Michel ZftvacoSeria Aventurile lui Ragastens

Borgia

Regele Cersetorilor - Tribulet

Regele Cersetorilor - Curtea Miracolelor

Printesa Rayon d'Or

Doamna in alb, doamna in negru

Seria Royal de BeureversNostradamus, regele intunericului

Frumoasa Fiorinda

Seria Marchiza de PompadourMarchiza de Pompadour

Rivalul_regelui

Seria Roland CandianoPuntea suspinelor

AmantiiVenetiei

Seria Buridan, eroulde laTurnul Nesle

Regina BlestematiElixirul dragostei

Myrtille

TurnulNesle

Pautr FevalSeria Cocogatul

Cocogtul vol 1 -Tineretea

Cocogatul vol 2 - Lagardere

Cocogatul vol 3 - Cavalcadele lui

Lagardere

Cocogatul vol 4 - Mariquita-

Cocogatul vol 5 - Triumful dragostei

Seria Fiul lui LagardereSergentul Belle Epee

Ducele de Nevers

Eugen-e $ueMisterele Parisului vol 1

Misterele Parisului vol 2

Cavalerii de Malta

Flamuri Negre

Salamandra

Marchizul

Stdnca diavolului

Secretul lui Martin vol 1

Secretul lui Martin Vol 2

@oruon o/u Carnl

ffieffEfts

@fffffittf[nuc

Autor: Pierre Alexis Ponson du Terrail,Titlu: Regele liganilorTitlu original: Les bohdmiens de LondresLe Roi des BohdmiensEditor Dexon Office, BucuregtiEdilie completatd 9i revizuitiO by Dexon Office,2Ol7Toate drepturile pentru aceaste versiune aparfin Dexon Officelnformafii, comenzi rambursEmail dexonoffice@gmail.comwww.aldopress.ro

ISBN :978-973-701-550-1

Fartea int&i

Con*orileEeului Sivah

Capitolul 1

O razd de lumind albd se intindea la oizont. Stelelepdleau. Era sf0rqitul uneia din acele frumoase nopfi de var6,al cdrui mister il va pdstra, pentru totdeauna, numai India.

La apus, cerul era incd negru, dar constelat de aul Lardsdrit, zoii zilei se agterneau peste imensa pdtzd antrie,formatd de Oceanul Indian.

intre apus gi rasdrit, culcat pe marginea unui promontoriu,ca o zeili anticd iegitd din baie, un oraq alb, cochet, cu acope-

rigurile caselor in formi de terasi, cu cingitoarea de grddiniverzi gi imbdlsdmate, dormea incd: Calcutta. Calcutta, capita-la acelei regiuni minunate ce a iegit sidita gi semdnati gata,

fecundi ca o femeie romanS, ndscutd din acea lume stranie gi

minunat5, despre care pove$tile qi feeriile arabe nu ne-au ldsat

decAt o copie palidd, un reflex frrd cdldurd. Calcutta, oragulminunilor, pe care nepdsarea cabinetului din Versailles qi ruqi-noasele meschindrii ale politicii o ddduseripe mdna englezilor,

6 @onson du 6orrat/

care zidiserd acolo fortul William, in anul precedent, adicdlat757.

Un om cdlare ufina drumul de la Chandernagorl laCalcutta. Calul era obosit, cdldreful mofiia; drumul, alb depraf, qerpuia pe o cdmpie acoperitd de arbori mari gi deholde necoapte incd, intocmai cao cingdtoare de argint, carestr6nge o rochie verde. Totuqi, somnul cdlirefului,legdnatde umbletul monoton al calului sdu, era aqa de ugor, cd se

deqteptd la intdile lumini-ale zilei, igi plimbd privirea qovdi-toare peste peisajul ce-l stribitea qi zfui albele ziduri aleCalcuttei, care pdreau atunci a mdrgini orizontul.

,,Hei! hei! sir Robert Walden, prietene dragd", igi ziseatunci, ,,dormi greu ca un gentleman care a frcut o v0ndtoarede vulpi in Yorkshire, timp de cinci zile qi qase nopli. Ai frcutfrei leghe dormind; la urma urmelor, asta nu e un picat, fiin-dcd somnul e un mijloc ingenios de a suprima timpul gi spa-

{iul, avdnd in vedere nerdbdarea unui om de a se int6lni cuwdjmagul sdu."

Cdl5relul care finu acest monolog pufin cam misteriosera un bdrb,at cam.de fteizeci de ani, blond, cu ochiialbagtri, cu profilul acvilin, cttbuza plipdndd - un gentle-man, adevdrat patrician, un cilitor cosmopolit qi care, laLondra, trecea drept cel mai excentric dintre tinerii deneam.

