Maxime si Proverbe Latine Cogito, ergo sum. = “Gandesc, deci exist” – formulare celebra ce apartine

matematicianului si filosofului francez Rene Descartes, si care exprima, in forma concentrata, caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carteziene, proclamand totodata drept adevar indubitabil – dovada a existentei – gandirea; citatul complet este: “Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum; sum, ergo Deus est!” (“Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist; exist, deci Dumnezeu exista!”)

Vox populi, vox Dei = “Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu” – adevarul unei mari majoritati

Nosce te ipsum! = “Cunoaste-te pe tine insuti!” – proverbul este preluat de la greci; complet: “Nosce te ipsum et nosces universum et deos” = “Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste universul si zeii”

Divide et impera! = “Dezbina si stapaneste!” Errare humanum est. = “A gresi este omeneste.” – expresia provine de la Seneca;

complet: “Errare humanum est, sed perseverare diabolicum.” = “A gresi este omeneste, dar a persista (in greseala) este diabolic.”

Ecce Homo! = “Iata Omul !” – exclamatia lui Pilat din Pont aratand multimii pe Domnul Iisus Hristos cu coroana de spini pe cap

Fiat lux! = “Sa fie lumina!” – ordinul dat de Dumnezeu in cartea Facerii (din Biblie), atunci cand a creat lumea la crearea lumii; complet: “Fiat lux, et lux fit” – “Sa fie lumina, si a fost lumina”

Memento mori! = “Aminteste-ti ca vei muri!” – Aminteste-ti ca esti muritor! Festina lente! = “Grabeste-te incet!” In vino veritas. = “Adevarul este in vin” – in sensul: “Oamenii beti spun adevarul” Alea jacta est! = (se pronunta: “Alea iacta est”) “Zarul este aruncat” – riscul este

acceptat, i.e. zarurile au fost aruncate, soarta este hotarata, hotararea a fost luata; formula rostita de imparatul roman Iulius Cezar la traversarea raului Rubicon (din NE Italiei), lucru care a fost considerat un act de razboi (niciun general roman nu avea voie sa treaca acest rau in fruntea armatei pe care o comanda); “Trecerea Rubiconului” inseamna a depasi un punct fara intoarcere; (desi frecvent citat sub forma aceasta, citatul este gresit – forma corecta a citatului este “Iacta alea est”)

Veni, vidi, vici! = “Am venit, am vazut, am invins!” – replica rostita de imparatul Iulius Cezar cand a anuntat victoria de la Zela (47 i.Hr.)

Hic et nunc! = “Aici si acum!” Carpe diem! = “Traieste-ti ziua (clipa)!” – indemn al poetului roman Horatiu de a trai

intens clipa prezenta, singura certa Non multa, sed multum! = “Nu multe, ci mult!” – calitate, nu cantitate (continut bogat

intr-o expunere scurta); “Mai bine putin si bun, decat mult si prost”

Non nova, sed nove. = “Nu lucruri noi, ci intr-o forma noua” – “Nimic nou sub soare” Mens sana in corpore sano. = “Minte sanatoasa in corp sanatos.” Verba volant, scripta manent. = “Vorbele zboara, scrisul ramane.” Repetitio mater studiorum est. = “Repetitia este mama invataturii.” Una hirundo non facit ver. = “Cu o randunica nu se face primavara.”

Adjectivele de categoria I

     Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us), femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). De exemplu: beatus, beata, beatum = fericit, fericita; Bonus, bona, bonum = bun, buna;      Dupa cum observati, cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. 

      Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine; asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin, pe care le adaugam la tema adjectivului, tema pe care o obtinem, indepartand terminatia (us) de la prima forma. Astfel, cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I, luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme, adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin, fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat - se acorda cu el. 

     Exemplu: Luam substantivul poeta, poetae (declinarea I, gen masculin) si ajdectivul clarus, clara, clarum = renumit (adjectiv de categoria I); deci, substantivul este de genul masculin, asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin, fiindca se acorda:

singular: N. - (clarus poeta), G. - (clari poetae), D. - (claro poetae), Ac. - (clarum poetam), Abl. - (claro poeta), V. - (clare poeta);

plural: N. - (clari poetae), G. - (clarorum poetarum), D. - (claris poetis), Ac. - (claros poetas), Abl. - (claris poetis), V. - (clari poetae);

     Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! 

     Daca substantivul determinat este de genul feminin, luam a doua forma a adjectivului; dupa cum observam, aceasta forma este terminata in (a), adica chiar nominativul declinarii I. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina, folosind terminatiile declinarii I de la substantiv.      De exemplu luam substantivul feminin civitas, civitatis = cetate si adjectivul magnus, magna, magnum = mare:

singular: N. - (magna civitas), G. - (magnae civitatis), D. - (magnae civitati), Ac. - (magnam civitatem), Abl. - (magna civitate), V. - (magna civitas); 

plural: N. - (magnae civitates), G. - (magnarum civitatum), D. - (magnis civitatibus), Ac. - (magnas civitates), Abl. - (magnis civitatibus), V. - (magnae civitates);

     La genul neutru se procedeaza analog, doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru.