Comisia Europeană

Raport al Grupului de Experţi Enwise către Comisia Europeană despre femeile de știinţă

din Ţările Europei Centrale și de Est și din Ţările Baltice.

Marina Blagojević, Maija Bundule, Anke Burkhardt,Marina Calloni, Ene Ergma, Judith Glover,

Dóra Groó, Hana Havelková, Dunja Mladenič,Elżbieta H. Oleksy, Nikolina Sretenova, Mioara Florica Tripsa,

Daniela Velichová, Alina Zvinkliene.

Comitet de redacţie: Marina Blagojević, Hana Havelková, Nikolina Sretenova,

Mioara Florica Tripșa* și Daniela Velichová.

*Profesor Mioara Florica Tripșa a plecat dintre noi pe 4 Octombrie 2004

Irosirea talentelor: Transformarea problemei individuale într-o temă publică

Femeile și Știinţa în ţările Enwise

Directoratul-General pentru CercetareȘtiinţă și Societate – Femeile și Știinţa EUR 20955 RO2003

Livre RO.indb 1 10/08/06 13:51:43

Notă legalăComisia Europeană sau persoanele care acţionează în numele acesteia nu sunt răspunzătoare de modul în care este folosită informaţia cuprinsă în acest material.

Părerile exprimate în această publicaţie cad în responsabilitatea autorului și nu reflectă în mod necesar opiniile Comisiei Europene.

Informaţii suplimentare despre Uniunea Europeană pot fi accesate pe Internet prin intermediul serverului Europa(http://europa.eu.int).

ISBN 92-79-01138-3

© European Communities, 2004Reproducerea textelor acestui raport este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Reproducerea materialului artisticconţinut în această publicaţie este interzisă.Ilustraţiile de pe copertă și de la paginile 16, 38,66, 96, 124, 132: © Sonia Delaunay, by SIAE 2004

Tipărit în Belgia

Tipărit pe hârtie albă fără clor

Traducere în limba română de: Ionuţ Budașcu, Mariana Lăzărescu, Iunia Martin, Mădălina Rădulescu. Redactor: Ioana Hermine Fierbinţeanu. Coordonator traducere și expert Enwise: Eugenia Kovacs.

Europe Direct este un serviciu menit să ofere răspunsuri la întrebările dumneavoastră cu privire la Uniunea Europeană

Număr de acces gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11

Livre RO.indb 2 10/08/06 13:51:45

Lista figurilor și tabelelor 5

Rezumat 6

Cuvânt înainte de Philippe Busquin, Comisar pentru Cercetare 9

Prefaţă de Ene Ergma, Președinta Grupului de Experţi Enwise 10

Introducere 13

1. De la simboluri naţionale la superfemei 16

Schimbări ale problematicii gender și schimbări în ordinea socială de la pre-comunism la post-comunism

2. Fonduri fără libertate, libertate fără fonduri 38

Sectorul Învăţământ Superior & Cercetare și Dezvoltare în ţările Enwise 3. Albinele și mierea 66

Femei cu profesii în domeniul știinţific în ţările Enwise 4. Cât de departe e ţinta? 96

Evaluarea participării femeilor de știinţă din ţările Enwise în Programele Cadru pentru Cercetare

Enwise Workshop:� Tineri oameni de știinţă� Dezbatere asupra problemelor de bioetică cu femeile de știinţă din ţările Enwise� Dezbatere cu femeile de știinţă din Balcani

5. Promovarea talentelor și cunoștinţelor femeilor din ţările Enwise 124

Recomandări

Epilog: Bogăţie sau penurie? 132

Gen(der) și excelenţa profesională în domeniul știinţific în ţările Enwise

Anexe 136

1. Hărţi: Europa și Ţările Enwise

2. Studii de gen(der) în Ţările Enwise

3. Structura ierarhică a sistemului de grade știinţifice și titluri academice în IS și C&D

4. Transformările C&D în Ţările Baltice

5. Legislaţia învăţământului superior în ţările Enwise (Perioada de tranziţie și reformele în vederea extinderii UE)

6. Distribuţia cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise

7. Distribuţia pe sexe a cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise

8. Gradele universitare în ţările Enwise

9. Reprezentarea femeilor în Academiile Naţionale de Știinţă din ţările Enwise

10. Grupul Helsinki „Femeile și Știinţa“. Membri din ţările Enwise

11. Subgrupul Helsinki al Corespondenţilor Statistici. Membri din ţările Enwise

Abrevieri 158

Bibliografie 160

Mulţumiri 168

Grupul de Experţi Enwise 170

Cuprins

Livre RO.indb 3 10/08/06 13:51:45

Livre RO.indb 4 10/08/06 13:51:46

5

Figuri

Fig. 3.1: Procentajul femeilor cercetător în ţările Enwise în 2001Fig. 3.2: Numărul femeilor cercetător din ţările Enwise și din trei state membre

în 2001 (valori absolute)Fig. 3.3: Raportul de gen în sectorul IS (HEGPR)Fig. 3.4: Cheltuielile C&D exprimate în Euro, pe cap de cercetator

si pe sector C&D în 2001Fig. 3.5: Datele Honeypot corespunzătoare principalelor domenii știinţifice

și sectoare C&D în 2001Fig. 3.6: Corelaţia dintre scorurile Honeypot pe sectoarele C&D și cheltuielile

brute C&D (GERD) pe cap de cercetător în 2001Fig. 3.7: Componenţa pe sexe a staff-ului academic cu titluri de grad A, 2000

(în procente)Fig. 3.8: Procentajul femeilor din personalul academic și procentajul femeilor

la nivelul cadrelor de grad A, 2000Fig. 4.1: Experţi respectiv experte din ţările Enwise în Comitetele de Program ale PC5Fig. 4.2: Punctele Naţionale de Contact ale PC5 din ţările EnwiseFig. 4.3: Observatoare și experte din ţările Enwise în Comitetele de Program ale PC6Fig. 4.4: PNC de sex feminin din cadrul ţărilor Enwise la PC6

Tabele

Tabelul 2.1: Cota publicaţiilor și citărilor oamenilor de știinţă din diverse ţări (1989)Tabelul 2.2: Universităţi publice și private în ţările Enwise (2002)Tabelul 2.3: Prezenţa procentuală a femeilor în cadrul personalului universitar în 9 ţări

Enwise (1999)Tabelul 2.4: Procentul femeilor din IS din ţările Enwise la sfârșitul perioadei de tranziţie

(1999)Tabelul 2.5: Distribuţia pe sexe a funcţiilor de rector în ţările EnwiseTabelul 2.6: Cheltuieli pentru C&D ca procentaj din PIB; diferiţi ani între 1992 și 2001Tabelul 3.1: Distribuţia femeilor cercetător, corespunzătoare fiecărui sector C & D,

în ţările Enwise 2001 (valori absolute și procentaje) Tabelul 3.2: Ponderea femeilor în cadrul grupelor Professionals, Angajaţi, Cercetători,

în ţările Enwise 2002Tabelul 3.3: Absolvenţi de învăţământ superior și absolvenţi cu PhD în ţările Enwise

în 2001Tabelul 3.4 Raportul șanselor în IS - 2000 și 2001Tabelul 3.5: Numărul cercetătorilor și procentajul femeilor în principalele domenii

știinţifice din SIS + GOV în ţările Enwise- 2000Tabelul 3.6: Cheltuielile (fondurile) C&D (mii de euro) pentru fiecare sector și repartiţia

pe sectoare exprimată în procente în 2000Tabelul 3.7: Fondurile C&D în Euro pe an, pe cap de cercetător (femei și bărbaţi) și pe

domenii știinţifice corespunzătoare sectoarelor SIS și GOV, în anul 2000Tabelul 3.8: Veniturile brute lunare în domeniul știinţific în Lituania -2001Tabelul 3.9: Disponibilitatea computerelor pentru studenţi și personalul din instituţiile

de învăţământ superior din Letonia (2000-2003)Tabelul 3.10: Accesul la Internet în unităţile de învăţământ superior din Letonia

(2000-2003)Tabelul 3.11: Indexul Diferenţelor pentru personalul din sectorul C & D și pentru fiecare

ocupaţie, exprimat în procente, 2000 Tabelul 3.12: Procentajul femeilor din staff-ul academic al Academiei de Știinţe din

Slovacia, în funcţie de: grad profesional, calificare și domeniul știinţific în 2002

Tabelul 4.1: Expertele Enwise înregistrate în Exsis (decembrie 2002) care au activat ca evaluatori (1999-2002)

Tabelul 4.2: Participarea femeilor la proiectele finanţate prin PC5 în LetoniaTabelul 4.3: Expertele din ţările Enwise înregistrate în baza de date EMM

(octombrie 2003)

Lista figurilor și tabelelor

Livre RO.indb 5 10/08/06 13:51:46

6

� Direcţia generală pentru Cercetare a autorizat elaborarea acestui raport cu scopul de a evalua condiţia și statutul femeii de știinţă din Ţările Europei de Est și Centrale și din Statele Baltice. Rezultat al acţiunii pentru promovarea egalităţii dintre sexe în domeniul știinţei în cadrul Europei Lărgite, iniţiată de „Planul de acţiune Știinţa și Societatea“, acest raport urmează raportului ETAN (Reţeaua Europeană de Implementare a Tehnologiei) cu titlul „Politici știinţifice în Europa Unită. Promovarea excelenţei profesionale în contextul unei abordări integratoare a egalităţii de gen“, care tratează, în principal, situaţia femeilor de știinţă din ţările membre UE.

� Grupul de Experţi Enwise (Enlarge Women In Science to East)/(Extinderea spre est a grupului „Femeile și Știinţa“) este constituit din femei de știinţă din diferite domenii, reprezentând academii de știinţă, universităţi, institute de cercetare, precum și din mediul de afaceri și a fost prezidat de prof.Ene Ergma.

� Raportul evaluează condiţia femeilor de știinţă din ţările Enwise și furnizează o imagine complexă a situaţiei dintr-o dublă perspectivă: istorică și contemporană. De asemenea, face recomandări către instituţiile de importanţă strategică: Comisia Europeană, Parlamentul European, ţările Enwise și ţările membre UE, precum și către organizaţiile care educă, finanţează și angajează oameni de știinţă.

� În perioada anterioară comunismului, evoluţia profesională a femeilor a urmat aceleași tipare ca în ţările Europei Occidentale. Totuși, procesul a fost accelerat de unele evenimente politice, astfel încât unele drepturi ale femeilor: dreptul de vot, dreptul la reprezentare în administraţia publică sau dreptul la învăţămant mixt, au fost obţinute mai repede în aceste ţări, comparativ cu ţările Europei de Vest.

� Raportul evidenţiază influenţa pe care a avut-o politica „gender“ specifică acestor ţări în decursul regimului comunist și care includea atât drepturi egale și obligaţia de a avea o slujbă full-time, cât și accesul la educaţie indiferent de sex. Mai mult decât atât, această politică a fost suplimentată prin existenţa facilităţilor pentru îngrijirea copiilor, protecţia legală și sprijinul acordat de stat mamelor angajate. Dar această egalitate formală între sexe a fost dobândită și dublată printr-o politică de cenzură și de suprimare a libertăţii de mișcare și a dreptului la liberă exprimare a femeilor. În plus, acest sistem a perpetuat segregarea orizontală și verticală în toate domeniile de activitate (inclusiv în Învăţământul Superior și în sectorul Cercetare).

� Raportul ia seamă de moștenirea comunistă în privinţa politicii „gender“. Calitatea învăţământului și accesul liber la educaţie au determinat dezvoltarea unui segment considerabil de femei cu înaltă calificare, ce activează în toate sferele publice și mai cu seamă în știinţă.

Rezumat

Livre RO.indb 6 10/08/06 13:51:47

7

� Perioada de tranziţie a condus la o restructurare a sistemelor de cercetare din ţările Enwise și s-a caracterizat prin declinul brutal al fondurilor alocate știinţei, diminuarea numărului de cercetători și dispariţia industriei de armament. Deși schimbările produse au afectat în egală măsură bărbaţii și femeile care activează în domeniul cercetării, femeile sunt cele pe care consecinţele tranziţiei le plasează într-o situaţie mai vulnerabilă.

� Perspectivele tinerelor femei de știinţă sunt destul de sumbre ca urmare a indisponibilităţii fondurilor, criteriilor rigide de promovare și recunoaștere, precum și lipsei unei politici asistenţiale adecvate. Toţi acești factori constituie potenţiale cauze ale „exodului de creiere“.

� Deși procentul femeilor din rândul cercetătorilor este mai mare în ţările Enwise decât în cele 15 state membre UE, la o analiză mai profundă a situaţiei economice se constată că: femeile sunt mai bine reprezentate în ţările cu cea mai mică populaţie de cercetători, că pentru o lungă perioadă de timp ele au constituit majoritatea forţei de muncă înalt calificată și de aceea există o mai mare probabilitate ca ele să fie implicate în domenii strâns legate de cercetare sau cunoaștere știinţifică.

� Datele demografice nu reprezintă însă singurele explicaţii. Raportul arată că și în ţările în care reprezentativitatea masculină și feminină în domeniul cercetării este echilibrată, există diferenţe „gender“ la nivelul prezenţei în cadrul diferitelor sectoare C&D și diverselor domenii ale știinţei. Astfel, femeile sunt îndepărtate din sectoarele competitive care beneficiază de o finanţare mai generoasă și absorbite ca resurse umane auxiliare în sectoarele care dispun de fonduri scăzute.

� Raportul conturează și o imagine a condiţiilor de lucru de zi cu zi ale femeilor de știinţă din ţările Enwise. Femeile sunt încă subreprezentate la nivelul posturilor de vârf din academii și universităţi. Ele constituie majoritatea personalului didactic (54%), dar tind să fie concentrate pe poziţii academice inferioare. În pofida faptului că reprezentarea femeilor în staff-ul universităţilor este similară cu cea de la nivelul comunităţii de cercetători, probabilitatea ca un bărbat să obţină un post academic superior este de trei ori mai mare.

� Oamenii de știinţă din ţările Enwise au fost asociaţi Programului Cadru pentru Cercetare încă de la începutul anilor 1990. Odată cu lansarea celui de-al cincilea și mai ales al celui de-al șaselea Program Cadru au fost consideraţi parteneri egali ai oamenilor de știinţă din UE 15. În ciuda interesului pe care femeile de știinţă l-au arătat pentru aceste activităţi, abilităţile lor sunt folosite mai mult în activităţi de susţinere decât în cele de monitorizare a Programului Cadru sau în cele de consultanţă.

Livre RO.indb 7 10/08/06 13:51:48

8

� În ţările Enwise finanţarea inadecvată, infrastructura modestă și echipamentul depășit sunt factori care împiedică dezvoltarea comunităţilor de cercetători, mai ales în acele sectoare C&D, în care cheltuielile sunt reduse. Tocmai aceste sectoare tind să absoarbă o proporţie mare de femei de știinţă care, în aceste condiţii, se confruntă cu riscul de a pierde oportunităţi de cercetare. De aceea se impune o infrastructură superioară, care să faciliteze accesul la informaţii actualizate.

� Absenţa datelor privitoare la distribuţia bărbaţilor și femeilor la fiecare nivel ierarhic și lipsa cercetării în problema „femeile și știinţa“ în ţările Enwise reprezintă un impediment major în abordarea integratoare a egalităţii de gen. Este necesară o sistematizare a datelor disponibile referitoare la repartiţia pe sexe și la monitorizarea poziţiei femeilor de știinţă la nivel naţional, pentru a promova egalitatea dintre sexe în toate instituţiile de cercetare din domeniul public sau privat.

� În sfârșit, este nevoie de un consens pentru desfășurarea unor acţiuni suplimentare de încurajare a proiectelor privind femeile de știinţă din ţările Enwise. Acest lucru presupune implicarea Comisiei Europene, a Parlamentului European (în mod deosebit de când există noii membri din ţările Enwise), Consiliului Europei precum și a politicienilor și organizaţiilor din ţările Enwise. Se impune, de asemenea, un strâns parteneriat cu ţările membre UE. În concluzie, femeile de știinţă din ţările Enwise trebuie să-și asume participarea pentru a-și ocupa locul meritat și a juca rolul cuvenit în Aria de Cercetare Europeană.

Livre RO.indb 8 10/08/06 13:51:49

9

Acest raport pune problema „femeile și știinţa“ într-o nouă perspectivă, aceea a unei Europe lărgite.

În ajunul celei mai ample extinderi din istoria integrării europene, femeile de știinţă din ţările Enwise1 își exprimă răspicat hotărârea de a contribui semnificativ la Aria de Cercetare Europeană.

Pe 1 Mai 2004 noi ţări vor adera la UE. În acest context este important să acţionăm în sensul accelerării transformării valorilor și atitudinilor, atât în ţările UE 15 cât și în noile ţări membre. Calea este deja netezită, deoarece politica pentru cercetare a UE și-a deschis programele și activităţile încă de la începutul anilor ’90.

Raportul acesta reprezintă o contribuţie importantă la acest proces. El indică un procent ridicat de femei de știinţă cu înaltă calificare, care muncesc în institute de cercetare din ţările Enwise în condiţii modeste, ceea ce reprezintă o reală irosire de talente atât pentru comunităţile știinţifice cărora le aparţin cât și pentru Aria de Cercetare Europeană.

Dacă situaţia nu se va ameliora, există riscul suplimentar ca utilizarea insuficientă a acestor aptitudini să aibă un impact negativ asupra tinerei generaţii, care va fi îndepărtată de acest domeniu, lucru pe care cercetarea europeană nu și-l poate permite.

Problema „gender“ este una foarte complexă. Raportul ne ajută să înţelegem modul în care a luat naștere această problemă în ţările Enwise. El arată că, deși formal legislaţia este o condiţie absolut necesară, ea nu garantează egalitatea. Același raport subliniază necesitatea unor modificări la nivelul mentalităţilor și a condiţiilor de lucru. Instituţiile trebuie să se implice în spijinirea și încurajarea acestor schimbări, prin stabilirea de noi standarde, adresând întrebări, monitorizând progresele, astfel încât să permită femeilor de știinţă să profite de informaţiile existente și, în același timp, să-și aducă activ contribuţia la Aria de Cercetare Europeană.

Aș dori să felicit și să mulţumesc Grupului de Experţi Enwise și în special doamnei Ene Ergma pentru acest raport. O să încurajez o amplă dezbatere asupra lui și voi examina cu atenţie recomandările facute. Dar problema „gender“, a egalităţii în domeniul cercetării știinţifice europene se va rezolva numai în măsura în care dezbaterile vor fi urmate și de fapte. Invit fiecare cititor/ cititoare să reflecteze asupra a ceea ce ar putea întreprinde în acest scop și apoi să demareze acţiunea adecvată.

Philippe BusquinComisar pentru Cercetare

Cuvânt înainte

1. Ţările Enwise sunt: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Slovenia.

Livre RO.indb 9 10/08/06 13:51:50

10

În 1998 Direcţia Generală a Comisiei Europene pentru Crecetare a numit un prim grup de experţi în problema „femeile și știinţa“. Rezultatul a fost un excelent raport ETAN: „Politici știinţifice în Uniunea Europeană-Promovarea excelenţei profesionale în contextul abordării integratoare a egalităţii de gen“. Acest raport a demonstrat clar că: „Uniunea Europeană ar trebui să garanteze dreptul femeilor de știinţă de a se bucura de avantajele pe care le oferă o carieră știinţifică și de a decide asupra priorităţilor din cercetare“.

La 1 Mai 2004, opt ţări Enwise vor deveni membre UE, iar Bulgaria și România sunt așteptate să adere în 2007.

Sunt ele pregătite să devină membre UE? La această întrebare suntem indreptăţiţi să răspundem „da“, deoarece aceste ţări au îndeplinit toate cerinţele impuse de UE. Dar sunt pregătiţi cetaţenii din societăţile noastre postcomuniste să accepte și să sprijine o politică naţională de promovare a egalităţii între sexe?

În perioada comunistă am fost obișnuiţi să credem că, formal, suntem egali. Femeile și bărbaţii aveau formal aceleași drepturi. Dar oare așa era și în realitate? Mulţi oameni de știinţă din ţările noastre, și aici mă includ și pe mine, nu s-au gândit niciodată la aspectul „gender“ ca la o problemă. Se pare că această temă a fost adânc îngropată în conștinţa noastră.

După o examinare atentă vom constata însă că și ţările noastre se confruntă cu aceleași probleme ca și statele membre UE. Funcţiile superioare, atât cele din domeniul academic cât și din domeniul cercetării sunt ocupate preponderent de bărbaţi. Datorită specificului nostru istoric, putem evidenţia însă cel puţin o diferenţă: deși pentru a corespunde cerinţelor UE a fost formal declarată egalitatea dintre sexe, mai este drum lung, cu aspecte particulare pentru fiecare ţară, până la punerea ei în aplicare. În ţările noastre modificările legislative în favoarea egalităţii dintre sexe întâmpină deseori rezistenţă. În parlamentele naţionale, dominate numeric de bărbaţi, rezistenţa la ideea egalităţii dintre sexe este încă puternică. Uneori, noţiunea de egalitate dintre sexe este percepută ca o discriminare împotriva bărbaţilor.

Recomandările din acest raport vizează mai multe grupuri: UE și instituţiile sale, Parlamentul și factorii decizionali, universităţile, institutele de cercetare, media și societatea civilă din ţările Enwise dar și fiecare om de știinţă în parte, atât femei cât și bărbaţi.

Prefaţă

Livre RO.indb 10 10/08/06 13:51:51

11

Sperăm că rapoartele ETAN și Enwise și activităţile grupului Helsinki privind „femeile și știinţa“ să inspire factorii de decizie implicaţi, în special Comisia, Consiliul și Parlamentul Europei, în găsirea mijloacelor adecvate pentru a sprijini scopul nostru comun de a include, promova și încuraja prezenţa unui număr mai mare de femei la toate nivelele în domeniul știinţei în ţările UE, inclusiv cele nou integrate. Pentru a construi o Arie de Cercetare Europeană mai puternică și mai eficientă, care să garanteze că în 2010 UE va reprezenta cea mai competitivă societate bazată pe cunoaștere și informaţie, este nevoie de întreaga forţă intelectuală disponibilă, aparţinând bărbaţilor și femeilor deopotrivă.

Ene Ergma,Președinta Grupului de Experţi Enwise

Dorim să mulţumim în mod special doamnei Brigitte Degen de la DG Cercetare pentru

contribuţia adusă la elaborarea acestui raport și pentru timpul dedicat spijinirii Grupului de

Experţi, fapt pentru care îi suntem recunoscători.

Livre RO.indb 11 10/08/06 13:51:51

Livre RO.indb 12 10/08/06 13:51:52

13

Dacă astăzi problema „femeile și știinţa“ în ţările Enwise a dobândit valenţe politice, aceasta se datorează într-o mare măsură catalizatorului generat de Uniunea Europeană. În lipsa rolului coordonator al diferitelor reţele, orice iniţiativă care ar fi apărut în ţările Europei Centrale și de Est (TECE) sau în Statele Baltice vizând această problemă, ar fi acţionat izolat.În dinamica extinderii, programele de cercetare ale UE au fost unele dintre primele domenii care s-au deschis1 ţărilor candidate. Acest proces a coincis cu iniţiativa Comisiei Europene pentru mobilizarea femeilor de știinţă în scopul îmbogăţirii cercetării europene (Comisia Europeană 1999). Ulterior această iniţiativă s-a constituit într-un plan de acţiune care a avut ca element principal instituirea unui forum politic la nivel european. Astfel, în noiembrie 1999, a luat fiinţă Grupul Helsinki2 „Femeile și Știinţa“. Acest grup, alcătuit din funcţionari civili și/sau experţi gender din 23 de ţări, a inclus încă de la început toate TECE și Statele Baltice, în condiţii de egalitate cu ţările membre UE și cu celelalte ţări asociate celui de-al 5-lea Program Cadru pentru Cercetare.Prima dintre sarcinile trasate fiecărui delegat al Grupului Helsinki a fost aceea de a redacta, până la finele anului 2000, un raport care să descrie politica adoptată de ţara lui pentru promovarea femeilor de știinţă (în cazul în care exista o asemenea politică). Materialul bogat care a rezultat a stat la baza raportului european „Politici naţionale vizând femeile și știinţa în Europa“ (Comisia Europeană, 2002). Raporturile naţionale furnizate de câteva dintre TECE au dus la concluzia că recomandările și constatările cuprinse în raportul „Politici știinţifice în UE’- Promovarea excelenţei profesionale printr-o abordare integratoare a egalităţii de gen“ elaborat de Grupul de Experţi ETAN, infiinţat de Comisie în 1998, nu reflectă pe deplin situaţia cu care se confruntă femeile de știinţă din aceste ţări și, prin urmare, nu poate servi drept sprijin pentru activitatea politică. Într-adevăr, trecutul comunist, tranziţia spre o economie de piaţă și controversatul proces de democratizare au creat în unele ţări candidate o situaţie particulară, care diferă în multe privinţe de cea din ţările membre UE.

Introducere

1. Vezi Capitolul 4.2. Lista membrilor Grupului Helsinki din ţările Enwise se găsește la Anexa 10 a acestui raport.

Livre RO.indb 13 10/08/06 13:52:02

14

În 2001, în contextul amplu al constituirii unei Arii de Cercetare Europene în cadrul căreia s-au stabilit locul și rolul femeilor de știinţă, Comisia a adoptat „Planul de acţiune privind Știinţa și Societatea“. Una dintre acţiuni: „Promovarea egalităţii dintre sexe în domeniul știinţific, în cadrul Europei lărgite“, recunoaște necesitatea unei analize a situaţiei specifice în care se află femeile de știinţă din TECE și din Statele Baltice.Pentru îndeplinirea acestei acţiuni, Comisia a constituit în septembrie 2002 un grup de experţi independenţi, cunoscuţi ca Grupul de Experţi Enwise (Enlarge Women In Science to East)/(Extinderea spre est a grupului „Femeile și știinţa“), alcătuit din oameni de știinţă din diferite domenii, reprezentând academii, universităţi, institute de cercetare precum și mediul de afaceri. Ei au primit mandatul de a raporta despre situaţia femeilor de știinţă din urmatoarele ţări3: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Slovenia, dar și de a integra experienţa noilor landuri din estul Germaniei și de a contura o imagine de ansamblu a regiunii balcanice. Obiectivul final a fost acela de a face recomandări privind modul în care poate fi conștientizată necesitatea egalităţii dintre sexe în domeniul cercetării știinţifice în ţările Enwise și modul în care poate fi accentuat rolul și participarea femeilor la Programul Cadru.Raportul final Enwise s-a construit pe eșafodajul contribuţiei naţionale a experţilor din cele 10 ţări Enwise și a celor doi experţi pentru noile landuri germane și regiunea balcanică. Acesta reprezintă punctul de vedere al membrilor Grupului de Experţi și este rezultatul strădaniilor colective de a schiţa o imagine comună a situaţiei, tinând totuși seama de particularităţile generate de diferenţele de context istoric și geopolitic. Această iniţiativă a fost un bun prilej pentru schimbul de experienţă dintre membrii reprezentând domenii de activitate diferite și având profiluri culturale și aptitudini profesionale diferite. Titlul raportului: „Irosirea talentelor- trecerea problemei individuale într-o temă de interes public“, aduce în prim plan percepţia tolerată și perpetuată de societate, care persistă încă în majoritatea ţărilor Enwise. Potrivit acesteia, statutul de femeie de știinţă implică acceptarea unei poziţii subapreciate și insuficient recompensate în cadrul comunităţii știinţifice și a unui efort dublu pentru menţinerea unui echilibru între locul de muncă și viaţa privată. Toate aceste piedici ramân însă în sfera privată și nu există perspectiva vreunui remediu sau a vreunei recunoașteri publice. Lipsa de recunoaștere a importanţei unui număr mare de femei în știinţă cu înaltă calificare, duce la o subutilizare inacceptabilă a potenţialului intelectual și la o pierdere de talente.

1. Women, education and science in communist time

3. numite în continuare Ţările Enwise.

Livre RO.indb 14 10/08/06 13:52:06

15

Structura raportului Enwise reflectă dorinţa de a pune problema „Femeia și știinţa“ dintr-o dublă perspectivă: a egalităţii gender și a cercetării. Primul capitol menţionează principalii factori structurali și trasează cursul urmat de problema „gender“ în perioada precomunistă, în timpul regimului comunist și în perioada de tranziţie spre economia de piaţă. Cel de-al doilea capitol se concentrează asupra descrierii sistemelor C&D și a modului lor de evoluţie din perioada comunistă până în perioada de tranziţie. Informaţiile calitative și cantitative disponibile la nivel naţional au permis descrierea în capitolul 3 a situaţiei cu care se confruntă femeile de știinţă ce activează în sectoarele C&D din ţările Enwise. Capitolul 4 realizează cu ajutorul datelor privind Programul Cadru 5 pentru Cercetare și rezultatele primului an de aplicare a PC6 o analiză minuţioasă a participării femeilor din ţările Enwise la mecanismul strategic de instituire a egalităţii dintre sexe în Aria de Cercetare Europeană. Capitolul al 5-lea conţine recomandările Grupului de Experţi pentru acţiunile și măsurile ce trebuie luate de principalele instituţii și factorii cheie implicaţi: Parlamentul European, Comisia Europeană, statele memebre UE, parlamentele naţionale ale ţărilor Enwise, politicienii, universităţile și comunităţile știinţifice, media și societatea, femeile de știinţă și asociaţiile de femei precum și reţelele internaţionale. Promovarea femeilor în domeniul știinţei reclamă schimbarea viziunii asupra știinţei, presupune dăruire și imaginaţie. Pentru a ilustra acest amestec de utopie și pragmatism, am ales „Alfabetul“ artistei Sonia Delaunay, ale cărei litere punctează paginile întregului raport. Rezultatul: un raport despre starea știinţei, completat cu știinţa artei de a facilita inspiraţia, totodată și un moment de respiro pentru cititor.

Sonia Delaunay(Rusia, 1885 – Franţa, 1979), născută Sarah Sophie Stern Terk, a fost un intelectual cosmopolit care a încercat să combine tradiţiile Europei de Est cu spiritul avangardei occidentale. Lucrările ei sunt complexe și inovatoare și au creat noi tendinţe în artă. Creativitatea ei caracteristică constă în combinarea unor culori și modele simple, în încercarea de a abstractiza și de a reda diferite obiecte. Operele ei au fost parţial legate de ceea ce reprezenta pe atunci „universul feminin“ (tapiserii, colaje, rochii, ceramică, textile, accesorii). În viziunea artistei, acestea dobândesc însă nuanţe artistice și avangardiste.Sonia Delaunay devine astfel o punte între Europa de Est și Europa de Vest, conectând peste generaţii creativitatea și perfecţiunea feminină. Acesta este motivul pentru care una dintre operele ei – „Alfabet“ (1969), a fost aleasă ca leitmotiv al raportului Enwise, simbolistica literelor fiind un mijloc de exprimare prin scris a noilor idei. Literele W, O, M, E, I, S, care se regăsesc în „Women in Science“ și litera T- care se regăsește în cuvântul „Talent“, ilustrează acest raport în felul următor: E-ul, care se referă la Europa, Extindere, Enwise, Excelenţă, se află pe copertă. Celelalte litere sunt inserate între capitole, în funcţie de titlul sau conţinutul acestora.

Livre RO.indb 15 10/08/06 13:52:07

Livre RO.indb 16 10/08/06 13:52:08

1.

De la simboluri naţionale la superfemeiSchimbări ale problematicii gender și schimbări în ordinea socială de la pre-comunism la post-comunism

Livre RO.indb 17 10/08/06 13:52:10

18

IntroducereViaţa femeilor de știinţă din ţările Enwise nu poate fi înţeleasă fără a avea cunoștinţe esenţiale despre diferenţa dintre bărbat și femeie. Capitolul de faţă ilustrează că esenţial nu înseamnă simplu. Deși încearcă să ofere atât celor din interior (din Est), cât și celor din exterior (din Vest) cât mai multe puncte de referinţă, intenţia acestui capitol nu este aceea de a da o explicaţie simplistă. De fapt, circulă deja o serie de imagini stereotipe ale femeii din Europa de Est, pe care argumentele și informaţiile noastre le vor combate deschis în cele ce urmează, punând în lumină realitatea complexă a acestor femei. Ba mai mult, vom porni de la ipoteza că evoluţia femeii din ţările Enwise ar putea fi chiar mai complexă decât istoria lor politică. Partea instituţională și statistică a problemei gender a reprezentat, în studiul de faţă, sarcina cea mai ușoară. Aceasta oferă un set de explicaţii calitative asupra impactului cultural pe care l-au avut evenimente politice din trecut, în vederea interpretării datelor existente până în prezent.Constatările privind femeile din ţările Enwise, par, la prima vedere, a fi pline de contradicţii și paradoxuri. Asemenea antiteze sunt tipice pentru poziţia socială actuală a femeilor, și anume una între independenţă crescută și activitate profesională pe de-o parte și, pe de altă parte, tiparele relativ conservatoare referitoare la gender. Pentru a înţelege această combinaţie generatoare de confuzie, trebuie descifrate contradicţiile actuale ce caracterizează aceste categorii de femei; aceste contradicţii sunt rezultatul unui lung șir de schimbări culturale, în care atât curentul progresist, cât și cel conservator au jucat un rol special, afișând aspecte ce sunt necunoscute în majoritatea societăţilor din Vestul Europei. Dincolo de cele două Războaie Mondiale la care ţările Enwise au participat alături de restul Europei (cu toate că ambele războaie au început în ţările Enwise și s-au desfășurat aici pentru o bună perioadă de timp), aceste ţări au trecut prin alte trei schimbări sociale și politice majore: eliberarea de sub stăpânirea fostelor imperii și crearea statelor de naţiuni independente (incluzând traiectorii de la forme sociale pre-moderne la cele moderne); preluarea puterii de către comuniști și reconstrucţia sistemelor politice democratice combinată cu tranziţia spre economiile de piaţă. Acest capitol descrie toate aceste trei etape și propune, în plus, o a patra etapă, care constă în procesul de aderare la Uniunea Europeană1. Desi din punct de vedere geopolitic aderarea reprezintă un pas important pentru ţările Enwise, în realitate ea nu este altceva decât o continuare a schimbărilor sociale și culturale începute odată cu „revoluţiile“ din 1989.Se cuvine să subliniem faptul că toate transformările amintite mai sus au presupus existenţa unor așa-zise revoluţii culturale, care au avut de fiecare dată și o componentă legată de gender, aceasta manifestându-se însă de fiecare dată altfel. În perioada pre-comunistă, mișcările de eliberare din aceste ţări au fost nevoite să-și găsească un echilibru între autoafirmarea naţională și nevoia de modernizare, astfel că politica gender a fost ambivalentă. Revoluţia culturală comunistă s-a dorit a fi cea mai radicală și, în privinţa problemei de gender, cea mai progresivă cu putinţă; în realitate însă, datorită naturii ei asupritoare, a ridicat piedici în calea emancipării femeilor atât direct, prin limitarea libertăţii acestora, cât și indirect, prin provocarea unor contra-reacţii

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

1. Casetele cu datele statistice ale ţărilor și hărţi istorice ale Europei sunt cuprinse în Anexa 1 a acestui raport.

Livre RO.indb 18 10/08/06 13:52:10

19

conservatoare. Și astfel, schimbarea în ceea ce privește problematica gender a fost contradictorie. Nici transformarea post-comunistă nu a fost uniformă în toate ţările din fostul bloc de Est din punct de vedere al impactului cultural pe care l-a avut asupra relaţiilor dintre sexe: discursul public, redeschis odată cu această transformare, a permis schimbări in plan politic, economic, și, într-o oarecare măsură, și in plan cultural; în același timp însă a inhibat o altă revoluţie, cea legată de relaţiile dintre sexe și viaţa de familie. Suprasolicitarea femeilor în perioada comunistă precum și catalogarea feminismului din Vest drept ameninţător-militant, au fost argumente descurajante. În același timp, în spatele acestei retorici zgomotoase, comportamentul demografic al femeilor tinere și schimbările de atitudine ale unei părţi importante a populaţiei feminine, au determinat o schimbare rapidă în strategiile de viaţă spre un trai al femeii bine gândit și cu mai multe libertăţi. În această ultimă perioadă, schimbările în cultura gender au fost poate mai puţin evidente în ceea ce privește discursul public dar evidente în ceea ce privește comportamentul; schimbarile au fost atât spontane (datorită noilor oportunităţi), cât și declanșate în mod activ de perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Având în vedere seria vicisitudinilor istorice pe care le-au trait ţările Enwise, contextul cultural exact al fiecărei perioade de timp din fiecare ţară poate fi înţeles numai în măsura în care se gaseste o formula adecvată pentru combinaţia optimă dintre continuitate și discontinuitate.

Evoluţia statutului femeii în perioada pre-comunistăÎn ultimele două secole, societăţile care fac obiectul acestui studiu au fost destinate unor permanente schimbări ale poziţiei lor geopolitice (europene). Istoricii mai dezbat și acum modul în care s-au stabilit graniţele dupa care a fost împărţită Europa: până în secolul 19, diviziunea principală s-a produs pe axa Nord-Sud, pe parcursul secolului 19 a început să domine axa Est-Vest iar mai târziu s-a dezvoltat conceptul de Europa Centrală, care a cunoscut între timp o permanentă evoluţie.Au avut, oare, toate aceste transformări și un anume impact asupra problemei gender? Dacă da, care ar fi cadrul în care ar putea fi teoretizat și documentat un astfel de impact? Ce tip de impact asupra problemei gender ar avea o legătură cu aceste graniţe – reale sau simbolice? A existat un context istoric anume care a precipitat sau încurajat această evoluţie? În ce mod a afectat el din punct de vedere istoric statutul femeilor în domeniul cercetării în ţările Enwise? O privire preliminară impune o întrebare fundamentală: cum se face că, desi în istoria lor, aceste ţări au fost situate la periferia Europei, poziţia femeilor (așa cum rezultă din numeroase surse de informaţie), nu poate fi considerată din punct de vedere istoric înapoiată?Toate aceste întrebări și-ar putea găsi răspunsul în cadrul unor cercetări de gender, cercetări ce nu au fost încă întreprinse în aceste ţări. Deși există date răzleţe și descrieri referitoare la mișcarea feministă și la ascensiunea femeilor pe scara socială, o nouă abordare axată pe evoluţia situaţiei lor, inclusiv pe evoluţia problemei gender în societate și în știinţă, a început să se dezvolte treptat abia după căderea comunismului, în special spre sfârșitul anilor 90 (Miethe și Roth, 2003). Abordarea problematicii femeilor în domeniul cercetării

Livre RO.indb 19 10/08/06 13:52:11

20

în întregul ei context, implica astfel necesitatea unei cercetări sistematice a statutului femeilor din învăţământul superior și din domeniul cercetării in fiecare ţară din Europa Centrală și de Est.Cu toate acestea, cadrul comun este evident: mișcările feministe din această regiune au fost strict legate de procesul formării și eliberării naţiunilor (în secolul 19 și la începutul secolului 20) iar mai târziu, de procesul de constituire a noilor state naţionale. Cu alte cuvinte, mișcările feministe au fost într-un fel sau altul legate de mișcările de eliberare naţională. În comparaţie cu naţiunile dominante ale Europei, ele au avut în plus scopul de a-și găsi identitatea ca state-naţiuni în Europa. Au fost urmărite două obiective principale: unul, de a ajunge din urmă Europa de Vest, pe care o percepeau ca fiind mai avansată, prin încercări de modernizare și democratizare, și celalalt, de a se autoafirma din punct de vedere cultural prin apărarea tradiţiilor culturale locale. Cele două obiective au fost într-o oarecare măsură contradictorii, unul fiind progresist iar celălalt conservator. Așa cum rezultă din analizele recente referitoare la gender, aceeași ambiguitate s-a răsfrânt și asupra politicii de gender din acea perioadă. Cât despre mișcările feministe din aceste ţări, ele s-au desfășurat într-un cadru mai complex, cu toate că obiectivele lor erau identice cu cele din ţările mai evoluate: erau obligate să negocieze cu liderii mișcărilor de eliberare naţională, care au folosit statutul femeii ca pe un as scos din mânecă în propria lor strategie politică. Cu toate că mișcările feministe au depins întotdeauna de dialogul cu liderii politici, în cazul în speţă a fost vorba de un alt tip de negociere.Cercetările feministe recente arată că statutul femeii a constituit un argument pe care acești lideri l-au folosit în mesajele lor către Europa de Vest atât în scopuri progresiste, cât și conservatoare. Cu alte cuvinte, marginalizarea femeii a transformat problema gender într-o problemă foarte importantă. Astfel, statutul social și cultural al femeii a constituit un mijloc de a demonstra egalitatea sau chiar superioritatea ţărilor din Est faţă de cele din Vest: pe de-o parte intelectualii au creat sau căutat mituri naţionale cu imagini de femei puternice și celebre, încercând să demonstreze că un anumit fel de egalitate de gen a făcut întotdeauna parte din caracterul naţional. În același timp, aceste plăsmuiri trebuiau să dobândească cumva realitate și astfel încercările de a îmbunăţăţi condiţia femeii nu au întâmpinat o rezistenţă prea mare. O altă parte a elitei intelectuale și a liderilor politici a încercat să impună însă ideea superiorităţii morale (faţă de femeile din Vest) a femeii din tarile lor ca apărătoare a valorilor tradiţionale conservatoare. Nu e deloc întâmplător faptul că regăsim astăzi această retorică dublă în dezbaterile liderilor politici (bărbaţi si femei deopotrivă!) privind strategiile de egalitate a șanselor susţinute de UE: pe de-o parte, statutul femeilor din ţările Enwise este considerat drept unul destul de avansat iar pe de alta, sunt apărate valorile specifice ale culturii femei și gender din aceste ţări.În viziunea unor istorici (Evans, 1978), activistele din Estul Europei au fost nevoite să facă unele compromisuri majore cu liderii politici. De exemplu, revendicarea dreptului de vot al femeii, formulată ca o cerinţă a grupurilor de femei dar și ca temă politică, a apărut aici mult mai târziu decât în Vest, în unele cazuri chiar prin anii 18802 precum și la începutul secolului 20. Cu toate acestea

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

2. Cu excepţia Poloniei, unde grupul femeilor „Entuziaste“, care susţineau participarea la viaţa publică, a fost înfiinţat în 1846.

Livre RO.indb 20 10/08/06 13:52:12

21

procesul de implementare a legii care acordă femeii dreptul la vot s -a dovedit până la urmă mai rapid în ţările Enwise decât în cele din Vest. Încercările de a explica acest fenomen indică un posibil efect pozitiv al negocierilor cu liderii politici amintite mai sus: „Discursul despre femeile din Europa de Est și în special, îndemnurile ca acestea să participe la mișcările naţionale, au reușit să creeze o atmosferă mai favorabilă femeilor din Est decât acelora din Vest în ceea ce privește activităţile publice. Deși impactul direct sau imediat asupra condiţiei femeii a fost minim, tradiţia dezbaterilor pe tema femeii și a naţiunii a fost reflectată mai târziu în ideile privind organizarea socială în noul stat naţional. Punctele de vedere legate de statutul social al femeii au devenit parte integrantă a percepţiei despre sine a naţiunii și a caracterului său, supravieţuind chiar și în noul context, generat de constituirea statelor naţionale.“ Este concluzia unei analize comparative a discursurilor intelectuale din Turcia otomană, Rusia, Polonia, Cehia, Slovacia, Italia și Grecia din secolul 19 și este valabilă pentru toate aceste ţări. (Maleckova, 2002: 241).Asemenea observaţii ne pot ajuta să înţelegem și să interpretăm datele istorice legate de condiţia femeii din aceste ţări. În toate aceste ţări au apărut organizaţii de femei la începutul secolului 19. Spre sfârșitul secolului 19 și chiar la începutul secolului 20 s-au format atât reţele de organizaţii de femei cât și organizaţii naţionale, astfel încât abia din acest moment se poate vorbi despre o mișcare a femeilor în adevăratul sens al cuvântului. Aceste organizaţii aveau bineinteles și publicaţii proprii, prin care își propagau ideile în rândurile unui public mai larg.

Liga Femeilor din România a fost înfiinţată în 1866 și o organizaţie naţională, Consiliul Naţional al Femeilor din România, în 1921. Asociaţia pentru educarea femeilor, Zivena, a fost înfiinţată în Slovacia în 1869, Asociaţia Femeilor Cehe – în 1867 și Consiliul Naţional al Femeilor din Cehoslovacia – în 1923. Uniunea

Bulgară a Femeilor a fost fondată în 1901, Asociaţia Femeilor din Lituania – în 1905 și Uniunea Femeilor Baltice – în 1909. În Polonia, Liga Femeilor, fondată în 1919, a avut 12.000 de membre.

Sursă: de la diferiţi membri ai Grupului de Experţi Enwise.

Începuturile timpurii ale mișcării feministe în unele ţări Enwise

Livre RO.indb 21 10/08/06 13:52:13

22

Lupta pentru dreptul la studii superioare a fost unul din obiectivele principale ale acestei mișcări. În majoritatea cazurilor, acesta nu s-a aflat în contradicţie cu politicile liderilor naţionali și a devenit o prioritate, fiind considerat o modalitate de dezvoltare a naţiunii în măsura în care femeile aveau un rol important în educarea copiilor în limba naţională și în spirit patriotic. Cu toate acestea, activistele au fost uneori nevoite să lucreze clandestin, așa cum s-a întâmplat la universitatea clandestină pentru femei, numită și Universitatea zburătoare, înfiinţată în Polonia în 1885 sau în cazul organizaţiilor studenţești din cadrul Universităţii din Tartu (Estonia) fondată în 1911. În ţările Enwise, obligativitatea băieţilor și fetelor de a urma școlile de gramatică (în timpul monarhiei habsburgice în 1774, în Bulgaria în 1878) a cunoscut o evoluţie diferită, existând, desigur, cercetătoare care și-au dedicat viaţa știinţei fără să fi absolvit oficial vreo facultate. Primele absolvente ale unor universităţi din această regiune au studiat la Zürich prin 1870, dar cel mai relevant eveniment în contextul nostru, respectiv oficializarea înscrierii femeilor la universităţile de stat a avut loc începând din 1883 în România și din 1922 în Lituania.

1. A NEMZETI IKONOKTÓL A SZUPERNÃKIG

După terminarea școlii elementare, Isabela Textorisova s-a pregătit în particular pentru cariera de profesor. Până în 1886, a predat mai întâi la școala primară, apoi a devenit funcţionară la poștă și, din 1886, a condus Oficiul Poștal din orașul slovac Blatnica, unde și-a petrecut tot restul vieţii. Aici a început să se dedice botanicii și și-a făcut cercetarea în domeniul botanicii în regiunea montană Vel’Ka Fatra, în Valea Blatnica și în Valea Gader, unde a descoperit câteva plante endemice rare (Daphne cneorum L., Cyclamen fatrense, Leontopodium alpinum Cass. Et. al.) A fost în contact cu botaniști de seamă din Slovacia și Ungaria. Și-a elaborat și a publicat experienţa în domeniul botanicii în periodicul de profil Botanikai Közlemenyek (1903). De o mare importanţă este opera ei rămasă în manuscris, Despre flora din regiunea Turiec, cu care a participat la concursul naţional de educaţie al asociaţiei publice pentru femei Literatura Femeilor (1886) și Lumea Tinerei Femei (1893). A cules material dialectologic pentru Prof. Dr. Pastrnek și a colaborat cu reprezentantele organizaţiei Zivena (organizaţia publică slovacă pentru educarea femeilor), precum și cu reprezentantele mișcării femeilor cehe.

Sursă: Velichová, 2003.

Dr. Valeria Dienes s-a născut în 1879 sub numele de Valeria Geiger. Și-a încheiat cariera ca professor la Școala Elisabetană de Fete. A obţinut titlul de Doctor în Filosofie la Universitatea din Pazmany în 1905. A fost prima femeie profesor din Ungaria. A scris articole și eseuri de filosofie pentru multe publicaţii știinţifice. A publicat eseuri în domeniul matematicii, unele împreună cu soţul său. Între anii 1920 și 1930 a fost interesată de euritmie și semiotică. S-a căsătorit cu Pal Dienes în 1905 și împreună au avut doi fii, Gedeon și Zoltan. A murit în 1978.

Sursă: Groó și Papp, 2003.

O botanistă slovacă: Isabela Textorisová (1866 – 1949)

Prima femeie profesor-universitar din Ungaria: Valéria Dienes (1879-1978)

Livre RO.indb 22 10/08/06 13:52:14

23

Odată cu formarea statelor independente, carierele universitare și știinţifice ale femeilor au fost susţinute de reprezentanţii politici, cu anumite restricţii, ce diferă de la o ţară la alta (totuși, restricţia privind accesul la facultatea de drept a existat în aproape toate ţările). Relevantă a fost și introducerea co-educaţiei în toate școlile. În perioada interbelică, procentul femeilor care au studiat la universităţi în ţările Enwise reprezenta aproape 25 % din numărul total de studenţi.S-a spus că nu s-ar fi acordat prioritate problematicii dreptului femeii la vot. Cu toate acestea, în unele ţări Enwise, dreptul femeii de a vota a devenit o realitate mult mai devreme, în general după formarea statelor independente. În aceste cazuri, elaborarea proiectului de constituţie a durat destul de mult însă chiar înainte ca egalitatea gender să fie stipulată oficial în noile constituţii, femeile au fost cooptate în adunări naţionale în baza unor întelegeri provizorii, pentru a-și putea lua locul în Parlament3 cât mai repede cu putinţă. Femeile din Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia au obţinut dreptul la vot în 1918, pe baza Constituţiilor provizorii4 ale noilor state independente iar în Cehoslovacia în 1920. În toate aceste ţări dreptul la vot al femeii a fost legiferat mai repede decât în multe state membre ale UE. Acest fenomen și-ar

An Ţară

1906 Finlanda

1915 Danemarca

1917 Olanda (sprijină votul)

1918 Austria, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda*,

Letonia, Lituania, Polonia, Regatul Unit*

1919 Belgia (pentru vot)*, Luxemburg, Olanda

(pentru vot), Suedia*

1920 Cehoslovacia

1921 Belgia (sprijină votul)*, Suedia**

1928 Irlanda**, Regatul Unit**

Sursă: www.ipu.orgNote: * Dreptul face obiectul condiţionărilor sau restricţiilor

** Condiţionările sau restricţiile sunt ridicate

An Ţară

1929 România*

1931 Portugalia*, Spania

1934 Portugalia*

1937 Bulgaria (pentru vot)*

1944 Bulgaria**, Franţa

1945 Slovenia

1946 Italia, România**

1948 Belgia**

1952 Grecia

1976 Portugalia**

Dreptul de vot al femeilor în ţările Enwise și în Statele Membre

3. Așa se explică existenţa diferitelor informaţii referitoare la momentul intrării femeilor în Parlamentele naţionale.4. Drept care a fost stipulat în Constituţii în urma presiunii puternice exercitate de primele femei parlamentare.

Livre RO.indb 23 10/08/06 13:52:15

24

găsi explicaţia atât în teoria amintită mai sus, cât și în contextul5 Primului Război Mondial, care, în mod paradoxal, le-a oferit femeilor ocazia de a-și dovedi aptitudinile și virtuţile civice: talentul organizatoric (de exemplu, în cadrul Crucii Roșii), curajul, forţa fizică și aptitudinile profesionale. În alte ţări, dreptul femeii la vot a fost introdus mai târziu: în fapt, legislaţia specifică privind egalitatea gender în societate a fost adoptată și ea destul de rapid.

Statutul ambivalent al femeii în perioada comunistăDacă în perioada precomunistă problema gender a fost descrisă ca un amestec de modernism și conservatorism, se poate spune, în schimb, că pentru perioada comunistă, conceptul de modernizare fără eliberare, a fost definitoriu. În politica referitoare la statutul femeii au existat două direcţii principale, contradictorii: pe de o parte, femeile erau private de libertatea de exprimare și nu puteau să acţioneze independent, iar pe de altă parte, politica statului era clar orientată spre modernizarea statutului public al femeilor. Primul obiectiv a fost atins cu ușurinţă prin promulgarea unor legi privind interdicţia adunărilor publice și a organizaţiilor civice, inclusiv a organizaţiilor locale6 de femei și a reţelelor aferente, precum și prin totala cenzurare a discursurilor publice (cu excepţia fostei Iugoslavii); aceasta a împiedicat libertatea de reflecţie asupra vieţii sociale. Politicile ulterioare au fost elaborate în documentele-program ale comitetelor centrale din cadrul Partidului Comunist și implementate treptat în următoarele domenii: promovarea ideologică a egalităţii gender, accesul ambelor sexe la toate profesiile, reprezentarea femeii din punct de vedere politic la nivel central și local, sprijinul în vederea promovării femeii în domeniul educaţiei, co-educarea ca regulă obligatorie în toate școlile. Mai mult, educaţia fără discriminare de sex a fost practicată în școlile primare, de exemplu în disciplinele practice: fetele și băieţii au fost învăţaţi împreună să execute lucrări de traforaj, să coasă și să gătească, abordarea fiind diferită de la ţară la ţară și de la deceniu la deceniu. O infrastructură bine organizată de creșe, grădiniţe și programe de semi-internat a dat posibilitatea femeilor de a fi și mame și angajate cu normă întreagă. Mamele angajate au fost protejate prin lege pe perioada concediului de maternitate (concediu care a fost prelungit treptat) și pe perioada de îngrijire a copilului bolnav. Mamele necășătorite erau protejate destul de bine prin

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

În cazul fostei Iugoslavii, politica gender nu s-a bazat pe ideea egalităţii, ci mai degrabă pe cea a complementarităţii inegalităţii. Femeile reprezentau doar subiectul obiectivelor naţionale, nefiind egale (ceea ce ar putea fi cazul Europei centrale, dar nu și în Balcani) ci complementare bărbaţilor (bărbaţii războinici și femeile care îi îngrijesc). Aceste modele diferite pot fi explicate prin 1) culturi pre-comuniste diferite în fosta Iugoslavie, inclusiv diferenţe precum aceea dintre musulmani și creștini sau diferite convenţii între bărbaţi și femei existente în domeniul public sau privat; 2) un tip diferit de comunism care a fost în același timp mai liberal și mai deschis dar, la un moment dat, a cunoscut și o dezvoltare

economică extrem de rapidă, ceea ce a sporit relativ ușor creșterea mobilităţii în cazul femeilor, acestea nemaifiind dependente de calitatea de membru de partid; 3) diferenţe în tranziţie, inclusiv războaiele!; 4) diferenţe în dezvoltarea mișcării femeilor între anii 1980 și 1990; și 5) dezvoltarea cunoștinţelor despre femei în zona Balcanilor, fenomen inexistent în ţările Enwise. Dincolo de asta, problema dezvoltării și chiar a sărăciei poate fi chiar mai relevantă pentru Balcani.

Sursă: Blagojevič, 2003.

O evoluţie diferită în fosta Yugoslavie

5. În Polonia, activitatea femeilor în sfera publică s-a manifestat mai devreme, în perioada divizării Poloniei, între 1772 și 1918.6. În Statele Baltice totuși, organizaţiile înfiinţate în perioada sovietică s-au aflat sub controul strict al Partidului Comunist.

Livre RO.indb 24 10/08/06 13:52:16

25

alocaţii de stat care le asigurau standardele minime de trai, taţii copiilor fiind constrânși cu ușurinţă să plătească pensia alimentară, deoarece, practic, atât bărbaţii cât și femeile erau în totalitate angajaţi ai statului. Astfel, reţinerea din salariu decisă de tribunal era ușor de obţinut direct de la angajator, caz care era destul de frecvent. În fine, legile privind avortul au devenit mai mult sau mai puţin liberale și în majoritatea cazurilor au fost adoptate prin anii 50 (Excepţie face România, unde avortul a fost interzis mai târziu). În toate ţările Enwise, politica de stat referitoare la statutul femeilor a vizat asigurarea unui loc de muncă (pe baza dreptului general la muncă) și posibilitatea de a îmbina maternitatea cu activitatea profesională. A apărut astfel un model de muncă continuă, specific perioadei comuniste, în care femeile au putut îmbina viaţa de familie cu activitatea profesională, continuând să lucreze chiar și după ce au născut copii, existând doar perioade scurte de întrerupere. Femeile din Europa de Vest nu au beneficiat de un procent de angajare atât de mare și nici de posibilitatea implicării reale în activitatea profesională.A apărut însă o situaţie paradoxală: mișcarea feministă a fost oprimată și declarată moștenire burgheză: femeile au fost izolate una de cealaltă și de mișcările feministe din alte ţări. Cu toate acestea, în foarte scurt timp, în majoritatea ţărilor comuniste, ele au obţinut în anii 50 (în Ţările Baltice în anii 40) o sumă de posibilităţi care semăna izbitor cu setul de revendicări ale mișcărilor feministe din al doilea val în anii 60 și 70, din ţările burgheze. Paradoxal a fost și faptul că opoziţia politică faţă de regimul comunist (respectiv grupurile de disidenţă, o opoziţie deschisă nefiind posibilă) a rămas fidelă valorilor conservatoare și a idealizat7 valorile tradiţionale. La originea acestei tendinţe au existat mai multe motive: în multe cazuri, opoziţia s-a manifestat în strânsă legătură cu câte o confesiune, la rândul ei oprimată de regimurile comuniste; exponenţii mai puţin religioși ai acestor societăţi însă, au condamnat și ei modul în care regimul comunist a înlăturat cu forţa cultura tradiţională. Așadar modelele tradiţionale (și, în cele mai multe cazuri, modelul burghez) s-au transformat cu timpul în valori ce trebuiau protejate. În plus, egalitatea femei-bărbaţi a făcut parte din politicile oficiale, ajungând în multe privinţe un fel de caricatură și devenind neinteresantă pentru opoziţie. Nu în ultimul rând, încercările opoziţiei de a obţine drepturi politice au urmat mai ales (și în unele cazuri doar) cursul luptei între totalitarism și democraţie.În ţările comuniste, femeile au avut și în același timp n-au avut putere. A existat o discontinuitate între activismul pre-comunist al femeilor și percepţia lor despre sine și o continuitate în ceea ce privește interesul public faţă de statutul femeilor. Criticile cele mai radicale la adresa regimurilor comuniste consideră că femeile au fost doar exploatate de acestea. Cel mai frecvent argument este acela că profesiile prin tradiţie bărbătești erau accesibile femeilor doar în măsura în care ele constituiau o mână de lucru ieftină, în special în sectorul industrial. Cu toate acestea, datele sociologice ilustrează o realitate mai complexă în ceea ce privește locurile de muncă ale femeilor, dovedind o reală îmbunăţăţire a statutului social al femeii în comunism. Ce-i drept, înainte de instaurarea comunismului, majoritatea femeilor, în special din ţările agricole, au trudit întotdeauna în agricultură, au fost muncitoare în fabrică sau servitoare. Adevărul e că în perioada comunistă numărul femeilor în fabrici a

Afiș polonez:„Salutăm femeile care lucrează pentru pacea și dezvoltarea patriei!“Sursă: © Gazeta Wyborcza, 2003.

Afiș polonez:„Tot înainte, tineri, în lupta pentru o zonă rurală poloneză fericită!“ Sursă: © Gazeta Wyborcza, 2003.

7. Este interesant faptul că singura sferă în care nu a intervenit statul a fost tocmai cea a familiei, care avea o structură tradiţională. Acest lucru a fost subliniat adesea de critici.

