Bohumil Hrabal

L-am servit

Pe regele AnglieiItn1

Tladucere din limba cehi deJean Grosu

Ilustragii de Mircea Pop

AEDITIIRAART

CUPRINS

Capitolul I -ulipnHanDEGRENADINA.' """7Capitolql IIsorrrrtcHoTA """"'"61CapitolulIIIiirnl ssnvrr PE REGELE ANGLIEI ' " " 'Lr4

Capitolul IV

;iivu rraar grIAM uNDE MI-E cAPUL " " " " '179

CapitolulVCUUA.UDEVENITMILIONAR "'225

Capitolul I

UN PAHAR DE GRENADINA

Figi atengi la ce vi spun acum:

Cand m-am prezentat Ia Hotelul Praga de aur, patronulm-a apucat de ure chea stAngi ;i, rrlgandu-mi dupi el, mi-a

spus: ,,Aici, la noi, egti picolo, ,tine minte asta! N-ai vizutnimic, n-ai auzit nimic! Repeti!" $i eu i-am rlspuns ci inacest local n-am vizrit nimic gi n-am auzit nimic. Dupi care

patronul m-a apucat de urechea dreapti;i, trigAndu-midupi el, mi-a spus: ,,$i mai gine minte ci va trebui si vezi

totul 9i si auzi torul! Repeti!" $i, cu uimire, am repetat

ci de acum incolo voi vedea totul 9i voi auzi totul. $i,uite a;a, am inceput: in fiecare dimineagi, la ora gase, ne

adunam cu togii in salonul restaurantului ca la un fel de

trec€re in revisti a trupelor, apoi venea domnul hotelier;de-o parte a covorului erau aliniagi geful de sali 9i chel-

nerii, si la capitul coloanei stiteam eu, micug, a9a cum iigade bine unui picolo, iar de cealalti parte a covorului se

insirau bucitarii si cameristele, femeile de serviciu, pico-ligele ;i spilitoresele de vase, gi domnul hotelier strlbl-tea incet culoarul, apropiindu-se de fiecare, sivadl dacine sunt curate plastroanele si gulerele de la clmagi, daclfracul e fLrLpatl, daci nu-i lipsegte vreun nasture, si se

apleca inainte ca si verifice daci incilg5rile sunt frumos

iustruite 9i si constate, cu mirosu-i ffn, daci ne-am spilat

8 / nOguuIL HRABAL

cum trebuie pe picioare, dupi care, spunea: ,,Buni ziua,

domnilor, bunl ziua, doamnelor..." $i din clipa aceea nune mai era ingiduit si stim de vorbi cu nimeni, chelneriimI invigau cum se infbgoari in ;ervet cugitul 9i furculiga,cum se agterne masa, mipuneau sI curig scrumierele, 9i-nfiecare zi trebuia si curlg cogulegul de tabli pentru cren-

vurgtii calzi, fiindci mI duceam de-acum si vAnd in garicrenvurftii calzi, agacum mi invigase predecesorul meu,

care nu mai era picolo - acurn era ajutor de ospitar 9i ince-

puse si serveasci in restaurant -, ah, gi cAt s-a mai viiciritgi s-a milogit slracul si fie lisat sI vAndl mai departe cren-

vurgti in gari! Mi se piruse aproape ciudati miloge ala lui,dar curAnd mi-a cizut ftsa, si-am ingeles cum devine cazul,

;i de-atunci n-ag mai ff pirisit pentru nimic in lume loculmeu de vinzltor de crenvurgti calzi pe peronul girii, nude alta, dar de mai multe ori pe zi se intAmpla si-i intindunui cilitor o pereche de crenvurgti care costa o coroanioptzeci cu chifli cu tot, gi cllitorul si nu aibi decAt ohArtie de douizeci de coroane, uneori chiar de cincizecide coroane, iar eu si nu am niciodatl si-i dau restul, dqibuzunarele mi-erau intotdeauna doldora de mlrungig, gi

astfel concinuam si vAnd mai departe pAnI cAnd cili-torul cu pricina sirea inapoi in vagon si, croindu-gi cugreu drum pAni la fereastri, intindea mAna spre mine,iar eu hsam mai intAi pe peron cosulegul cu crenvur-gtii calzi, pe urmi incepeam sI mi scotocesc prin buzu-nare, ficAnd si zorniie binugii, dar cilitorul imi strigasi pistrez mirungigul gi si-i dau restul in bancnote, iareu m-apucam si caut pe indelete bancnotele pAni cindimpiegatul fluiera 9i striga poftigi in vagoane, ;i-atunci,tot pe indelete, incepeam si scot la iveali hArtiile de zece

gi de cinci coroane, gi iati trenul se punea in migcare gi eu

L-am seruit pe regele Angliei / 9

incepeam s5. alerg dezor de-a lungul garniturii gi, cindtrenul prinde avitezi, ridicam repede mina sus de tot 9i,in sfArsit, bancnotele atingeau aproape degetele cilito-rului aplecat in afar| - cAte unul se apleca atAt de tare,

incAt cineva din compartiment trebuia si-l ginl zdravlnde picioare ca si nu zboarepe fereastri 9i, nu o dati, se

intAmpla ca unul sI atingl uqor cu capul sreagina peronu-lui, iar a:ltul si dea cu capul de stAlpul semaforului -, pe

urmi, degetele se indepirtau cu repeziciune si eu, scogAnd

limba de un cot de atAta alergituri, mi opream cu minaintinsi gi gata, hArtiile erau ale mele, cici rareori se maiintorceavreun cilitor ca si-gi ceari. gologanii inapoi, si

aga se face ci foarte curAnd am inceput si am binigoriimei, si adun intr-o luni clteva sutare, ba, pAni la urml,si am chiar prima hArtie de o mie ascunsi sub saltea, nude alta, dar in fiecare dimineagi la ora sase, si seara, ina-inte de culcare, patronul venea si controleze daci mi-amspilat cum se cuvine picioarele gi, cel mai tArziu la mie-zul nopgii, trebuia si ffu in pat, gi uite a$a am inceput sInu aud nimic, dar si aud totul, 9i si nu vad nimic, degiyedeam tot ce se petrecea in jurul rneu, vedeam aceastiordine si disciplini, vedeam cAt de bucuros era patronulcAnd ne credea invrijbigi unii cu algii, Doamne feregte sifi mers casiera la cinema cu unul dinme chelneri - pe loci-ar fi pus pe verde -, 9i tot asa am inceput si,i cunosc gi

pe cliengii de la masa aceea din fundul silii, aproape de

bucitirie - masa pentru obignuiqii casei, cici in fiecare

zi trebuia si spal paharele acestor obignuigi ai casei, si fie-care avea numirul lui si semnul lui distinctiv, paharul cu

cap de cerb, paharul cu violete, paharul cu stema orasu-

lui - pahare colguroase, pahare burduhlnoase, ulcioare de

ceramicl marca HB aduse tocmai de la Miinchen -, gi in

10 / BoHUMIL HRABAL

fiecare seari se intrunea la aceastl masi societatea aleasia obignuigilor casei - domnul notar gi geful de gari, gi pre-gedintele tribunalului, si medicul veterin4r, gi directorulgcolii de muzici, si industriasulJina, gi pe togi ii ajuramsi-gi scoati haina gi si-gi puni haina, si cind veneam cuberea, trebuia si asez, fhrl greg, ffecare pahar exaff in falacelui ciruia ii aparginea, si adeseori sriteam gi mL minu-nam de faptul ci ni;re oameni bogagi sunr in srare si. se

amuze o seara intreagi sporovlind despre lucruri atAt deneinteresante cum ar fi, de pildi, ci la iesirea din oragse afla o podigci gi lAngl aceasti podi;ci se inalga, acumtreizeci de ani, un plop, si gata gAlceava: unul spunea cd

in locul acela n-a fost nici o podigci pe vremea plopuluicu pricina, altul pretindea c5, n-aexistat acolo o podigciadevlratl., ci doar o scAnduri p revdzutd.cu un paraper...gi o tineau a;a, sorbindu-gi berea 9i pilivrigind intrunadespre unul gi acelasi subiect, prefXcAndu-se * numai asa,

de ochii lumii - ci se sfidesc gi se injuri in gura mare,strigAnd din*-o parre a mesei ci in locul acela se aflapodigca, nicidecum faimosul plop, iar din cealaltiparte,ci acolo se afla plopul, nicidecum podigca, dupi care se

potoleau, se asezau lini;tigi pe scaunele lor Ei totul era inordine, gipetele acelea avAnd doar menirea sile faci bereamai gustoasi - ca si nu mai zic cl,alrcori se ciondineau pechestia berii din Cehia - unul zicea ci pentru el cea maibunl e cea din Protivin, altul cea din Vodnany, al treileapretindea ci berea de Pilsen n-are pereche, al patrulea oginea morgis cu Nymbyrkul si Kru5ovice 9i o tineau aga

intruna, si iar incepeau s5. se risteasci unii la altii, si gipepeste masl, dar in realitate se indrigeau, gi gipau numaiaga, de floriie mirului, ca si se intAmple ceva, ca si-siomoare gi ei, intr-un fel, vremea in ceasurile serii...

L-arn seruit pe regele Angliei / ll

Odati, tot aga, cAnd ii aduceam berea gefului de gari,l-am vizut aplecAndu-se peste mas5., ca si povesteasci, peun ton confidengial, c5. medicul veterinar fusese vizut joiseara la fetele de la Paradisul unde a urcar in cameri cufrumoasaJaru3ka, in clipa aceea, direcrorul gcolii primarea ginut si-l corecteze, gopdnd ci, intr-adevir, veterinarulfusese vizut acolo, dar nu joi, ci miercuri si nu cuJaruSka,

ci cu Vlasta si uite aga, s-au distrat toatl seara sporovi-ind despre domnisoarele de la Paradisu', gi cine a mai fostpe acolo si cine n-a fost, iar eu, auzind pllivrigelile lor,mi-am zis in sinea mea ci, de-acum incolo, pugin imi pasidaci la iesirea din orag se afla o podigci si un plop, sau

numai podisca fhr; plop, sau numai plopul, ci mi-e rotunacare bere e mai bunl, daci cea de Branik sau cea de Pro-tivin, gi nu mai voiam si vid gi si mai aud nimic in afaracelor ce se petreceau acolo sus, la Paradisu'. Dupi socorelile

mele, datoriti banilor pe care-i pusesem deoparte de peurma yAnzirii crenvurstilor pe peronul girii, imi pureampermite luxul de a indrizni si calc pragul Paradisului,cici, vorba ceea, pe peronul girii mi pricepeam , dacl. eracazul, sI izbucnesc in hohote de plAns, si cum eram arer

de micug, un picolas cum scrie la carte, oamenii dldeaudin mAni nepisitori in semn cL renunrau s5. le mai daurestul, socotind, de bun5. seami, cl sunt un orfan ami-rAt. $i in seara aceea a inceput sI se coac5. in mintea meaun plan bine gAndit: intr-o zi, la ora unsprezece noaprea,

dupi imbiiatul picioarelor, mI strecor frumos pe fereastra

odiigei mele si mi duc s5.-mi arunc un ochi la Paradisul

ZiaaaceeamemorabilS a inceput la hotelul nostru Praga

de aur intr-un fel de animagie, as zice, silbatici. inainte de

amiazi se instalase in local un grup de gigani, bine imbri-cati, cu buzunarele doldora de bani, ci de, erau megteri

12 /BOHVMIL HRABAL

cazangii, gi stiteau frumos la masa lor, infulecau tot ce

era mai bun, gi de fiecare dati cAnd mai comandau ceva

aritau ci-s plini de bani, ci aveau cu ce sI pliteasci- Direc-

torul gcolii de muzici stltea la o masi, aproape de fere astri

gi, intrucAt giganii fhceau tiriboi, dumnealui s-a mutat la

o alti masl ln mijlocul salonului, dar fLrF, a-gi intrerupe

lectura - citea de buni seami o carte foarte interesanti,

judecAnd dupi faptul ci domnul director era cufundat cu

nasul in ea chiar gi in timp ce se ducea sI se ageze cu trei

mese mai incolo, gi igi gisea scaunul bAjbAind, neincetind

nici o clipi si citeasci, si nu se oprea din citit nici atunci

cAnd se aqeza,vLzindu-si mai departe de lectura lui. Iar

eu gtergeam dezor paharele obignuigilor casei 9i le cer-

cetam cu griji privindu-le in bitaia luminii soarelui' era

inci irraintea amiezii,taman cAteva supe gi cAteva gulaguri

de servit cliengilor, dar personalul restaurantului, chiar Ei

atunci cAnd n-avea nimic de fbcut, era dator si faci ceva,

drept care, ca sl nu se spunl ci tiiem frunze la cAini, togi

chelnerii, lafel camine, trebuia gi ei si faci ceva, pAni 9i

geful de sali, gi el in picioare, rAnduia in sertarele bufetu-

lui furculigele gi cugitele, iar unul dintre chelneri se apu-

case si indrepte gi si netezeasci, inci o dati 9i incl o datl,

fegele de masi... cAnd, deodatl, cum mi uitam afari prin

paharele impodobite cu panorama Oragului de Aur, am

zfurit o hoardi de gigani furiogi alergAnd ca smintigii pe

stradS, gi iatl-i dAnd buzna in restaurantul nostru Praga

de aur Ei, cu;igurile scoase probabil inainte de a pitrunde

pe coridor, s-au nipustit ca o vijelie spre giganii cazan$i,

dar acegtia, ca gi clnd ar fi fost pregltigi penffu invazie,

au sirit de pe scaune cu o repeziciune uimitoare gi' tri-gAnd mesele dupi ei, le gineau in fagi ca pe nigte scuturi,

astfel incit giganii cutitari si nu se poatl apropia de ei -

14 / BOHUMIL HRABAL

totugi, doi dintre ai lor ziceau deja pe podea cu cAte uncugit grosolan infipt in spinare, iar cugitarii, pe misurice ingepau, mai tliau gi ceva dintr-o mAni, gi a9a se face

cI mesele erau acum pline de sAnge, dar domnul direc-tor al gcolii de muzic|igi vedea mai departe de cititul lui

