* * *

PARTEA INTAIA

NE UTRALITATEAVol. I:

Venirea la putere . Cele dantaicase luni . Vizita Tarului laConstanta . Izbucnirea raz-boiului general . Consiliul deCoroana de la Sinaia . Ultime-le luni ale domniei Regelui Ca-rol . Inceputul noii domnii .Regele Ferdinand - Regina Ma-ria . Iarna 1914-1915 . Prima-vara 1915 - Intrarea Italiei inrazboi . Zvarcolirile opozi %iei -Victoriile germane . IncidentulPoklewski . Toamna 1915 . Iar-na 1915 -1916. Sesiunea parla-mentara 1915-1916 . Primava-ra 1916 . Precipitarea eveni-mentelor . Bratianu se hota-raste . Iscalirea tratatului . Ul-timele zile ale neutralitatii .Consiliul de Coroana de la Co-troceni - Declararea razboiului. Moartea Reginei Elisabeta .

PARTEA A DOUA

RAZBOIULVol. II:

Razboiul - Primele zile . Des-perarea lui Bratianu - Mantaualui Arvintie . Apararea in Car-pati - Moartea lui Filipescu .Chinuitoarele aternative -Moartea Principelui Mircea .Dezastrul se precipita - Falken-hayn trece Carpatii si Macken-sen Dunarea . Batalia pentruapararea Bucurestilor - Ulti-mele zile . Iasi - Primele sap-tamani ale anului 1916. 1917- Primele luni - Tifosul exan-tematic . Primele luni, urmare -Revolutia ruseasca - IntrareaAmericii . 1917 - Reformele -Partidul muncii Bolsevismulse intinde - Votarea reforme-lor . Criza ministeriala - Ofen-siva pe Siret - Marasti, Mara-sesti . August - Septembrie .

Yf

S

. ; .

- .cs;.,

rat

I.G.

:4...-.lr'' . .

.... ..

it.]

d 'r, . cr

r'S, .10;, t, i ,I' 4i:

..:. 4

:e

9 I,

4

4'

9

. ,

". .9%

01.

U.'

V

4.

r,

19i 4

7 77

co

.14

$

AIlc. t

91, 9.c.

.r

14M111111

4 i

.

ir-i----

www.dacoromanica.ro

1.G.DUCA

INIIIMMOND

111011L

Vol. lll

ColectiaMemorii marturii"Jon DumitruNerlag

MUNCHEN 1982

g,

5

INII0111111111111111

=1111

0

AWE"

www.dacoromanica.ro

I.G.DUCA

AMINTIRIPOLITICEvol.

ColectiaMemorii si marturii"Jon DumitruNerlag

MUNCHEN 1982www.dacoromanica.ro

0 Copyright 1982 by Jon Dumitru - Verlag, Munichwith the granted permission

of the Publications Committee of theHoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University),

California,the repository for the memoirs.

Gesamtherstellung: Jon Dumitru Verlagfur Fachliteratur, wissenschaftl. Bucher, literariscbe Werke

in der Sammlung Colectia Memorii fi mdrture8000 Munchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32

Composersatz and Offsetdruck: Jon Dumitru Verlagswerkstatt8000 Munchen 40, Kaiserstr. 65, Tel. (089) 34 31 93

Far diese Ausgabe alle Recbte dem Verlag vorbehalten

Printed in Germanywww.dacoromanica.ro

Fig. 1. I.G. Duca

kl

,t

gin%

www.dacoromanica.ro

Capitolul 38/

Capitolul 39/

Capitolul 40/

Capitolul 41/

Capitolul 42/

Capitolul 43/

Capitolul 44/

Capitolul 45/

ION G.DUCA

AMINTIRI POLITICE

Volumul III

RAZBOIUL(partea a II-a)

1917De la venirea lui Lenin la putere pdnd la dezarmareatrupelor rusefti din Moldova

1917Noaptea de la 9 Decembrie Dezarmarea bolfevici-lor Lichzdarea frontului rusesc

De la dezarmarea bolfevicilor la demisia guvernului

Guvernul Averescu

Guvernul Marghiloman

Ostracizafii

Deznoddmiintul

Guvernarea noastrui -Noiembrie 1918Octombrie 1919-Conferinta de pace

DIVERSE

Capitolul 46/ Moartea Regelui Ferdinand Moartea lui Ion I.C. BratianuMoartea lui Vintilii Breitianu

*

IMAGINI DIN VIATA POLITICA A LUI ION G. DUCA

Not biograficii

Bibliografie

INDICE GENERAL VOL. I, H fi HI

www.dacoromanica.ro

LE Memorial des Allies sera, pour les generations a venir, le temoignage dela communaute d'aspirations et de sacrifices de tous Ceux qui, par la

guerre mondiale, ont fait triompher le Droit et la Liberte.Cette lutte, une des plus grandes et des plus belles que l'Humanite ait

jamais connues, a ete, pour le Peuple Roumain, la lutte supreme entre toutes.En effet, par suites des vicissitudes de l'Histoire, le Peuple Roumain se

trouvait dans la plus tragique des situations. Partage sous diverses dominationsetrangeres, it a connu, durant des siecles, toutes les horreurs et toutes lesinjustices de ('oppression. L'element Roumain, situe entre les Carpathes lePruth et le Danube, a pu, le premier, reconquerir sa liberte et .constituer, versla fin du sicle dernier, la Roumanie independante.

Mais l'ceuvre d'emancipation de la Race Roumaine n'a ete achevee quepar suite du triomphe des principes de Droit et de Liberte dont la guerremondiale a ete l'expression. C'est alors que les elements Roumains de Tran-sylvanie, de Bucovine et de Bessarabie, troncons epars dune seule et memeRace, ont reconquis, eux aussi, leur liberte.

Aujourd'hui ('Unite Nationale de tous les Roumains est realisee et l'injusticeseculaire est reparee.

Dans ces conditions, peut-il encore etre question des sacrifices consentis ?Aucun prix ne paralt au Peuple Roumain assez cher pour son emanci-

pation complete et pour son unite definitive.Aussi n'aimons-nous pas, devant le magnifique avenir qui s'ouvre aujour-

d'hui devant nous, parler de nos douleurs et de nos sacrifices, si ce nest pournous incliner avec veneration devant nos Morts, devant Ceux Auxquels nousdevons la realisation de notre rave d'hier et de nos esperances de demain.

5

1.4

www.dacoromanica.ro

Memorialul Aliatilor va constitui, pentru generatiile ce vor veni, marturia comu-nitAtii de aspiratii ;i de sacrificii a tuturor celor care au facut ca prin razboiul mondialse triumfe Dreptul si Libertatea.

Aceasta lupta, una dintre cele mai grandioase 5i mai frumoase pe care Umanitatea

le-a cunoscut vreodata, a fost pentru Poporul Roman, intre toate, lupta Iui supreme.De fapt, consecinta a vicisitudinilor istoriei, Poporul Roman se gasea in cea mai

tragica dintre situatii. impartit sub diverse dominatii strain, el a cunoscut, de-a lun-gul secolelor, toate ororile ;i toate nedreptatile impilarii. Elementul Roman, situatintre Carpati, Prut Dunare, a reusit cal dintai recucereasca libertatea sa in-temeieze, spre sfarsitul secolului trecut, Romania independent&

Dar opera de emancipare a Neamului Romanesc nu s'a desavar;it decat in urmatriumfului principiilor de Drept ;i Libertate a caror expresie a fost razboiul mondial.Atunci si -au recucerit libertatea 5i Romani din Transilvania, Bucovina ;i Basarabia,trunchi din trunchiul aceluia;i Neam unic.

Astazi este desavarsita Unitatea Nationals a tuturor Roma nilor ;i indreptata ne-dreptatea secular&

In aceste conditii, ar mai putea fi oare vorba de sacrificii consimtite?

Pentru complete Iui emancipare 5i pentru unitatea lui definitive, nici un pret nu-i!Area Poporului Roman de ajuns de scump.

De aceea, dna in fate viitorului magnific ce se deschide de astazi inaintea noastra,ne place sa vorbim despre durerile ;i sacrificiile noastre, nu o facem decat pentru ane incline cu veneratie inaintea Mortilor no;tri, inaintea Celor Mora le datoramimplinirea visului nostru de ieri 5i a sperantelor noastre de ma ine.

I. G. Duca

6

$i sill $i

www.dacoromanica.ro

III

RAZBOIULCAPITOL UL TREIZECI .W OPT

1917DE LA VENIREA LUI LENIN LA PUTERE

PANA LA DEZARMAREA TRUPELOR RUSEDIN MOLDOVA

Inteadevir, tirile ce ne veneau din Rusia erau din ce in ce mai ingrijo-ritoare. In a doua jumitate a lunii Octombrie au sosit la Iasi GeneralulIancovescu qi un corespondent al marii reviste siptamanale americane,,Saturday Evening Post", Dl. Ellis, amindoi purtitori de veti rele.

Generalul Iancovescu fusese trimis la Petrograd in calitatea sa de Minis-tru de Rizboi, spre a lua contact cu autorititile militare ruseti qi spre avedea daces mai era ceva de sperat din partea armatei Rusiei revolutionare.Raportul pe care ni 1-a ficut la Consiliul de Minitri era cat se poate depesimist. Din el rezulta limurit ci anarhia se intindea tot mai mult qi ci,atat inaltul comandament de la Moghilev, cat i diferitele comandamentede unititi erau incapabile sa stapineasca procesul de dezagregare care cu-prinsese intreaga armati mseasca. La Petrograd haosul domnea pretutin-deni. Imi aduc aminte, intre altele, de o foarte caracteristici convorbire pecare Generalul Iancovescu o avusese cu Colonelul Versovski care fusese laPeri ajuns acuma tare qi mare in Rusia revolutionard.

Dl. Ellis a fost i mai categoric. Spre deosebire de ceilalti corespondenliamericani, de obicei tineri qi fill multi cultures, Dl. Ellis era un om in-ciruntit, foarte cult, de un nivel cu mult superior mediei confratilor lui.El stribituse Rusia in lung qi in lat i concluzia lui era ca nefericitul Ke-renski nu mai poate domina, ci Rusia este in ajunul izbindei bolevicilor,iar lui Britianu i-a spus Uri inconjur sa nu ne mai facem nici o iluzie, darabsolut nici una, ci tara este incapabili sa mai continuie razboiul, ci mer-ge cu repezi spre pacea separates i ci, prin urmare, sa ne facem toatesocotelile pe baza acestei eventualititi, care a ajuns sa fie o chestie de zile.

Aa a qi fost. La 2 Octombrie revolutia bolevica a izbucnit la Petro-grad qi Lenin a pus mina pe guvernul Rusiei. Deqi faptul prezenta o gravi-tate lesne de inteles, trebuie si marturisesc ci nu domnea in rindurilenoastre consternarea care ar fi trebuit in mod logic, sa domneasci.fiindci ne obinuisem cu ideea ci bolevicii vor birui i, in sfarit, fiindci

7

pai

Intai,

www.dacoromanica.ro

multi credeau ca Lenin nu se va putea mentine la putere. Alegerile parti-ale pentru constituanta aratasera abia cu cateva zile inainte ca ideile bol-evice erau imp arta0te de un numar foarte restrans de cetateni ai Rusiei.Rationand dupa criteriile politice obipuite, concluzia ca, in asemeneaconditiuni o minoritate neinsemnata nu va reu0 sa se impuna mariimajoritati a populatiei ruseti, aparea multora ca logics i probabila.

Bratianu nu impartaqea deloc acest fel de-a vedea. El era convins cao vointa hotarita, oricare ar fi ea, se va impune in mijlocul haosului exis-tent i demult avea convingerea ca., din nenorocire, de la izbucnirea revo-lutiei rusei numai Lenin i prietenii lui tiau ce voiesc Si urmareau cu oadmirabila tenacitate Si cu .43 energie salbatica scopurile tor. Intrucat maprivete, eu impartaFam cu totul parerile lui Bratianu, dar nu este maiputin adevarat ca acestea, in genere, erau foarte impartite. Cu cine to in-talneai iti spunea, fie ca. regimul Lenin va dainui, fie ca este o aventurasortita unei pieiri apropiate. Cel mai afirmativ era ministrul Serbiei Marin-kovici, care ne oprea pe strada ca sa ne spuna ca el cunoate Rusia, ca atrait ani de zile la Petersburg i ca ne poate certifica ca experienta Leninnu va dura decat doua, trei saptamani. Para it vad pe Strada Romans,plimbandu-se ceasuri intregi ca sa ne convinga ca are dreptate, enervatfiindca nu putea invinge indoielile mele.

De-altminteri, Lenin nu ne-a dat prilejul sa continuam multi vremeaceste discutiuni academice, deoarece la 9 Noiembrie a 0 propus PuterilorCentrale un armistitiu general. Rusia ieea deci oficial din lupta frontulrusesc se desfiinta 0 trebuia ca i noi, la randul nostru, sa luam o hota-rire. Ceasul amanarilor i al indoielilor inceta, suna acuma in chip tragicceasul deciziilor supreme.

Bratianu era linitit fiindca evenimentele nu it surprinsesera, hotarirealui era luata i definitiva. El socotea ca rolul nostru militar era terminat qica Aliatii trebuiau s inteleaga aceasta 0 sal ne dea dezlegarea cuvenita.Rationamentul lui era urmatorul: daca Rusia incheie pace, pentru Aliatifrontul oriental este pierdut. Daca noi continuam sa rezistam, puteam celmult opri pentru putin timp, pe acest front, cateva divizii germano-austri-ace, dar ca oricat de eroica ne-ar fi apararea, soarta noastra este dinaintepecetluita. Inteadevar, vom fi repede inconjurati i taiati la spate de onceposibilitate de aprovizionare cu alimente i, mai ales, cu munitii, vom fiprin urmare siliti O. capitulam. In asemenea conditiuni, sacrificandu-ne pefrontul oriental, serviciul pe care it aducem Aliatilor era neinsemnat, pro-blematic i, in orice caz, cu desavar0re disproportionat cu jertfa, groaz-nica jertfa ce ni se cerea. i la urma urmei, daca pentru noi aceasta jertfaechivala cu o sinucidere, puteau cel putin Aliatii sa sutina ca folosul foreste real? Nu era in interesul for insu0 sa nu distruga Romania, i sa re-zerve aceasta forts pentru mai tarziu, cand le putea din nou deveni utila?Caci nu trebuie uitat ca daca frontul oriental va dispare prin plecarea Ru-

8

www.dacoromanica.ro

qilor, frontul de la Salonic va subsista. Cine tie, poate maine situatiaacestui front va fi astfel, incat Romania sa poata relua armele i sa con-tribuie la definitiva lui nimicire.

De noi, Aliatii nu se pot insa plunge, deoarece contributia noastra inlupta comuna a fost insemnata i, gratie interventiei noastre Verdunul aputut fi scapat, iar frontul occidental, uurat timp de un an de zile prinnumeroasele divizii germane trimise impotriva noastra. Cat privete drep-turile noastre, le-am platit indeajuns cu sangele varsat, opt sute de mii demorti era un tribut suficient pentru valorificarea revendicarilor noastre na-tionale. Aa fiind, Bratianu considera ca datoria Aliatilor este sa intelea-ga ca nu mai putem, ca nu mai trebuie, ca nu este drept sa mai continuumlupta i, prin urmare, sa ne autorizeze sa depunem armele. Si Bratianuadauga ca exists cloud ipoteze: sau in acest timp Lenin va cadea de la pu-tere, iar Ucrainienii sau Cazacii vor reorganize un front, qi atunci vom sca-pa de nevoia unor negocieri de pace cu Germanii; deci situatia noastra fa-ti de Aliati va ramane neqtirbita; sau ca haosul va continua in Rusia iva trebui &I mergem la masa verde cu Germanii, dar ca i atunci aceasta si-tuatie va fi numai aparent tirbita, caci vom avea putinta sa taraganamtratativele, sa nu ratificam pacea iscalita, pans cand Aliatii notri vor fiin masura sa termine razboiul. In fine, admit "and chiar ca nu am puteaevita o pace formals cu Puterile Centrale, au oare Aliatii cuvant & ne-o isin nume de rau, nu este evident ca aceasta pace ne-a fost impusa din vinaaltora, ca nu noi am voit-o, cal a trebuit deci sa o suferim ca o trista fatali-tate? Ea nu poate deci avea nici o valoare, Puterile aliate trebuie pur isimplu sa o socoata drept nula i neavenita i, once s'ar intampla, sa neconsidere pans la pacea generals drept aliatii for cu integritatea drepturilorce derivau din tratatul nostru de alianta. Acesta era punctul de vedere allui Bratianu, el nu4i recunoqtea dreptul sa impuna tarfi sale noi sacrificiiinutile, cad neajutata destul la inceput, tradata acuma in urma de Rusia,pentru moment, cel putin, rolul ei era terminat. Ea disparea din lupta co-muna, dar drepturile ei ramaneau intregi.

Horarirea odata luata trebuia dusa insa la indeplinire i nu era lucruuor. De bun5. seams, Aliatii aveau sa. protesteze, egoismul for i, de ce sanu o marturisim, situatia grea in care se aflau prin disparitia frontului ru-sesc, le impunea datoria sa incerce once amanari de lichidare, fie chiar par-tied a acestui front.

Pe de alts parte, punerea in practice a hotaririi se izbea i de dificul-tati de ordin intern. Mai intai, Bratianu nu era stapan abolut pe guvernulsau, elementele conservatoare, indeosebi Take Ionescu, erau de mult dis-puse sa se preocupe mai mult de ce vor spune i crede Aliatii, decat deadevaratele interese ale momentului. Altii mai mici la suflet i cu orizon-turi mai inguste, ca Miqu Cantacuzino, erau ispitili sa transforme cele maigrave probleme nationale in prilejuri de lupte de partid qi de conflicte

9

www.dacoromanica.ro

meschine de politica interns. Bratianu ii dadea deci bine seama ca, in locsa primeasca un concurs de la colegii sai fats de Aliati, va trebui si luptecu ei poate chiar mai mult decat cu acetia.

In al doilea rand, in armata parerile erau impartite, cei mai cumintiii dadeau seama ca ceasul este prea gray pentru ca sa suni din pinteni idin sabie, sau sa to dedai la fanfaronade cazone, dar multi, cu mentalita-tea specifics militarilor, impingeau Ia lupte i Ia continuarea lor pans laultimul om i pans la ultima picatura de sange.

Si in sfarit, o ultima dificultate o constituia misiunea military fran-ceza, Generalul Berthelot. Acesta, in grija lui sincera de a scapa un cram-pei macar din frontul oriental, in preocuparea de a nu fi poate suspectat,ca prea putin energic, de catre guvernul sau proclama pretutindeni nevoiacontinuarii luptei pans la capat in orice conditiuni i, firete, desfaura oactiune intend printre ofiteri la Mare le Cartier ca i pe front, pentru a-iinfluenta in sensul vederilor sale. Aqa fiind,Bratianu trebuia sa procedezecu cea mai mare prudenta i marturisesc ca a impins aceasta prudentapans la exagerare. Nici macar mie nu mi-a spus lamurit intentiile lui,le-am aflat, sau mai bine zis le-am ghicit, din anumite intrebari pe care pela sfaritul lui Septembrie, inceputul lui Octombrie mi le-a pus Barbu$tirbey. Ceilalti colegi tiau i mai putin decat mine. Ca de obicei, el setemea de indiscretii i avea dreptate, fiindca prietenii conservatori aveauvadit o atitudine care nu putea decat sa compromita reuita unei ataripolitici fats de Aliati.

Data fiind propunerea precisa de armistitiu iscalita de Trotki nu semai putea taragana. Bratianu trebuia &Ali dezvaluiasca gandurile, darchiar i acum nu i le-a destainuit decat partial, bucata cu bucata i nicio-data nu a fost mai enigmatic decat in aceasta perioada. In schimb, lucrametodic la executarea planului sau.

Cu Regele lucrurile au mers uor, felul de-a vedea al lui Bratianu cores-punzand pe deplin cu al sau. Noi, colegii liberali, de asemenea, vedeam lu-crurile ca i Bratianu, aveam unii teams de repercusiunea pe care hota-rhea noastra o va avea asupra Aliatilor, dar aceasta mai mult din cauza cadansul nu ne spusese tuturora gandul sau intreg. Putea insa conta pe noi,caci aveam toti in el cea mai deplina incredere.

Cu conservatorii, pe de aka' parte, cunoscandu-le starea de spirit i ne-avand in ei nici o incredere, Bratianu a fost extrem de rezervat. De fapt, nule-a dezvaluit deloc planul sau, nu a discutat niciodata amanuntele cu ei,iar cand a trebuit sa se is o hotarire concreta le-a spus punctul sau de ve-dere, a luptat ca sa-1 faca sa triumfe, atat i nimic mai mult.

Sistemul avea avantaje netagaduite, evita indiscretii funeste Si tot cor-tegiul de intrigi ce fatal s'ar fi legat de acestea. Dar avea i mari neajunsuri,fiindca deschidea larg poarta tuturor presupunerilor, inlesnea crearea celormai fanteziste legende i ingaduia in jurul acestor presupuneri Si legendeinjghebarea acelorai intrigi, deci mai bine ar fi fost sa le spuna de la ince-

10

www.dacoromanica.ro

put lui Take Ionescu i colegilor conservatori tot planul sau. Rezerva luile-a permis sa-i suspecteze inteniiile i sa creeze o atmosfera cu care Bra-tianu a avut, in ultima analiza, mai mult i mai greu de luptat la conferin-%a pacii, decat ar fi avut la Ia0 cu cateva intrigi trecatoare, pe care dealt-minteri nu le-a putut evita.

Cu Aliatii, in schimb, cred ca Bratianu a manevrat bine, caci,danduliseama de rezisten %ele ce le va intampina, a procedat prin etape, strecuran-du-i gandul sau incetul cu incetul, progresiv cu desfaurarea evenimente-lor. Este foarte interesant de urmarit in aceasta privinta schimbul sau detelegrame cu legatiunile noastre din tarile aliate *i indeosebi cu Victor An-tonescu la Paris. Cand tii dinainte planul lui Bratianu, este curios sa vezicum, cu mare precautiune, pe nesim %ite i printre randuri, dansul ii dez-valuie adevaratele intentii.

Dar daces nu i se parea prudent sa vorbeasca mult la distanta cu mini-trii pe care nu ii cunotea bine, a caror stare psihologia ii putea deci sca-pa, in schimb la Ia0 fata de Saint-Aulaire i de sir George Barclay, in careavea toata increderea, pe care ii tia in masura sal vada realitatea lucrurilori sa simta." ca i noi, nu s'a sfiit sa fie categoric i sa pledeze cu toata e-nergia in favoarea tezei sale. De aceea spera sa influen %eze pe Aliatii no-tri mai mult prin ei decat prin minitrii notri de la Paris, Londra qi Roma.De fapt a i retwit de minune, caci Saint-Aulaire, Barclay i chiar Fasciottiau devenit auxiliarii lui convini, mai convini decat proprii sai colegi con-servatori.

Cu militarii a mers destul de bine, pe Generalul Prezan, o minte echili-brata, un temperament moderat, Bratianu 1-a catigat repede i pe deplin.Ceilalti generali mai de seama au urmat curentul, mai ales cand au vazuta acesta era i punctul de vedere al Palatului. Singuri Averescu i Ianco-vescu, faceau notes discordanta. Averescu fiindca era mai enigmatic decaloricand, raspundea la toate in doi peri, insotind fiecare raspuns de-o reti-centa, luand aere misterioase, atitudini ironice, prezentandu-se deja subforma personalitatii politice a carui ceas suna. Iar Iancovescu, nu tiu dece, facea deocamdata pe matadorul, ceea ce nu 1-a impiedicat peste catevasapt5.mani sa devina de un germanofilism care nu a fost nici spre cinsteaperspicacitatii sale intelectuale, nici a contiintei morale a caracteruluisau. Printre ofiterii cei mici, ce este drept, se observa o tendinta spre re-zistenta, dar parerile acestora nu ne preocupau mult, fiindca le tiam neu-tralizate prin ale altora mai numeroO, care pricepeau deertaciunea uneilupte dinainte osandita infrangerii.

Greutatea cea mare provenea insa,dupa cum am spus,de la GeneralulBerthelot. Acesta, pentru motivele aratate, voia, cu once pre %, sa ne obli-ge a continua lupta i nu se dadea in laturi de la nici o interven %ie i de lanici o intrig5.. La el Bratianu se izbea de un adevarat zid.

Oricum la 19 Noiembrie, Tro %ki in calitatea sa de ministru de externe

11

www.dacoromanica.ro

al guvernului bolsevic, cerea un raspuns la propunerea sa de armistitiu sideclara formal ca in caz de refuz pe ziva de 1 Decembrie va Incepe tratati-vele de pace. Bratianu convoca deci pentru ziva de 18 Noiembrie douaconsilii, unul la ora 12 la Palat, unde au fost convocati, sub presedintiaRegelui, Prezan, comandantii de armata, adica Averescu si Eremia Grigo-rescu, Generalul Berthelot si ministrul de razboi Generalul Iancovescu; iaral doilea la cinci seara la el acasa, unde in afara de ministri a fost chematsi Generalul Prezan.

In consiliul de la Palat, Inainte de-a asculta parerea generalilor, Regelea citit un chestionar cu urmatorul cuprins: In starea actuala a armateirusesti si eventualitatea unui armistitiu ce ar urma si fie Incheiat intre easi inamic, care ar fi situatia creata armatei romane:

1/ Daca armistitiul ar fi Incheiat de fapt in afara de Inaltul comanda-ment rusesc;

2/ Daca ar fi incheiat chiar de catre acesta;3/ Conform cu atitudinea care ne-ar fi impusa, care ar fi masurile mi-

litare de luat de pe acuma.In caz de retragere a trupelor rusesti, care ar fi masurile de stipulat

pentru executarea for si care ar trebui sa fie masurile aferente de luat inceea ce priveste trupele romane.

Doresc sa and parerile Dv. si dupa expunerea si discutarea lor, va rogs precizati si s fixati in scris concluziile Dv. ca raspuns la aceste trei in-treb ari. "

$i documentul adauga:Am chemat si pe Generalul Berthelot in calitatea sa de colaborator si

de cetatean roman si as fi fericit daca as vedea figurand si iscalitura lui.Dar daca Generalul vede vreun inconvenient, este rugat in once caz sal isparte la discutie si sa o lamureasca prin luminile lui".

Documentul fusese redactat de Bratianu in colaborare cu Barbu stir-bey si avea drept scop sal obtina de la generali si indeosebi de la Averescuraspunsuri precise pe care sa nu le poata nega a doua zi.

Rezultatul consultarii a fost ca generalii au declarat ca nu au nimic deobiectat contra respingerii armistitiului, daca guvernul, mai ales, considersaceasta respingere necesara si din punctul de vedere politic.

Iar noi, seara, la Consiliul de Ministri, luand cunostiinta de cele petre-cute dimineata la Pa lat, am hotarit fireste, in unanimitate, respingereapropunerii lui Trotki. Dupa aceea, Generalul Prezan ne-a expus situatia pefrontul nostru, ne-a aratat a deocamdata aproape toate armatele rusesti,aflate pe teritoriul nostru prin comitelele de soldati, s'au rostit impotrivaguvernului Lenin, ca o singura divizie a facut armistitiu cu Nemtii si caGeneralul Cerbaceff are cele mai bune simt aminte fats de noi, ca pu-team avea in el o incredere deplina. Ceea ce determinase aceasta prima ati-tudine a noastra era faptul ca stirile din Rusia erau inca foarte contradic-

12

www.dacoromanica.ro

torii i, evident, ca aa fiind datoria noastra elementara, era sa evitam aface un gest pripit.

Inteadevar, nordul Rusiei parea in miinile bolevicilor, dar Stavka,precum i Ucraina, Cubanul i Cazacii pareau dispui sa continuie luptai sa se transforme in organizatii proprii. Atit Cerbaceff, cat i Berthelotse aratau plini de incredere in privinta Ucrainei i a Cazacilor lui Kaledin,ei vedeau deja posibilitatea de-a reconstitui un front romino-rus cu spri-jinul lor.

Bratianu nu le impartaea optimismul i, lucru curios, nici TakeIonescu, dar cat timp exista o speranta trebuia sa mai incercam a maicastiga timp. Aliatii erau incantati, ne trimiteau telegrame de compa-timire i de felicitare, not nu ne faceam insa iluzii, simteam ca in curandevenimentele se vor precipita i ca tot la iscalirea unui armistitiu ne vorconstringe.

Asa a i fost. Nu mai tarziu de 20 Noiembrie, Genera lul Cerbaceff iicomunica lui Bratianu ca nu mai poate stapini situa%ia i ca este pus inalternativa de a parasi comandamentul sau de-a propune el insui armisti-;jut. Fata de aceasta comunicare, hotarirea de la 18 Noiembrie de-a respin-ge armistitiul, hotarire care se intemeia in primul rand pe faptul ca trupe-le ruseti de pe teritoriul nostru refuzasera parka la acea data sa se solida-rizeze cu actiunea lui Lenin i al lui Trotki, nu mai putea fi mentinutaacum and aceste trupe voiau s inceteze lupta, peste capul comandan-tului. Inteadevar, tirile de la unitatile rusesti erau cat se poate de rele.Comandantul armatei de la Comaneti, ca i Generalul Rogoza de laarmata a patra, fusesera arestati de soldatii lor. In plus, de la Roman nevenise vestea ca trupe ruseti au luat munitii de la depozitul din Sabaoarui ca amenintau sa bombardeze oravil.

In asemenea conditii, sa continui a refuza iscalitura armisti%iului ar fiinsemnat sa ai peste citeva zile anarhia ruseasca pe teritoriul tarii i ina-intarea Germanilor, adica dezastrul complet i definitiv. In schimb, a is-cali armistitiul insemna a castiga timp, a da Generalului Cerbaceff putintasa-i pastreze comanda, sa nu fie inlocuit printr'un prapurcic bolevicoarecare i a vedea in rastimp daca nu se poate reconstitui un front cu U-crainienii i cu Kaledin, sau daca nu se petrece vreo schimbare politica ininteriorul Rusiei. Caci, trebuie sa adaug, Lenin pusese mina pe putere laPetrograd tocmai pe and se faceau alegerile pentru constituanta, alegericare reprezentasera o cumplita infrangere pentru bolevici, aa incest cumentalitatea curenta eram toti dispui sa punem la indoiala trainicia regi-mului maximalist.

In urma convorbirilor cu minitrii aliati la Iasi, Bratianu i-a convinssa nu avem de asta data alts ieire decit aceea de a incepe cu PuterileAliate tratative in vederea incheierii unui armistitiu. Ba mai mult, i-a de-terminat sa iscaleasca in numele tarilor pe care le reprezentau un act prin

13

www.dacoromanica.ro

care ne autorizau sa incheiem acest armistitiu, recunoscand ca ne-am in-deplinit intreaga datorie fata de Aliati, acetia nemaiavand dreptul sa neceara deocamdata nici un sacrificiu militar.

Era desigur din partea lui Bratianu o lovitura de maestru, deli actulavea o parte slabs. Saint-Aulaire, Barclay, Fasciotti i Vopicka nu erauautorizati de guvernele for sa.-i dea aceasta dezlegare, ramanea deci sa ob-tina ulterior ratificarea iscaliturii tor. Totu0, avand in vedere imprejurari-le, dansul nu se indoia a ei o vor obtine. De-altminteri, faptul ca repre-zentantii aliatilor aici, adica cei care se aflau la fata locului i cunoteaupe deplin situatia, recunoscusera ca noi nu aveam alts ie0re, constituiapentru hotarirea noastra un aport moral de-o netagaduita valoare i puteaoricand fi invocat de noi cu succes fata de intreaga opinie publics nepar-tinitoare a lumii.

Inarmat cu acest document, Bratianu a convocat pentru ziva de 21 No-iembrie, la ora zece i jumatate dimineata, un Consiliu de Minitri la Palatsub preedentia Regelui. La acest Consiliu au fost din nou chemati Gene-ralii Prezan, Averescu qi Eremia Grigorescu, Costinescu singur a lipsit funddin ce in ce mai bolnay. Bratianu a expus situatia, schimbarile intervenitei, dupa ce a desfaqurat toate argumentele, a conchis sa trimitem delegatiin vederea incheierii unui armistitiu cu Puterile Centrale. Toti minitrii,fara nici o nota discordanta, au aprobat propunerea lui.

Bratianu avusese de altfel precautiunea sa declare categoric ca el in-telege sa dea acestui armistitiu numai un caracter militar, nicidecum iunul politic. Ru0i vor sa ajunga prin armistitiu la pacea separata, noi, itsuferim ca o dureroasa i fatala consecinta a armistitiului rusesc i itincheiem spre a catiga timp, cu speranta ca poate vor surveni, fie inRusia, fie pe frontul occidental, evenimente care sa ne ingaduie a continualupta. Bratianu, firete, o spunea i era dator sa o spuna, dar de faptnu'0 facea nici o iluzie. Precum am mai aratat-o, considera, ca frontulrusesc este pentru Aliati definitiv pierdut i, prin urmare, rolul militar atRomaniei ca terminat pans la noi imprejurari.

Pe Take Ionescu nu 1-am inteles bine cu acest prilej i gandindu-ma nuii inteleg nici azi atitudinea. In conversatii particulare era contra politiciilui Bratianu, pretindea mereu cal vom pierde definitiv increderea Aliatilori beneficiile marilor noastre jertfe. In Consiliul de Minitri, de cite on tre-

buia a se is o hotarire i, prin urmare, sali spunk' cuvantul sau autorizat,hotarit 0 cu raspundere i0 infatia parerile lui. De fapt, vedea ca nu estealtceva de facut i atunci adera oficial la hotaririle noastre, pe de altsparte voia sa apar5. Aliatilor mai credincios cleat Bratianu i atunci, inparticular, combitea deciziile ce purtau propria lui iscalitura. Era, se vede,sugestionat de imaginea lui Ianus cu cele doua fete.

In orice caz, Averescu, tiind probabil din indiscretiile Ia5ului starea despirit a lui Take Ionescu, a crezut momentul potrivit pentru a face o intri-

14

www.dacoromanica.ro

ga. $i astfel, dupa ce a vorbit Bratianu, a cerut cu un aer mefistofelic la-muriri guvernului, asupra scopului armistitiului. Desigur ea spre surprinde-rea lui, a putut repede constata Ca Bratianu si Take Ionescu sunt de acord,caci ambii i-au raspuns invocand aceleasi argumente, aproape cu aceleasicuvinte. Atunci Averescu a aruncat o noua sageata, de asta data vaditpentru a plictisi pe Rege: a intrebat dad este absoluta nevoie sal trimitemsi noi delegati, dad nu sunt de ajuns delegatii rusi, intrucat armata noas-tra a fost sub comandament rusesc. Regele, care era foarte gelos de pre-rogativele lui, a protestat imediat cu indignare, iar faptul in sine fiindinexact si, de buns seams, Averescu o stia, Bratianu si Generalul Grigo-rescu i-au aratat cu dovezi netemeinicia suspectei sale afirmatiuni.

In afara de aceste cloud mici incidente, Consiliul s'a terminat repede,hotarirea lui putandu-se astfel rezuma: Romania va trimite delegati laFocsani impreuna cu delegatii Generalului Cerbaceff, $i anume pe Gene-ralul Lupescu si Coloneii Condeescu, Rascanu si Mladian. Ei vor primiinstructiuni scrise, Generalul Prezan va cauta sa obtina de la Generalul rusca si ale sale si fie identice cu ale delegatilor nostri, acestia trebuind sadeclare lamurit si in toate imprejurarile ca instruciiunile for sunt purmilitare. Daca delegatii inamici vor cauta sa afle ceva despre intentiilenoastre politice, ei se vor margini sistematic sa raspunda ca nu stiu nimic,ca vor referi guvernului. Durata armistitiului nostru va trebui fireste sa fieaceea a armistitiului rusesc.

Ridicand sedinta Regele emotionat ne-a spus: Cand am intrat in raz-boi stiam ca va fi greu, prevedeam chiar Ca se poate sa fim invinsi; numi-a putut trece insa prin minte Ca vom fi victimele unui act de tradarefara precedent in istorie $i ca astfel va veni o zi cum e cea de azi in caresa trebuiasca sa ne gandim cum sa iesim cu onoare fail a ne sinucide".

Inca o data Regele sintetizase de minune situatia.Pe cat se putea in asa tragice imprejuraxi, lucrurile mergeau deci bine,

reprezentantii Aliatilor primisera de la guvernele for instructiuni sa aprobearmistitiul nostru, cu alte cuvinte ratificarea actului iscalit de ei si remislui Bratianu. Victor Antonescu telegrafia din Paris ca Clemenceau pricepu-se inexorabila necesitate a hotaririi noastre, ca din toata inima deplangeadramatics situatie in care eroica noastra natiune se afla, ca suntem ,,desgens chics" $i ca ne va acorda tot ce ii vom cere. Mai mult, insusi Clemen-ceau telegrafiase lui Bratianu exprimand regretul ca in situatia in caream fost pusi de Rusi eroica noastra armata este silita sa depuna armele,dar ca este convins ca., data fiind stransa legatura ce o avem cu Alia%ii, vomface totul ca s luptam cat se va putea. Bratianu, profitand de aceasta bunsatmosfera si legandu-se de sfarsitul telegramei lui Clemenceau, se preg5.teatocmai sa-i raspunda si sa-i arate adevarata situatie si, prin urmare, ce potsi ce nu mai pot cere Alia%ii de la noi, cand ne pomenim deodata cu vesteadin Paris ca Clemenceau este furios, ca ne acuza de tradare si ca declard

15

www.dacoromanica.ro

nici mai mult nici mai putin ca nu ne mai considers ca aliatii lor. Nu maipricepeam nimic. Doar cu cateva zile ,cu cateva ceasuri inainte, Saint-Aulaireprimise telegrame care aprobau consimtamantul ce ne daduse in scris, iartelegramele lui Victor Antonescu i ale lui Clemenceau erau aici i con-firmau solemna aprobare a Aliatilor. Ce s'a putut deci, intampla?

Dupa cateva zile am desluit enigma: Generalul Berthelot, fara tireai peste capul lui Saint-Aulaire, telegrafiase direct efului sau ierarhic, mi-nistrul de razboi, adica lui Clemenceau, aratandu-i ca nu a fost consultatin luarea hotaririi noastre, Ca not putem sa rezista.m, dar ca nu vrem iinsistand, daca nu chiar afirma.nd - nu tiu precis fiindca nu am avut inmans textul telegramelor lui - ca. Bratianu vrea sa ajunga la o pace sepa-rata. i sa schimbe directivele politicii noastre externe.

La primirea acestor veti, Clemenceau care era violent, impulsiv inu citise probabil decat distrat sau deloc telegramele lui Saint-Aulaire a-dresate la Quai d'Orsay, adica nu lui direct, a izbucnit, fara sa-i dea sea-ma de consecintele accesului sau de manie, ne-a amenintat pe not i adezavuat pe bietul Sainte-Aulaire. Bratianu era cu atat mai indignat pe Ge-neralul Berthelot, cu cat telegrafiase i inexactitati materiale lui Clemen-ceau. Asa, spre pilda, afirmarea lui ca Bratianu hotarise incheierea armis-titiului fara sa.-1 consulte, era pur i simplu un neadevar, el fusese dimpo-triva prima persoana pe care Bratianu o consultase imediat dupa ce Cer-baceff ii declarase ca nu ii mai poate stapani trupele i ca, daca nu facearmistitiul peste cateva zile, un prapurcic bolevic va fi in fruntea milionu-lui de soldati ce se aflau pe teritoriul romanesc. Convorbirea aceastaavusese loc de fats flind generalii Prezan i Iancovescu. Berthelot recunos-cuse temeinicia argumentatiei lui Bratianu i nu u f5.cuse nici o obiectie.

Cum era deci cu putinta sa sustind acuma ca nu a tiut nimic i ca nua convenit la nimic? Ce determinase pe acest om care ne daduse pans a-tunci atatea dovezi de caracter, de lealitate, sa comita aproape un act defelonie?

Cred c doi au fost factorii care au determinat aceasta stranie atitudi-ne a Generalului Berthelot: primul a fost dragostea lui de Franta i, al doi-lea, anumite influence ce s'au exercitat in acel moment asupra sa. Intea-devar, perspectiva naruirii definitive a frontului rusesc i-a intunecat jude-cata, ideea ca toata armata germana, inirata de la Baltica pans la MareaNeagra., va deveni disponibila qi ca va fi aruncata de Hindenburg pe frontulfrancez it infricoa i ii inebunea. Considera deci de datoria lui de Fran-cez, de osta francez, sa faca totul, absolut tot ce-i va sta in putinta., casa impiedice aceasta catastrofa. Ucrainienii trebuiau neaparat reinviati canatie, cu armata de sine st5.tatoare, Cazacii lui Kaledin trebuiau organizati,ajutati cu arme i cu bani. La Stavka trebuia mentinut, impus, Duhonin, otrupa trebuia organizata in grabs pentru a respinge pe prapurcicul Kri-lenko, care inainta spre Moghilev cu banda de bolevici, iar Romania tre-

16

www.dacoromanica.ro

buia sa lupte pans la ultimul om. Aceasta era datoria ei catre Aliati, catrescumpa lui Fran; a. Faptul ca inteo asemenea lupta Romania se distrugeafara folos real pentru Aliati erau consideratiuni politice de care el, Genera-lul, militarul Berthelot nu avea sa se preocupe. Puteau intarzia cateva sap-tamani de lupta eroica a armatei romane trasportarea pe frontul franceza catorva divizii germane? Daca da, atata it privea, atata it interesa. Puteafi cetatean de onoare al Romaniei, dar mai presus de toate era Francez i,ca atare, interesele Frantei trebuiau sa primeze cu desavarire intereselorRomaniei. Sa piara Romania dar Franta sa scape!

Aceste consideratiuni, poate cam simpliste, de militar care nu perce-pe toate contigentele lucrurilor, dar onorabile prin marele i sincerul patri-otism ce be insufletea, au determinat, desigur, atitudinea de atunci a Gene-ralului Berthelot i, precum am spus-o, i anumite influente, din neferici-re romaneti. In dorinla lui Take Ionescu i a prietenilor lui de a se infati-a mereu ca cei mai aprigi sustinatori ai Aliatilor, in pornirea for de a secomplace intotdeauna i in toate, in nenorocita noastra infirmitate nati-onala de a ne ponegri adversarii interni pe arena internationals, colegiiconservatori nu au putut, nici in aceste tragice clipe, sa scape de ispita dea-I denunta pe Bratianu Aliatilor.

Aa fund, s'au dus la Sainte-Aulaire la Generalul Berthelot sa bespuna ca ei nu sunt de acord cu politica lui Bratianu, ca Aliatii ar trebuisa se fereasca de el, ca intentiile sale sunt suspecte, ca in fundul sufletuluia fost intotdeauna o tendinta spre germanofilism, ca armata vrea sa rezis-te, ca ea poate sa reziste, ca - ei adevaratii prieteni ai Aliantei - sunt dis-pu0 sa indemne armata la rezistent a pans la capat, precum i sal se retra-ga dupe o lupta eroica prin interiorul Rusiei pans unde Aliatii vor credede cuviinla.

Aceste rationamente nu gaseau nici un rasunet in fata lui Saint-Aulaire.El avea un simt prea ascutit al realitatilor ca sa nu vada punctul de vedereal lui Bratianu, i era singurul care considera ca un prim-ministru al Roma-niei, contient de datoriile catre tara sa, le poate i sustine. In afara deacestea, din contactul for aproape zilnic la Iai, Saint-Aulaire dobandise odeosebita consideratiune pentru dansul. Judecata u impunea i, de ca-teva luni deja, erau in toate chestiunile pe deplin de acord. In fine, Saint-Aulaire ii dadea perfect de bine seama ca distrugerea definitive a armateiromane printr'o rezistenta de cateva saptamani nu putea fi de nici unfolos real Frantei, i, in once caz, a nu putea influenta intru nimic re-zultatul final al razboiului. In aceasta imprejurare atitudinea sa a fost atatde leala, atat de prietenoasa, atat de inteleg5.toare, incat ii datoram faraindoiala o recunotint 5. nationals.

Meritul sau era cu atat mai mare cu cat fiind dezavuat de Clemenceau,amenintat chiar cu rechemarea, nu s'a sfiit mentina parerile, spunandfara inconjur celor din Paris ca ei sunt liberi inlocuiasca, dace cred

17

i

sa-1sa-si

www.dacoromanica.ro

de cuviinta dar ca el, cat va fi in acest post, nu va putea telegrafia guver-nului decat ceea ce crede ca este drept bine, fiindca numai astfel are con-tiinta ca servete cu adevarat interesele Frantei.

Bratianu nu a putut niciodata uita acest gest al lui Sainte-Aulaire icat a trait i-a pastrat o deosebita stima i o sincere afectiune, cum dealtfel noi toti.

In schimb, acest limbagiu, aceasta denuntare a gasit la GeneralulBerthelot un teren prielnic. In fundul contiintei sale el simtea ca ce-re prea mult patriei sale, dar cum inii Romanii veneau sa-i dea dreptate,sa-1 invite sa aiba o astfel de atitudine, de ce ar fi fost el la urma urmeimai catolic decat Papa? Daca cineva poate fi invinuit, acetia sunt minis-trii romani, i numai in parte Generalul Berthelot. Aa se explica de ce,o data incidentul inchis, noi 1-am iertat cu totii, singurul care ar fi fostin drept sa ramana suparat pe el era DI. de Saint-Aulaire, pe care de faptit descrisese lui Clemenceau drept complicele nostru intr'o actiune dau-natoare intereselor Frantei. Ce explicatie va fi fost intre ei nu tiu, destulca i danii au pastrat raporturi de intima i cordials prietenie. De-altmin-teri in aceasta perioada Take Ionescu i prietenii lui au avut o stranie ati-tudine, au redactat chiar un memoriu scris pe care 1-au remis oficial luiSaint-Aulaire i lui Berthelot, declarand ca Romania poate i trebuie salcontinue lupta. Firete ca. I-au redactat fare sa spuna nimanui. Am aflatdoar pe urma de existenta lui, aa incat nici azi nu a putea sa spun in cemoment precis 1 -au remis reprezentantilor Frantei. Ceea ce tiu pozitiveste ca la intocmirea lui a jucat un rol deosebit Titulescu, aceasta a fost icauza pentru care Bratianu i-a fost ani de zile ostil, iar Ferechide a fostpans intr'atata de indignat pe el, incat nu I-a iertat pans la moarte.

Am banuit insa de pe atunci ca se petrece ceva insolit, intai pentru ade doua, trei on mergand dimineata la Bratianu, care st5.tea pe Strada Ro-mani langa Saint-Aulaire, i-am surprins pe Titulescu, pe Take Ionescu ipe Miu Cantacuzino mergand pe furi la dansul. i in al doilea rand,pentru ca, pranzind intr'o sears la Titulescu, i-a scapat o fraza care m'apus pe ganduri. Marturisesc insa, nu credeam ca interventiile for au mersaa departe i ca au avut un caracter alit de concret i, de ce nu a adau-ga-o, atat de intristator.

Deocamdatd insa trebuia rezolvat incidentul lui Clemenceau, care pu-tea sa aiba consecinte grave. Trebuie sa spun a Victor Antonescu s'aachitat de aceasta sarcina in chip stralucit. Explicatia pe care a avut-o cuClemenceau i telegrama explicative a lui Bratianu, expediata de altfelinainte chiar de a afla de supararea Primului Ministru francez, faimoasatelegrama pe care noi o numeam telegrama de la France voisine", au la-murit neintelegerea i au pus capat, deocamdata cel putin, incidentului.

18

www.dacoromanica.ro

In timpul acesta la Focani se incheiase armistitiul. Delegatia germaneprezidata de Generalul von Morgen fusese foarte curtenitoare cu dele-gatii notri qi cauta vadit sa capteze bunavointa for spre a vedea dacaatmosfera nu ar fi prielnica incercarii de-a se ajunge la o pace separate.

De altfel, patru incidente au caracterizat aceste negociatiuni. IntaiGermanii, care pregateau o mare ofensiva pe frontul occidental, au cerutdreptul de a ridica o parte din trupele for spre a le transporta in Apus.Bineinteles ne-am opus, de asta data eram perfect de acord cu GeneralulBerthelot and zicea ca.' aceasta ar insemna pentru Franta un coup depoignard dans le dos". Curios insa ca inii delegatii bolevici s'au impo-trivit acestei pretentii germane, dar cum pe de alts parte Ruii tineau cuorice pre; sa incheie un armisti ;iu, in cele din urma s'a ajuns la o solu ;ieintermediary cu care Francezii au fost de acord, anume ca: cele douaparti se oblige a nu mai da ordine pentru transporturi operative, micarii grupari, precum i de a nu mai executa transporturile i gruparile pen-tru care s'ar fi dat ordine dupe 5 Decembrie stil nou inclusiv".

Al doilea, delega ;ii notri s'au fotografiat la Focani cu delega ;ii ger-mani. Este lesne de in ;eles ce penibila impresie ne-a produs aceasta, sa-izicem nefericita inspira ;ie ". Ai notri, cu mentalitatea ce ne caracterizea-za erau indigna ;i qi ruinati, Aliatii notri, in special Francezii, care nuglumesc in asemenea chestiuni, erau cu drept cuvant revolta ;i in cel maimare grad. A trebuit sa ne ocupam de aceasta chestie chiar in consiliul deminitri, unde din indemnul lui Vintila Bratianu am oranduit o ancheta,care de va dovedi adevarul celor spuse, sa hotarasca pedepsirea aspra acelor vinova ;i. Dupd obiceiul pamantului, Generalul Iancovescu, care nugasea in fundul contiintei sale chestiunea atat de gravy, care poate chiar

daca ar fi fost la Focani s'ar fi aezat i el in fa ;a obiectivului foto-grafilor lui von Morgen, a procedat in aa fel incat nu s'a dat nici o urmareintregii afaceri. Aceasta lipsa de demnitate i de ;inuta m'a mahnit maimult decat a putea-o spune.

Al treilea, Germanii au cerut sa se purceada imediat la schimbul osta-tecilor. Lucrul ne convenea pe de-o parte, fiindca pentru not era o fericiresa scapam cu un ceas mai devreme de o intretinere costisitoare i grea aacestor oameni i, pe de alts parte, fiindca presa Puterilor Centrale dusesepe aceasta chestie o campanie atat de inverunata impotriva noastra incatne convenea A. le dovedim prin marturisirile ostatecilor ca fusesera trata ;iomenete i ca guvernul roman, avand in vedere groaznicele conditiunidin Moldova, ii implinise cu prisosinta datoria. Fapt care de altfel s'a iintamplat. *i, in sfarit, la randul nostru auzisem atatea de asta dataadevarate despre suferin ;ele ostatecilor notri din teritoriul ocupat i deaiurea, incat era o adevarata datorie, daca ni se oferea un prilej, sa putemcat mai curand pune capat martiriului lor.

Cu tratarea acestei afaceri, am insarcinat, alaturi de cativa militari,

19

www.dacoromanica.ro

(Colonelul Richard Petrescu, fratele lui Emil Petrescu si George Mitilineu,care era atasat pe langa Prezan), pe N. Tabacovici, care pe langa ca isi a-nise studiile in Germania si ca stia, prin urmare, perfect limb a era si con-duatorul serviciului ostatecilor si al prizonierilor de razboi. Fiindca toc-mai se ducea la Berlin si la Viena o campanie atat de patimasa, prin Sep-tembrie, Bratianu ma rugase sa ma ocup de aceasta problems si de doualuni, prin urmare, lucram la Ministerul de Razboi cu Tabacovici si cu con-siliul de pe langa el; asa fiind, avusesem putinta sa ma conving personalca se lucrase bine la acel serviciu. Vizitasem cu Lascaru Catargi unelelagare si inchisori, Dobrovetul intre altele, vorbisem cu cei detinuti siajunsesem la concluzia el fats de mijloacele de care se dispunea, Tabaco-vici isi indeplinise intreaga datorie. Am staruit deci pe langa Bratianusa-1 delege pentru schimbul ostatecilor, caci energic si sprinten cum era,trebuie sa spun ca a indeplinit si aceasta misiune, in unele privinte delica-te, spre multumirea obsteasca. Din convorbirile pe care le-a avut in trea-cat cu delegatii germani, Tabacovici a putut culege unele impresii care peurma ne-au fost de folos.

Al patrulea, chiar la prima intalnire intre Generalul Lupescu si delega-tia germana, a aparut spre uimirea noastra Virgil Anon cu fratele sauCostica, acesta din urma declarand ca vine spre a afla vesti de la fiul sauDinu, care isi facea datoria pe front ca ofiter de rezerva. Cat despre VirgilArion, nu am putut niciodata lamuri pe deplin ce a spus, destul ca incercasa is contact cu militarii nostri, spre a le face comentarii cu caracter poli-tic, tendinta lui fiind sa ne aduca la o pace separata cu inlocuirea dinastiei.De fapt evident, am aflat-o abia mai tarziu la Bucuresti era o mareconfuzie de catva Limp in randurile germanofililor. Carp, cu intransigentalui voia pacea imediat, inlaturarea intregii dinastii si asezarea pe tronulRomaniei a unuia din fiii Kaiserului. El era exponentul punctului de vede-re german. Ca de obicei nu actiona personal, amicii lui insa se agitau multpentru a asigura izbanda ideilor sale. In cursul verii, girantii de minister,Lupu Costache & Co. pusesera la cale un fel de plebiscit in favoarea consti-tuirii unui guvern Carp. Motivarea suna astfel: Daca parlamentul tariiar fi avut putinta sa se intruneasca la Bucuresti, fara indoiala el Dl. P.P.Carp ar fi primit de la el, printr'o unanima declarare, mandatul de-a lucracu depline puteri in numele Patriei. Cum insa expresia acestei vointi lip-seste, trebuie ca natiunea ins5.si sa incredinteze direct acest mandat D-luiP.P. Carp". Pe temeiul acestor considerente se trimisesera in toata Caraspre a subscrie adrese cu urmatorul cuprins: Subsemnatii, avand convin-gerea ca in imprejurarile prin care trece Tara actiunea D-lui P.P. Carp estesingura in stare a reda Romaniei situatia pierduta, ii incredintam sarcinade a apara drepturile tarii in negocierile ce se vor deschide pentru doban-direa pacii dorite de toti (adica a unei paci separate) ".

Pe langa nedemnitatea unei atari actiuni, mai era si ridicola. Daca tre-

20

www.dacoromanica.ro

buia sa fie investit Carp cu dreptul de a trata pacea de catre natiune, aces-te adeziuni tot nu puteau exprima vointa Tariff, fiindca jumatate din teri-toriu Moldova nu adera la el. Iar daca in conceptia lui Carp $i a ami-cilor sai aprobarea teritoriului ocupat de inamici era suficienta, ce rostmai avea aceasta consultare nationals? Precum Carp constituise un gu-vern al Romaniei ocupate fara sa mai consulte Cara, tot astfel putea siconstituie fara sa o consulte $i delegatia ei la o conferinta in vederea in-cheierii unei paci separate. Din punct de vedere practic, ca $i din punct devedere al prescriptiunilor drepturilor gintilor, ambele manifestatiuni eraudeopotriva de lipsite de valoare.

Cu bunul simt care it caracterizeaza, poporul nostru nu a subscris lis-tele trimise, le-a botezat in deradere pantahuza" lui Carp, iar totul s'asfarsit, spre cinstea tarii, in apatie $i ridicol.

Acum, in pragul armistitiului de la Focsani, Carp si amicii sai incepu-sera cu mari sperante o alts actiune. Organizau in Bucuresti si in principa-lele orase din tars conferinte in favoarea izbanzii tezei lor: pacea separates,izgonirea dinastiei si infeudarea, deplina infeudare la viata politica i eco-nomics a Germaniei. Oratorul care se agita mai mult era Alecu Beldiman,pentru care era un minunat prilej spre a dovedi ceea ce era in realitate, adi-ca mai mult german decat roman. Cauza era atat de potrivnica sentimen-tului public, incest cu toate presiunile administrative si amenintarile co-mandaturii sau in parte tocmai de-aceea conferintele au avut aceeasisoarta ca i pantahuza".

Personal m'a mahnit mult a la una din aceste conferinte, la aceea dinCraiova, a luat cuvantul si Georges Stirbey, fratele mai mic al lui BarbuStirbey. Copilarisem cu el $i, dei era mai tanar decat mine, deli ne aflamin alte tabere politice, desi conceptiile noastre se deosebeau adanc, eu de-mocrat convins, el conservator aproape reactionar, ii pastrasem o fireascaafectiune si ma obisnuisem s1-1 stimez. Actul acesta in plin razboi, subegida armatelor de ocupatie, mi-a sfasiat inima. Fratele sau era disperat,iar sora lui, D-na Eliza Bratianu, it considera o rusine pentru intregul neam.Peste cateva saptamani febra tifoida 1-a rapit in floarea varstei, poate cacel Atotputernic s'a milostivit cu el. Osandit sa fie pus alaturi de Stere, deBeldiman si de Virgil Arion, ce ar fi fost viata si viitorul acestui om n5.scutsub atat de fericite auspicii, purtator al unui nume istoric, posesor al uneimaxi averi, cumpatat $i nelipsit de oarecari insusiri intelectuale?

Marghiloman, ca exponent al punctului de vedere austriac, acordase cuputin timp inainte un interview agentiei germane ,,Trans Ocean", in carevorbise de necesitatea ca Romania sa incheie cat mai curand o pace sepa-rata adaugand chiar: daca conditiunile acestora ar face necesar ca Regele,care a declarat razboiul sa nu poata incheia pacea, nu ma indoiesc ca. Re-gele, va face gestul inevitabil". Acum, sub sugestia lui Czernin, nu mai ce-rea inlaturarea dinastiei. inteadevar, pe atunci preocuparea Vienei era sa

21

-

www.dacoromanica.ro

se Incheie cu Romania pacea cat mai repede i, prin urmare, cei de la Ball-platz erau dispui sa inlature din calea for tot ce ar fi putut complica si-tuatia i intarzia solutia dorita. Ori, era de la sine Inteles ca a pretindeneaparat inlaturarea dinastiei, nici nu simplifica, nici nu grabea lucrurile.

Stere, dupa ce fusese violent impotriva Regelui i vorbise sa se ofereCoroana Romaniei lui Wilhelm II sau unuia din fiii sai, acuma, cu grando-mania lui, visa alipirea tarii noastre la o Grossosterreich, sau la Germania,un mare bloc politic i economic, stavila permanents impotriva tendinte-lor de expamsiune ale Ruilor inspre Orientul Europei. in maretia acestuiplan chestia dinastiei ii aparea mica, secundard, o dispretuia mai ales inurma impresiilor pe care be culesese la Berlin ca. Wilhelm II i fiii lui nu arfi dispui sa primeasca tronul Romaniei cat i fats de ultimile dispoziti-uni ale Austriei in ceea ce privee chestia dinastica de la noi. Pe de altsparte, pe problemele de ordin intern, neintelegerile lui atat cu Carp, cat icu Marghiloman, it indepartau tot mai mult de ei, i prin aceasta, fatal ide politica tor. Inteadevar, Stere era un partizan hotarit al reformelor, alexproprierii i al votului obtesc, se considera chiar unul din parintii tor.*tia ca be votasem formal la Iasi, era deci pentru el o imposibilitate abso-lut morals i de principii sa renunte la grabnica for aplicare. In schimbCarp i Marghiloman, cu lipsa for organics de simt al realitatilor, conside-rau votul de la Iasi ca nut i neavenit i ii Inchipuiau, mai mult deck ori-cand ca aceste cloud maxi reforme pot fi inlaturate.

Toad aceasta lume, vazand cele ce se petreceau pe frontul rusesc,socotea a le-a sunat ceasul i, prin urmare, se Intrunea, se certa, conspi-ra, intriga, se contrazicea. Nu voi intra in amanuntele acestor uneltiri, maoprete un legitim simtamant de durere nationals i, pe de alts parte, nuam fost in masura sal cunosc cele petrecute la Bucureti prin mine Insumi,aa incat nu pot aduce personal nici o contributie cu adevarat interesantaintru lamurirea acestui trist episod al istoriei razboiului.

Destul ca la cei de la Focani se resimtea lipsa de unitate, de hotarireclara a acelor de la Bucureti. Pe noi,care nu tiam bineinteles toate aces-tea, fiindca era Inca rupt orice contact cu teritoriul ocupat, ne mira numai,fara a ne-o putea explica, atitudinea celor din delegatiile de la Focani.Confuzia era, ce este drept, completa i ametitoare. Pe cand Virgil Anioncu spectrala lui silueta se furia in umbra i strecura pe la urechile unorai altora ca daca vrem sa scapam tam, pe care politica nenorocita a Rege-lui i a lui Bratianu a prapadit-o, sa inlaturam dinastia, sa facem pace isa ne aruncam fara rezerve in bratele Germaniei, fericiti daca dupa hota-rirea noastra va consimti sa ne ierte. Generalul von Morgen spusese intr'oconvorbire cu Mitilineu Ca Germania are cele mai bune sentimente fatal deRomania, a nu vrea sa-i micoreze teritoriul, ca. in Dobrogea pretentiilebulgare sunt nejustificate, ca von ti sa li se impotriveasca. Mai mult, vor-bise in termeni elogioi de Mardeti, de vitejia armatei romine i, dupa o

22

www.dacoromanica.ro

comparatie cu Regele Carol, fire te in folosul acestuia, adaugase Ca RegeleFerdinand este stimat in Germania, marea vinovata a conflictului fiindRegina Maria.

Dar unde confuzia a fost i mai caracteristica a fost in urmatoarea im-prejurare: Virgil Anion, insotit de Maiorul Iarosch din Statul Major al Ge-neralului von Morgen i de Lt. Kremnitz, fiul Dr. Kremnitz i at faimoaseiMitte Kremnitz, crescut, daca nu chiar nascut in Romania, comunicaseGeneralului Samsonovici, care pe atunci era eful de Stat Major at Genera-lului Eremia Grigorescu, ca Marealul von Mackensen ar vrea sa aiba oconvorbire cu Regele Ferdinand. Propunerea ne-a surprins i dupa unschimb de vederi cu Regele, am hoarit sa trimitem la Generalul von Mor-gen pe Jean Mitilineu, care era un om dibaci i fin, cu urm5.torul raspunsdin partea Generalului Prezan, dar redactat firete de Bratianu:

1) Daca este vorba de chestiuni de ordin militar, acestea se trateaza dela comandant de capetenie la comandant de capetenie. In acest caz co-mandantul de capetenie al armatei romane fiind azi Generalul Prezan, in-trevederea ar urma sa aiba loc cu D-sa.

2) Daca este vorba de chestiuni de ordin politic i de o insarcinare o-ficiala de aceasta natural i in acest sens, atunci, fiindca M.S. Regele esteSuveran constitutional, audienta nu s'ar putea acorda decat cu cunotintai in prezenta efului Guvernului i Ministrului Afacerilor Straine, Dl. IonI.C. Bratianu.

3) Daca este vorba de un mesagiu personal al M.S. Imparatului Germa-niei catre M.S. Regele, care ar fi insarcinat pe Dl. Feldmareal von Macken-sen, in acest caz M.S. Regele ar putea acorda audienta ceruta.

In sfarit, a mai adaugat raspunsului propriu-zis trimis Generaluluivon Morgen alaturatele doua observatiuni:

1) Ca in nici unul din cazurile specificate audienta sau intrevederea,daca s'ar acorda sau decide, nu ar putea sa aiba loc in mod secret (clan-destin).

2) Ca in orice caz persoanele care au facut demersul in numele D-luiGeneral Feldmareal von Mackensen au fost greit alese i ca ar fi fost pre-ferabil sa nu figureze in delegatie Dl. Virgil Anion i Lt. Kremnitz, deigerman, ceea ce ar explica prezenta sa in comisiune, din cauza faptului caa fost crescut de Casa Regala Romans. Acest adaos este de altfel atat decaracteristic pentru cine 1-a cunoscut pe Bratianu de aproape. Generalulvon Morgen, dupa ce a declarat ca nu avea cunotint a de cele comunicateGeneralului Samsonovici de catre D-nii Virgil Anion, Iarosch i Kremnitz,(dei pe urma a dat lui Mitilineu impresia ca era foarte bine la curent cuacest demers) s'a oferit sa transmits imediat la Bucure0 raspunsul Gene-ralului Prezan. A doua zi de dimineata insa, spre surprinderea lui Mitilineu,von Morgen i-a declarat ca este autorizat sa.-i declare ca chestiunea se pre-zinta cu totul sub alts forma, ca ,,D1. General Feldmanreal von Macken-

23

www.dacoromanica.ro

sen nu a cerut audienta la M.S. Regele sau vreo intrevedere i nici nu areordine de a provoca o atare.convorbire, ci ca DI. Feldmareal a declaratnumai ca era gata a primi o asemenea intrevedere daca propunerea ar fivenit din partea romans; ca astazi este dispus a primi intrevederea, totdaca propunerea ar veni din partea romans, aceasta insa, numai pentru ches-tiuni de ordin pur militar, iar intalnirea sa aiba loc in teritoriul ocupat".

Schimb area de atitudine era cu ata.t mai curioasa cu cat von Morgenavea pe biroul sau o nota pe care a aratat-o lui Mitilineu, din care reie*ealimpede ca qeful de Stat Major al lui Mackensen, Colonelul Heutsch, pro-vocase demersul lui Virgil Arion. Evident ca nu am mai dat nici o urmarechestiunii, dar raman cateva intrebari: de ce demersul, de ce retragereapropunerii, de ce autorizat Heutsch pe Virgil Arion? Au vrut sa pipaieterenul? Au luat o hotarire i pe urma s'au razgandit? Virgil Arion adepait oare mandatul ce i s'a dat care, potrivit notei de pe biroul luivon Morgen glasuia numai precum urmeaza: Daca M.S. Regele crede caeste in interesul tarii sale i are dorinta de aprovoca o intalnire personalscu Feldmarealul von Mackensen, atunci Feldmarealul este dispus aconsimti la o atare intalnire"? Samsonovici nu a inteles bine, dei este denecrezut ce i-a spus Virgil Arion, intrucat a orris ceara o copie scrisadupa comunicarea ce i-a facut-o? Mare le Cartier General a invitat pe Ma-ckensen sa faca acest demers, iar Wilhelmstrasse I-a oprit cand a aflat des-pre el, sau viceversa? Germania a luat aceasta initiative i aliatii ei an silit-osa dea inapoi? Mister i iar mister, dar dovada vadita pentru noi, la Iai,ca Puterile Centrale nu aveau Inca fata de noi, in privinta atitudinii deurmat, o hotarire bine definite.

Toate aceste amanunte le-am cunoscut mai de aproape decat oricinefiindca in calitatea mea de ef suprem la serviciul prizonierilor i ostateci-lor, toate negociatiunile de la Focani afara de cele cu caracter pur mi-litar s'au facut prin mine de cate on aveau nevoie de o instructieurgenta din partea guvernului imi telefonau chiar direct de pe front.

In aceste groaznice momente, cu frontul rusesc in descompunere, cuTrotki care pleca la Brest-Litowsk sa incheie pacea separate, cu revolutiabolevica in spate, cu armistitiul,.cu atitudinea germanofililor nowi dinBucureti, cu trupele care erau in plina razvratire in toata Moldova, cuneintelegeri in guvern, cu Averescu care zanganea din sabie din sabiasuspects a generalului politician cu intrigile lui Berthelot i cu ieqirile luiClemenceau, oricine i-ar fi inchipuit ca starea noastra sufleteasca, in ace-le zile trebuie sa fi fost ingrozitoare. Un chin de nedescris i de nesuferit.Desigur ca logic aqa ar fi trebuit sa fie totu0 nu era astfel, oricat de stra-niu ar parea, oricat de inexplicabil, moralul nostru era aproape ridicat,in orice caz cu mult mai sus deck in nenumarate imprejurari din timpulrazboiului.

Inteadevar, spre a ne da seama de fizionomia reala a acelor zile, nu

24

i

i

si

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

trebuie sa uitam a paralel cu acest dezastru primeam i tiri care menti-neau treze in sufletele noastre speranta i credinta. Ne veneau ve*ti bunedin afard i dinauntru, Englezii de pilda, inaintau in Palestina i cucereauIerusalimul, amicul Thompson prezidand la aceasta operatiune. In sine,lucrul nu era de mare insemnatate, dar noi ne bucuram fiindca vedeam inel o slabire a frontului turcesc, deci a situatici de la Salonic. Ori, printr'ocaracteristica presimlire, cu toate deznadejdile ce ni le pricinuise acestfront, noi pastram o launtrica credinta ca de acolo ne va veni inteo zimantuirea, cum de altfel s'a qi intamplat.

In Italia de asemenea frontul se consolida. Dupa infrangerile din toam-na i retragerea ingrijoratoare a trupelor italiene, Francezii trimiseseratrupe in ajutorul for i acuma frontul era pe deplin consolidat, aa incat inultima analiza sfortarea Austriecilor ii costase mari jertfe i se sfarea fa-ra nici un folos cu adevarat apreciabil, fara nici un rezultat de natura sa in-fluenteze in mod serios asupra soartei finale a razboiului. Succesele aus-triece dovedeau astfel mai mult neputint a Puterilor Centrale, decat taria lor.

La infrangerile italiene din toamna anului 1917 nu ma pot insa niciazi gandi lira sa-mi reamintesc de atitudinea tipica a Baronului Fasciotti.De la intrarea Italiei in actiune, Fasciotti nu a incetat sa ne laude virtutilemilitare ale patriei sale, fats de ceilalti Aliati fiind de o severitate absolu-ta, gasind intotdeauna prilejul sa-i critice. Nu mai vorbesc de noi! In tim-pul dezastrelor i a retragerii nu avea un cuvant de justificare, sau demangaiere pentru noi. De indata insa ce trupele italiene au suferit o in-frangere care, fie zis in treacit, putea fi evitata, a inceput sa faci ocolulIailor acuzand pe... Aliati! Ei erau vinovati de tot ceea ce se intamplase,ei nu faceau niciodata nimic pentru biata Italie, care a jertfit totul pentrucauza Aliatilor. Ba, mai mult, in indignarea lui ameninta, vorbea chiar depace separata.

Barbu $tirbey, care avea pentru el toate indulgentele fiindca, spredeosebire de mine, avea o parere inalta despre inteligenta lui, suradeacalm. Eu eram revoltat i marturisesc ca ceea ce sporea supararea mea eracal i ataatul sau militar, Ferigo, folosea acelai scandalos limbagiu. Azi,in perspectiva vremurilor, privesc atitudinea lui Ferigo i a lui Fasciotti cumai multa filozofie, imi dau seama ca fiii luminoasei Italii nu sunt facutipentru razboi, ca sfortarea pe care razboiul mondial le-o impunea depa-ea posibilit5.tile for fireti i ca exageratiunile verbale sunt un atribut alcelor care traiesc pe malurile Mediteranei, numai o naivitate excesiva in-gaduindu-ne a-i lua in serios. Oricum ar fi, in atmosfera de atunci a Iasi-lor, ieirile vehemente ale lui Fasciotti i ale subaiternilor sai erau pro-fund antipatice.

Pe de aka' parte, vetile din Frant.a erau toate datatoare de sperante ide optimism. Guvernelor cam nehotarite din ultimele timpuri le succedaseClemenceau, care din primul ceas punea in practica o minunata energie,

25

www.dacoromanica.ro

cu lozinca lui ,je fais la guerre!". Simteai a sub invioratoarea lui influen-t I Franta i, prin contagiune toti Aliatii, ii incordau puterile intr'o su-prema sfortare.

Desigur ieirea din lupta a Ruilor ingreuna situatiunea frontului oc-cidental i era de natura sa inspire marl i legitime ingrijorari, dar acestpericol se compensa in mintea noastra cu perspectiva venirii trupelor ame-ricane. Zilnic Americanii inirau cifre impresionante, ate divizii, cati oa-meni, ate tunuri mitraliere, ate tancuri, ate miliarde vor arunca in lup-ta. $i dei tirile pe care le aveam din Germania erau foarte imperfecte iaproximative, ghiceam din ce auzeam i, mai ales din ce intrezaream a si-tua%ia for devenea din zi in zi mai grea.

Ce-i drept nu tiam bine din cauza izolarii noastre nici ceea ce sepetrecea intr'un lagar, nici ceea ce se petrecea in celalalt i poate ca aceas-ta netiinta, ca toate netiintele, era factorul determinant al optimismu-lui nostru, straniu desigur, totuqi real.

De burial seams insa ca marea noastra inviorare venea de la cele ce sepetreceau in Basarabia. Aproape concomitent cu iscalirea armisti%iului dela Focani, se deschidea la Chiinau Sfatul Tarii, prologul reintoarceriiBasarabiei la patria mums. Era deci firesc sa fim cu totii in culmea bu-curiei, cei mai optimiti i ma prenumaram i eu printre ei ii ziceau:azi Basarabia, maine Ardealul. Desfaurarea evenimentelor ne arata avom putea indeplini intreaga noastra unitate nationals, adica mai multcleat am putut visa in ceasul in care am tras spada. Cei mai putin opti-miti ii ziceau a ce va fi maine nu tim, dar a ce este sigur, este ca deo-camdata ne alegem cu Basarabia i chiar daca nu ar fi deck atat, tot amprimit rasplata sangelui varsat i a suferintelor indurate.

Eu urmaream de mult Si foarte de aproape evenimentele de pestePrut. Agentul meu de legatura cu Basarabia pe langa Dr. Cazacu, pentrucare aveam demult de and era dinainte de razboi medic deplasat la Buf-tea o deosebita consideratiune, era Onisifor Ghibu, refugiat ardelean,prieten cu Goga, care in calitatea sa de profesor avusese raporturi destul destranse cu mine la Ministerul de Instructie. Facusem apel la el pentruziarul de front, pe care 1-am infiintat la Bucureti indata dupa intrareanoa-stra in actiune. In timpul iernii, la Iai, and evacuam cat mai multa lumein Rusia, s'a hotarit sa plece i el cu nevasta i copiii. Se gandise intaisa ceara ospitalitate batranului Vasile Stroescu la una din moiile lui dinBasarabia, se oprise insa la Chiinau, luase contact cu Alecsandri i Ha-lippa, cu Gorie i cu Herta, aproape singurii exponen%i ai romanismului,pe atunci afiatori in Basarabia.

Nu as vrea sa exagerez rolul lui Onisifor Ghibu, dar este dovedit a inmijlocul haosului din randurile romanilor de peste Prut, a totalei for ne-pregatiri politice, a mentalitatilor datorate mediului i culturii ruseticare ii predispuneau mai mult spre latura for nationals, Ghibu, cu natio-

26

www.dacoromanica.ro

nalismul lui de ardelean hotarit si intransigent, a contribuit mult la Indru-marea miscarii spre singura ei cale logics: Unirea cu vechiul Regat. Dansulisi pusese in minte sa introduce in scoala si in biserica limba romans, safaca un ziar romanesc care sa sustina cauza intregirii tuturor Romani lorde la Nistru pans la Tisa. Pentru indeplinirea primului scop avea nevoiede carti romanesti, a venit deci la Iasi si a facut apel la mine. De prisossa spun ca am facut cu bucurie tot ce mi-a stat in putinta. Pentru indepli-nirea celui de-al doilea scop trebuiau bani si o tipografie cu litere latine.L-am ajutat si aici, contributia baneasca a fost modesta, tipografia insapans in cele din urma, nu i-am putut-o procura fiindca s'a opus Bratianu.Pe vremea aceea el spera Inca in mentinerea frontului ruso-roman, si, prinurmare, era firesc ca sa evite orice gesturi pe care Rusii le-ar fi putut cudrept cuvant interpreta ca adevarate atentate la integritatea for teritoriala.

Trebuia deci ca ministrii Guvernului roman aliat cu Rusia si in luptaalaturi de ea impotriva dusmanilor comuni, sa fie foarte precauti si sasalveze toate aparentele. De aceea se nascuse Intre Onisifor Ghibu si mineo legatura intima, mereu venea sa ma vada, sa ma consulte, sa-mi cearaun concurs material sau moral, sa-mi spuna ce a facut, ce are de gand samai faca, sa-mi povesteasca ce se petrece printre Romanii Basarabeni,iar eu, la randul meu ii tineam astfel la curent pe colegii mei, Indeosebi peBratianu.

Cum evoluasera evenimentele in Basarabia de la izbucnirea revolutieirusesti se stie. Mai intai lozinca a fost Basarabia - factor component din-tr'o Rusie democratica si federative ". Pe urma, paralel cu miscarea dedescompunere a autoritatii de stat rusesc, au Inceput sa se accentuezemiscarile de separatism ale diferitelor tinuturi nerusesti, care in decursulvremurilor fusesera incorporate Rusiei prin politica de cucerire a Romano-filor. Romanii nostri basarabeni au urmat si ei diferitele faze ale acesteievolutiuni si, din etapa in etapa, ajunsesera la sfarsitul lui Noiembrie1917, pe cand Rusia oficiala a lui Lenin si a lui Trotki ne tr5.da si ne obli-ga O. cerem si not Germanilor un armistitiu, la convocarea unui parlament,Sfatul Tarii, iesit ca de-altminteri si Rada Ukrainians si celelalte adun5.risimilare, din voturile diferitelor comitete, organizatiuni, congrese pro-fesorale si nationale, parlament care preluase intreaga conducere legiui-toare si politica a Basarabiei. Era evident a de acum incolo se asteptanumai un moment prielnic spre a se ajunge la unirea definitive si formalscu patria mums. Optimismul ce nastea din aceste evenimente nu se ob-serva numai la mine, era aproape general. Imi aduc aminte ca prorogandparlamentul la 15 Noiembrie, fiindca multi deputati si senatori erau inRusia, am hotarit sa chemam pe cei aflatori la Iasi la o serie de consfa-tuiri spre a discuta cu ei situatia politica, armistitiul, perspectivele deviitor. Ne intruneam de obicei la Vintila Bratianu la Ministerul Munitiilor,fostul palat al lui Beizadea Grigore Sturdza, poreclit Vitelul. Inainte de

27

www.dacoromanica.ro

prima intrunire eram ingrijorati, ne ateptam a ne gasim prietenii politicidemoralizati, dar, in afara de rare exceplii, moralul in genere era surprin-zator de bun, priveau cu totii cu resemnare i b5.rbatie, groaznicelegreutati ale momentului. Tendinta generals era ca va trebui de acum sastam toti pe loc, sa ajungem la o pace cu Germanii, daca nu este altsieire momentana, i sa ateptam cu incredere sfaritul conflictuluimondial. Infrangerea noastra nu implica infrangerea Aliatilor i daniiinving5.nd, trebuia sal culegem i not roadele tuturor jertfelor qi suferinte-lor noastre de acuma.

Intre altii nu voi uita niciodata pe Suculescu de la Romanati, care amurit peste cateva saptam5.ni la Hui de un tifos exantematic contractatla moia sa Barboi, din judetul Falciu, locul de natere al lui Voda Cu-za. Se zvonise din cercurile conservatoare ca urma sa ne retragem prinRusia in Apus cand, inteo dupa-amiaza, ma pomenesc la mine acasa, inStrada Pacurari, cu amicul Suculescu care, venise sa-mi declare CA daca gu-vemul va hotari sa paraseasca Cara, el nu ne va urma. i atunci, in timpde peste o jumatate de ors, mi-a desfaqurat motivele care i-au determinatdecizia, aratandu-mi in acelai timp ca argumentele pe care le invocain propria sa cauza ar trebui sa determine i hotaririle guvemului. Mi-aspus ca el este fiu de taran din campia dunareana, de la Osica din Roma-nati, a el simte in aceste ceasuri grele ca este legat de acest pamant prinprea multe, prea putemice, prea tainice radacini ca sa poata concepe des-gradinarea lui printr'un exil, ca la ideea aceasta toti moii i stramoiicare dorm in el, aidoma tuturor generatiilor de plugari pierdute in neguravremurilor, oameni umili dar cu inclaratnicie contopiti cu glia lor, reinvieintrinsul spre a-I opri in loc. Cand imi spunea aceste cuvinte avea lacri-mile in ochi i niciodata nu am resimtit in chip mai plastic legatura tai-nica dintre om qi pamantul lui. Atunci mi-am dat seams ca niciodata deacest primitiv instinct, mai putemic deck toate rationamentele i decktoate logicele, instinct care a asigurat in mijlocul tuturor furtunilor istoriceperpetuarea neamului nostru in acest colt al lumii. A fost o scena mica-toare. De altfel pe Suculescu it apreciam de mult prin echilibrul facultati-lor lui, prin inteligenta sa patrunzkoare i atat de frumos cumpanita,prin talentul lui oratoric, dar marturisesc ca din pricina acestei scene iivoi 'Astra pururea o duioasa amintire. Patriotismul sau izvorit cu adevaratdin pamantul satului sau merita drept rasplata sa fi vazut Romania Mareinfaptuita.

Deocamdata printre consfatuirile cu parlamentarii i consiliile de mi-nitri unde ne chemau cele mai zguduitoare hotaxiri, ca sa ma conving pa-re-se pe mine insumi ca totui viata iqi urmeaza cursul ei obiqnuit, colin-dam in fiecare dimineata cu Simionescu collie primare din Iai, ascultamelevii expresia generatieiviitoare i inspectam cantinele colare pe carele organizasem spre a alina putin mizeriile razboiului. Cateodata surprin-

28

www.dacoromanica.ro

deam in ochii lui Simionescu o privire care parea sa insemne, in tragediaacestor ceasuri, intrebarea pe cine vrea Ministrul sa ameteasca cu toataactivitatea lui aparent normala, pe el, pe mine, sau pe ceilalti? Nici pe el,nici pe mine, nici pe ceilalti, i totui, i pe el i pe mine i pe ceilalti.

Basarabia: Cetatea Ho tin

29

I

Izn e

I.,

".. - 4- -4Z- Nu.%' o0.'14

..., ...* ,,...a;*4 '4.''' .t.. n. .: ..; .6... * t, t

1wit - ta ' ''''' ' 14 -

4r. -r ..; 4 - I'L' - .: _:'.4'.. '''''''% . .., 4,F.,_ * ...:,

..,,,.... 16' _tow- 64' 4 .. 0 ....145-; ,. .'-'9.1:.` .. 1 -?..... -'4 ::'-'47'.'":' ",r. t :* i'..

,,ft:'1, f ',Av...., 11141ko 'ar, ,0

...F

40.* 1 "e :

. ;, -, ;1.4' :.:: t -411- -;.

P AI.. ..!

I (.1.:.,1%_,-7...: :4.1...i4.t, ' i: .:" 4.,i , ] 44,0110,..ze , 1 .

Gam 4, 7140;`h;tti 166...

- - 1 )-1.7. .1:'.C.L'-,' .0' .4 -,;11,.1: e.

i

,1 -..

. : -4,.... 41, , ,,

M Sr''.4-'

l*C-AP'f ';.- i.61 ...:::'' .y.,: . 11; 114 1.E.:1 ."' ''''to I ...., . .0 , . " S,

..i

.Sg

. yr

i -t -r:.

7 4,..4,161.,,4 2' :4"

lk 71

o

'10..:P.), a' .. . .,.,.

2

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL TREIZECI .51 NO UA

1917NOAPTEA DE LA 9 DECEMBRIEDEZARMAREA BOL EVICILOR

LICHIDAREA FRONTULUI RUSESC

Armistitiul fiind iscalit, situatia cu Alia%ii limpezita, Berthelot si Cer-baceff in plina actiune pentru formarea frontului Ukrainian, se putea ceeste drept cu oarecare optimism - spera ca vom avea cateva zile de r5.gazspre a ne fixa oficial qi definitiv atitudinea de urmat fati de consecintelepacii de la Brest-Litowsk i fata de un armistiu care evident nu putea fiprelungit prea multi vreme.

A doua zi insa, dupa iscalirea armisti %iului de la Focsani, procesul debolsevizare qi de descompunere a frontului rusesc de la noi a i inceput sase accentueze cu o ingrijoratoare iuteal.a. De fapt, ne aflam in fata unei a-devarate revolu%ii bolqevice pe teritoriul nostru. Era chiar o situa%iuneunici de-a avea pe acelasi teritoriu doua start de lucruri cu desavarsiredeosebite, armata romaneasca, linistita, demna, resemnata, cea ruseasca a-narhica, rizvratit5., amenint5.toare. Era insa lesne de inteles ca aceastastranie convietuire intre doua situatii diametral opuse, nu putea sa dii-nuiasca, una din ek trebuia in chip fatal sa stapaneasci pe cealalta. Dacanoi nu reactionam, ne amenintau cele mai mart primejdii, cici din ceasin ceas situatia devenea mai grava.

Este destul sa insir tirile care ne-au parvenit numai in cursul a 5-6 zile,de la 3 Decembrie de pilda pans la 8 Decembrie, pentru ca cineva salidea seama de clipele pe care le traiam.

La 3 Decembrie, Tisenhausen, comisarul lui Kerenski pe langa armatelerusesti din Romania, este arestat de bolsevicii care au pus stapanire pesovietul din Iasi si au hotarit degradarea tuturor ofi%erilor. La Tecuci serazvrateste un corp de armata rus. La Bucecea, in judetul Botoani,unitati ruseqit dau foc targului, iar la Leova incendiazi depozitul de sub-zistent a. In Basarabia, bande de soldati fugiti de pe front and tot ce gasesc intot cuprinsul provinciei. La Odesa au loc lupte de strada intre bolsevici si U-krainieni, iar soarta refugiatilor romani devine tot mai critics. La 9 seara bol-evicii din Iasi anunt a o intrunire in sala Pastia i ni se afirma ca ieind dela intrunire vor sa faca manifesta%ii si sa se dedea la acte de dezordine.

30

www.dacoromanica.ro

4 Decembrie. Bolevicii se intrunesc in numar tot mai mare in jurulgarii din Socola, indreapta tunurile spre ora i ameninta sa ne bombar-deze. Generalul Cerbaceff ne declara ca nu mai poste raspunde de santi-nelele lui i, prin urmare ne roaga sa luam not masuri de paza pentru bi-rourile i mai cu seams pentru casieriile lui. La Moineti, unde sunt sonde-le de petrol, Ruii se dedau la devastari obligandu-ne sa trimitem de ur-tenta trupe. $eful de Stat Major al lui Cerbaceff, Generalul Varanovski atrecut la bolevici, tot astfel i Baumgarten, pe care it considera omullui de incredere.