Livre RO.indb 25 10/08/06 13:52:17

26

crescut și, ca dovadă a modernizării lor, au fost înfăţișate alături de utilaje și la fel de puternice ca acestea, ceea ce a dus la nașterea unui stereotip al femeii în comunism. Cu toate acestea, statisticile ne arată, în același timp, că tânăra generaţie de femei a ajuns din urmă bărbaţii în ceea ce privește educaţia (un sistem universitar deschis a făcut posibil acest lucru și pentru generaţia mai vârstnică, astfel încât, la sfârșitul anilor 70, s-a ajuns la egalitate cu bărbaţii studenţi. Acest fapt a dus treptat la modificarea structurii forţei de muncă feminine și la accesul unui mare număr de femei la posturi mai calificate. Printre absolvenţii de facultate, numărul femeilor cu titlul știinţific de doctor, al profesoarelor și al avocatelor a crescut considerabil, întrecându-l de multe ori pe cel al colegilor bărbaţi. Și numărul cercetătoarelor a crescut treptat.Cu toate acestea, în ciuda propagandei pentru egalitatea gender și a perfecţionării profesionale a femeilor, în ciuda eforturilor de a introduce un sistem educaţional non-sexist, segregarea orizontală și verticală între cele două sexe nu s-a redus ci, mai curând, a sporit. Piaţa muncii a fost împărţită în domenii în care bărbaţii erau plătiţi mai bine iar femeile mai prost și, în ciuda faptului că femeile au început să îmbrăţișeze profesii privilegiate, această realitate nu a fost reflectată și în ocuparea posturilor de conducere. Același fenomen a fost observat și de sociologii din Vest în privinţa ţărilor occidentale, cu o deosebire, totuși: în ţările comuniste, această situaţie nu a fost conștientizată, definită sau criticată de femei și nici nu a constituit vreodată o temă de reflecţie pentru știinţele sociale. Așa cum au declarat de multe ori membrele grupului

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

Sursă: Oficiul de Statistică din Slovenia în Mladenič, 2003.

Femei în universităţile slovene (1945/46 - 1995/96)

Livre RO.indb 26 10/08/06 13:52:19

27

de experţi din ţările Enwise, lipsa conștientizării diferenţei dintre femeie și bărbat în cazul majorităţii femeilor, inclusiv al femeilor de știinţă, a devenit un factor hotărâtor în franarea avansării femeilor în carieră: limitele în carieră au fost și sunt acceptate ca o consecinţă naturală a rolului dual al femeilor iar reacţia lor la tratamentul inegal este foarte slabă. Care este explicaţia acestei auto-limitări? În primul rând, trebuie să ţinem seama de contextul general. În comunism însuși conceptul de carieră a fost distorsionat din cauza condiţiilor specifice statului totalitar. Una din condiţiile obligatorii în majoritatea carierelor știinţifice de la gradul de doctor în știinţe în sus era calitatea de membru de partid8. Acest factor a variat în funcţie de discipline, reprezentând un obstacol aproape absolut în știinţele umane și sociale (pentru care optau în special femeile) pe câtă vreme în știinţele naturale era lipsit de importanţă. Mulţi potenţiali oameni de carieră, femei și bărbaţi, au preferat să evite în mod deliberat intrarea în partid, chiar și atunci când acest lucru presupunea renunţarea la promovarea în carieră. Datorită rolului important pe care îl aveau în familie, femeile au acceptat cu mai multă ușurinţă această situaţie decât bărbaţii.Un alt factor hotărâtor, neîntâlnit în ţările ne-comuniste, și care a marcat carierele femeilor, a fost imbunăţăţirea statutului social al acestora. Într-o ţară comunistă, în care se punea accentul pe egalitatea socială, politica statului a avut un impact variabil asupra vieţii femeilor. Cum meseria de

Year Women Men

1970 44.7 % 55.3 %

1980 49.9 % 50.1 %

1990 48.8 % 51.2 %

2000 53.6 % 46.4 %

2001 53.4 % 46.6 %

Source: Hungarian Central Statistical Office in Groó and Papp, 2003.

Un caz de discriminare din Cehia

Când m-am întors din concediul de maternitate am simţit pentru prima oară că nu am fost o angajată apreciată în totalitate, nu pentru că eram femeie, ci pentru că eram mamă, deși nu lucram mai puţin decât ceilalţi colegi. Pentru prima dată m-am simţit discriminată (dovada acestui lucru era, de exemplu, faptul că salariul a încetat să-mi crească). Dar desigur, am fost discriminată în primul rând pentru că am refuzat să mă înscriu în partid, astfel încât nu am fost concediată, dar am fost tratată ca o angajată de rangul doi. În ciuda poziţiei pe care o aveam, am continuat să mă bucur ca de un fel de lux de viaţa mea academică și m-am simţit totuși privilegiată.

Declaraţie biografică făcută de Hanna Havelkova, membră a grupului de experţi Enwise din partea Cehiei.

În 1976, Institutul pentru Cercetare Filosofică al Academiei Bulgare de Știinţă a scos la concurs un grant pentru studii de doctorat în Filosofia Știinţei. Am intrat în competiţie împreună cu alţi patru absolvenţi. La această competiţie un fizician și cu mine am avut cel mai bun rezultat, obţinând același punctaj. A fost preferat bărbatul. L-am întrebat pe șeful catedrei de Filosofia Știinţei: „De ce aţi preferat cealaltă persoană?“, gândindu-mă că amândoi eram fizicieni și amândoi obţinuserăm același punctaj. Răspunsul a fost scurt, simplu și natural: „pentru că este bărbat, dar nu vă faceţi griji. Anul viitor va mai fi un concurs pentru un grant de doctorat la catedra mea și sunteţi binevenită să încercaţi din nou.“ Nu am fost mulţumită de acest răspuns dar nici nu m-am supărat pentru că mi s-a părut „natural“ – lucrurile erau așa cum erau, fixe și neschimbate și nu puteam să fac nimic. Atunci nu eram sensibilă la discriminare. Am înţeles abia mai târziu (1990), după participarea mea la un proiect internaţional pe tema „Discrepanţe în problematica gender în învăţământul superior“, că în 1976 am fost, de fapt, discriminată, chiar dacă nu fusesem conștientă de acest lucru.

Declaraţie biografică făcută de Nikolina Sretenova, membră a grupului de experţi Enwise din partea Bulgariei.

Experienţa discriminării naturaleDistribution of women and men in Hungarian universities from 1970 to 2001

8. O situaţie specială a fost în Polonia, unde statutul de membru de partid era folositor, dar nu obligatoriu pentru o carieră academică. Trebuie să admitem însă că au existat și cazuri de cariere a căror evoluţie a fost îngreunată, de academicieni care au fost implicaţi în mod deschis în activităţi dizidente sau de academicieni care au fost excluși din academii.

Livre RO.indb 27 10/08/06 13:52:20

28

servitoare a dispărut (fiind clasificată ca o dovadă tipică de exploatare), multe femei de carieră au dus o viaţă mai grea în perioada comunistă. Fostele femei din clasa intelectuală care au făcut carieră9 din perioada pre-comunistă au fost persecutate, trimise la fabrică sau la închisoare ca dușmani ai revoluţiei socialiste. Cât privește fostele servitoare sau femeile de categorie mai modestă, politica statului le-a oferit șansa de a se dezvolta și de a-și îmbunăţăţi condiţia socială. Elitele feminine din perioada pre-comunistă, adesea înzestrate cu un capital cultural preluat de la familiile lor intelectuale sau bogate, conștiente de propria lor valoare datorată realizărilor personale într-un mediu competitiv și deseori în contact cu mișcările femeilor, au avut dificultăţi majore de adaptare la noile condiţii. În același timp s-au format noi grupuri de femei care au avansat dubios în carieră într-un context politic care limita drastic șansele de autoafirmare. Avansarea în carieră presupunea de cele mai multe ori compromisuri morale cu regimul și era condiţionată de cenzura ideologică permanentă. În plus, nu existau legături cu mișcările feministe sau discuţii publice despre necesitatea renegocierii rolurilor domestice, despre constrângerile sociale, despre prejudecăţile împotriva femeilor ș.a. Astfel, primul val al elitelor intelectuale feminine a fost oprimat, tiparele și modelele de carieră feminină au fost desfiinţate și s-a dezvoltat ex nihilo un alt model de carieră. E foarte adevărat că cele spuse mai sus se aplică și în cazul bărbaţilor dar relaţia lor cu cariera era în același timp mult mai directă.O experienţă de aproape cincizeci de ani în câmpul muncii, perfecţionarea profesională continuă și existenţa unei infrastructuri pentru îngrijirea copilului, care a făcut posibilă angajarea femeilor cu normă întreagă, nu îndreptăţesc slaba reprezentare a femeilor în funcţii de conducere în domeniul știinţei. Așadar ar trebui întreprinse cercetări referitoare la ce s-a întâmplat cu constelaţia gender în comunism. În arhive se găsesc date statistice generale, ca de exemplu date demografice sau organigrame, care pot fi împărţite în

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

Atunci când Dr. Dorothy Crowford Hodgkin a fost în România, am fost desemnată să o însoţesc la întâlnirea cu Elena Ceaușescu, numită pe vremea aceea „cel mai mare savant al regimului comunist român”. În ciuda faptului că între noi exista o diferenţă de vârstă de 38 de ani, m-am simţit foarte apropiată de Dr. Crowford Hodgkin. Era onestă, plăcută și amabilă. Am fost atunci mai aproape de Premiul Nobel decât am visat să fiu vreodată! Dar, când am ajuns în biroul Elenei, am primit cel mai crud ordin din viaţa mea: a trebuit să stau afară, într-o cameră specială, împreună cu doi câini Labrador care erau cu ochii pe mine. A trebuit să aștept până la sfârșitul întâlnirii lor, care a durat mai mult de două ore. Vă puteţi imagina ce a putut gândi Dorothy despre această situaţie? Vă puteţi imagina uriașa umilinţă pe care a trebuit s-o trăiesc ca tânără femeie-cercetator?

Declaraţie biografică făcută de Mioara Florica Tripșa, membră a grupului de experţi Enwise din partea României.

Dorothy Crowfoot Hodgkin împreună cu Mioara Tripșa (stânga) și Eugenia Kovacs (dreapta) în timpul vizitei sale în 1985 la Departamentul de Biofizică a Facultăţii de Medicină din București. © Prof. D.r Mioara Florica Tripsa

„Îmi amintesc fosrte bine …“

9. În Polonia, această situaţie le-a afectat numai pe femeile care, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, au luptat în Armată.

Livre RO.indb 28 10/08/06 13:52:21

29

funcţie de gender. Și datele referitoare la salarizare au fost în general arhivate de economiști, astfel încât evoluţia statutului femeilor poate fi în linii mari reconstituită. Cum nici cetăţenii de rând, nici sociologii nu au avut voie să atragă atenţia public asupra problemelor de ordin social, aceste date au fost analizate, teoretizate și interpretate foarte rar. Termeni precum discrepanţă de plată sau izolare socială erau necunoscuţi. Dubla zi de muncă a femeilor sau așa-zisa normă dublă a fost pusă din când în când în discuţie dar, în același timp, s-a împământenit obiceiul de a îngemăna îndatoririle materne cu cele de serviciu. Rolul femeilor ca salariate secundare a reprezentat în majoritatea familiilor o necesitate economică dar a devenit și o normă culturală potrivit căreia bărbaţii, întreaga comunitate și în cele din urmă chiar și femeile au început să privească serviciul din afara familiei ca pe o datorie. Dar cum nu erau considerate (și nu se considerau) decât niște salariate secundare, diferenţa tradiţională dintre femei și bărbaţi a funcţionat în paralel. Până acum s-au întreprins foarte puţine cercetări de calitate, deși acestea sunt absolut necesare pentru înţelegerea punctului de vedere al femeilor și al strategiilor lor de viaţă.

Procesul de transformare: noi continuităţi și discontinuităţi După căderea comunismului au apărut experţi în problema gender și activiste care au căutat explicaţii pentru așa-numitul fenomen de opacitate gender. În lipsa unor cercetări sistematice, există câteva ipoteze generale referitoare la sursele opacităţii, moștenite din perioada comunistă. Se cuvine să amintim că proceselor de modernizare (așa cum au fost descrise mai sus) li se datorează desfiinţarea barierelor legale care a constituit obiectivul mișcărilor feministe din Vest din anii 70. Desi probleme gender au existat în comunism și cu timpul au apărut și altele, ele au fost însă ocultate și au trecut la un nivel mai degrabă cultural, aproape imposibil de definit. Dificultatea a rezultat în special din combinaţia dintre modernitate și conservatorism. Așa cum am arătat mai sus, modernizarea statutului profesional nu a fost urmată în mod natural de modernizarea tiparelor culturale, ba mai mult, tiparele tradiţionale au fost adesea susţinute de rolul important pe care l-a avut familia în timpul comunismului, și anume, acela al unui loc de refugiu în calea regimului. La întrebarea dacă se simt sau nu discriminate (întrebare cuprinsă fie în cercetări sociologice, fie în interviuri din presă), multe femei s-au referit la modelul feminin de carieră descris mai sus, în care a avea copii presupunea acceptarea limitării ambiţiilor profesionale, ca la o opţiune mai mult sau mai puţin liberă (în opinia lor, opţiunea de a avea copii atrăgea automat după sine acceptarea anumitor compromisuri).Femeile din ţările comuniste au fost deseori descrise ca fiind superfemei. Iar multe dintre ele și-au însușit această imagine, simţindu-se destul de puternice pentru a-și rezolva singure toate problemele. Pe de altă parte, există păreri diferite referitoare la statutul femeilor ca temă politică. Ori de câte ori au fost întrebate, femeile au recunoscut că ar suferi de pe urma inegalităţii gender și a sexismului dar ele continuă să privească aceste lucruri ca pe o problemă personală, refuzând să recunoască tratamentul nedrept ca pe o problemă sistemică și să o abordeze din punct de vedere politic. Principalul motiv al

Livre RO.indb 29 10/08/06 13:52:23

30

acestei atitudini constă în lipsa dezbaterilor publice pe această temă. În timpul comunismului, problema gender nu a fost dezbătută în public în mod liber, real și diferenţiat. În mod surprinzător, propaganda oficială a reușit să ascundă chiar și un fapt evident, și anume, că prin mame erau protejaţi, de fapt, doar copiii, și nu femeile ca atare. În plus, problema femeilor nu a reprezentat o temă demnă de luat în considerare nici măcar pentru opoziţia politică, fiind considerata un obiectiv al fostei politici oficiale comuniste. Problematica femeilor nu s-a bucurat deci de popularitate în rândul opoziţiei, aceasta preferând să-și concentreze atenţia asupra drepturilor generale (individuale)

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

Cu un nivel general al veniturilor familiale destul de mic, procesul de transformare în Germania de Est a făcut ca multe femei să devină principalele aducătoare de venituri în familie. În medie, femeile din noile Landuri din Estul Germaniei câștigă aproximativ 50% din venitul familial (în comparaţie cu o treime în Landurile din Vestul Germaniei). Rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul femeilor căsătorite și al celor cu copii sub 18 ani este considerabil mai mare decât în Landurile din Vestul Germaniei (în Est 74%, în comparaţie cu 56% în Vest).În 1991, 35% dintre bărbaţii din Est și 30% dintre femeile din Est, acolo unde s-au adunat date,

comentau: „Este mult mai bine pentru toţi dacă bărbaţii lucrează cu normă întreagă și femeile stau acasă să aibă grijă de gospodărie și de copii.” Cinci ani mai târziu, acest procentaj a atins doar 27% dintre bărbaţii din Est și 26% dintre femeile din Est, ceea ce înseamnă că nu există nici o șansă privind renașterea modelului conservator de familie, cel al bărbatului care lucrează + o gospodină (în timp ce, pe durata celor doi ani de studiu UE, 50% din media bărbaţilor și femeilor din Vest erau de acord cu modelul conservator de familie).

Sursă: Nickel, 2003 și Schenk, 2003 citaţi de Burkhardt, 2003.

Un model diferit în noile landuri din estul Germaniei

Sursă: Eurostat 2003.Notă: Discrepanţa în funcţie de gender a salariul neajustat se referă la diferenţa între salariile brute/ oră ale femeilor și ale bărbaţilor. De exemplu, în Republica Cehă, cea mai mare dintre ţările Enwise, diferenţa la salariul brut este de 26%, ceea ce înseamnă că, în medie, femeile câștigă 74% din veniturile bărbaţilor pentru fiecare oră de lucru (vezi și Capitolul 3, „Nu

tot ce zboară se mănâncă“). Se consideră „neajustat“ pentru că nu ia în considerare factori precum segregarea ocupaţională și verticală precum și nivelul calificării. Având în vedere că această evaluare este făcută pe baza plăţii pe oră, dimensiunea normă întreagă/ parţială este întrucâtva clarificată, dar nu s-a făcut nici o ajustare, deoarece salariile pentru norma parţială sunt în general mai mici pro rata decât salariile pentru normă întreagă.

În ţările Enwise, ca și în statele membre UE și în alte regiuni ale lumii, venitul femeilor este, în medie, mai mic decât al bărbaţilor.

Discrepanţa între salarii în funcţie de gender în 2001

Livre RO.indb 30 10/08/06 13:52:24

31

civice și politice. După căderea comunismului, discursul public referitor la diferenţele dintre sexe a fost relansat, dar, tratarea serioasa a problemelor de gender a fost minata de resentimentele antifeministe combinate cu cele anticomuniste.Procesul de transformare, început în ţările Enwise după 1989, se bazează pe principii complet diferite faţă de cele din timpul comunismului. Libertatea politică individuală și libertatea de a alege sunt considerate superioare tuturor celorlalte valori. Cu toate acestea, în majoritatea ţărilor Enwise, valul anticomunist a declanșat o reacţie conservatoare, ce cuprinde în sine tendinţa de a le obliga pe femei să se întoarcă la rolurile lor tradiţionale. Atitudinea conservatoare a fost adesea legată de recâștigarea puterii politice de către Biserică și de renașterea naţionalismului. Ţările Enwise se deosebesc substanţial una de alta din punct de vedere al noilor ideologii legate de gen datorită evoluţiei lor diferite sub aspect religios și politic. În ciuda acestor diferenţe, rezultatul este același: preluarea de către femei a sarcinilor de familie ca o normă întreagă și suficientă s-a dovedit imposibilă din motive economice. Cu atât mai surprinzător este faptul că nici oferta de locuri de muncă cu normă redusă nu a crescut semnificativ: majoritatea femeilor active lucrează cu normă întreagă și petrec în medie tot atâta timp la serviciu ca și bărbaţii. Există însă și motive structurale. Datorită moștenirii post-comuniste de segregare orizontală a pieţii de muncă în funcţie de gender, femeile ca forţă de muncă nu pot fi înlocuite. Ele constituie aproximativ 50% din totalul forţei de muncă iar 80% dintre ele, dacă nu mai mult, sunt angajate în sectorul de servicii, în sectorul sanitar, în industria bancară, în asigurări și în comerţ. Datorită faptului că au acceptat o remuneraţie mai mică, femeile au contribuit la menţinerea unor sectoare întregi (sectorul sanitar, învăţământ

Sursă: Studiu NCS în Tripsa, 2003.Notă: 1 Euro = 38080.0 Leu - Financial Times - Sept. 15, 2003

Distribuţia angajaţilor în România pe grupe de salarii

Livre RO.indb 31 10/08/06 13:52:25

32

ș.a.) Raţiunile psihologice sunt de asemenea importante: cercetările arată că femeile lucrează atât pentru a se bucura de independenţă financiară, cât și pentru a avea contacte sociale.Nu este ușor de răspuns la întrebarea dacă femeile sunt sau nu marile învinse ale proceselor de transformare. Rata șomajului variază de la o ţară Enwise la alta și se modifică permanent. Chiar și în cazurile în care rata șomajului la bărbaţi și la femei nu difera dramatic, s-a observat un fenomen caracteristic de gen, respectiv, o mai mare flexibilitate a femeii pe piaţa muncii. Aceasta înseamnă, de exemplu, o disponibilitate mai mare privind recalificarea și schimbarea locului de muncă (în plan orizontal) dar și acceptarea unui post sub nivelul de calificare (în plan vertical) și, mai ales, disponibilitatea de a munci în schimbul unei remuneraţii mai reduse. Acest lucru este valabil pentru profesiile mai puţin calificate, în care femeile lucrează pe salarii de nimic dar remuneraţia neadecvată a femeilor se regăsește chiar și la nivel managerial. Persistă încă practica tradiţională conform căreia bărbaţii așteaptă în mod firesc – și li se oferă – salarii mai mari iar femeilor li se oferă – și acceptă – salarii mai mici. În fine, segregarea orizontală a unor întregi segmente din piaţa muncii s-a produs din nou în perioada de tranziţie din alte motive:

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

32

DA, cred că femeile se bucură de șanse egale. Desigur, există întotdeauna situaţii în care femeile și bărbaţii sunt trataţi diferit, dar asta depinde total de fiecare persoană implicată și nu de societate ca întreg.

Tânără femeie de știinţă estoniană (Vârsta: 36, știinţe medicale) la workshop-ul Enwise despre tinerii oameni de știinţă, Praga, aprilie 2003.

Încă presupunem că problemele gender sunt mai degrabă private (personale sau doar ale femeii) decât sociale. Dar, sprijinirea cercetării și dezvoltării continue este problema societăţii în întregul său, nu este numai dreptul său legal, dar și obligaţia sa, de a utiliza tot potenţialul uman pentru ca întregul neam omenesc să poată beneficia de realizările știinţifice.

Tânără femeie de știinţă (vârsta: 35, știinţele naturii) la workshop-ul Enwise despre tinerii oameni de știinţă, Praga, aprilie 2003.

Este opacitatea referitoare la gen încă activă?

Transformarea eforturilor individuale în dezbateri publice

În afară de sprijinul instituţional și legislativ oferit de statul federal în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbaţi, mișcarea feministă a început să se dezvolte deja în anii 1970 la Zagreb, Belgrad și Ljubljana. Feministele au fost marginalizate, dar nu interzise, datorită faptului că Iugoslavia era mai degrabă deschisă către Vest și influenţată de progresul intelectual de acolo. Prima conferinţă internaţională feministă în ţările comuniste a fost organizată la Belgrad (1978); tot acolo a avut loc si prima conferinţă feministă post-comunistă. În anii optzeci, problematica femeilor a devenit parte a discursului public și al dezbaterii știinţifice. În cea de-a doua jumătate a anilor optzeci au apărut publicaţii, traduceri sau chiar contribuţii originale feministe. În această decadă, a fost publicată la Zagreb chiar o revistă știinţifică, în care au fost publicate lucrări ale diverșilor cercetători în domeniul

problematicii femeii din întreaga Iugoslavie. Mai mult, Asociaţia Sociologică Iugoslavă a înfiinţat o secţiune dedicată Femeilor în societate. A fost, de asemenea, dezbătută problema femeilor și a știinţei. În aceeași perioadă, Centrul Interuniversitar din Dubrovnik a organizat conferinţe internaţionale și cursuri având ca temă, direct sau indirect, problematica gender. Pentru femeile din ţările socialiste, aceste seminarii au reprezentat o ocazie de a călători în afara ţării și de a întâlni colegi străini. Mișcările feministe din Iugoslavia au creat un spaţiu politic alternativ în cadrul crizei sistemului socialist și înaintea începutului traumatic al războaielor civile și etnice din anii nouăzeci.

Sursă: Blagojević, 2003.

Mișcări feministe în Yugoslavia

Livre RO.indb 32 10/08/06 13:52:26

33

segmentele feminizate în timpul comunismului fac acum parte din sectorul de stat, mai sărac din punct de vedere economic (învăţământul la toate nivelele, sistemul sanitar ș.a). Femeile și-au păstrat într-adevăr locurile de muncă (concurenţa nu este foarte mare în aceste sectoare deoarece bărbaţii s-au orientat spre zone mai atrăgătoare din punct de vedere financiar), dar în condiţii în care sunt exploatate iar abilităţile le sunt subevaluate. Inutil să amintim că, deși femeile lucrează din greu la serviciu, ele trebuie să-și îndeplinească și obligaţiile părintești datorită statutului lor de salariate secundare în cadrul familiei – lucru care nu li se pretinde, în general, partenerilor lor. Procesul de transformare a oferit fără îndoială oportunităţi noi odată cu schimbarea situaţiei economice iar interesele și valorile oamenilor s-au modificat în consecinţă. Odată cu această transformare a crescut și decalajul dintre generaţii, care a dus la schimbări majore ale comporamentului și, uneori, ale sistemului de valori. Liberalizarea economiei a dus, la rândul ei, la schimbări în societate și a creat noi oportunităţi, în special pentru femeile tinere și pentru cele necășătorite. Strategia de viaţă a femeilor tinere s-a schimbat: ele se cășătoresc mai târziu și au mai puţini copii dar, potrivit sondajelor de opinie, societatea este de părere că valorile familiei sunt mult mai importante decât cariera profesională.Modelul moștenit (mai mult sau mai puţin omogen), conform căruia femeile nu obișnuiau să aleagă între carieră și familie, s-a păstrat și poate fi considerat pozitiv. În același timp, diferenţierea socială din rândul populaţiei feminine ia proporţii dramatice. Unii sociologi sunt de părere că influenţa vârstei și a gradului de educaţie asupra statutului economic tinde să fie mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor. S-a constatat, de asemenea, o creștere a numărului de persoane necășătorite, atât femei, cât și bărbaţi, și opţiunea tot mai des întâlnită pentru coabitare, ca model de familie. Trebuie să subliniem

Totuși, în ultimii 15 ani, cât am lucrat in managementul cercetării, am început să observ semnele inegalităţii dintre femei și bărbaţi în știinţă. Uneori am comparat numărul de femei și bărbaţi care depuneau propuneri pentru granturi internaţionale la organizaţia noastră și am observat o diferenţă izbitoare. Mi-am dat încet-încet seama că majoritatea șefilor de instituţii depuneau propunerile sub propriul nume, în timp ce colegele lor – care de obicei transformau în realitate proiectele de cooperare cu instituţiile partenere – nu aveau dreptul să facă altceva decât să pregătească propunerile și să ia parte mai târziu la activităţile de cooperare. Aceste observaţii m-au adus din ce în ce mai aproape de iniţiativele știinţifice ale femeilor și, în final, am devenit membru al grupului de experţi Enwise din partea Ungariei.

Declaraţie biografică făcută de Dora Groo, membră a grupului de experţi Enwise din partea Ungariei

În noua mea funcţie am început să mă ocup de problemele femeilor. În timpul comunismului, problemele femeilor nu erau aduse în discuţie, așa că pe atunci nici nu mi-a trecut prin cap să mă ocup de ele. Deschiderea ţării după căderea comunismului a adus, de asemenea, noi impulsuri din afară și am înţeles curând cât de important este un astfel de subiect. În același timp sunt uimită de influenţa pe care a exercitat-o sistemul totalitar asupra oamenilor, de vreme ce aceștia au uitat să reflecteze asupra vieţii lor de zi cu zi. Privesc activitatea mea profesională ca pe o șansă de a mă achita faţă de această importanta datorie privind problematica egalităţii gender.

Declaraţie biografică făcută de Hana Havelkova, membră a grupului de experţi Enwise din partea Cehiei

Începem să înţelegem… (I) Începem să înţelegem… (II)

Livre RO.indb 33 10/08/06 13:52:27

34

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

34

faptul că societăţile din ţările Enwise încă nu s-au „așezat“: femeile tinere care au amânat până acum întemeierea unei familii încă se întreabă dacă și cum ar putea să gestioneze în același timp cariera și familia în noua societate bazată pe competitivitate și dacă ar fi posibilă o negociere cu partenerii lor, având în vedere preponderenţa opiniilor conservatoare (în special în rândul bărbaţilor). Tinerele femei de știinţă încep să se gândească la aceste dificultăţi. Impactul cultural al experienţei de viaţă a tinerei generaţii variază mult în ziua de azi și în mod sigur se va reflecta diferit în funcţie de provenienţă sau apartenenţa la anumite grupuri sociale. Interpretarea tendinţelor demografice necesită o cercetare axată pe analize calitative, fapt pentru care nu pot fi încă prezentate concluzii generale. Discursurile publice (oricum ar fi ele exprimate: sub formă de teorii, în mass-media, în literatură sau în artă) se modifică încet, dar această modificare nu poate fi oprită. Activismul femeilor a renăscut imediat după căderea comunismului în toate ţările implicate iar în fosta Iugoslavie chiar mai devreme. Noi organizaţii de femei au început prin a aborda problemele cele mai grave ale femeilor, ca de exemplu, violenţa împotriva femeii în general sau discriminarea pe piaţa muncii. În Polonia, organizaţiile de femei s-au mobilizat în urma promulgării unei legi care interzicea avortul. Mai trebuie amintite două aspecte: distanţa istorică dintre mișcările pre-comuniste și mișcările post-comuniste este atât de mare, încât nu se poate spune că acestea din urmă ar decurge din primele. Chiar dacă o asemenea abordare ar putea încuraja simbolic consolidarea unei istorii proprii a femeilor, adevărul este că lucrurile au evoluat în cu totul altă direcţie și, prin urmare, se poate spune că noul val a pornit practic de la zero. Trebuie remarcat totuși faptul că astăzi organizaţiile de femei nu sunt izolate. Ele primesc ajutor direct din partea multor altor organizaţii de femei și prin aceasta, legitimitate mondială, pentru

Mi-am schimbat identitatea de la o femeie tradiţională măritată la o femeie de succes, considerată de ceilalţi (dar nu de colegii din Vest) ca fiind feministă. Trebuie să spun că profesiunea mea, în special implicarea mea în studii gender, îmi oferă posibilitatea să înţeleg, și, ceea ce este mai important pentru mine, să susţin că am dreptul de a trăi fără să am un bărbat și copii. Cu toate acestea, specializarea mea îmi restricţionează cariera, limitându-mi accesul la poziţii știinţifice mai înalte în cadrul institutului la care lucrez.

Declaraţie biografică făcută de Alina Zvinkliene, membră a grupului de experţi Enwise din partea Lituaniei

În 1983/84 am petrecut un an în SUA, în cadrul unei burse acordate de Consiliul American al Societăţilor Academice, ceea ce a reprezentat un moment decisiv în cariera mea știinţifică. Am devenit membră a unui grup universitar dizident de femei profesor, nemulţumite de diferenţele din sistemul de promovare și de discrepanţele salariale între profesorii bărbaţi și profesorii femei la Universitatea de Stat din Buffalo/ New York. În fiecare lună ne întâlneam acasă la una dintre profesoare pentru a discuta criteriile de promovare și remuneraţia și spre sfârșitul anului, am scris președintelui un raport despre sesiunile noastre. Am vizitat Buffalo din nou după 5 ani și am aflat că eforturile noastre nu au fost în zadar. Cariera mea știinţifică s-a schimbat considerabil de atunci. Tot ceea ce am scris după aceea a fost inspirat de feminism și, mai târziu, de teoria problematicii gender.

Declaraţie biografică făcută de Elzbieta Olesky, membră a grupului de experţi Enwise din partea Poloniei

Dreptul de a alege Învăţând devreme... în străinătate

Livre RO.indb 34 10/08/06 13:52:28

35

un întreg spectru de probleme politice legate de apartenenţa la gender, a căror rezolvare a provocat schimbări în cultura gender din Vest. Aceste schimbări au pătruns în ţările Enwise prin intermediul literaturii, al presei, al cinematografiei ș.a. sau prin experienţa personală după 1989, cu unele excepţii. Chiar dacă aceste schimbări culturale pot fi accelerate printr-o bună comunicare, mai rămâne totuși un drum lung de parcurs. Mass-media și sfera publicităţii sunt suprasaturate de imagini stereotipe de femei și bărbaţi și de declaraţii făţiș sexiste, care nu sunt recunoscute ca atare de publicul (tele)spectator. Puţini oameni sunt sensibili la cazurile de misoginism, manifestat prin intermediul mass-media și nu există consilii de supraveghere a corectitudinii conţinutului difuzat.

Ce presupune aderarea la UEMecanismele internaţionale create pentru a preveni orice formă de discriminare împotriva femeilor (așa cum au fost definite în CEDAW) și/sau politica de egalitate a șanselor (așa cum a fost concepută de UE), au avut un rol esenţial în a determina guvernele ţărilor Enwise să abordeze problemele de gender după 1989. Pentru a întocmi rapoartele guvernamentale, care după semnarea Platformei de Acţiune de la Beijing trebuiau puse la dispoziţia Comisiei ONU pentru Drepturile Femeilor, guvernele au fost nevoite să adune informaţii, să formeze echipe de lucru din funcţionari civili și să colaboreze cu organizaţiile de femei. În plus, oficialii din ţările candidate la aderare au putut să-și alcătuiască mai ușor agenda de lucru ţinând seama de evaluările comisiilor internaţionale. Din păcate, guvernele din ţările Enwise nu au urmat îndeaproape recomandările ONU, ba mai mult, nu au reflectat suficient asupra informaţiilor difuzate sub egida ONU. In schimb, directivele UE au fost urmărite îndeaproape. Cu toate ca guvernele locale au adoptat politici privind egalitatea șanselor în cadrul procesului de armonizare a legislaţiei

„94 FM – Ne aprinde“ – Acest spot publicitar al unui post de radio, Radio 94, înfăţișând sânii unei femei ai căror mameloane sunt înlocuite de butoanele unui aparat de radio, a apărut pe postere în Varșovia, în ianuarie 2003. Postul de radio se adresează în general bărbaţilor și este gândit ca un gentleman’ s club. Interesant este faptul că persoana responsabilă cu promovarea postului era o femeie. Acest spot publicitar a provocat proteste ale organizaţiilor de femei poloneze.

Sursă: Oleksy, 2003.

Imagine misogină în mass-media poloneză

Livre RO.indb 35 10/08/06 13:52:29

36

1. DE LA SIMBOLURI NAŢIONALE LA SUPERFEMEI

36

ţărilor candidate la aderare cu legislaţia UE, principala problemă la ora actuală constă în implementarea modificărilor legislative adoptate. Până acum, femeile trebuiau să depună eforturi mari pentru a dovedi că legea este încălcată în detrimentul lor, dar odată cu noile amendamente legale, situaţia s-a îmbunăţăţit și au apărut deja primele cazuri în care femeile s-au adresat instanţei în baza acestor amendamente. În plus, organizaţiile de femei au început să se adreseze anumitor grupuri de femei, considerate ca fiind cele mai vulnerabile, pentru a le aduce la cunoștinţă drepturile pe care le au. Dezbaterea în parlament a noilor modificări legislative, care interzic explicit hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă, discriminarea exprimată în publicitate precum și ampla raportare a mass-mediei au contribuit esenţial la lansarea unor discuţii publice pe tema respectiva. Efectul lor asupra modelelor culturale locale și a comportamentului oamenilor este evident.

„Primul obiect vorbitor a fost inventat de Dumnezeu... Edison a inventat primul obiect vorbitor care poate fi oprit...“

Sursă: © Hillar Mets în „Eesti Päevaleht“, cotidian estonian – 13 august 2003

Imagine misogină în mass-media estoniană

„Oglindă, oglinjoară, care e cea mai frumoasă (femeie de știinţă) din Tartu?“P.S. Tartu este principalul oraș al cunoașterii din Estonia, gazduind cea mai importanta universitate estona.

Sursă: © Hillar Mets în „Eesti Päevaleht“, cotidian estonian – 9-septembrie 2003.

Un lector își începe cursul cu aceste cuvinte: „Și acum vom vorbi despre lucruri pe care, evident, chinezii și femeile nu le înţeleg...“

Sursă: Revista lunară “Eesti Naine” (Femeia estoniană), No. 9/1989.

Declaraţie misogină în mass-media estoniană

Livre RO.indb 36 10/08/06 13:52:31

37

ConcluziiSituaţia femeilor înainte de instaurarea comunismului în ţările Enwise poate fi rezumată astfel: drepturile lor civile fundamentale, ca și dreptul la educaţie și proprietate au fost dobândite printr-un proces similar celui din Europa de Vest și cam în tot atâta timp, procesul fiind accelerat în multe cazuri de mișcările de eliberare naţională. Activitatea pe tărâm feminist s-a născut odată cu mișcările naţionale și s-a dezvoltat datorită mișcării internaţionale a femeilor. Femeile din Vest au putut stabili contactul cu femei din Europa Centrală și de Est sau cu reţelele organizaţiilor de femei de pe tot cuprinsul Europei. Cu toate acestea, modelele tradiţionale au persistat. Deși este foarte dificilă stabilirea și evaluarea tendinţei patriarhale, se poate presupune că ea diferă de la o ţară la alta atât în Est, cât și în Vest. De aceea nu ar fi corect să oferim imagini stereotipe despre Est și Vest. Ţările Enwise au trecut prin două

schimbări politice și sociale majore: una este trecerea de la societăţile parţial tradiţionale și parţial burgheze la cele comuniste iar alta este trecerea de la un regim comunist la un regim democratic – fenomen ce poate fi descris ca un salt de la izolarea culturală la cultura globalizată. Toate aceste schimbări sociale au inclus, implicit și explicit, dimensiunea problemei gender. Modelele comuniste s-au transformat foarte încet în timp. Cu toate acestea, exigenţele noii societăţi bazate pe competitivitate, noile strategii de viaţă ale generaţiilor tinere și impactul standardelor internaţionale asupra egalităţii între femei și bărbaţi, au condus la schimbări culturale tot mai evidente.

Egalitatea de gen(der) era în timpul comunismului, asemeni obiectului imaginar din imaginea de mai sus, doar o iluzie …

Sursă: Bruno Ernst, Abenteuer mit unmögliche Figuren, Taco Verlaggesellschaft und Agentur, 1987 în Velichová, 2003.

Livre RO.indb 37 10/08/06 13:52:33

Livre RO.indb 38 10/08/06 13:52:34

2.

Fonduri fără libertate, libertate fără fonduriSectorul Învăţământ Superior & Cercetare si Dezvoltare în ţările Enwise

Livre RO.indb 39 10/08/06 13:52:39

40

Introducere

Ca și în cazul mișcării feministe, putem folosi o abordare centrată pe continuitate versus discontinuitate pentru a caracteriza schimbările ce s-au produs în decursul timpului atât în cadrul Învăţământului Superior (IS), cât și în Cercetare și Dezvoltare (C&D) în ţările Enwise. Acest capitol are scopul de a oferi o modalitate de înţelegere a configuraţiei actuale a acestor sectoare pe baza unei analize comparative între diferitele ţări Enwise. Aparatul conceptual folosit de Joseph Ben-David (Ben-David, 1971), cu privire la centrul știinţific și la periferia șiinţifică, este adoptat ca un punct de referinţă metodologic pertinent în cadrul prezentei analize. Conform acestei abordări, ţara care joacă rolul de centru știinţific oferă (pentru o anumită perioadă de timp) normele, modelele și idealurile activităţii știinţifice, inclusiv modelele pentru IS și C&D, structurile de organizare și management în știinţă, adică politicile știinţifice. Pe de altă parte, ţările de la periferia știinţifică copiază valorile, modelele și structurile respective oferite de centrul știinţific sau cel puţin le imită. Ţările de la periferia știinţifică transferă și adaptează modelele centrului știinţific pe fundalul autohton. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franţa a jucat rolul de centru știinţific pentru o parte dintre ţările Enwise, fiind înlocuită de Germania la începutul secolului XX. După cel de-al Doilea Război Mondial, fosta Uniune Sovietică a jucat, timp de aproximativ 50 de ani, rolul de centru știinţific pentru majoritatea ţărilor Enwise. Structura acestui capitol are în vedere trei perioade, punând accentul în special pe transformarea domeniilor IS și C&D din ţările Enwise, din perioada comunistă până în perioada de tranziţie, cât și în timpul perioadei de tranziţie. 1. Perioada pre-comunistă (până la al II-lea Război Mondial) 2. Perioada comunistă (al II-lea Război Mondial – 1989) 3. Perioada de tranziţie (1990 – 1998/9)Nu se pune nici un accent special pe impactul acestor transformări asupra femeilor de știinţă din ţările Enwise, pentru că cei mai mulţi membri ai Grupului de Experţi Enwise susţin în mod explicit că acestea afectează în aceeași măsură oamenii de știinţă, fie ei femei sau bărbaţi. Cu toate acestea, scenariul previzibil bazat pe configuraţia recentă a sectoarelor IS și C&D din ţările Enwise poate duce la așteptări pesimiste legate de perspectivele femeilor implicate în activitatea știinţifică din aceste ţări.

Perioada pre-comunistă (până la al II-lea Război Mondial)

Edificarea instituţională a universităţilor moderne a început în primii ani ai secolului al XIX-lea și a avut ca fundament diversele concepţii și viziuni teoretice referitoare la presupusa misiune și structură de organizare a unui nou tip de instituţie de învăţământ superior. Printre acestea era și idealul german al unei universităţi moderne1. Conform acestui ideal, caracteristicile principale ale unei universităţi moderne trebuiau să fie atât corelarea predării și cercetării cât și principiul autonomiei universitare. În timpul acestei perioade pre-moderne, activităţile de C&D se desfasurau la universităţile moderne deja înfiinţate din majoritatea ţărilor Enwise. În paralel cu edificarea instituţională a universităţilor, unele dintre ţările Enwise și-au fondat propriile Academii Naţionale de Știinţă (ANS), în conformitate cu modelul modern occidental, respectiv ca asociaţii de oameni de știinţă eminenţi. Unii dintre cei mai dinstinși profesori universitari erau în același

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

1. Acesta a fost elaborat la începutul secolului al XIX-lea de un eminent grup de gânditori și filosofi germani ce îi număra pe Fr. Schelling, W. v. Humboldt, J. Fichte, Fr. Schleiermacher iar mai apoi a reprezentat baza înfiinţării Universităţii din Berlin (1809).

Livre RO.indb 40 10/08/06 13:52:40

41

timp membri ai ANS iar cele două instituţii au conlucrat și s-au bucurat de autonomie.

Perioada comunistă (Al Doilea Război Mondial – 1989)

Problema trecutului comunist este una foarte sensibilă, pentru că regimul comunist a afectat viaţa cotidiană a cel puţin trei generaţii, inclusiv pe cea a oamenilor de știinţă. În decursul timpului însuși regimul s-a schimbat. Din acest punct de vedere, ţările Enwise au avut un trecut comun, dar nu identic. De aceea, amestecul specific dintre experienţele pozitive și negative variază în cadrul diferitelor ţări Enwise, ca și în cadrul diferitelor generaţii de oameni de știinţă, cei mai tineri fiind și cei mai insensibili la această problemă. Urmarea acestei situaţii este că orice încercare de a schiţa o imagine unitară a trecutului comunist se confruntă cu pericolul unei generalizări excesive și uneori cu cel al exagerării. Pentru marea majoritate a opiniei publice din ţările Enwise, trecutul comunist încă mai poartă înţelesuri ascunse, care au condus la o anumită frustrare socială. Frustrarea pornește de la diversitatea evaluărilor trecutului comunist. Se poate întâmpla ca experienţa unor persoane să vină în contradicţie cu cea a altora. In cadrul atelierului Enwise din aprilie 2003 despre Tineri oameni de știinţă, un tânăr informatician sloven2 a afirmat că, în opinia lui, „principalul motiv pentru a părăsi ţara, în cazul oamenilor de știinţă, nu îl constituie banii, ci faptul că aceștia s-au săturat de frustrările

autohtone, motiv la care se adaugă și complexitatea situaţiei”. În prezent, confruntându-se cu această problemă, cercetătorii din știinţele socio-umane regândesc problema trecutului comunist în termenii unui proces dinamic, mai degrabă decât în cei ai unei stări imobile, pentru a valida fiecare experienţă individuală, pozitivă sau negativă.După al II-lea Război Mondial, cele mai multe dintre ţările Enwise au adoptat modelul sovietic al sistemelor de IS și C&D. Aceasta a reprezentat prima discontinuitate dramatică în raport cu tradiţiile culturale autohtone și cu edificarea instituţională. Domeniile IS și C&D din ţările Enwise au fost complet transformate și și-au pierdut autonomia instituţională. În primul rând, aceasta a însemnat introducerea unei divizări a domeniilor IS și C&D. Noua misiune a universităţilor și a instituţiilor de IS echivalente a devenit în principal predarea și, într-o mai mică măsură, cercetarea. ANS-urile din ţările Enwise au fost reorganizate conform structurii organizaţionale a Academiei de Știinţe Sovietice Sovietice. Astfel, structura institutelor de cercetare ale Academiilor de Știinţe a devenit forma de organizare principală a sectoarelor C&D din aceste ţări.În al doilea rând, aceasta a însemnat implementarea unor planificări și a unui control, impuse ambelor domenii exclusiv de către stat. Autorităţile partidului comunist stabileau directive referitoare la formarea unei politici a statului în privinţa S&T. Domeniile IS și C&D au făcut obiectul unei puternice presiuni ideologice, incluzând aici promovarea și formarea profesională a personalului din educaţie și cercetare.În al treilea rând, tinerilor promitatori din ţările Enwise le-au fost oferite posibilităţi de studii universitare și postuniversitare în centrul știinţific (Uniunea Sovietică). Institutele de cercetare din ţările Enwise obișnuiau, de asemenea, să achiziţioneze echipamente din Uniunea Sovietică.

2. Vezi: Atelierul de lucru cu tema Tineri oameni de știinţă de la sfârșitul capitolului 4.

Livre RO.indb 41 10/08/06 13:52:41

42

În scopul acestei analize și pentru a ușura înţelegerea modului de funcţionare a C&D din timpul comunismului, ţările Enwise au fost împărţite în trei grupuri3:

● Republica Cehă și Republica Slovacă (care formau pe atunci Cehoslovacia), Bulgaria, Ungaria și Polonia4: în perioada comunistă au fost state naţionale independente aflate sub influenţa Uniunii Sovietice și parte a așa-numitului Bloc Sovietic. Conform conceptului lui J.Ben-David, aceste ţări făceau parte din periferia știinţifică. Majoritatea acestor ţări își fondaseră ANS-urile încă din secolul al XIX-lea. În plus, aceste ţări aveau deja constituite o societate democratică și o economie cu piaţă liberă în prima jumătate a secolului XX.

● Cele trei state Baltice: Estonia, Letonia și Lituania: după cel de-al II-lea Război Mondial aceste ţări au devenit, pentru următorii 50 de ani, parte a Uniunii Sovietice și astfel parte a centrului știinţific. Acest fapt este important în analiza si intelegerea activităţii sectoarelor C&D din aceste tari în perioada comunistă ca și în perioada de tranziţie. În ambele peioade, cele trei state baltice au urmat un alt drum decât statele din primul grup. Specificitatea reformelor din C&D în aceste state nu poate fi înţeleasă fără a lua în seamă diferenţele observate. Ţările baltice nu și-au fondat ANS-urile în timpul secolului al XIX-lea. Acest fapt este de asemenea relevant atunci când încercăm să înţelegem specificitatea reformelor proprii din domeniul C&D.

● Slovenia și România: de-a lungul perioadei comuniste Slovenia a făcut parte din Republica Socialistă Federativă Yugoslavia (RSFY) iar România a fost un stat naţional independent. RSFY se afla sub influenţa URSS, dar nu făcea parte din Blocul Sovietic, pe când România se afla sub influenţa URSS-ului și făcea parte din Blocul Sovietic. Spre deosebire de celelalte ţări Enwise, regimurile politice din RSFY și România au afișat în timpul perioadei comuniste o anume înclinaţie separatistă. Regimul comunist din RSFY a fost considerat prea liberal (conform tiparelor comuniste de

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Suprafaţa 108 333 km2

Capitala Berlin

Populaţie 16,4 milioane locuitori (1989)

Religie protestanţi (31%), romano-catolici (7%), 1% altă religie/confesiune, fără religie (61%)

Forma de guvernare Republică Socialistă

Moneda Naţională 1 Mark (ost-) = 100 Pfennige

Sursă: Statistisches Amt der DDR (1990): Statistisches Jahrbuch der DDR 1990. Rudolf Haufe Verlag: Berlin in Burkhardt, 2003.

Suprafaţa 255 804 km2

Capitala Belgrad

Populaţie 23.5 milioane locuitori

Profil etnic sârbi, croaţi, musulmani, (recensământ 1981) slavi, sloveni, macedoneni și

muntenegreni (peste 80 %) - albanezi (7.7%) and maghiari (1.9 %)

Religie (1990) romano-catolici (30 %), ortodocși sârbi și macedoneni (50 %), musulmani (9 %), protestanţi (1 %), alţii (10 %)

Formă de guvernare Republică Socialistă Federativă

Moneda naţională Dinar(ianuarie 1991)

Sursă: Blagojevič, 2003.

Republica Democrată Germană (RDG) / Deutsche Demokratische Republik (DDR)(1949 – 1990)

Republica Socialistă Federativă Yugoslavia (RSFY)Date - decembrie 1990

3. Motivele care justifică alcătuirea acestor trei grupuri sunt menţionate după fiecare grup de ţări4. Și Republica Democrată Germană

Livre RO.indb 42 10/08/06 13:52:41

43

libertate) iar cel din România prea autoritar (conform acelorasi tipare). În orice caz, RSFY și România au opus rezistenţă adoptării modelului sovietic, atât în cazul C&D, cât și în cazul IS. Aceste date ajută la o mai bună înţelegere a domeniilor IS și C&D în România și Slovenia, ambele ţări adoptând în timpul perioadei comuniste un amestec între modelul știinţific sovietic și cel occidental.

Obiectivul strategic al acestor ţări din așa-numitul Bloc Sovietic era acela de a câștiga Războiul Rece sub conducerea URSS-ului. Știinţa și, în particular, oamenii de știinţă aveau o mare responsabilitate pentru implementarea unei raţiuni instrumentale care să definească societatea socialistă. Din acest punct de vedere, mass-media comunistă a reușit să clădească o imagine publică pozitivă a știinţei în societate. Oamenii de știinţă nu mai erau văzuţi ca purtători ai unor valori și tradiţii naţionale (cum se întâmplase în perioada pre-comunistă), ci ca artizani ai unei societăţi socialiste raţionale. În decursul acestei perioade, profesiile știinţifice s-au bucurat de un anumit prestigiu. În 1949 Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia și România au fondat așa-numita „Comunitate de Ajutor Economic Reciproc“, cunoscută și sub denumirea de CAER5. La baza CAER-ului stăteau planificarea comună, ajutorul reciproc și diviziunea muncii, inclusiv a celei intelectuale. CAER includea și un Comitet pentru cooperare în cadrul C&D din ţările Enwise. Reprezentând peste 70% din populaţia CAER-ului, Uniunea Sovietică domina organizaţia, nemaipunând la socoteală faptul că reprezenta principala sursă de energie și materie primă a grupului. Astfel CAER era paravanul de după care întregul proces de cercetare și educaţie era planificat și controlat de către URSS. În decursul acestei perioade, CAER distribuise majorităţii ţărilor Enwise sarcini specifice de C&D. În deceniul opt, sub conducerea lui Mihail Gorbaciov, URSS-ul și-a slăbit controlul economic sever asupra Europei de Est, iar obiectivele CAER s-au transformat în 1985 într-un program global de cooperare știinţifică și tehnică. Dacă mai înainte accentul cădea pe industria grea, prioritare pentru CAER erau acum 5 domenii, care în viziunea lui Gorbaciov erau mult în urma ţărilor occidentale: folosirea computerelor, automatizarea complexă, energia atomică, noi materiale și tehnologii și biotehnologia (Gavin, 2001: 86).

5. Mai târziu s-au alăturat și RDG, Albania, Mongolia, Cuba, Vietnam și, în condiţii speciale, RFSY în 1964.

În perioada comunistă știinţa a fost o activitate ce avea caracteristici similare atât în ţările Enwise cât și în ţările vestice, oamenii de știnţă din aceste ţări luând parte la aceeași competiţie. Știinţa contemporană este totuși o activitate foarte costisitoare. Conform unui studiu rusesc „raportul dintre informaţii, baza materială și tehnologică (echipament necesar) la care aveau

acces oamenii de știinţă sovietici respectiv cei din ţările vestice (inclusiv din SUA) a fost de 1 la 100 pe tot parcursul perioadei comuniste”. Dacă această declaraţie este întemeiată, atunci aparent competiţia a fost pierdută înainte de a începe.

Sursă: Sretenova, 2003.

Competiţia est/vest în timpul Războiului Rece

Livre RO.indb 43 10/08/06 13:52:42

44

Mobilitatea oamenilor de știinţă și a personalului universitar avea loc, in mare parte, în cadrul programelor și reţelelor de schimb reciproc ale CAER, controlate în exclusivitate de URSS. Managementul activităţii știinţifice în perioada comunistă, adica politica de stat privind S&T, inclusiv mecanismele de finanţare și structura C&D, au fost întru totul subordonate acestor obiective strategice.

� Structura sectorului C&D din ţările Enwise În majoritatea ţărilor Enwise, sectorul C&D a avut două sub-structuri separate. Cercetarea de bază și cea avansată se desfășura în cadrul academiilor de știinţă (Academia Naţională de Știinţă, Academia de Știinţe Agricole, Academia de Știinţe Medicale, etc.), în timp ce cercetarea aplicată și dezvoltarea tehnologică formau așa-numita ramură de C&D în institute de cercetare ale statului sub auspiciile diferitelor ministere și unităţi industriale. Cele două sub-structuri formau sectorul C&D de stat. ANS-urile din ţările Enwise funcţionau ca principale Centre Naţionale de Cercetare (precum CNRS în Franţa sau Institutele Max Planck în Germania)6 și în același timp ca o asociaţie de oameni de știinţă eminenţi (modelul vestic de academie). ANS îi recruta pe cei mai buni oameni de știinţă și se bucura de privilegii. De exemplu, Academia Ungară de Știinţe, fiind principala instituţie știinţifică autohtonă, avea dreptul exclusiv de a conferi titluri știinţifice. ANS-urile din Estonia, Letonia și Lituania erau subordonate Prezidiului Academiei de Știinţe din URSS iar instituţiile de IS Ministerului Educaţiei din URSS.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

6. În perioada comunistă RDG a urmat modelul Humboldt, conform căruia universităţile erau în același timp instituţii de educaţie și cercetare.

La 12 august 1953, pe fondul unei competiţii aspre între SUA și URSS în sectorul energiei atomice, a avut loc prima detonare a unei bombe cu hidrogen. În 1954, în orășelul Obninsk de lângă Moscova a început construirea primei centrale nucleare din lume. În 1954 a fost fondată Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), cel mai mare centru de fizică a particulelor din lume. În 1955 au fost semnate la Moscova acorduri bilaterale între URSS și multe dintre ţările Enwise. ‘Acordul secret’ pentru cooperare în domeniul fizicii nucleare și a folosirii energiei atomice în scopuri pașnice semnat în 1955 între URSS și Bulgaria prevedea, de exemplu, un ajutor acordat Bulgariei în vederea construirii unui reactor nuclear experimental și formarea fizicienilor bulgari în domeniul fizicii nucleare. În 1956 a fost semnată la Moscova o convenţie între URSS și reprezentanţii

guvernelor câtorva dintre ţările Enwise (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia și România) plus alte state membre în vederea fondării Institutului Comun pentru Cercetare Nucleară (JINR), o organizaţie C&D internaţională și interguvernamentală cu sediul la Dubna, în apropierea Moscovei. JINR avea scopul de a reuni potenţialul intelectual și material al statelor membre în vederea studierii proprietăţilor fundamentale ale materiei. Cu timpul, JINR s-a transformat dintr-o instituţie de cercetare știinţifică într-un centru internaţional, în care știinţa particulelor, ingineria și cercetarea aplicată erau strâns legate de formarea profesională. Conform sitului web al JINR, „JINR se plasează, practic, pe același coordonate intelectuale ca acelea pe care le avea în vedere înaintea prăbușirii sistemului comunist în Europa“.

Sursă: Sretenova și Tripsa, 2003.

Despre JINR

Livre RO.indb 44 10/08/06 13:52:43

45

� Represiunea ideologică a știinţeiPresiunea ideologică asupra oamenilor de știinţă și asupra știinţei a variat în funcţie de diferitele corpuri instituţionale (universităţi și academii știinţifice) ca și în funcţie de domenii. Problema depindea în mare măsură de obiectivele strategice dinainte stabilite: câștigarea competiţiei Războiului Rece și construirea unei societăţi socialiste bazată pe raţiune. Din această perspectivă, regimul comunist s-a arătat mai tolerant faţă de ANS și faţă de C&D de stat, ceea ce rar se intampla vis-à-vis de universităţi. Motivul acestui standard dublu în ceea ce privește instituţiile era destul de evident. Personalul academic al universităţilor avea misiunea de a preda, de a educa tânăra generaţie de oameni de știinţă și cercetători. De aceea, profesorii care nu prezentau încredere nu erau lăsaţi să predea tinerilor, în special în știinţele sociale și în cadrul disciplinelor umaniste. O atenţie specială era acordată dezvoltării știinţelor naturale (datorită interesului militar), pe măsura eforturilor din tabăra adversă (din statele occidentale). Presiunea ideologică exercitată asupra știinţelor exacte era mai slabă faţă de cea exercitată asupra știinţelor sociale și disciplinelor umaniste. Acestea aveau sarcina de a susţine linia oficială a partidului, așadar nici un compromis nu era posibil.

� Presiunea ideologicăși cariera profesionalăÎntr-o economie de piaţă, carierele în afaceri sunt pe primul loc, urmate de carierele în politică, în arte și în știinţe. În cazul perioadei comuniste, nu se poate vorbi de existenţa unui domeniu al afacerilor, politica era supusă unui criteriu strict de selecţie iar cultura era ţinută sub control. Aceasta însemna că IS și C&D făceau parte din aria limitată a domeniilor în care se putea face carieră. Datorită unei game restrânse de alternative, IS și C&D atrăgeau elitele intelectuale autohtone din ţările Enwise. Calitatea de membru de partid era condiţia indispensabilă atât în cazul IS cât și în cel al C&D. Astfel s-a ajuns la un dublu standard pentru evaluarea calităţii cercetării și a promovării. Principiul de bază al selecţiei și promovării personalului era calitatea de membru de partid. Intelectualii erau toleraţi de partidul comunist aflat la putere pentru că aceștia trebuiau să parcurgă o serie de verificări ce aveau ca scop eliminarea celor care erau neagreaţi de regim sau proveneau din familii indezirabile. Chiar dacă astfel de persoane reușeau să ocupe o funcţie într-o universitate sau într-un institut de cercetare, fiecare pas din dezvoltarea lor profesională era monitorizat cu mare atenţie de către partid. Cei consideraţi nepotriviţi rămâneau până la pensionare la un nivel inferior în ierarhie. În toată această perioadă, promovarea la gradul de conferentiar și profesor universitar presupunea aprobarea partidului comunist. În perioada comunistă majoritatea schimburilor în domeniul învăţământului și cercetării erau planificate în cadrul ţărilor Enwise și între aceste ţări și Uniunea Sovietică; per ansamblu aceste ţări au suferit o anumită izolare de restul lumii. Problema izolării este una sensibilă, pentru că are drept cauză natura regimului comunist. Problema trebuie de asemenea abordată și în termenii unui proces, funcţie de timp și de amplasarea geografică. Aceasta înseamnă că la începutul acestei perioade izolarea știinţifică a fost mult mai pronunţată iar gradual, spre sfârșitul epocii comuniste, aceasta a fost mult diminuată. Astfel,

Livre RO.indb 45 10/08/06 13:52:44

46

oamenii de știinţă sloveni au avut în mod constant posibilitatea de a participa la conferinţe organizate în statele occidentale iar oamenii de știinţă din Polonia și din Ungaria s-au bucurat parţial de această posibilitate (cel puţin începând cu anii ’70). În perioada comunistă oamenii de știinţă cu functii de conducere la nivel înalt din toate ţările Enwise, oameni de știinţă siguri/verificati ca și nomenclatura de partid nu au întâmpinat restricţii de a vizita ţări vestice. Într-o anumită măsură, sectoarele C&D din RSFY și din România nu au urmat aceeași traiectorie ca cele din restul ţărilor Enwise. În timp ce acestea și-au transformat ANS-urile într-o academie de tip sovietic, regimul politic al lui Ceaușescu a făcut în anii ’70 exact contrariul: Academia Română de Știinţe a fost desprinsă de cele 51 de institute de cercetare și a fost transformată într-o academie de tip vestic, respectiv într-o asociaţie a elitei știinţifice (Glenday, 1993). Această elită era însă selectată pe principii pur politice.Tinand cont de cele de mai sus, o întrebare importantă trebuie să își găsească răspunsul în acest capitol: dece C&D din ţările Enwise, beneficiind de o finanţare generoasă în perioada comunistă, a fost în fapt mai puţin productivă în comparaţie cu C&D din ţările occidentale? Elemente precum presiunea ideologică și izolarea, mecanismul de selecţie bazat pe apartenenţa la partidul comunist, dublul standard de evaluare, etc. sunt, desigur, relevante, dar nu pot constitui un răspuns suficient la această întrebare.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

În perioada comunistă, CAER, Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) și Institutul Comun pentru Cercetare Nucleară erau pilonii principali ai conducerii (CAER, JINR) sau influenţării (CERN) activităţi știinţifice din cadrul C&D. Atât CERN, una dintre primele instituţii comune din sectorul C&D din Europa, cât și JINR au fost înfiinţate pentru a permite fizicienilor din est și vest să abordeze problemele fizicii într-un mod care n-ar fi fost posibil pe cont propriu. Pe parcursul acestei perioade multe dintre ţările Enwise au fost implicate în programele JINR de cercetare și educaţie (un alt exemplu de buna practică și cooperarea dintre ţările Enwise în timpul perioadei comuniste a fost Programul comun de C&D „Inter-Cosmos“). Deși aceste programe trebuiau să se supună regulilor comuniste, nu poate fi subestimată importanţa lor pentru reunirea atâtor oameni de știinţă.

