activitate, fara eforturi deosebite, care este fireasca si care dispare dupa 8 ore de somn. Dupa eforturi sustinute, peste limitele normale ale organismului, apare oboseala ca forma de boala, care dispare la terminarea efortului si trecerea la relaxare si odihna. Oboseala care devine permananta si suparatoare, poate fi datorata unei boli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tuberculoza, hepatita sau alte boli. Oboseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frecventa astazi, datorita modului de viata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul, alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap, insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irascibilitatea sau apatia. Atentie! Oboseala poate fi unul din simptomele unor boli de ficat, de rinichi, psihice, a cancerului sau a tuberculozei. Tratament naturist - Se trece la un mod de viata mai putin stresant, se alcatuieste un program de lucru rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot executa exercitii fizice usoare, relaxante. La terminarea programului se poate face un dus reconfortant. in timpul liber se recomanda plimbari in aer liber sau exercitii usoare adecvate virstei. - Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot deveni toxice si crea dependenta. - Evitarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale. - Se recomanda plimbari in aer liber, exercitii usoare de relaxare. - Se trece la alimentatie bazata pe fructe si legume proaspete, bogata in vitamine si minerale. - Se fac spalari cu otet de mere, bai de sezut cu ceai din sunatoare. - Seara, inainte de culcare, se bea cu inghitituri mici lapte cald, cu miere. - Se beau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, maghiran, talpa gistii, tei, valeriana, sunatoare, tataneasa, nalba mare. - Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in baia de aburi. - Ca preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule gelatinoase. - Camera unde se doarme sa fie curata, bine aerisita, cu o temperatura medie, fara zgomote puternice. - O ora de somn intre orele 20-24 este egala cu 2 ore de somn dupa ora 24. - Se vor evita mincarurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara. - inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exercitii respiratorii si de relaxare. - Se evita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect excitant, care intirzie adormirea. - Se va consuma peste, orez, piine integrala, legume uscate, banane, care cresc concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care stabilizeaza buna dispozitie, calmeaza somnul. - Se evita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi prajiti.

Oboseala cronica Una dintre problemele actuale ale medicinei secolului nostru este cea a sindromului oboselii cronice, ca o noua forma de tulburare a polisistemului organismului, a carei cauza nu a fost acoperita nici din punctul de vedere al etiologiei, nici din punctul de vedere al patogenezei. Aceasta problema este cauza diverselor tulburari ale sanatatii fizice si intelectuale a oamenilor in societatea contemporana. Scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala, tulburarile psihosomatice, fenomenele de tulburare a personalitatii au nu numai consecinte de ordin medical pentru persoana bolnava, ci trezesc si reactia negativa a celor care o inconjoara pe aceasta. Potrivit prognozelor specialistilor, cresterea numarului si a intensitatii factorilor neprielnici din mediul inconjurator, cresterea ritmului de viata al omului contemporan, scaderea capacitatilor lui de aparare in viitorul apropiat vor duce la cresterea frecventei aparitiei persoanelor suferinde de sindromul oboselii cronice. Ce este sindromul oboselii cronice Potrivit definitiei National Institute of Health (SUA), sindromul oboselii cronice este o suferinta sistemica cu o dominare a disfunctiilor sistemului nervos central, in care oboseala este doar unul dintre simptome. Medicul pune diagnosticul de sindrom al oboselii cronice atunci cind pacientul are urmatoarele caracteristici : oboseala permanenta, inexplicabila sau recidivanta, timpul aparitiei careia poate fi determinat destul de exact; senzatia de oboseala nu este rezultatul unei tensiuni permanente fizice sau psihice; starea nu se imbunatateste considerabil dupa odihna obisnuita, ceea ce duce la scaderea capacitatii de munca, la scaderea activitatii profesionale, educative sau personale ; prezenta la pacient a patru sau mai multe dintre simptomele enumerate mai jos: scaderea memoriei de scurta durata (memorare) sau a capacitatii de a-si concentra atentia; inflamarea gitului (senzatia unei dureri, a unei arsuri in git, raguseala) ; ganglioni limfatici la git sau sub unii muschi care pot fi descoperiti printr-o simpla palpare (ganglionii se gasesc pe partea laterala a gitului sau in cavitatile submusculare si au dimensiunea unui bob de mazare) ; dureri ale muschilor (o durere care se muta, senzatia de apasare, senzatia de slabiciune a miinilor, picioarelor, muschilor spinarii) ; artralgie, dureri foarte mari ale articulatiilor (senzatia de durere a articulatiilor fara a da semne de inroseala, umflaturi sau tulburari ale miscarilor) ; somnul care nu iti da senzatia de odihna si recapatare a puterilor; slabiciune, vlaguire dupa eforturi nesemnificative din punct de vedere fizic sau psihic, oboseala care dureaza mai mult de 24 de ore. Daca, dupa ce v-ati testat cu ajutorul parametrilor dati mai sus, ati descoperit ca puteti suferi de sindromul oboselii cronice, trebuie sa mergeti la medic. Mai inainte de toate trebuie sa excludeti toate afectiunile care sint insotite de oboseala de lunga durata - afectiunile sistemice (reumatism, tuberculoza pielii), infectiile cronice, patologia glandei tiroide, afectiunile psihice. Pentru bolnavii de sindrom al oboselii cronice sint caracteristice de asemenea unele semne de oboseala intelectuala, cum ar fi greutatile intimpinate in cautarea rapida a cuvintelor necesare in conversatie, imposibilitatea de a reproduce ceea ce tocmai au citit. Se observa de asemenea tulburari de vedere - imagini neclare, dureri ale ochilor, actiunea iritanta a luminii puternice. Pentru tulburarile din sfera psiho-emotionala sint caracteristice dispozitia proasta, enervarea, nelinistea, izbucnirea in lacrimi fara un motiv concret. Dintre simptomele somatice trebuie sa atragem atentia asupra ritmului cardiac

(aritmie, tahicardie), durerilor de stomac, constipatiei sau diareei, tulburarilor ciclului menstrual. Care sint cauzele dezvoltarii acestei boli Patogeneza sindromului oboselii cronice recunoaste ca baza a acestuia teoriile infectioasa, imunitara si neuroendocrinologica. Cea mai apropiata de adevar si cea mai argumentata in acelasi timp este teoria psiho-neuroendocrinologica. Ca baza a acestei teorii patogeneza sindromului oboselii cronice ia conditia de tulburare a axei hipotalamohipofizare. Dupa cum se stie, hipotalamusul este o structura a creierului, prin care se realizeaza informatia care intra prin canalele senzoriale din mediul inconjurator si de asemenea informatia despre homeostaza (mediul interior al organismului). Hipotalamusul este un sistem polifunctional al autoreglarii si automatizarii proceselor neuroreglatorii, care se opun schimbarilor dinamice ale factorilor din mediul inconjurator si homeostaza. Hipotalamusul este legat cu adenohipofiza intr-un sistem unitar neuroendocrin, sensibil la schimbarile de natura exogenica si endogenica. Axa hipotalamo-hipofizara raspunde pentru imbunatatirea functionarii tuturor sistemelor organismului ca o rezistenta la factorii de stres de natura exogenica si endogenica si mentinerea balansului vegetativ. Printre factorii care determina tulburari ale corelatiei hipotalamo-hipofizare se numara incarcaturile psiho-emotionale, situatiile de stres de lunga durata, schimbarile cronobiologice (dereglari ale regimului de munca si odihna, munca pe timp de noapte, schimbarile de fus orar in timpul zborurilor transoceanice). Acestor factori le putem adauga o situatie nefavorabila din punct de vedere ecologic, actiunea razelor electromagnetice si ionice, care sint continute in produsele alimentare si in mijloacele chimice naturale, chiar in medicamente. Acestia si alti factori care actioneaza prin intermediul unor sisteme senzoriale determina niste reactii de raspuns in sistemele superioare de reglare ale sistemului nervos central si chiar tulburari de natura hipotalamohipofizaro-endocrina (ale glandelor suprarenale, ale tiroidei), care duc la tulburari de natura metabolica, imunitara, nervoasa si psihica (se caracterizeaza ca boli ale lipsei de adaptare). Rolul important al tulburarilor sistemului nervos central in patogeneza sindromului oboselii cronice ca o boala a lipsei de adaptare este confirmat de datele despre frecventa cazurilor de boala in timpul unor catastrofe naturale (urmarile din punct de vedere medical ale uraganului Andrew), in timpul unor actiuni de razboi (sindromul veteranilor razboiului din Golful Persic), in timpul catastrofelor ecologice (catastrofa de la Cernobil). Este de remarcat si cresterea relativa a numarului suferinzilor de sindromul oboselii cronice in marile orase ale tarilor bine dezvoltate din punct de vedere intelectual, dar si in rindul reprezentantilor straturilor societatii care nu exceleaza din punct de vedere social si economic. Cine sufera cel mai des de sindromul oboselii cronice Potrivit datelor oferite de statisticile medicale, intre 65 si 78 la suta dintre pacientii cu sindrom al oboselii cronice sint femeile aflate la virsta reproductiva (intre 18 si 50 de ani). O asemenea statistica este conditionata de un mecanism foarte complex al reglarii neuroendocrinologice a homeostazei organismului feminin, in particular al reglarii hipotalamo-hipofizaro-gonadice, pentru care sint caracteristice ciclicitatea cronobiologica, legaturile inverse senzoriale si poliorganice. Fiind complicat prin constructia si legaturile sale functionale, complexul neuroendocrinologic al femeii este mai sensibil la schimbarile mediului inconjurator si ale homeostazei. Pentru confirmarea

acestei idei se pot aduce urmatoarele exemple: amenoreea din timpul razboiului, dezvoltarea sindromului hipotalamo-hipofizar in perioada de pubertate la fete ca urmare a unei tensiuni nervoase si psihice de lunga durata (starile de stres continuu la scoala sau in familie), a bolilor infectioase, a traumelor. Sindromul oboselii cronice printre femeile din SUA este raspindit in proportie de 0,8-2,5 la suta din numarul populatiei, in Italia - 0,28 la suta, iar in Australia - 0,04 la suta. Cum se trateaza sindromul oboselii cronice In zilele noastre exista citeva directii in tratarea sindromului oboselii cronice, dar cu toate acestea nici una dintre ele nu este determinata din punct de vedere patogenic si nici destul de eficace. Pentru cresterea capacitatii de munca fizica si psihica, pentru inlaturarea oboselii, pentru revenirea starii de buna dispozitie, cea mai eficienta este folosirea unor antidepresive naturale. De exemplu, foarte indicat este decoctul de sunatoare - un mijloc natural cunoscut inca din vechime pentru intarirea capacitatilor de aparare ale organismului. Un moment important in terapia sindromului oboselii cronice este scaderea starii de stres care insoteste in mod permanent ritmul dezordonat al vietii noastre. Pentru aceasta va ajuta preparatele care au la baza tranchilizatorii naturali. Nici un fel de medicament insa nu poate inlocui o alimentatie normala, echilibrata, adecvata eforturilor depuse si starii psihice si emotionale. O mare insemnatate au folosirea factorilor naturali de tratare, exercitiile fizice, elementele de psihoterapie care alcatuiesc un tratament determinat din punct de vedere patogenic al acestei boli. Pentru ca toate reactiile sistemelor de reglare neurovegetativ si neuroendocrin sint nespecifice (excitant nespecific - raspuns nespecific), si tratamentul indreptat catre restabilirea echilibrului rupt trebuie sa se opuna factorilor negativi cu actiune nespecifica. Asemenea proprietati au factorii naturali de tratament care intra in arsenalul fizioterapiei si reabilitarii medicale. Metodele fizioterapeutice sint naturale (tratamentul balneoclimateric) si artificiale (terapia cu raze laser, terapia cu lumina, hidroterapia) si au o serie de superioritati fata de terapia medicamentoasa. Ele nu produc alergii si boli de natura medicamentoasa, nu au efecte secundare, nu duc la dependenta de medicamente, sint asimilate usor de catre bolnav. -Baia - mai buna decit somnul Cel mai bun tratament fizioterapeutic este intr-o statiune balneoclimaterica sau intr-un spital. In arsenalul metodelor recomandate intra ultrasunetele, electroanalgezia, diferite proceduri in apa. In conditii domestice va puteti organiza propria statiune balneoclimaterica. Mai inainte de toate un dus cu apa calda si rece in fiecare dimineata. Schimbarea regimului temperaturilor tonifica organismul, ii imbunatateste capacitatile de adaptare. Seara este recomandata o baie calda. Un efect uimitor are psihohidroterapia domestica. Iata reteta ei: la o baie cu apa calda (temperatura apei 25-30 de grade) trebuie sa adaugati 5 kilograme de sare obisnuita, grunjoasa si va cufundati dupa aceea in apele Marii Moarte (cine doreste altceva isi poate imagina orice). Stingeti lumina si odihniti-va intr-un intuneric si o liniste profunde 30-40 de minute. Este bine ca in acest timp sa ascultati un disc care sa aiba imprimate sunetele marii. Dupa cum s-a demonstrat prin experiment, cele 40 de minute ale unei asemenea proceduri cu actiune de recuperare sint egale cu sase ore de somn normal. Dintre celelalte metode fizioterapeutice trebuie sa amintim tratamentul cu raze ultraviolete. Dupa cum au observat cercetatorii americani,

scaderea lungimii zilei, scaderea actiunii razelor ultraviolete ale soarelui coincid cu cresterea numarului de pacienti cu sindromul oboselii cronice. Soarele poate fi inlocuit cu solarul. Melanina prelucrata sub actiunea razelor ultraviolete intensifica activitatea de secretie a substantelor active din punct de vedere biologic, a mediatorilor, creste nivelul hormonilor glandelor suprarenale in singe. Cu toate acestea, inainte de a merge la solar, trebuie sa consultati un medic care sa vada daca nu exista oarece contraindicatii pentru o asemenea procedura. Unde se odihnesc suferinzii de sindromul oboselii cronice De foarte mare insemnatate este reabilitarea bolnavilor de sindromul oboselii cronice intr-o statiune, alegerea corecta a careia este deosebit de importanta pentru aceasta categorie de pacienti - de loc si anotimp depinde succesul tratamentului. Schimbarile de fus orar si de zone climaterice pot determina o agravare a procesului si pot duce la urmari de nedorit, pentru ca astfel de modificari drastice constituie un stres suplimentar pentru organismul care are nevoie de odihna. Procedeul de adaptare la un nou climat este insotit de o reorganizare a sistemelor neuroendocrinologic si imunitar. Schimbarile de temperatura, umiditate, lungime a zilelor, de activitate solara sint un puternic factor de stres. Daca un organism sanatos reactioneaza la asemenea schimbari prin reactii de adaptare, la un pacient cu sindromul oboselii cronice acest lucru conduce la o incarcatura suplimentara a sistemelor afectate si determina o crestere a disbalansului. Dupa tratamentul intr-o statiune balneoclimaterica sau chiar acasa cea mai indicata este convalescenta intr-un sanatoriu dintr-o zona cu clima obisnuita. In mod favorabil actioneaza asupra celor care sufera de sindromul oboselii cronice climatul din Muntii Carpati. In tratamentul care are loc intr-un sanatoriu bolnavilor cu acest sindrom li se aplica tot arsenalul de factori naturali de terapie, care duc la scaderea stresului, la fortificarea sistemelor nervos si imunitar. Aceste metode sint: diverse proceduri in apa, bai de aer, exercitii fizice etc. Deosebita atentie trebuie acordata folosirii terapiei cu radiu. Radiul continut in apele minerale ale unor statiuni este un izvor de raze alfa de mica intensitate. Radiul din apa care este folosita pentru baile bolnavilor (hidromasaj, pneumohidromasaj) duce la stralucirea pielii datorita particulelor alfa, sub actiunea carora are loc radioliza apei si a albuminelor. Produsele radiolizei sint stimulatorii actiunii T-limfocitelor, stimuleaza secretia de citochinine si de substante active din punct de vedere biologic. La pacientii care au fost tratati cu aceasta terapie s-a observat o crestere a imunitatii, o scadere a fenomenului de fibromialgie (pina la disparitia bolii), normalizarea somnului si cresterea capacitatii de munca. Caracterul cronic al procesului, absenta unor factori etiologici determinati si a unei teorii clare a patogenezei sindromului oboselii cronice necesita cautarea unor noi cai in tratarea acestei boli, cu folosirea atit a terapiei bazate pe medicamente, cit si pe metode naturale. Numai grija permanenta pentru sanatatea proprie, un regim normal de lucru si de odihna, o alimentatie echilibrata si bogata din punct de vedere nutritiv si o atmosfera psihoemotionala favorabila va ajuta sa va impotriviti unei asemenea suferinte atit de grele, cum este sindromul oboselii cronice.

GastritaAcute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului, iar factorii care provoaca aparitia bolii sunt: 1. Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase), micotici (candida). 2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substante toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoza). 3. Factori fizici: iradierea. 4. Factori mecanici. 5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente). 6. Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale). Simptomele sunt: dureri in regiunea epigastrica, mai accentuate dupa mese abundente, balonari, gust neplacut, greata, regurgitari, varsaturi, diaree, arsuri in regiunea epigastrului si pe tractul esofagian. Poate fi stapanita cu calm, exercitii de respiratie si remedii naturale De ce? Greu de spus - medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul inconjurator exista un foc subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in lumea vie si face deopotriva sa revina la viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care sunt arse , uneori foarte violent, declansand aceasta boala. O explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli pe seama prezentei unei bacterii in stomac. Fara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele mecanisme care duc la declansarea gastritei. In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive, care sa ne dea o mana de ajutor sa trecem cu bine acest hop al primaverii. Alimentatia pentru protectia gastrica Daca exista o regula de regim alimentar in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista doua diete la fel. Mai exact, exista atatea feluri de regim cate feluri de pacienti. Rand pe rand, majoritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de experimente, unele dintre ele incredibile. Pana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide. Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta (capsicina) continuta de el este un protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide. Pentru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment declanseaza dureri de stomac insuportabile. Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand sensibilitatea stomacului este maxima?

Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posibil sa ne gasim intr-un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare cateva sugestii in acest sens Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele deruteaza digestia, favorizeaza (mai ales zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter pilori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii). Renuntati la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este marele inamic al stomacului. Cel putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele arsuri. Preferati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat. Consumati cruditati si leguminoase cu prudenta - intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de primavara nu sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac. Acelasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut. Consumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs. le tolereaza. Preferati alimentele "reci" - ghilimelele sunt absolut necesare, intrucat nu ne referim la temperatura alimentelor (care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte fierbinti), ci la o calitate a lor intrinseca. In medicina traditionala indiana, ayurveda, sunt cunoscute cateva alimente racoroase, care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura. Aceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat. Untul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei. Acest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind chiar un protector gastric. Introduceti condimentele - este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert care contin amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru efectul lor de reglare digestiva Incercati dieta lichida - mai ales daca deja aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente usoare, bine fierte, lichide. Cele mai bune sunt supele-crema din radacinoase (telina, patrunjel, morcov, pastarnac) si piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate.