6 Decembrie. Devastarile continua, 'indeosebi in nordul Moldovei.La Moruzi, la Varful-Campului i la Zvoreti, la Manoliu, Tetcanu, Ruiiprada i pun foc. La Socola, situatia devine din ce in ce mai ingrijoratoa-re, bande intregi vor sa intre in ora. Delegatii de bolevici se duc la Minis-terul de Razboi i cer Generalului Iancovescu autorizatia de a veni cu 500de oameni inarma %i la Copou spre a aresta pe Generalul Cerbaceff.

7 Decembrie. Generalul Prezan ne comunica tirea ca armata a 4-aa primit ordin sa paraseasca frontul i ca vrea sa se indrepte asupra Iai-lor. Pe de alts parte, bolevicii de la Socola amenint a ca data nu-i lasamsa I aresteze pe Cerbaceff i pe cei ce i-au mai rams credincioi, vor venitrupe numeroase in ajutorul lor, la nevoie toata armata ruseasca de pefrontul roman. La Dorohoi, Covurlui, Bacau, Tutova, soldatii rui com-plet bolevizati jefuiesc totul in drumul lor, popula %ia ingrozita fuge spreorae, iar drojdia satelor participa pe alocuri la pradaciuni, boleviciiimpartindu-le vitele i produsele furate. La Botoani, in mijlocul oraplui,Ruii dau foc liceului. Ni se semnalizeaza prezen %a lui Rakowski inapropierea granitei noastre, unde sta la panda, iar Generalul Cerbaceff necere din nou sa-1 aparam pans cand un front Ukrainian se va puteareconstitui, caci deocamdata armatele lui din Moldova i-au scapat cudesavarire din mans.

8 Decembrie. Anarhia este la culme pretutindeni. Demetre Ghika-Poulet, care se intorsese tocmai de la Petrograd unde traise cateva luni,vine sa-mi atraga aten %ia ca la Socola actiunea bolevica este condusade cateva zile de un anume Rochal, considerat la Petrograd ca unul din ceimai primejdioi agitatori bolevici, ca autorul razvratirilor de la Cronstadti al cruzimilor savarite de marinarii flotei. Prezenta lui in Romania estedeci foarte suspects, cu siguranta deci ca trirnitandu-1 aici bolevicii pre-gateau o mare lovitura: arestarea familiei regale, asasinarea guvernului, onin15.turarea Marelui Cartier. Cu Rochal inteadevar totul p5.rea posibil.

Aceasta stare de lucruri ne silea sa fim mereu de veghe, AlexandruConstantinescu luase, in calitate de Ministru de Interne, conducerea ordineipublice, sau mai bine zis a aparaxii Iailor. Intr'un halat i papuci, cu o-chelarii pe frunte, aezat turcete la biroul lui, statea toata noaptea cu

31

www.dacoromanica.ro

telefonul in mama, inconjurat de prefectul de politie, de eful siguranteii de mai multi ofiteri. Cu jovialitate, cu singe rece i cu o minte limpede,conducea totul i trebuie sa fim drepti sa recunoa0em ca a desfaqurat inacele nopti o activitate pe cat de priceputa, pe atat de energica. Militariideclarau ca ar fi trebuit sa fie osta, nu avocat i om politic. Pe el il amuzaacesta incursiune in ale militariei se complacea in noua lui situatie degeneral, cu care firete it tachinam. De fapt, in acele ceasuri cu adevaratinspaimantatoare, a adus tarn mari servici. In acelai timp consiliile de mi-nitri se succedau unele dupd altele, eram inteo permanents deliberare,trebuia sa chibzuim ce sa facem i aveam in plus greutati cu Take Ionescu,care simtea ca nu vom putea scapa de transformarea armistitiului in nego-cieri de pace. Pe de alta parte se temea de bolevici, aka incat azi cerea una,maine alta, iar Bratianu avea nevoie de o mare energie i de o deosebita di-bacie ca sa se strecoare printre aceste stand. Credincios politicii pe carei-o fixase, Bratianu, cu bagare de seams, fara descoperi complet jocul,manevra cu tenacitatea caracteristica., spre a indruma lucrurile in directiavoita de el. La consiliul din 5 Decembrie, dupa cererea Generalului Prezan,care participa la dezbaterile noastre, se hotar4te convocarea unui consiliu,cu generali, pentru a examina posibilitatile de aparare i starea de spirit aarmatei. La consiliul din 6 Decembrie, Bratianu face mai vizibil un pas in-ainte in sensul vederilor lui. El ne propune sa trimita Aliatilor o telegramsprin care sa le aratam situatia, sa-i rugam sa. judece ce concurs ne mai potda, i sa ne spuna ce ne sfatuiesc sa facem in impasul in care am ajuns.

Titulescu i Miu Cantacuzino it intrebara imediat daca prin aceastadorete sa faca aluzie la pacea separata. De asta data, pentru prima oarsin plin consiliu, el i-a dezvaluit mai hotarit gandurile. Nu inteleg",zice Bratianu, sa propun sau sa cer eu pacea separata, dar fiindca ma in-trebati, gasesc ca in situatia tragica din fata noastra, Aliatii au ei datoriasa ne autorizeze sa o facem", i adauga.: Am o raspundere prea marefall de acest popor i nu voiesc sa omit nimic din ceea ce trebuie sa fac".

Aliatii trebuie sa examineze care este menirea Romaniei in Orienti nu trebuie sa lase ca tara sa intre pe mana germanofililor. Eu, Bratianu,i cu guvernul meu ma pot lega sa merg cu Aliatii pans la sfarit, darnu-mi pot lua obligatia ca tara sa ma urmeze acuma aa dupa cum mi-amluat o atare obligatie atunci cand am determinat intrarea acesteia in actiune.Nu trebuie sa ne inelam asupra situatiei noastre i sa zicem ca putem re-prezenta in once ipoteza spiritul public. Azi tara u socoteete pe Rui cape cei mai mari dumani ai notri, mai mari ca Germanii, sa nu ne facemiluzii, germanofilii vor fi considerati ca nite salvatori, daca vor apace cafund in masura sa ne scape de Rui.

Noi, care am facut razboiul avem datoria sa rezervam in jocul Roma-niei i cartea Aliatilor pans la sfarit, dar nu putem, nu avem putereade-a impiedica tam sa-i joace i cealalta carte, in interesul ei imediat."

32

i

a-si

5i

www.dacoromanica.ro

Dupe aceasta categorica declaratie, ma avteptam la protestari indig-nate din partea colegilor novtri conservatori, dar, spre surprinderea mea, nuau spus nici un cuvant vi au consimtit ca Bratianu sa trimita Aliatilor te-legrama propusa. Este adevarat ca. Take Ionescu lipsea de la vedinta, avaincat tacerea vi consimtamantul celorlal%i nu insemna o adeziune defini-tive la punctul de vedere expus de Bratianu. Discutiile trebuia s conti-nuie mai vii vi mai patetice decat oricand.

Ziva de 7 Decembrie am petrecut-o in consiliu. La ora unspreceze, neaflam la Bratianu numai noi, minivtrii liberali. La unsprezece vi jumatate,tot la Bratianu consiliu de minivtri cu Prezan. La trei, consfatuire la Bra-tianu cu minivtrii aliati, Saint Aulaire, Vopicka, Barclay vi de asta data cutoti generalii, adica Prezan, Averescu vi Grigorescu vi la consiliul de miniv-tri Fasciotti. La patru, iar consiliu de minivtri la Bratianu, de asta data cutoti generalii, adica cu Prezan, Averescu vi Eremia Grigorescu, vi la vase,consiliul de minivtri la Palat sub prevedentia Regelui.

Bratianu ne chemase pe noi, minivtrii liberali, sa ne comunice urmatoa-rele: conservatorii vor sa puna chestiunea continuarii razboiului alaturi deAliati, in once caz sub anume conditiuni vi sal demisioneze din guverndaca se pune sub once forma chestia pacii separate.

La primul consiliu, dimineala, se puse numai problema ce facem cubolvevicii, intram sau nu in lupta cu ei, caci situatia a devenit pe cat degrave, pe atat de intolerabila. Hotarim cu totii, dupa un prim schimb devederi, sa nu luam o decizie definitive decat dupa ce vom consulta pe totigeneralii. La consiliul de la ora 4, deci, Bratianu ne comunica intai cerin-ta lui Cerbaceff vi a Aliatilor de-a intra in lupta cu bolvevicii vi adauga:minivtrii aliati i-au declarat ca ei considers aceasta ca fiMd cel mai mareserviciu pe care it putem aduce in cazul de fata cauzei Aliatilor, care setrudesc sa reconstituie un front romano-ukrainian. Bratianu ne zice pe ur-ma ca este gata s5. consimta la aceasta cerere formals, dar cu rezerva ex-press ca este ultimul serviciu pe care Romania it mai poate aduce Aliatilor,vi, prin urmare, ca dupa aceea el, Bratianu, nu se mai poate obliga fatede Aliati, nici sa refuze pacea separate.

Intrebati asupra posibilitatii mentinerii frontului rusesc, toti generalii,afara de Generalul Eremia Grigorescu, declarara ca once speranta trebuiede acum incolo inlaturata. Urmeaza discutiuni asupra situatiei createfrontului roman in urma retragerii Ruvilor, Generalul Averescu de acordfind de-altfel cu colegii lui, declarand ca. 24 de ore dupa denuntarea ar-mistitiului, sau a incheierii pacii de catre Ruvi, noi vom trebui sa ne re-tragem aripile noastre find complet descoperite.

Numai in ceea ce privevte modalitatile vi prespectivele acestor inevita-bile retrageri se nasc divergente intre vederile generalilor: Generalul Ianco-vescu sustine ca armata nu se poate retrage decat cel mult pe Siret, Gene -ralul. Averescu crede ca retragerea poate fi impinsa pane la Bar lad, dad.

33

www.dacoromanica.ro

va avea aprovizionarea asigurata, iar Grigorescu cerea sa se lupte oriundepans la ultimul om qi pans la ultimul tun, el necapituland in nici un caz.Averescu spuse a el nu va capitula decat cu ordin scris qi adauga surprin-zatoarea fraza, ca ii repugna mai cu seams sa o faca in ample deschisa.Iar Iancovescu, de unde era cu cateva zile inainte foarte razboinic, acumse arata partizan al pacii separate, chiar fara aprobarea Aliati lor.

Chestiunea alunecand pe terenul politic, Bratianu puse capat acesteipenibile discutii, rugand inca o data pe generali sa studieze chestiunearetragerii in func %iune de foloasele ce ar putea deriva pentru Alia %i, pre-cum i de riscurile pentru armata qi tara noastra.

Seara Intre 6 0 8, scena a fost zguduitoare la Palat, probabil dincauza solemnitatii ei. Regele, foarte emotionat avea lacrimile in ochi,Bratianu era vadit chinuit, Take Ionescu descompus, not toti miqcatipans in fundul sufletului de tragedia pe care o traiam. Genera lii toti in-gandurati, Averescu singur ironic avand aerul sa zica ,,tot ceea ce se intim-pla este din vina Dv., eu o prevedeam, dar nu am fost consultat". Dupalungi, penibile discutii in care nu a fost vorba decat de retrageri, de capitu-lari, ultima sfor %are, de inutila Incercare, de gesturi frumoase pentru amuri, s'au ratificat hotaririle de la consiliul de rniniqtri. Cu alte cuvinte,concluzia tuturor acestor consultari qi dezbateri era ca va trebui sa ne re-tragem singuri i, dupa o scurta qi nimicitoare lupta, sa capitulam. Eragroaznic, am plecat dupa emo %iile acestor dramatice zile adanc cutremurat.

La 8 Decembrie, lucrurile se precipitau insa, sub presiunea Aliatilor,Cerbaceff ne ceru din nou formal sa-1 ajutam in opera lui de ukrainizarea frontului, Inlocuind sovietele bolevice cu soviete ukrainiene. Bratianune convoaca qi pe aceasta chestie parerile se impart. Take Ionescu se opu-ne, caci daca Germanii denunta armistitiul trebuie sa luptam cat vomputea i pe urma sa capitulam, salvand fiinia legala a statului, adica Re-gele, Guvernul i Parlamentul. De bolevici sa nu ne atingem. Miu Can-tacuzino qi Titulescu sunt de alts parere qi considers ca suntem datori saintram in lupta cu bolqevicii luptand pentru un front ukrainian, daca A-lia ;ii ne-au cerut-o.

Bratianu propune sa incercam actiunea ceruta de Alia %i de-a recrea oarmata ukrainiana, dei sorti de izbanda nu prea sunt, insa pune douaconditii:1/ Daca actiunea nu ar reui qi Romania ar fi silita sa capituleze, Aliatiisa -i lase libertatea de-a Incheia chiar o pace separata,