9i zimbea in timp ce furtuna Eigineasci tuna 9i fulgera,

fbcAnd ravagii, nu doar in preajma directorului, ci gi dea-

supra capului siu, pitAndu-i cu sAnge pirul 9i cartea; de

doul ori ii intepaseri masa giganii zurbagii, dar domnuldirector nu se lisa impresionat, continua s[ citeasci, fhrisi-i pese de nimic, iar eu, ascuns pe sub mese, mi furigam

ln patru labe spre bucitirie, in timp ce cugitarii chiuiaugi zbierau ca iegigi din minEi, gi lamele cugitelor sclipeau

9i scipirau in bitaia soarelui, improgcAnd lumini strilu-citoare ce zburau ca nigte musculige aurii prin tot loca-

lul restaurantului nostru Praga de aur, in timp ce giganii

cazangii se retrigeau, dispirAnd unul cAte unul firi siachite consumagia; ;i toate mesele erau acum pline de

sAnge, pe podeazlceaudoul trupuri neinsufleqite, pe una

dintre mese zlceau exact doui degete retezate si o ureche

tiiati cu o zvAcnituri de cugit ;i, ceva mai incolo, pe o altimasl, se vedea o bucati de carne macrl, despre care docto-

rui chemat si-i examineze pe cei doi lnjunghiagi gi celelalte

resturi macabre a declarat ci e un ffld de toati frumusegea,

ce provenea din mugchiul unei mAini vAnjoase - numai

directorul gcolii de muzici, cu capul sprijinit in palme 9i

cu coatele bine infipte in tiblia mesei, igi vedea linigtit de

lectura lui, in timp ce toate celelalte me se se ingrimideauacum unele peste altele la iesirea din local, alcituind bari-

cada care acoperise fuga giganilo r cazangii; in momen-

tul acela patronului nosffu nu i-a dat altceva prin minte

decAt si-gi tragi pe el o vesti albi, cu albine, ca apoi si se

L-anr seruit pe regele Angliei / 15

posteze in faga resaurantului gi, ridicAnd pumnii strAnsiinaintea cliengilor ce dideau si intre, si le spuni cu o vocesugrumati de emotie : Ne pare riu, din picate la noi s-a

intAmplat un incident, pinl mA.ine e inchis. Si mie mi s-a

dat sarcina si. mi ocup de toate fegele de masi nlcliite desAnge, si scot in curre aceasrl risipi de amprenre si urmede palme, si aprind cazanul mare din spalitorie, dupi carefetele de la bucitirie gi femeile de serviciu au fost nevoitesi. le inmoaie, si le frece gi apoi sI le ffarbl pe roate; peurmi" mi-a venit mie rAndul si indnd pe funie fegele demasi, si se usuce, dar cum eram mititel si nu ajungeampAni la funie, treaba asta a trebuit s-o faci in locul meuuna dintre fetele de la bucitlrie gi eu ii dideam la minl,una cite una, fetele de masi stoarse gi jilave, gi cum iiajungeam exact pAni Ia piept, afurisita profira si igi bireajoc de mine lipindu-gi si.nii de obrajii mei, chipurile dingregeali, gi sAnii ei lisad, cAnd unul, cAnd altul peste ochiimei, imi inmne cau vedere a lumii exterioare, si totul miro-sea atAt de plicut si rotul era arar de frumos, si, pe urmi,cAnd se apleca ea ca si ridice din cos o fagi de masi, erarAndul meu s[-i vid vAlceaua dintre sAnii ce se leginau sideyeneau iar tepeni ori de cArc ori fttuca se indrepta dingale, iar fetele de la bucS.tirie nu incetau o clipi si hoho-teasci gi s5" mi ia pesre picior: ia spune, pustiule, cAgi aniai? Ai flcut paisprezece? $i cAnd?... Pe urm5., incet-incet,a inceput si se lase inserarea, s-a starnit o ugoarl adierede vAnt gi fegele de masl erau insirate asdel incAt alcitu-iau in curte niste draperii despS.rgitoare, ca acelea pe carele intindem noi in restaurant atunci cAnd se serbeazi. inlocal o nunti sau se organizeazi un banchet penrru uncerc restrAns - gi iati ci, in scurt rimp, aveam din noutotul frumos pregitit gi in local totul strllucea de alb pi