Ţările Enwise au făcut parte, iar unele dintre ele încă mai fac parte, din diferite sisteme JINR de parteneriat pentru cercetare și educaţie în domeniul energiei nucleare. În timpul Războiului Rece CERN și JINR cooperau în cadrul unor programe, completându-se reciproc. Aceasta le-a facilitat fizicienilor din ţările Enwise care lucrau la JINR să aibă acces și la CERN. În prezent, mai multe state sunt membre ale celor două organizaţii, lucru imposibil în timpul Războiului Rece. În prezent, următoarele 20 de state sunt membre ale CERN: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Spania și Suedia. Un acord de cooperare între România și CERN a fost semnat în 2002.

Sursă: Sretenova și Tripsa, 2003.

Cooperare și competiţie în sectorul C&D: CERN și JINR, poli ai excelenţei în știinţă în est și vest

Livre RO.indb 46 10/08/06 13:52:45

47

Pentru a oferi acest răspuns este necesară o privire mai atentă asupra politicilor știinţifice din perioada comunistă. La modul general, orice politică a știinţei conţine cinci componente corelate: mecanismele de finanţare, organizare & management, potenţialul de resurse umane, baza tehnico-materială (echipamentul necesar) și furnizarea de informaţie. Finanţarea C&D în perioada comunistă prin mecanismul planificării centralizate de stat a contribuit la lipsa de eficacitate a acestui sector, deoarece mecanismul finanţa locuri de muncă (pe cap de locuitor) și nu sistemul de cercetare.În ce fel au reușit oamenii de știinţă din ţările Enwise, ca și oamenii de știinţă ruși din centrul știinţific, să se descurce cu mediul și infrastructura amintite mai sus? Un indicator sigur pentru măsurarea eficacităţii C&D din timpul comunismului (desigur, nu singurul) este clasificarea internaţională a publicaţiilor știinţifice, stabilită de către centre internaţionale de informare profesională, respectiv de frecvenţa citării în revistele de specialitate cu un factor de impact ridicat.Un institut de informare de încredere este Institutul de Informare Știinţifică din Philadelphia (SUA). Acest institut monitorizează publicaţiile știinţifice și frecvenţa citărilor în trei baze de date cu o rată de selecţie ridicată: Science Citation Index (SCI) pentru știinţele naturii și cele tehnice; Social Science Citation Index (SSCI) pentru știinţele sociale și disciplinele umaniste; Art & Humanities Citation Index (A&HCI).

Pasul 1: Să primești o invitaţie din partea organizatorilor; să justifici contactul și relaţia personală cu organizatorii (unde și în ce condiţii te-au cunoscut); să declari dacă ai sau nu rude în ţara de destinaţie sau, în general, în străinătate; să ai o recomandare din partea șefului de departament (de obicei un bărbat).Pasul 2: Să obţii aprobarea organizaţiei de partid din instituţia în care lucrezi.Pasul 3: Să obţii aprobarea din partea persoanei responsabile de informaţiile secrete (așa-numita Securitate) la nivelul instituţiei. El (nu s-a spus niciodată ea) avea dreptul de a te interoga, de a culege informaţii referitoare la persoana ta din diferite surse și, în final, să-ţi spună da sau nu, fără explicaţii suplimentare.

Pasul 4: Să obţii o aprobare din partea Direcţiei de Relaţii Externe din cadrul Ministerului Educaţiei (directorul era numit de Elena Ceaușescu și avea sarcina de a o informa pe aceasta despre posibila călătorie).Pasul 5: Să obţii aprobarea Centrului de Partid al Universităţii București.Pasul 6: Toţi cei cinci pași erau necesari pentru pregătirea dosarului care trebuia prezentat Ministerului de Interne – Serviciul Pașapoarte în vederea obţinerii vizei române. Pasul 7: Să obţii viza română; să obţii viza străină de la ambasada în România a ţării de destinaţie.

Sursă: Tripsa, 2003.

Șapte pași către participarea la conferinţele internaţionale (pe care trebuia să-i parcurgă un om de știinţă din România)

Livre RO.indb 47 10/08/06 13:52:46

48

Tabelul 2.1 ilustrează cota publicaţiilor și citărilor oamenilor de știinţă din diverse ţări, inclusiv din câteva ţări Enwise, către sfârșitul perioadei comuniste.

Tabelul 2.1: Cota publicaţiilor și citărilor oamenilor de știinţă din diverse ţări (1989)

Ţară Cota publicaţiilor Cota citărilor

SUA 36,81% 50,82%

Marea Britanie 8,96% 9,61%

URSS 7,27% 1,63%

Polonia 0,88% 0,38%

Cehoslovacia 0,76% 0,30%

Bulgaria 0,24% 0,06%

România 0,15% 0,05%

Sursă: Scientometrics, V. 1-6, N 16, 1989.

Aceeași sursă oferă de asemenea sugestii privitoare la profilurile și priorităţile C&D din diferitele ţări Enwise către sfârșitul epocii comuniste. Acestea arată în mod indirect că în două domenii, chimie și fizică, în ţările Enwise menţionate existau profiluri de C&D similare celor din centrul știinţific (URSS). Studiile suplimentare pentru o analiză amănunţită a acestei probleme ar fi binevenite. În timpul regimului comunist oamenii de știinţă din așa-numitul bloc sovietic aveau parte de un sprijin financiar adecvat, dar aveau restricţii de natură politică sau ideologică. După prăbușirea regimului comunist, oamenilor de știinţă le-a fost acordată libertatea politică, dar ei nu au mai beneficiat de același spijin financiar ca înainte. Tragedia oamenilor de știinţă din ţările Enwise, situaţie ce poate fi extinsă și la oamenii de știinţă din Rusia, este că, spre deosebire de colegii lor occidentali, ei au beneficiat în decursul timpului ori de finanţare, ori de libertate, dar niciodată de amândouă concomitent7.Însuși sistemul de finanţare a C&D din epoca comunistă (finanţarea locurilor de muncă mai degrabă decât finanţarea cercetării) nu era bazat pe principiul competiţiei. La un nivel personal, această caracteristică a sistemului de finanţare a avut mai multe efecte: toţi oamenii de știinţă erau menţinuţi pe poziţii fixe și aveau un venit lunar (salariu) stabil; oamenii de știinţă se bucurau de luxul de a-și putea devota tot timpul activităţilor de cercetare și de a nu concura pentru finanţare, care, oriunde și oricând, este o activitate ce consumă mult timp și multă energie. Această situaţie specială a condus la o activitate mai eficientă în domeniile teoretice și la una mai puţin eficientă în domeniile experimentale ale C&D din acea perioadă. Acest lux nu a avut însă întotdeauna un impact pozitiv asupra eficacităţii globale a sectorului C&D: deoarece nu exista un sistem operaţional de aprobări de proiecte și, astfel, nu exista competiţie pentru finanţarea proiectelor, munca asiduă în domeniul știinţelor a fost într-o mare măsură o chestiune de alegere personală, angajament și interes pentru domeniul cercetat (ca regulă generală, odată numit într-o poziţie în sectorul C&D, un om de știinţă nu putea fi concediat pentru rezultate slabe). În decursul perioadei comuniste sectorul C&D din ţările Enwise s-a comportat

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

7. Această situaţie l-a determinat pe istoricul și filosoful Loren Graham să aducă în discuţie o problemă: „Care este cel mai important lucru pentru știinţă – libertatea sau fondurile?” În studiul său recent „Ce am învăţat despre știinţă și tehnologie din experienţa rusească?” el răspunde la această întrebare în felul următor: „Concluzia obiectivă la care se poate ajunge, dacă ne concentrăm doar asupra rezultatelor știinţifice, este că sprijinul financiar este mai important decât represiunea”.

Livre RO.indb 48 10/08/06 13:52:47

49

destul de bine, dar acest lucru nu-și are cauza în propria organizare, în propriul management al știinţei și în sistemul de finanţare aferent, ci s-a întâmplat în ciuda acestora.

Perioada de tranziţie (1990 – 1988/9)

Prăbușirea regimului comunist a adus cu sine perturbări majore în ţările Enwise, ce au avut ca urmare reașezarea propriilor sisteme de valori, stabilirea unor noi agende, dispariţia vechilor iluzii și apariţia altora noi. Scopul comun al ţărilor Enwise a constat în reîntoarcea în Europa, din care făcuseră parte pentru mai bine de un mileniu precum și revenirea la o societate democratică și la o economie de piaţă, structuri ce fuseseră deja dezvoltate în prima parte a secolului XX. Pentru a înţelege aceste procese aflate în desfășurare, trebuie avut în vedere că toate ţările Enwise erau hotărâte să revină la tradiţiile lor culturale din perioada pre-comunistă și să restructureze toate sferele activităţii publice în concordanţă cu acestea. În decursul primilor ani ce au urmat schimbărilor, opinia publică a fost obsedată de ideea de a se reîntoarce la origini. Acest tip special de înclinaţie romantică explică în parte de ce ţările Enwise au urmat căi diferite urmărind același ţel: reforma sectoarelor IS și C&D, pentru ca acestea să devină mai eficiente și competitive într-o societate democratică cu economie de piaţă. În conformitate cu metodologia adoptată8 și independent de înclinaţia romantică mai sus amintită, trebuie răspuns la următoarea întrebare: ce ţara a jucat rolul de centru știinţific pe parcursul perioadei de tranziţie? Avem de-a face cu o problemă de importanţă majoră, pentru că ea se referă la transferul modelelor IS și C&D de la centrul știinţific și ulterioara adoptare și implementare în contextele ţărilor respective. O ipoteză de lucru este că SUA a jucat acest rol pentru majoritatea ţărilor Enwise, în special în ceea ce privește adoptarea modelelor IS în această perioadă. Totuși, pentru a confirma sau infirma această ipoteză, pentru a arăta dacă influenţele americane sau europene au dominat restructurarea sectoarelor IS din ţările Enwise, ar fi necesar un studiu comparativ al modelelor IS în ţările Enwise, ceea ce nu face însă parte din obiectivul acestui raport. În decursul perioadei de tranziţie, transformarea complexă a sectoarelor IS și C&D din ţările Enwise a cunoscut două etape diferite: prima etapă, din 1990 până în 1995, ce poate fi privită ca o etapă a transformărilor de la bază la

vârf, și cea de-a doua, ce poate fi descrisă ca o etapă a transformărilor de la

vârf în jos. Astfel, lucrarea și-a propus să analizeze mai întâi transformarea sectoarelor C&D și mai apoi a sectoarelor IS, sectorul IS fiind inclus în cadrul analizei C&D, acolo unde datele sunt relevante.

8. Aparatul conceptual al lui J. Ben-David privitor la centrul știinţific și periferia știinţifică.

Livre RO.indb 49 10/08/06 13:52:48

50

Transformarea sectorului C&D a însemnat o schimbare profundă și uneori dramatică a tuturor componentelor sale: legislaţie, politici S&T, structuri de management, structuri de organizare, cadru instituţional, etc. Pentru a evita generalizările inexacte, ţările Enwise au fost din nou împărţite, de această dată în două grupuri:● Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Republica Slovacă

și Slovenia, numite în cele ce urmează TECE;● Estonia, Letonia și Lituania – Ţările baltice.

� Efortul comunităţii știinţifice – etapa de transformări de la bază la vîrf a sectoarelor C&D

� În TECE ▫ Primul pas în direcţia restructurării sectoarelor IS și C&D a fost îmbunătăţirea

legislaţiei. TECE au adoptat noi reglementări9 privitoare la IS și C&D, ce aveau scopul de a restabili autonomia academică a ambelor tipuri de instituţii (ANS și universităţi) și libertatea academică. Acest prim pas s-a aliniat procesului de democratizare a sectorului C&D și a condus la o descentralizare generală a modului în care funcţionau structurile instituţionale. Acestea au devenit unităţi de cercetare autonome. Iniţiativa la nivel de unitate de cercetare și chiar la nivel de cercetător a fost din nou permisă. Acest pas însemna în același timp și un fel de revenire la tradiţia culturală pre-comunistă, perioadă în care ANS și universităţile fuseseră instituţii autonome. În orice caz, în această perioadă sectorul C&D s-a confruntat cu o reducere drastică a subvenţiilor bugetare. Situaţia existentă a sugerat un fel de strategie de adaptare în cadrul tuturor ANS post-comuniste (C&D de stat) și a dus la cel de-al doilea pas al restructurării C&D.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Reducerea personalului C&D în Republica Cehă

Reducerea personalului C&D în Bulgaria

Evaluarea activităţilor C&D din Polonia

Pentru a demonstra amploarea reducerilor, ne sunt de ajutor tabelele referitoare la academia de știinţă ca principală instituţie de cercetare din Republica Cehă. Numărul total al centrelor de cercetare a scăzut de la 85 la 59 iar numărul total al personalului a scăzut de la 13.869 în 1989 la 6.972 în octombrie 1993.

Sursă: Havelková, 2003.

În 1989 Academia Bulgară de Știinţe era formată din 122 unităţi de cercetare iar astăzi mai cuprinde 68 de unităţi de cercetare (institute, centre și laboratoare). Numărul total al personalului din cercetare din sectorul C&D de stat s-a diminuat de la 12.842 în 1993 la 6.387 în 2001 ( reducere de 50,2%).

Sursă: Sretenova, 2003.

În Polonia cel de-al doilea pas a fost însoţit de introducerea unui sistem de monitorizare atentă: „Sistemul de monitorizare atentă introdus în 1991 s-a bazat pe principiul evaluării activităţilor de cercetare și dezvoltare de către reprezentanţi ale diverselor discipline știinţifice aleși în două etape de către comunitatea academică (cei ce posedă cel puţin titlul de doctor). Examinarea a avut loc la mai multe niveluri (examinatori, secţiuni, echipe).

Comisia de evaluare finală a fost formată din 12 reprezentanţi ai comunităţii și 7 miniștri numiţi de primul ministru. Astfel evaluarea a implicat și o componentă politică, deoarece s-a avut în vedere și relaţia dintre cercetare și politicile de atunci ale guvernului și ale fiecărui ministru în parte.

Sursă: Oleksy, 2003.

9. În 1990 (IS) și în 1991 (ABS) pentru Bulgaria, în 1990-92 pentru Republica Cehă, în 1990 pentru Polonia, în 1990-92 pentru România…

Livre RO.indb 50 10/08/06 13:52:49

▫ Al doilea pas spre restructurarea sectorului C&D a fost legat de reducerea drastică a personalului din C&D în cele mai multe dintre TECE. Pe baza noului lor statut legal de instituţii de cercetare independente și autonome, ANS din ţările Enwise și-au modificat structura pentru a optimiza numărul unităţilor de cercetare și numărul personalului din C&D. În TECE procesul de reducere a personalului din C&D a decurs în paralel cu procesul de evaluare la diferite niveluri a activităţii de cercetare și dezvoltare, evaluare ce pornea de la cercetători și ajungea până la organizaţia de cercetare luată per ansamblu.

▫ Al treilea pas în direcţia restructurării sectorului de C&D a reprezentat introducerea unui nou mecanism de finanţare pe bază de granturi pentru C&D. Fiind principalii reprezentanţi ai C&D de stat, ANS din majoritatea ţărilor (excepţie făceau Polonia și Slovenia) încă mai obţineau fondurile bugetare direct de la stat (la fel ca în perioada precedentă) iar mai apoi distribuiau banii fiecărui institut în parte. Casetele de mai jos ilustrează faptul că nou formatele agenţii de acordare a subvenţiilor și fundaţiile pentru finanţarea pe baza de competitie a activităţilor de cercetare constituie, într-o măsură mai mică sau mai mare, resurse suplimentare pentru finanţarea C&D în TECE. În Ungaria și Polonia și-au făcut apariţia în paralel cu C&D de stat, unele dintre cele mai inovative activităţi de C&D private non-profit10.

51

În Republica Slovacă 0,59% din PIB-ul anului 2002 a fost alocat sectorului C&D, 0,30% fiind finanţat de la bugetul de stat. Organizaţiile de stat specializate – Agenţia pentru Știinţă și Tehnologie și VEGA (Agenţie de acordare a finanţării în cercetare) oferă finanţări pentru cercetare pe baza concursului. Sprijinul anual oferit de aceste organizaţii de finanţare ar trebui considerat un venit suplimentar la bugetul Academiei Slovace de Știinţe, care este finanţată în principal de la bugetul de stat.

Sursă: Velichová, 2003.

În Ungaria, finanţarea de către stat a sectorului C&D reprezintă aproximativ 65-70% din totalul finanţării Academiei și a universităţilor. Finanţările oferite de diferitele agenţii de finanţare guvernamentală precum OTKA (Fondul pentru Cercetare Știinţifică), MÜFA (Fondul pentru Dezvoltare Tehnologică) și NKFP (Programul Naţional pentru Cercetare și Dezvoltare) alcătuiesc cea mai mare parte a acestor finanţări.

Sursă: Groó și Papp, 2003.

Noi sisteme de finanţare în Republica Slovacă

Noi sisteme de finanţare în Ungaria

Noi sisteme de finanţare în Polonia Noi sisteme de finanţare în Bulgaria

În Polonia, Ministerul Cercetării Știinţifice și Tehnologiei Informaţiei distribuie fonduri Academiei de Știinţe din Polonia și altor instituţii de C&D pe care le supervizează. Instituţiile C&D pot avea propriile lor surse de finanţare, spre exemplu prin efectuarea unor cercetări pentru care recurg la fonduri comandate de terţi.

Sursă: Oleksy, 2003.

În Bulgaria, subvenţiile de la bugetul de stat reprezintă aproximativ 80% din venitul Academiei Bulgare de Stiinţe iar finanţările din Fondul Naţional de Cercetare (un organism de stat, care alocă fonduri pe bază de concurs) reprezintă aproximativ 3% anual.

Sursă: Sretenova, 2003.

10. Conform Manualului Frascati, activităţile de C&D sunt grupate în cele patru sectoare economice: sectorul Învăţământ Superior (SIS), sectorul de stat (GOV), sectorul Afaceri și Investiţii (SAI) și sectorul privat non-profit (PNP).

Livre RO.indb 51 10/08/06 13:52:50

52

▫ Al patrulea pas către restructurarea sectorului de C&D e legat de apariţia în timp a sectorului de C&D din IS, adică a activităţilor de cercetare desfășurate în instituţii de IS, care în perioada anterioară fie nu existaseră, fie fuseseră neglijate. Introducerea unor noi mecanisme de finanţare a activităţilor de cercetare a avut un impact pozitiv asupra iniţierii cercetării universitare, cercetarea devenind una dintre resursele suplimentare de finanţare. Cezura din trecut între activităţile de predare și cercetare a reapărut adaptată în cadrul SIS al C&D. În ciuda eforturilor, modelul sovietic al C&D, pus în aplicare pentru aproape o jumătate de secol în majoritatea TECE nu a putut fi depășit cu ușurinţă. Este nevoie de mai mult timp decât se credea pentru atât de necesara integrare a activităţilor de cercetare în universităţi. Pe parcursul acestei etape, cele mai multe dintre TECE au adoptat noi legi privitoare la învăţământul superior și astfel și-au modificat sistemul acordării de grade știinţifice11. În Ungaria universităţile și-au recăpătat dreptul de a acorda titlul de doctor în știinţe (În Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Republica Slovacă și Slovenia universităţile au avut tot timpul dreptul de a acorda acest titlu, chiar și în timpul perioadei comuniste). TECE au trecut prin aproximativ aceeași fază iniţială a transformării C&D. Toate au păstrat ANS (într-o formă restrânsă) conform propriilor tradiţii culturale. Demarcaţia dintre cercetare și predare încă mai există în unele dintre aceste ţări. ANS încă mai primesc finanţare directă de la bugetul de stat (cu excepţia Poloniei și Sloveniei). În plus, aceste ţări au menţinut sistemul de grade știinţifice cu două niveluri, cu excepţia României și Sloveniei, unde acest sistem nu a fost introdus niciodată.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

11. O prezentare mai amplă a structurii sistemului de grade știinţifice și titluri/poziţii academice în cadrul IS din ţările Enwise poate fi găsită în Anexa 3 a acestui raport.

Un bun exemplu sloven

Din 1985 Slovenia a introdus o schemă de finanţare specială pentru studiile masterale și doctorale ale tinerilor oameni de știinţă. Guvernul sloven încearcă de asemenea să stimuleze cercetarea aplicată, oferind institutelor de

cercetare și universităţilor sprijin pentru proiectele care au obţinut deja acorduri de finanţare parţială din sectorul industrial.

Sursă: Mladenič, 2003.

Sectorul C&D privat non-profit în Ungaria

Sectorul C&D privat non-profit din Polonia

Fundaţia Bay Zoltan este cea mai mare fundaţie de cercetare din ţară. Ea a fost fondată în 1993 de către Comitetul Naţional pentru Dezvoltare Tehnologică și are trei institute de cercetare: Institutul de Biotehnologie, Institutul de Tehnologie și Știinţe ale Materiei și Institutul de Logistică și Inginerie a Producţiei. Fundaţia este finanţată prin granturi, contracte și dobânzi de C&D (finanţare non-guvernamentală).

Sursă: Groó și Papp, 2003.

În Polonia, ca urmare a introducerii economiei de piaţă au apărut instituţii de C&D private și s-au fondat filiale independente ale institutelor. Au fost înfiinţate noi centre de cercetare autonome, precum Institutul A. Smith din Varșovia sau Case Foundation. Instituţiile menţionate mai sus au statut de fundaţie și de aceea sunt finanţate din fonduri private. Astfel, ele se caracterizează ca instituţii independente, private, necomerciale, non-profit.

Sursă: Oleksy, 2003.

Livre RO.indb 52 10/08/06 13:52:51

53

O privire asupra acestei prime faze a transformării C&D din TECE dezvăluie anumite deficienţe. Reconstrucţia sectorului C&D din aceste ţări a debutat fără dezvoltarea unei strategii naţionale sau cel puţin a unui plan de dezvoltare pe termen lung a acestui sector și, în consecinţă, a pricinuit pierderi. În special așa-numita C&D de ramură a fost cea mai afectată de către reforme și a dispărut complet în majoritatea TECE cu excepţia Ungariei.

� În Ţările BalticeEstonia, Letonia și Lituania au moștenit un sector C&D destul de dezvoltat de la fosta URSS. Acest sector fusese însă astfel structurat, încât să servească nevoilor marii Uniuni Sovietice. Fostele avantaje s-au transformat în dezavantaje, pentru că în perioada de tranziţie spre economia de piaţă sectorul C&D a trebuit să fie redus pentru a fi pe măsura posibilităţilor și nevoilor unei mici ţări independente, cu toate că sectorul nu fusese proiectat în acest scop. Din acest punct de vedere, este ușor de văzut dece transformarea sectorului C&D din cele trei state baltice a fost mai radicală și mai dramatică decât cea din ţările TECE. În general, modelul formal al transformării sectorului C&D din ţările baltice a fost același cu cel din ţările TECE; anumite diferenţe apar însă în ceea ce privește datele specifice și contextul. În continuare urmează să facem o comparaţie între ţările baltice și TECE, subliniind diferenţele ce apar în cadrul proceselor respective de transformare.

▫ Primul pas: Cele trei ţări baltice și-au creat o nouă bază legală referitoare la sectoarele C&D12. Noua legislaţie a activităţii de cercetare adoptată de Ţările Baltice în timpul primei etape de transformări a sectorului C&D nu numai că a restabilit principiul autonomiei, dar a constituit și baza pentru integrarea activităţilor de cercetare în universităţi. În aceeași perioadă TECE își îndreptau atenţia asupra creării unei baze legale pentru transformarea sectorului IS.

▫ Al doilea pas: În 1994 Estonia a transformat Academia de Știinţe de tip sovietic într-o academie de tip occidental, adică într-o asociaţie de oameni de știinţă eminenţi. Același lucru s-a întâmplat și cu Academiile de Știinţă din Lituania și Letonia. Fostele institute de cercetare ce aparţinuseră acestor academii (17 institute de cerectare aparţinând AS din Estonia, 18 aparţinând AS din Letonia și 19 aparţinând AS din Lituania) au cunoscut o soartă diferită: unele dintre ele au fost închise, altele au devenit institute de stat independente sub direcţia Ministerului Educaţiei și/sau Ministerului Știinţei și Cercetării, altele au fost integrate în universităţi.

Astfel, principala diferenţă dintre transformarea C&D a TECE și cea a C&D din cele trei ţări baltice este aceea că, în timp ce acestea și-au păstrat ANS, care funcţionează și în prezent ca organizaţii de cercetare de stat, cele trei state baltice și-au transformat ANS în organizaţii non-guvernamentale. Astfel, cele trei ţări baltice, spre deosebire de celelalte ţări Enwise, și-au transformat complet sectorul C&D de stat.

Schimbarea legii în Slovenia

Slovenia fost poate singura ţară din TECE, care în această fază și-a concentrat atenţia și asupra promovării legislaţiei C&D. În 1991 a fost adoptată o lege asupra activităţii de cercetare iar în 1994 au fost adoptate mai multe hotărâri privitoare la finanţarea activităţilor naţionale de cercetare.

Sursă: Mladenič, 2003.

12. Estonia: „Hotărârea privind organizarea cercetării” (1994) și „Hotărârea privitoare la universităţi” (1995), Letonia: „Legea activităţilor de cercetare” (1992), Lituania: „Legea cercetării și educaţiei superioare” (1991).

Livre RO.indb 53 10/08/06 13:52:52

54

▫ Al treilea pas: Cele trei ţări baltice și-au transformat structura de finanţare a cercetării într-un mod radical. Astfel, în Estonia au fost înfiinţate Fundaţia Estoniană de Stiinţe (ESF) și Fundaţia pentru Inovaţii (în prezent parte a Enterprise Estonia Agency, EAS) pentru a acoperi finanţarea tuturor etapelor C&D. A fost introdus un sistem de subvenţionare complet nou ca instrument pentru promovarea politicilor de S&T pe criteriul concurenţei.

� Efortul planificatorilor politici – Etapa de la vârf în jos a transformării sectoarelor IS și C&DÎn ţările Enwise această fază a avut ca obiectiv deplasarea interesului asupra definirii priorităţilor naţionale, a nevoilor și oportunităţilor la nivelul ministerelor de resort, ele fiind susţinute de către nou înfiinţatele grupuri de consultanţă. În cursul celei de-a doua faze Ungaria pare să fi avut parte de cel mai mare succes în schimbarea structurii de finanţare a cercetării, afișând o cotă în creștere a bugetului C&D în sectorul privat. Nu acesta a fost însă cazul în celelalte TECE. În timpul aceleiași faze cele trei State Baltice13 și-au revizuit legislaţia privitoare la C&D și mecanismele de finanţare a institutelor de cercetare. Între 1995 și 1998 cele trei state baltice au integrat în universităţi institutele de cercetare care aparţinuseră de ANS. Cu toate acestea, procesul de integrare pare să fi avut mai degrabă un caracter formal, neputând fi vorba de o integrare reală, deoarece, din punct de vedere legal, institutele de cercetare de stat încă mai sunt unităţi independente în cadrul universităţilor.

� Deteriorarea imaginii publice a știinţei și a oamenilor de știinţă în societatea aflată în tranziţieMajoritatea membrilor Grupului de Experţi Enwise consideră că nivelul scăzut al investiţiilor în știinţă, mediul de cercetare și infrastructura precară, precum și salariile mici ale cercetătorilor contribuie la faptul că oamenii de știinţă renunţă la profesie. Aceste motive sunt doar o parte a problemei. Alt motiv pentru prestigiul scăzut al știinţei și al oamenilor de știinţă ar putea fi acela că în timpul perioadei de tranziţie nu mai putea fi vorba de ceea ce mai înainte era considerat obiectiv strategic. Știinţa și oamenii de știinţă din ţările Enwise nu mai erau cei ce trebuiau să câștige Războiul Rece și să clădească o societate socialistă alcătuită raţional. În al doilea rând, în această perioadă s-a ivit perspectiva unei cariere atractive în afara sectorului C&D. Această perioadă a oferit noi orizonturi și un peisaj intelectual complet nou pentru activităţi și iniţiative personale. În acest context, noile medii de informare în masă și-au pierdut orice interes pentru construirea unei imagini publice a știinţei și a oamenilor de știinţă, având acum propriile priorităţi și interese.

� De la reformă legislativă la implementare: reforma IS în ţările EnwiseÎn perioada de tranziţie, transformarea sistemului educaţional din ţările Enwise a reflectat procesele sociale și economice fundamentale ce au avut loc în tot acest timp. Ca principală sursă de forţă de muncă calificată, educaţia a trebuit să răspundă noilor provocări. Datorită tranziţiei la economia de piaţă și a schimbărilor semnificative de ordin instituţional, economic și social, era necesară o reformă a sistemului de educaţie.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

13. Detalii despre transformările C&D în cele trei ţări baltice sunt prezentate în Anexa 4 a acestui raport.

Livre RO.indb 54 10/08/06 13:52:53

55

Multe dintre aceste schimbări au avut același ritm ca și reformele sociale și economice: ezitări, lentoare și încercări de a depăși prin reforme simultane în fiecare sector de educaţie blocajele existente care ameninţau să se transforme într-o criză. Mai multe studii despre reforma postcomunistă a sistemului de educaţie din ţările Enwise identifică două faze principale, fiecare dintre ele având obiective și rezultate specifice:

● Faza de tranziţie (1990-1995) care ar putea fi denumită faza identificării

nevoilor și a elaborării fundalului legislativ, care a inclus următoarele etape:

� deconstrucţia (1990) caracterizată prin eliminarea îndoctrinării ideologice din educaţie și, în general, prin eliminarea restricţiilor impuse de politicile educaţionale comuniste; unul dintre cei mai importanţi pași a fost stabilirea unei noi legislaţii14 pentru SIS, care făcea posibilă autonomia universitară;

� stabilizarea (1991/92) văzută ca o etapă de consolidare după schimbările majore ce au avut loc după căderea comunismului; relevante pentru această etapă sunt democratizarea și descentralizarea.

● Faza reformelor majore sau accelerate (1995-1998/9) ce a decurs în paralel cu procesul de extindere și care a constat din schimbări ce pot fi grupate în șase categorii: reforma curriculară (planificarea educaţională, programe, manuale) și adaptarea curriculei la standardele europene; tranziţia de la învăţatul mecanic la învăţatul prin rezolvare de probleme și relansarea cercetării știinţifice universitare; un nou tip de liant între școli, licee, universităţi și mediul economic, administrativ și cultural; reforma managerială a școlilor și instituţiilor de învăţământ superior prin descentralizare. Creșterea autonomiei instituţiilor de învăţământ; îmbunătăţirea infrastructurii și conectarea la reţeaua de comunicaţii mondiale; forme avansate de cooperare internaţională.

Noua legislaţie privitoare la IS în ţările Enwise

Datorită noilor evoluţii legislative adoptate în timpul perioadei de tranziţie au apărut noi puncte majore de discutat precum eliminarea factorilor politici din procesul de educaţie, autonomia universitară, dezvoltarea educaţiei private ca alternativă la educaţia publică, acreditarea instituţiilor de IS, necesitatea unor standarde de calitate pentru sectorul IS, implementarea unor noi planuri de învăţământ în instituţiile de IS care au contribuit la sporirea integrării

activităţilor de cercetare în aceste instituţii. La acestea se adaugă introducerea rezultatelor cercetării ca criteriu decisiv pentru promovare în carieră, introducerea unui sistem de granturi cu posibilitatea de a finanţa proiectele universitare de cercetare; numerus clausus a fost menţinut iar studenţii interesaţi trebuie să susţină examene de admitere..

Sursă: de la diverși membri ai Grupului de Experţi Enwise.

14. În Lituania încă mai pot fi întâlnite două tipuri de institute de cercetare: institute universitare de cercetare, înglobate în universităţi și institute de cercetare de stat, independente de universităţi.

Livre RO.indb 55 10/08/06 13:52:54

56

Fiecare dintre aceste faze au condus la tipuri specifice de procese cu următoarele consecinţe:● Numărul universităţilor – instituţii de stat sau private – a crescut; în toate

ţările Enwise poate fi observată dezvoltarea unui dublu sistem de educaţie superioară – instituţii de stat și private. Tabelul 2.2 prezintă numărul actual al instituţiilor de IS publice și private din ţările Enwise. Creșterea numărului lor poate fi pus în parte pe seama noului sector privat, care, cu o singură excepţie, Universitatea Catolică din Lublin, Polonia, nu a existat înainte de 1990.

Apariţia sectorului privat în sistemul de învăţământ a dat naștere competiţiei dintre ofertanţi, aceștia confruntându-se cu noi provocări în ceea ce privește calitatea și inovaţia sistemului. Iniţiativele private au dus și la diversificarea ofertei educaţionale, studenţii având posibilitatea de a dispune de un spectru mai larg de alegere.

Tabelul 2.2: Universităţi publice și private în ţările Enwise (2002)

Ţara Instituţii de stat Instituţii private

Bulgaria* 37 5

Republica Cehă 26 30

Estonia 6 4

Ungaria** 55 34

Letonia*** 20 13

Lituania 19 7

Polonia 105 277

România 56 18

Republica Slovacă 21 2

Slovenia**** 3 8

Sursă: nenumăraţi membri ai Grupului de Experţi Enwise

Note: * În Bulgaria, în afara acestor universităţi mai există și 48 de colegii (dintre care 6 sunt private) ** Datele despre Ungaria sunt din 2001 *** În Letonia, dintre cele 33 de instituţii de învăţământ superior, 5 sunt universităţi de stat, 15 sunt instituţii de învăţământ superior de stat și 13 sunt instituţii private de învăţământ superior **** În Slovenia, dintre cele 8 instituţii private, 5 sunt facultăţi și 3 sunt instituţii de învăţământ superior.

● Numărul de studenţi ai universităţilor – de ambe sexe – a crescut. Statisticile privitoare la distribuţia studenţilor în funcţie de diferitele domenii de studiu certifică o anumită corespondenţă cu cerinţele pieţei de muncă aflată în schimbare și reformele economice. În prezent, preferinţele studenţilor se

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Numărul în creștere al studenţilor din ţările Enwise

În unele dintre documentele de lucru pentru anul 2003 furnizate de către membrii Grupului de Experţi Enwise sunt raportate următoarele cifre:- Bulgaria: numărul de studenţi a crescut de la 116.407 în 1987 la 247.006 în 2000/2001;

- Ungaria: în 1989/1990 numărul studenţilor înmatriculaţi era de 100.868; în 1997-1998 numărul crescuse la 233.657 iar în 2001/2002 atingea 313.238;

- Lituania: numărul studenţilor a scăzut de la 67.312 în 1990/1991 la 51.482 în 1994/1995 și a crescut la 95.593 în 2000/2001;

- România: în perioada 1990-1997 numărul studenţilor din instituţii de stat sau private a crescut până la 168.000, dublu faţă de cifra înregistrată în 1990;

- Republica Slovacă: în 1989/1990 numărul studenţilor atingea 63.466 iar în 2001/2002 a crescut până la 131.088, numărul studentelor reprezentând încă din anul universitar 1997/1998 mai mult de jumătate din totalul studenţilor.

Livre RO.indb 56 10/08/06 13:52:55

57

îndreaptă mai ales către discipline precum afaceri și administraţie, inginerie, drept, știinţe economice și sociale, în timp ce interesul pentru matematică, știinţele naturii și fizică este în declin. Tendinţa este aceea de a alege știinţele aplicate, astfel încât există foarte mulţi absolvenţi ai acestor domenii, dar insuficienţi pentru știinţele exacte. În plus, nu există un efort concentrat pentru a încuraja fetele să aleagă universităţi tehnice și informatică.

● Informatica este din ce în ce mai căutată de către studenţi, chiar dacă în cazul Sloveniei avem de-a face cu o tendinţă diferită; dacă în fosta Yugoslavie 40% dintre studenţii la această disciplină erau femei, în timpul tranziţiei procentul a scăzut la 10%. Această tendinţă nu poate fi însă explicată doar ca o reacţie la sistemul știinţific din perioada comunistă, deoarece astfel de preferinţe pot fi întâlnite atât în ţările foste comuniste, cât și în cele din Occident. Știinţele exacte și-au pierdut forţa de atracţie pentru tânăra generaţie atât în est cât și în vest. Din datele furnizate de Grupul de Experţi Enwise se poate concluziona că în domeniul ingineriei și tehnologiei numarul femeilor care primesc gradul de master este sensibil mai mare decât cel al bărbaţilor.

Situaţia apare inversată în cazul disciplinelor umaniste, în cadrul cărora bărbaţii au mai mult succes decât femeile. Este posibil ca cererea pieţei de muncă să joace un rol important în această privinţă. Deoarece adeseori cercetătoarele din disciplinele umaniste nu-și pot găsi un post imediat după obţinerea Licenţei, ele își continuă cel mai adesea studiile ca studenţi masteranzi. Situaţia profesiilor din domeniul ingineriei și tehnologiei este următoarea: în ceea ce privește bărbaţii, cererea pieţei de muncă este ridicată, astfel încât ei renunţă cel mai adesea la programele de Masterat fără să-și fi susţinut teza finală, deoarece și-au găsit un loc de muncă încă din timpul studiilor. Se pare că studentele nu sunt atât de căutate pe piaţa de muncă, astfel încât procentul studentelor care își susţin teza este mult mai ridicat. În orice caz, trecerea de la un sistem universitar elitist la unul de masă nu este satisfăcătoare din cauza constrângerilor bugetare, care creează dificultăţi atunci când vine vorba de recrutarea personalului didactic, satisfacerea cererilor studenţilor și implementarea reformei structurale a universităţilor.

Distribuţia studenţilor pe domenii de studiu

În documentele de lucru pentru anul 2003 furnizate de unii dintre membrii Grupului de Experţi Enwise sunt raportate următoarele cifre:- Bulgaria: în perioada 1990-2002 următoarele specialităţi au fost și încă mai sunt cele mai atractive pentru studenţii bulgari: Afaceri și Administraţie, Drept, Știinţe Economice și Sociale. Structura pe domenii a învăţământului universitar în 2001/2002 are următoarea configuraţie: 21,9% Afaceri și Administraţie, 17,5% Inginerie și Inginerie Economică, 12,9% Psihologie și Știinţe sociale, 9,45% Știinţele educaţiei, 7,3% Domenii Umaniste, 5,3% Drept, 1,6% Fizică, 0,5% Matematică, 0,6% Biologie, etc.;

- România: au putut fi observate aceleași tendinţe ca și în Bulgaria

- Estonia: în legătură cu anumite domenii de studiu pot fi observate numeroase tendinţe interesante legate de succesul programelor de masterat ca și de echilibrul de gender în rândul studenţilor. În domeniile umaniste numărul total al femeilor înmatriculate este de aproape trei ori mai mare decât numărul bărbaţilor, dar aceștia au mai mult succes în susţinerea tezelor. Dintre cei acceptaţi în programele de masterat, fiecare a patra femeie și fiecare al treilea bărbat reușește să-și susţină teza de masterat. Ingineria și tehnologia sunt domenii accentuat masculine, numărul bărbaţilor fiind de patru ori mai mare decât al femeilor, dar numărul celor care susţine teza este egal (fiecare al patrulea student).

Livre RO.indb 57 10/08/06 13:52:56

58

● Proporţia femeilor în cadrul personalului universitar a crescut spre sfârșitul perioadei de tranziţie, atingând un procentaj semnificativ, așa cum se vede în Tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Prezenţa procentuală a femeilor în cadrul personalului universitar în 9 ţări Enwise (1999)

Ţara Cadrele didactice femei (%)

Bulgaria 40.2 %

Republica Cehă 31.7 %

Estonia 43.7 %

Ungaria 53.6 %

Letonia 78.6 %

Lituania* 31.5%

Polonia 45.2 %

România 35.1%

Republica Slovacă 39.0 %

Sursă: Documentele de lucru ale Grupului de Experţi Enwise

Notă: * = numai cu grad știinţific sau titlu academic

Deși femeile constituie o proporţie semnificativă din absolvenţii diferitelor facultăţi și din personalul universitar, numărul celor care au o carieră universitară de succes este redus. În plus, evoluţia carierei depinde în mare măsură de domeniul de studiu. Trebuie subliniată o segregare de gender pe verticală care apare spre sfârșitul perioadei de tranziţie, așa cum se poate observa și în Tabelul 2.4.

Tabelul 2.4 Procentul femeilor din IS din ţările Enwise la sfârșitul perioadei de tranziţie (1999)

Ţară Profesori Preparatori Asistenţi Lectori

Bulgaria 16.4 % 30.7 % 44.4 % 56.5 %

Republica Cehă 7.2 % 20.0 % 41.6 % 56.4 %

Estonia 16.5 % 31.6 % 50.9 % 68.0 %

Ungaria 11.6 % 33.0 % 40.0 % Necunoscut

Letonia 18.0 % 40.0 % 43.0 % 68.0 %

Lituania 11.6% 33.1 * Necunoscut

Polonia 15.5 % 21.7 % 20.9 % 38.8 %

România** 10.2 % 32.0 % 45.0 % Necunoscut

Republica Slovacă 8.0 % 25.0 % 48.0 % Necunoscut

Slovenia 10.0 % 15.0 % 20.0 % Necunoscut

Sursă: Grupul de Experţi Enwise – Documente de lucru 2003 și baza de date WIS

Note: *: în Lituania titlul de Docent corespunde celor de preparator și asistent **: luând în considerare doar 10 dintre principalele universităţi de stat din România

Îndatoririle cadrelor didactice din universităţi au crescut ca o consecinţă a creșterii numărului de studenţi, dar, în același timp, această situaţie nu ușurează extinderea activităţilor de cercetare în universităţi. Dacă ţinem cont de procentul ridicat de femei cu grad de lector și/sau asistent, situaţia sugerează faptul că majoritatea femeilor din universităţi sunt folosite ca angajate exclusiv pentru activitatea didactică, rămânând doar cu puţin timp pentru cercetare. Mai mult, dacă luăm în considerare și remuneraţia modestă, situaţia este profitabilă pentru sistemul universitar și corespunde

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Livre RO.indb 58 10/08/06 13:52:57

59

în același timp cerinţelor sociale ale universităţilor, acestea oferind servicii îmbunătăţite fără a fi mai bine susţinute financiar. Alte două probleme esenţiale, ce constituie o precondiţie pentru accesul la educaţie, sunt finanţarea educaţiei și strategiile de investiţie. Cercetarea universitară rămâne o problemă în perioada de tranziţie. Sistemul îndatoririlor rămâne neclar, anii de sabat sunt recunoscuţi, dar prea puţin folosiţi. Numărul de femei aflate în poziţie de conducere în IS încă mai este foarte scăzut, așa cum se poate observa din datele referitoare la funcţia de rector universitar prezentate în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Distribuţia pe sexe a funcţiilor de rector în ţările Enwise

Ţară Femei Bărbaţi

Bulgaria* 1 41

Estonia** 1 56

Ungaria*** 8 57

Letonia**** 1 4

Polonia* 24 255

România* 1 45

Republica Slovacă * & ***** 0 15 23 63

Slovenia* 1 2

Sursă: Grupul de Experţi Enwise – Documente de lucru 2003

Note: * Rector universitar ** Academia de știinţe din Estonia *** Numărul de rectori de la universităţile și colegiile universitare din Ungaria **** În universităţile din Letonia există 2 femei și 13 bărbaţi în poziţie de rector iar în sectorul privat funcţia de rector este

deţinută de 5 femei și 8 bărbaţi ***** Prorectori universitari

� Reforma IS și Procesul de ExtindereÎn perioada de după 1998/9 ţările Enwise au adoptat o politică de integrare în Uniunea Europeană. În această perioadă, evoluţia proceselor legate intrinsec de acest proiect permite o analiză pe trei niveluri a rolurilor jucate de Comisia Europeană, de guvernele statelor și instituţiile din IS pentru a atinge scopul comun al integrării în UE:

● Comisia Europeană: Declaraţia de la Sorbona din 25 mai 1998 a subliniat rolul central al universităţilor în dezvoltarea dimensiunilor culturale europene. Declaraţia a evidenţiat și crearea ariei europene pentru învăţământ superior ca punct forte al promovării mobilităţii cetăţenilor, posibilităţilor de angajare și dezvoltării generale a continentului. Pe de altă parte, Comisia ei de cercetare, începând cu PC5 și continuând în mai mare măsură cu PC6.

● Guvernele statelor: 29 de state europene, inclusiv ţările Enwise, ce au ca scop reformarea ‘în mod convergent’ a structurilor propriilor sisteme de învăţământ superior, au semnat așa-numita Declaraţie de la Bologna, o declaraţie comună a Ministerelor Educaţiei din Europa (19 iunie 1999). Acesta este un document fundamental, care marchează o cotitură în dezvoltarea învăţământului superior din Europa. Principiile fundamentale

Livre RO.indb 59 10/08/06 13:52:58

60

ale autonomiei și diversităţii din cadrul SIS, stipulate deja de către legislaţiile fiecărui stat în parte, sunt respectate în totalitate. Declaraţia recunoaște valoarea reformelor coordonate, importanţa sistemelor compatibile și cea a acţiunilor comune.

● Instituţiile de IS: În ţările Enwise au fost elaborate strategii naţionale și au fost declansate reforme majore ale IS.

� Problemele sectoarelor IS și C&D în perioada de tranziţie.În perioada de tranziţie sectoarele IS și C&D din ţările Enwise s-au confruntat cu patru probleme majore: finanţare redusă, salarii mici, exodul de creiere și îmbătrânirea personalului. Fiecare dintre aceste probleme are propria dimensiune a problemei de gender: relaţia dintre sexe, finanţarea și salarizarea, probleme ce vor fi abordate în capitolul 3.

� Finanţarea redusă

Punând în relaţie procentul din Produsul Intern Brut (PIB) alocat C&D în timpul perioadei de tranziţie, se poate examina tendinţa cheltuielilor pentru C&D în contextul economic al fiecărei ţări. În cele 8 ţări Enwise, pentru care există date disponibile, între 1992 și 1996 a existat o scădere a procentelor din PIB alocate C&D, dar situaţia începe să se îmbunătăţească după 1996, după cum poate fi observat în Tabelul 2.6:

Tabelul 2.6: Cheltuieli pentru C&D ca procentaj din PIB; diferiţi ani între 1992 și 2001

Modificări Modificări Diferenţă Diferenţă procentuale procentuale cheltuieli cheltuieli între între pentru C&D pentru C&D ca procent ca procent al PIB între al PIB întreŢară 1992 1995 1996 1997 2000 2001 1992-1996 1997-2001 1992-1996 1997-2001Bulgaria (1) 1,64% 0,62% 0,52% 0,51% 0,52% 0,47% -62% -8% -1,12% -0,04%Republica Cehă 1,72% 1,01% 1,04% 1,16% 1.33% 1,30% -41% 12% -0,68% 0,14%Estonia : : : : 0.66% 0,78% : : : : Ungaria 1,05% 0,73% 0,65% 0,72% 0.8% 0,95% -30% 32% -0,40% 0,23%Letonia 0,59% 0,53% 0,47% 0,42% 0.48% 0,44% -10% 5% -0,12% 0,02%Lituania : 0,46% 0,52% 0,56% 0.6% 0,69% : 23% : 0,13%Polonia 0,83% 0,69% 0,71% 0,71% 0.67% 0,68% -17% -4% -0,12% -0,03%România 0,85% 0,80% 0,71% 0,58% 0.37% 0,39% -6% -33% -0,14% -0,19%Republica Slovacă 1,80% 0,93% 0,92% 1,09% 0.65% 0,64% -48% -41% -0,88% -0,45%Slovenia 1,91% 1,61% 1,36% 1,35% 1.46% 1,57% -16% 16% -0,55% 0,22%

Sursă: Eurostat, statistici S&T. Datele privitoare la Republica Slovacă din Velichová, 2003.

Note: (1) lipsă 1996 și 1999 - : = datele lipsesc

În perioada 1997-2001 situaţia a început să se îmbunătăţească în Republica Cehă, Ungaria, Lituania și Slovenia. În schimb, în ceea ce privește Bulgaria, Letonia, Polonia, România și Republica Slovacă, nu există semne ale unei creșteri a procentelor din PIB alocate C&D la sfârșitul anilor ’90. Bulgaria a suferit cea mai drastică scădere a procentului din PIB alocat C&D – de la 1,64% în 1992 la 0,47% în 2001, deci aproape 1,2%, în timp ce Ungaria s-a dovedit cea mai stabilă, având doar o scădere de 0,1% în aceeași perioadă. În capitolul 3 vor fi analizate și alte consecinţe ale acestor tendinţe.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Livre RO.indb 60 10/08/06 13:52:58

61

� Salarii mici în sectoarele IS și R&DNivelul scăzut al salariilor a dat naștere fenomenului angajării în două sau chiar trei locuri de muncă a personalului academic de cercetare din sectoarele IS și C&D de stat. Nu mai e un secret că cel mai mic salariu din sectorul privat sau din administraţia de stat îl depășește pe cel mai ridicat din sectoarele IS și C&D. Fenomenul angajării în două locuri de muncă a fost posibil datorită creșterii în timpul perioadei de tranziţie a numărului de universităţi și a instituţiilor de învăţământ superior echivalente și a creșterii corespunzătoare a numărului de studenţi.

� Exodul de creiere din ţările Enwise – mobilitate sau pierdere? Exodul cercetătorilor din ultimii zece ani a constituit o adevărată provocare pentru sectoarele C&D, atât pentru statele membre ale UE, cât și pentru ţările Enwise. Exodul cercetătorilor reprezintă una din preocupările principale, pentru că în formarea acestora s-a investit un capital substanţial, care era presupus a fi returnat societăţii prin rezultatele activităţii de cercetare. Talentele și abilităţile cercetătorilor din UE sunt atrase către SUA și, într-o mai mică măsură, înspre Canada și Australia, în timp ce resursele umane din ţările Enwise sunt atrase înspre statele membre ale UE, SUA, Canada, Australia și Africa de Sud. Problema exodului de creiere este una complexă. Exodul de creiere este greu, dacă nu chiar imposibil, de măsurat în termeni statistici, pentru că planurile personale legate de viitor ale unui cercetător plecat din ţară nu pot fi cunoscute dinainte – se va reîntoarce în ţară, se va stabili în ţara gazdă sau va urma altă destinaţie? De aceea, va exista mereu riscul ca o călătorie de studii sau de cercetare să se transforme într-o plecare definitivă. Situaţia actuală pare să indice concentrarea atenţiei asupra înţelegerii problemei exodului mai degrabă decât asupra cuantificării statistice a acesteia, esenţială fiind identificarea factorilor care îi motivează pe cerecetători să emigreze. Factorii principali care stau la baza deciziilor personale ale cercetătorilor din UE și din ţările Enwise de a emigra sunt similari, deși există și anumite diferenţe importante, pentru că oamenii de știinţă și cercetătorii care emigrează formează un grup special cu valori comune. În cadrul acestui grup, factorii sociali care conduc la exodul creierelor contează la fel de mult ca și factorii economici.

▫ Motivele pentru care cercetătorii, în special cei din ţările Enwise, sunt atrași atât de ușor să lucreze în străinătateEste bine cunoscut faptul că oportunităţile sunt factorii determinanţi ai comportamentului uman. Este foarte important de înţeles de ce posibilitatea de a pleca în străinătate înseamnă adeseori doar un bilet dus către SUA în cazul cercetătorilor din UE, iar pentru cei din ţările Enwise unul înspre UE, urmat de multe ori de plecarea mai departe în SUA, sau direct către SUA. În general, migraţia forţei de muncă depinde de factori politici, sociali, economici și geografici. Totuși, cercetătorii și oamenii de știinţă formează

Livre RO.indb 61 10/08/06 13:52:59

62

un grup aparte, pentru care există anumite motive specifice care determină procesul de emigrare. În mod tradiţional, oamenii de știinţă și cercetătorii au o personalitate specială sau un profil specific iar modul în care văd ei lumea diferă de cel al altor grupuri. Fiind un grup special, ei preţuiesc în primul rând calitatea sistemului de cercetare și mediul în care are loc activitatea de cercetare, în al doilea rând libertatea, în special libertatea academică. În al treilea rând, spre deosebire de alţi emigranţi, grupul acesta este capabil să depășească barierele lingvistice și culturale ale ţării în care se stabilesc. În cadrul sistemului lor de valori, condiţiile de cercetare, mediul și modalităţile de lucru au o importanţă majoră, astfel încât facilităţile existente, infrastructura de cercetare, organizarea muncii și posibilitatea de a publica rezultatele știinţifice, etc. sunt prioritare.Discursul asupra mobilităţii pare a cunoaște contexte diferite în UE și în ţările Enwise. În statele membre ale UE, discursul este legat de probleme precum flexibilitatea salarizării și a stabilirii parcursului unei cariere, posibilitatea promovării profesionale și a obţinerii unui post permanent la o instituţie autohtonă de cercetare sau de învăţământ superior, formarea și modul de funcţionare a sistemului post-doctoral, diversitatea sistemului de granturi, satisfacţia profesională, stabilitatea, etc. În ţările Enwise discursul asupra mobilităţii este structurat ca o opţiune personală între două posibilităţi: blocaj intelectual acasă sau exodul către ţări străine. Astfel, nu mai e o surpriză că oamenii de știinţă cei mai străluciţi și bine pregătiţi intelectual (fie ei tineri sau mai în vârstă) preferă opţiunea mobilităţii și astfel a unui mod de viaţă nomad pentru a putea practica profesia într-un mod eficient. Recunoașterea profesională este la fel de importantă în cazul acestora ca și în cazul oricărui alt om de știinţă din lume. Nu-ţi poţi face un nume lucrând într-o ţară mică de la periferia cercetării din Europa, având acces limitat la comunitatea profesională internaţională și posibilităţi restrânse de a-ţi vedea numele în cele mai prestigioase publicaţii internaţionale din domeniu.Concluzia care reiese din tabloul schiţat mai sus este că factorul economic (situaţia economică actuală nefavorabilă din ţările Enwise și salariile mici ale cercetătorilor) nu este decât o faţetă a problemei exodului cercetătorilor și a motivaţiilor pentru părăsirea propriei ţări. Fără îndoială că factorul economic este important (și în același timp un aspect destul de bine documentat al problemei), dar acesta nu poate figura ca unică explicaţie a problemei exodului de creiere din ţările Enwise. Un factor prioritar este calitatea sistemului de cercetare, urmată de calitatea vieţii în general. După cum s-a menţionat deja, unele dintre motivele pentru care oamenii de știinţă își părăsesc ţara sunt și suprasaturaţia de frustrările autohtone și condiţiile dificile de muncă.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Livre RO.indb 62 10/08/06 13:53:00

63

▫ Flexibilitatea contra-productivă a cercetătoarelor din ţările EnwiseToate ţările Enwise (cu excepţia Sloveniei) se confruntă în prezent cu problema exodului de creiere. Se poate spune că situaţia merită supusă atenţiei în termenii unei pierderi de capital intelectual (intern și extern) mai degrabă decât în cei ai circulaţiei capitalului intelectual. Analiza îngăduie următoarea ipoteză de lucru: în majoritatea ţărilor Enwise pierderea externă și internă a capitalului intelectual excede exodul intern și extern. În prezent, îngrijorătoare este mai degrabă pierderea capitalului intelectual al fiecărei ţări decât exodul de creiere. Mai mulţi membri (din Estonia, Lituania, Slovenia …) ai Grupului de Experţi Enwise au atras atenţia că o femeie, odată integrată în procesul de cercetare, tinde să rămână în acea poziţie, deoarece a investit deja foarte mult și nu are multe alternative. Aceasta înseamnă că femeile care renunţă la activitatea știinţifică ar trebui considerate ca o pierdere de capital intelectual. După cum s-a subliniat deja în capitolul 1, femeile din ţările Enwise care se confruntă cu o situaţie economică dificilă sunt înclinate să accepte un loc de muncă sub calificarea lor și în general să lucreze pentru un salariu mai mic, caz rareori întâlnit la colegii lor bărbaţi. Atitudinea flexibilă faţă de piaţa de muncă le transformă în potenţiali emigranţi.

Cei patru P … care scot în evidenţă problema exodului de creiere

În ceea ce-i privește pe absolvenţi și pe cei ce ocupă poziţii și mai înalte, problema a fost rezumată sarcastic (nu de către mine) prin cei trei P: prestigiu, plată și plăcere. Dintre cei trei P, ar trebui mereu să iei în seamă doi care te avantajează. Cele trei combinaţii posibile prezintă un spectru larg al categoriilor în care pot fi plasaţi absolvenţii. Eu voi adăuga un al patrulea P: politică/politici, care este situat pe un alt palier și reglementează relaţiile dintre cei trei P. Este întotdeauna important ca studentul să-și definească poziţia în relaţie cu mediul politic (…). P-urile sunt folosite extrem de metaforic, desigur. Prestigiul nu înseamnă doar recunoaștere în mediul academic, ci și un factor de atracţie pentru investiţii și acumularea ulterioară a multor superlative; plata este un fel de cifru pentru răsplata materială în diferite forme, beneficii sociale, asigurarea pensiei și dotarea materială

a mediului de lucru; plăcerea este cea mai greu de explicat, pentru că include interese personale, grija faţă de ceilalţi, categoriile etice și estetice și toate cele ce contribuie la o „viaţă bună“. Nici una dintre aceste categorii nu este pură. Totuși, cei trei P sunt indicatori pentru principalele aspecte referitoare la interdependenţa dintre individ și sistem. Cel de-al patrulea P este de la sine înţeles. Dar el are două feţe: una subiectivă, în care individul ‘produce’ un impact politic, prin decizia de a rămâne sau să plece și una luând obiectivă, atunci când un individ este forţat să rămână sau să plece. Acestea sunt decisive pentru alegerile cruciale într-o carieră profesională.

Sursă: Profesor Dr. Michael Daxner, Universitatea din Oldenbourg, Germania, vorbitor și participant la workshopul „ Începutul unei dezbateri cu femeile de știinţă din regiunea Balcanilor“, Bruxelles, noiembrie, 2003.

Livre RO.indb 63 10/08/06 13:53:01

64

� Îmbătrânirea personalului academic și a celui din cercetareDupă cum s-a arătat în capitolul 1, în timpul perioadei de tranziţie din ţările Enwise, strategiile de viaţă ale tinerelor femei s-au schimbat; ele se căsătoresc mai târziu și au mai puţini copii. Conform Eurostat, populaţia din ţările Enwise este în descreștere. Dupa Eurostat 2002, în toate ţările Enwise, fără excepţie, se înregistrează un spor natural negativ (numărul deceselor depășește numărul nașterilor). Tendinţa vizibilă către palierul negativ al indicatorului demografic Sporul naţional al populaţiei afectează toate sectoarele activităţii publice, inclusiv sectoarele IS și C&D. Îmbătrânirea personalului cu grad știinţific din IS și C&D este un fenomen complex, cu aspecte precum demografie scăzută, politicile de pensionare (sistemul de pensii), de recrutare a tinerilor cercetători, de promovare știinţifică, remunerare, imaginea publică a știinţei, atractivitatea unei cariere în cercetare, etc.În cele mai multe dintre ţările Enwise poate fi observat fenomenul îmbătrânirii personalului cu grad știinţific din C&D. În Bulgaria, în anul universitar 2001/2002, aproximativ 27% din personalul cu grad de profesor universitar era în vârstă de 60 de ani sau depășea această vârstă și aproape 50% erau la vârsta pensionării, în timp ce doar 2,4% aveau sub 50 de ani. Grupul de tineri oameni de știinţă (sub 35 de ani) reprezenta 14,5% din totalul personalului academic. Tendinţa îmbătrânirii personalului din cercetare poate fi observat și în sectorul C&D din România, unde, în 2000, aproximativ 60% din totalul personalului C&D aparţinea grupului de vârstă 40-60 de ani. La sfârșitul anului 1996 vârsta medie a cercetătorilor activi cu grad știinţific din Letonia era de 54,5 ani. În Republica Cehă, Estonia, Ungaria și Slovenia, scăderea populaţiei combinată cu reducerea finanţării sectorului C&D de stat pe de o parte, și oportunităţile oferite de sectorul privat , pe de altă parte, au avut ca urmare scăderea atractivităţii unei cariere știinţifice pentru tinerii talentaţi. În timpul perioadei de tranziţie sectoarele IS și C&D s-au confruntat cu următoarele întrebări: Este posibil să înlocuiești personalul academic

înalt calificat care părăsește sistemul? Cum poate fi atras către cercetare

personalul tânăr academic?

Concluzii

Analiza transformărilor din sectoarele IS și C&D din TECE și din cele trei ţări baltice dezvăluie anumite dificultăţi comune, valabile pentru toate ţările Enwise, care pot fi rezumate astfel:

� Efortul de reintegrare a activităţilor de cercetare în universităţi și deci edificarea unor sectoare C&D in IS este unul mai degrabă formal decât real, pentru că nou înfiinţatele centre de cercetare afiliate departamentelor universitare au apărut ca structuri autonome în ceea ce privește finanţarea de la buget. Aceste centre de cercetare permit personalului academic să se concentreze exclusiv asupra cercetării, fără a avea obligaţii didactice. Cezura din trecut între activităţile didactice și cele de cercetare a reapărut adaptaăt în cadrul SIS al C&D.

2. FONDURI FĂRĂ LIBERTATE, LIBERTATE FĂRĂ FONDURI

Ce este o instituţie de cercetare sănătoasă … vârsta te face mai înţelept?

„O instituţie de cercetare poate fi considerată ca fiind „sănătoasă“ și cu un viitor promiţător, dacă numărul de tineri cercetători împărţit la numărul oamenilor de știinţă în vârstă este mai mare de 3. Situaţia actuală a instituţiilor de IS din Bulgaria, unde raportul este mai mic de 1,5, ar putea fi numită catastrofală“.

Sursă: Velev, 2002 în Sretenova 2003.

Livre RO.indb 64 10/08/06 13:53:02

� În sectorul IS poate fi observată o trecere de la un sistem universitar elitist la unul de masă, aceasta afectând în mod negativ calitatea activităţii didactice și existenţa activităţii de cercetare în cadrul instituţiilor de IS.

� În sectorul IS, situaţia demografică însoţită pe de o parte de valul de absolvenţi care se îndreaptă spre universităţile din SUA sau din UE și, pe de altă parte de numărul în creștere al universităţilor, a avut ca rezultat scăderea concurenţei pentru admiterea în învăţământul superior, aceasta având la rândul ei o serie de alte consecinţe.

� În sectorul C&D scăderea populaţiei însoţită de existenţa unui sistem de promovare știinţifică complicat și învechit și de pierderea capitalului intelectual ar putea da naștere unei reale probleme legate de trecerea la o nouă generaţie de oameni de știinţă.

� În perioada de tranziţie, în cele mai multe dintre ţările Enwise personalul din C&D a fost redus cu aproximativ 50%. Din acest punct de vedere ţările Enwise se confruntă cu o problemă majoră, astfel încât noile state membre ale UE au șanse scăzute să poată participa în totalitate la obiectivul Barcelona 3% până în 2010. Așteptările de viitor ale ţărilor Enwise sunt și mai sumbre. S-ar putea ca potenţialul uman pentru cercetare din aceste ţări să scadă sub masa critică necesară, ceea ce ar conduce la subminarea competitivităţii și chiar a posibilităţii de integrare în ERA.

65

Obiectivul Barcelona 3%

În martie 2002 Consiliul European reunit la Barcelona a hotărât stabilirea obiectivului de a crește nivelul general de investiţii în cercetare de la 1,9% din PIB, cât este în prezent, la 3% din PIB în anul 2010, din care 2/3 ar trebui finanţate de sectorul privat. Pentru a atinge acest obiectiv, investiţiile în cercetare din Europa ar trebui să crească cu o rată medie de 8% anual, împărţită între cota medie de 8% anual pentru cheltuielile publice și o rată de creștere de 9% anual pentru investiţiile private. În Europa va fi nevoie de mai

mulţi cercetători mai bine specializaţi pentru a obţine creșterea nivelului investiţiilor în cercetare până în 2010. Nivelul sporit al investiţiilor va duce la creșterea cererii de cercetători ca urmare a înlocuirii scontate a forţei de muncă îmbătrânite din cercetare. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de alte aproape 1,2 milioane de oameni care să activeze în cercetare, incluzându-i aici și pe cei 700.000 de cercetători suplimentari.

Sursă: Comisia Europeană, 2003d).

Livre RO.indb 65 10/08/06 13:53:03

Livre RO.indb 66 10/08/06 13:53:03

3.

Albinele și miereaFemei cu profesii in domeniul știinţific în ţările Enwise

Livre RO.indb 67 10/08/06 13:53:08

68

Introducere

Una dintre primele și cele mai importante realizări ale Grupului Helsinki „Femeile și Știinţa“ și, cu precădere ale subgrupului său Corespondenţi Statistici1, fondat în anul 2000, constă în obţinerea, sinteza și analiza datelor referitoare la discriminarea pe criterii de sex la nivel naţional. Necesitatea acestui studiu a fost semnalată de raportul ETAN care subliniază lipsa datelor ce ar putea veni în sprijinul argumentelor privind situaţia defavorizată a femeilor implicate în activitatea știinţifică. Urmarea acestor recomandări a reprezentat-o o primă publicare a profilurilor statistice pentru 30 de ţări în raportul Grupului Helsinki „Politici Naţionale Privind Femeile și Știinţa în Europa“ (Comisia Europeană, 2002). Prin dezvoltarea parteneriatului între Corespondenţii Statistici și Comisie s-a reușit obţinerea unui spectru larg de informaţii, atât cantitative, cât și calitative, asupra condiţiei diferite pe care o au femeile cu carieră știinţifică în diferite ţări. Datele au fost publicate în „She Figures 2003“ (Comisia Europeană 2003b) - cea mai completă sinteză de informaţii statistice disponibilă în prezent2.În perspectiva extinderii UE apare necesitatea ca ţările Enwise să-și adapteze sistemele de statistică naţională cerinţelor și standardelor europene. Aceasta este și explicaţia faptului că, în cazul acestor ţări comparativ cu cele 15 ţări membre UE, datele referitoare la discriminarea pe criterii gender, sunt cu mult superioare ca disponibilitate și calitate.În prima parte a acestui capitol analiza se concentrează mai ales asupra cercetătorilor3. Motivele care au determinat această alegere sunt urmatoarele: pe de o parte există date precise despre acest domeniu, obţinute prin intermediul prospecţiunilor naţionale C&D și raportate OECD și Eurostat. Pe de alt parte, alegând cercetătorii ca subiect al studiului, este vizat acel segment care reprezintă inovaţia și potenţialul tehnologic și economic al cercetării europene.4

3. ALBINELE ȘI MIEREA

Institutele Naţionale de Statistică ale ţărilor baltice angajează în special femei. De exemplu, la sfârșitul anului 2002 în Lituania, femeile reprezentau 89% din totalul angajaţilor (476 din 533), în Letonia 84% (486 din 591) și în Estonia 83% (300 din 361). Trebuie menţionat faptul că președintele Biroului Central de Statistică din Letonia este o femeie (lucru obișnuit pentru Letonia, dar încă rar întâlnit în Statele Membre UE).De ce este statistica un domeniu preponderent feminin în ţările baltice? Probabil pentru două motive principale - salariile mici (comparativ cu alte domenii) și, pentru că în perioada sovietică a existat o oarecare tendinţă de gen în imaginea statisticii în învăţământul superior. În perioada

aceea, specialitatea de statistician se obţinea urmând cursurile facultăţii de economie din cadrul universităţii, iar această facultate era considerată ca având un caracter feminin. Acum, situaţia în domeniul educaţiei s-a schimbat într-o oarecare masură - specialitatea de matematician-statistician există în cadrul facultăţii de matematică, unde bărbaţii sunt procentual majoritari. Dar tinerii specialiști își încep rareori cariera în birourile de statistică deoarece sunt atrași de firmele private, unde salariile sunt considerabil mai mari.

Sursă: Maranda Behmane, Statisticiană letonă corespondentă a Grupului Helsinki Femeile și Știinţa.

Femeile ca angajaţi ai Institutelor Naţionale de Statistică din Ţările Baltice

1. În anexa 11 a acestui raport se găsește lista cu corespondenţii Grupului Statistic Helsinki din ţările Enwise.2. http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women/wssi/index_fn.html3. „Cercetătorii sunt implicaţi profesional în conceperea sau crearea de noi experienţe, produse, procese, metode și sisteme, precum și în managementul proiectelor pe care le desfășoară“4. Practicienii (medici,economiști), deși prezintă interes nu pot fi cuprinși în studiu din lipsa datelor statistice

Livre RO.indb 68 10/08/06 13:53:09

69

În ţările Enwise sunt în total 214.000 de cercetători. Dintre aceștia 81.000 sunt femei. Capitolul prezent studiază îndeaproape atât dinamica procesului care a condus la o pondere relativ mare a femeilor în acest domeniu, precum și semnificaţia acestui fapt, atât pentru femei cât și pentru C&D.Pe baza informaţiilor existente la nivelul UE se încearcă să se stabilească dacă acest înalt nivel de participare reprezintă un fapt pozitiv pentru femeile din ţările Enwise implicate în domeniul știinţific. Acest capitol ia în dezbatere situaţia lor actuală și încearcă să evalueze implicaţiile pe care schimbările survenite în contextul social, economic și politic - așa cum au fost ele descrise în cele două capitole anterioare - le au atât asupra condiţiei femeilor din aceste ţări, cât și asupra C&D. După conturarea dimensiunii istorice urmează prezentarea multiplelor căi prin care problematica gender poate avea un impact asupra carierei femeilor de știinţă, precum și identificarea influenţelor care trebuie exercitate și a dinamicii necesare pentru atingerea obiectivului pe care și l-a propus Domeniul Cercetării Europene: creșterea rolului și implicării femeilor, inclusiv a celor din ţările Enwise, în cercetarea știinţifică.

Statistici optimiste pentru femeile active în cercetare ?

Începând cu anul 2002, odată cu publicarea raportului Grupului Helsinki, datele conform cărora proporţia cercetătoarelor este mai mare în ţările Enwise, comparativ cu ţările membre UE, au suscitat un imens interes. Așa cum indică figura 3.1., la prima vedere, în domeniul cercetării femeile sunt mai bine reprezentate în ţările Enwise (cu excepţia Republicii Cehia), decât în ţările membre UE. Astfel, femeile reprezintă în medie 38% din totalul cercetătorilor în cele 10 ţări Enwise, faţă de 27% în cele 15 ţări membre ale UE, înregistrându-se un maxim de 52% în Letonia, și un minim cuprins între 33-27%, în Ungaria, respectiv Cehia.

Fig. 3.1: Procentajul femeilor cercetător în ţările Enwise în 2001

Sursă: Comisia Europeană, 2003b.

Note: Unitate: valori absolute, cu exceptia * - echivalent full-time Excepţii de la anul de referintă: BG, EE, LV (SIS + GOV), PL, S l-2000; Lipsesc datele despre PNP pentru: HU, PL, RO + SK, aceste ţări nu sunt incluse în media Enwise – 10.

Livre RO.indb 69 10/08/06 13:53:09

70

Dacă vom lua în considerare numai procentajele - care indică o reprezentare feminină remarcabilă - și vom omite să introducem în context și dimensiunea acestei comunităţi profesionale, corespunzatoare fiecărei ţări în parte, exista riscul să avem o imagine distorsionată a situaţiei, care să exprime un fals mesaj. Potrivit acestui mesaj femeile de știinţă din ţările Enwise, nu au nevoie de un sprijin special, de vreme ce, aparent, ponderea pe care o realizează este mai mare decât în ţările UE. O modalitate de a obţine o imagine reală este aceea de a lua în calcul numărul absolut de femei cercetător din fiecare ţară (Fig 3.2).

Fig. 3.2: Numărul femeilor cercetător din ţările Enwise și din trei state membre în 2001 (valori absolute)

Sursă: Comisia Europeană, 2003b.

Note: Unitate: valori absolute, excepţie * - echivalent full-time Excepţii de la anul de referinţă: BG, EE, LV (SIS + GOV), PL și Sl: 2000 Lipsesc datele despre PNP pentru: HU, PL, RO + SK

În noul grafic, Polonia și România se află pe primele locuri, cu cel mai mare numar de femei care activează în domeniul știinţific. În schimb, cele 4 ţări Enwise (Letonia, Lituania, Bulgaria, Estonia), care ocupau primele locuri în clasamentul anterior (fig.3.1), se află acum printre cele 6 ţări5 cu cea mai slabă reprezentare feminină în domeniul cercetării. Pentru a evita o eventuală distorsiune creată de introducerea unui număr prea mare de cifre, nu s-a raportat numărul total al femeilor cercetător din ţările Enwise și ţările membre UE. Totuși, pentru a avea o imagine completă a contextului și modului în care sunt amplasate comunităţile de femei de știinţă în ţările Enwise comparativ cu ţările EU -15, au fost cuprinse în grafic 3 dintre ţările membre UE: Franţa6, Finlanda și Portugalia. Ca să încheiem cercul comparaţiilor, menţionăm că procentajul femeilor printre cercetătorii din aceste 3 ţări este de 27% pentru Franţa, 28% pentru Finlanda și 44% pentru Portugalia.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

5. O reprezentare mai completă a situaţiei este dată de raportul număr de cercetători / 1000 de locuitori pentru fiecare ţară6. Această ţară, cu cel mai mare număr de femei cercetător dintre ţările UE, a fost inclusă pentru a se stabili o paralelă cu Polonia care ocupă aceeași poziţie printre ţările Enwise.

Livre RO.indb 70 10/08/06 13:53:10

71

Odata cu extinderea UE din 2004, cele 8 ţări nou incluse, au adus un număr suplimentar de 180.000 de cercetători, dintre care 66.000 de femei (37%). Pe baza datelor din anul 2000, Bulgaria și România care vor adera la UE în 2007, vor aduce și ele aproximativ 34.000 de cercetători, dintre care aproape 15.000 sunt femei (44%). Acest influx va induce o creștere cu aproximativ 16% a numărului de cercetători din statele membre UE, inregistrat la 1 Mai 2004, ceea ce corespunde unei creșteri cu 22% a ponderii feminine din acest domeniu. Cu toate acestea, includerea celor 66.000 de femei cercetător, va avea un impact limitat asupra procentajului mediu de femei cercetător în cele (15 + 8) state membre. Se va înregistra o ușoară creștere, de la 31% la 33%, la nivelul institutelor de cercetare de stat7 (OECD, 2002: §184), unde dintre cei 33.000 de angajati, 13.000 sunt femei. În sectorul învăţământului superior (SIS) (OECD, 2002: §206)8, procentajul va crește doar de la 33% la 34%, iar în sectorul Afaceri și Investiţii (SAI) (OECD, 2002: §163)9, de la 15% la 16%.Tabelul 3.1 redă distribuţia femeilor cercetător din ţările Enwise în fiecare dintre sectoarele menţionate mai sus, cu excepţia, de altfel neglijabilă, a sectorului privat non profit (OECD, 2002: §194)10.

Tabelul 3.1: Distribuţia femeilor cercetător, corespunzătoare fiecărui sector C & D, în ţările Enwise 2001 (valori absolute și procentaje)

Sector C&DŢara Afaceri și investiţii Învăţământ superior Sectorul de stat Total (1)

Bulgaria 605 4,5% 875 1,8% 3 301 17,1% 4 781 5,9%

Republica Cehă 1 341 10,0% 3 504 7,3% 2 234 11,6% 7 079 8,8%

Estonia 164 1,2% 1 434 3,0% 349 1,8% 1 947 2,4%

Ungaria 1 208 9,0% 6 313 13,1% 1 842 9,5% 9 363 11,6%

Letonia 518 3,9% 2 059 4,3% 419 2,2% 2 996 3,7%

Lituania 248 1,9% 3 439 7,1% 1 114 5,8% 4 801 5,9%

Polonia 3 332 24,9% 24 925 51,8% 5 307 27,5% 33 564 41,5%

România 4 835 36,2% 2 470 5,1% 2 802 14,5% 10 107 12,5%

Republica Slovacă (2) 644 4,8% 2 089 4,3% 1 083 5,6% 3 816 4,7%

Slovenia 471 3,5% 1 007 2,1% 862 4,5% 2 340 2,9%

Enwise-10 13 366 100% 48 115 100% 19 313 100% 80 794 100%

Sursă: Comisia Europeană, 2003b.

Note: Unitate: valori absolute, exceptând (2) - echivalentul full-time Excepţie de la anul de referinţă pentru: BG, EE, LV (SIS + GOV) PL și SL: 2000 (1) PNP nu este inclus

Se observă că din cele 80.000 de femei cercetător angajate în cele 3 sectoare, 42% se află în Polonia. Ungaria și România realizează alte 25%. Cele 33 de procente restante se împart între celelalte ţări Enwise.Repartiţia numărului de cercetători între aceste ţări, variază în funcţie de fiecare sector în parte. Astfel, în sectorul GOV sunt angajate 19.000 de femei, iar repartiţia pe ţări este următoarea: 17% Bulgaria, 12% Republica Cehă, 10% Ungaria, 27% Polonia, și 15% România, realizând un total de 81%. În sectorul SIS activează 48.000 de femei. 65% dintre ele provin din Polonia (52%) și Ungaria (13%). Și în sfârșit, pentru sectorul SAI în cadrul căruia activează 13.366 femei, o contribuţie majoră au România (36%) și Polonia (25%) și într-o mai mică măsură Republica Cehă (10%) și Ungaria (9%).

7. Sectorul de stat este alcătuit din totalitatea departamentelor, ministerelor și altor grupuri care furnizează (nu vând) comunitaţii acele servicii comune, altele decât învăţământul superior și care altfel nu pot fi furnizate în condiţii convenabile din punct de vedere economic; asigură conducerea statului și stabilește politica economică și socială a comunităţii. Include de asemenea, instituţiile non profit, controlate și finanţate în principal de guvern, dar care nu sunt administrate de sectorul învăţământului superior. 8. Sectorul învăţământului superior este alcătuit din totalitatea universităţilor, colegiilor tehnologice și alte instituţii de educaţie postliceală, indiferent de sursa lor de finanţare sau statutul legal. Include de asemenea, toate institutele de cercetare, staţiuni experimentale și clinici care sunt controlate direct, sunt administrate de, sau sunt afiliate la instituţii de învăţământ superior. 9. Sectorul Afaceri și Investiţii include toate firmele, organizaţiile și instituţiile a căror principală activitate constă în producerea pe piaţă a bunurilor și serviciilor (altele decât învăţământul superior), cu scopul de a fi vândute populaţiei la un preţ semnificativ economic.10. Sectorul privat non profit include instituţiile private non profit, aflate în serviciul familiilor și gospodăriilor individuale (public general).

Livre RO.indb 71 10/08/06 13:53:11

72

Pentru o reprezentare completă a situaţiei11 trebuie luate în considerare două aspecte: pe de o parte repartiţia pe sexe și pe sectoare a cercetătorilor din fiecare ţară Enwise și pe de altă parte, ponderea bărbaţilor și femeilor corespunzatoare fiecărui sector în parte. În cadrul sectorului PNP, proporţia femeilor cercetător nu depășește 1% în nici una dintre ţările Enwise, acest procentaj fiind considerat neglijabil. Pentru celelalte trei sectoare sunt necesare însă câteva remarci suplimentare.În cazul ţărilor Enwise, în sectorul GOV lucrează în medie 19.000 de femei, ceea ce corespunde unui procentaj de 24%. În ţările UE procentajul este de 15%. În Bulgaria sectorul GOV cuprinde 69% din totalul femeilor cercetător, iar în Slovenia 36%. Peste 59% din totalul femeilor cercetător din ţările Enwise sunt angajate în sectorul SIS. Pentru ţările UE, procentajul se ridică la 68%. În cele trei Ţări Baltice proporţia este mai mare: Estonia 73%, Lituania 72%, Letonia 69%. La fel și pentru Ungaria (67%). În sfârșit, în sectorul SAI (analizat mai în detaliu la sfârșitul capitolului) în ţările Enwise-10 activează peste 13.000 de femei, adică 17% din totalul cercetătorilor, valoare comparabilă cu cea înregistrată în 10 dintre ţările UE (15%)12. În Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România, 80% dintre femeile cercetător activează în cadrul SAI. România are o contribuţie remarcabilă la acest procentaj cu 47%, pe când în Ungaria și Polonia procentajul este doar de 13% respectiv 10%. Acest fapt nu poate fi considerat pozitiv pentru implicarea femeilor cercetător în sectorul industrial, pentru care există o puternică politică de stimulare a investiţiilor și apariţiei locurilor de muncă până în 2010 (vezi în concluzii Obiectivul Barcelona 3%). Abaterea de la valorile medii și deosebirile între ţări privind cele trei sectoare principale ale C&D, sunt determinate probabil de tiparele diferite moștenite din perioada comunistă, dar și de transformările specifice suferite în perioada de tranziţie, așa cum au fost ele descrise în capitolul 2. Sunt necesare studii suplimentare pentru fiecare ţară și studii comparative între ţări, pentru a gasi explicaţiile relevante ale acestei situaţii.Revenind la repartiţia pe sexe în cadrul fiecărui sector, procentul cercetătoarelor din ţările Enwise este superior celui din ţările UE-15. După cum poate fi lesne observat în Anexa 7, 38% dintre cercetătorii din ţările Enwise sunt femei, pe când în UE-15 doar 27% dintre cercetători sunt de sex feminin. Analizând ponderea medie a femeilor în cadrul fiecărui sector, în cazul ţărilor Enwise valorile sunt: 43% pentru GOV, 39% pentru SIS și 31% pentru SAI. Aceste medii ascund însă variaţii izbitoare ale procentajului femeilor angajate în sectorul de stat al cercetării. Astfel, în timp ce în Estonia, GOV cuprinde 52% dintre femeile cercetător, în Republica Cehă procentajul este doar de 32%. Pentru Letonia, în SIS, 51% dintre cercetătorii GOV sunt femei, faţă de 32% în Republica Cehă.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

11. În anexele 6 si 7 ale acestui raport, se găsesc 2 tabele cu distribuţia pe sexe (exprimată în procentaje și valori absolute) în cadrul fiecărui sector, pentru toate ţările Enwise. 12. Datele SAI pentru UE nu includ Belgia, Luxemburg, Olanda, Suedia și Marea Britanie, pentru care nu există date disponibile privind discriminarea pe criterii de sex.

Livre RO.indb 72 10/08/06 13:53:12

73

România e un caz special în care SAI absoarbe 50% dintre cercetători (femei și bărbaţi), iar femeile sunt bine reprezentate (41%). Situaţia nu este la fel de promiţătoare în Republica Cehă, Ungaria și Polonia unde, femeile care activează în acest sector reprezintă doar 17%, 25% și respectiv 28% din totalul cercetătorilor. Și de această dată, explicaţia acestor diferenţe este dată în capitolul 2 și este legată de migrarea, în perioada de tranziţie, a unui număr mare dintre bărbaţii angajati în C&D spre activităţi mai profitabile din domeniul afacerilor sau politicii.

O perspectivă mai largă de angajare pentru femeile cercetător

În ţările Enwise, există o rată mai mare de participare a femeilor în cadrul forţei de muncă, decât în ţările EU - 15. Aceasta este încă o explicaţie pentru prezenţa semnificativă a femeilor în domeniul cercetării, așa cum reiese din tabelul de mai jos (Tabel 3.2).

Tabelul 3.2: Ponderea femeilor în cadrul grupelor Professionals, Angajaţi, Cercetători, în ţările Enwise 2002

Femei

Ţară Professionals Angajaţi Cercetători

Bulgaria 64,9 % 47,5 % 45,6 %

Republica Cehă 52,7 % 43,7 % 26,8 %

Estonia 64,3 % 49,2 % 43,1 %

Ungaria 57,9 % 45,0 % 33,0 %

Letonia 68,4 % 49,5 % 52,1 %

Lituania 71,4 % 49,1 % 47,0 %

Polonia 62,7 % 45,6 % 38,1 %

România 48,3 % 46,3 % 42,8 %

Republica Slovacă 63,6 % 45,8 % 39,8 %

Slovenia 61,8 % 45,9 % 35,9 %

Enwise-10 59,2 % 45,9 % 37,8 %

EU-15 46,5 % 43,1 % 27,2 %

Surse: Professionals (ISCO-2) & Employment data: Eurostat - Community Labour Force Survey - RSEs data: European Commission, 2003b.

Note: Medii Professionals (ISCO-2) & Angajaţi în Enwise-10: DG CTD estimate RSE: Anul de referinţă este 2001 iar pentru BG, EE, LV (SIS+GOV), PL, SI: 2000 Unitate: valori absolute, cu excepţia SK (echivalent full-time) Media Enwise-10: estimăriDG CTD Sectorul privat non profit nu este inclus

Livre RO.indb 73 10/08/06 13:53:13

74

În ţările Enwise erau în 2002, 41 mil. angajati13 (Franco & Blöndal, 2003), din care 45,9% femei, ceea ce face ca proporţia de femei cercetător (37,8%) să fie relativ scăzută. Tabelul de mai sus arată că, în toate ţările Enwise, aprox. jumătate din forţa de muncă e reprezentată de femei.Cercetătorii sunt incluși în grupul ocupaţional major cunoscut sub numele de Professionals14, caracterizat printr-un înalt nivel de pregătire și experienţă profesională. Din tabelul 3.2 se observă clar că ponderea femeilor în cadrul acestui grup este mai mare (59,2%) decât cea din cadrul forţei de muncă (45,9%) și din domeniul cercetării (37,8%). Acest aspect e întâlnit în toate ţările Enwise, cu excepţia Letoniei, unde femeile sunt mai bine reprezentate în cercetare (52,1%) decât în forţa de muncă (45,9%). Cum cercetarea aparţine grupului Professionals, aceste date indică faptul că femeile cu înaltă calificare din ţările Enwise sunt concentrate în alte domenii decât cercetarea. S-ar fi putut presupune, pe baza procentajului ridicat în cadrul grupului Professionals, că femeile formează o parte importantă a comunităţii de cercetători. Din nou, e nevoie de studii suplimentare pentru a întelege semnificaţia acestui fenomen pentru fiecare ţară Enwise în parte.

Modul în care apartenenţa la un sex influenţează procesul educaţional

Gradul de calificare poate constitu de asemenea o explicaţie pentru aceste tipare. Datele publicate (Dunne, 2003, European Commission, 2003b, Strack, 2004) cu privire la fluxul de absolvenţi și contribuţiile naţionale (Documentele de lucru Enwise, 2003), arată că în majoritatea ţărilor Enwise, probabilitatea de a continua studiile după vârsta de 18 ani, e mai mare pentru femei; ele constituie majoritatea absolvenţilor IS (Dunne 2003) și se bucură de o rata

3. ALBINELE ȘI MIEREA

Deși există posibilitatea ca o parte din concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului să fie acordat taţilor, în Slovenia anilor 1990 doar 1 – 2% dintre bărbaţi au utilizat această facilitate. Concediul plătit de un an pentru creșterea copilului a fost împărţit într-un concediu de maternitate (de care se bucură în exclusivitate mama și care începe cu 44 sau 28 de zile înainte de data nașterii) și concediul rămas, pentru creșterea copilului (care se poate împărţi în mod liber între părinţi – fie secvenţial, fie ambii părinţi în program de normă parţială). Începând cu 2003, taţii din Slovenia mai au dreptul la 15 zile suplimentare de concediu parental (folosit în perioada celor 105 zile de concediu de maternitate). Aceste 15 zile vor fi suplimentate progresiv în anii viitori, până la un total de 90 de zile (cu plata parţială a salariului).

Sursă: Mladenič, 2003.

În Lituania, unde instituţiile preșcolare sunt disponibile doar pentru 53,7% din copiii aparţinând grupelor de vârsta corespunzătoare, în anul 2000 doar 179 (1%) dintre persoanele care au solicitat concediu pentru creșterea copilului, erau bărbaţi (Date de la Fondul de Stat pentru Asigurări Sociale). Aceasta este urmarea atitudinilor stereotipe, conform cărora îngrijirea copilului nu este o îndeletnicire masculină: potrivit unui studiu efectuat de Baltijos Tyrimai, 57,2% dintre bărbaţi cred că singura lor datorie este să câștige bani pentru întreţinerea familiei. Conform codului muncii, persoanele care au în îngrijire copii preșcolari, persoane în vârstă și cu dizabilităţi, pot lucra cu program redus. Nu s-au realizat însă studii pentru a monitoriza aplicarea acestei legislaţii la nivel micro. Chiar Constituţia Republicii Lituania conţine prevederi referitoare la egalitatea îndatoririlor familiale ale părinţilor. Deși aceste prevederi stabilesc că drepturile soţilor sunt egale, exista totuși o distribuire a rolurilor în funcţie de sex.

Sursă: din documentul de lucru al Comisiei „Single Programming Document for the EQUAL Community Initiative in Lithuania“, 2003.

Concediul parental și de paternitate în Slovenia

Dubla responsabilitate în Lituania

13. Persoane care în timpul săptămânii de referinăţ au efectuat orice fel de muncă, pentru plată sau profit, cel putin o ora, sau nu au lucrat, dar aveau slujbe de la care au absentau temporar. Sunt incluși și lucrătorii casnici.14. Grup major în cadrul Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor (ISCO-88), cunoscută și ca ISCO-2. Acest grup major include ocupaţii ale căror îndatoriri principale necesită un înalt nivel de cunoștinţe profesionale în domeniul fizicii, știinţelor vieţii, știinţelor sociale și umaniste. Principalele sarcini constau în sporirea bagajului de cunoștinţe, aplicarea conceptelor și teoriilor știinţifice și artistice pentru soluţionarea problemelor, precum și popularizarea sistematică a celor menţionate anterior.

Livre RO.indb 74 10/08/06 13:53:13

75

de creștere educaţională mai mare decât bărbaţii privind nivelele superioare de pregătire.

Tabelul 3.3: Absolvenţi de învăţământ superior și absolvenţi cu PhD în ţările Enwise în 2001

Total Femei Femei Total Femei FemeiŢară absolvenţi IS (număr) (%) absolvenţi cu PhD (număr) (%)

Bulgaria 47 500 29 700 62,5 % 376 158 42,0 %

Repubica Cehă 43 600 24 100 55,3 % 1 066 370 34,7 %

Estonia 7 600 5 000 65,8 % 149 77 51,7 %

Ungaria 57 900 35 600 61,5 % 793 301 38,0 %

Letonia 20 300 11 300 55,7 % 37 18 48,6 %

Lituania 27 500 17 500 63,6 % 261 137 52,5 %

Polonia 431 100 284100 65,9 % 4 400 1 832 41,6 %

România 76 200 41 800 54,9% : : :

Republica Slovacă 26 300 14 200 54,0 % 532 212 39,8 %

Slovenia 12 000 7 100 59,2 % 298 146 49,0 %

Enwise-10 750 000 470 400 62,7 % 7 912 3 251 41,1 %

Sursă: Eurostat, Education statistics.

Notes: Unitate absolută; „: „ = date nedisponibile România nu este inclusă în estimările pentru Enwise-10 Învăţământ superior (HE) este echivalent cu ISCED 5+6; PhD este echivalent cu ISCED 6 (Unesco,1997).

Polonia, Estonia și Lituania au cea mai mare pondere a femeilor printre absolvenţii programelor HE (IS). Tot Estonia și Lituania au și cea mai largă reprezentare feminină printre absolvenţii PhD. Totuși proporţia de femei scade între prima etapă a învăţământului superior și nivelul doctoratului. Această pierdere înregistrată în decursul evoluţiei de la student la etapa studiilor postuniversitare, este standardizată și s-au efectuat studii comparative între ţări cu ajutorul Higher Education Gender Progression Ratio (HEGPR) (raportul de gen în cadrul sectorului Învăţământ superior). Acesta constă în exprimarea procentajului femeilor absolvente de nivel PhD, ca un raport între procentajul absolventelor și cel al studentelor. În acest fel se stabilește o corelaţie între

Divergenţa dintre femei și bărbaţi în percepţia problemelor de gen ca factor determinant în evoluţia unei cariere este sintetizată cu acurateţe în rezultatele unui studiu efectuat în 2000 de Oficiul Central Ungar de Statistică. Cifrele din tabelul de mai jos reprezintă procentajul femeilor și bărbaţilor - pe niveluri de educaţie, care au fost de acord cu aserţiunea: „A fi bărbat sau femeie influenţează foarte mult șansele profesionale în Ungaria“. Deși reprezentanţii ambelor sexe recunosc- în procentaje cu atât mai mari cu cât nivelul de pregătire este mai ridicat- veridicitatea acestei afirmaţii, totuși diferenţele de gen ale percepţiei sunt și ele din ce în ce mai mari.

Nivel de educaţie Femei Bărbaţi

Școală primară 32% 29%

Muncitor calificat 37% 30%

Absolvent de liceu 40% 30%

Diplomă universitară 50% 22%

Sursă: Biroul Central de Statistică Ungar, Budapesta în Groó și Papp, 2003.

Sursă: NCS, Statistici din Domeniul Educaţiei, București în Tripsa, 2003.

Modul în care apartenenţa la un sex influenţează oportunităţile de carieră în Ungaria

Contribuţia cadrelor de sex feminin la nivelul educaţiei în România (1997-1998)

Livre RO.indb 75 10/08/06 13:53:15

76

ponderea femeilor la fiecare nivel educaţional și se obţin date referitoare la disponibilitatea femeilor de a-și continua educaţia profesională în aceeași proporţie ca bărbaţii. Este practic o măsură a diminuării pro rata a numărului de femei de la o etapă la următoarea.

Fig. 3.3 Raportul de gen în sectorul IS (HEGPR)

Sursă: UNECE gender statistics database - http://www.unece.org/stats/gender/web/database.htm

Pe lângă HEGPR, este posibilă standardizarea pentru fiecare ţară, în dinamică, a ratei de absolvire a PhD pentru femei și bărbaţi, analizând raportul șanselor (odds ratio), adică raportul HEGPR bărbaţi / HEGPR femei. Acesta arată cu cât este mai mare probabilitatea de completare a studiilor doctorale (PhD) pentru bărbaţi decât pentru femei.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

Sursă: Lýdia Virgovičová (1999) – Carte de citire pentru copiii de clasa I din școlile primare - Media Trade – Editura Pedagogică Slovacă, Bratislava, ediţia a 9-a, ISBN 80-08-03018-6, în Velichová, 2003.

Stereotipiile condiţiei determinate de sex în ilustraţiile unui manual pentru elevii de clasa I din Slovacia

Livre RO.indb 76 10/08/06 13:53:16

77

Tabelul 3.4 Raportul șanselor în IS - 2000 și 2001

Ţară 2000 2001

Bulgaria 2,48 2,22

Republica Cehă 3,30 1,93

Estonia 1,26 1,65

Ungaria 1,68 1,57

Letonia 2,04 2,16

Lituania 1,58 1,38

Polonia 1,74 1,59

România 1,81 1,48

Republica Slovacă 1,76 1,65

Slovenia 2,38 1,65

Sursă: UNECE gender statistics database - http://www.unece.org/stats/gender/web/database.htm

De exemplu, în Bulgaria în 2001, HEGPR era 1,51% pentru bărbaţi și 0,68% pentru femei. Rezulta un raport al șanselor de 2,22, ceea ce înseamna că există o probabilitate de 2,22 ori mai mare pentru bărbaţi de a-și completa studiile PhD comparativ cu femeile absolvente de învăţământ superior. În tabelul 3.4 se pot observa discrete semne de îmbunătăţire a situaţiei în favoarea femeilor în toate ţările, mai puţin Estonia și Letonia. În cazul lor valorile acestui indicator au scăzut între 2000 și 2001.Această stare de lucruri reprezintă o serioasă pierdere de investiţii pentru ţările respective, în condiţiile în care există factori ce împiedică femeile cu un nivel de educaţie ridicat să-și completeze pregătirea profesională. În plus, încă nu se știe în ce măsură cei aflaţi în competiţie pentru obţinerea unui loc de muncă, bărbaţi și femei deopotrivă, își valorifică pregatirea profesională. Pentru a iniţia o analiză detaliată a egalităţtii oportunităţilor pe care le au colegii din C&D în funcţie de realizările profesionale, este nevoie de date complete privind ocupaţia și nivelul de calificare al personalului din sectorul C&D. Eurostat a început culegerea datelor privind gradul de calificare al cercetătorilor în cadrul studiului European C&D Survey 2004, ceea ce va permite o monitorizare îmbunătăţită a situaţiei.

Cine se-aseamănă se-adună

Distribuţia diferită a femeilor și bărbaţilor în diferite sectoare ale cercetării și a altor domenii știinţifice15, e cunoscută în termeni tehnici ca segregare orizontala. Pentru a înţelege participarea femeilor din ţările Enwise la domeniul știinţific, trebuie să ţinem cont că știinţa și cercetarea cuprind o gamă largă de activităţi care sunt întreprinse nu numai în contextul pieţei de muncă ci, cu importante diferenţe între sectoare (așa cum s-a arătat) și între diferite domenii știinţifice. Cum în ţările Enwise, doar 20% dintre cercetători își desfășoară activitatea în SAI, căruia i se alocă 47% din cheltuielile (fondurile) C&D, acest sector poate fi considerat un mediu de lucru mult mai atractiv decât SIS în care activează 58% dintre cercetători, dar primește doar 23% din fondurile C&D16. Desigur că are importanţă și profilul școlii absolvite. Astfel, este mai puţin probabil să existe o pondere mare de femei printre absolvenţii disciplinelor cu profil tehnic, atât la nivel postuniversitar, cât și universitar. (Comisia Europeană 2003b; Strack, 2004). Cu exceptia acestui domeniu al stiintei, nu sunt de asteptat alte diferente de gender privind participarea femeilor la cercetare.

15. Principalele domenii ale știinţei la care se face referire în acest capitol sunt extrase din Manualul Frascati: știinţe Naturale (NS), Inginerie și Tehnologie (ET), știinţe Medicale (MS), știinţe Agricole (AS), știinţe Sociale (SS) și Umaniste (H).16. Pentru mai multe detalii vezi anexa 6 și tabelul 3.6 din sectiunea „Nu tot ce strălucește este aur“.

Livre RO.indb 77 10/08/06 13:53:18

78

Tabelul 3.5: Numărul cercetătorilor și procentajul femeilor în principalele domenii știinţifice din SIS + GOV în ţările Enwise 2000

Domeniu Știinţele Inginerie Știinţe Știinţe Știinţe DomeniiŢară naturii & Tehnologie medicale agricole sociale umaniste

Bulgaria 2 720 (51%) 2 122 (28%) 1 063 (50%) 965 (50%) 504 (47%) 934 (57%)

Republica Cehă 3 542 (31%) 2 202 (22%) 516 (42%) 640 (45%) 279 (40%) 1 012 (42%)

Estonia 848 (32%) 429 (25%) 213 (62%) 193(46%) 334 (52%) 348 (66%)

Letonia 1 082 (47%) 380 (38%) 139(71%) 240 (57%) 342 (37%) 251 (78%)

Lituania 2 025 (40%) 1 540 (26%) 847(55%) 462 (45%) 146 (58%) 1 318 (65%)

Polonia (1) 10 282 (34%) 10 726 (16%) 7 801 (43%) 2 523 (33%) 898 (38%) 8 677 (33%)

România 2 687 (46%) 2 667 (38%) 583 (64%) 211 (31%) 101(47%) 623 (46%)

Republica Slovacă 2 348 (37%) 1 883 (33%) 1 040 (53%) 249(49%) 154 (52%) 474 (48%)

Slovenia 719 (34%) 671 (22%) 302 (58%) 252 (47%) 727 (47%) 164 (48%)

Enwise-10 26 253 (38%) 22 620 (23%) 12 504 (47%) 5 735(41%) 15 191 (43%) 13 801 (41%)

Sursă: European Commission, 2003b.

Notes: Unitatea: echivalent full-time. Excepţii de la anul de referinţă: LT, PL (SIS): 2001, LV:1999 (1) numai SIS. Domenii știinţifice necunoscute pentru 793 femei și 2396 barbati.

Există de asemenea legături și între domeniile și sectoarele considerate hard (Inginerie, Știinţe Naturale) și cele considerate soft (Știinţe sociale și Umaniste). De exemplu, mulţi dintre oamenii de știinţă din domeniul hard sunt recrutaţi de SAI deoarece acesta este sectorul în care se efectuează cercetare în domeniul ingineriei și tehnologiei. Pe de altă parte, oamenii de știinţă din domeniul știinţelor sociale se găsesc cu mai mare probabilitate în institutele de cercetare din SIS și GOV, decât în întreprinderi (Rübsamer-WAIGMAN H.et.al, 2003).În ţările Enwise, din cei 43.565 cercetători care profesează în SAI, 31% sunt femei. Acest lucru poate fi interpretat ca un semn că ţările Enwise asigură pentru femei un cadru de activitate mai bun în sectorul Afaceri și Investiţii comparativ cu ţările EU-15. Totuși, analiza efectuată în prima parte a acestui capitol constituie un avertisment privind ipotezele pripite. În realitate SAI se află la început de drum în majoritatea ţărilor Enwise și sunt alţi factori care stau în spatele acestei prezenţe crescute a femeilor. Principalul motiv constă în dimensiunea demografică redusă a acestui sector care cuprinde mai puţin de 14.00017 de femei în toate ţările Enwise (un număr mai mic decât pentru Franţa și Germania luate separat). Mai mult de jumătate dintre ele se întâlnesc în România (4.835) și Polonia (3.332). În perspectiva dezvoltării rapide a cercetării în aceste ţări, a oportunităţilor de piaţă pe care le va aduce extinderea UE, precum și a impactului pe care comercializarea o va avea asupra știinţei și inovaţiei în ţările Enwise, trebuie întreprinse analize suplimentare asupra corelaţiei dintre reprezentarea feminină, cercetare și întreprinderi, în toate aceste ţări.De asemenea, este important ca atunci când se încearcă o planificare pentru viitor, să se ia în considerare diferenţele între diverse sectoare și domenii știinţifice. Datele disponibile în prezent nu permit nici identificarea detaliată a domeniilor știinţifice și nici să se stabilească dacă sunt pregătiţi suficienţi specialiști pentru aceste domenii. Aceasta și din cauză că clasificarea Frascati pentru principalele domenii știinţifice (OECD, 2002)18 omite identificarea

3. ALBINELE ȘI MIEREA

17. Vezi anexa 7.18. In plus, stabilind corelaţii între clasificarea Frascati și Clasificările Internaţionale ale Educaţiei (ISCED, vezi UNESCO, 1997) și Ocupaţiilor (ISCO, vezi ILO 1990), există riscul unor erori pentru că domeniile sunt grupate diferit.

Livre RO.indb 78 10/08/06 13:53:19

79

specifică a domeniilor principale din C&D actual sau a domeniilor în care este mai probabil să fie concentraţi cercetătorii: ICTS, biotehnologie, nanotehnologie, domeniul farmaceutic.

Nu tot ce strălucește e aur

În sistemul de valori clasic, finanţarea de către C&D cu precădere a domeniilor știinţifice cunoscute ca hard echivalează cu investiţii mai mari și, implicit, cu un prestigiu mai mare al acestor domenii. De aceea, există o triplă relaţie de tipul aur, glorie, sex, dominante fiind sectoarele pentru care sunt investite sume mai mari, în timp ce știinţele sociale, în care se investește mai puţin, sunt subevaluate. Tendinţa de disociere în funcţie de dimensiunea reprezentării feminine a domeniilor știinţifice în hard și soft, stă la baza unei percepţii negative a domeniilor soft care riscă să fie subfinanţate. Bugetul alocat sectorului C&D în ţările Enwise în 2000 a totalizat 3,15 miliarde euro, adică 18% din bugetul C&D pentru PC6 (vezi Tabelul 3.6). Aproape jumătate (47%) din cheltuielile C&D au fost înregistrate în sectorul privat, în care își desfășoară activitatea 20% dintre cercetători (17% dintre cercetătoare și 23% dintre cercetători). Instituţiile de cercetare de stat au înregistrat cheltuieli ce însumează 29% din fondurile totale ale C&D (în sectorul de stat sunt angajaţi 21% dintre cercetători – 24% dintre cercetătoare și 20% dintre cercetători) iar SIS a înregistrat 23% dintre cheltuielile toatale, în acest sector fiind angajaţi 58% dintre cercetători (60% dintre cercetătoare și 57% dintre cercetătorii de sex masculin). Din nou, în comparaţie cu alte sectoare, contribuţia la PNP este neglijabilă (v. Anexa 6).

Am fost un excelent matematician și mi-au plăcut știinţele naturii. Când aveam 10-11 ani, cumpăram o gazetă matematică pentru tinerele talente ca să rezolv probleme înainte de culcare. Mă pregăteam singură pentru concursuri de matematică, nu făceam pregătire suplimentară la școala sau în particular. Obișnuiam să spun că îmi place matematica la fel de mult ca poezia. Totuși, nimeni din jurul meu nu lua în seamă talentul meu evident... Când privesc înapoi, îmi dau seama ca aceste lucruri erau pur și simplu tratate ca lipsite de importanţă, cumva ca o calitate în plus, care nu era neapărat necesară. Părinţii mei lucrau în domeniul literaturii și așteptau de la mine să devin scriitoare sau profesor universitar, dar într-un domeniu umanist sau, în ultimă instanţă, în filozofie. Profesorii mei nu m-au luat în seamă pentru că eram fată și aptitudinile mele pentru matematică se asociau cu multe altele considerate mai feminine. În școala generală am studiat, de asemenea, știinţele naturale și matematica, dar când am ajuns la nivelul al treilea, m-am reorientat către știinţele sociale. Printre altele, eram pe deplin conștientă că starea economică a ţării mele nu este tocmai buna și, din această cauză nu erau

disponibile laboratoarele necesare unor cercetări serioase.Aveam un văr, profesor de fizică, care făcuse câteva descoperiri importante în domeniul lui, dar care pur și șimplu nu a putut aduce dovezi experimentale pentru că laboratorul de la universitatea lui era într-o stare jalnică și-i lipseau echipamente importante. Atunci a publicat o lucrare teoretică într-o revistă internaţională. În final, oamenii de știinţă japonezi au făcut un experiment bazat pe articolul său și astfel el a pierdut șansa de a face descoperirea vieţii lui. După acest episod a căzut într-o depresie serioasă. Morala acestui episod este că, dacă vrei să devii om de știinţă în ţara mea, este mult mai sigur să ramâi în domeniul știinţelor sociale, unde depinzi mai puţin de condiţiile materiale. De fapt, am trăit aproape toată viaţa și continui să trăiesc într-un laborator social, din moment ce ţara mea a trecut prin atâtea schimbări majore. Astăzi, dacă ar fi să fac o alegere, as face-o în favoarea știinţelor naturii și aș părăsi ţara. Nu m-as mai gândi nici o clipă la posibilitatea de a ramâne.

Relatare biografică a Marinei Blagojević, membru al Grupului de Experţi Enwise pentru regiunea balcanică.

„De-aș fi din nou tânără …“

Livre RO.indb 79 10/08/06 13:53:20

80

Tabelul 3.6: Cheltuielile (fondurile) C&D (mii de euro) pentru fiecare sector și repartiţia pe sectoare exprimată în procente în 2000

Sector Afaceri Învăţământ Sector Sectorul privatŢară și investiţii superior de stat non profit Total

Bulgaria 15 276 (21%) 7 043 (10%) 49 060 (69%) 116 (0%) 71 494 (100%)

Republica Cehă 446 127 (60%) 105 732 (14%) 188 402 (25%) 3 773 (1%) 744 033 (100%)

Estonia 8 334 (23%) 19 410 (52%) 8 564 (23%) 722 (2%) 37 030 (100%)

Ungaria (1) 179 596 (44%) 97 331 (24%) 105 728 (26%) : 405 267 (100%)

Letonia 15 117 (40%) 14 121 (38%) 8 299 (22%) 4 (0%) 37 541 (100%)

Lituania 15 706 (22%) 26 698 (37%) 30 646 (42%) : 73 051 (100%)

Polonia 431 793 (36%) 377 329 (32%) 385 862 (32%) 1 597 (0%) 1 196 581 (100%)

România 103 203 (69%) 17 498 (12%) 27 977 (19%) : 148 684 (100%)

Republica Slovacă (1) 94 010 (66%) 13 591 (10%) 35 257 (25%) : 142 858 (100%)

Slovenia 167 458 (56%) 49 387 (17%) 77 023 (26%) 3 480 (1%) 297 348 (100%)

Enwise-10(1) 1 476 627(47%) 728 140 (23%) 916 818 (29%) 9 692 (0%) 3 153 887 (100%)

Sursă: Frank, 2003.

Notă: (1) Cheltuielile brute totale C&D (GERD) nu coincid cu suma cheltuielilor C&D pe sectoare -: = date nedisponibile

În timpul regimului comunist nu exista, teoretic, un sector privat al cercetării19. Sectorul SAI a apărut în ţările Enwise în anii ´90. În prezent cheltuielile (fondurile) C&D sunt încă mici, iar în intervalul 1998-2001, s-a observat o scădere a numărului de cercetători în ţări precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, România, Republica Slovacia și Slovenia (Comisia Europeana 2003b).O temă care revine frecvent în acest capitol, este cea a repartiţiei inegale a resurselor financiare între diferite sectoare, în funcţie de importanţa care se acordă diferitelor domenii știinţifice. În tabelul de mai jos (3.7), este prezentat modul în care sunt distribuite fondurile C&D pe cap de cercetător, pentru principalele domenii știinţifice, în cadrul sectorului de stat al cercetarii20, în 9 dintre cele 10 ţări Enwise21. Aceste cifre reflectă mult mai exact realitatea deoarece datele despre cercetătorii repartizaţi pe domenii știinţifice sunt raportate în echivalent full-time și nu în valori absolute, așa cum a fost cazul pentru sectoare. Chiar și așa, nu trebuie scapată din vedere observaţia esenţială că cercetarea atrage investiţii inferioare sumei de 10.000 Euro pe cap de cercetător pe an, în 5 din cele 9 ţări prezentate în tabelul 3.7. Aceeași situaţie se întâlnește și în Polonia și Estonia, dar numai pentru domeniile știinţelor sociale și umaniste. Dacă vom lua în considerare numărul cercetătorilor, hiatusul între resursele alocate domeniilor hard respectiv soft, este maxim în Polonia și minim în România și Bulgaria.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

19. În realitate, chiar și în această perioadă s-a raportat existenţa cercetării industriale în cadrul SAI, dar stricto sensu, era o activitate în cadrul domeniilor GOV sau SIS ale C&D.20. Menţiunea „cercetare de stat“, face referire la sectoarele SIS și GOV. Datele despre cercetători sunt în echivalent full-time.21. Lipsesc datele despre Ungaria.

Livre RO.indb 80 10/08/06 13:53:21

81

Tabelul 3.7: Fondurile C&D în Euro pe an, pe cap de cercetător (femei și bărbaţi) și pe domenii știinţifice corespunzătoare sectoarelor SIS și GOV, în anul 2000

Domeniu Știinţele Inginerie Știinţe Știinţe Știinţe DisciplineŢară naturii & Tehnologie medicale agricole sociale umaniste Total

Bulgaria 5 584 5 700 2 661 20 247 4 264 4 606 6 753

Republica Cehă 35 333 43 057 42 079 35 052 26 781 22 287 35 909

Estonia 11 862 13 543 15 812 16 492 7 539 8 721 11 828

Letonia 11 126 7 947 8 388 11 938 6 132 4 916 9 211

Lituania 8 838 9 455 6 569 12 974 4 201 5 441 7 488

Polonia 21 671 20 788 18 367 37 231 5 246 3 810 15 578

România 3 975 6 857 7 892 10 194 7 662 3 173 5 841

Republica Slovacă 8 527 6 258 3 995 24 582 4 112 2 823 6 483

Slovenia 55 192 51 191 34 791 40 528 37 142 28 390 44 589

Enwise-9 18 038 18 465 15 770 29 020 7 152 5 748 15 004

Sursă: Eurostat, statistici S&T.

Note: Unitate: datele referitoare la cercetători sunt în echivalent full-time. Excepţie de la anul de referinţă: LT, PL (SIS): 2001; LV: 1999

� Care sunt implicaţiile pentru femeile cercetător din ţările Enwise?Așa cum s-a arătat mai sus, prezenţa relativ amplă a femeilor în domeniul cercetării în ţările Enwise, comparativ cu ţările EU-15, poate fi explicată parţial prin numărul mare de femei care activează în grupul de ocupaţii „professional“. În realitate, în ţările Enwise, femeile sunt subreprezentate în domeniul cercetării. Din cauza diferenţelor existente între sectoare și domenii știinţifice, este dificil de evaluat care este semnificaţia acestui fapt, din punct de vedere al condiţiilor de muncă, pentru femei. Stabilind o corelaţie între datele despre cercetători și datele despre fondurile C&D, se constată că sumele C&D care revin pe cap de cercetător, variază în ţările Enwise în funcţie de sector, ţară și domeniu, așa cum reiese și din fig.3.4. Sumele cheltuite pe cap de cercetător în sectorul SAI sunt mai mari decât în celelalte sectoare.

Fig. 3.4: Cheltuielile C&D exprimate în Euro, pe cap de cercetator si pe sector C&D în 2001

Surse: Eurostat, statistici S&T, Comisia Europeană, 2003b.

Notes: Unitate: datele RSE sunt exprimate în valori absolute. Anul de referinţă: 2001 exceptie BG, EE, LV (SIS + GOV), PL, Sl, pentru care anul de referinţă este 2000. Datele despre media fondurilor C&D pentru EU - 15,2000: estimarile DG CTD pe baza datelor anului 2001. Datele indică media cheltuielilor C&D pe cap de cercetător și pe sectoare.

Livre RO.indb 81 10/08/06 13:53:22

82

Fondurile alocate sunt sub 30.000 de Euro pentru fiecare cercetător din sectorul SIS în Bulgaria, România și Republica Slovacia, în timp ce în Slovenia, în sectorul SAI, sumele se ridică la peste 105.000 Euro. Dintre ţările EU - 15, Suedia se situează pe primul loc cu 283.000 Euro pe cap de cercetător în sectorul SAI (Comisia Europeana, 2003d)22, iar Portugalia pe ultimul loc cu 121.000 Euro (faţă de 93.000 de Euro în 1999) în același sector. Totalitatea datelor existente conduc la ideea unui anumit tipar care condiţionează distribuţia pe sectoare a femeilor cercetător. Conform acestui tipar, reprezentarea feminina într-un sector este invers proporţională cu fondurile alocate acelui sector. Astfel, procentajul cel mai mare de femei este întalnit în sectoarele pentru care se alocă cele mai mici sume, în timp ce, în sectoarele pentru care cheltuielile C&D sunt mari, procentajul femeilor este mic. Acest fapt corespunde de altfel, observaţiei că bărbaţii părăsesc aceste sectoare pe care nu le mai consideră atractive.Acest tipar poate fi standardizat astfel încât să permită studiul ulterior al comportamentului de grup, atât pentru femei, cât și pentru bărbaţi, în funcţie de domeniul știinţific23 și de sectoarele C&D24. În acest scop s-a imaginat un instrument special, s-a recurs la indicatorul Honeypot25 (vasul cu miere). Această denumire sugestiva, care imaginează un roi de albine ce orbiteaza în jurul stupului, reprezintă de fapt, o măsură a relaţiei dintre concentraţia de femei și bărbaţi cercetător dintr-un sector, pe de o parte, și fondurile C&D alocate acelui sector, pe de altă parte. De asemenea, cuantifică pierderea accesului și/sau controlul asupra fondurilor C&D de către femeile cercetător en masse, atâta timp cât ele sunt concentrate cu mai mare probabilitate în sectoarele și domeniile care primesc sume mai mici.

Fig. 3.5 Datele Honeypot corespunzătoare principalelor domenii știinţifice și sectoare C&D în 2001

Sursă: Eurostat, statistici S&T; DG Cercetare, baza de date WiS.

Note: Unitate, Valori absolute, excepţie *- echivalent full-time. Excepţii de la anul de referinţă: RSEs: BG, EE, LV (numai SIS și GOV), PL, Sl: 2000 Cheltuieli C&D: HU (GOV & SIS): 1999. Datele Honeypot pe domenii se referă numai la sectoarele GOV și SIS. Pentru HU nu sunt disponibile datele despre cercetători în funcţie de domeniu și sex. *Lipsesc datele despre cheltuielile SIS

3. ALBINELE ȘI MIEREA

22. Date exprimate în valoarea Euro corespunzătoare anului 199923. Manualul Frascati (OECD, 2002) definește 6 domenii știinţifice principale: știinţe Naturale, Inginerie și Tehnologie, știinţe Medicale, știinţe Agricole, știinţe Sociale și Umaniste. 24. În acest caz SIS, GOV și SAI.25. Poate fi calculat în funcţie de statisticile oficiale C&D disponibile și se pot face studii comparative între ţări și în timp. Scorul reprezintă diferenţa dintre cheltuielile C&D preconizate per capita pro rata pentru femei și cheltuielile reale per capita pro rata pentru femei, exprimate procentual faţă de primul termen (cheltuielile C&D preconizate per capita pro rata pentru femei).

Livre RO.indb 82 10/08/06 13:53:23

83

Comparând scorurile Honeypot pentru domenii știinţifice cu cele pentru distribuţia pe sectoare, se constată că, în majoritatea ţărilor, repartiţia pe sectoare și în funcţie de sex a cercetătorilor, reprezintă un factor major de inegalitate. Pentru interpretarea rezultatelor din fig.3.5, menţionăm că scorurile Honeypot negative indică o pierdere în capacitatea femeilor de a avea acces la/sau de a controla fondurile C&D, în timp ce scorurile în jurul valorii 0 indică egalitatea între sexe. Deoarece formula de calcul nu ţine seama de efectele care derivă din distribuţia ierarhică în cadrul fiecărei categorii de cercetători, este foarte probabil ca aceste rezultate să reprezinte de fapt, varianta cea mai favorabilă pentru femeile cercetător.În ţările Enwise în care procentajul total al femeilor cercetător este scăzut (ex. Republica Cehă și Ungaria), scorurile Honeypot pentru femei sunt negative, ceea ce semnalează că, în comparaţie cu bărbaţii, ele au o probabilitate mult mai mare de a fi concentrate în sectoarele cu finanţare redusă. Scorurile cele mai negative, înregistrate în Republica Cehă, Republica Slovacă și Ungaria, indică faptul că femeile sunt private de 16,47%, 15,05%, respectiv 9,96% din cota de cheltuieli C&D care ar trebui să le fie repartizată.În ţările Enwise în care rezultatatele indicatorului Honeypot sunt pozitive (Letonia și Bulgaria), proporţia femeilor cercetător este mai mare (vezi Tabelul 3.2). Așa cum se observă în fig.3.6, Slovenia se detașează de celelalte ţări Enwise, având cea mai mare sumă alocată pe cap de cercetător și poate fi considerată ţara cu un program optim de investiţii pentru cercetătorii de ambele sexe.În ţările în care proporţia femeilor și bărbaţilor este mai echilibrată (ex. România), și accesul la fondurile C&D pare să fie oarecum egal. Această constatare poate conduce, într-o primă instanţă, la presupunerea că, pentru a asigura un acces echitabil pentru ambele sexe la fondurile C&D, este suficient să existe o masă critică de femei în fiecare domeniu (este cazul Bulgariei, Letoniei și României). Fig.3.6 contrazice însă acest raţionament, deoarece ilustrează relaţia invers proporţională dintre scorurile pentru diferite sectoare C&D și

Ca studentă în ultimul an la Universitatea de Stat Letonă, am avut ocazia să-mi termin lucrarea de licenţă în regiunea Moscova, într-un centru de cercetare biologică de înalt nivel. După universitate, mi-am continuat studiile post-universitare în acest centru de cercetare. Eu și soţul meu am susţinut exact în aceeași zi tezele pentru gradul de Candidat în Știinţe. Îmi amintesc că cineva a menţionat (dar numai mie) că era o situaţie foarte rară ca soţia și soţul să-și înceapă cariera exact în același timp. După ce ne-am întors în Letonia, am început să lucrez într-unul dintre cele mai bune institute de cercetare de aici. Am avut ocazia să lansez o noua temă de cercetare, iar iniţiativele mele erau sprijinite de

directorul institutului nostru. Acum 7 ani am făcut o schimbare radicală în carieră. M-am orientat spre munca administrativă și am început să lucrez în Ministerul Educaţiei și Știinţei. A fost o decizie dificilă pentru mine. Cercetarea pe care o făceam era foarte costisitoare și a trebuit să mă gândesc cum mi-aș putea continua lucrările. De fapt, aveam două posibilităţi: să-mi părăsesc ţara și să-mi duc mai departe munca de cercetare în străinătate (mi s-a oferit această ocazie), sau să-mi schimb stilul de viaţă. Din cauza familiei și a copiilor, am ales a doua alternativă.

Declaraţie biografică a Maijei Bundule, membru al Grupului de Experţi Enwise din partea Letoniei

„Între Scyla și Caribda...“

Livre RO.indb 83 10/08/06 13:53:24

84

fondurile C&D pe cap de cercetător. Din acest motiv, scorurile Honeypot aparent pozitive, trebuie interpretate ţinând cont de volumul investiţiilor C&D. În acești termeni, Bulgaria, Letonia și România au, într-adevăr, și cele mai scăzute fonduri C&D per capita dintre toate ţările Enwise (vezi Tabelul 3.7 și Fig.3.4).

Fig. 3.6 Corelaţia dintre scorurile Honeypot pe sectoarele C&D și cheltuielile brute C&D (GERD) pe cap de cercetător în 2001

Sursă: Eurostat, statistici S&T; DG Cercetare, baza de date WiS.

Note: Note: Unitate: valori absolute cu exceptia * - echivalent full-time Excepţii de la anul de referinţă: RSEs: BG, EE, LV (numai SIS și GOV), PL, Sl: 2000 Cheltuieli C&D: HU (GOV & SIS): 1999.

Imaginea conturată mai sus are serioase implicaţii pentru femeile din ţările Enwise. Relaţia dintre apartenenţa la un sex și disponibilitatea resurselor financiare - și implicit a potenţialului de recompensare - semnalează că femeile din ţările Enwise au oportunităţi comparabile cu bărbaţii numai în sectoarele pentru care există cele mai scăzute resurse.Aceste indicii conduc spre ipoteza conform căreia, femeile sunt folosite, ca formă secundară a resurselor umane, în susţinerea acelor domenii C&D care nu prezintă interes pentru bărbaţi deoarece sistemul de salarizare nu mai este destul de atractiv. La cealaltă extremitate a scalei, femeile par să fie îndepărtate de sectoarele C&D unde sistemul de salarizare este mult mai promiţător și miza este mai mare, așa cum se întâmplă de ex. în Republica Cehă. Prin urmare, în cazul ţărilor Enwise, proporţia notabilă de femei din C&D este un semn mai îmbucurător pentru C&D decât pentru femei, din moment ce ele sunt pregătite să efectueze aceeași muncă pentru mai puţini bani și în condiţii mai puţin favorabile. SIS și GOV sunt sectoarele care, în mod tradiţional, sunt privite ca fiind mai sigure și mai stabile, chiar dacă salariile sunt mai mici. Contribuţiile naţionale (Documentele de lucru Enwise, 2003) susţin această imagine a femeilor care optează să rămână în aceste sectoare care le asigură cel puţin un venit stabil pentru întreţinerea familiilor, în detrimentul locurilor de munca noi și competitive.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

Livre RO.indb 84 10/08/06 13:53:25

85

Valoarea indicatorului Honeypot constă într-o viziune amplă a modelelor după care se face controlul resurselor financiare între sexe, reușind să combine atât elemente ce ţin de contextul C&D, cât și de apartenenţa la cele două sexe. De asemenea, trebuie luate în calcul alte trei sisteme importante de recompensare: salariile, fondurile de cercetare, calitatea echipamentelor și instrumentelor de lucru. Scenariile prezentate sunt doar câteva exemple din ceea ce se întâmplă în realitate. Încă nu există o metodă26 de studiu a felului în care sunt plătiţi oamenii de știinţă sau cercetătorii din ţările Enwise, ori de a compara salariile lor cu cele ale altor profesioniști cu înaltă calificare.

� Nivel scăzut de salarizare: Studiu de caz pentru Lituania și Republica Cehă

Tabelul 3.8: Veniturile brute lunare în domeniul știinţific în Lituania 2001

Funcţie Calificare știinţifică Venit lunar în Litas (si €)

Profesor Cercetător principal Grad știinţific 1 732-2 310 (502-670)

Docent (Preparator) Cercetător superior Grad știinţific sau grad echivalent 1 155-1 848 MA sau învăţământ superior (335-536)

Lector Cercetător Grad știinţific sau grad echivalent (pentru lector) 866-1 270 MA sau învăţământ superior (251-368)

Asistent Tânăr cercetător Grad MA sau echivalentul pentru 866 învăţământ superior (251)

Sursă: Lithuanian Government (March 21, 2001. Nr.319) în Zvinkliene, 2003.

Notă: 1 € = 3,45 Litas

Tabelul de mai sus (3.8) dă date despre regimul de salarizare al personalului academic din Lituania și face referire la extremele scalei de salarizare pentru fiecare funcţie din învăţământul superior și din institutele de cercetare de stat. Venitul actual al oameniilor de știinţă depinde de structura internă și de bugetul fiecărei instituţii, în condiţiile unui sistem legal al scalei de salarizare. La nivel naţional, există un hiatus de salarizare (reprezentând diferenţa dintre castigul brut pe oră obţinut de bărbaţi și cel obţinut de femei, și se exprimă ca procentaj din câștigul brut pe oră al bărbaţilor) a cărui valoare brută era 16%

Un studiu polonez pe tema exodului de creiere a constatat că un polonez educat, care vorbește mai multe limbi străine, poate să câștige mai mult ca portar la Grand Hotel decât ca cercetător în domeniul filozofiei. Datorită acestei constrângeri legate de buget, studenţii și cercetătorii sunt nevoiţi să aibă doua sau chiar trei locuri de muncă.

Sursă: Oleksy, 2003.

În aprilie 2001 în noile landuri venitul lunar al angajaţilor cu studii superioare, adică 37%dintre bărbaţi (comparativ cu 70% în vechile landuri) și doar 18% dintre femei (comparativ cu 29% în vechile landuri) era de peste 2054 Euro. Așadar, în grupul cu venituri foarte mari erau de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei. În vechile landuri, discrepanţa dintre salarii era încă și mai mare, cu de două ori și jumătate mai mulţi bărbaţi decât femei în acest grup. Pentru angajaţi, indiferent de sex, studiile superioare înseamnă un câștig din punct de vedere financiar.

Sursă: Statistisches Bundesamt (2002): Bevölkerung und Erwerbstätigkeit. Stand und Entwicklung der Erwerbstätigkeit. Stuttgart: Metzler Poeschel in Burkhardt, 2003.

Uși deschise în Polonia? Diferenţa de salarizare în funcţie de sex în noile landuri din estul Germaniei

26. Toate ţările Enwise au fost invitate să participe la Studiul privind Structura Veniturilor la nivel European (European Structure of Earnings Surveys) (SES) până în iunie 2004, iar rezultatele au fost publicate la începutul anului 2005. Se speră că aceste date - precum și cele care vor rezulta din SES 2006 și care vor fi publicate în 2008 - vor reda tendinţa clară spre egalitate în salarizarea oamenilor de știinţă, bărbaţi și femei. În plus, aceste informaţii vor permite comparaţii cu alte domenii și, în consecinţă, monitorizarea gradului de atractivitate al carierelor știinţifice, în ţările Enwise și în afara lor.

Livre RO.indb 85 10/08/06 13:53:25

86

în 2001. Concret, aceasta reprezintă diferenţa dintre 7,06 Litas (2,05 Euro) - câștigul pe oră pentru bărbaţi, și 5,92 Litas (1,72 Euro) - câștigul pe oră pentru femei. În 2001, în Lituania, media salariului brut lunar a fost de 1.181 litas (342,33 Euro) pentru bărbaţi și de 961,8 Litas (278,78 Euro) pentru femei, sugerând o accentuare a diferenţelor de salarizare în funcţie de sex (19%), determinată de deosebirile induse de acest factor în programele de lucru full-time și part-time. Aceasta înseamnă că un lector cu experienţă sau un cercetător superior confirmat recent în grad, au avut un venit aproximativ egal cu salariul mediu lunar corespunzator oricărei alte ocupaţii, aspect deloc încurajator pentru alegerea unei cariere academice de către femeile și bărbaţii cu înaltă calificare din Lituania.Datele pentru Cehia, corespunzatoare anului 1999, arată că, în cazul angajaţilor cu un nivel educaţional de bază (minim), salariul femeilor reprezenta 74,7% din salariul bărbaţilor (echivalent cu o diferenţă de salarizare între sexe de 25,3%). În 2001, în întreprinderi27, salariul mediu brut pentru programul full-time era 18.481 CzK28 (572 Euro) pentru bărbaţi și 13.755 CzK (426 Euro) pentru femei, deci o diferenţă similară, de 26%. În cazul angajaţilor cu pregătire universitară, salariile sunt mai mari, dar odată cu ele se adâncește și diferenţa de salarizare: femeile câștigă doar 62,5% din salariul bărbaţilor, ceea ce corespunde unei diferenţe de 37,5%. Concret, în 1999, salariul mediu al absolvenţilor de învăţământ superior era de 27.814 CzK (mai puţin de 1.000 Euro) pentru bărbaţi și de 17.395 CzK (600 Euro) pentru femei. De aici concluzia că, deși venitul femeilor cu studii superioare este mai mare, creșterea salarială determinată de nivelul calificării este doar de ¼ din salariul mediu. În schimb, bărbaţii cu studii superioare vor câștiga de 1,5 ori salariul mediu.

3. ALBINELE ȘI MIEREA

27. NACE categorii A-O cu peste 9 angajaţi.28. 1 Euro = 32,3 CzK (coroane cehe).

Tabelul de mai jos arată salariile femeilor, ca procentaj din salariile bărbaţilor, pe diferite nivele de educaţie. În mod ingrijorator, în Republica Slovacă, diferenţele dintre salarii sunt mult mai

mari în cadrul grupului cu nivelul de educaţie cel mai înalt, care include femeile de știinţă și cercetătorii.

Diferenţa de salarizare în funcţie de sex în Republica Slovacia

Nivelul educaţiei 1996 1997 1998 1999 2000

De bază 75,7% 73,9% 72,4% 74,1% 72,6%

Gimnaziu 69,5% 67,5% 69,5% 71,5% 70,7%

Preuniversitar 80,3% 68,1% 76,7% 77,3% 77,9%

Universitar 74,7% 84,2% 72,2% 66,8% 65,4%

Total 74,5% 78,5% 77,0% 75,0% 75,0%

Sursă: G. Mesežnikov (ed), Slovakia 2002 – Un raport global asupra stării de fapt a societăţii, Bratislava: SME în Velichová, 2003.

În Polonia, pentru pensionare există vârste obligatorii diferite pentru bărbaţi (65) și pentru femei (60). Aceasta mărește discrepanţa dintre câștigurile femeilor și cele ale bărbaţilor. Pensia unei femei care se retrage din activitate cu 5 ani mai devreme este cu până la 40% mai mică decât a unui bărbat care a avut același salariu. Majoritatea femeilor poloneze având locuri de munca grele, au preferat să se pensioneze

mai devreme, lucru pe care îl priveau, pe buna dreptate, ca pe o compensaţie pentru o viaţă în care au avut doua slujbe: acasă și la locul de muncă. Astăzi sunt pe cale sa înţeleagă că privilegiile de care se bucurau în vechiul regim reprezintă costuri suplimentare pentru stat într-o economie de piaţă și că acest lucru ar fi acum în dezavantajul lor.Sursă: Oleksy, 2003.

Factori care au accentuat diferenţa de salarizare în funcţie de sex în Polonia

Livre RO.indb 86 10/08/06 13:53:27

87

� Fondurile pentru cercetareÎncă nu sunt disponibile date comparabile între ţări, dar există date comparabile între sexe, cu privire la rata de succes a solicitarilor pentru obţinerea de fonduri pentru cercetare. Statisticile publicate (Comisia Europeana, 2003b), au la bază strict numărul solicitărilor, ignorând deopotrivă sumele cerute și sumele primite. De regulă, femeile din ţările Enwise formulează mai puţine cereri comparativ cu bărbaţii. În același timp, solicitările formulate de bărbaţi par să aibă o probabilitate mai mare de succes. Diferenţa dintre rata de succes pentru bărbaţi și cea pentru femei este mai mare în Ungaria și în Polonia. Se poate stabili o legătură între succesul în obţinerea fondurilor pentru cercetare și plata „take-home“. Pentru funcţiile superioare, câștigul net depinde și de bonusuri legate de numărul de proiecte aflate în derulare, de sumele totale acordate pentru îndeplinirea fiecărui program, precum și pentru executarea sarcinilor pe care le presupune fiecare proiect. În Letonia, 2/3 dintre deţinătorii de grant-uri sunt bărbaţi. Cercetătorii bărbaţi nu renunţă la acest domeniu dacă există posibilitatea unui extra-venit din activităţi paralele, în domeniul afacerilor sau în alte universităţi.

� Nivelul tehnologic - Pot să fie competitive ţările Enwise cu dotările IT actuale?Conform unor membri ai Enwise Expert Group (Ungaria, Letonia, România și Republica Slovacia), nu există relatări privind o discriminare pe criterii de sex în ceea ce privește accesul la Internet sau disponibilitatea PC. Cu toate că se constată o îmbunătăţire a situaţiei (vezi Tabelul 3.9), există totuși un deficit de echipament IT în universităţi și în institutele de cercetare din reţeaua de stat. Principala problemă o constituie lipsa computerelor moderne, de înaltă calitate și a accesului la Internet. Acest deficit se răsfrânge asupra eficienţei cercetării și comunicării. Cercetătorii (bărbaţi și femei) din ţările Enwise au în mai mică măsură șansa de a concura pentru exploatarea propriilor inovaţii.

Cel mai interesant argument pe care l-am primit aparţine textului Sandrei Harding: „diferitele șabloane cognitive despre femeile implicate în cercetarea știinţifică au o mare valoare și știinţa ar putea beneficia de pe urma lor.“ Din această perspectivă, unul dintre principalele argumente ale workshop-ului capătă și mai multă greutate: trebuie să ne asigurăm că proiectele de cercetare propuse de femei au mai multe posibilităţi de a concura pentru finanţare. Problema rămâne,

chiar în condiţiile unei reprezentări feminine mai substanţiale în corpul decizional, deoarece cele mai multe dintre femeile deja consacrate în domeniu au acceptat regulile jocului, care au fost impuse de bărbaţi. De aceea, singura mea speranţă este că idei mai elaborate și mai larg discutate vor schimba situaţia, cel puţin pentru noua generaţie.

Tânără femeie de știinţă (35 de ani, sociolog) la Workshop-ul Enwise pe tema Tineri oameni de știinţă, Praga, aprilie 2003

Ar trebui femeile să lupte pentru fonduri …împotriva altor femei?

Livre RO.indb 87 10/08/06 13:53:27

88

Tabelul 3.9: Disponibilitatea computerelor pentru studenţi și personalul din instituţiile de învăţământ superior din Letonia (2000-2003)

NumărulAnul Număr Inter alia: Număr de studenţiacademic de computere de studenţi per computer

Studii Administraţie Cercetare

2000/2001 5 959 4 645 : : 101 270 17

2001/2002 8 057 5 198 : : 110 500 13.7

2002/2003 8 720 5 540 2 430 750 118 845 13.6

Sursă: Biroul Central de Statistică al Letoniei în Bundule, 2003.

Notă: : = date lipsă

Contribuţiile naţionale privitoare la acest aspect (documentele de lucru Enwise, 2003), precizează că unul din doi oameni de știinţă are un computer și, practic, fiecare om de știinţă are o adresa de e-mail. Accesul la Internet este asigurat pentru cercetătorii din toate institutele de cercetare de stat și din toate unităţile de învăţământ superior dar, uneori este limitat la câteva ore sau câteva zile pe săptămână. În Letonia, Ministerul Educaţiei și Știinţei acoperă parţial costurile utilizării Internetului în institutele de cercetare de stat și în universităţi. În tabelul de mai jos (3.10) sunt trecute numărul de computere cu acces la Internet din Instituţiile de învăţământ superior din Letonia și procentajele pe care le reprezintă. În perioada în care a fost elaborat raportul Enwise, s-a descoperit că, în unele cazuri, este necesar ca Word files să fie transformate în RTF la Bruxelles, pentru a putea fi citite la Praga…

Tabelul 3.10: Accesul la Internet în unităţile de învăţământ superior din Letonia (2000-2003)

Anul academic Numărul total de computere Inter alia: Procentajul computerelor din cu acces la Internet pentru cercetare IS cu acces la Internet

2000/2001 4 746 3 801 79.6 %

2001/2002 6 726 4 182 83.5 %

2002/2003 7 649 4 907 87.7 %

Sursă: Biroul Central de Statistică din Lituania; în Bundule, 2003.

Fetele pe primele locuri?

Modul în care cercetătorii (bărbaţi și femei) sunt repartizaţi în ierarhia știinţifică, constituie un factor explicativ major pentru diferenţele de salarizare. Același factor stă la baza întregului sistem de recompensare care include prestigiul, recunoașterea intelectuală și academică, puterea de decizie (Osborn et al., 2000). De exemplu, se întâmplă frecvent ca productivitatea știinţifică să pară mai mare în cazul bărbaţilor. Această falsă imagine este o consecinţă a faptului că se obișnuiește să se atribuie unei singure persoane (de obicei șefului care, în general, este bărbat), rezultatele unei întregi echipe de colaboratori. Măsurarea repartiţiei diferite a femeilor și bărbaţilor în cadrul sistemelor ierarhice, este cunoscută ca segregare verticala.29

3. ALBINELE ȘI MIEREA

29. Vezi Blackburn et al., 20002, pentru detalii tehnice privind relaţia ortogonala între segregarea verticală și cea orizontală și măsurarea segregării verticale.

Livre RO.indb 88 10/08/06 13:53:28

89

� Cadrele universitareÎn „She Figures 2003“ (Comisia Europeana, 2003b), datele30 raportate Comisiei de către Corespondenţii Statistici ai Grupului Helsinki, relevă diferenţe notabile între reprezentarea femeilor în cadrul personalului academic și repezentarea la nivelurile ierarhic superioare. Astfel, gradul de reprezentare printre cadrele universitare este similar cu cel din domeniul cercetării, dar scade drastic la nivelul funcţiilor superioare (profesor)31. Probabilitatea ca bărbaţii să ocupe aceste funcţii este de trei ori mai mare.

Fig. 3.7: Componenţa pe sexe a staff-ului academic cu titluri de grad A, 2000 (în procente).

Sursă: DG Cercetare, baza de date WiS.

Notes: Unitate: valori absolute Date lipsă: Ungaria și România Totalurile Enwise 8 nu includ Ungaria și România Datele nu sunt în totalitate comparabile între ţări, datorită diferenţelor de acoperire și definire.

Am lucrat mai mult de 20 de ani la Universitatea Slovacă de Tehnologie din Bratislava și am fost timp de 7 ani Șef Adjunct al Departamentului de Matematică. La fiecare trei ani, ai posibilitatea de a concura pentru poziţii academice de conducere. Anul acesta am decis să concurez pentru postul de Șef de Deprtament. Profilul meu profesional era cel puţin la fel de bun ca al celorlalţi candidaţi bărbaţi, dacă nu mai bun. Rezultatul testului psihologic arată că eram cel mai potrivit candidat pentru această poziţie. Totuși, nu am fost acceptată pentru post. Motivele? Nu putea fi vorba de incompetenţă, nici

de lipsa experienţei sau calificarea insuficientă... în general, autorităţile nu recunosc preferinţa pentru bărbaţi sau reţinerea în a promova o femeie în știinţele tehnice și inginerie. Dar este clar că femeile vor putea ocupa poziţii de conducere în universităţi doar dacă vor exista mecanisme care să sprijine șansele egale... Este necesară integrarea urgentă a procedurilor de egalitate de gen la toate nivelurile de elaborare a politicilor și procedurilor administrative.

Declaraţie biografică a Danielei Velichová, membră a Grupului de Experţi Enwise din partea Republicii Slovace.

O poveste adevărată din Slovacia despre egalitatea de șanse în universitate

30. Datele cele mai relevante despre segregarea verticală care sunt comparabile și vizează în principal personalul didactic și cel din cercetare, sunt extrase din studii ale instituţiilor de învăţământ superior, și care în majoritatea ţărilor, sunt dirijate. Multe dintre definiţii sunt comune, dar gradul de acoperire variază de la o ţară la alta. 31. Pentru detalii privind corespondenţa gradelor, vezi Anexa 8.

Livre RO.indb 89 10/08/06 13:53:29

90

Așa cum se observă în fig 3.7, situaţia cea mai nefavorabilă pentru femei se întâlnește în Lituania și Republica Slovacia, unde probabilitatea de a obţine grade superioare este de aproape 7 ori mai mare pentru bărbaţi, dar și în Republica Cehă unde raportul șanselor este de 6:1 de asemenea în favoarea bărbaţilor. Chiar și în Polonia și Slovenia, considerate ţările Enwise cu cea mai scăzută discriminare pe criterii de sex în domeniul carierelor academice, bărbaţii au șanse de două ori mai mari de a ocupa funcţii de vârf comparativ cu femeile.

Fig. 3.8: Procentajul femeilor din personalul academic și procentajul femeilor la nivelul cadrelor de grad A 2000

Sursă: DG Cercetare, baza de date WiS.

Note: Unitate: valoare absolută Date lipsă: Ungaria (% Femei cu grad A) și România Totalurile Enwise-9 exclud Ungaria (numai % femei cu grad A) și România Încă nu există date comparabile între ţări datorită diferenţelor de acoperire și definire.

Exemplul universităţilor poloneze, unde femeile reprezintă o treime din personalul academic, este o ilustrare tipică a segregării verticale întâlnită în ţările Enwise deși, potrivit statisticilor, dintre toate ţările Enwise, Polonia acordă femeilor cele mai mari șanse de promovare. În Polonia femeile constituie aprox. 33% din staff-ul academic și tind să fie concentrate pe posturile inferioare. Cu toate că 31% din corpul academic cu „Habilitation“32 și 39% dintre absolvenţii PhD sunt femei, posturile de profesor și profesor asociat sunt ocupate de femei în proporţie de doar 16%, respectiv 22% (sunt incluse atât posturile cu program full-time, cât și cele cu program part-time).Puterea decizională are o însemnătate crucială, nu atât ca un scop în sine, ci ca o modalitate de a permite femeilor să contribuie activ la rezolvarea problemelor știinţifice de interes ale vremii, ceea ce nu se poate realiza decât printr-o participare echitabilă și reprezentativă la cele mai înalte nivele. Necesitatea ca vocile colective și individuale ale femeilor de știinţă să se facă auzite, a fost recunoscută și de Unitatea „Femeile și Știinţa“, care a lansat Plaforma

3. ALBINELE ȘI MIEREA

32. Reprezinta evaluarea profesională care permite obţinerea titlului de profesor în Polonia.

Livre RO.indb 90 10/08/06 13:53:30

91

Europeană pentru Femeile de Știinţă.33 Aceasta funcţionează ca un forum și are drept scop asigurarea cadrului politic și promovarea unui dialog mai etic între sexe. Un alt obiectiv este acela de a dezvolta sinergii între deţinătorii mizelor și de a susţine egalitatea între sexe la nivel instituţional. În Slovenia, capacitatea femeilor de a influenţa puterea de decizie a crescut progresiv în ultima decadă: dacă în 1993 numai 4% dintre membri Consiliului pentru Știinţă și Tehnologie erau femei, în 2001 ele reprezentau 17,1%. Și în Consiliul Naţional pentru Cercetare Știinţifică din Slovenia, s-a înregistrat în perioada 1993-2001, o creștere a reprezentării feminine de la 5,9% la 30%. Această segregare se reflectă în egală măsură în componenţa Academiilor de Știinţă34 din toate ţările Enwise, unde femeile ocupă doar 9% din funcţiile de vârf (Comitet de Conducere).

33. http: // europa.eu.int/comm/research/science-society/women-science/network-en.html. 34. Anexa 9 dă date despre gradul de reprezentare feminină la nivelul Academiilor Naţionale de știinţe în ţările Enwise.

După reunificare și pentru o foarte scurtă perioadă de timp, noile angajări pe posturi de profesor au reprezentat principala măsură pentru regenerarea personalului din instituţiile de învăţământ superior din Germania de Est. Acest proces a însemnat și singura ocazie, în plan istoric, de a face un pas uriaș către egalitatea de gen, pentru că existau foarte multe femei cu calificare înaltă interesate de munca stiinţifică. Dar realitatea a fost cu totul alta. Factorii de decizie erau bărbaţi care avantajau alţi bărbaţi. Studii statistice și studii de caz confirmă faptul că- relativ la numărul solicitanţilor – grupul cel mai mare care s-a considerat că merită să fie pe lista scurtă a celor angajaţi era alcătuit din bărbaţi din vechile landuri, și abia în urma acestui grup erau plasate femeile. Un studiu efectuat de Projektgruppe Hochschulforschung Berlin-Karlshorst a arătat o rată de ocupare de 75% în 1995 și a dezvăluit următoarele cifre relative la angajare (n=circa 5000 persoane):

Regenerarea sistemului german de Învăţământ Superior pare a fi făcut prea puţin pentru a schimba tradiţionala dominanţă masculină în acest domeniu, dar a adus unele avantaje și noi oportunităţi bărbaţilor vest germani. Oamenii de știinţă est germani aveau șanse mari în medicină, tehnologie, știinţele naturii și matematică – adică în acele domenii care în perioada comunistă nu au fost atât de aproape de sistemul politic. Toate aceste ramuri erau dominate de bărbaţi. În consecinţă, fosta segregare de gen i-a sprijinit pe bărbaţi să înceapă o noua carieră știinţifică, în condiţii politice noi.Femeile est-germane au fost absorbite în special în noul sector al Fachochschule (universităţi de știinţe aplicate) caracterizat prin volum mai mare de predare, bugete de cercetare mai mici, salarii mai mici și, adesea, prin localizare în orașe mici. Enormele diferenţe de gen la angajare dovedesc tendinţele discriminatoare și perpetuarea structurilor ierarhice. Câteva efecte structurale ale marginalizării au dat naștere unei probleme: combinaţia dintre universitate (mai ales în centrele unde s-a produs reînnoirea și care au o reputaţie știinţifică de nivel înalt), profesor-C4 (poziţia cea mai înaltă) și o prezenţă masculină tradiţională au dus la excluderea aproape totală a femeilor din aceste poziţii.

Sursă: Burkhardt, 2003.

(Dis)funcţii (dezamăgiri) academice în noile landuri din estul Germaniei

Este greu de spus câte dintre dificultăţile întâlnite în mediile locale s-au datorat problemelor de gen și câte tinereţii mele. Bineînţeles că a fi o tânără femeie de știinţă nu este un lucru fără însemnătate și e nevoie de o mare cantitate de energie pentru a-ţi crea condiţii bune de lucru. De exemplu, ideea de a avea un proiect, de a organiza toate activităţile pe care le presupune, dar de a lăsa pe alţii să decidă asupra modului

în care trebuie utilizate fondurile, poate că era o practică obișnuită în timpul regimului comunist, dar este inacceptabilă în prezent. Partea bună a lucrurilor este că nu numai tinerii oameni de știinţă de ambele sexe, ci și unii cercetători mai în vârstă recunosc aceasta și sunt pregătiţi să combată acest lucru. În asemenea situaţii poate fi folositor să ai recomandări clare și sprijinul UE.Sursă: Mladenič, 2003.

Să fii femeie tânără și director de proiect EU în Slovenia

Livre RO.indb 91 10/08/06 13:53:31

92

� Ocupaţii în domeniul Cercetare și DezvoltareÎn domeniul C&D se înregistrează inegalităţi generate de gender în privinţa a trei ocupaţii: cercetători, tehnicieni și personalul „suport“. Această situaţie este cel mai bine reflectată de Indexul deosebirilor (Index of Dissimilarity). Acest indicator cuantifică procentajul personalului care ar trebui să-și schimbe ocupaţia, pentru a se ajunge la o distribuţie echilibrată între cele doua sexe. Este un alt mijloc de a întrevedea adevărul din spatele indicatorilor uzuali și de a descoperi dacă realitatea confirmă datele pe care aceștia le sugerează.Este important ca interpretarea rezultatelor din Index să se coroboreze cu datele despre procentajul femeilor corespunzător fiecărei ocupatii35. În Republica Cehă și Ungaria, aprox. ¼ din personalul C&D ar trebui să-și schimbe ocupaţia pentru ca proporţia femeilor să o egaleze pe cea a bărbaţilor atât în cazul cercetătorilor, cât și al tehnicienilor și personalului suport. În Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria și Republica Slovacia, cele mai înalte cote de inegalitate ocupaţională se întâlnesc în acele sectoare care au o probabilitate mai mare de a concentra mai multe femei cercetător36. Și în Slovenia se înregistrează nivele mai mari de inegalitate în SIS, sector în care activează mai mult de o treime din femeile cercetător. Letonia este singura ţară Enwise în care inegalitatea ocupaţională este redusa în sectoarele C&D în care sunt concentrate majoritatea femeilor.

Tabelul 3.11: Indexul Diferenţelor pentru personalul din sectorul C & D și pentru fiecare ocupaţie, exprimat în procente, 2000 (¹)

Indexul Diferenţelor în sectorul C&D:

Ţară Învăţământ superior Sector de stat Afaceri și investiţii

Bulgaria 5,9 % 20,3 % 10,0 %

Republica Cehă 23,5 % 28,5 % 21,5 %

Estonia 17,5 % 26,1 % 23,0 %

Letonia 4,7 % 14,1 % 10,9 %

Lituania 17,8 % 18,5 % 16,6 %

Ungaria 27,7 % 23,1 % 28,5 %

Polonia 15,3 % 18,2 % 14,4 %

România 14,1 % 8,8 % 12,6 %

Republica Slovacă (2) 12,1 % 24,7 % 18,0 %

Slovenia 20,9 % 9,1 % 8,0 %

Sursă: Eurostat, statistici S&T.

Notes: Unitate: valoare absolută cu excepţia (2) echivalent full-time (1) Excepţie de la anul de referinţă: LV (SAI), LT, 2001

3. ALBINELE ȘI MIEREA

35. Vezi Anexa 7.36. Vezi Anexa 6.

Extinderea UE către est este o acţiune foarte importantă, pe care o salutăm. Discriminarea de gen este în același timp inacceptabilă din punct de vedere social, dar și o barieră pentru dezvoltare... A lupta pentru egalitate nu înseamnă niciodată că ai câștigat... Tratament egal înseamnă reprezentare egala, pentru că este vital pentru egalitatea de gen ca femeile din ţările candidate, dar și din Statele Membre, să își ocupe locul ce li se cuvine în societate. Aceasta include și arena politică. În Parlamentul European doar 31% dintre membri sunt femei. Procentajul

ar putea chiar să scadă după aderare, deoarece femeile reprezintă doar 14% din delegaţii ţărilor doritoare să se alăture UE... Sunt întru totul de acord cu doamna Diamantopoulou că, cel puţin o treime din membri Parlamentului European ar trebui să fie femei... Am încurajat foarte mult femeile să participe la aceste alegeri și o să-mi încurajez colegii – și din Statele Membre și din ţările candidate –să facă același lucru.

Sursă: Patricia Hewitt, Secretar de Stat al Marii Britanii pentru Comerţ și Industrie, Financial Times, 4 noiembrie, 2003

Este nevoie de mai multe femei din ţările Enwise în Parlamentul European

Livre RO.indb 92 10/08/06 13:53:32

93

De regulă, în ţările Enwise, inegalitatea pronunţată din sectoarele SIS și GOV este o consecinţă a subreprezentării femeilor în rândul cercetătorilor și a suprareprezentării în rândul personalului „suport“ din C&D. În institutele de cercetare aparţinând SIS și GOV, în cadrul personalului suport, procentajul femeilor este egal cu cel al bărbaţilor. În schimb, în cazul sectorului SAI, numărul bărbaţilor este mai mare (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovenia). Incongruenţa marcată care caracterizeaza sectorul SAI în Ungaria și Republica Cehă, este în principal rezultatul unei subreprezentări a femeilor în rândul cercetătorilor.

� Promovare limitată pe criterii de sex – Evaporarea excelentei Datele care urmează, provenind de la Academia de Știinţe din Slovacia, reprezintă un exemplu al felului în care interferenţa dintre segregarea orizontală și cea verticală, afectează evoluţia potenţialelor cariere în cazul femeilor dar și al bărbaţilor. În Slovacia, procentajul femeilor cu grade profesionale superioare este cu atât mai mic cu cât gradul este mai avansat. Această constatare este valabilă pentru domeniul Știinţelor Medicale și al Știinţelor Pământului. Relaţia este inversă în domeniul Știinţelor Umaniste și Istoriei. În cazul Știinţelor Medicale, femeile reprezintă 40% din totalul personalului, dar ele sunt subreprezentate printre deţinătorii PhD și în special în rândul profesorilor. Ca o regula generală, proporţia femeilor scade pe măsură ce gradul crește, dar acest declin este mai abrupt în cazul Știinţelor Pământului și Spaţiului.

Tabelul 3.12: Procentajul femeilor din staff-ul academic al Academiei de Știinţe din Slovacia, în funcţie de: grad profesional, calificare și domeniul știinţific în 2002

Domeniul % femei în % femei în % femei în rândul % femei în rândul cercetătorilor cadrul personalului rândul Dr St profesorilor gr.I(echivalentul gr. A)

Știinţele Pământului și Spaţiului 17,1 % 9,2 % 8,9 % 7,7 %

Știinţe Medicale 39,9 % 11,8 % 7,7 % 19,4 %

Știinţe istorice 41,9 % 19,2 % 24,2 % 21,7 %

Total 32,7 % 12,4 % 13,1 % 15,6 %

Sursă: Sedová et al, 2003 în Velichova, 2003.

Note: Unitate: valoare absolută Știinţele Pământului și Spaţiului includ: Știinţele Pământului și Spaţiului, Știinţe Matematice și Fizice, Știinţele Informaţiei, Știinţe Tehnice Știinţele Medicale includ: Știinţe Medicale, Știinţe Biologice și Chimice, Știinţele Agriculturii și Veterinare Știinţele Istorice includ: Știinţele Istoriei, Știinţe Umaniste, Știinţe Culturale și Artistice Cercetătorii gr. A, inclusiv doctori în știinţe și profesori.

Livre RO.indb 93 10/08/06 13:53:33

94

Concluzii

� Obiectivul Barcelona 3% și SAIÎn 2002, la întrunirea de la Barcelona a Consiliului Europei, a fost recunoscută pe scară largă necesitatea unor investiţii consistente în domeniul cercetării și s-a stabilit ca obiectiv pentru 2010, un procentaj de 3% din fondurile GDP pentru C&D, din care 2/3 se așteaptă să fie subvenţii private. Cu o medie a cheltuielilor C&D din EU - 15 de 1,93%37 (Comisia Europeana, 2003d) și cu un corespondent pentru ţările Enwise variind de la 1,4% în Slovenia și 1,33% în Republica Cehă, până la 0,48% în Letonia, se impune un efort destul de mare pentru ţările Enwise.38

O creștere semnificativă se așteaptă să se producă în SAI, sector care este încă subdezvoltat și subfinanţat în majoritatea ţărilor Enwise. În contextul în care, perspectiva pe care o au femeile în mediul de afaceri nu este tocmai promiţătoare, apar serioase implicaţii cu privire la masa critică de cercetători, femei și bărbaţi deopotrivă. În prezent, în acest sector activează 20% dintre cercetătorii din ţările Enwise. Mai puţin de 1/5 (media pentru ţările Enwise) din totalitatea cercetătorilor din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Polonia sunt angajati în cercetarea condusă de piaţă. Dezvoltarea care se impune, se poate realiza doar odată cu creșterea numărului de cercetători, iar acest lucru nu este posibil fără o revizuire generală a infrastructurilor și organizaţiilor care urmează să-i primească. În sensul dezvoltării SAI, se primesc semnale favorabile din Republica Cehă, România și Slovenia. În România, care concentrează 11% din totalul cercetătorilor Enwise, sectorul SAI este cel mai bine reprezentat din punct de vedere al numărului de cercetători, atât femei cât și bărbaţi, dar are cele mai scăzute fonduri (8.854 Euro) și cele mai mici cheltuieli C&D per capita (6.301 Euro). În plus, între 1998-2001, a apărut un exod al cercetătorilor, femei și bărbaţi (Comisia Europeană, 2003b). Situaţia este diferită în Slovenia și Republica Cehă, unde, în ultimii ani, fondurile C&D au fost mai mari și populaţia de cercetători mai stabilă. În schimb, femeile nu sunt atât de bine reprezentate, ceea ce sugerează că ele sunt primite cu răceală acolo unde posibilităţile și recompensarea sunt mai atractive.

� Stabilitate pe bani puţini - GOV și SISDacă pentru cercetătorii din ţările Enwise, SAI reprezintă un sector nou, mai promiţător dar și mai riscant în privinţa siguranţei locurilor de munca, institutele de cercetare apartinând sectoarelor SIS și GOV, sunt privite ca locuri sigure dar prost plătite, potrivite pentru femei care trebuie să-și îndeplinească și responsabilităţile domestice. Remarcile maliţioase ale câtorva membri ai Enwise Expert Group, indică faptul că femeile se stabilesc pe aceste posturi pentru a evita riscul șomajului. Cu toate acestea, între 1998-2001, s-a înregistrat un declin în numărul cercetătorilor din GOV39 în Republica Slovacia, România, Bulgaria și cele trei Ţări Baltice. Ca o consecinţă a acestui comportament de grup, femeile se constituie într-un veritabil reazem pentru aceste sectoare care, la rândul lor, uită să le asigure instrumentele de lucru necesare sau salarii motivante.

� Dubla răspundere a munciiFaptul că în ţările Enwise femeile continuă să poarte cea mai mare răspundere pentru munca domestică, reprezintă o explicaţie parţială pentru tendinţa de

3. ALBINELE ȘI MIEREA

37. C&D pentru ţrile EU - 15 variază de la 3,65% în Suedia și Finlanda, până la 0,75% în Portugalia și 0,67% în Grecia.38. Vezi Capitolul 2, Tabelul 2.6. 39. BG, EE, LV (1997-2000); LT (2000-2001).

Livre RO.indb 94 10/08/06 13:53:34

95

discriminare pe criterii de sex și stă la baza diferenţelor care au fost subliniate în acest capitol. Deși există o voinţă politică clară de a corija această stare de lucruri, în viaţa de zi cu zi, ocaziile ca bărbaţii să-și asume mai mult din responsabilitatea îngrijirii copiilor, sunt frecvent ignorate.

� Cercetarea în ţările EnwiseDeși există un uriaș potenţial pentru cercetare, care ar putea deveni o locomotivă pentru creșterea economică în ţările Enwise, toate sectoarele - în funcţie de particularităţi - au nevoie de investiţii precis direcţionate pentru abordarea problemelor evidenţiate în acest capitol și care s-ar putea rezuma asfel:● Fondurile C&D per capita sunt insuficiente în toate ţările Enwise și în toate

sectoarele C&D.● Proporţia mare de femei cercetător în sectoarele C&D cu cele mai mici

cheltuieli și accesul inechitabil la fondurile C&D.● Scăderea numărului de cercetători (femei și bărbaţi) din sectoarele GOV

și SAI, în ultimii 3-4 ani, în mai multe ţări.● Lipsa datelor despre locul în care sunt concentrate femeile din grupul

„professional“ care nu lucrează în domeniul cercetării.● Gradul redus de reprezentare a femeilor în eșaloanele superioare ale staff-ului

universitar sau ale academiilor de știinţe.● Prestigiul scăzut al Știinţelor Sociale și Umaniste și investiţiile insuficiente

în domeniul știinţelor hard.● Lipsa datelor despre diferenţele de salarizare și despre performanţe

educaţionale în cazul cercetătorilor și altor membri ai personalului C&D.● Reducerea responsabilităţilor în îngrijirea copiilor ar putea atenua

supraîncarcarea; lipsa de răspuns sau lipsa monitorizării măsurilor politice existente.

Să votăm pentru viitor sau să ţinem sacoșele?

„OK doamnelor! Acum, cele care votează pentru viitor să ridice mâinile!“

Sursă: Lendvai, Ildikó (2002). „Femei pe scenă și spectatoare în politică“, Népszabdság, 01.02.2002, Budapesta

Livre RO.indb 95 10/08/06 13:53:35

Livre RO.indb 96 10/08/06 13:53:36

4.

Cât de departe e ţinta?Evaluarea participării femeilor de știinţă din ţările Enwise în Programele Cadru pentru Cercetare

Livre RO.indb 97 10/08/06 13:53:39

98

Introducere

În decursul ultimului deceniu colaborarea știinţifică între Statele Membre ale UE și ţările Enwise a sporit odată cu decizia timpurie de a facilita accesul oamenilor de știinţă din aceste ţări la diverse activităţi din diferitele Programe Cadru pentru Dezvoltare (PC) care s-au succedat. Programele de Cercetare împreună cu programele de Educaţie pentru Tineret s-au numărat printre primele activităţi la care au avut acces ţările candidate (TC) în vederea extinderii UE. Ca urmare a unei iniţiative a Parlamentului European, au fost create fonduri speciale care au înlesnit acordarea sprijinului financiar pentru participarea acestor ţări la activităţile PC.În 1992 anumite programe și activităţi specifice PC3 (proiecte comune, susţinerea unor conferinţe și reţele de coordonare, burse și activităţi COST) au fost oferite ţărilor Europei Centrale și de Est pe baza avantajului reciproc. Cooperarea a fost extinsă în 1993, atunci când oamenii de știinţă din aceste ţări au avut ocazia să se alăture proiectelor UE existente1.O etapă complet nouă în cooperarea dintre Statele Membre UE și TC2 a început în 1999, atunci când ţările Enwise au devenit membre depline ale Programului Cadru 5 pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică (PC5), având aproape aceleași drepturi și obligaţii ca și Statele Membre UE. Pentru prima dată, reprezentanţii ţărilor Enwise au fost invitaţi să participe ca observatori în Comitetele de Program ale PC5, în Comitetul pentru Cercetare Știinţifică și Tehnică (CREST) și în diferite comisii implicate în implementarea PC5.Lansarea activităţilor Femei și Știinţă la nivelul UE a coincis cu debutul PC5. În februarie 1999 Comisia a adoptat un plan de acţiune pentru promovarea femeilor de știinţă în Cercetarea Europeană (Comisia Europeană, 1999): unul dintre principalele obiective a fost acela de a pune accentul pe gender în PC5 și, în acest cadru, să atingă un nivel de participare de 40% a femeilor la toate nivelurile de management și implementare a programelor de cercetare. Comisia și-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a putea acorda cel puţin 40% din bursele Marie Curie femeilor de știinţă. Unul dintre obiectivele declarate ale Grupului de Experţi Enwise a fost acela de a se concentra asupra participării femeilor de știinţă în PC5 urmând ca pe baza faptelor și constatărilor să facă recomandări cu privire la modalitatea de a spori numărul celor care participă la PC6 (2002-2006).

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

„Miniștrii au recunoscut că, în ciuda calităţilor, ţările candidate încă mai au de străbătut o cale lungă până la atingerea unor cifre medii pentru investiţiile în C&D, care să fie comparabile cu cele din Statele Membre. Un pas important pe această cale în domeniul știinţei a reprezentat-o participarea la Programul Cadru 5 …“

Sursă: Consiliul Ministerial al Conferinţei de la Varșovia „Europa Centrală și de Est în ERA“ – Declaraţie, 25 noiembrie 2002.

„ … Astfel, ţările candidate sunt mai bine pregătite pentru Programul Cadru 6 și, în același timp, mai conștiente de dificultăţile și provocările legate de această iniţiativă.“

Sursă: Consiliul Ministerial al Conferinţei de la Varșovia „Europa Centrală și de Est în ERA“ – Declaraţie, 25 noiembrie 2002.

O etapă importantă pentru ţările Enwise: participarea la PC5

Vise?

1. Totuși, propunerile de proiect au trebuit să fie depuse de coordonatori din Statele Membre2. Ţările Enwise plus Cipru ( și Malta în 2001)

Livre RO.indb 98 10/08/06 13:53:40

99

Acest capitol analizează datele culese de către membrii Grupului de Experţi Enwise privitoare la PC5 și primele date despre PC6 referitoare la ţările Enwise, datele fiind obţinute din surse naţionale, prin Cordis, site-ul web pentru Serviciului de Informare European al DG Cercetare sau cu ajutorul DG Cercetare. Datele separate pe sexe, care au fost disponibile și care sunt analizate aici, acoperă în principal datele comisiilor și grupurilor constituite de către Comisie pentru a implementa și monitoriza PC5 și PC6. Deși nu acoperă întreaga gamă posibilă a activităţilor PC5, aceste date susţin recomandările cu privire la ameliorarea situaţiei și sporirea participării femeilor de știinţă la PC6.

Programul Cadru 5 (PC5)

Analiza care urmează se bazează pe datele colectate pentru Echipele de Evaluare PC5, Grupuri de Consultanţă Externă, Echipele de Monitorizare și Evaluare, Comitetele de Program, Punctele Naţionale de Contact și pentru Bursele Marie Curie.

� Echipele de Evaluare PC5Începând din 1999 cercetătorii din ţările Enwise au fost invitaţi să se înregistreze în baza de date Exsis3 pentru a fi implicaţi în procesul de evaluare și monitorizare a propunerilor de proiecte înaintate pentru finanţarea prin PC5. La sfârșitul lui 2002, după cum se poate vedea în Tabelul 4.1, 675 de experte din ţările Enwise erau înregistrate în Exsis, ele reprezentând sub 10% din totalul femeilor înregistrate în această bază de date (în comparaţie cu 82% dintre femei care proveneau din UE-15). Trebuie menţionat că expertele din ţările Enwise au fost mai active în cadrul demersului de înregistrare (26% femei faţă de 74% bărbaţi) decât colegele lor din UE-15 (17% femei faţă de 83% bărbaţi).Conform datelor furnizate de Cordis4, 352 dintre cele 675 de femei înregistrate au fost invitate de către Comisie să activeze ca experţi în cadrul echipelor de evaluare organizate în decursul celor patru ani de activitate a PC5 (1996-2000). Ele reprezintă 34% din totalul experţilor invitaţi din ţările Enwise și 8% din totalul expertelor invitate (4.425); în decursul aceleiași perioade, 3802 femei din UE-15 au activat ca evaluatori (reprezentând 22% din totalitatea experţilor invitaţi din UE-15 și 86% din totalitatea expertelor invitate). Astfel, în comparaţie cu colegii lor, femeile din ţările Enwise au fost mai bine reprezentate în cadrul echipelor de evaluare decât colegele lor din UE-15.

3. Exsis – Sistemul de informare al experţilor – baza de date a DG Cercetare pentru înregistrarea potenţialilor experţi PC5 4. Certitudinea completă asupra datelor referitoare la evaluatorii selectaţi, care să se bazeze pe listele cu evaluatori oferite de Cordis, nu poate fi asigurată, deoarece aceste liste conţin mai multe erori: nume care nu sunt însoţite de semnalarea sexului sau fără indicarea ţării de provenienţă, ţări care sunt prezente cu două acronime diferite, de exemplu Suedia, care figurează atât ca SV, cât și ca SE, etc.

�▫

�▫

Livre RO.indb 99 10/08/06 13:53:41

100

Tabelul 4.1 Expertele Enwise înregistrate în Exsis (decembrie 2002) care au activat ca evaluatori (1999-2002)

Coloană A B C = (B/A) D E F = (E/D) G = (E/B)

Ţară Experţi Din care Din care Experţi Din Care Din care Grupul resursă de Exsis (nr.) femei (nr.) femei (%) activi (nr.) femei (nr.) femei (%) femei utilizat (%)

Bulgaria 213 96 45% 99 66 67% 69%

Rep. Cehă 298 45 15% 148 34 23% 76%

Estonia 76 18 24% 45 9 20% 50%

Ungaria 508 103 20% 250 85 34% 83%

Letonia 96 29 30% 39 15 38% 52%

Lituania 102 25 25% 40 12 30% 48%

Polonia 641 157 24% 225 61 27% 39%

România 370 130 35% 77 33 43% 25%

Rep. Slovacă 151 29 19% 71 18 25% 62%

Slovenia 123 43 35% 52 19 37% 44%

Enwise- 10 2 578 675 26% 1 046 352 34% 52%

UE-15 32 873 5 713 17% 17 257 3 802 22% 67%

Exsis 38 341 6 978 18% 19 624 4 425 23%

Sursă: Comisia Europeană –Unitatea W&S și Cordis.

Notă: Diferenţa cantitativă dintre totalul Exsis și Total [UE 15 + Enwise-10] = restul lumii, inclusiv alte TC

O altă comparaţie relevantă poate fi și cea dintre numărul expertelor care au activat ca experţi (coloana E din Tabelul 4.1) și numărul expertelor înregistrate în Exsis (coloana B a aceluiași tabel): comparaţia oferă un indiciu asupra modului în care grupul resursă de experte a fost utilizat în aceste activităţi de evaluare ale PC5. În medie 52% dintre femeile din ţările Enwise au activat ca evaluatori în comparaţie cu 67% dintre femeile din UE-15. Dacă avem în vedere prezenţa în Exsis a femeilor din fiecare ţară Enwise, putem observa un aspect similar cu cel prezentat în Tabelul 3.1 din capitolul 3, unde 66% dintre cercetătoarele din cele 10 ţări Enwise provin din doar trei ţări (Polonia, Ungaria și România). 72% dintre femeile din Enwise-10 înregistrate în Exsis provin, într-adevăr, din aceste trei ţări, la care se adaugă în mod surprinzător Bulgaria. Totuși, aceste performanţe, în aparenţă bune, ar trebui corelate cu faptul că cele 675 de experte din Exsis reprezintă5 doar 0,8% din cele 80.794 de cercetătoare din aceste ţări.În ceea ce privește distribuţia pe ţări din punct de vedere al genderului, Bulgaria stă detașată cu 45% femei din totalul experţilor bulgari prezenţi în Exsis, în timp ce procentul este mai scăzut în cazul României (35%) și Sloveniei (34%). Dacă îi avem în vedere pe cei ce au participat efectiv în echipele de evaluare ale PC5, Bulgaria iese din nou în evidenţă cu 67% femei din totalul bulgarilor ce au activat ca evaluatori. Aceasta pare să fie în concordanţă cu prezenţa puternică a cercetătoarelor în cadrul C&D din Bulgaria, așa cum a putut fi văzut și în capitolul 3.

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

5. Cu un procent mai mare în Bulgaria – 2% și Slovenia – 1,8% și cu unul mai scăzut în Polonia și Lituania – 5%.

Livre RO.indb 100 10/08/06 13:53:42

101

Trebuie comparat de asemenea și numărul evaluatoarelor active din fiecare ţară Enwise cu grupul resursă de femei din Exsis. Această comparaţie arată că 5 dintre ţările Enwise au înregistrat un procentaj mai mare decât media de 52%, Bulgaria aflându-se din nou printre fruntașe cu 66 de evaluatoare care reprezintă 69% din grupul resursă bulgar din Exsis (96); în această privinţă iese în evidenţă și Ungaria, cele 85 de evaluatoare active reprezentând 83% din grupul resursă ungar (103). Un aspect diferit se înregistrează în cazul României, cu un grup resursă folosit de numai 25% (33 active din 130 înregistrate) și, într-o mai mică măsură, în cazul Poloniei, care are un grup resursă folosit de 39% (61 active din 157 înregistrate). Ar fi interesant de investigat, având ajutorul Comisiei, dacă au existat anumiţi factori specifici, care au făcut ca expertele din anumite ţări Enwise să fie mai „vizibile“ decît altele.

� Grupuri de Consultanţă Externe ale PC5 (GCE)28 de experţi din ţările Enwise au fost invitaţi de către Comisie pentru a participa la una dintre cele 17 GCE ale PC5, ei reprezentând mai puţin de 10% dintre experţii invitaţi. Toate ţările Enwise au fost reprezentate, Ungaria și Polonia având fiecare câte 6 experţi. Din acest număr mic, doar șase experte6 din ţările Enwise au fost invitate să lucreze în următoarele 5 GCE: Controlul bolilor infecţioase (1 din Republica Cehă), Sănătate, hrană și mediu (1 din Letonia), Asigurarea liberului trafic al cetăţenilor (1 din Ungaria), Îmbătrânirea populaţiei (1 din Estonia, 1 din România) și Agricultură, piscicultură și silvicultură (1 din Polonia). Deși în cadrul constituirii GCE, unul dintre obiectivele Comisiei a fost acela de a asigura un echilibru geografic și de gender al grupurilor, este evident că acest obiectiv nu a fost atins în GCE ale PC5.

� Echipele de Evaluare și Monitorizare ale PC5Totalitatea numărului de experţi din ţările Enwise din cadrul echipelor de evaluare și monitorizare ale PC5 a fost foarte scăzut. De exemplu, nu a existat nici un expert din aceste ţări care să facă parte din echipele de evaluare anuală ale PC5. Ce-i drept, numărul total de experţi implicaţi în aceste activităţi de monitorizare este foarte scăzut. Astfel, rămâne de analizat dacă această participare scăzută, sau mai degrabă această neparticipare a ţărilor Enwise, s-a datorat faptului că implicarea acestora ca parteneri egali în toate activităţile PC5 era la acea vreme destul de recentă.

� Comitetele de Program ale PC5Comisia a cerut fiecărei ţări Enwise să nominalizeze observatori și experţi naţionali pentru Comitetele de Program ale PC5. Aproximativ o jumătate dintre observatorii Enwise au provenit din administraţia statală ce era responsabilă de participarea la PC a respectivei ţări, alţi experţi provenind din consiliile naţionale de cercetare sau din academiile de știinţe.

6. Bulgaria, Lituania, Republica Slovacă și Slovenia au fost reprezentate doar de bărbaţi.

Livre RO.indb 101 10/08/06 13:53:43

102

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

Fig. 4.1 Experţi respectiv experte din ţările Enwise în Comitetele de Program ale PC5

Sursă: Comisia Europeană - DG Cercetare.

După cum poate fi observat în Figura 4, numărul femeilor din ţările Enwise, cu rol de observator și expert în cadrul Comitetelor de Program ale PC5, a fost foarte scăzut, cel mai scăzut număr înregistrându-se în cazul Slovaciei (doar o femeie!).

� Puncte Naţionale de Contact (PNC) ale PC5La cererea PC5 al Comisiei Europene, au fost înfiinţate PNC în fiecare ţară Enwise. Principala lor sarcină consta în informarea corectă a potenţialilor aplicanţi pentru proiecte de cercetare în legătură cu modalităţile existente de a participa la diferite proiecte și de a oferi un răspuns diferitelor propuneri înmânate. Responsabilităţile PNC includeau și informarea aplicanţilor asupra condiţiilor de participare, oferirea de ajutor pentru găsirea partenerilor de colaborare și oferirea asistenţei tehnice necesare pregătirii proiectelor. În multe dintre cazuri, PNC din ţările Enwise au fost înfiinţate în cadrul ministerelor de resort. În România toate ministerele se aflau sub tutela Ministerului Educaţiei și Cercetării; o situaţie similară s-a înregistrat și în Ungaria. În celelalte ţări Enwise, instituţiile care au găzduit PNC au fost academiile naţionale de știinţe, universităţile, asociaţiile de cercetare sau centrele tehnologice.

Livre RO.indb 102 10/08/06 13:53:44

103

Fig. 4.2 Punctele Naţionale de Contact ale PC5 din ţările Enwise

Sursă: Comisia Europeană - DG Cercetare și data naţionale.

Figura 4.2 privitoare la distribuirea pe sexe a acestor PNC afișează o participare satisfăcătoare a femeilor (peste 40%) pentru 5 ţări, cu procente egale în Republica Cehă și Lituania, în timp ce pentru PNC din Republica Slovacă a fost cooptată doar o femeie.

� Participarea femeilor de știinţă la proiectele de cercetare finanţate prin PC5În ceea ce privește datele referitoare la procentul proiectelor acceptate și la cercetătoarele implicate în proiectele finanţate, mai mulţi membri ai Grupului de Experţi Enwise au avut dificultăţi în accesarea datelor defalcate pe sexe, datorită lipsei informaţiilor la nivel naţional. Alte ţări s-au putut baza doar pe datele oferite prin intermediul Cordis. În orice caz, s-au înregistrat discrepanţe majore între datele prezentate de Cordis și datele de la nivel naţional. Se pare, de asemenea, că informaţiile din Cordis sunt depășite. O bună activitate de colectare s-a înregistrat doar în Letonia și Estonia. Sistemul dezvoltat în aceste ţări permite informarea detaliată ( inclusiv o clasificare pe sexe) a proiectelor propuse și a celor acceptate, ca și asupra partenerilor implicaţi în implementarea acestor proiecte la nivel naţional.Tabelul 4.2 arată că proporţia coordonatoarelor și conducătoarelor de proiecte PC5 (în total 29% din cele 178 de proiecte letoniene finanţate) este destul de acceptabilă în Letonia, chiar și în domenii precum tehnologia informaţiei (IST), energie, mediu-dezvoltare durabilă (EESD) și inovaţie (SME).

Livre RO.indb 103 10/08/06 13:53:44

104

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

Tabelul 4.2 Participarea femeilor la proiectele finanţate prin PC5 în Letonia

Program Specific Proiecte Parteneri Bărbaţi Femei Femei (%)

QoL 31 34 16 18 53%

IST 29 35 25 10 29%

Growth 23 25 23 2 8%

EESD 40 45 29 16 36%

INCO 10 11 8 3 27%

SME 12 23 16 7 30%

IHP 20 20 15 5 25%

Euratom 13 14 14 0 0%

Total 178 207 146 61 29%

Sursă: Datele PNC din Letonia.

Note: QoL = Calitatea vieţii & Managementul resurselor vii IST = Societatea Informaţională accesibilă Growth = Creștere competitivă și durabilă EESD = Energie, mediu și dezvoltare durabilă INCO = Confirmarea rolului internaţional al Cercetării Comunitare SME = Promovarea inovaţiilor și încurajarea participării IMM-urilor IHP = Ameliorarea potenţialului uman de cercetare & Baza informaţională socio-economică Euratom = Fisiune și Fuziune nucleară

„Finanţarea alocată de UE pentru realizarea proiectelor PC5 acceptate din Letonia a fost de aproximativ 13 milioane Euro. Suma finanţărilor7 îndreptate spre Letonia nu poate fi calculată cu exactitate, dar se poate estima că în fiecare an în medie 2,16 milioane Euro au fost transferaţi către Letonia. Această sumă reprezintă aproximativ 5,88% din totalul cheltuielilor C&D din Letonia“8 (Bundule, 2003).România, Ungaria și Slovenia au confirmat existenţa unor informaţii detaliate la nivel naţional al numărului proiectelor intrate în concurs și al proiectelor finanţate, fără însă ca acestea să cuprindă și o departajare pe sexe. Ar trebui subliniat că în Estonia și în Letonia au fost deja publicate rapoarte asupra participării organizaţiilor autohtone la PC5, rapoarte care analizează procentul proiectelor acceptate și detalii despre acestea și care subliniază, de asemenea, principalele probleme întâlnite, erorile făcute și obstacolele care au stat în calea finanţării prin PC.

� Bursele Marie Curie (BMC) în cadrul PC5Programul BMC a constituit una dintre principalele activităţi PC5 pentru promovarea mobilităţii cercetătorilor în Uniunea Europeană. Aproape toţi membrii Grupului de Experţi Enwise au subliniat lipsa informaţiilor la nivel naţional în ceea ce privește aplicanţii la programele Tineri Cercetători și Cercetători cu experienţă, cărora li s-au acordat burse individuale9, procentul

Datele referitoare la „Bursele PC5“ sunt printre cele mai greu de accesat. Datele disponibile la Ministerul Educaţiei și Știinţei se referă la 9 programe bursiere încheiate cu Comisia, dintre care 3 aparţin unor femei, 3 unor bărbaţi iar 3 au deţinători „nedeterminaţi“ (Sursă: Direcţia „Cercetare Știinţifică“, martie 2003). Baza de date Cordis conţine referiri la 4 burse individuale pentru Bulgaria, trei dintre acestea aparţinând unor femei. Unitatea mobilă a DG Cercetare a furnizat informaţii despre 10 burse individuale

pentru Bulgaria (oameni de știinţă - 7 bărbaţi și 3 femei).Conform Raportului anual al Comisiei din 2000 asupra BMC, burse individuale au fost acordate unui număr de 14 oameni de știinţă bulgari (13 în Cat. 30 și 1 în Cat. 40), în timp ce Raportul anual 2001 asupra BMC menţionează 12 oameni de știinţă bursieri din Bulgaria (6 în Cat. 30 și 6 în Cat. 40).

Sursă: Sretenova, 2003.

Bursele Marie Curie în Bulgaria: care sunt datele pe care să ne putem baza?

7. Pentru plăţile proiectelor acceptate care au fost realizate până în 2004.8. De exemplu, totalul cheltuielilor pentru sectorul C&D din Letonia a însumat în 2002 24.134 milioane LVL (~ 36.018 EURO).9. Cunoscută sub denumirea de Categoria 30 pentru Tineri Cercetători și Categoria 40 pentru Cercetători cu Experienţă.

Livre RO.indb 104 10/08/06 13:53:45

105

femeilor de știinţă din cadrul fiecărei categorii de bursă ca și inexistenţa oricărei posibilităţi de a urmări drumul urmat de bursierii Marie Curie după finalizarea programului bursier. Din nou au fost observate discrepanţe între datele existente la nivel naţional și informaţiile de la nivel european, în special în cadrul Rapoartelor de ţară ale BMC pentru anii 2000 și 2001.Conform datelor de la nivel naţional ca și a celor de la nivel european se pare că în toate ţările Enwise în cadrul categoriei Cercetători cu experienţă au fost selectaţi doar aplicanţi de sex masculin. În ceea ce privește programul Tineri Cercetători, numărul burselor individuale ce au fost acordate cercetătorilor din ţările Enwise a fost scăzut. Doar Estonia, Letonia și România au reușit să ofere statistici separate pe sexe privind numărul burselor individuale ce au fost acordate. În Estonia au fost oferite 6 burse, 3 dintre ele unor femei. În Letonia au fost selectaţi doar doi aplicanţi, amândoi de sex masculin. O activitate mai intensă a putut fi observată în cazul României, aici existând 32 propuneri acceptate, 10 dintre ele fiind înaintate de tinere femei de știinţă.

Programul Cadru 6 (PC6)

Dacă ţinem cont de extindere, Programul Cadru 6 lansat în 2002, reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea activităţilor de cooperare în domeniul CDT. Asocierea ţărilor Enwise la PC6 a luat forma unui Memorandum statutar negociat și ratificat de fiecare ţară în parte.Concentrându-se asupra Ariei de Cercetare Europeană (ERA) și punând accentul pe noi instrumente precum Reţelele de Excelenţă și Proiectele Integrate (de cercetare), PC6 este conceput ca principal mijloc pentru structurarea ERA și încearcă astfel să promoveze o eficienţă sporită, să construiască ceea ce Comisia numește masa critică și să asigure impactul durabil al proiectelor finanţate asupra peisajului știinţific și tehnologic. Aria de cuprindere a oportunităţilor de mobilitate a fost lărgită în mare măsură de la PC5 la PC6, în cadrul căruia activităţile ce beneficiază acum de un potenţial uman mai numeros plasează ţările Enwise pe picior de egalitate cu Statele Membre UE, în special în ceea ce privește structura transferului de cunoaștere și granturile de reintegrare. Pentru ţările Enwise, activităţile Marie Curie reprezintă factori cheie în asigurarea dezvoltării Ariei Europene de Cercetare și promovarea integrării acestora. În paralel cu implicarea mai intensă a ţărilor Enwise în PC6, activităţile Femei și știinţă, care se bazează pe monitorizarea activităţilor PC5 și evidenţierea diferenţei de gender în cadrul activităţilor PC5, au devenit mai ușor vizibile de când problematica sexelor a devenit o componentă de bază a PC6. Datele analizate în continuare se bazează pe primul an al implementării PC6 și de aceea se concentrează doar asupra prezenţei femeilor din ţările Enwise în echipele și grupurile analizate în secţiunea referitoare la PC5.

„Activităţile ce se desfășoară ca parte a Programului Cadru 6 ar trebui să se concentreze asupra creșterii rolului jucat de femei în cercetare, să contribuie la sporirea informaţiei aferente, să îmbunătăţească dialogul cu societatea și să promoveze participarea chiar și din cele mai îndepărtate regiuni ale comunităţii“.

Sursă: Reglementarea Parlamentului European și a Consiliului (CE) nr. 2321/2002 cu privire la regulile de participare pentru centre de cercetare, universităţi și întreprinzători în vederea diseminării rezultatelor cercetării și implementării Programului Cadru 6 al Comunităţii Europene (2002-2006) – 30.12.2002.

Femeile în FP6

Livre RO.indb 105 10/08/06 13:53:46

106

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

� Echipele de Evaluare PC6În decembrie 2002 a fost lansat un apel către experţii evaluatori pentru alcătuirea unei noi baze de date de către experţi independenţi, pentru a oferi asistenţă departamentelor Comisiei pentru evaluarea, monitorizarea și reanalizarea proiectelor. Așa-numitul Modul de Management al Experţilor (EMM) a înlocuit Exsis. După cum s-a întâmplat și în cazul PC5, cercetătorii ce doresc sa devina evaluatori, se pot înscrie individual. În plus, PC6 oferă organizaţiilor de cercetare posibilitatea de a recomanda oameni de știinţă care să fie incluși în baza de date a EMM.După cum se poate vedea în Tabelul 4.3, numărul femeilor din ţările Enwise înscrise în EMM (1.009) este deja mai mare, după numai un an de activitate a PC6, decât numărul celor înscrise în Exsis pe întreaga durată a PC5 (675). Ele reprezintă 14% din numărul total al femeilor înregistrate în baza de date EMM (în cadrul Exsis procentul era de 10%) în comparaţie cu 73% în cazul expertelor din UE-15. Faptul că femeile din ţările Enwise reprezintă 33% din numărul total al experţilor înregistraţi din aceste ţări, în comparaţie cu prezenţa în EMM a femeilor din UE-15, care este de 23%, indică o activitate sporită a femeilor din ţările Enwise faţă de cea a colegelor lor din UE-15.

Tabelul 4.3 Expertele din ţările Enwise înregistrate în baza de date EMM (octombrie 2003)

Ţară Experţi în EMM (nr.) Din care femei (nr.) Din care femei (%) Femei în Exsis (nr.)

Bulgaria 255 143 56% 96

Republica Cehă 253 52 21% 45

Estonia 91 33 36% 18

Ungaria 378 96 25% 103

Letonia 47 12 26% 29

Lituania 131 33 25% 25

Polonia 826 247 30% 157

România 712 305 43% 130

Republica Slovacă 129 28 22% 29

Slovenia 190 60 32% 43

Enwise-10 3 012 1 009 33% 675

UE-15 22 528 5 231 23% 5 713

EMM 29 541 7 268 25% 6 978

Sursă: Comisia Europeană- DG Cercetare.

Notă: Diferenţa dintre Total Exsis și Total (UE-15 + Enwise-10) = restul lumii, inclusiv alte TC

Trebuie subliniată prezenţa puternică și constantă a femeilor din Bulgaria (56% din totalul experţilor bulgari). Dacă comparăm statisticile EMM cu cele Exsis, putem observa pe de o parte mobilizarea semnificativă a femeilor din România, Estonia și Polonia și, pe de altă parte, nevoia de a mobiliza în mai mare măsură femeile din Letonia, Ungaria și Republica Slovacă. Atunci când informaţiile vor fi disponibile, va fi esenţială atât strângerea cât și analiza informaţiilor privitoare la modul în care Comisia va aborda grupul resursă de experte din ţările Enwise. Această problemă este crucială pentru participarea reală a femeilor la procesul de evaluare a PC6.

Livre RO.indb 106 10/08/06 13:53:47

107

� Grupuri de Consultanţă PC6 (GC)Contrar rezultatelor mai degrabă încurajatoare înregistrate în cadrul bazei de date EMM, prezenţa reprezentanţilor ţărilor Enwise cât și procentul reprezentantelor din aceste ţări în cadrul GC ale PC6 nu s-a schimbat mai deloc în comparaţie cu PC5. Până acum au fost invitaţi doar 27 de experţi din ţările Enwise (faţă de 28 în PC5), dintr-un total de 286 de membri, ceea ce reprezintă mai puţin de 10%. Toate ţările Enwise sunt reprezentate, dar din nou, printre cei 27 de membri ai GC pot fi întâlnite doar 5 femei reprezentând 4 dintre ţările Enwise (Republica Cehă, Estonia, Letonia și Lituania). Membrul estonian al GC știinţă și societate este prof. Ene Ergma, președinta Grupului de Experţi Enwise. Celelalte 4 experte pot fi întâlnite în doar alte două GC: 3 dintre ele în Calitatea și asigurarea hranei și una în Genomică și biotehnologie pentru sănătate. Această situaţie nu mai poate fi explicată prin asocierea de dată recentă a ţărilor Enwise la PC6 și ar trebui privită cu seriozitate, ţinând cont de rolul jucat de membri GC în crearea ERA.

� Comitetele de Program ale PC6La fel ca și în cazul PC5, guvernele ţărilor Enwise au fost solicitate să numească observatori și experţi pentru Comitetele de Program ale PC6. După cum se poate vedea în Figura 4.3 s-a înregistrat o creștere generală considerabilă faţă de PC5 (+52%) a numărului de membri ai Comitetelor de Program ale PC6 care provin din ţările Enwise și îndeosebi a numărului de membri de sex feminin (+76%) cu două excepţii notabile, cea a Republicii Cehe și a României. Cu toate acestea, proporţia femeilor din cadrul Comitetelor de Program atinge doar 27% (în PC5 aceasta a fost de 23%). Acest fapt ar trebui să conducă la o mai strânsă asociere a observatorilor și experţilor din aceste ţări în vederea implementării activităţilor de CTD finanţate prin programele specifice PC6.

Cele 17 Grupuri de Consultanţă Externă și-au încheiat activitatea în 2002 și în locul lor au fost create 12 noi Grupuri de Consultanţă (GC), care să acopere activităţile și aria de cercetare a PC6. GC sunt conduse de serviciile corespunzătoare ale Comisiei, care asigură secretariatul și detaliile practice ale organizării. (…) Membrii participă în cadrul grupului conform capacităţilor individuale și fiecare grup asigură o participare echilibrată din punct de vedere al expertizei, provenienţei geografice (incluzând aici ţările candidate și cele asociate), domeniu profesional și gender.

Sursă: Cordis.

În PC6 Comisia are nevoie de consiliere asupra strategiei globale care va fi urmată în vederea stabilirii domeniilor tematice prioritare, a activităţilor de cercetare și în vederea creării Ariei Europene de Cercetare. Astfel, fiecare membru ar trebui să facă recomandări serviciilor Comisiei în propriul domeniu de expertiză și să stimuleze pe cât posibil comunităţile de cercetare europene corespunzătoare. Membrii trebuie să-și desfășoare activitatea în cunoștinţă deplină a politicilor europene, și în particular a politicilor cu privire la activităţile de cercetare desfășurate la nivel naţional și la iniţiativele ce susţin politicile de cercetare europene.

Sursă: Cordis.

Grupurile de Consultanţă PC6 – Reguli Grupurile de Consultanţă PC6 – Mandat

Livre RO.indb 107 10/08/06 13:53:48

108

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

Fig. 4.3 Observatoare și experte din ţările Enwise în Comitetele de Program ale PC6

Sursă: Cordis si date naţionale.

� Punctele Naţionale de Contact ale PC6 (PNC)În comparaţie cu PC5, numărul total de PNC ale PC6 din ţările Enwise (reprezentate în Figura 4.4) aproape că s-a dublat (208 faţă de 109) iar numărul total de PNC de sex feminin aproape că s-a triplat (100 faţă de 36). Aceasta poate fi considerată o veste îmbucurătoare pentru diseminarea informaţiilor legate de PC6 în ţările Enwise, în special în ceea ce privește atragerea atenţiei asupra necesităţii de a promova participarea femeilor la PC6.

În lista de sarcini pe care PNC ale PC6 trebuie să le îndeplinească se pune accentul pe: „Aducerea în prim plan a obiectivelor Comunităţii referitoare la sporirea numărului de femei care participă la Programul Cadru și a întăririi punţilor de contact

dintre știinţă și etică și dintre știinţă și societatea civilă.“

Sursă: Principii călăuzitoare pentru stabilirea sistemelor de Puncte Naţionale de Contact pentru PC6 – Comisia Europeană – DG Cercetare

Încrederea în PNC ale PC6 …

Pentru a asigura eficienţa și transparenţa procesului de implementare, Comisia va pune la dispoziţie Comitetelor de Program informaţii cuprinzătoare care acoperă toate propunerile și activităţile CTD finanţate, indiferent de amploarea lor. (…). Informaţiile vor acoperi toate etapele, începând cu etapa primirii propunerilor, evaluarea proiectelor CTD propuse, selectarea acestora și până la semnarea contractelor și implementarea lor ulterioară. (…). Informaţiile vor include prezentarea fiecărui contact și a fiecărui proiect propus: rezumatul, calificativele și rapoartele echipelor de evaluare, declaraţiile Comisiei privitoare la respingerea sau înaintarea spre negociere a propunerilor, bugetul total, contribuţia solicitată de la Comunitate.

Comisia va furniza în mod regulat informaţii la un interval de maxim un an asupra: contractelor încheiate (inclusiv parteneri, domenii, conţinut, resurse și participarea Statelor Membre), progrese majore, rapoarte asupra desfășurării programului și a succeselor legate de implementare precum și lista persoanelor ce au activat ca evaluatori în decursul perioadei anterioare, imediat după ce toate deciziile asupra problemelor în chestiune au fost luate.

Sursă: Comisia Europeană – DG Cercetare – Clarificări asupra unor prevederi ale regulilor de procedură pentru Comitetele de Program ale Programului PC6 „Integrarea și Stabilizarea Ariei Europene de Cercetare“.

Responsabilitatea extinsă a membrilor Comitetelor de Program

Livre RO.indb 108 10/08/06 13:53:49

109

Fig. 4.4 PNC de sex feminin din cadrul ţărilor Enwise la PC6

Sursă: Cordis și date naţionale.

� Centre de Mobilitate PC6În conformitate cu recomandările Comisiei, fiecare ţară Enwise (cu excepţia Republicii Cehe)10 și-a numit organizaţiile de contact care vor figura ca Centre de Mobilitate. Trebuie notat că persoanele responsabile de aceste centre sunt femei din toate ţările Enwise cu excepţia Sloveniei. În Ungaria există două organizaţii de contact, ambele reprezentate de femei. În ceea ce privește Centrele de Mobilitate trebuie subliniată problema multiplicării atribuţiilor, care ar putea avea consecinţe majore, în cazul în care nu se va beneficia de resurse umane și financiare adiţionale: în Letonia și Slovenia coordonatorii Centrelor de Mobilitate figurează și ca PNC. În Bulgaria responsabilul unuia dintre cele două Centre de Mobilitate este în același timp Coordonatorul de Ţară pentru PNC din Bulgaria. În România responsabilul Centrului de Mobilitate este atât Coordonatorul de Ţară pentru PNC din România cât și membru într-un Comitet de Program al PC6.

� Comitetul de Cercetare știinţifică și Tehnică (CREST)Situaţia cea mai defavorabilă a participării femeilor din ţările Enwise este înregistrată în CREST, un organism compus din reprezentanţi ai Statelor Membre care au rol de sfătuitori ai Comisiei și ai Consiliului în chestiuni legate de S&T, existând și doi observatori din partea fiecărei ţări Enwise. În cele mai multe dintre cazuri acești reprezentanţi sunt de sex masculin, cu excepţia României, care are două reprezentante și a Republicii Cehe și Republicii Slovace, fiecare cu câte o reprezentantă.

10. Negocierile pentru înfiinţarea unui Centru de Mobilitate Ceh în cadrul Academiei Cehe de Știinţe sunt în curs de desfășurare.

Livre RO.indb 109 10/08/06 13:53:50

110

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

Sprijinirea iniţiativei: încurajarea participării și „vizibilităţii“ femeilor de știinţă din ţările Enwise

În PC6 activităţile Femei și Știinţă sunt parte a „subprogramului“ Știinţă și Societate din cadrul Programului Structurarea ERA. În comparaţie cu situaţia existentă în PC5 ele au câștigat „vizibilitate“ și suport material, chiar dacă doar într-o proporţie modestă (în comparaţie cu totalul bugetului PC6). Totuși, activităţile legate de gender pot primi sprijin adiţional și finanţare prin activităţi de cercetare implementate prin cele șapte priorităţi tematice ale PC6.Bugetul pentru Femei și Știinţă va fi destinat sprijinirii întâlnirilor viitoare ale Comitetului Helsinki pentru femei și știinţă și a subgrupului său de Statistică, ambele având delegaţi11 din ţările Enwise, ca și a altor activităţi de coordonare. Acesta va permite, de asemenea, crearea unei Platforme Europene pentru Femeile de Știinţă, una dintre principalele realizări stabilite pentru anul 2004. Pentru prima oară lansarea unei competitii de proiecte pentru cercetare de gender va conduce la finanţarea cercetărilor din acest domeniu (5 milioane Euro). La toate acestea se adaugă numirea unor Ambasadori care au ca sarcină atragerea atenţiei asupra tematicii Femei și Știinţă.În ceea ce privește activităţile desfășurate de către ţările Enwise, ar trebui amintite două workshopuri Enwise, unul cu tema Tineri oameni de știinţă12, desfășurat la Praga la 25 aprilie 2003 și unul cu tema Iniţierea unei dezbateri cu femeile de știinţă din regiunea balcanică13, ce a avut loc la Bruxelles între 11 și 12 noiembrie 2003, ambele workshopuri fiind finanţate din bugetul pentru 2003 al programului PC6 știinţă și Societate. Ca urmare a îndemnurilor programului știinţă și Societate din 2003, alte două activităţi Enwise au figurat ca propuneri și au fost evaluate pozitiv: atelierul de lucru Dezbaterea problemelor de bioetică cu femei de știinţă din ţările Enwise14, care a avut loc la Budapesta în perioada 2-3 octombrie 2003 și proiectul ambiţios15 coordonat de Centrul Naţional de Contact Ceh cu tema Femei și știinţă, care și-a propus să-și extindă activităţile către ţările vecine, având parteneri în Ungaria, Republica Slovacă și Slovenia.În anii care urmează, odată cu încheierea PC6 și, mai ales, odată cu următorul PC, această iniţiativă poate fi impulsionată major prin crearea unei mase critice

Centrul Naţional de Contact – Femeile și știinţa (NKC-ZV) din Republica Cehă a fost inaugurat oficial la Praga la 24 ianuarie 2002. NKC-ZV este un centru educaţional de informare și coordonare pentru problemele de gen din C&D. Proiectul dezvoltat de Institutul de Sociologie din cadrul Academiei de știinţe este finanţat de Ministerul Educaţiei, Tineretului și Sportului din Republica Cehă. Au existat două motive principale pentru înfiinţarea centrului: 1) conștientizarea subreprezentării femeilor în cadrul activităţilor știinţifice și nevoia dezvoltării unor activităţi, proiecte și măsuri în vederea scoaterii în evidenţă în cadrul comunităţii știinţifice a problemelor de gender și a sporirii vizibilităţii femeilor implicate în activitatea știinţifică. 2) examinarea dintr-o perspectivă de gender a

prejudecăţilor de gender din știinţă, instituţii de cercetare și teorii știinţifice, pentru a contribui la dezvoltarea epistemologiilor feministe. Centrul are ca scop dezvoltarea unei reţele de lucru care să conecteze femeile de știinţă din Republica Cehă și din străinătate, creând în acest scop o bază de date care cuprinde informaţii despre experţi. Centrul a iniţiat un număr de proiecte, ce au ca scop intensificarea participării și sporirea „vizibilităţii” femeilor implicate în activităţi știinţifice iar în 2003 a fost lansat un proiect ce s-a adresat tinerilor oameni de știinţă. NKC-ZV are ca scop și dezvoltarea contactelor și proiectelor de cooperare cu instituţii similare din străinătate și furnizează servicii de informare asupra tematicii din PC6.Sursă: Havelková, 2003.

O iniţiativă originală pentru femeile de știinţă din Republica Cehă

11. Lista delegaţilor poate fi găsită în Anexele 10 și 11.12. Vezi raportul despre acest workshop la sfârșitul capitolului.13. Vezi raportul despre acest workshop la sfârșitul capitolului.14. Vezi raportul despre acest workshop la sfârșitul capitolului.15. Încă în curs de negociere la data redactării acestui raport.

Livre RO.indb 110 10/08/06 13:53:50

111

de activităţi ce au ca scop sprijinirea unei dinamici ascendente pentru Femei și Știinţă în toate ţările Enwise și în Balcani. Desigur, doar fondurile suplimentare pot transforma această iniţiativă într-una hotărâtoare și durabilă.

Concluzii – Factori limitativi

Deși din punct de vedere formal situaţia pare să permită femeilor de știinţă o participare mai numeroasă și mai amplă la PC6, membrii Grupului de Experţi Enwise au atras atenţia asupra unor obstacole care ar putea restricţiona participarea. Se mai înregistrează încă probleme în cazul diseminării și difuzării informaţiilor legate de PC6 și a distribuirii fondurilor PC6, acestea fiind condiţiile de bază pentru structurarea cercetării știinţifice în toate ţările Enwise, facilitând astfel obţinerea calităţii de membru deplin al ERA. Din datele și constatările acestui capitol pot fi extrași anumiţi factori limitativi care restricţionează participarea deplină a femeilor de știinţă din ţările Enwise:

� Activitatea de expert PC la Bruxelles: o activitate costisitoare …Dacă interesul știinţific pentru activitatea ca expert în oricare dintre echipele PC nu poate fi negată, participarea efectivă a experţilor Enwise și în special a femeilor16 la diferitele activităţi de evaluare și monitorizare din cadrul PC6 poate fi serios restricţionată din cauza lipsei resurselor financiare necesare. Deoarece regulile Comisiei prevăd ca plata cheltuielilor de călătorie, de cazare și masă să se efectueze după finalizarea întâlnirilor, fiecare dintre experţii invitaţi la oricare dintre activităţile PC6 de la Bruxelles are nevoie de aproximativ 800-900 de Euro pentru a-și permite participarea la întâlnirea echipei și îndeplinirea îndatoririlor asumate.De regulă, ţările Enwise nu dispun de fonduri speciale17 pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare ale propriilor experţi invitaţi. Aceasta înseamnă că aceștia trebuie să-și acopere personal toate cheltuielile legate de activităţile de expert PC6. Dacă comparăm preţul unui bilet de avion Apex dus-întors până la Bruxelles cu salariul mediu lunar18 din ţările Enwise, cauzele pentru care mulţi invitaţi din ţările Enwise nu au acceptat invitaţia de a lucra ca experţi PC devin evidente.

Pentru început, să stabilim mai întâi o componentă a unei reuniuni (de experţi) obișnuite la Bruxelles, care are loc cel mai adesea în zilele de joi și vineri. Oamenii de știinţă pleacă spre Bruxelles miercuri, deoarece reuniunile încep în dimineaţa zilei de joi, și se întorc în ţară duminica, pentru a beneficia de reducere la costul biletului de avion, datorată includerii în programul vizitei a nopţii dintre sâmbătă și duminică. Aceasta înseamnă 4 zile de ședere – cazare la hotel și masă – care sunt plătite retroactiv de Comisia Europeană. Pentru fiecare dintre aceste reuniuni, care pot avea loc de 3-4 ori pe an, omul de știinţă – sau instituţia pe care acesta o reprezintă – va suporta următoarele costuri:

O reuniune știinţifică de 2 zile la BruxellesCostul mediu al unui bilet dus-întors* ce include o noapte de sâmbătă: € 400 Costul mediu al unei camere de hotel pentru 4 nopţi @ E80 pe noapte: € 320Mese x 4 zile E30 pe zi € 120Transport în Bruxelles (deoarece nu există hoteluri ieftine în zona CE) € 20Total: € 860

Sursă: Glover, 2003.

Notă: * Calculat pe baza costurilor pentru zborurile cele mai ieftine din 5 capitale Enwise la Bruxelles, folosind preţurile de pe www.expedia.com la 21 august 2003, după cum urmează: Varșovia (E 291), Riga (E 630), Vilnius (E 344), București (E 331) și Bratislava (E 299).

Costurile unei reuniuni obișnuite de 2 zile la Bruxelles

16. Vezi Capitolul 3, în care discrepanţa dintre salariile bărbaţilor și femeilor este tratată mai amplu. 17. În anul 2000 Ministerul Educaţiei și Știinţei din Letonia a pus la dispoziţie un fond special, din care să fie acoperite cheltuielile observatorilor și experţilor din Comitetele de Program ale PC. Această măsură specială nu se aplică însă și altor categorii de experţi din Letonia. 18. Pentru mai multe detalii asupra salariului mediu vezi Capitolul 3.

Livre RO.indb 111 10/08/06 13:53:51

112

4. CÂT DE DEPARTE E ŢINTA?

� PC6 pe Internet: Un factor de discriminare?În fapt, toate informaţiile PC6 sunt accesibile doar pe Internet. Membrii Grupului de Experţi Enwise nu au raportat nici o discriminare de gender legată de accesul la un computer sau la Internet, dar mulţi dintre ei au subliniat nevoia unor computere mai noi și mai performante. Aceste dificultăţi de IT au fost întâmpinate chiar de către înșiși membri grupului Enwise, deoarece unii dintre aceștia au acces la computer doar temporar în instituţia în care lucrează, alţii folosesc PC-uri care nu acceptă documente Word ci doar cele în format Rich Text Format iar cei ce lucrează cu computerul personal folosesc adeseori o legătură la internet care nu permite descărcarea documentelor mari. În afară de aceasta, legătura prin Internet cu aceste ţări este deseori întreruptă.

� Diagrama în XÎntr-o oarecare măsură, distribuţia pe gender a experţilor și expertelor din ţările Enwise între CREST, Comitetele de Program și/sau GC-uri pe de o parte și PNC-uri pe de altă parte, reflectă cunoscuta diagramă în X folosită în raportul Grupului Helsinki (Comisia Europeană, 2002) pentru a scoate în evidenţă segregarea pe verticală cu care se confruntă carierele femeilor de știinţă din Europa. După cum s-a arătat în Figura 4.1 și în Figura 4.2 (pentru PC5) cît și în Figurile 4.3 și 4.4 (pentru PC6), numărul expertelor aflate la nivel decizional ( CREST, Comitetele de Program sau GC) scade, în timp ce la nivel tehnic (PNC), deci acolo unde activităţile sunt legate de sfătuire, sprijin logistic și diseminare a informaţiilor, implicarea femeilor atinge același nivel cu cel al bărbaţilor sau poate chiar îl depășește pe acesta.În plus, ar trebui evidenţiat faptul că subreprezentarea femeilor din ţările Enwise în poziţii de consultanţă nu corespunde scopurilor și obiectivelor PC6, în cadrul căruia s-a introdus o dimensiune gender mai pronunţată la toate nivelele. Dacă această subreprezentare se va instala ca regulă, ea ar putea constitui o reală problemă în promovarea rolului femeilor de știinţă și a locului acestora în Aria de Cercetare Europeană.

� Numiri variate și resurse umane adecvate În unele dintre ţările Enwise doar un grup de experţi a fost împuternicit să-și reprezinte ţările în diversele organisme PC5. Cel mai adesea aceștia au deţinut mai mult de o poziţie și astfel au jucat mai multe roluri în acest context. S-a întâmplat destul de des și încă se mai întâmplă ca unii dintre observatori să fie numiţi în două sau mai multe comitete adiacente programului PC. În afara îndoielii care planează asupra eficienţei unei persoane care are de îndeplinit toate aceste îndatorori, s-ar putea să apară și conflicte de interese, în special în cazurile în care aceeași persoană este atât membru al Comitetului de Program, PNC și/sau GC. Dacă membrii Comitetului de Program au obligaţia păstrării confidenţialităţii și nu pot dezvălui informaţiile comunicate de către Comisie, în schimb PNC nu se supun unor clauze de confidenţialitate și sarcina lor este una opusă: aceea de a face cît mai larg cunoscute și bine înţelese informaţiile despre activităţile PC. Situaţia cu adevărat critică poate fi întâlnită în acele ţări în care dubla numire (PNC care activează ca observator în Comitetul de Program PC6) reprezintă încă regula.

The activity of the FP5 Economic, Social and Human Sciences Evaluation Panel, within the Research Training Networks activity of the Improving Human Potential specific programme, can be referred to as a good practice, where advance payments were offered as an option to Candidate countries’ experts together with the invitation to participate in this Panel.

Source: Sretenova, 2003.

FP5 good practice for experts- evaluators fromthe Enwise countries

Livre RO.indb 112 10/08/06 13:53:52

113

� Lărgirea sferei celor ce deţin informaţia …În general, experienţa activităţii ca expert evaluator PC îi oferă oricărui cercetător posibilitatea de a-și spori cunoștinţele legate de ceea ce este apreciat la nivelul UE ca un bun proiect de cercetare european și, prin extensie, de modul în care se poate participa la activităţile PC. Lipsește orice monitorizare sistematică la nivelul fiecărei ţări a experţilor din ţările Enwise înregistraţi în bazele de date (Exsis sau EMM) care au activat sau vor activa ca experţi evaluatori. Aceasta înseamnă și că comunităţile știinţifice din aceste ţări nu pot beneficia pe deplin de feed-back-ul acelor conaţionali care au participat deja la evaluările PC.A fost deja menţionat faptul că în nici una dintre ţările Enwise nu a existat și încă nu există informaţii la nivel naţional despre experţii din aceste ţări care au fost invitaţi să participe atât în Comitetele de Monitorizare și GCE ale PC5 cât și în GC ale PC6. Această stare de fapt se poate dovedi contraproductivă pentru comunitatea știinţifică din ţările Enwise, în care încă se resimte nevoia unei organizări și coordinări mai eficiente a tuturor actorilor PC, pentru ca scopul esenţial, acel efect de structurare, să fie atins.

Este în interesul Comisiei și a comunităţii de cercetare ca membrii Grupurilor de Consultanţă să nu se afle în situaţia de a profita de avantaje necuvenite sau de a exercita o influenţă nepermisă asupra implementării PC6. În acest scop, s-a stabilit ca membrii Grupurilor de Consultanţă să nu fie implicaţi în nici un fel în evaluarea sau selecţia proiectelor propuse pentru finanţarea din partea Comunităţii prin PC6. De aceea, membrii Grupurilor de Consultanţă:- Nu pot fi membri ai Comitetelor de Program și

nici nu pot fi numiţi experţi în cadrul Comitetelor de Program;

- Nu pot activa ca evaluatori ai proiectelor propuse pentru participarea la PC6;

- Pot participa în consorţii sub PC6, fie în nume propriu, fie ca reprezentanţi ai organizaţiilor din care fac parte

Sursă: Comisia Europeană - DG Cercetare, 2003.

În cuprinsul listei de atribuţiuni recomandate, ce trebuie îndeplinite de PNC ale PC6 în vederea îndeplinirii sarcinilor, se specifică următoarele: „Să dispună de resurse umane și echipament adecvat (de ex. echipament informatic); să fie în măsură să activeze ca organizaţii independente, să respecte clauza de imparţialitate atunci când își oferă serviciile.“

Sursă: Principii călăuzitoare pentru stabilirea sistemelor de Puncte Naţionale de Contact pentru PC6 – Comisia Europeană – DG Cercetare.

Grupurile de consultanţă ale PC6 – Conflict de interese și independenţă

Sprijinul sistemelor robuste de PNC

Livre RO.indb 113 10/08/06 13:53:53

Tineri oameni de știinţă 25 aprilie 2003 - Praga, Republica Cehă

Obiectivele Workshop-ului au fost: confruntarea punctelor de vedere ale Grupului de Experţi Enwise privind situaţia tinerei generaţii de oameni de știinţă, bărbaţi și femei deopotrivă, cu cele ale unui grup de 27 de tineri oameni de știinţă, femei și bărbaţi din ţările Enwise (majoritatea fiind foști sau actuali bursieri „Marie Curie“), identificarea problemelor și a obstacolelor , inclusiv aspectul „gender“, cu care se confruntă în activitatea știinţifică.Temele dezbătute au variat de la „exodul de creiere“ - termen pe care unii oameni de știinţă din aceste ţări l-au folosit pentru a desemna părăsirea domeniului știinţific - la prestigiul pe care-l conferă și la gradul de atractivitate pe care îl prezintă pentru tineri o carieră știinţifică; acest ultim subiect a fost îndelung discutat de Comunitatea Europeana în contextul „obiectivului Barcelona 3%1“. S-a dezbătut deasemenea problema „gender“ în C&D. Workshop-ul a funcţionat ca un forum care a permis tinerilor să discute și să-și împărtășească experienţa în domeniul cercetării și să schimbe opinii despre posibilele soluţii pentru problemele cu care se confruntă.Din aceste discuţii a reieșit că tinerii sunt încrezători, capabili să-și asigure fondurile necesare pentru activitatea de cercetare, nu fără unele dificultăţi, desigur. O dezbatere aprinsă a avut loc în unul dintre cele două subgrupuri de după-amiază, temele de discuţie fiind: egalitatea șanselor în C&D și poziţia femeilor în știinţă. Experienţele bărbaţilor și femeilor erau similare, tinerele au atras însă atenţia în mod deosebit asupra accentelor denigratoare din atitudinea colegilor mai vârstnici și asupra problemei menţinerii echilibrului între carieră și viaţa personală într-o societate în care clișeele legate de problema „gender“ sunt încă de neclintit.

� „Există o teamă din partea oamenilor de știinţă mai vârstnici, care te percep ca fiind mai bun decât ei pentru că ai dobândit noi cunoștinţe, ești bine acceptat în grupul de lucru al institutului gazdă și ai stabilit noi contacte. Toate aceste abilităţi ar trebui considerate avantaje. Experienţa personală mi-a dovedit că, de fapt, sunt dezavantaje. Aș spune că e o singură cale de a evita problemele: să nu te întorci în aceeași instituţie. Cealaltă opţiune care mi s-a oferit a fost schimbarea domeniului cercetării, ceea ce e inacceptabil, de vreme ce aș pierde mare parte din cunoștinţele/contactele câștigate.“Femeie, 36 ani, Știinţele naturii, Slovenia.

� „Absenţa din activitatea academică a reprezentat un motiv nedrept, care m-a impiedicat să obţin un grad superior în vederea unei cariere ca profesor. Absenţa mea a fost considerată mai degrabă o vacanţă și nu o perioadă în care am lucrat.“Femeie, 36 de ani, Știinţele naturii, Slovenia.

� „Pierderea contactelor cu oamenii importanţi, lipsa constantă a locurilor libere în cămine, lipsa posibilităţii de a publica, de a preda, etc., datorită unui sistem încă foarte puternic al „protejaţilor».Femeie, 26 de ani, Drept, Letonia.

� „Prefer o carieră în ţările dezvoltate, datorită salariului considerabil mai mare comparativ cu proporţia cheltuielilor de întreţinere.“Bărbat, 31 de ani, Știinţele naturii, Republica Slovacă.

� „Aș prefera o carieră în ţările dezvoltate datorită oportunităţilor profesionale mult mai bune și a satisfacţiilor profesionale mai mari. Calitatea vieţii este incomparabilă cu cea din ţara mea natală și asta mi-a influenţat decizia de a pleca.“Bărbat, 32 de ani, Inginerie mecanică, România.

Enwise workshop

114

� „În multe domenii femeile nu sunt luate în serios, mai ales dacă sunt tinere.“Femeie, 26 de ani, Știinţe economice și manageriale, Ungaria

� „Responsabilităţile domestice și îngrijirea copiilor sunt considerate încă sarcini care revin femeilor. Femeile reușesc cu greu să împace familia cu cariera știinţifică.“Femeie, 26 de ani, Știinţe sociale, Republica Cehă.

� „Tinerele femei de știinţă care trebuie să decidă asupra carierei lor știinţifice și a perspectivelor de viaţă sunt supuse unei duble presiuni. Prima problemă este legată de condiţiile mult mai dificile pentru o femeie cu copii mici (pentru că încă se obișnuiește ca nașterea primului copil să se producă la o vârstă tânără) adică exact la vârsta la care se pun bazele unei cariere știinţifice, când se stabilește locul în cadrul comunităţii știinţifice și se pot dobândi poziţii înalte și respect. Cealaltă problemă este legată de reticenţa de a primi beneficiile (atât de necesare), ca privilegii legate de sexul căreia îi aparţine ce ar putea genera acuze că dobândirea poziţiei actuale se datorează acestor beneficii.“Femeie, 35 de ani, Știinţele naturii, Republica Slovacă.

� „De obicei, experienţa este evaluată corect și este considerată un avantaj, dar au fost puţine situaţiile când, aflându-mă în căutarea unei slujbe, mi s-a spus: „Nu avem nevoie de cunoștinţele tale de specialitate pe care le-ai acumulat în străinătate. Te angajăm ca director de vânzări“.Femeie, 26 de ani, Drept, Letonia.

� „Aș prefera să mă întorc acasă, în Estonia, ca să-mi aduc contribuţia la dezvoltarea știinţei de acolo și să-mi folosesc cunoștiinţele pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor. Cred că este important să studiezi în străinătate și apoi să te întorci acasă cu informaţiile, metodele și relaţiile dobândite. Mai mult decât atât, cum Estonia este una dintre ţările canditate UE, este interesant să lucrezi într-o ţară care se dezvoltă atât de repede“.Femeie, 28 de ani, Știinţele naturii, Estonia.

1. Atragerea până în 2010 a unui număr de 700.000 de cercetători în Aria de Cercetare Europeană

Livre RO.indb 114 10/08/06 13:53:54

115

Chiar dacă marea majoritate a tinerilor oameni de știinţă recunosc importanţa experienţei dobândite în strainătate și o consideră o etapă importantă în dezvoltarea carierei, această părere nu este unanimă. O temă foarte dezbătuta a fost cea a reintegrării. Reîntorși în ţările de origine cu un bogat bagaj de cunoștinţe și informaţii pe care își doresc să le împărtășească și să le folosească, tinerii sunt de regulă greșit înţeleși și se lovesc de teama unei competiţii nedorite. În consecinţă, ei trebuie să facă faţă unor obstacole mai mari la revenirea în ţară , întrucît de cele mai multe ori, fiind plecaţi, pierd contactul cu reţelele informale din ţară.O altă temă abordată a fost aceea a „exodului de creiere“ și descoperirea cauzelor care îi determină pe tineri să părăsească domeniul sau/și ţara de origine. Când au fost întrebaţi direct despre motivele care îi fac să renunţe la domeniul știinţific, primul răspuns, atât în cazul femeilor cât și al bărbaţilor a fost „banii“, alături de alte motive, care ar putea fi reunite sub titlul: „insuficienta utilizare a resurselor personale“ sau „pierderea motivaţiei pentru știinţă“.În ceea ce priveste „exportul de creiere“, răspunsurile date de femei au fost mai variate, enumerând, pe lângă infrastructura modestă, salariile mici și lipsa motivaţiei, situaţia politică sau economică nefavorabilă în ţările de origine sau motive personale.Mai rar, motivele invocate pentru a justifica necesitatea plecării din ţară au fost: o stimulare intelectuală nesatisfăcătoare și lipsa de recunoaștere a activităţii de cercetare în ţările de origine.O altă problemă cu care se confruntă tinerii la întoarcerea acasă este reprezentată de relaţia cu generaţia mai vârstnică, mai ales în privinţa mediului, metodelor de lucru și a modului de a duce la bun sfârșit proiectele de cercetare.

� „Din păcate, încă nu pot să-mi găsesc o slujbă în ţara natală și aceasta este cea mai mare problemă. Acest lucru se datorează în exclusivitate absenţei unei industrii capabile să finanţeze cercetarea în Bulgaria. Universităţile și Academia sunt insuficiente pentru numărul mare de cercetători foarte buni, pe care sistemul educaţional din Bulgaria îi produce în fiecare an. Continuarea carierei știinţifice într-o ramură a industriei, lucru firesc în alte ţări, nu este posibilă în Bulgaria, din cauza colapsului industriei noastre. Avem nevoie de timp pentru a ne reveni și orice ajutor din afară este binevenit. Probabil că o creștere a numărului de burse care să le ofere tinerilor din Europa Centrală și de Est șansa de a se întoarce acasă, ne-ar ajuta foarte mult.“ Femeie, 31 de ani, Știinţele naturii, Bulgaria.

� „Un alt subiect important a fost tendinţa tinerilor de a ramâne în străinătate, în special în cazul celor care ajung în Statele Unite. Știu că nu acesta este subiectul workshop-ului, dar este o temă potrivită pentru dezbatere. Trebuie să găsim cauzele acestui fenomen și să încercăm să schimbăm ceva în sistemul nostru educaţional și în știinţă în general. Cred că, în majoritatea cazurilor, nu banii îi determină pe tineri să rămână în SUA. Cred că „acasă“ rămâne pentru totdeauna „acasă“ și banii nu pot cumpăra așa ceva. Prin urmare, nu banii reprezintă factorul decisiv. Cred că principala cauză care îi determină pe oamenii de știinţă să-și părăsească ţara rezidă în acumularea de complexe și frustrări datorate mediului în care lucrează. Să nu mă înţelegeţi greșit, sunt convins că studiul în străinătate este important și necesar, dar după ce se încheie, mulţi ar dori să lucreze și să se întoarcă acasă (la familie și prieteni), dar nu o fac (sau nu pot să o facă) din motivele amintite.“Bărbat, 23 de ani, Informatică, Slovenia.

� „Condiţiile de lucru sunt austere iar atmosfera nu este întotdeauna stimulativă intelectual, din cauza situaţiei financiare proaste și a metodelor de lucru.“Femeie, 30 de ani, Știinţe sociale, Polonia.

� „Am o opinie complet diferită despre noţiuni ca valoare și calitatea activităţii știinţifice. De asemenea, am un mod diferit de înţelegere a scopului cercetărilor mele și a implicaţiilor pe termen lung. Stilul meu de lucru este diferit acum, deoarece pot face distincţia între ceea ce merită cu adevărat să faci și care sunt perspectivele cercetării.“Bărbat, 32 de ani, Inginerie mecanică, Romania.

� „…Sunt mai deschisă către noile tendinţe, către noile metode de predare și am o mai mare flexibilitate în căutarea de noi granturi.“Femeie, 35 de ani, Știinţe sociale, Lituania.

� „Nu cred că există probleme deosebite. În linii mari, situaţia este aceeași peste tot, dominante fiind: dilema familie-carieră de succes și proporţia gender inegală, de ex. la nivel de profesor.“Bărbat, 28 de ani, Manager de proiect, Știin ele naturii, Letonia.

� „Nu cred că există probleme speciale în ţara mea în afara celor obișnuite: efortul de a îmbina cariera cu familia, motivaţia insuficientă, puţine șanse de afirmare, nepotism, stilul de lucru și limbajul misogin“.Femeie, 30 de ani, Știinţe sociale, Polonia.

� „…Nu există obstacole sau alte piedici în educarea și promovarea femeilor. Ar putea fi unele probleme în domeniile care, în mod tradiţional, sunt dominate de bărbaţi – informatica este unul dintre acestea. În ultimul an numărul studentelor s-a redus și, ca o consecinţă a superiorităţii numerice, atitudinea bărbaţilor ar putea deveni dominatoare. Eu consider dăunător acest tip de comportament iar femeile capabile, care aspiră la realizări importante, au întotdeauna de suferit de pe urma lui.“Bărbat, 22 de ani, Informatică, Slovenia.

Livre RO.indb 115 10/08/06 13:53:56

116

Existenţa obstacolelor pe care le întâmpină femeile în construirea unei cariere a fost percepută diferit în funcţie de sex. Astfel, în timp ce 6 din 9 femei au recunoscut că există asemenea obstacole, doar 3 din 7 bărbaţi au fost de acord cu acest fapt. În privinţa șanselor egale de educaţie și de angajare, 9 din 10 bărbaţi cred că ele există, dar numai 4 din 9 femei sunt de aceeași părere.În timpul workshop-ului s-au făcut auzite și unele opinii care sugerează că unii tineri, atât bărbaţi cât și femei, păstrează încă reminiscenţe ale unor clișee de gândire și perpetuează idei preconcepute despre capacitatea de muncă de care dispun femeile și bărbaţii. Este concluzia la care s-a ajuns în urma răspunsurilor pe care unii tineri, mai ales bărbaţi, le-au formulat la întrebările legate de eficienţa politicilor de egalizare a șanselor. Această atitudine este resimţită mai acut când se pune problema afirmării. Câţiva dintre participanţi (în special femei și în special cele ce proveneau din domeniului știinţelor sociale) au subliniat pericolul pe care îl reprezintă persistenţa acestor mentalităţi rigide.Întrebaţi fiind despre nivelul prestigiului de care se bucură oamenii de știinţă în ţările din care provin, participanţii au dat răspunsuri variate, dar de cele mai multe ori el a fost apreciat ca mediu.

� „…Șansele sunt egale atunci când este vorba de educaţie, dar nu și atunci când se pune problema angajării. Pentru a obţine același statut, femeile trebuie să muncească mai mult decât bărbaţii. De regulă ele se lovesc de prejudecăţi în ceea ce privește aptitudinile lor și de cele mai multe ori li se interzice accesul la șanse egale pentru că opinia generală este că oricum vor pleca în concediu de maternitate.“Femeie, 25 de ani, Economie, Ungaria.

� „Încă din timpul școlii se asteaptă ca fetele să se orienteze spre știinţe sociale și umaniste, considerându-se „a priori“ că nu sunt suficient de talentate pentru știinţe naturii și matematică; pentru aceeași muncă femeile sunt plătite mai prost decât bărbaţii…“Femeie, 25 de ani, Știinţe sociale, Republica Cehă.

� „Mă tem că prestigiul social este scăzut. Oamenii de știinţă, deși consideraţi inteligenţi, sunt adesea priviţi ca niște ciudaţi pentru care slujba este mai degrabă un hobby, din moment ce salariul este mult sub salariul mediu pe economie.“Femeie, 26 de ani, Știinţele naturii, Republica Cehă.

� „Cred că, pentru generaţia mai vârstnică, oricine predă la universitate pare un personaj foarte important. Uneori însă, îmi este greu să le explic copiilor mei de ce alte mame care nu au studiat la universitate și sunt acum secretare la companiile de cablu TV, câștiga mai mulţi bani și pot cumpăra mai multe păpuși Barbie.“Femeie, 36 de ani, Știinţe medicale, Estonia.

� „Se consideră că omul de știinţă are o contribuţie neînsemnată la dezvoltarea prezentului și o contribuţie nesigură la un viitor foarte îndepărtat.“Femeie, 33 de ani, Inginerie, România.

� „…Probabil că cei din domeniile știinţelor sociale, management, economie și drept se bucură de un prestigiu social mediu. În cazul celorlalţi oameni de știinţă însă, prestigiul este mai degrabă scăzut, pentru că implicarea în știinţă nu prea este agreată.“Femeie, 28 de ani, Știinţele naturii, Estonia.

� „A fost o șansă de a întâlni alţi oameni de știinţă tineri care vin din Est și de a ne împărtăși experienţele. Cu toate că venim din ţări diferite, se pare că preocupările și problemele noastre sunt similare. Deși scopul întâlnirii a fost de a evalua situaţia femeilor care lucrează în domeniul cercetării în ţările Europei de Est, discuţiile au acoperit un spectru mult mai larg, atingând multe dintre problemele pe care le au tinerii oameni de știinţă din aceste ţări.“ Bărbat, 25 de ani, Știinţele naturii, Ungaria.

� „Workshop-ul a fost interesant și, cel puţin pentru mine, instructiv… Am putut discuta cu participanţii… Mi-au spus cum reușesc să se descurce cu viaţa de familie, dacă și-au adus cu ei soţul/soţia și copiii sau dacă i-au lăsat acasă și care sunt problemele pe care le are o familie când ajunge într-o ţară străină. Până acum nu m-am gândit niciodată la acest gen de lucruri. De regulă, ambii soţi sunt oameni de știinţă, au aceeași vârstă și își pregătesc doctoratul (PhD). A fost interesant de observat felul în care unul dintre soţi renunţă la propriile aspiraţii și își urmează partenerul în străinătate pentru studii post-doctorale. Acest aspect familial mi s-a părut cel mai interesant și m-a făcut să reflectez asupra lui. Poate va veni o zi când voi pleca un an sau doi pentru acest fel de studii și atunci îmi vor folosi toate informaţiile pe care le-am primit.“Bărbat, 23 de ani, Informatică, Slovenia.

� „Mai întâi de toate, trebuie să recunosc că workshop-ul m-a făcut să reflectez asupra unor aspecte pe care altfel nu le-aș fi luat în considerare și m-a ajutat să conștientizez uriașa gamă de posibilităţi pe care o au studenţii, dar și problemele pe care le pot întâmpina tinerii oameni de știinţă.“Bărbat, 29 de ani, Știinţe sociale, Polonia.

Livre RO.indb 116 10/08/06 13:53:57

117

ConcluziiCând au fost rugaţi să numească trei iniţiative cheie care i-ar convinge pe tinerii oameni de știinţă să rămână în ţările de origine, din nou salariile mici, sprijinul financiar insuficient pentru universităţi și subfinanţarea știinţei au fost menţionate ca principalele probleme care trebuie luate în considerare. O altă problemă este lipsa măsurilor care să susţină tinerii interesaţi de o carieră știinţifică. Participanţii au solicitat:● oportunităţi mai variate,● mai multe programe de schimb de experienţă,● cooperare internaţională,● accesul tinerilor la granturi (condiţii mai puţin stricte

pentru granturile postuniversitare și postdoctorale),● o supraveghere mai temeinică și mai competentă dar și o

motivare corespunzătoare a oamenilor de știinţă cu grade superioare.

După workshop, participanţilor li s-a cerut să reflecteze la temele dezbătute. În afara cunoștinţelor acumulate datorită programelor pentru tinerii oameni de știinţă ale Comisiei Europene și burselor Marie Curie, tinerii au apreciat mai ales:● Șansa unei întâlniri și a unui schimb de experienţă cu alţi

tineri atât din discipline hard, cât și soft, provenind din ţările postcomuniste, care în majoritatea cazurilor s-au declarat orientaţi mai degrabă spre vest;

● Șansa de a vorbi pentru prima oară deschis despre problema gender și despre discriminarea pe criterii de sex în domeniul știinţei. Femeile au apreciat îndeosebi posibilitatea de a vorbi deschis bărbaţilor despre modul în care este percepută discriminarea în acest domeniu, la un nivel care le-a permis să se facă auzite. Bărbaţii au subliniat că subiectele dezbătute au reprezentat un element de noutate pentru ei, unii dintre ei recunoscând că, până acum, nu s-au gândit niciodată la problema gender sau la discriminarea de acest fel și nu și-au imaginat că acestea ar putea constitui un impediment pentru femei.

� „Ca sociolog, eram deja familiarizată cu multe dintre problemele ridicate, totuși workshop-ul și conversaţiile cu ceilalţi participanţi mi-au creat o nouă viziune. Mi-a plăcut foarte mult selecţia participanţilor. De obicei, astfel de probleme sunt discutate în seminarii și conferinţe cu participare predominant feminină și de aceea imaginea redată este incompletă, nereușind să cuprindă toate opiniile existente (ex.uitasem deja că bărbaţii încă mai cred că femeile au o capacitate intelectuală inferioară…). De asemenea, m-a bucurat profilul heterogen al participanţilor, care vin din domenii diferite. Mai ales că ultimii 10 ani i-am petrecut printre sociologi, ceea ce are un efect restrictiv asupra orizontului (sociologia în Lituania este dominată de femei. Oare acesta să fie motivul pentru care nu am resimţit atât de acut discriminarea?).“Femeie, 35 de ani, Știinţe sociale, Lituania.

� „Mi s-a părut interesant să întâlnesc oameni din Europa de Est și să le cunosc experienţele. Toată viaţa am fost orientată mai degrabă spre occident. Această întâlnire oferă o perspectivă a standardelor și valorilor occidentale, reamintindu-mi în același timp de unde am plecat.“Femeie, 26 de ani, Știinţe sociale, Germania (noile landuri estice).

� „Consider că această întâlnire a fost foarte utilă pentru mine. După astfel de întruniri este mai simplu să vezi aspectele globale ale problemelor – în cazul de faţă, problemele cu care se confruntă femeile în domeniul știinţei.“ Bărbat, 30 de ani, Știinţele naturii, Bulgaria.

� „Discuţia a deschis noi orizonturi pentru mine. Am aflat de unele probleme, de a căror existenţă nu eram conștientă anterior, de exemplu problema integrării și reintegrării în cazul unei burse și chiar problema gender.“Femeie, 26 de ani, Matematică, Republica Cehă.

� „În încheiere, aș vrea să spun că întâlnirea de la Praga a fost foarte interesantă. Deși știam că există problema gender, este prima dată când analizez eu însămi cauzele acestei probleme.“Femeie, 28 de ani, Știinţele naturii, Estonia.

� „Workshop-ul mi s-a părut foarte interesant. Totuși, eu cred că femeile din generaţia mea (care lucrează deja în domenii știinţifice) nu percep problema gender.“Femeie, 26 de ani, Știinţe sociale, Germania (noile landuri estice).

� „Trebuie să mărturisesc că nu am crezut niciodată că părerea mea în problemele care s-au discutat la întrunirea de la Praga ar putea conta… Sau că opinia mea ar putea schimba ceva. De aceea, în ultimul an am încercat un sentiment de neputinţă și izolare. Întâlnirea aceasta m-a făcut să simt că nu sunt singură. Aceste discuţii mi-au arătat că nu sunt un caz izolat, o excepţie, și nu sunt singura care a avut dificultăţi de reintegrare la întoarcerea acasă… Această întâlnire ne-a dat prilejul de a ne face auziţi de cei care au autoritatea de a schimba lucrurile și care le-ar putea transforma în realitate. La această întâlnire am avut șansa de a ne face auziţi, de a ne reuni și a încerca să influenţăm politica guvernelor noastre, care nu sunt prea binevoitoare cu populaţia tânără și înalt calificată din ţările noastre.“Femeie, 31 de ani, Știinţele naturii, Bulgaria.

Livre RO.indb 117 10/08/06 13:53:59

Obiectivele workshop-ului au fost: evaluarea nivelului de cunoaștere a problemelor (bio)etice în comunitatea știinţifică a femeilor1 din ţările Enwise, aprecierea necesităţii unor acţiuni specifice în acest domeniu – îndeosebi în sfera PC6 care are o abordare activă a problemelor de etică - în vederea pregătirii și trimiterii propunerilor de cercetare pentru PC6. De asemenea și-a propus să evalueze amploarea dimensiunii gender a problemelor (bio)etice din ţările Enwise și să aprecieze necesitatea unui sprijin specific.

În acest scop, workshop-ul a reunit femei din ramurile hard (știinţele exacte) și din știinţele sociale, filozofi și avocaţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, jurnaliști, membri ai departamentelor ministeriale pentru integrarea egalităţii de gen, reprezentanţi ai consiliilor pentru cercetare medicală și ai comitetelor pentru etică, însumând 62 de participanţi din 15 ţări2, inclusiv reprezentanţi ai unităţilor „Woman in Science“ și „Ethics and Science“ ale DG Cercetare.

Temele principale au fost: problema gender și probleme de ordin etic legate de „cercetarea celulelor stem și a transplantului de ţesuturi“ și de „experimentele genetice, stocarea și utilizarea informaţiei genetice“. Workshop-ul a inclus două conferinţe plenare și două conferinţe paralele pe subgrupuri, în care s-au discutat subiectele menţionate.

Fiecare dezbatere a subgrupurilor a fost precedată de patru alocuţiuni-cheie, care au avut drept scop prezentarea grupurilor și ariilor de expertiză implicate. S-a intenţionat atât abordarea din unghiuri diferite a fiecăreia dintre aceste teme complexe, cât și elucidarea unor aspecte ale acestor probleme știinţifice de interes public. Workshop-ul și-a propus de asemenea să ofere participanţilor prilejul de a-și face cunoscute și de a-și confrunta opiniile.

Atât prezentările cât și discuţiile care au urmat au demonstrat că femeile de știinţă din ţările Enwise manifestă un înalt interes pentru dezbaterile etice/bioetice actuale, ţinând cont atât de moștenirile trecutului cât și de noile provocări determinate de extinderea UE și de procesul, în derulare, al globalizării. Opiniile femeilor de știinţă din ţările Enwise au fost diferite și teme ca recenta dezvoltare a biotehnologiilor, rolul deontologic al omului de știinţă și semnificaţia vieţii umane au generat controverse. Totuși, dezbaterile publice ample lipsesc încă în ţările Enwise iar campaniile de popularizare a acestor probleme cruciale nu au fost încă iniţiate în nici una dintre ţările Enwise.

Concluzii ▫ În timpul workshop-ului, participanţii au semnalat faptul că știinţa se dezvoltă într-un

ritm mai rapid decât legislaţia, ceea ce face ca reglementările să fie frecvent depășite în special în ţările Enwise, unde tranziţia de la regimul comunist la economia de piaţă impune transformarea cadrului politic, cultural, socio-economic și juridic anterior. De aceea, este necesar un proces de democratizare mai hotărât, în special în domeniul bioeticii, care interconectează societatea civilă, știinţa și politica și unde femeile – mai ales femeile de știinţă – pot avea un rol important. Abordarea ascendentă (de jos în sus) și valorificarea opiniilor publice au fost considerate cele mai bune mijloace pentru gestionarea corectă a problemelor (bio)etice.

118

Dezbatere asupra problemelor de bioetică cu femeile de știinţă din ţările Enwise2-3 octombrie 2003 – Budapesta, Ungaria

Enwise workshop

1. S-a decis convocarea unui auditoriu preponderent feminin, deoarece workshopurile, seminariile sau conferinţele anterioare pe probleme de etică, organizate de unitatea «Ethics and Science»in 2002/2003 pentru ţările Enwise au reunit mai ales experţi și vorbitori bărbaţi. Evenimentul de la Budapesta a fost primul care a permis femeilor să se exprime.2. Din cele 10 ţări Enwise, plus Croaţia și Serbia, și din patru state membre: Austria, Germania, Italia, Marea Britanie. Dintre cei 62 de participanţi, 9 au fost bărbaţi.

Articolul 3 al PC6 prevede ca „toate activităţile de cercetare desfășurate sub egida Celui de-al 6-lea Program Cadru să respecte principiile etice fundamentale.“ Toate propunerile pentru cercetare înaintate Comisiei Europene pentru finanţare trebuie să includă un capitol despre problemele de ordin etic, pe care le ridică proiectul în privinţa metodologiei și proiectelor, precum și posibilele implicaţii ale rezultatelor obţinute. Participanţii la proiecte PC6 trebuie să respecte următoarele declaraţii și convenţii internaţionale: Declaraţia Helsinki – ultima versiune, Convenţia Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și

Biomedicină, semnată la 4 aprilie 1997 la Oviedo și Protocolul adiţional privind interzicerea clonării fiinţelor umane, semnat în 12 ianuarie 1998 la Paris, Convenţia O.N.U pentru drepturile copilului, Declaraţia universală privind genomul uman și drepturile omului, adoptată de U.N.E.S.C.O; și trebuie să ia în considerare opiniile Grupului European de Consilieri privind Implicaţiile Etice ale Biotehnologiei (1991 – 1997) și ale Grupului European pentru Etică în știinţă și Noi Tehnologii (1998).

Sursă: Cordis.

Etica în PC6

Livre RO.indb 118 10/08/06 13:54:00

119

▫ Transparenţa problemelor bioetice trebuie asigurată printr-o mai bună reprezentare a celor implicaţi (femei, sociologi, etc) în comitetele etice și prin prezentarea rolului și atribuţiilor acestor comitete publicului general.

▫ Participanţii au subliniat cu îngrijorare lipsa sau insuficienţa reglementărilor și a controlului public asupra mediatizării implicaţiilor etice sensibile ale cercetării biomedicale din ţările Enwise. De asemenea, se impune stabilirea responsabilităţilor pe care oamenii de știinţă/medicii le au în ceea ce privește schimbul de informaţie genetică și rolul pe care îl au femeile în luarea de decizii legate de această problemă. Pe parcursul dezbaterilor au fost exprimate și temeri legate de posibilitatea utilizării abuzive a datelor genetice în scopul unor interese naţionale sau pentru stigmatizarea minorităţilor.

▫ Oamenii de știinţă și în special femeile de știinţă trebuie să acorde mai multă atenţie interrelaţiei și interacţiunii gender-etică în cadrul noilor descoperiri știinţifice.

▫ Oamenii de știinţă trebuie să se implice în educaţia marelui public și în mediatizarea progresului știinţific, rolul presei fiind desemnat ca prioritar. Jurnaliștii responsabili de rubricile știinţifice trebuie să ajute la propagarea informaţiilor exacte din domeniul cercetării și să participe la campaniile publice pentru promovarea informaţiilor.

Recomandări În urma workshop-ului de la Budapesta au fost formulate următoarele recomandări: ● Instituţiilor responsabile ale statului (ministere) și/sau organizaţiilor publice le revine

sarcina de a organiza dezbateri publice pe tema problemelor (bio)etice, punând accent mai ales pe temele care se referă la femei. De asemenea este necesară lansarea unor campanii de conștientizare asupra acestor probleme.

● Publicul general trebuie să fie mai bine informat despre Comitetele de Etică, ale căror decizii trebuie să fie mai transparente.

● La alegerea membrilor Comitetului de Etică trebuie să se respecte un echilibru numeric între bărbaţi și femei (minim 40 %) și trebuie să se asigure diversitatea de opinii, prin includerea unor reprezentanţi cu puncte de vedere diferite (știinţe sociale, filozofie, etc).

● Comunităţile știinţifice de femei trebuie să coopereze cu colegi din discipline diferite pentru a promova public iniţiativele legate de problemele gender și etice în știinţă. Atenţia trebuie să se concentreze îndeosebi pe informarea femeilor despre aspectele gender în domeniul știinţei.

● Oamenii de știinţă trebuie să se implice în popularizarea informaţiilor despre noile descoperiri știinţifice și în explicarea posibilelor aspecte gender, astfel încât scopul cercetării și sistemele care îl reglementează să fie mai bine înţelese.

● Este absolut necesară participarea jurnaliștilor specializaţi la difuzarea informaţiilor corecte despre progresele medicale și biotehnologice și la explicarea obiectivă a riscurilor posibile. În acest context, DG Cercetare trebuie să-și consolideze reţeaua de jurnaliști de profil, care să aibă acces la mai multe informaţii.

● S-a intenţionat ca workshop-ul de la Budapesta să fie punctul de plecare pentru o serie de dezbateri deschise despre societate și știinţă în ţări ce au o structură socială diferită. Iniţiativele ulterioare sunt importante pentru creșterea gradului de informare publică și știinţifică în legatură cu problemele etice/bioetice și sunt esenţiale pentru includerea unei perspective gender în toate dezbaterile.

Comisia Europeană va iniţia o analiză etică a propunerilor care implică probleme delicate de (bio)etică, îndeosebi propunerile legate de utilizarea culturilor de celule stem embrionare umane. Fiecare propunere va fi evaluată de o comisie de analiză etică alcătuită din experţi independenţi din diferite discipline: drept, sociologie, psihologie, filozofie și etică, medicină, biologie moleculară și știinţe veterinare. Fiecare

comisie respectă un echilibru numeric între: bărbaţi și femei, reprezentanţi ai diferitelor zone geografice, oameni de știinţă și membri din afara acestei sfere. Pot participa ca invitaţi și membri ai societăţii civile, ca reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor sau ai organizaţiilor pentru protecţia animalelor.

Sursă: Cordis.

Analiză asupra eticii în PC6

Livre RO.indb 119 10/08/06 13:54:01

120

Dezbatere cu femeile de știinţă din Balcani11-12 noiembrie 2003 - Bruxelles, Belgia

Obiectivele workshop-ului: ● Reunirea în premieră a femeilor de știinţă din Balcani pentru a discuta probleme legate

de situaţia femeilor care își desfășoară activitatea în acest domeniu, în ţările de origine și în întreaga regiune;

● Iniţierea unor dezbateri despre cerinţele și măsurile politice necesare pentru a îmbunătăţi situaţia femeilor de știinţă din Balcani și a le include în Aria de Cercetare Europeană și

● Diseminarea informaţiei despre orientarea politică adecvată și despre activităţile întreprinse la nivel european și internaţional, cu sublinierea activităţilor Comisiei, în special ale unităţii „Femeile și știinţa“.

La workshop au fost prezenţi 34 de participanţi, dintre care 16 au fost femei de știinţă din disciplinele hard și soft (știinţe exacte și umaniste) precum și experţi gender din următoarele ţări: Albania, Bosnia și Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, din Fosta Republică Yugoslavă Macedonia, România, Serbia și Muntenegru (inclusiv Kosovo și Voivodina). De asemenea, au luat parte și reprezentanţi ai DG Cercetare, DG Extindere și DG Relaţii Externe.

În prima parte a workshop-ului, abordarea temei s-a făcut din perspectiva susţinerii politice fără precedent din partea UE, prin programele pentru Balcanii de Vest, „Procesul Tesalonic“1 reprezentând o adevărată piatră de hotar în perspectiva extinderii UE. Deși ţările din regiune se află în stadii diferite de dezvoltare, tendinţa generală crează condiţii favorabile pentru intensificarea cooperării știinţifice regionale, inclusiv cooperarea dintre femeile de știinţă. Acest cadru politic sprijină participarea integrală a regiunii balcanice la ERA și încurajează ţările balcanice să exploateze nivelul înalt de motivare pentru mobilitatea socială și buna pregătire a populaţiei. De asemenea, s-a precizat că dezvoltarea capacităţii CDT din regiune trebuie să urmărească în primul rând creșterea potenţialului uman și îmbunătăţirea infrastructurii precum și structurarea instituţiilor din acest sector. Pe lângă acest cadru politic, un alt aspect important a fost acela al activităţilor unităţii „Femeile și știinţa“ din Comisia UE precum și activităţile Enwise.

Așa cum s-a evidenţiat pe durata workshop-ului, problema „Femeile și știinţa“ are două aspecte la fel de importante: egalitatea dintre sexe în activitatea știinţifică (se referă la reprezentarea femeilor în diferite domenii, sectoare și la diferite nivele, promovarea, afirmarea, echilibrul carieră – viaţă privată), dezvoltarea potenţialului știinţific general și a resurselor umane în ţările balcanice și includerea lor în ERA. Subiectul „Femeile și știinţa“ poate fi privit atât ca o problemă a egalităţii dintre sexe în știinţă, cât și ca o problemă de dezvoltare economică și utilizare productivă și raţională a capitalului uman feminin, care este, în sine, o resursă valoroasă în procesul extinderii. Aceste două perspective sunt inseparabile. Cunoștinţele și educaţia femeilor din ţările balcanice pot fi folosite ca forţă motrice pentru transformarea acestei regiuni, atât din punct de vedere economic, cât și cultural, și acest lucru trebuie să fie recunoscut și sprijinit de UE. Există o legătură evidentă între procesul de elaborare al unui cadru formal pentru includerea aspectelor „gender“ și procesul de accedere sau cel puţin de apropiere de UE. Aceasta înseamnă că armonizarea este benefică pentru instituirea egalităţii de gen în ţările balcanice, îndeosebi la nivel legislativ. Poziţia pe care o au aceste ţări în relaţia cu UE depinde de calitatea și anvergura programelor specifice și de planurile de acţiune și mecanismele instituţionale pentru egalitatea gender. Totuși, realitatea balcanică împiedică încă în multe feluri participarea plenară a femeilor în domeniul știinţei.

Enwise workshop

1. Summit-ul European, 21 iunie 2003.

Livre RO.indb 120 10/08/06 13:54:03

121

Principalele teme de dezbatere în cadrul workshop-ului au fost: „exodul de creiere“ și comunicarea cu comunităţile știinţifice din diaspora, segregaţia educaţională și profesională, barierele instituţionale în calea manifestării femeilor în știinţă, condiţiile de viaţă și muncă pentru femeile de știinţă, promovarea, recompensele și afirmarea, dezvoltarea studiilor gender, cercetarea și creaţia, informaţiile sensibile despre problema gender, expertiza studiilor gender, contribuţia femeilor de știinţă din Balcani la îmbogăţirea cunoștinţelor (statistici și cercetare), organizarea profesională și interconectarea femeilor de știinţă.

Italy

Greece

Austria

Romania

Bulgaria

Hungary

Slovenia

Bosnia Herzegovina Serbia

andMontenegro

Albania

fYROM

Croatia

Livre RO.indb 121 10/08/06 13:54:04

122

Concluzii În urma diferitelor prezentări (comparative sau referitoare la o anumită ţară) și a discuţiilor

(purtate în subgrupuri separate și în conferinţa plenară pentru concluzii), au putut fi formulate câteva concluzii generale:

▫ În majoritatea ţărilor din regiune există un înalt grad de implicare a femeilor în toate domeniile știinţifice și la toate nivelele iar tendinţa este de a stimula această participare. Cu toate acestea, persistă încă un nivel înalt de segregare a profilurilor educaţionale, femeile având o aplecare mai mare spre știinţele soft decât spre cele hard. Trebuie menţionat însă că, în cazul Croaţiei și Bulgariei, numărul femeilor din ramurile hard este mai mare chiar decât în numeroase ţări occidentale.

▫ Războaiele, crizele economice, sancţiunile O.N.U. în domeniul știinţei (de exemplu cazul Serbiei) și aspectele negative ale tranziţiei au deteriorat o mare parte din capacităţile educaţionale și de cercetare ale regiunii, diminuând și calitatea educaţiei. Aflându-se aproape de marginea geografică a Europei, multe dintre comunităţile știinţifice din regiune se confruntă cu problema accesului limitat la comunitatea profesională internaţională.

▫ Efluxul de creiere este încă o problema majoră pentru redresarea comunităţilor știinţifice din ţările balcanice, nu atât din perspectiva unei pierderi (deoarece este însoţită întotdeauna de un „câștig de creiere“ în altă zonă a lumii, de aceea poate ar fi mai potrivit termenul de „circulaţia creierelor“), cât din perspectiva unei îmbătrâniri mai rapide a personalului și a unei scăderi accelerate a masei critice în știinţă.

▫ Condiţiile de viaţă și muncă ale oamenilor de știinţă sunt, din multe puncte de vedere (prestigiu, salariu), nefavorabile. În cazul femeilor, situaţia este și mai gravă din cauza „dublei norme“ îngreunate de dificultăţile economice.

▫ Unul dintre cele mai mari obstacole în calea femeilor cu cariere știinţifice și în instituirea egalităţii gender în general (politică, economie), derivă din barierele culturale adânc înrădăcinate, care presupun clișee negative de gândire în privinţa femeilor, a îndatoririlor și a rolului lor. Societăţile balcanice reprezintă cea mai patriarhală parte a Europei. Nici chiar femeile (inclusiv femeile de știinţă) nu sunt sensibile la problemele legate de egalitatea dintre sexe și, în numeroase cazuri, preiau multe dintre prejudecăţile mediului în care trăiesc (așa-numitul misoginism internalizat).

▫ În regiune au fost iniţiate studii gender. Totuși, o mare parte din cunoștinţele predate nu sunt rezultatul muncii de cercetare a femeilor din regiune, ci al unui transfer de informaţii și de aceea, deseori, apare un hiatus între teorie și realitate. Aceasta generează mari dificultăţi în adaptarea și definirea unor măsuri politice adecvate. Deși piaţa de muncă nu este încă receptivă la experţi și profesioniști gender, există o necesitate tot mai mare (indusă de cerinţele UE) de a integra aspectele gender în programele politice. O politică este eficientă atunci când

O dilemă balcanicăDilema regiunii balcanice pare să fie următoarea: ţările balcanice își propun să pună bazele unor state moderne, abordând problema dintr-un punct de vedere post-modernist. Este, într-adevăr, o dilemă și o problemă cu profunde accente filozofice: putem noi, cei veniţi din ţările balcanice, să sărim peste modernism și să intrăm direct în post-modernism? După opinia mea, nimeni nu cunoaște răspunsul la această întrebare.

Dr. Nikolina Sretenova, Bulgaria, Membră a Grupului de Experţi Enwise și participantă la workshop.

În lunga și dureroasa perioadă a tranziţiei în Albania se considera un adevărat lux să fii om de știinţă în general și femeie de știinţă în special. În această situaţie, fiecare încearcă să găsească mijloace care să le aducă mai multe beneficii și venituri mai mari pentru familie, pentru a putea duce viaţă normală.

M.Sci. Eglantina Gjermeni, Women’s Centre din Tirana, Albania, participant la workshop.

Capitalul social și cultural provenit din educaţia superioară reprezintă un preţios tezaur pentru orice societate civilă. Mecanismul „exportului“ și „importului“ de creiere poate fi cuantificat apreciind dacă el reduce sau crește acest capital din punct de vedere calitativ.

Prof. Dr. Michael Daxner, Universitatea Oldenburg, Germania, participant și conferenţiar la workshop.

Luxul de a fi în același timp om de știinţă și femeie

Un capital preţios

Livre RO.indb 122 10/08/06 13:54:04

123

este adaptată situaţiei actuale. Acest lucru implică folosirea mai multor informaţii – rezultat al cercetării în problemele gender și reclamă sprijin instituţional activ. Instituirea studiilor gender ca disciplină academică presupune atingerea unor înalte standarde de calitate.

▫ Femeile de știinţă nu sunt suficient informate despre ERA și despre eforturile depuse pentru promovarea femeilor de știinţă, și nici despre PC6 și diferitele sale activităţi și posibilităţi de finanţare. Cooperarea regională este subdezvoltată, mobilitatea în regiune este scăzută și, în general, informaţiile despre oportunităţile UE sunt insuficiente. Femeile de știinţă din aceste ţări nu sunt avizate în legătură cu problema egalităţii dintre sexe, nu sunt suficient de active în organizaţiile profesionale iar legăturile și cooperarea dintre ele sunt subdezvoltate în aceste ţări.

Recomandări Toţi participanţii la workshop au contribuit activ la formularea recomandărilor și la definirea

potenţialelor etape care vor urma. Recomandările pot fi grupate astfel: ● Culegerea de date și îmbogăţirea informaţiei despre femeile de știinţă (inclusiv date

defalcate pe sexe ca și bazele de date referitoare la femeile de știinţă de la nivel naţional și regional).

● Sprijinirea cercetărilor despre femeile de știinţă, inclusiv a metodologiei calitative și cantitative, la nivel naţional și regional (cercetare comparativă).

● Sprijinirea dezvoltării studiilor gender în regiune și a informaţiilor bazate pe cercetare în probleme gender; precizarea posibilelor politici ale pieţei de muncă pentru expertiza gender.

● Integrarea problemelor gender și ale informaţiilor gender în procesul educaţional, pentru a crea „curricula pedagogică gender“și iniţierea măsurilor necesare pentru instituirea echilibrului gender în diferite domenii educaţionale și știinţifice.

● Abordarea problemei „exodul creierelor“ din perspectiva „circulaţia creierelor“, pentru a facilita legătura cu comunitatea știinţifică din diaspora și stabilirea instrumentelor și mecanismelor necesare pentru intensificarea cooperării în cadrul comunităţilor știinţifice locale.

● Încurajarea mobilităţii știinţifice regionale în vederea sporirii masei critice de oameni de știinţă și aplicarea unor măsuri stimulative cu scopul de a-i convinge să rămână în regiune.

● Sprijinirea înfiinţării unor centre de contact naţionale, subnaţionale și regionale pentru a îmbunătăţi fluxul informaţional în regiune, în special cel legat de activităţile PC6. Aceasta ar trebui să includă crearea în ţările din regiune a unor Puncte Naţionale de Contact ale PC.

● Dezvoltarea interconectării: înfiinţarea și/sau actualizarea reţelelor electronice, utilizarea diferitelor procedee de conectare (scheme îndrumătoare, de exemplu canale regionale fixe pentru schimbul de informaţii...).

● Organizarea de conferinţe regionale periodice pentru femeile de știinţă. ● Dezvoltarea de noi mecanisme ce vin în sprijinul femeilor de știinţă prin intermediul

instituţiilor publice (de ex. Ministerul Educaţiei și Cercetării). Instituirea unor structuri administrative responsabile de politicile C&D, care să se implice mai mult în popularizarea informaţiilor privind activităţile PC.

● Pentru a face cunoscută munca femeilor de știinţă în interiorul și în afara regiunii, este necesară alocarea unui fond special pentru publicarea lucrărilor și pentru participarea la conferinţe internaţionale și europene.

Sugestii pentru un Oficiu Regional de PlasamentEste mai profitabil să repartizăm capacitatea știinţifică din regiune atât în academii cât și în întreprinderile private, decât să o pierdem numai pentru că ţara de origine nu poate oferi posturi corespunzătoare. Sincronizarea cercetării și dezvoltării trebuie să determine o sincronizare a administraţiei muncii. Un Oficiu Regional de Plasament ar putea rezolva o parte din aceste probleme.

Prof. Dr. Michael Daxner, Universitatea Oldenburg, Germania, participant și conferenţiar la workshop.

Livre RO.indb 123 10/08/06 13:54:05

Livre RO.indb 124 10/08/06 13:54:06

5.

Promovarea talentelor și cunoștinţelor femeilor de știinţă din ţările enwiseRecomandări

Livre RO.indb 125 10/08/06 13:54:12

126

Mandatul Grupului de Experţi Enwise a constat în prezentarea unor recomandări cu privire la modalităţile de intensificare a rolului și poziţiei cercetătoarelor din cadrul ţărilor Enwise în ERA (Aria de Cercetare Europeană); desigur, întrucât PC6 (Programul Cadru 6 al comunităţii europene pentru cercetare și dezvoltare tehnologică), creat pentru a reprezenta instrumentul principal de concentrare și integrare a activităţilor de cercetare în ERA precum și pentru a structura și consolida bazele sale în statele membre ale UE, un alt obiectiv foarte important al acestui raport este acela de a înainta recomandări asupra modului de creștere a participării femeilor cercetătoare din ţările Enwise în FP6. În plus, după ce UE a pus un accent deosebit pe obiectivul Barcelona 3% din martie 2002, membrii grupului de experţi au considerat că este relevant să se includă în recomandări și câţiva pași pentru a se asigura că femeile savante din ţările Enwise și în special cele din generaţia mai tânără vor juca un rol activ în strădania colectivă europeană.Recomandările au fost grupate în jurul mai multor parteneri fără de care nu se poate face nici un progres în îmbunătăţirea situaţiei cu care se confruntă femeile cercetătoare din cele 10 ţări Enwise:� Consiliul de Miniștri și Parlamentul European;� Comisia Europeană;� Politicienii naţionali din C&D (Cercetare și Dezvoltare);� Universităţi și instituţii de știinţă;� Sectorul afaceri și investiţii� Mass-media;� Cercetătoare și asociaţii de femei.

� Consiliul de Miniștri și Parlamentul European ▫ În primul rând si cel mai important este ca promovarea femeilor și știinţei în

ţările ENWISE sa aibă un permanent suport politic din partea Consiliului de Miniștri și Parlamentului European.

▫ Este nevoie de susţinere din partea Consiliului de Miniștri și Parlamentului European pentru a se asigura existenta si disponibiliatea unor infrastructuri adecvate și moderne de cercetare (incluzând dotările de tehnică informaţională) în ţările Enwise –potrivit formuărilor Comitetului ITRE (Comitetul European Parlamentar pentru Industrie, Comerţ Exterior, Cercetare și Energie) în octombrie 2002 (Parlamentul European, 2002) – ca un preambul pentru extragerea unor beneficii majore din PC (Program European Cadru de Cercetare și Dezvoltare Tehnologică).

▫ Este nevoie de susţinerea Consiliului de Miniștri și Parlamentului European pentru consolidarea egalităţii dintre sexe și orientării gender în politica de cercetare și dezvoltare (C&D) din UE, cu accent deosebit pe ţările Enwise.

� Comisia Europeană

Recomandările pentru Comisia Europeană pot fi grupate după patru criterii de bază: colectare de date, informaţie, activitate specială pentru încurajarea participării femeilor la PC și în cele din urmă susţinerea femeilor și știinţei la nivelul UE.

5. PROMOVAREA TALENTELOR ȘI CUNOȘTINŢELOR FEMEILOR DE ȘTIINŢĂ DIN ŢĂRILE ENWISE

Livre RO.indb 126 10/08/06 13:54:13

127

� Acces la dateComisia Europeană trebuie să asigure accesul la date privind discuţiile la masa rotundă și la toate celelalte grupuri implicate în implementarea PC6, propuneri și contracte.Aceste date trebuie separate pe sex și ţară. Trebuie să fie sigure, actualizate periodic și furnizate în timp rezonabil. Aceasta este o condiţie pentru monitorizarea procesului participării femeilor la PC6. De-a lungul activităţii sale, Grupul a observat discrepanţe între datele disponibile în cercetarea DG (Directorate generale ale Comisiei Europene) și cele repartizate în Cordis.

� Informaţii ▫ PNC-uri (Puncte Naţionale de Contact) ale ţărilor Enwise trebuie instruite

asupra problemelor de gender și aspectelor de gender în PC6. ▫ Ele trebuie să asigure diseminarea largă a informaţiei despre oportunităţile UE

privind fonduri și proiecte la nivel naţional, incluzând interviuri în cotidiene și alte mijloace naţionale de media. Ele trebuie să asigure o participare semnificativă a femeilor la toate activităţile de informare din PC6.

▫ Puncte de ajutor (Helpdesks) trebuie stabilite pentru susţinerea femelor cercetătoare în participarea la proiectele PC6 (de ex. citirea propunerilor în draft, corectarea textului etc.).

▫ Dată fiind slaba dotare IT din ţările Enwise (excepţie facând Slovenia), PNC-urile trebuie să asigure accesul la informaţiile esenţiale privind PC6 cercetătorilor care nu sunt bine echipaţi.

▫ Comisia trebuie să îmbunătăţească visibilitatea propunerilor privind subiectele legate de domeniul gender/femei și știinţă în PC6, cu accent deosebit pe ţările Enwise.

▫ Comisia va disemina referintele privitoare la exemplele de cea mai buna practică prin publicarea realizărilor de proiecte coordonate de femei sau având un număr însemnat de femei ca parteneri.

▫ Comisia se va asigura că femeile cercetătoare sunt bine informate asupra evenimentelor CE precum IST-2002. Ea va realiza un echilibru între femei și bărbaţi în rândul vorbitorilor și participanţilor. Se vor organiza sesiuni speciale pentru femeile cercetătoare pentru a le permite accesul la network. Facilităţile pentru îngrijirea copilului trebuie puse la dispoziţie pe site de către Comisie pentru a permite cercetătorilor cu copii mici să le urmărească. Trebuie alocate fonduri speciale pentru a promova participarea femeilor și tinerilor cercetători din ţările Enwise precum și din partea vestică a peninsulei balcanice.

� Activităţi speciale pentru încurajarea participării femeilor la PC ▫ Punerea la dispoziţie a unor fonduri speciale pentru training-ul cercetătoarelor

din ţările Enwise în domeniul lansării de propuneri și management-ului de proiecte.

▫ Dezvoltarea unor scheme de îndrumare, în care cercetătoare cu experienţă vor ajuta pe colegele lor mai tinere în pregătirea propunerilor FP6, obţinerea de burse etc.

▫ Se va pune un accent deosebit pe oportunităţi egale în deciziile asupra granturilor legate de participarea la PC6.

Livre RO.indb 127 10/08/06 13:54:14

128

▫ Asigurarea îndrumării și training-ului pentru instituţiile de știinţă ce dezvoltă Planuri de acţiune legate de gender în cadrul Proiectelor Integrate și Reţelelor de Excelenţă.

▫ Efectuarea sistematică a plăţilor în avans către experţii din ţările Enwise și din zona Balcanilor de vest trebuie să devină o practică uzuală.

▫ Comisia trebie să asigure o reprezentare mai puternică a femeilor cercetătoare din ţările Enwise în Grupurile de consultanţă PC6.

▫ Datele privind femeile cercetătoare din ţările Enwise, înregistrate în baza de date a evaluatorilor trebuie urmărite cu precizie în funcţie de naţionalitate și domeniu al știinţei, astfel încât participarea lor la comitetele de evaluare să poată fi îmbunătăţită.

� Menţinerea sprijinului UE acordat femeilor și știinţei ▫ Comisia trebuie să continue să sprijine Grupul Helsinki punând un accent

deosebit pe urmărirea raportului Enwise. Delegaţii la Helsinki trebuie rugaţi să predea rapoarte periodice cu informaţii la zi despre situaţia femeilor cercetătoare din ţările corespunzătoare.

▫ Comisia va facilita legăturile dintre reţelele naţionale referitoare la femei și știinţă în ţările Enwise și alte reţele europene, în mod special cu preconizata Platformă europeană a cercetătoarelor.

▫ Comisia va finanţa centre regionale de coordonare pentru femei și știinţă (făcând uz de cofinanţare naţională).

� Planificatorii naţionali C&D ▫ O atenţie deosebită trebuie acordată implementării unei direcţii de abordare

gender în politica naţională de educaţie, pornind de la școala elementară și până la instituţiile de învăţământ superior; trebuie avute în vedere drepturi egale atât pentru femei cât și pentru bărbaţi și trebuie arătate în mod transparent diferenţele pozitive dintre cele două sexe, necesare unei dezvoltări echilibrate a societăţii.

▫ Organizarea unor școli de vară și și a unor programe de îndrumare pentru elevii de liceu cu scopul de a atrage tinere în domeniul știinţei; tinerele femei cercetătoare trebuie mobilizate să facă parte din aceste structuri pentru a-și prezenta câteva din propriile experienţe ca femei specilizate în domeniul știinţei.

▫ Punerea la dispoziţie a unor programe distincte pentru băieţi si fete în diferite discipline știinţifice (de ex. pentru ca fetele să fie promovate în disciplinele tehnice).

▫ Impunerea unei aprofundări a bazei de cunoștinţe privind restructurarea sistemului de cercetare și dezvoltare din ţările Enwise; trebuie finanţată cercetarea din acest domeniu.

▫ Găsirea unor fonduri substanţiale pentru îmbunătăţirea ICT precum și alte facilităţi, astfel ca potenţialul unor minţii valoroase să nu aibă de suferit din cauza unei dotări necorespunzătoare.

5. PROMOVAREA TALENTELOR ȘI CUNOȘTINŢELOR FEMEILOR DE ȘTIINŢĂ DIN ŢĂRILE ENWISE

Livre RO.indb 128 10/08/06 13:54:14

129

▫ Un departament și/sau o persoană în ministerul care răspunde de cercetare (un exemplu ar fi Ministerul Educaţiei sau Oficiul Guvernamental pentru Egalitatea Șanselor din Ungaria) trebuie să fie desemnat sau însărcinat cu responsabilitatea de a promova femeile în știinţă și a respecta egalitatea de gender în cercetare.

▫ Înfiinţarea unor Comitete de conducere în problema Femeile și știinţa în toate ţările Enwise cu un mandat formal care să asigure cooperarea între toţi factorii de decizie implicaţi în promovarea femeii și știinţei.

▫ Reprezentarea ţărilor Enwise în Grupul Helsinki trebuie revizuită cu scopul de a maximiza valoarea activităţilor Grupului Helsinki în contextele naţionale.

▫ Stimularea de către autorităţile naţionale a unei politici familiale în cadrul universităţilor, în învăţământul superior precum și în instituţiile C&D publice și private pentru a îmbunătăţi condiţiile sociale și de muncă ale cercetătoarelor din ţările Enwise.

▫ Dezvoltarea unei politici naţionale inteligente pe termen lung care poate fi susţinută din fondurile UE pentru a finanţa generaţia mai tânăra de oameni de știinţă: acordarea burselor și mobilităţilor cu baze de date conţinând informaţii globale pe scară largă, crearea unei Reţele de Tineri Cercetători Europeni cu scopul de a le urmări cariera după încheierea perioadei de burse, dezvoltarea programelor de reintegrare pentru tinerii care se reîntorc în ţările lor de origine.

▫ Dezvoltaterea programelor de recalificare pentru oameni de știinţă mai în vârstă care și-au inceput cariera în timpul comunismului sau în condiţii economice precare în timpul perioadei de tranziţie cu scopul de a mări potenţialul lor știinţific și a învinge punctele slabe existente (cunoștinţe la zi, cursuri de limbi străine și abilităţi IT).

▫ Înfiinţarea unor Centre de contact pentru femeile de știinţă cu următoarele atribuţii:

● încurajarea participării femeilor la munca știinţifică de cercetare; ● promovarea programelor care să urmărească sporirea participării femeilor

la cercetarea știinţifică și să mărească numărul de burse pentru femei; ● sporirea participării femeilor la PC6; ● organizarea unor seminarii pentru cercetătoare, care să informeze asupra

situaţiei femeilor (din propria ţară dar și din alte ţări europene) ce-și desfășoară activitatea în diferite discipline știinţifice și care să faciliteze cunoașterea și aprofundarea unor decizii pozitive ce reglementează problematica femeile și știinţa în alte ţări (de ex. în Marea Britanie sau in Germania);

● sprijinirea diseminării raportului Enwise la nivelele de bază pentru a putea urma recomandările acestuia;

● dezvoltarea unor pagini web care să cuprindă informaţii asupra modului în care se poate aplica la diferitele activităţi și programe UE sau autohtone.

▫ Monitorizarea evoluţiei spre egalitatea de gender în știinţă și prezentarea în rapoarte naţionale, ţinându-se cont de perspectiva economică, de ex. adăugarea indicatorul Honeypot pe lista indicatorilor de evaluare.

Livre RO.indb 129 10/08/06 13:54:15

130

5. PROMOVAREA TALENTELOR ȘI CUNOȘTINŢELOR FEMEILOR DE ȘTIINŢĂ DIN ŢĂRILE ENWISE

▫ Necesitatea unei analize privitoare la diferenţa mare de plată (pay-gap), având în vedere segregarea verticală accentuată care există între sexe în sistemul știinţific. Această informaţie va permite și o comparaţie cu alte domenii de cunoaștere intensivă, astfel încât atractivitatea carierelor știinţifice în ţările Enwise și din alte ţări să fie monitorizată.

▫ Finanţarea cercetării asupra femeillor de știinţă, carierelor și strategiilor de viaţă.

▫ Dezvoltarea programelor pentru cooperarea știinţifică între comunităţile știinţifice și oamenii de știinţă din diaspora respectivelor ţări Enwise.

� Universităţi și instituţii știinţifice ▫ Înfiinţarea în cadrul universităţilor și a instituţiilor știinţifice a unui

departament sau desemnarea în cadrul acestora a unei persoane responsabile cu dezvoltarea acţiunilor de promovare și oferire a soluţiilor în problema Femeile și știinţa / femeile de știinţă precum și cu implementarea unei politici de angajare axate pe șanse egale.

▫ Asigurarea șanselor egale în procedeele de recrutare și promovare a oamenilor de știinţă în ţările Enwise.

▫ Evaluarea știinţifică se va baza pe criterii mai obiective în locul unui sistem de referate (care este de clică, extrem de nedrept și tradiţionalist!!!) sau dependent de prezenţa fizică (la conferinţe de ex.).

▫ Asigurarea în cadrul Institutelor de cercetare a unui mediu de lucru în care să se ţină cont de valoarea familiei și care să includă facilităţi de muncă la distanţă și programe de reintegrare după ieșirea din maternitate pentru a preveni apariţia unor breșe în carieră. Important este ca și bărbaţii să fie incluși în aceste structuri novatoare, pentru a legitima noi modele de comportament. În acest sens s-ar putea elabora campanii speciale care să se adreseze bărbaţilor.

▫ Universităţile și instituţiile știinţifice vor dezvolta indicatoare gender-sensibile pentru a monitoriza dezvoltarea structurii gender a staff-ului oamenilor de știinţă.

▫ Introducerea unui nou sistem post-doctoral pentru tinerii cercetători. În această nouă structură, femeile vor fi încurajate să aplice. Va fi necesar să se asigure fonduri speciale pentru studentele care au absolvit și pentru cercetătoarele în stagiu post-doctoral.

▫ Dată fiind importanţa dimensiunii internaţionale în consolidarea unei cariere știinţifice, se impune ca femeile din cercetare să beneficieze de sprijin financiar pentru a participa la evenimente și acţiuni internaţionale.

Livre RO.indb 130 10/08/06 13:54:16

131

▫ Spijinirea studiilor feminine și de gen precum și a cercetării de gen(der). Cercetarea de gen(der) se va axa în particular atât pe cercetarea calitativă și cantitativă a perioadei comuniste și post-comuniste pentru a studia perspectiva subiectivă a femeilor asupra vieţii și strategia lor de zi cu zi, cât și diversitatea vieţii și strategiilor lor. Generalizările exagerate și stereotipia femeii (sau bărbatului) din ţările Enwise ar trebui evitate.

� Sectorul afaceri și investiţii ▫ Încurajarea implicării femeilor prin adoptarea unor medii de lucru atente la

valoarea familiei. ▫ Nevoia unei cercetări analitice a programelor de lucru ale femeilor în cercetarea

orientată spre piaţă din ţările Enwise.

� Mass-media ▫ Necesitatea îmbunătăţirii imaginii publice a știinţei și promovarea unor

campanii de conștientizare în ţările Enwise. Noua imagine ar trebui să fie mai atrăgătoare pentru femei și generaţia mai tânără, dezvăluind caracterul creativ al muncii știinţifice și de cercetare, puterea imaginativă a acesteia, potenţialul de aventură și farmecul unic de a descoperi misterele lumii.

▫ Instruirea jurnaliștilor în vederea sporirii gradului de conștientizare a stereotipurilor de gen(der), în special în știinţă.

▫ Producerea unor broșuri, cărţi, programe TV și CD-uri respectiv DVD-uri despre problematica Femeile și știinţa.

▫ Organizarea unor întâlniri și workshop-uri pentru jurnaliști și oameni de știinţă pentru a permite dialogul și a-i sensibiliza pe aceștia cu privire la promovarea egalităţii dintre sexe în știinţă.

� Femeile de știinţă și asociaţiile femeilor ▫ Înfiinţarea în ţările Enwise a unor organizaţii profesionale și reţele pentru

femeile de știinţă care s-au întors din străinătate și pentru femeile implicate in brain-drain. Diaspora femeilor de știinţă va fi și ea vizată.

▫ Aceste organizaţii și reţele vor sprijini femeile de știinţă și vor monitoriza efectele raportului Enwise.

▫ Aceste organizaţii și reţele vor asigura cooperarea strategică cu femei de știinţă din UE-15 și din Balcani.

▫ Dezvoltarea legăturilor strategice dintre experţi în probleme de gen(der) din Europa de Est și de Vest.

Livre RO.indb 131 10/08/06 13:54:17

Livre RO.indb 132 10/08/06 13:54:18

Epilog

Bogăţie sau penurie?Gen(der) și excelenţa profesională în domeniul știinţific în ţările Enwise

Livre RO.indb 133 10/08/06 13:54:22

134

În zilele noastre considerăm aproape de la sine înţeles că talentul, abilităţile, curiozitatea și entuziasmul, care sunt necesare activităţii știinţifice, sunt uniform distribuite, depășind orice barieră de gen(der) sau graniţele între diferitele ţări și că fiecare nouă generaţie de europeni aduce cu sine abilităţi proaspete și o nouă pasiune pentru cercetare și investigaţie știinţifică, se angajează în noi căutări și resimte dorinţa de a dezlega enigmele spiritului uman și de a rezolva problemele umanităţii.Astfel, cum de este posibil ca excelenţa profesională în domeniul știinţific, cea unanim acceptată, să fie atât de rară, rezervată parcă unei elite, concentrată în puţine locuri pe pământ și cel mai adesea reprezentată doar de bărbaţi? Sau, pentru a o parafraza pe Virginia Woolf atunci când vorbea despre soarta tragică a surorii imaginare a lui Shakespeare, ne putem întreba dacă o fată genială care s-ar naște în zilele noastre într-una dintre ţările Enwise ar avea posibilitatea de a ajunge un „Shakespeare al știinţei“ sau dacă nu ar fi cumva nevoită, asemeni mamei ei, să renunţe la planurile timpurii și să devină doar o femeie ca toate celelalte, poate mult mai educată, dar permanent ostenită de dubla normă ce îi este impusă, renunţând încetul cu încetul la toate speranţele și ambiţiile proprii. Ar avea ea șansa de a deveni mai bună decât media, mai bună decât un simplu ajutor al unui om de știinţă, dacă ar hotărî să nu-și părăsească ţara, înconjurată de colegii și colegele ei care nu dau atenţie problemei de gen(der), trebuind să se zbată pentru supravieţuirea de zi cu zi, să înfrunte administraţia obositoare, plata mizeră și marginalizarea în cadrul muncii în echipă? Va dispune ea de condiţiile financiare și materiale adecvate, va avea un minim nivel de trai? Sau va deveni un om de știinţă nomad, orbecăind ca o stafie1 dintr-o instituţie în alta, dintr-o ţară în alta. Va trebui oare să ia în final decizia dificilă de a renunţa la viaţa personală și la ideea de a avea un copil pentru a deveni competitivă pe „piaţa știinţifică internaţională“, care adeseori funcţionează după reguli vagi și neloaiale? S-ar putea ca în final să rămână blocată într-o serie de decizii ca într-un cerc vicios, pierzând în final din vedere motivul care a stat la baza călătoriei primejdioase. Cine o va sprijini, cine o va felicita și admira? Dacă într-un final se impune în lumea masculină a știinţei, gustul succesului va fi același ca și pentru un bărbat?

„Este o cale lungă… trebuie străpunse mai multe nivele de prejudecăţi ce persistă în comunitatea știinţifică, până ce oameni de știinţă cu experienţe diferite vor putea participa la proiectul comun al cunoașterii lumii ... Nădăjduiesc că am reușit să atrag atenţia asupra unui alt efort ce trebuie făcut: propria educare precum si a celorlalţi colegi - oameni de știinţă în meșteșugul toleranţei și cooperării.“ Sursă: Natalija Micunovic. Workshop Enwise despre Balcani, Bruxelles, 2003.

„Oamenii din Vest îi vor privi mereu cu o anumită suspiciune pe cei veniţi din Est, trebuie să acceptăm aceasta ca un fapt împlinit …“Sursă: Om de știinţă lituanian în Zvinkliene, 2003.

„Ajuns din nou acasă după o plecare de trei ani, m-am simţit ca și cum m-aș fi întors după trei ani din armată, ca

1. Expresie folosită de Nikolina Sretenova, membră al Grupului de Experţi Enwise din partea Bulgariei, pentru a denumi oamenii de știinţă estici, care „își exportă cunoștinţele” în Vest.

Livre RO.indb 134 10/08/06 13:54:23

135

Nu știm mai nimic despre femeile care au luat în considerare aceste dileme și au hotărât să renunţe, să abandoneze știinţa. Nu avem nici un criteriu pentru a măsura risipa de talente din ţările Enwise. Știm însă că această pierdere este însemnată și contraproductivă, nu numai din punct de vedere personal, pentru femeile ce ar fi putut deveni femei de știinţă, cine știe, poate chiar femei de știinţă de excepţie, dar și pentru ţările din care provin, pentru Europa și pentru omenire în general. La nivel practic, știm de asemenea că obiectivele ERA nu pot fi atinse, dacă femeile de știinţă ale viitorului se bazează pe experienţa din prezent a femeilor de știinţă, care sunt nevoite să facă eforturi uriașe și sunt răsplătite cu atât de puţin, și sunt nevoite să facă singura alegere raţională – abandonul știinţei sau plecarea în altă ţară. Noi, femeile de știinţă din ţările Enwise, suntem însă încrezătoare că schimbarea este posibilă, punctul de pornire al acestei schimbări reprezentându-l chiar răspunsul la problema abordată de acest raport.În definitiv, putem vorbi de penurie sau de abundenţă în cazul rezultatelor știinţifice ale femeilor din ţările Enwise? Lipsurile dintr-un anumit domeniu sunt constructe sociale sau culturale, ele reprezintă consecinţa negativă a unui complex de excluderi și interdicţii. Dacă e să vorbim de excelenţă, de excelenţa știinţifică bunăoară, poziţia periferică a ţărilor Enwise și structurile știinţifice dominate de bărbaţi reprezintă principalele obstacole în calea afirmării și recunoașterii profesionale a unei femei. De aceea, răspunsul individual al femeilor este adeseori abandonul sau automarginalizarea. Dacă e să ne luăm după statistici, lipsa de excelenţă profesională nu poate fi pusă în paralel cu lipsa abilităţilor sau a talentului, ci mai degrabă cu constrângeri sociale impuse atât de separaţia est-vest, cât și de separaţia de gen(der).Doar dacă aceste ierarhii și ansamblul de excluderi sau marginalizări sunt reduse încetul cu încetul, femeile vor putea privi înainte. Același lucru este valabil și în cazul bărbaţilor. Dacă abundenţa, bogăţia de talente devine vizibilă și este avută în vedere de fiecare, logica solidă a câștigului reciproc se poate impune, aducând beneficii atât pentru bărbaţii cât și pentru femeile de știinţă din Europa și în același timp câștiguri însemnate pentru proiectul Ariei de Cercetare Europeană.

și cum în acești trei ani aș fi fost soldat. În Anglia, pe tot parcursul șederii mele, am fost nevoit să-mi mobilizez întreaga energie pentru a răspunde corespunzător diferitelor solicitări ale mediului în care mă aflam.“ Sursă: Tânără femeie de știinţă din România. Simpozionul „Politicile știinţei, mobilitate și exodul de creiere în UE și în ţările candidate“, Leeds, iulie 2003.

Livre RO.indb 135 10/08/06 13:54:24

1. Hărţi: Europa și Ţările Enwise 137

2. Studii de gen(der) în Ţările Enwise 141

3. Structura ierarhică a sistemului de grade știinţifice și titluri academice în IS și C&D 148

4. Transformările C&D în Ţările Baltice 150

5. Legislaţia învăţământului superior în ţările Enwise 152(Perioada de tranziţie și reformele în vederea extinderii UE)

6. Distribuţia cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise 153

7. Distribuţia pe sexe a cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise 154

8. Gradele universitare în ţările Enwise 155

9. Reprezentarea femeilor în Academiile Naţionale de Știinţă din ţările Enwise 156

10. Grupul Helsinki „Femeile și Știinţa“. Membri din ţările Enwise 157

11. Subgrupul Helsinki al Corespondenţilor Statistici. Membri din ţările Enwise 157

136

Anexe

Livre RO.indb 136 10/08/06 13:54:24

137

Anexe 1Hărţi: Europa și Ţările Enwise

Europe in 1908: Empires, kingdoms and republics

Europe in 1970: Western and Eastern Blocks

Iceland

Kingdomof

Spain

Kingdomof

Portugal

FrenchRepublic

Kingdomof

Italy

Kingdomof

Greece

UnitedKingdom

ofGreat Britain

andIreland

Belgium

Kingdomof

Denmark

Kingdomof

Sweden

Empireof

AustriaSwitzerland

Kingdomof

Netherlands

Kingdomof

Romania

Kingdomof

Bulgaria

Kingdomof

Hungary

Ottoman Empire

Kingdomof

Norway

Granduchyof

inland

Empire of Russia

Malta

German Realm

Kingdomof

SerbiaAlbania

Iceland

Eire

Spain

Portugal

France

Italy

Greece Turkey

UnitedKingdom

Belgium

FRG

Denmark

Sweden

Poland

AustriaSwitzerland

TheNetherlands

Romania

Bulgaria

Hungary

Czechoslovakia

Yugoslavia

Albania

Norway Finland

Luxembourg

Soviet Union

CyprusMalta

GDR

Livre RO.indb 137 10/08/06 13:54:25

138

1. Financial Times - Sept. 15, 03

Bulgaria (BG)

Suprafaţa 110 993 km2

Capitala SofiaPopulaţie 8 milioane locuitori, cea mai mare

parte în mediu urbanProfil etnic bulgari (85.8%), turci (9.7%),

romi (3.4%) alte nationalităţi (1.1%) Religie ortodoxă (85%), islamică (13%),

alte orientări religioase (2%)Formă de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Leva Bulgarească; 1 K = 1.95 Lev

(BGL)1

Republica Cehă (CZ)

Suprafaţa 79 000 km2

Capitala PragaPopulaţie 10.3 milioane locuitori, 2/3 în mediu

urban, 1/3 în mediu ruralProfil etnic cehi (94%), slovaci (3%), polonezi,

germani, romi si maghiari restul de 3%Religie creștină (dar aproape același număr

de atei declaraţi)Formă de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Coroana cehă; 1 K = 32.67 Koruna

(CZK)1

Estonia (EE)

Suprafaţa 45 227 km2

Capitala TallinPopulaţie 1.36 milioane locuitori, 67.4% în

mediu urban, 32.6% în mediu ruralProfil etnic estoni (67.9%), ruși (25.6%),

ukranieni (2.1%), belaruși (1.2%), finlandezi (0.9%), alte nationalităţi (2.3%)

Religie majoritate luteran-ortodoxăFormă de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Coroana estonă; 1 K = 15.65 Kroon

(EEK)1

Ungaria (HU)

Suprafaţa 93 036 km2

Capitala BudapestaPopulaţie 10.2 milioane locuitori, 63.7% în

mediu urban, 36.3% în mediu ruralProfil etnic maghiari (96.6%) - 13 minorităţi

naţionale oficial recunoscute și înregistrate: germani, romi, croaţi, slovaci, români, bulgari, greci, polonezi, armeni, serbi, ukranieni, slavi

Religie romano-catolică (65%), reformaţă (20%), luterană (4%), ortodoxă (2.7%), iudaică (1%)

Formă de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Forint maghiar; 1 K = 255 Forint

(HUF)1

Letonia (LV)

Suprafaţa 64 600 km2

Capitala RigaPopulaţie 2.3 milioane locuitori, 69% în mediu

urban, 31% în mediu ruralProfil etnic letoni (58.2%), ruși (29.2%), alte

nationalităţi (belaruși, ukranieni, polonezi, lituanieni)

Religie luterană, romano-catolică, rus-ortodoxă

Formă de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Lat leton; 1 K = 0.643 Lats (LVL)1

Lituania (LT)

Suprafata 65 301 km2

Capitala VilniusPopulatie 3.5 millioane locuitori, 68% în mediu

urban, 32% în mediu ruralProfil etnic lituanieni (83%), ruși (6.3%),

polonezi (6.7%), bieloruși (1.4%), ucrainieni (1%),

Religie romano catolică (79%)Forma de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Lats lituanian; 1 K = 3.45 Lats (LTL)1

Livre RO.indb 138 10/08/06 13:54:26

139

1. Financial Times - Sept. 15, 03

Polonia (PL)

Suprafata 312 685 km2

Capitala VarșoviaPopulatie 38.654 milioane locuitoriProfil etnic polonezi (98%) – Polonia recunoaște

13 minorităţi naţionale/ etniceReligie romano-catolică (95%), ortodoxă,

protestantă, alte orientări religioase (5%)

Forma de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Zlot polonez; 1K = 4.446 Zloti (PLN)1

Romania (RO)

Suprafata 238 391 km2

Capitala BucureștiPopulatie 21.7 millioane locuitori, 52.7% în

mediu urban, 47.3% în mediu ruralProfil etnic români (89.4%), maghiari (6.6%),

romi (2.4%), ucrainieni (0.3%), germani (0.3%), alte nationalităţi (1%)

Religie ortodoxă (86.8%), romano-catolică inclusiv greco-catolică (6%), protestantă (6%), alte orientări religioase (1.2%)

Forma de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Leu Românesc; 1 K = 38080.0 Lei

(ROL)1

Slovacia (SK)

Suprafata 49 035 km2

Capitala BratislavaPopulatie 5.4 millioane locuitori, 56.9% în mediu

urban,43.7% în mediu ruralProfil etnic slovaci (85.8%), maghiari (9.7%),

romi (1.7%), cehi (0.8%), slavi (0.4%), ucrainieni (0.2%), germani (0.1%), polonezi (0.04%)

Religie romano-catolică (68.9%), protestantă (9.1%), greco-catolică (4.1%), iudaică (0.04%), atei (13%), necunoscute (3%)

Forma de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Coroana slovacă; 1 K = 41.45

Coroane (SKK)1

Slovenia (SI)

Suprafata 20 000 km2

Capitala LjubljanaPopulatie 2 millioane de locuitoriProfil etnic sloveni (87.8%), croaţi (2.8%),

sârbi (2.4%), musulmani (1.4%), maghiari (0.4%), italieni (0.2%), alte nationalităţi (5.0%)

Religie predominant romano-catolică (70%)Forma de guvernământ Republică parlamentarăMonedă Tolar sloven (SIT)1

Livre RO.indb 139 10/08/06 13:54:27

140

Europe in 2003: at the eve of enlargement…

EU-15 countries

Iceland

Eire

Spain

Portugal

France

Italy

GreeceTurkey

UnitedKingdom

Belgium Germany

Denmark

Sweden

Poland

AustriaSwitzerland

The Netherlands

Romania

Bulgaria

Hungary

CzechRepublik

SlovakRepublik

Slovenia

BosniaHerzegovinaSerbia

andMontenegro

AlbaniafYROM

Norway

Finland

Luxembourg

Croatia

Ukraine

Russia

Belarussia

Moldavia

Estonia

Lithuania

Latvia

CyprusMalta

Georgia

EU-15 countries

Adhesion countries

Candidate countries

Western Balkans countries

Livre RO.indb 140 10/08/06 13:54:27

141

Anexa 2: Studii de gen(der) în Ţările Enwise

� Regiunea balcanică și fosta YugoslavieO listă cu studiile gender, centrele și cursurile din regiunea balcanică și fosta Yugoslavie este publicată în Enwise Workshop „Starting a debate with women scientists from the Balkan region“, Marina Blagojević (ed.) (2004) – în curs de apariţie.

� Bulgaria

▫ Zentar za Sozialni Izsledvania na Pola (Centrul pentru Studii Sociale și de Gen(der)). Universitatea din Sofia: Sofia.

Înfiinţat în 1999, centrul este afiliat Facultăţii de Filozofie. Acordă diplomă de masterat și grade doctorale în studii interdisciplinare privitoare la „femei și gender în cultură și societate“.Centrul este alcătuit dintr-un nucleu de 6 membri, cărora li se alătură alţi 25 de membri provenind din mai multe facultăţi și se bucură de susţinerea internaţională a unor eminenţi oameni de știinţă. În 2003-2004 Centrul a acordat pentru femeile din Comunitatea Roma din ţările Europei de Est și Centrale două burse integrale, sponsorizate de Roma Rights Centre la Budapesta. Persoană de contact: Nedyalka VidevaE-mail: gender_center@sclg.uni-sofia.bg; nelly@sclg.uni-sofia.bg Web-site (engleză): www.uni-sofia.bg/resources/gsc/engl/home/index.html

� Republica Cehă

▫ Asociace pro rovné příležitosti (Asociaţia pentru Șanse Egale). Praga.

Înfiinţată în 1998 ca asociaţie civică alcatuită exclusiv din femei, scopul său este de a sprijini implementarea politicii pentru șanse egale pentru bărbaţi și femei și de a promova participarea femeilor la viaţa politică și publică. Asociaţia reunește reprezentanţi ai întregului spectru de opinii și politici, de la cele conservatoare la cele liberale. Persoană de contact: Michaela TominováE-mail: mtominová@hotmail.cz

▫ Centrum pro studia rodu (Centrul pentru Studii de Gen(der)). Universitatea Carol: Praga.

Centrul a luat fiinţă în 2002, având ca obiectiv susţinerea activităţii universităţilor și experţilor în studii gender. Deoarece în urma politicilor de implementare a egalităţii șanselor, administraţia de stat și alte corpuri guvernamentale reclamă un număr tot mai mare de specialiști gender, rolul centrului este de a veni în întâmpinarea acestei cereri prin instruirea și formarea de specialiști. Persoană de contact: Petr PavlíkE-mail: petrpavlik@hotmail.czWeb-site: soc-prace.ff.cuni.cz/gender/

▫ Gender Studies o.p.s. (CSG – Centrul pentru Studii de Gen(der)). Praga.

Centrul a fost înfiinţat în 1991 de femeile disident și a funcţionat iniţial ca bibliotecă pentru literatura gender în limbi străine. În momentul de faţă este o asociaţie civică ce funcţionează neoficial ca platformă pentru ONG-uri ale femeilor din Republica Cehă și administrează cea mai mare bibliotecă pentru studii de gen(der) din Republica Cehă. Persoană de contact: Michaela TominováE-mail: gender@ecn.cz;redakce@feminismus.czWeb-site: www.feminismus.cz

▫ Gender Centrum (Centrul de Gen(der)). Universitatea Masaryk: Brno.

Înfiinţat în 2000, acest centru neoficial pentru studenţi este afiliat Facultăţii de Știinţe Sociale și finanţat de Fondul pentru o Societate Deschisă din Praga. Centrul Gender este dedicat cercetării, educaţiei și cooperării și se adresează, în principal, bibliotecilor și organizaţiilor non-guvernamentale din Moravia. Centrul a iniţiat un proiect pentru crearea de facilităţi pentru copiii ai căror părinţi studiază sau sunt angajaţi ai Facultăţii de Știinţe Sociale. Centrul a înfiinţat un curs de studii de gen(der) pentru studenţi, care va începe în anul academic 2004-2005. Persoană de contact: Iva ŠmídováE-mail: krizala@fss.muni.czWeb-site: gender.pisi.cz/

Livre RO.indb 141 10/08/06 13:54:28

142

▫ Magisterský program genderových studií - Fakulta humanitních studií (Programul de Studii de Gen(der) pentru absolvenţi – Facultatea de Studii umaniste). Universitatea Carol: Praga.

În prezent, programul este propus pentru acreditare la Universitatea Carol. În 2003 Facultatea de Studii Umaniste a înaintat o propunere pentru un program de masterat pentru studii de gen(der), cu durată de 2 ani, care se adresează absolvenţilor mai multor discipline.Persoană de contact: Hana HavelkováE-mail: hana.havelkova@volny.cz

▫ Národní kontaktní centrum – ženy a věda (Centrul Naţional de Contact – Femeile și Știinţa). Praga.

Înfiinţat în 2001, este finanţat de Ministerul Educaţiei, Tineretului și Sportului din Republica Cehă și se află în sfera de activităţi EUPRO. Principalul obiectiv este de a îmbunătăţi condiţia femeilor din sectoarele C&D și IS și de a crește proporţia femeilor cu funcţii de decizie. Centrul oferă sprijin femeilor din domeniul știinţei (de ex. consiliere în problema mijloacelor legale de sancţionare a discriminării), editează o publicaţie trimestrială pe tema „Gender și știinţă“ și organizează periodic seminarii și workshop-uri pe probleme de gen(der). Persoană de contact: Marcela LinkováE-mail: marcela@zenyaveda.czWeb-site: www.zenyaveda.cz

▫ Odd. Gender a sociologie - sociologický ústav AV ČR (Departamentul pentru Cercetare Sociologică și de Gen(der) – Institutul de Sociologie). Academia de Știinţe a Republicii Cehe: Praga.

Acest departament a fost înfiinţat în cadrul Institutului de Sociologie (So U) al Academiei de Știinţe (AV CR), în anul 1991. A fost primul din ţară și a pus bazele instituţionale pentru știinţă și cercetarea în domeniul gender. În afara activităţilor de cercetare și a implicării în proiecte naţionale și internaţionale, femeile membre ale departamentului (în jur de 10 cercetători) predau la universităţi, cooperează cu media, colaborează ca experţi independenţi, cu ministerele și ONG-urile și contribuie la promovarea politicilor pentru șanse egale pentru bărbaţi și femei și la implementarea egalităţii de gen în Republica Cehă. Persoană de contact: Alena KřížkováE-mail: krizkova@soc.cas.cz

� Estonia

▫ Eesti Naisuurimus ja Teabekeskus (ENUT) (Centrul Estonian pentru Resurse și Studii Feministe). Universitatea Pedagogică: Tallinn.