Se zicea cd Sir Robert Walden provine din Guilom deNormandia, zis Cuceritorul, gi o dovedea. Avea un venit decincisprezece mii de funzi sterlini sd-i cheltuie.

I - Chandemagor (sau Chandannagar): orag din India, situat la cca 30 lon deCalcutta. (n.red.)

lhegele tigsnilor z

il gdseai vara la Londra gi iarna in Indii. Se suise pe

vdrful Cordilierilor, vdnase urqi in Rusia gi lei in Sahara.

Nu i se cunogtea nici metresa, nici dugmanii qi aceia care

ar fr auzit cuvintele ce le rostise cu jumitate voce, ar fifost foarte uimili, mai cu seamd dacd ar fi ascultat urma-rea cuvdntdrii sale.

,,Un gentilom de rasi normand6", murmurS el, mdn-g0ind cu mAna coama argintie a calului siu, ,,nu poate siaibi decdt un cuvdnt qi eu l-am dat pe-al meu frumoaseigi nenorocitei lady Cecily, femeia dobitocului de lordAsburthon, str5lucitul guvernator al Indiilor, cd o voiscipa de infamul ei cumnat, sir JackAsburthon, cocogatul

cel afurisit! insd, sir Jack a sosit ieri la Calcutta aducdnd,neghiobul, vestea despre moartea micului Lionel. Dar am

primit, in aceeaqi zi, o scrisoare de lalady Cecily gi iatd-migata!..."

Vorbind astfel, sir Robert avea un zdmbetmdndru qi inochii sdi albaqtri se aprindea o flacdrd b16ndd. Drumul ce-l

urma fdcea o cotiturd, iar sir Robert observi inaintea sa ungrup negru care se deplasa.

intunericul era inci addnc; totugi, cineva care s-a urcat pe

Cordilieri are vederea pdtrunzdtoare qi sir Robert distinseindatd doi bdrbali care umblau incet; unul din ei purta o sar-

cind pe umeri.Din c6nd in cdnd, aceqti oameni se intorceau qi pare cd

explorau cu privirea drumul ce-l fdcuserd deja.

,,Nu cumva acegti oameni or fi avind nevoie de

mine?..." cugetd sir Robert Walden. $i dddu pinteni calu-lui.

8 Eowon du Canatl

Cand fu aproape de tot de aceastd grupA de drumefi, iiexamind mai cu atenfie. Unul era de vdrstd maturd- cel carepurta o sarcind pe umeri. Era scund, slab qi neryos. pieleafetei ii erabronzatd, dar n-avea tonurile calde ce le dd soa-rele indian.

Sir Robert recunoscu in un zingari, adiedun figan. Tiga-nii n-au patrie; ei rdtdcesc prin lume, cdutdnd OL prefurinlacetdlile rnari.

Cu doi ani mai inainte, regele George al III-lea fbcuse unadevirat iureg printre figanii care forfoteau prin Londra gi iitrimisese in Indii.

Tovar5gul omului cu greutatea pe umeri era un baiefandrut6ndr de tot, care putea sd aibd pafusprezece sau cincispreze-ce ani.

Era mare, cu o talie admirabild qi de o frumusefe energi-cI sub fafa lui arlmie. O bdsmdluld, vdrgatd era legard injurul capului gi niqte cercei lungi de mdrgele ii sclipeau de-alungul obrajilor.

Sarcina ce o purta primul zingai nu era altceva decdt oincdntdtoare fetitd de patru ani, albd, ca un crin gi cu obrazulincadrat de un bogat pdr negru.

Cdnd sir Robert Walden fu aproape de ei, auzi acestecdteva cuvinte, schimbate repede intre cei doi figani:

- Sunt obosit, zicea cel mai bdtrdn, gi dac6 acest gentle-man ar wea sd ia pe Topsy pind,la porlile Calcuttei...

- Taci. Nathaniel, rdspunse celdlalt, o sd fii totdeaunaun cerqetor lag qi frri inimd. Dd-mi fata s-o duc eu! N-avemnevoie de acest gentleman.

Dar sir Robert, care mergea inddrdtul lor, spuse fldciului:-- Hei, hei, cocogelule, suntem prea fuduli, mi se pare!

lRegele tiganilor s

Copilul se intoarse gi suslinu privirea gentlemanului,pe cdnd liganul mai bitrdn iqi incovoie gira spindrii qi

salutS.

- Sunt mdndru, zise el, pentru cd am dreptate.

$i voi sd-qi urmeze drumul. Sir Robert il opri cu un gest.

- f,igdnuqule, zise el, eu nu sunt nici ofi1er al regeluiGeorge, nici membru al parlamentului care a izgonit pesemenii tdi din Londra qi ar fi rdu din partea ta si refuzi unserviciu. Fiindci tovaligul tiu a ostenit, s5-mi deafata, c-urts-o duc eu.

Sir Robert vorbea cu franchefe qi accentul lui era plin de

bundtate.Tdndrul ligan, care mergea descul!, cu o pugci proastd pe

umir qi cu un culit la brdu, se simli biruit de aceastd gene-rczitate simpli gi dreaptd.

Fetila, dobordtd de oboseali qi cu ochii buimacili de

sofiln, se uita cdnd la gentleman, cdnd la calul lui.

- Haide! zise sir Robert aceluia pe care tdu5rul il che-mase Nathaniel, d5-mi copilul gi spune-mi unde trebuie sd-llas la Calcutta.

Nathaniel se uitila micu!6 gi ii zise, in englezeqte:

- Vrei sb mergi cu Mdria Sa?

-Da, rispunse ea.

Sir Robert intinse bralele, o lui gi o agezd inaintea sa pegdtul calului.

Atunci Nathaniel ii zise:

- Dumnezeu ajutd la rdndu-i pe aceia care vin in ajuto-rul sirmanilor. Dacd Mdria Ta vrei si depui copilul in fobur-gul din Calcutta,la Schoultry of the Brahmane, o sd-l iau de

acolo cdnd voi sosi.

lo Ponson du eannl

- Ce este acel Schoultry of the Brahmane? intrebd sirRobert Walden.

- Este o cdrciumd linutd de un bitrdn preot indian, alcdrui templu l-au ddrdmat englezii gi, prin urmare, i-au dis-trus profesiunea. Nemaiav6nd un idol de slujit, mogneaguls-a fbcut cdrciumar.

Sir Robert Walden incepu sd rddi.

-Adio, zise el, o sd-!i gdsegti fatala Schoultry

Dddu pinteni calului gi se depdrti in galop, ldsdnd pe ceidoi ligani sd-gi urmeze drumul pe jos qi anevoie, fiindcdfbcuserd deja un drum lung.

- N-ai frcut bine, Nathaniel, sd dai fata pe mdna aceluigentleman, zise atunci liganul cel tdndr.

- Pentru ce?

- Mai intdi, pentru cd, englezli sunt wdjmaqii nogtri demoarte.

- Un motiv in plus ca sd ne servim de ei.

- Pe urmd, relud fldcdiandrul, pentru cd nigte oamenicare furd provincii, a$a cum fac englezii, sunt in stare sifure qi copii.. Nathaniel pufni in r6s.

- Pe coarnele Satanei! zise el, dacd acest gentlemanvrea s-o adopte, o s5-mi facd un serviciu.

- Cum! Ji-ai l6sa fata?

- O copildrea, care pldnge de diminea[apind,seara, pecare trebuie s-o trag pretutindeni cu mine de c6hd a muritmam6-sa qi care md impiedicd de latreaba rnea!... Nu gtiic5 ieri a vrut s-o sugrume pe Mika, drdgulul de dobitoc caremi-e aga de folositor?

Vorbind astfel, Nathaniel igi bigd mdna in buzunar qi

lheqele tigenilor rt

scoase un lucru rogcat gi vioi, un animal cu ochii mici gi cu

botul ascufit, un dihor... Trecdndu-qi mdnape spinarea ingro-zitorului animal pe care incepu sd-l mdngdie, liganul addugd:

- Noroc ci Mika s-a smuls gi a muqcat-o.

- Nathaniel, zise cu gravitate tdndruI, eu voi ftintr-o ziregele figanilor, nu uita...

- Ei bine?

- in ziua aceeate voi goni din seminfia noastrd: e$ti un

tatd rdu.

- Bah! zise Nathaniel rdzdnd, dacd n-am calitdfile unuicap de familie, am altele; qi drdgula asta de Mika pe care tun-o poJi sufbri, a fdcut mari servicii seminliei noastre.

T0n6rul dddu din umeri.Da, qtiu, zise el;Mika gi cu tine, omul gi fiara, sunteli

holii seminfiei, voi jefuili prdvdliile din Londra; dar suntemin India acum gi ag fi curios sd qtiu...

- Ce caut la Calcutta?

- Da.

- Ei bine, m6 duc sd vid dacd prdvSliile sunt tot aqa de

bine garnisite ca acelea din Londra.Copilul iqi increfi buzele cu dispre!.

- Eu, zise el, arn cu totul alt scop.

- $i care?

- Asta-i secretul meu; dar ca sd nu-mi umpli capul cuintrebdrile tale, afld numai cd md duc sd caut o comoar6.

La acest cuvdnt, Nathaniel fdcu nigte ochi mari.Bdiatul igi puse un deget pe buze qi adiugd:

- Dac-o descopdr, cel din urmd ligan din seminfia noas-

tri o sd fie mai bogat decdt un pair de Englitera gi tu n-o sd

mai ai nevoie de dihorul tiu.

12 Eowon du Carratl

- Atunci, zise cu voce seace Nathaniel, o si caut gi eusd-mi iubesc copila.

cum vorbeau ei aqa, au ajuns la primele case ale fobur-gului oriental din Calcutta.

- Rdmdi cu bine, zise fldcdul.

- Unde te duci, Jean?

- Sd-mi caut comoara

- O sd te mai. vddla Calcutta?

- Poate o sd ne mai gdsim diseari la tabdrd.... La reve_dere qi noroc bun!

Nathaniel apucd pe o stradi lungd gi largd, in mijloculcireia se gdsea cdrciuma brahmanului. cel pe care el ilnumise Jean qi care-gi zicea Jean de Franfa printre {igani, ocoti la stdnga qi cobori spre port.

Se frcuse ziud gi marea sftdlucea ca o imensd oglinddde aramd. Sub cerul Indiei, oamenii trdiesc noaptea gidorm ziua.

La primelg raTe ale soarelui, rocuitorii se intorc acasdgi se culcd; la cele din urmd lumini ale amurgului, ulileleunui oraq indian se umplu, se ridicd munnure, rdsund c6n-tece; soldatul incep e a da raitd, prin cdrciumd; indul seapuci de cergit, bonzul2 igi mormdie rugdciunea, dervigtrlse invdrteqte pe un picior - acesta este felul lui de a-ladora pe Dumnezeu - baiadera igi ia pozele ei cele maigratioase qi, juc6nd, face sb se ciocneascd brdlirile de aurce incarcd bralul ei go1. Deoarece soarele nu apdruse incdpe creasta munfilor ce inchid orizontul, cheiurile portuluierau pline de insuflefire gi o grupd de mateloli englezi

2 - Bonz = Preot sau cdlugdr budist. (n.red.)

l&egele tigsni[or rs

inconjura o baiaderd carejuca la sunetul unei daires3 qi aI

unui fluier, doud instrumente pe care un singur om, unbdtrdn indian le punea in migcare: cu mdna stdngd loveadaireaua gi cu dreapta trecea fluierul sub buze. Cdtregrupa aceasta se indreptd Jean de Franla.

Foarte ocupafi de dansul gi de frumuselea baiaderei, pri-vitorii nu-l bdgard in seami. FlSciul se strecurd pdndlardn-dul intdi, privi cu luare aminte pe bdtrdnul indian qi mur-rnurd pe englezegte:

- Este chiar el!Apoi ieqi din grupa qi se finu la oarecare depdrtare, ca un

om care std la indoiald pe ce drum sd apuce. Deodatd se auzibubuind tunul portului. Acesta era semnalul care anun,ta

deschiderea porfilor oragului englez.Firi veste, baiadera igi curmd jocul, bitrdnul indian iqi

bdgd fluierul qi beliqorul la brdu, matelofii se risipird.Jean de Franfa dispiruse deja gi o luase pe o ulicioarl

strdmtd in fuga mare; se dusese sd se culce la uga unei coli-be frcuti din lut gi bambus.

Niqte hieroglife singulare, niqte zugrdveli bizare rogii qi

albastre acopereau uga acestei colibe. Jean de Franta se

culci jos, cu fala la pdm6nt qi se pref6cu cd doarme. Cdtevaminute mai apoi, niqte paqi se auzird, in ulicioari gi niqte

voci ajunserd la urechea tdndrului tigan. Erau baiadera. gi

c6ntdtorul din fluier, care vorbeau in.limba hindi. Jean de

l.ranfa avea o imobilitate perfectd.

3 - Dairea: Instrument mwical popular oriental de perculie, aseminitor cu tam-burin4 format dintr-o piele de tobi intinsd pe un cerc de lemn, prevdzut in interior cudiscuri metalice, qi folosit la marcarea ritmului. (n.red.)