Alte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care protejeaza stomacul si alina durerea. Plantele medicinale Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului. Ca si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament. Iata cateva dintre ele: Obligeana - este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac. Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista. De ce? Pentru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli. Obligeana se administreaza astfel: o jumatate de lingurita de pulbere (obtinuta prin macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese. Obligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul. Musetelul - blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic in tratamentul a-la-long al gastritei. Se administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intrun litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Se bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol. Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice. Coada-soricelului - se administreaza sub forma de pulbere - o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide. Masajul gastric substernal si respiratia tip ras Tratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si armonizare a energiei la nivelul stomacului. Masajul gastric substernal - se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte. Se roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar, fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime. Se fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masajul cu degetul mare al mainii stangi in sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori. Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si tratare a gastritei. In perioadele de criza, masajul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea se accentueaza.

Respiratia tip ras - expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. Ne tinem respiratia pana numaram la trei: 3, 2, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem. Va aparea o savuroasa stare de relaxare si decongestionare la nivel fizic si psihic, care se va amplifica pe masura ce vom continua exercitiul. Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi. Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza. PREVENIRE SI TRATAMENT NATURIST: *Alimentele alterate se arunca. *Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului. *Nu se consuma ciuperci necunoscute. *Nu se consuma alimente excitante pentru stomac. *Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor. *Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran. *Se consuma timp de 3 zile legume si sucuri, supa de varza sau varza cruda. *Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila. *Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul. *Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta. *Se aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute. *Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere. *2 linguri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 galbenusuri, 2 linguri de miere pana se face o crema, care se ia de 3 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale. *Se recomanda mersul descult pe pietre ude sau iarba cu roua. *Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare. Reflexoterapie: se urmareste imbunatatirea circulatiei mucoasei gastrice pentru refacerea ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia bolii. Se maseaza zona renala si suprarenala. Punctele masate sunt: zona stomac, punctul 17, timp de 5-10 minute pe fiecare picior, zona suprarenale, punctul 23, timp de 3 minute, zona rinichi-uretere-vezica urinara, punctele 24, 25, 26, timp de 5 minute, zona vezicii biliare, punctul 16, timp de 3 minute. GASTRITE ACUTE Pentru a va proteja stomacul va recomand sa reduceti pe cat posibil consumul de alimente care contin excitanti chimici, precum si produsele care au in componenta lor celuloza. In comparatie cu alte regimuri, in acest caz se poate bea cafea, se pot manca ciorbe si borsuri, carne prajita in ulei, paine alba (dar nu calda) sau prajita, unt, telemea, cas proaspat, svaiter, legume fierte sau preparate la cuptor (morcovi, dovlecei, conopida, spanac). Este bine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, inghetata, painea neagra, cartofii prajiti, fructele crude si oleaginoase, mezelurile, carnea prajita, grasimile animale, branzeturile grase, sosurile cu rantas. Trebuie avuta grija la cantitatea de condimente,

hrean, mustar, ceapa, usturoi, muraturi consumata. Nu sunt recomandate aluaturile fragede, dospite, marmelada, dulceata. TRATAMENT NATURIST PENTRU GASTRITA ACUTA: Dieta: 2 zile cura de post cu ceaiuri si suc de lamaie, 1 clisma dimineata cu 2 l infuzie calduta de musetel, timp de 2 zile. n continuare se introduc in alimentatie: suc de fructe, lapte, iaurt, lapte vegetal, piure de cereale, apoi se tine un regim lacto-ovovegetarian timp de 4-5 zile. Se intercaleaza 1-2 zile pe saptamana cura cu fructe, cura cu preparat din aloe, cura cu suc de orz verde. Se recomanda suc de varza inainte de masa cu 30 minute, 3x50 ml, iar dupa masa la 1 ora, sucul de cartof, 3x50 ml. Se beau ceaiuri din urmatoarele plante: Rp. 1. - 20 gr nalba mare, 20 gr roinita, 30 gr salvie, 30 gr galbenele, 20 gr troscot, 30 gr tataneasa, 20 gr ienupar, 10 gr sovarf, 20 gr scumpie Rp. 2. - 20 gr isop, 30 gr urzica, 20 gr menta, 20 gr patlagina, 20 gr tintaur, 10 gr pelin, 10 gr anason, 20 gr coada racului, 20 gr musetel. Se poate bea zilnic lapte de hrisca (2 linguri faina de hrisca la 150 ml apa caldasi miere). Din amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 lingurita la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza 2 minute, se beau 3 cani pe zi, alternand retetele. In caz de gastro-enterita se administreaza urmatoarea reteta: 30 gr radacina nalba mare, 10 gr afin, 10 gr saschin. Se ia 1 lingurita din amestecul de plante la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza 3 minute, se bea cu 30 minute inainte de masa. Se poate prepara urmatoarea reteta: 100 gr grau (faina), 100 gr faina de ovaz, 100 gr faina de orz. Se iau 4 linguri din amestec, se fierb in 1 1 litru apa, pana ramane 1 litru de apa. Se strecoara, se adauga 1 lingura de miere. La copilul mic se administreaza 1 lingurita de 4 ori pe zi, inainte de masa, iar la adult 2 cani pe zi. Se recomanda baia vitala de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, baia de trunchi, una pe zi, timp de 25 minute, baia rece a jumatatii inferioare a corpului, 3 pe saptamana, dusul rece general, de 2 ori pe saptamana, compresa derivata pe abdomen in timpul noptii, fomentatia simpla pe regiunea epigastrica sau o baie calda de sezut, cu temperatua crescuta timp de 20 minute, pentru calmarea durerii. Reflexoterapia: se maseaza punctele 17, timp de 10 minute, 23 timp de 3 minute, 24, 25, 26 timp de 5 minute si 16 timp de 3 minute. Stomacul este portiunea tubului digestiv unde se realizeaza, in mare parte, digestia alimentelor. Este situat in partea stanga a cavitatii abdominale si face legatura intre esofag si duoden. Peretele stomacului este alcatuit din mai multe straturi. Dintre acestea, mucoasa este cel mai important si are o suprafata neregulata, formata din multe pliuri, care maresc suprafata de contact cu alimentele. La nivelul mucoasei se gasesc glandele care secreta acidul clorhidric si enzimele ce intervin in digestie, dar si cele care secreta mucusul, substanta care protejeaza stomacul de actiunea celor dintai (HCI si enzimele digestive). In plus, tot la nivelul mucoasei se gasesc glandele care secreta hormonii si intervin in reglarea activitatilor digestive. Atunci cand functionarea acestor glande e tulburata, fie in sensul hipersecretiei de HCI, fie in sensul scaderii cantitatii de mucus, apar, prin ranirea mucoasei, cele mai importante boli ale stomacului - gastritele si ulcerul.

Gastrita este o afectiune a stomacului in care apare inflamatia mucoasei si care se manifesta prin mici ulceratii (rani), ca niste eroziuni. In cazul in care aceste ulceratii sangereaza, vorbim despre o gastrita hemoragica. Ulcerul gastro-duodenal este o boala frecventa (prezenta la aproximativ 10% din pacientii cu afectiuni digestive) care afecteaza peretele stomacului sau duodenului. La acest nivel apare o leziune (rana) profunda, care depaseste mucoasa. Uneori evolueaza fara nici un simptom, alteori cauzeaza dureri caracteristice. In cazul ulcerului duodenal, cele mai afectate sunt persoanele intre 30-40 ani, iar in cazul ulcerului gastric, persoanele intre 50-60 ani. Leziunile peretelui apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii care protejeaza mucoasa digestiva si cantitatea de HCI secretat, precum si a altor substante din sucul gastric (pepsinogenul), care afecteaza integritatea stomacului. In aparitia ulcerului sunt implicati atat factori genetici, cat si factori de mediu... - Factorii genetici. Persoanele care au in familie cazuri de ulcer prezinta un risc cu 40% mai mare de a se imbolnavi de ulcer decat restul populatiei. De asemenea, ulcerul este mai frecvent la persoanele cu grupa sanguina 0 (acesti factori influenteaza secretia de HCI). - Factorii de mediu. Sunt printre cei mai importanti care concura la aparitia ulcerului. Dintre acestia, pe primul loc se situeaza fumatul. Fumatul stimuleaza secretia de HCI si scade secretia substantelor care protejeaza mucoasa stomacului. - Alcoolul. Are un efect iritativ asupra mucoasei gastrice. In cazul consumului de lunga durata intervine in producerea ulcerului, actionand la fel ca fumatul. - Stresul. Este, de asemenea, o cauza importanta in producerea ulcerului. In cazul unui stres puternic, apar ulcerele de stres sau gastrita hemoragica acuta. Stresul de intensitate mai mica dar de lunga durata creeaza conditii favorabile pentru aparitia ulcerului gastroduodenal. Exista si anumite boli care favorizeaza aparitia ulcerului, unele fiind implicate direct, iar altele intervenind prin intermediul medicatiei. Acestea sunt bolile care necesita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, diclofenac, indometacin, etc. sau derivate de cortizon prednison). In ultimii ani s-a descoperit ca exista o bacterie, Helicobacter Pylori, implicata in etiopatogenia afectiunilor gastro-duodenale. Statistic, s-a stabilit ca cel putin 90% din cazuistica de ulcer peptic este cauzata de Helicobacter Pylori. In majoritatea cazurilor, ulcerul este unic si cel mai adesea are o forma cu margini netede si bine delimitate. Majoritatea ulcerelor se manifesta prin sindromul dispeptic ulceros, unde durerea este pe primul plan. Din fericire, ulcerul se poate trata. Un tratament corect asigura bolii o evolutie favorabila si consta in inchiderea leziunii ulceroase si evitarea complicatiilor. Produsele CaliVita ajuta atat la tratamentul propriu-zis al ulcerului, cat si la indepartarea cauzelor care l-au provocat. In acest sens, pentru tratamentul ulcerului au dat si dau rezultate deosebite suplimentele naturale de Lucerna si Nopal deshidratat - Green Care si Nopalin. Green Care contine mari cantitati de vitamina U (la fel ca varza cruda sau zeama de varza) si are proprietati antiinflamatoare. Prin continutul bogat de minerale are o actiune alcalinizanta, neutralizand HCI. Continutul de vitamina K opreste sangerarea mucoasei

peretelui stomacal, grabind coagularea; clorofila accelereaza cicatrizarea leziunii; betaina mareste rezistenta mucoasei gastrice; fierul inlatura eventuala anemie; vitaminele si mineralele fortifica organismul, contribuind la evitarea malnutritiei ce insoteste ulcerul, iar antioxidantii maresc rezistenta sistemului imunitar. Se recomanda administrarea a cate 2 tablete la o ora dupa fiecare masa principala. Nopalinul este un supliment natural complex care contine aminoacizi, vitamine, minerale, fibre vegetale, mucilagii, gume. Prin continutul de fibre vegetale si mucilagii, protejeaza mucoasa gastro-intestinala si regleaza productia de acid gastric, asigurand in acest mod o protectie eficienta persoanelor care consuma condimente sau care urmeaza o medicatie antiinflamatoare. Prin continutul de vitamine, minerale, aminoacizi, protejeaza organismul si il hraneste. Se recomanda cate 1-2 tablete cu 30 de minute inaintea meselor. In ulcerele a caror cauza este infestarea cu Helicobacter Pylori, pe langa produsele amintite mai sus a dat rezultate deosebite produsul ParaProtex - 3 tablete/zi (substantele din compozitie distrug bacteria). In cazul bolilor care necesita medicamente antiinflamatoare (aspirina, indometacin, etc.) se recomanda urmatoarele produse CaliVita cu proprietati antiinflamatoare: - Omega 3, Evening Primrose Oil - care contin acizi grasi nesaturati cu rol antiinflamator; - Super Soya Lecithin (lecitina naturala din soia) si White Willow (aspirina naturala). Atunci cand stresul este cauza producerii ulcerului, produsele CaliVita ne sunt de un real folos pentru combaterea acestuia. Se recomanda a se consuma, pe langa Green Care si Nopalin, una din urmatoarele destresante deosebite: Stress Management B-complex, Rhodiolin, Coenzima Q10, Bee Power Royal Jelly - 2-4 tablete/zi. Pentru fumatori, CaliVita ofera produsul Smokerade (6 tablete/zi), care protejeaza organismul, datorita antioxidantilor sai foarte puternici, si ii ajuta pe cei care doresc sa renunte la fumat. Pentru cei care consuma alcool in exces, de un real folos este siropul Noni, 3 doze/zi. Persoanelor cu grupa sanguina 0, predispuse genetic la ulcer, CaliVita le ofera produsul Vital 0, specific acestei grupe sanguine, care, datorita substantelor din compozitie, ajuta la prevenirea bolii ulceroase. Lucerna - planta cu o mie de proprietati si produsul GreenCare (extract de lucerna) de la CaliVita "Ce le face bine vitelor tale, iti face si tie" - spuneau vechii chinezi. Animalele lor consumau cu atata pofta lucerna, incat chinezii sa consume - preparate sub diferite forme - frunzele fragede ale acestei plante. Nu peste mult timp, tamaduitorii traditionali recomandau lucerna pentru stimularea poftei de mancare, probleme ale aparatului digestiv, mai ales pentru ulcere de stomac si duoden. si vracii indieni utilizau in antichitate aceasta planta ca remediu, in special in ulcere, dar o recomandau si in durerile cauzate de artrite, precum si in retentii de lichid. Marele cunoscator al plantelor, diaconul

din Halimba, a documentat si efectul antigusa al lucernei. Arabii isi hraneau cu lucerna caii, comoara lor cea mai de pret, convinsi fiind ca aceasta ii va face iuti si puternici. Ei au dat frunzelor bogate in minerale si nutrienti ale lucernei numele al-fac-facah, adica parintele tuturor mancarurilor. Spaniolii l-au prescurtat in alfalfa, care este totodata si denumirea plantei in limba engleza. De multa vreme, in intreaga lume, lucerna este considerata o planta furajera importanta, insa in ultimii 35 de ani ea este foarte apreciata (mai ales germenele plantei) si pe post de aliment nutritiv, multi fiind cei care consuma des salata de lucerna. Intr-adevar, frunzele lucernei pot fi considerate adevarati nutrienti biologic-activi, ai caror biofotoni poarta in ei puterea benefica, vindecatoare a energiei solare. Printre altele, acestia pot ajuta la scaderea colesterolemiei, la alcalinizarea organismului si, astfel, la prevenirea afectiunilor cardiovasculare si a infarctului miocardic. In Romania, produsul naturist GreenCare de la CaliVita este la ora actuala singurul produs naturist cu lucerna existent pe piata ingloband in compozitia sa complexa 500 mg de extract pur de lucerna cobinat cu magneziu carbonat pentru o asimilare si utilizare optima a pricipiilor active ale plantei. Biologul Frank Bouer a denumit lucerna "videcatorul cu o mie de propietati", dupa ce a constatat ca frunzele verzi ale acestei plante contin opt aminoacizi esentiali (pe care organismul nu este capabil sa ii sintetizeze). In plus, fiecare gram de lucerna contine 8.000 U.I. de vitamina A, respectiv 20.000-40.000 U.I. de vitamina K, care protejeaza impotriva sangerarilor si ajuta la dizolvarea cheagurilor de sange. Este o sursa importanta de vitamina B6 si vitamina E, dar contine si o cantitate suficienta de vitamina D, precum si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia copiilor. Numerosi medici recomanda lucerna in afectiuni ale stomacului, balonari, ulcere si lipsa poftei de mancare, deoarece contine vitamina U. Vitamina U (ulcus, vitamina anti-ulcer) este elementul activ al metioninei. Ajuta la reinnoirea mucoasei lezate a stomacului si, in general, a aparatului digestiv (regenerarea). In afara de regasirea ei in lucerna, vitamina U se mai gaseste in cantitati mari in varza cruda si in zeama de varza murata. Efectul alcalinizant al lucernei anihileaza eficient acidul gastric. Datorita continutului ridicat de fibre este benefica in constipatie, are un usor efect purgativ, reduce balonarea. Lucerna contine si substante antifungice, care maresc efectul probioticelor (bacteriilor prietenoase). Este un antipiretic si diuretic natural. Se recomanda pentru prevenirea inflamatiilor vezicii urinare si ale prostatei sau ca adjuvant al tratamentului medicamentos specific in cazul inflamatiilor deja existente. Actioneaza benefic si in durerile articulare si reumatice. Lucerna inmagazineaza o mare cantitate de clorofila. Conform comunicatului publicat de G.W. Rapp in American Journal of Pharmacy (Revista Farmaceutica Americana), clorofila are un puternic efect antibacterian. Accelereaza vindecarea ranilor si, stimuland cresterea tesuturilor noi, scade riscul infectiilor. Clorofila este considerata si un dezodorizant natural.

Pe baza vastei experiente din ultimii 15 ani, s-a constatat ca lucerna: Este un tonifiant general, care incepe sa isi exercite efectul lent, dar eficient. Are un efect benefic mai ales la varstnici, deoarece fortifica sistemul imunitar, ajuta la anihilarea si eliminarea reziduurilor acumulate in organism de-a lungul anilor si, astfel, creste capacitatea fizica si puterea de viata. Deoarece contine in cantitati mari vitamine liposolubile, iar acestea - spre deosebire de cele hidrosolubile - se acumuleaza, este permisa administrarea continua a lucernei doar 23 luni, dupa care trebuie sa se faca o pauza de cel putin o luna. Persoanele care iau anticoagulante (de ex. Syncumar) nu pot consuma produse care contin vitamina K sau trebuie sa ceara sfatul medicului. Literatura de specialitate recomanda un consum zilnic de lucerna de 2-4 g, dar conform prescriptiei dieteticianului sau medicului, se poate consuma si o cantitate mai mare. Lucerna este o planta cu multiple efecte benefice, enumerarea tuturor fiind aproape imposibila. Din pacate, fiind eclipsata de o multime de alte suplimente nutritive comerciale si la moda, lucerna a ajuns sa joace rolul Cenusaresei. Este timpul sa isi recastige locul si atentia care i se cuvin.

ConstipatiaDefinitie: Constipatia este boala caracterizata prin eliminarea scaunului dupa mai mult de 48 de ore. Cauze: Constipatia obisnuita este cauzata, de cele mai multe ori, de intirzierea, din diferite motive, a prezentarii la toaleta cind apare nevoia de a avea scaun. Aceasta senzatie specifica se explica prin faptul ca sosirea materiilor fecale in ultima portiune a intestinului gros, produce o destindere a acestuia. Daca se amina eliminarea scaunului din diferite motive, nevoia resimtita devine din ce in ce mai slaba si mai rara si astfel apare constipatia. De asemenea si o alimentatie nepotrivita poate determina boala. In mod obisnuit, scaunul este format in buna parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin. Aceste resturi stimuleaza peretele intestinal in executatea miscarilor de evacuare, servind totodata drept teren pentru dezvoltarea microbilor intestinali, care produc gaze si acizi de fermentatie ce stimuleaza la rindul lor miscarile intestinale. Astfel, o alimentatie formata din fainoase de calitate superioara, dulciuri, carne si brinza, adica o alimentatie lipsita de legume si fructe, deci saraca in resturi vegetale, leneveste intestinul si intirzie evacuarea. Vara si toamna constipatia este mai rara, tocmai datorita alimentatiei mai bogate in fructe si legume. Constipatia mai poate fi cauzata de slabirea puterii de evacuare a materiilor

fecale. Aceasta depinde de forta de contractie a muschilor abdominali, care marind presiunea in interiorul abdomenului, determina evacuarea scaunului. Exista boli in care se produce slabirea fortei de contactie a acestor muschi, cum ar fi obezitatea, sarcinile repetate, slabirea mare si brusca. Factori de risc: Principalii factori de risc sint: - obiceiul prost de a amina prezentarea la toaleta atuci cind este prezenta nevoia de a evacua scaunul; - alimentatia saraca in legume si fructe; - obezitatea; - sarcinile repetate; - slabiri masive intr-un scurt interval de timp Tipuri: Boala poate evolua sub doua forme: acuta si cronica. Constipatia este de cele mai multe ori cronica, adica durabila si nedureroasa. Se face o distinctie intre constipatia dureroasa, care alterneaza cu perioade de diaree sau care apare la persoane care au avut pina in acel moment scaune regulate, si constipatia obisnuita. In mod normal, evacuarea resturilor alimentare are loc la aproximativ 24 de ore dupa consumarea prinzului respectiv. Totusi exista persoane care, fara a fi bolnave, au un scaun la doua zile, fara sa se poata spuna despre acestea ca sufera de constipatie. Simptome: Dupa cum reiese si din definitie, simptomul de baza este lipsa evacuarii scaunului dupa mai mult de 2 zile. Nefiind eliminate, resturile alimentare se acumuleaza in intestinul gros si dau nastere la alte complicatii, care pot merge pina la obstructie intestinala. Diagnostic: Orice constipatie aparuta mai mult sau mai putin brusc, mai ales la o persoana in virsta, trebuie semnalata medicului, singurul in masura sa decida diagnosticul si tratamentul. Constipatia obisnuita este o afectiune simpla, care se poate trata doar prin respectarea regulilor alimentare, dar de asemenea, constipatia poate fi si semnalul unei boli mai dificile si de aceea nu trebuie tratata cu usurinta sau ignorata. Medicul dvs. trebuie sa fie cel care va recomanda analizele suplimentare pe care le veti efectua. Tratament: In cazurile de constipatie obisnuita, este indispensabila tratarea bolilor care slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali, acolo unde exista. In marea majoritate a cazurilor insa, constipatia poate fi tratata printr-o dietetica potrivita, care sa furnizeze intestinului suficiente resturi alimentare si sa favorizeze astfel evacuarea regulata si usoara. Micul dejun este obligatoriu, pentru ca exista un reflex care face ca contractiile intestinului gros sa devina mai active imediat dupa masa. Regimul va trebui sa cuprinda o cantitate mai mare de lichide reci care excita contractiile intestinale, alimente bogate in celuloza, care maresc bolul fecal si usureaza fermentatia, dulciuri concentrate (miere, dulceata, gem) care favorizeaza producerea fermentatiilor intestinale, o cantitate crescuta de grasimi pentru a excita secretia si excretia bilei si implicit contractiilor intestinului, alimente bogate in vitamina B1, ca drojdia de bere si piinea neagra. Preventie: Dimineata se va lua, pe stomacul gol (daca bolnavul nu este obez), o lingurita de miere si un pahar de apa. Este un obicei gresit de a nu minca micul dejun si de aceea masa de dimineata se va lua cu regularitate. Se va minca incet si se va mesteca bine. Se vor lua 6 mese pe zi. Este obligatoriu, cel putin la una sau doua din cele 6 mese, sa nu lipseasca legumele si fructele crude. Fructele se vor consuma si intre mese.

Diverse: Bauturile indicate in constipatie sint cele reci si indulcite, in special baute dimineata pe stomacul gol. Sint bune sucurile de fructe, de zarzavat, citronadele, oranjadele, ceaiul de macese, sifonul si laptele (daca este tolerat): laptele batut si iaurtul cu zahar. Se recomanda carnea si mincarurile de carne de orice fel, grasa, gatita cu legume si sosuri, snitel. Piinea cea mai utila este cea de tarite, precum si piinea neagra (cel putin 200 grame pe zi). Zarzavaturile si legumele recomandate (de orice fel ) sint consumate in special ca salate de cruditati, rase pe razatoare (pentru persoanele care nu au dantura), fierte in ciorbe, borsuri sau sub forma de legume asortate, legume pane sau in mancaruri cu sos bogat in grasime. Cartofii pot fi consunati sub orice forma; legumele uscate (linte, mazare, fasole) se consuma ca garnitura linga carne. Se recomanda sa se manince fructe crude de orice fel; in special cele cu coaja, dulci, bogate in zahar, rase pe razatoare (pentru cei care nu au dantura si nu pot mesteca), mai ales fructe cu simburi, cirese, corcoduse, caise, prune, piersici, zmeura, fragi (se vor consuma la mese si intre mese, pe stomacul gol). Sint contraindicate bauturile calde, ciocolata cu apa, ceaiul veritabil, ceaiul de menta, vinul rosu, sucul de afine, si laptele daca are efect constipant (se va adauga lactoza). Nu se recomanda pentru consum: - cas si urda nesarata, precum si brinza de vaci proaspata - piine alba, prajita - sint contraindicate pireurile de morcovi, sufleul de morcovi cu brinza - pireul de gutui, gutuile coapte, sucurile de afine sau compotul strecurat de afine Omul sanatos are un scaun pe zi. Constipatia apare cand trec mai multe zile fara scaun. Tratamentul cel mai bun este prevenirea constipatiei, care se realizeaza prin: obisnuinta de a avea scaun la o anumita ora din zi, de preferat dimineata, plimbare pe jos, zilnic 3-4 km., gimnastica si masaj special pentru intarirea musculaturii abdominale, dimineata pe nemincate se bea un pahar cu apa calduta, regim alimentar bogat in fructe, legume, sarac in dulciuri, proteine. Medicina chineza separa doua aspecte ale constipatiei: un exces de energie YANG, insotita de balonare, se maseaza punctul G27 situat pe abdomen tonifiere si exces de energie YIN, insotita de un abdomen moale, se maseaza punctul IC4 situat la unirea celor doua oase din prelungirea degetului mare si aratator -tonifiere. Se mai poate aplica metoda SHIATSU timp de 3 minute, apoi cu o pauza de 3 minute, bolnavul va bea un pahar cu apa sarata, manevra care se executa dimineata, mai multe zile la rand.

Reflexoterapie: se maseaza punctele 30 (colon transversal), 31 (colon descendent), 32 (colon sigmoid), 33 (anus), timp de 30 de minute si punctul 40 (limfa corp inferior), timp de 3 minute. Se iau 3 linguri de seminte de in la fiecare masa cu putin ceai. Smochinele si prunele uscate, muiate peste noapte in apa rece au efect laxativ. Se recomanda 1 pahar de apa de fantana, dimineata, pe stomacul gol. Cicoarea are efect laxativ, daca se bea 1 ceasca pe stomacul gol. Se tine o cura cu sucuri de legume si fructe, cu preparat de aloe, 4-6 linguri de tarate de grau in ceai sau lapte, 6 linguri de ceai de obligeana, 3x1 linguri de carbune de tei pe zi, baie vitala de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, cataplasma lombo-abdominala cu lut, 3 ore pe zi. Se recomanda dus rece general, baie de soare, cura de aer, gimnastica respiratorie si fizica. Se prepara urmatoarele retete: Rp. 1 - 20 gr trifoi rosu, 30 gr cicoare, 30 gr galbenele, 30 gr coada soricelului, 20 gr crusin, 20 gr patlagina, 20 gr tintaur. Rp. 2 - 20 gr anason, 10 gr patlagina, 10 gr papalau, 20 gr nalba mare, 20 gr frunze de frasin, 20 gr soc, 20 gr musetel. Rp. 3 - 1 lingurita seminte de in, 1 lingura tarate de grau, 1 lingura hrisca sau seminte de floarea soarelui, 5 linguri de morcov ras, 1 lingura ceapa maruntita, 2 linguri ulei de masline. Se folosesc alternativ, inainte de masa cu 30 minute. Medicamentul optim trebuie sa contina: un anestezic local, care sa combata durerea, un tonifiant al venelor, care sa intareasca peretele si sa elimine sangele, un antiinflamator, care sa reduca inflamatia si sa elimine tensiunea si mancarimea si un lubrifiant, care sa inmoaie scaunul si sa elimine sangerarea si durerea. Tratament naturist *Se beau multe lichide, ceaiuri, sucuri, timp de 10 zile. *La micul dejun se consuma cereale, paine integrala, prune uscate, marmelada. *Dimineata se face o clisma cu ceai de musetel sau trifoi rosu. *Se tine o cura cu preparat de aloe, 1 lingurita dimineata. *6-8 prune uscate inmuiate in apa rece toata noaptea, iar dimineata se incalzesc usor si se mananca inainte de masa. *4-6 linguri de tarate de grau in ceai sau lapte, zilnic. *Se consuma fructe proaspete din belsug, precum si legume. *Se evita painea din faina alba, pastele fainoase, gutuile, alcoolul. *3x1 lingura de carbune activ (din tei). *Se beau ceaiuri din urmatoarele plante: 20 gr. trifoi rosu, 30 gr. cicoare, 30 gr. galbenele, 30 gr. coada soricelului, 20 gr. crusin, 20 gr. patlagina, 20 gr. tintaur, sau alta combinatie de plante dupa cum urmeaza: 20 gr. anason, 10 gr. patlagina, 10 gr. papalau, 20 gr. nalba mare, 20 gr. frunze de frasin, 20 gr. soc, 20 gr. musetel. Se ia 1 lingurita din amestecul de plante la 250 ml. de apa clocotita, se infuzeaza timp de 2 minute, se beau 23 cani pe zi, alternativ din fiecare reteta, combinat cu tinctura suedeza. *Se face o baie vitala de 2 ori pe zi timp de 25 de minute. *Se face o baie de trunchi pe zi, timp de 25 de minute.

*Se aplica de 3 ori pe zi o cataplasma cu lut in zona lombo-abdominala. *Se face dus rece general al corpului de 2 ori pe saptamana. *Baie rece a jumatatii inferioare a corpului de 3 ori pe saptamana. *Baie de soare, una pe zi. *Cura de aer, combinata cu exercitii fizice. In ultimul timp auzim tot mai des aforismul "Esti ceea ce mananci". In orice caz, acesta este valabil doar partial, pentru ca ceea ce conteaza cu adevarat la alimentele consumate sunt substantele pe care organismul le foloseste. Chiar daca celelalte componente alimentare sunt gustoase, din punctul de vedere al functionarii organismului nu sunt importante si pot fi chiar daunatoare. In urma consumului de alimente, un organism sanatos descompune proteinele, carbohidratii si grasimile, deoarece doar aminoacizii, glucidele simple si acizii grasi furnizeaza energia necesara mentinerii vietii. Enzimele digestive ajuta la digestia alimentelor. Aceasta incepe in cavitatea bucala si continua sa se desfasoare in celelalte segmente ale tractului digestiv. Enzimele sunt biocatalizatori care accelereaza reactiile chimice, ramanand neschimbate. Din nefericire, sunt foarte sensibile si se degradeaza rapid la temperaturi mai mari de 47 grade C. Din acest motiv, alimentele fierte, preparate in cuptorul cu microunde, conservate, pasteurizate, ambalate la cald sau congelate nu contin enzime. In cazul in care consumam astfel de alimente, pentru a le putea digera avem nevoie de un sistem digestiv excelent. Din nefericire, nici macar tinerii nu se pot lauda cu un astfel de sistem digestiv. O data cu inaintarea in varsta, apar si problemele digestive, cum ar fi durerile de stomac, balonarile, diareea si constipatia. Celor care se lupta cu simptomele mentionate mai sus sau care au o dieta neadecvata, le este recomandat consumul de suplimente naturale cu enzime digestive. Acestea sunt indicate in special persoanelor cu grupa sanguina A, deoarece nivelul de sucuri digestive al acestora este, in general, mai scazut in comparatie cu alte grupe sanguine. Daca avem o alimentatie corespunzatoare si consumam suplimente cu enzime, procesul digestiv se va desfasura optim si fara dureri. Cea mai noua oferta a companiei CaliVita este un produs cu enzime, de o valoare incontestabila, demonstrata stiintific: Digestive Enzymes. Acesta: - reduce problemele digestive; - stimuleaza digestia (asigura descompunerea perfecta a alimentelor); - ajuta la functionarea organelor interne; - reduce formarea acizilor si a materialului rezidual; - reduce riscul de inflamare a sistemului digestiv; - asigura o absorbtie mai buna si mai usoara; O data cu inaintarea in varsta, creste si importanta folosirii acestui produs. Ingredientele produsului Digestive Enzymes au fost dozate cu mare atentie, pentru a-si putea exercita pe deplin efectele benefice si pentru ca procesul digestiv sa nu suprasolicite organismul.

Betaina impiedica depunerea grasimilor in ficat, sporind producerea de lecitina. Este o antitoxina hepatica excelenta. Bromelaina dezintegreaza proteinele. Lipsa acesteia initiaza procesul de degradare a proteinelor nedigerabile, precum si acumularea materialului toxic, care duce adesea la inflamare. Curcuma este o planta cunoscuta de mai bine de 3000 de ani, care protejeaza ficatul si previne flatuenta. Este o antitoxina, fiind de mare ajut