ENUT are sediul la Universitatea Pedagogică și este singura instituţie de acest fel din Estonia. Este o organizaţie non-guvernamentală și funcţionează ca o bibliotecă specializată pe problemele feministe și pe problemele gender, colectând și difuzând informaţiile și conștientizând opinia publică prin conferinţe, seminarii și publicaţii asupra acestor probleme. Persoane de contact: Ilvi Jõe-Cannon, Birgit SoansE-mail: birgit.soans@enut.ee Web-site: www.enut.ee

� Germania – noile landuri estice

▫ Interdisziplinäres Zentrum für Frauen- und Geschlechterstudien (IZFG) (Centrul Interdisciplinar pentru Studii Feministe și de Gen(der)). Universitatea Ernst Moritz Arndt Greifswald: Greifswald.

IZFG a fost fondat în 1996 în cadrul Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Greifswald și este finanţat parţial de Comisariatul pentru Reprezentarea Femeilor și Egalitatea Șanselor al Statului Federal Mecklemburg – Vorpommern. Principalele activităţi ale Centrului sunt: promovarea și integrarea studiilor de gen(der) interdisciplinare, avizarea solicitărilor pentru proiecte de cercetare, extinderea și îmbogăţirea bibliotecii și organizarea de conferinţe. Persoane de contact: Kerstin Knopf, Sigrid Nieberle, Monika SchneikartE-mail: izentrum@uni-greifswald.deWeb-site: www.uni-greifswald.de/%7Eizfg/

▫ Junge Frauen in Natur- und Ingenieurwissenschaften (Femeile tinere din domeniul Știinţelor Naturii și Ingineriei). Guvernul landului Sachsen-Anhalt: Halle.

Această iniţiativă aparţine guvernului Sachsen-Anhalt și Fondului Social European. Misiunea sa este aceea de a elabora programe pentru promovarea intereselor studentelor din domeniul știinţelor naturii și tehnologiei.Persoane de contact: Christiane Rietz, Gabriele BrauerE-mail: Cristiane.Riez@daa-bw.de; daa-thale@t-online.deWeb-site: www.frauenpraktikum.de

Livre RO.indb 142 10/08/06 13:54:29

143

▫ Kompetenzzentrum „Frauen für Naturwissenschaft und Technik“ (Centrul de Excelenţă „Femeile din Știinţele Naturii și Tehnologie“). Universitatea Mecklenburg-Vorpommern/Fachhochschule Stralsund: Stralsund.

Centrul a fost înfiinţat în 2001 prin Programul pentru Învăţământ Superior și Știinţă, pentru a crește proporţia femeilor implicate în studiul știinţelor naturii și tehnologiei. Conceput în spiritul unei abordări integratoare a egalităţii de gen, iniţiată prin Legea Învăţământului Superior, Centrul a fost instituit în toate cele cinci universităţi din Mecklenburg-Vorpommern și este condus de câte un asistent de proiect pentru fiecare locaţie. Principalele activităţi constau în furnizarea de informaţii generale despre femeile din domeniul știinţelor naturale și studiilor tehnologice, organizarea „zilelor ușilor deschise“ și popularizarea temei gender în rândul personalului IS. Persoană de contact: Eva-Maria MertensE-mail: eva-maria.mertens@fh-stralsund.deWeb-site: www.kompetenzzentrum-mv.de/

▫ Koordinierungsstelle für Frauen- und Geschlechterforschung in Sachsen-Anhalt (Centrul pentru Coordonarea Cercetării în probleme feministe și de gen(der)). Universitatea Magdeburg: Magdeburg.

Centrul a fost fondat în 2001 și este finanţat în principal de Programul pentru Învăţământ Superior și Știinţă (HWP), în cooperare cu Ministerul Federal al Educaţiei și Știinţei și Ministerul Educaţiei și Culturii din Sachsen-Anhalt. Principalele activităţi sunt: coordonarea cercetării și studiilor feministe și de gen(der) în Sachsen–Anhalt, construirea și consolidarea reţelelor pentru studii de gen(der) și pentru studiul situaţiei femeilor, promovarea carierelor tinerelor femei din sfera academică.Persoană de contact: Katharina BunzmannE-mail: katharina.bunzmann@gse-w.uni-magdeburg.deWeb-site:www.uni-magdeburg.de/gleichstellung\sbuero/koord/start.htm

▫ Professur für Frauenforschung (Catedra de Studii Feministe/ Sociologie a Relaţiilor de Gen(der)). Universitatea Potsdam: Potsdam.

Catedra înfiinţată în 1994 este afiliată Facultăţii de Știinţe Economice și Sociale și predă studii feministe în aria sociologiei. De asemenea, coordonează reţeaua oamenilor de știinţă și cercetătorilor interesaţi de problema gender de la Universitatea din Potsdam. Obiectivul principal este acela de a analiza modul în care elementul gender își pune amprenta asupra formelor de organizare economică, socială, politică și juridică. Persoană de contact: Irene DöllingE-mail: doelling@rz.uni-potsdam.deWeb-site: www.uni-potsdam.de/u/frauenforschung/

▫ Thüringer Koordinierungsstelle „Naturwissenschaft und Technik für Schülerinnen, Studentinnen und Absolventinnen“ (Comitetul de Coordonare „Știinţele Naturii și Tehnologia pentru eleve de liceu, studente și absolvente“ din landul Thüringen). Universitatea Tehnică Ilmenau: Ilmenau.

Comitetul este fondat de Fondul Social European, Guvernul din Thüringen și Departamentul Federal al Educaţiei și Cercetării. Are ca scop stimularea interesului tinerelor femei pentru știinţele naturii și inginerie. Oferă elevelor de liceu informaţii despre știinţele naturii/ studiile tehnologice și despre perspectivele profesionale, ajută profesorii și părinţii în munca de consiliere pentru alegerea profesiei, creează reţele de îndrumare pentru elevele de liceu, studente și absolvente.Persoană de contact: Heike MammenE-mail: thueko@tu-ilmenau.de Web-site: www.stud.tu-ilmenau.de/~thueko01/

▫ Zentrum für Frauen- und Geschlechterforschung (FraGes) (Centrul pentru Studii Feministe și de Gen(der)). Universitatea Leipzig: Leipzig.

FraGes a apărut în 2000 la iniţiativa angajaţilor și membrilor Universităţii din Leipzig, interesaţi de problema studiilor de gen(der). FraGes sprijină tinerii oameni de știinţă și stabilește contacte între cercetătorii din Universitatea din Leipzig sau alte universităţi și instituţii, interesate de tema gender. FraGes ar putea deveni centrul pentru dezvoltarea studiilor de gen(der) din cadrul universităţii. Persoană de contact: Dorothee AlfermannE-mail: frages@rz.uni-leipzig.deWeb-site: www.uni-leipzig.de/%7Efrages/

▫ Zentrum für transdisziplinäre Geschlechterstudien (ZtG) (Centrul pentru Studii de Gen(der) transdisciplinare). Universitatea Humboldt Berlin: Berlin..

Centrul, înfiinţat în 2003, a apărut prin fuzionarea Centrului pentru Studii feministe interdisciplinare (fondat în 1989) și Programul pentru Studii de gen(der) (iniţiat în 1997). Echipa ZtG, ce provine din peste 20 de catedre ale diferitelor facultăţi, desfășoară o serie de activităţi în sprijinul facultăţilor, studenţilor și cercetătorilor. Studiile de gen(der) sunt predate sub formă de cursuri minore sau majore, atât pentru studenţi cât și pentru absolvenţi. Persoană de contact: Gabriele JähnertE-mail: zentrum@gender.hu-berlin.de; zentrum@gender.hu-berlin.deWeb-site: www.gender.hu-berlin.de

Livre RO.indb 143 10/08/06 13:54:30

144

� Ungaria

▫ Department of Gender Studies. Central European University: Budapesta.

Departamentul oferă programe pentru studii gender la nivel de masterat și doctorat și servește ca bază pentru studii facultative sub diferite forme dar și pentru diferite activităţi în domeniu. Programul promovează o diversitate de domenii știinţifice de interes, având legătură cu tema gender. Concentrându-se preponderent, dar nu exclusiv, asupra Europei Centrale și de Est, atât programele de masterat, cât și cele de doctorat își propun să contribuie la creșterea nivelului social de informare și să evalueze în mod critic efectele trecute și actuale ale influenţei gender în cultură și societate. Persoană de contact: Susan ZimmermannE-mail: gender@ceu.huWeb-site (engleză): www.ceu.hu/gend/gendir.html

▫ TÁRKI – Női Adattár (Centrul de Informatică pentru Cercetare Socială-Banca de date gender a Ungariei). Ministerul Protecţiei Sociale și al Familiei: Budapesta.

Obiectivul Centrului este de a face cunoscute rezultatele studiilor empirice, de a asigura accesul la baza de date aferentă acestor studii și de a promova dezvoltarea cooperării între cercetători. Banca de date gender a Ungariei este finanţată de Ministerul Protecţiei Sociale și al Familiei.Persoană de contact: Ildikó NagyE-mail: nagyildi@tarki.huWeb-sites: www.tarki.hu/adatbank-h/nok/index.html - www.tarki.hu/adatbank-h/nok/changerole/kutregiszter-e.html

▫ Társadalmi Nem- és Kultúrakutató Központ (Centrul de Studii Culturale și de Gen(der)). Universitatea de Știinţe Economice și Administraţie Publică din Budapesta (BUESPA): Budapesta.

Obiectivul Centrului este de a coordona și dezvolta activităţile de învăţământ și cercetare cu profil gender în cadrul BUESPA și de a stabili legături între Universitate și alte reţele știinţifice, naţionale și internaţionale. Activităţile interinstituţionale și interdisciplinare ale Centrului vizează deopotrivă femeile și bărbaţii. Persoane de contact: Beáta Nagy, Miklós HadasE-mail: gender@bkae.huWeb-site: www.gender.bkae.hu/

Alte departamente universitare implicate în studii de gen(der):

▫ Universitatea Eötvös Loránd Secţia Filozofie generală: Budapesta.

Curs: Diferenţe de gen(der) în istoria filosofiei. Persoană de contact: Mária JoóE-mail: joomaria@netscape.netWeb-site: www.btk.elte.hu

▫ Universitatea Miskolc Secţia Filozofie: Miskolc.Persoane de contact: Judit Hell, Andrea PetőE-mails: bolhellj@uni-miskolc.hu - petoand@axelero.hu

▫ Universitatea SzegedInstitutul de Studii britanice și americane: Szeged.

Cursuri: Teoria feministă și filosofia; Introducere în studiile de gen(der); Gen(der) în istoria intelectuală. Persoane de contact: Reschné Marinovich SaroltaE-mails: ieas@lit.u-szeged.hu - resch@lit.u-szeged.huWeb-site: www.arts.u-szeged.hu/ieas/

� Letonia

▫ Feministica Lettica. Universitatea Letonă: Rīga.

Centrul pentru studii feministe și cercetare gender a fost înfiinţat în 1998 în cadrul Facultăţii de Studii Baltice a Universităţii din Letonia, ca departament de cercetare pentru discipline tangente/ înrudite. Activităţile Centrului nu sunt orientate doar spre cercetarea academică, ci depășesc acest stadiu și încearcă să stabilească un dialog între femei ce provin din diverse medii sociale și profesionale. Din 1999, Centrul a început editarea unei publicaţii anuale, intitulată“ Feministica Lettica“. Persoană de contact: Ausma CimdinaE-mail: lettica@latnet.lvWeb-site: www.lu.lv/jauna/strukt/feministica_lettica.html

▫ LU Dzimtes Studiju Centrs (Centrul pentru Studii de Gen(der)). Universitatea Letonă: Rīga.

Este un centru pentru studii și cercetare înfiinţat în 1998, care desfășoară studii ale teoriilor gender axate în special pe probleme ca: genul și puterea, religie, cultură, istorie, politică și filozofie. Centrul își propune dezvoltarea unor probleme de cercetare și studii interdisciplinare pentru analiza diferitelor știinţe sociale și umaniste, din perspectiva studiilor de gen(der). Centrul furnizează informaţii despre studiile de gen(der) și feminism, organizează conferinţe și workshop-uri, atât în Letonia, cât și în străinătate și deţine o bibliotecă specializată în studii gender în Letonia și în afara ţării. Centrul pentru Studii de gen cooperează cu alte centre similare, alături de care participă la diferite proiecte.Persoană de contact: Elizabete PičukāneE-mail: dzsc@lanet.lv Web-site: www.lu.lv/jauna/strukt/c_dzimtes.html

Livre RO.indb 144 10/08/06 13:54:31

145

� Lituania

▫ Lyčių studijų centras (Centrul pentru Studii de Gen(der)). Universitatea Vilnius: Vilnius.

Acest centru a fost fondat în 1992 sub numele de Centru pentru Studii Feministe și a primit un nou nume în 2002.Persoană de contact: Lijana StundzieneE-mail: msc@cr.vu.lt Web-site: www.moterys.lt

▫ Lyčių studijų centras (Centrul pentru Studii de Gen(der)). Universitatea Tehnologică: Kaunas.

Centrul a fost înfiinţat în 1993. Persoană de contact: Aiste UrbonieneE-mail: aiste.urboniene@ktu.ltWeb-site: www.ktu.lt

▫ Moterų informacijos centras (Centrul informaţional pentru Feminism). Vilnius.

Centrul a fost înfiinţat în 1996. Persoană de contact: Egle KucinskaiteE-mail: wiic@undp.lt

▫ Moterų studijų centras (Centrul pentru Studii Feministe). Universitatea Klaipedia: Klaipeda.

Centrul a fost înfiinţat în 1997. Persoană de contact: Elena VitkieneE-mail: rekkat@gmf.ku.ltWeb-site: www.ku.lt

▫ Moters Studijų centras (Centrul pentru Studii Feministe). Universitatea Siauliai: Siauliai.

Centrul a fost înfiinţat în 1998. Persoană de contact: Svetlana KaravajevaE-mail: lanasvet@delfi.ltWeb-site: www.su.lt

� Polonia

▫ Instytut Filozofii i Socjologii PAN. Pracownia Badań nad Kobietami (Centrul pentru Studii Feministe). Academia de Știinţe – Institutul de Filozofie și Sociologie: Varșovia.

Centrul a fost înfiinţat în 1994. Persoană de contact: Anna TitkowE-mail: atitkow@ifispan.waw.pl

▫ Interdyscyplinarne Studia Podyplomowe z Zakresu Gender (Studii de Gen(der) interdisciplinare pentru absolvenţi). Universitatea Jagellonă – Institutul de Arte audio-vizuale: Cracovia.

Centrul organizează cursuri interdisciplinare pentru absolvenţi (candidaţi la master și studii de doctorat). Principalul său obiectiv constă în introducerea studiilor de gen în mediul academic polonez, popularizarea cercetării în domeniul gender ca parte componentă a știinţelor umaniste contemporane, promovarea abordării interdisciplinare a studiilor gender, analiza practică a anumitor aspecte ale problemelor gender. Persoană de contact: Małgorzata RadkiewiczE-mail: radkiewi@theta.uoks.uj.edu.pl

▫ Interdyscyplinarny Zespół Badań nad Problematyką Gender. (Grupul interdisciplinar pentru Cercetare și Studii de Gen(der)). Universitatea din Silezia – Secţia de Filologie: Katowice.E-mail: gender@us.edu.pl Web-site (engleză): www.zenskestudie.edu.yu/wgsact/poland/pl-irgg.html#ProgramDescription

▫ Interdyscyplinarny Zespół Badań nad Problematyką Gender (Grupul interdisciplinar pentru Studii de Gen(der)). Universitatea Wrocław – Institutul de Filologie Engleză: Wrocław.

Este un grup interdepartamental interdisciplinar al cărui scop este înfiinţarea unor reţele academice internaţionale cu interesarea în special a tinerilor oameni de știinţă, ce reunește profesori și specialiști voluntari care să colaboreze, dincolo de barierele disciplinare, profesionale și naţionale, în vederea încurajării unei culturi a pluralismului, diversităţii și democraţiei participative pentru promovarea societăţii civile în Europa Centrală și de Est. Persoane de contact: Hana Cervinkova, Agnieszka Zembrzuska, Edyta ZierkiewiczE-mails:hana.cervinkova@dswe.wroc.pl - azembrzuska@poczta.onet.pl - ydta@o2.plWeb-site (engleză): www.iisce.dswe.wroc.pl

▫ Interdyscyplinarny Zespół Badawczy Problemów Kobiet UAM (Grupul interdisciplinar pentru Cercetare și Studii feministe). Universitatea Adam Mickiewicz – Institutul de Filozofie: Pozna .

Centrul există din 1989 ca grup neoficial al oamenilor de știinţă și studenţilor interesaţi de studiile de gen(der), din cadrul diferitelor ramuri academice. În următorii ani, grupul de cercetare va conduce seminarii în cadrul masteratului și doctoratului orientate spre cercetare pentru tezele de doctorat. Persoană de contact: Elżbieta PakszysE-mail: pakszyse@main.amu.edu.plWeb-site: www.main.amu.edu.pl/~pakszyse/welcome.html

▫ Interdyscyplinarny Zespół do Badań nad Społecznymi Problemami Płci Instytutu Studiów Społecznych Uniwersytetu Warszawskiego (Secţia Interdisciplinară pentru Cercetare Gender). Universitatea Varșovia – Institutul de Studii Sociale: Varșovia.

Înfiinţată în 1993, secţia pentru cercetare gender organizează pentru studenţii la sociologie și alte discipline, seminarii pe temele: femeile și piaţa de muncă, politică, media și cultură. Dezvoltă proiecte la nivel naţional și internaţional. Este afiliată catedrei UNESCO „Femeia, Societate și Dezvoltare“, înfiinţată în 1994. Persoană de contact: Renata SiemieńskaE-mail: siemiens@optimus.waw.pl, siemiens@post.plWeb-site: www.iss.uw.edu.pl/ekipa.html#izbspp

Livre RO.indb 145 10/08/06 13:54:32

146

▫ Ośrodek Naukowo - Badawczy Problematyki Kobiet, Uniwersytet Łódzki (Centrul de Studii Feministe). Universitatea din Łódź: Łódź.

Înfiinţat în 1992, centrul a fost prima structură de acest gen din Polonia. Este unul dintre cele mai vechi centre pentru studii feministe din Europa Centrală și de Est. Are activităţi atât în domeniul învăţământului cât și în domeniul cercetării problemelor feministe care sunt abordate din unghiuri diferite (cultural, antropologic, filozofic, sociologic, psihologic, literatură, film și studii culturale). De asemenea, organizează workshop-uri, seminarii și conferinţe internaţionale, găzduiește prelegeri și publică materiale. Aceste activităţi se adresează atât comunităţii universitare cât și publicului general. În cadrul diferitelor programe internaţionale pentru învăţământ și cercetare, Centrul pentru Studii feministe cooperează cu instituţii și oameni de știinţă din peste 40 de universităţi din UE, SUA și Australia. Mai mult decât atât, Centrul cooperează în mod regulat cu artiști și jurnaliști locali. Persoane de contact: Elżbieta H. Oleksy, Małgorzata Dziedziczak-Papis, Aleksandra M. RóżalskaE-mail: gender2002@uni.lodz.plWeb-site (engleză): www.uni.lodz.pl/womenstudies

▫ Studium Podyplomowe Gender Studies. Interdyscyplinarne Studia nad Społeczną i

Kulturową Tożsamością Płci (Studii de Gen(der) postuniversitare). Universitatea Varșovia – Institutul pentru Știinţe Sociale Aplicate: Varșovia.

Centrul a fost îinfiinţat în 1995 iar studiile gender pentru absolvenţi au început în 1996. Obiectivul acestor studii constă în definirea noţiunii „gender“ și identificarea rolului pe care îl are în cultură, societate și știinţe sociale și determinarea consecinţelor sociale pe care le au normele și stereotipiile legate de aspectul gender. Cursul cu durata de 2 ani pregătește specialiști pentru Tribunalul familiei, consultanţă juridică, centre de consiliere, media, organizaţii de femei.Persoane de contact: Małgorzata Fuszara, Bożena ChołujE-mail: pubrel@mercuy.ci.uw.edu.plWeb-site: www.gender.uw.edu.pl

� România

▫ Asociaţia Română a Femeilor cu Diplomă Universitară București.

Organizaţia este afiliată la „Federaţia Internaţională a Femeilor cu Diplomă Universitară“ (IFUUW), alcătuită din 74 de organizaţii. Asigură programe, informaţii și consiliere în concordanţă cu priorităţile IFUW. Se adresează mai ales absolventelor și desfășoară o gamă largă de activităţi cu caracter educaţional, umanitar și cultural. Persoană de contact: Maria A. Ciochirca E-mail: mcio22@yahoo.com

▫ Centrul de Studii Feministe și de Gen - Departamentul de Sociologie și Asistenţă Socială Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“: Iași.

Centrul își propune: dezvoltarea cercetării interdisciplinare în domeniul feminismului, un program de masterat în specialitatea studiilor feministe pentru absolvenţi, o activitate interdisciplinară de cercetare pe problema femeii în societăţile postcomuniste, contacte cu organizaţiile de femei din România și din străinătate, schimbul de informaţii și mobilitatea personalului didactic de specialitate în cadrul centrelor pentru studii feministe din Europa și din lume, surse de informare și documentare, editarea de publicaţii. Persoană de contact: Doina BalahurE-mail: cmsdc@zappmobile.roWeb-site (engleză): www.uaic.ro

▫ Centrul Român pentru Femeile din Știintă și Tehnologie București

Obiectivul centrului este de a îmbunătăţi educaţia și carierele profesionale ale femeilor din România prin: promovarea accesului mai larg la educaţie și pregătire profesională pentru femei, popularizarea informaţiei privind pregătirea și oportunităţile profesionale, o mai amplă implicare în activităţile știinţifice și tehnologice, încurajarea promovării femeilor în posturi de decizie și manageriale, implicarea și dezvoltarea programelor și proiectelor de cercetare și tehnologie cu impact semnificativ asupra activităţii femeilor, în special în comunităţiile rurale și în zonele defavorizate, facilitarea accesului la informaţiile despre activitatea organizaţiilor gender în România și străinătate.Persoană de contact: Alexandra CaramizoiuE-mail: alexandra_caramizoiu@pcnet.ro

▫ Fundaţia Șanse Egale pentru Femei (SEF) Iași.

Scopul principal al Fundaţiei este de a crește numărul femeilor cu funcţii de decizie în viaţa publică și politică, de a crește contribuţia femeilor la dezvoltarea comunităţii și de a stimula solidaritatea femeilor implicate în construirea/consolidarea democraţiei și în viaţa politică. De asemenea, sprijină apărarea drepturilor și intereselor femeilor prin politici de evaluare și dezvoltare socială. Se urmărește implementarea acestor obiective la nivel local, naţional, regional și internaţional. Persoană de contact: Dina Loghin E-mail: sef@sef.roWeb-site (engleză): www.sef.ro

Livre RO.indb 146 10/08/06 13:54:33

147

▫ Gender - Centru de Studiu al Identităţii Feminine București.Persoană de contact: Madalina NicolaescuE-mail: mnicolaescu@fx.ro

▫ Grupul Interdisciplinar de Studii de Gen Universitatea Babeș-Bolyai: Cluj-Napoca.

Grupul dezvoltă - în cadrul Facultăţii de Antropologie Culturală - activităţi de învăţământ și cercetare regională cu componentă gender și etică. Persoană de contact: Eniko Magyari-VinczeE-mail: eni_personal@yahoo.com

▫ Institutul Femeilor București. Persoană de contact: Craciun ProicaE-mail: prody@pcnet.pcnet.ro

▫ Societatea de Analize Feministe (AnA) București

Înfiinţată în 1993, a fost primul centru de studii feministe din România postcomunistă și una dintre cele două organizaţii românești care au câștigat în 1998 Premiul Statelor Unite /Uniunii Europene pentru Societate Civilă și Democraţie. Funcţionează ca un element de legătură între universitari, feministe și ONG-urile din România. Ca centru de resurse multimedia, principalele activităţi se concentrează în cadrul a patru departamente: un centru de documentare, o bibliotecă, o unitate de învăţământ și o tipografie. Din 1995, AnA publică singurul jurnal de studii feministe din România (Jurnalul AnaLize), este implicată în programe pentru dezvoltarea comunităţii, creează și lansează proiecte pentru cercetare cu aplicabilitate practică, în toate domeniile conexe temei gender. Unitatea de învăţământ oferă informaţii despre programa analitică pentru cursurile universitare în domeniile gender/feminism și formează experţi gender. Persoană de contact: Laura GrunbergE-mail: ana_saf@anasaf.ro; L.Grunberg@cepes.ro Web-site (engleză): www.anasaf.ro

� Republica Slovacă

▫ Centrum rodových štúdií (Centrul pentru Studii de Gen(der)).Universitatea Comenius – Facultatea de Arte: Bratislava.

Fondat în 2001, Centrul este prima instituţie din Slovacia care desfășoară activităţi de învăţământ și cercetare în domeniul gender. Programul interdisciplinar se concentrează asupra relaţiilor gender în diferite situaţii de viaţă și teoretice și implică o colaborare strânsă cu oameni de știinţă din mai multe departamente. Obiectivul centrului este de a aduce nivelul de dezvoltare al învăţământului superior și cercetării cât mai aproape de standardele ţărilor în care studiile gender s-au dezvoltat ca expresie a unei politici democratice a educaţiei. Persoană de contact: Zuzana KickováE-mail: genderstudies@fphil.uniba.skWeb-site (engleză): www.genderstudies.fphil.uniba.sk

� SloveniaÎn Slovenia nu există un centru social pentru studii feministe, deoarece implementarea unei abordări integratoare a egalităţii de gen a fost încheiată la sfârșitul anului 1990. Studiile gender feministe se desfășoară cu precădere în următoarele institute:

▫ Fakulteta za družbene vede (Facultatea de Știinţe Sociale). Universitatea Ljubljana: Ljubljana.Persoane de contact: Maca Jogan, Mirjana Ule, Tanja Rener, Nevenka Sadar-ČernigojE-mails: Maca.Jogan@uni-lj.si/Mirjana.Ule@uni-lj.si /Tanja.Rener@uni-lj.si/Nevenka.Sadar@uni-lj.si Web-site: www.fdv.uni-lj.si/osebne/Jogan.HTM

▫ Filozofska fakulteta (Facultatea de Filozofie). Universitatea Ljubljana: Ljubljana.

Secţia SociologiePersoană de contact: Milica Antič-GaberE-mail: Milica.Antic@ff.uni-lj.siWeb-site (engleză): www.ff.uni-lj.si/sociologija/english.htm

Program postuniversitar „Studii și Teorii feministe“Persoană de contact: Eva BahovecE-mail: Eva.Bahovec@guest.arnes.siWeb-site (engleză): www.ff.uni-lj.si/filo/english/staff/bahoveca.htm

▫ Fakulteta za socialno delo (Facultatea de Asistenţă Socială). Universitatea Ljubljana: Ljubljana.Persoană de contact: Darja ZaviršekE-mail: Darja.Zavirsek@guest.arnes.siWeb-site: www.vssd.uni-lj.si/SODELAVCI/ZAVIRSEK.HTML

▫ Institutum Studiorum Humanitatis (ISH) (Institutul pentru Studii Umaniste). Ljubljana.Persoană de contact: Svetlana SlapsakE-mail: svetlana@ish.siWeb-site: www.ish.si

▫ Pedagoška fakulteta (Facultatea de Pedagogie). Universitatea Maribor: Maribor.Persoană de contact: Jana BezenšekE-mail: Jana.Bezensek@uni-mb.siWeb-site: www.pfmb.uni-mb.si/programi/soc/uvod.html

▫ Urad za enake možnosti (Oficiul pentru Șamse Egale). Guvernul Republicii Slovenia: Ljubljana.Persoană de contact: Tanja SaleclE-mail: uem@gov.siWeb-site (engleză): www.uem-rs.si/eng

Livre RO.indb 147 10/08/06 13:54:34

148

Anexa 3:Structura ierarhică a sistemului de grade știinţifice și titluri academice în IS și C&D

Această anexă oferă o imagine a structurii ierarhice a sistemului de grade și titluri știinţifice în ţările Enwise, urmând abordarea prezentată în recenta publicaţie a Comisiei, „She Figures 2003“ (Comisia Europeană, 2003b). Problema a fost abordată în termeni generali și nu în mod diferenţiat din două motive. În primul rând, deoarece terminologia specifică titlurilor academice diferă de la o ţară la alta, o descriere detaliată nu ar fi facilitat înţelegerea ci, dimpotrivă, confuzia. Întâmpinând aceleași dificultăţi, „She Figures 2003“ a preferat termenul1 grade ale personalului academic și a făcut diferenţierea între Gradul A (corespunzător titlului de profesor) și categoriile gradelor B, C și D. Ultimele grade nu sunt prezentate individual, ci grupat, deoarece detalierea ar fi necesitat o activitatea metodologică mai amplă. În al doilea rând, pentru a avea o privire de ansamblu asupra sistemului ierarhic din ţările Enwise, vor fi prezentate trei nivele academice și de cercetare. De exemplu, în fiecare ţară Enwise, primul grad/titlu „cercetător“ este divizat în câteva subcategorii (titluri/grade). Aceste particularităţi ale ţărilor respective au fost omise deliberat. Pe scurt, procedând în acest mod, s-ar putea spune că s-au pierdut unele detalii, în schimb am dobândit un tablou general al sistemului ierarhic. Nu s-ar fi putut proceda în alt mod fără un studiu preliminar specializat al problemei și fără elaborarea unei metodologii pentru acest studiu (ceea ce depășește intenţia acestui raport).Urmând modelul sovietic, majoritatea ţărilor Enwise (cu excepţia Sloveniei și României) au introdus două nivele de grade știinţifice. Primul grad, „Candidat în Știinţe“ (CSc), similar gradului academic occidental PhD, se obţinea în urma unor cursuri postuniversitare cu durată de 3 ani, care se încheiau cu susţinerea tezei de doctorat. Al doilea grad știinţific, „Doctor în Știinţe“, corespunde gradului occidental „Doctor Habilitatus“. Necesita susţinerea celei de-a doua teze de doctorat și, desigur, era mai complicat. Cursurile postuniversitare erau organizate atât de Academia Naţională de Știinţe, cât și de universităţi. Prima cerinţă pentru a pune bazele unei cariere universitare (IS) sau știinţifice (C&D) era deţinerea gradului de Candidat în Știinţe (PhD).Schema academică (Sector IS): Structura ierarhică a titlurilor (de la bază la vârf) era: Lector, Profesor asistent, Profesor asociat (Docent în unele ţări Enwise) și Profesor. Cel mai înalt titlu academic era acela de academician (Membru al Academiei Naţionale de Știinţe). În schema universitară, Habilitation însemna (și încă înseamnă) procesul prin care se obţine titlul de profesor asociat și / sau profesor. 1. Pentru detalii vezi Anexa 8.

Livre RO.indb 148 10/08/06 13:54:36

149

Schema știinţifică (sectorul C&D de stat): Structura ierarhică a titlurilor/gradelor (de la cel inferior la cel superior) era: Cercetător ce corespunde titlului de profesor asociat în schema universitară și Cercetător senior ce corespunde titlului de profesor în schema universitară. În schema știinţifică, Habilitation denumește procesul de obţinere a titlului de Cercetător senior care corespunde titlului de profesor asociat sau profesor. Structura ierarhică a gradelor știinţifice și a titlurilor academice variază puţin de la o ţară Enwise la alta și mai mult din punct de vedere al terminologiei decât al structurii.

Transformarea și echivalarea gradelor (1990-1995)Gradul știinţific Candidat în știinţe (CSc), a fost echivalat cu gradul academic occidental PhD (Doctor). Cel de-al doilea grad știinţific, „Doctor în Știinţe“, a fost echivalat cu gradul „Doctor Habilitatus“. Acesta este cazul Poloniei. În Ungaria însă, acest titlu a fost înlocuit cu gradul știinţific „Doctor al Academiei Ungare de Știinţe“. Bulgaria, Cehia și Slovacia au păstrat gradul știinţific „Doctor în Știinţe“ (DSc). În Ţările Baltice, cel de-al doilea grad știinţific, Doctor în Știinţe (DSc), a fost înlocuit cu „Doctor Habilitatus“ iar universităţile și-au recăpătat dreptul de a acorda gradul academic de Doctor.Cu toate acestea, în comunităţile știinţifice apar din când în când dezbateri aprinse asupra oportunităţii de a păstra sau nu gradul DSc.Începând cu anul 2000, gradul „Doctor în Știinţe“, aparţinând celui de-al doilea nivel știinţific, nu a mai fost acordat în Estonia și Letonia. În aceste ţări sistemul anterior al gradelor știinţifice din Uniunea Sovietică a fost transformat într-un singur nivel de grade academice. Spre deosebire de Estonia și Letonia, Lituania a păstrat gradul de Doctor Habilitatus, dar deţinătorii lituanieni ai acestui grad au trecut printr-un proces specific de echivalare a tezelor. „Aceasta înseamnă că toate tezele de doctorat susţinute în timpul perioadei comuniste au fost verificate din punct de vedere al calităţii știinţifice și loialităţii faţă de statul Lituania, de către Consiliul Știinţific Lituanian“. Unele teze din domeniul știinţelor sociale și umaniste și, mai ales, cele din sfera așa-numitului „comunism știinţific“ nu au fost confirmate iar autorii lor nu au primit noi diplome (certificate) pentru Doctor în Știinţe și/sau Doctor Habilitatus“ (Zvinkliene 2003).

Cazul special al RDGÎn RDG funcţiona un sistem similar, pe două nivele, al gradelor știinţifice. Primul grad știinţific era „Doctor într-o ramură știinţifică“ (Doktor eines Wissenschaftszweiges), echivalentul gradului academic occidental PhD și al doilea grad știinţific Doctor Habilitatus (Dr. Habil.) – ultimul fiind înlocuit în 1968 cu Doctor în Știinţe – DSc (Doktor der Wissenschaften). După unificarea Germaniei, deţinătorilor gradului DSc li s-a oferit oficial posibilitatea de a reveni la gradul de Dr. Habil., din moment ce acesta a existat întotdeauna în Germania.Caracteristicile structurale ale schemei academice din RDG: asistent știinţific cu contract limitat (pentru absolvenţi), membru al staff-ului știinţific cu contract nelimitat (de regulă doctor), docent și profesor (cu DSc/Habilitation). Pentru sectorul C&D de stat schema structurală era: membru al staff-ului știinţific cu contract nelimitat (de regulă cu titlu de doctor) și profesor (DSc.).

Livre RO.indb 149 10/08/06 13:54:37

150

Anexa 4: Transformările C&D în Ţările Baltice

În Estonia, legea privind Organizarea Cercetării a fost înlocuită cu Hotărârea privind Organizarea activităţii de cercetare – dezvoltare (adoptată în 1997), care a pus bazele reformei structurale a institutelor de cercetare, având ca scop principal revizuirea mecanismelor de finanţare a institutelor de cercetare. Fundaţia Estoniană pentru Știinţă (ESF) și Fundaţia pentru Inovaţii (acum parte componentă a Agenţiei Estoniene pentru Proiectare EAS), au fost reorganizate ca agenţii independente non profit ce distribuie sumele alocate de la bugetul de stat sub formă de grant-uri. În prezent, ESF repartizează aprox. 25% din fondurile pentru cercetare sub formă de grant-uri. Restul de 75% este repartizat de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin intermediul Corpurilor de Consultanţă – Consiliul pentru Competenţă Știinţifică. Procesul de integrare a institutelor de cercetare (ce aparţineau înainte Academiei Estoniene de Știinţă) în cele patru Universităţi Estoniene s-a desfășurat în intervalul 1996-1998.

Într-un mod similar a fost reorganizat și sistemul de finanţare a știinţei și cercetării din Letonia. Fostele institute de cercetare ale Academiei de Știinţe din Letonia au devenit organizaţii de cercetare guvernamentale non profit, care nu primesc fondurile direct de la bugetul de stat, ci via Consiliul Letonian pentru Știinţă, prin intermediul grant-urilor acordate în urma competiţiilor. Procesul de integrare a institutelor de cercetare independente ale statului în universităţi a început în 1995 și s-a încheiat în 1998. El a constat în înglobarea institutelor de cercetare de stat de către universităţile letone, cu scopul de a moderniza universităţile și de a le crește posibilităţiile de cercetare. Într-un anumit sens însă, acest proces a avut un caracter pur formal. Până acum toate institutele sunt independente din punct de vedere legal, deși formal sunt institute universitare. În 2004 se așteaptă demararea unei noi etape în transformarea sectorului C&D. Statutul legal al institutelor de cercetare ale statului se va schimba. Vor exista doar cinci sau șapte institute de cercetare de stat, cea mai mare parte dintre ele urmând să fie înglobată integral de universităţi și, probabil, câteva dintre ele se vor transforma în instituţii comerciale de stat.

În Lituania cea mai mare parte a capacităţii C&D este concentrată în sectoarele GOV și al Învăţământului Superior sub forma institutelor de cercetare de stat și a institutelor universitare pentru cercetare. C&D, IS și GOV sunt finanţate de bugetul de stat; totuși pot fi obţinute fonduri suplimentare prin intermediul fundaţiilor. De exemplu, Fondul Lituanian pentru Cercetare de Stat și Învăţământ Superior dă fiecărui om de știinţă posibilitatea de a participa, individual sau în grup, la competiţiile pentru obţinerea grant-urilor sau la elaborarea monografiilor știinţifice, etc.

Livre RO.indb 150 10/08/06 13:54:38

151

Potenţialul cercetării a rămas neschimbat, cel puţin în ultimii cinci ani în care cheltuielile brute interne ale C&D (GERD) au reprezentat aprox. 0,52% din Produsul intern brut (PIB). Creșterea cheltuielilor de capital în C&D de stat și IS este insuficientă. Costurile de personal reprezintă aproape 80% din costurile totale, în pofida creșterii sumei alocate de la bugetul de stat pentru C&D în 2000 și 2001.La 1 octombrie 2002 a fost pusă în aplicare o nouă versiune a Legii privind Cercetarea și Învăţământul Superior. Politica cercetării este concepută și instituită de Ministerul Educaţiei și Știinţei în colaborare cu Consiliul Știinţei din Lituania.Pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţilor C&D din Lituania și pentru a crește eficienţa în sistemele C&D, guvernul a înfiinţat în 2002 Consiliul Știinţei și Tehnologiei. Consiliul este alcătuit din ministerele implicate în C&D, cercetători renumiţi și reprezentanţi ai industriei. Președintele Consiliului este Primul Ministru.În urma procesului de reorganizare, multe dintre institutele fostei Academii de Știinţă din Lituania, care au devenit institute guvernamentale prin desfiinţarea în 1991 a Academiei ca sistem știinţific, și-au păstrat independenţa faţă de universităţi și au rămas institute de cercetare de stat. Institutele de cercetare universitare sunt orientate mai mult spre cercetare fundamentală și sunt implicate în ramuri ale cercetării legate de programele de învăţământ ale universităţiilor cărora le aparţin. Universitatea numește o treime din membri institutului de cercetare aferent. Institutele de cercetare de stat sunt sub supravegherea ministerelor și universităţilor corespondente. Institutele ministeriale își concentrează activitatea asupra cercetării aplicate și/sau dezvoltării.

Livre RO.indb 151 10/08/06 13:54:38

152

Anexa 5: Legislaţia învăţământului superior în ţările Enwise

(Perioada de tranziţie și reformele în vederea extinderii UE)

Ţară Legislaţie An

Bulgaria - Legea (autonomiei) învăţământului superior (adoptată în 1991) 1990

- Legea învăţământului superior (amendament la legea din 1990) 1995

Republica Cehă - Hotărârea privitoare la învăţământul superior 1992

- Hotărârea privitoare la învăţământul superior 1997

Estonia - Legea universităţilor 1995

Ungaria - Noua lege a învăţământului superior 1993

Letonia - Legea activităţii știinţifice 1992

- Legea instituţiilor de învăţământ superior (amendată în 2000) 1995

- Legea educaţiei 1998

- Legea educaţiei profesionale 1999

Lituania - Legea cercetării și învăţământului superior 1991

- Legea învăţământului superior 2000

- Legea cercetării și învăţământului superior 2002

Polonia - Legea școlilor și a învăţământului superior 1990

România - Legea acreditării instituţiilor de învăţământ superior și a recunoașterii diplomelor 1993

- Legea educaţiei cu modifiicările și adăugirile ulterioare 1995

- Statutul personalului didactic 1997

- Legea privind învăţământul superior privat 2002

- Legea privind înfiinţarea de extensiuni universitare ale României în străinătate 2002

Republica Slovacă - Legea educaţiei 1990

- Legea învăţământului superior 1990

- Legea privind administrarea de stat și autoguvernarea 1992

- O nouă versiune a acestei legi 1996

Slovenia - Legea învăţământului superior 1993

- amendată 1999

Informaţiile din tabelul de mai sus pot fi comentate astfel:� Datorită deficienţelor în faza acţiunilor de la bază la vârf, a fost nevoie ca legile

învăţământului superior adoptate în ţările Enwise într-o primă fază (1990-1995) să fie revizuite după 1995.

� Reforma legislativă în TECE și Ţările Baltice a avut priorităţi diferite în perioada tranziţiei. În timp ce, până în 1995, majoritatea CEECs și-au concentrat eforturile asupra reformei legislaţiei privind învăţământul superior, Ţările Baltice au avut o altă prioritate: adoptarea unei noi legislaţii privind C&D. Așa cum reiese din analiza sectoarelor C&D din TECE, prezentată în capitolul 2, Slovenia a fost probabil singura ţară care și-a focalizat atenţia într-o primă fază și asupra promovării legislaţiei C&D.

� În timpul fazei acţiunilor de la vârf în jos (1995-1998/9), TECE au iniţiat, în paralel cu amendamentele la legislaţia existentă privind învăţământul superior, și reforme legislative privind sectorul C&D. După revizuirea legislaţiei C&D, adoptată în prima fază, Ţările Baltice au iniţiat începând cu 2005 reforma sectoarelor învăţământului superior.

Livre RO.indb 152 10/08/06 13:54:39

153

Anexa 6: Distribuţia cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise; valori absolute și procente 2001

Afaceri și Investiţii Învăţământ Superior GOV Sector privat non-profit Total

Bulgaria Femei 605 12,6% 875 18,2% 3 301 68,8% 16 0,3% 4 797 100,0%

Bărbaţi 620 10,8% 1 613 28,2% 3 462 60,4% 35 0,6% 5 730 100,0%

Total 1225 11,6% 2 488 23,6% 6 763 64,2% 51 0,5% 10 527 100,0%

Republica Femei 1341 18,8% 3 504 49,1% 2 234 31,3% 54 0,8% 7 133 100,0%

Cehă Bărbaţi 6 777 34,9% 7 580 39,0% 4 853 25,0% 229 1,2% 19 439 100,0%

Total 8118 30,6% 11 084 41,7% 7 087 26,7% 283 1,1% 26 572 100,0%

Estonia Femei 164 8,3% 1 434 72,8% 349 17,7% 22 1,1% 1 969 100,0%

Bărbaţi 343 13,2% 1 913 73,5% 326 12,5% 19 0,7% 2 601 100,0%

Total 507 11,1% 3 347 73,2% 675 14,8% 41 0,9% 4 570 100,0%

Ungaria Femei 1208 12,9% 6 313 67,4% 1842 19,7% : 9 363 100,0%

Bărbaţi 3700 19,5% 11 958 63,0% 3 330 17,5% : 18 988 100,0%

Total 4908 17,3% 18 271 64,4% 5 172 18,2% : 28 351 100,0%

Letonia Femei 518 17,3% 2 059 68,6% 419 14,0% 4 0,1% 3 000 100,0%

Bărbaţi 405 14,7% 1 974 71,5% 381 13,8% 1 0,0% 2 761 100,0%

Total 923 16,0% 4 033 70,0% 800 13,9% 5 0,1% 5 761 100,0%

Lituania Femei 248 5,2% 3 439 71,5% 1 114 23,2% 10 0,2% 4 811 100,0%

Bărbaţi 343 6,3% 3 800 70,0% 1 269 23,4% 14 0,3% 5 426 100,0%

Total 591 5,8% 7 239 70,7% 2 383 23,3% 24 0,2% 10 237 100,0%

Polonia Femei 3 332 9,9% 24 925 74,3% 5 307 15,8% : 33 564 100,0%

Bărbaţi 8 464 15,5% 39 072 71,6% 7 054 12,9% : 54 590 100,0%

Total 11 796 13,4% 63 997 72,6% 12 361 14,0% : 88 154 100,0%

România Femei 4 835 47,4% 2 470 24,4% 2 802 27,7% : 10 107 100,0%

Bărbaţi 6 821 50,6% 3 707 27,5% 2 962 22,0% : 13 490 100,0%

Total 11 656 49,4% 6 177 26,2% 5 764 24,4% : 23 597 100,0%

Republica Femei 644 16,9% 2 089 54,7% 1 083 28,4% : 3 816 100,0%

Slovacă (1) Bărbaţi 1612 28,0% 2 801 48,6% 1 355 23,5% : 5 768 100,0%

Total 2256 23,5% 4 890 51,0% 2 438 25,4% : 9 584 100,0%

Slovenia Femei 471 20,0% 1 007 42,7% 862 36,6% 18 0,8% 2 358 100,0%

Bărbaţi 1114 26,5% 1 947 46,3% 1 057 25,1% 86 2,0% 4 204 100,0%

Total 1585 24,2% 2 954 45,0% 1919 29,2% 104 1,6% 6 562 100,0%

Enwise-10 Femei 13 366 16,5% 48 115 59,5% 19 313 23,9% 124 0,2% 80 918 100,0%

Bărbaţi 30 199 22,7% 76 365 57,4% 26 049 19,6% 384 0,3% 132 997 100,0%

Total 43 565 20,4% 124 480 58,2% 45 362 21,2% 508 0,2% 213 915 100,0%

UE-15 (2) Femei 51 952(3) 17,5% 200 981 67,9% 43 268 14,6% : 296 201(4) 100,0%

Bărbaţi 294 194(3) 37,2% 399 142 50,5% 96 742 12,2% : 790 078(4) 100,0%

Total 346 146(3) 31,9% 600 123 55,2% 140 010 12,9% : 1 086 279(4) 100,0%

Sursă: Comisia Europeană 2003b. Excepţie de la anul de referinţă: BG, EE, LV (SIS+GOV), PL, SI: 2000Note: (1) Echivalent full-time ca excepţie de la valoarea absolută (2) An de referinţă: 2000 (excepţie: AT: 1998) (3) Exclude BE, NL, LU, SE, UK deoarece nu există date corespunzătoare defalcate pe sexe pentru SAI . Aceasta se adaugă unui număr suplimentar de 150 000 de cercetători,

reprezentând aprox. 30% din SAI (4) PNP nu este inclus în calcul

Livre RO.indb 153 10/08/06 13:54:40

154

Anexa 7: Distribuţia pe sexe a cercetătorilor în cadrul sectoarelor C&D din ţările Enwise, valori absolute și procente, 2001

Afaceri și Investiţii Învăţământ Superior GOV Sector privat non-profit Total

Bulgaria Femei 605 49% 875 35% 3 301 49% 16 31% 4797 46%

Bărbaţi 620 51% 1 613 65% 3 462 51% 35 69% 5730 54%

Total 1 225 100% 2 488 100% 6 763 100% 51 100% 10527 100%

Republica Femei 1 341 17% 3 504 32% 2 234 32% 54 19% 7133 27%

Cehă Bărbaţi 6 777 83% 7 580 68% 4 853 68% 229 81% 19439 73%

Total 8 118 100% 11 084 100% 7 087 100% 283 100% 26572 100%

Estonia Femei 164 32% 1 434 43% 349 52% 22 54% 1969 43%

Bărbaţi 343 68% 1 913 57% 326 48% 19 46% 2601 57%

Total 507 100% 3 347 100% 675 100% 41 100% 4570 100%

Ungaria Femei 1 208 25% 6 313 35% 1 842 36% : 9363 33%

Bărbaţi 3 700 75% 11 958 65% 3 330 64% : 18988 66%

Total 4 908 100% 18 271 100% 5 172 100% : 28351 100%

Letonia Femei 518 56% 2 059 51% 419 53% 4 80% 3000 52%

Bărbaţi 405 44% 1 974 49% 381 47% 1 20% 2761 48%

Total 923 100% 4 033 100% 800 100% 5 100% 5761 100%

Lituania Femei 248 42% 3 439 48% 1 114 47% 10 42% 4811 47%

Bărbaţi 343 58% 3 800 52% 1 269 53% 14 58% 5426 53%

Total 591 100% 7 239 100% 2 383 100% 24 100% 10237 100%

Polonia Femei 3 332 28% 24 925 39% 5 307 43% : 33564 38%

Bărbaţi 8 464 72% 39 072 61% 7 054 57% : 54590 62%

Total 11 796 100% 63 997 100% 12 361 100% : 88154 100%

România Femei 4 835 41% 2 470 40% 2 802 49% : 10107 43%

Bărbaţi 6 821 59% 3 707 60% 2 962 51% : 13490 57%

Total 11 656 100% 6 177 100% 5 764 100% : 23597 100%

Republica Femei 644 29% 2 089 43% 1 083 44% : 3816 40%

Slovacă(1) Bărbaţi 1 612 71% 2 801 57% 1 355 56% : 5768 60%

Total 2 256 100% 4 890 100% 2 438 100% : 9584 100%

Slovenia Femei 471 30% 1 007 34% 862 45% 18 17% 2358 36%

Bărbaţi 1 114 70% 1 947 66% 1 057 56% 86 83% 4204 64%

Total 1 585 100% 2 954 100% 1 919 100% 104 100% 6562 100%

Enwise-10 Femei 13 366 31% 48 115 39% 19 313 43% 124 24% 80 918 38%

Bărbaţi 30 199 69% 76 365 61% 26 049 57% 384 76% 132 997 62%

Total 43 565 100% 124 480 100% 45 362 100% 508 100% 213 915 100%

UE-15 (2) Femei 51 952(3) 15% 200 981 33% 43 268 31% : 296 201(4) 27%

Bărbaţi 294 194(3) 85% 399 142 67% 96 742 69% : 790 078(4) 73%

Total 346 146(3) 100% 600 123 100% 140 010 100% : 1 086 279(4) 100%

Sursă: Comisia Europeană 2003b. Excepţie de la anul de referinţă: BG, EE, LV (SIS+GOV), PL, SI: 2000Note: (1) Echivalent full-time ca excepţie de la valoarea absolută (2) An de referinţă: 2000 (excepţie: AT: 1998) (3) Exclude BE, NL, LU, SE, UK deoarece nu există date corespunzătoare defalcate pe sexe pentru SAI . Aceasta se adaugă unui număr suplimentar de 150 000 de

cercetători, reprezentând aprox. 30% din SAI (4) PNP nu este inclus în calcul

Livre RO.indb 154 10/08/06 13:54:40

155

Anexa 8:Gradele universitare în ţările Enwise

Tabelul conţine gradele personalului academic la care s-a făcut referire în capitolul 3. În dreptul numelui fiecărei ţări este prezentat separat gradul corespunzător gr.A și global gradele de la B la D.

BulgariaA: Profesor

B-D: Profesor Asociat, Conferenţiar, Cercetător Asociat.

LituaniaA: Profesor

B-D: Profesor Asociat, alte cadre didactice.

Republica CehăA: Profesor

B-D: Profesor Asociat, Asistent, Conferenţiar.

PoloniaA: Profesor

B-D: Doctor, Doctor hab., Profesor de liceu.

Estonia1

A: Profesor

B-D: Profesor Asociat, Asistent, Preparator, alte cadre didactice.

RomâniaDate lipsă.

UngariaA: Profesor (Egyetemi Tanár)

B-D: Profesor Asociat (Docens), Conferenţiar Doctor (Adjunktus), Conferenţiar

(Tanársegéd).

Republica SlovacăA: Profesor

B-D: Docent, Conferenţiar Doctor, Lector, Conferenţiar.

LetoniaA: Profesor

B-D: Profesor, Asistent. Preparator, Cercetător.

SloveniaA: Profesor

B-D: Profesor Asociat, Asistent.

1. Datele despre personalul academic se referă la universităţi și centre de cercetare din cadrul universităţilor (în majoritatea lor institute de cercetare integrate în universităţi). Aceste date sunt reprezentate în EFT și includ atât activităţi de învăţământ cât și activităţi C&D.

Livre RO.indb 155 10/08/06 13:54:41

156

Anexa 9: Reprezentarea femeilor în Academiile Naţionale de Știinţă din ţările Enwise

Ţară Repartizare Comitet de conducere Consiliu executiv Consiliu general

Bulgaria Total 11 12 59

Femei 0 3 1

% Femei 0% 25% 2%

Republica Cehă Total 7 10 246

Femei 2 0 30

% Femei 29% 0% 12%

Estonia Total 12 8 57

Femei 1 0 1

% Femei 8% 0% 2%

Ungaria Total 20 6 337

Femei 0 0 11

% Femei 0% 0% 3%

Letonia Total 6 28 97

Femei 0 5 12

% Femei 0% 18% 12%

Lituania Total 7 - 40

Femei 1 - 1

% Femei 14% - 3%

Polonia Total 4 32 191

Femei 0 1 4

% Femei 0% 3% 2%

România Total 6 17 181

Female 1 1 Date lipsă

% Femei 17% 6% Date lipsă

Republica Slovacă Total 15 10 84

Femei 2 3 19

% Femei 13% 30% 23%

Slovenia Total 13 - 73

Femei 2 - 2

% Femei 15% - 3%

ENWISE-10* Total 101 123 1 365

Femei 9 13 81

% Femei 9% 11% 6%

Sursă: de la diverși membri ai Grupului de Experţi Enwise.Notă: * Totalul pentru Consiliile Executive din 8 ţări Enwise (lipsesc Lituania și România

Totalul pentru Consiliile Generale din 9 ţări Enwise, lipsește România

Modelul Academiilor de Știinţă moștenit din perioada sovietică cuprinde 2 niveluri. De exemplu, în 2002, dintre cei 97 de membri ai Academiei de Știinţă din Letonia (care a fost reorganizată ulterior ca asociaţie a oamenilor de știinţă) numai 12 erau femei iar dintre cei 28 de membri ai senatului acestei organizaţii numai 5 erau femei. În Lituania, în 1995, în cadrul Presidium-ului Academiei Lituaniene de Știinţă a fost aleasă pentru prima dată o femeie în funcţia de președinte al Departamentului Agriculturii și Pădurilor. Mai târziu, în 1998, ea a fost aleasă academician în agronomie, fiind de altfel singura reprezentantă a femeilor.În cadrul celui de-al doilea nivel, la ora actuală sunt doar 4 femei în funcţia de director al unui institut de cercetare de stat, dintr-un total de 33 de institute, câte există în Letonia. Aceeași situaţie se întâlnește și în Republica Cehă: în anul 2000, din cei 2400 membri ai staff-ului academic, 1000 erau femei, dar numai 118 (o treime) deţineau funcţii de conducere. Un alt exemplu rezultă din studiul iniţiat în 2002 de Academia de Știinţe din Slovacia (Sedova, 2003). Acesta a fost un proiect pilot care și-a propus monitorizarea situaţiei, calificării și rolului cercetătoarelor. Datele defalcate pe sexe au fost colectate pentru a evidenţia prezenţa redusă a femeilor de știinţă în posturi de conducere, la nivelul comitetelor și corpurilor decizionale. Principala concluzie a acestei analize a fost că, deși femeile reprezintă 32,7% din personalul Academiei de Știinţe din Slovacia, există totuși o distribuţie verticală în 2 categorii diferite. Acest fapt indică o divergenţă semnificativă: la nivelele superioare procentajul femeilor este de 15,6%, în timp ce la nivelul secundar și inferior procentajul este de 42,1%.

Livre RO.indb 156 10/08/06 13:54:41

157

Annex 10:Helsinki Group on Women and ScienceMembers from the Enwise countries

Ţară NUME TITLU DEPARTAMENT ORGANIZAŢIE E-MAIL

BG Dr.Sc. Margarita ATANASSOVA Profesor Asociat Asigurări de muncă și sociale Universitatea de Economie m.atanassova@premium-bg.com

CZ Dr. Hana FRÝDOVÁ Membru în Consiliul de Conducere Politici de Cercetare și Dezvoltare Ministerul Educaţiei, Frydova@msmt.cz

Tineretului și Sportului

Dr. Iva LEKEŠOVÁ Politici de Cercetare și Dezvoltare Ministerul Educaţiei, Lekesova@msmt.cz

Tineretului și Sportului

EE Tiia RAUDMA Consilier Ministerul Educaţiei tiia.raudma@hm.ee

HU Dr. Ildiko HRUBOS Profesor Sociologie și Politici sociale Universitatea de Știinţe Economice ildiko.hrubos@soc.bke.hu

și Administraţie Publică - Budapesta

LV Dr. Dace GERTNERE Profesor Asociat, Director Departamentul de cercetare Universitatea Letonă daceg@lanet.lv

LT Dr. Meilute TALJUNAITE Profesor Asociat Știinţe Politice Universitatea de Drept din Lituania meilet@ltu.lt

PL Joanna PININSKA Profesor Institute of Hydro-geology Universitatea Varșovia joannap@geo.uw.edu.pl

& Engineering Geology

RO Florica Mioara TRIPȘA Profesor Fundaţia Pentru Educaţie și Sănătate mtripsa@anph.ro

SK Magdaléna PISCOVÁ Președinte Consiliul Institutul de Sociologie Academia de Știinţe din Slovacia (SAV) supiscov@klemens.savba.sk

Oamenilor de știinţă

Sl Maca JOGAN Profesor Facultatea de Știinţe Sociale Universitatea Ljubljana maca.jogan@uni-lj.si

Dr. Andreja UMEK-VENTURINI Consilier guvernamental Ministerul Educaţiei, Știinţe și Sportului andreja.umek@gov.si

Annex 11:Helsinki Sub-Group of Statistical CorrespondentsMembers from the Enwise countries

Ţară NUME DEPARTAMENT ORGANIZAŢIE E-MAIL

BG Reny PETKOVA Unitatea ‘Statistici despre Servicii’ Institutul Naţional de Statistică Rpetkova@NSI.bg

CZ Miluše KOPÁČKOVÁ Divizia Noi Tehnologii & Statistici Servicii Publice Oficiul de Statistică din Republica Cehă kopackova@gw.czso.cz

EE Aavo HEINLO Sectorul de Statistică Educaţie și Cercetare Oficiul de Statistică din Estonia aavo.heinlo@stat.ee

HU Katalin JANAK Biroul Central de Statistică din Ungaria katalin.janak@ksh.gov.hu

LV Maranda BEHMANE Departamentul Statistici Sociale Biroul Central de Statistică din Letonia mbehmane@csb.lv

LT Danguole ARESKIENE Unitatea de Statistică Biroul Central de Statistică din Lituania Danguole.Areskiene@mail.std.lt

PL Dr. Maria ANTOSIK Centrul pentru Prelucrarea Informaţiei antosik@opi.org.pl

RO Adriana OPRIȘ Direcţia Generală a statisticilor pentru Industrie și Construcţii Institutul Naţional de Statistică ciu@insse.ro

SK Marta MOSNA Divizia știinţă și Tehnologie Ministerul Educaţiei mosna@education.gov.sk

Sl Metka MEDVEŠEK-MILOŠEVIČ Oficiul de Statistică al Republicii Slovenia Metka.Medvesek-Milosevic@gov.si

Livre RO.indb 157 10/08/06 13:54:42

158

A&HCI – Arts and Humanities Citation IndexANS – Academia Naţională de ȘtiinţeAS – Academie de ȘtiinţeAT - AustriaBAS – Academia Bulgară de ȘtiinţeBE - BelgiaBG – Bulgaria BMC – Bursele „Marie Curie“C&D – Cercetare și DezvoltareCAER – Comunitatea de Ajutor Economic ReciprocCE – Comisia EuropeanăCEDAW – Convenţia privitoare la Eliminarea tuturor

formelor de Discriminarea a FemeilorCERN – Organizaţia Europeană pentru Cercetare

Nucleară CNRS – Centrul Naţional Francez pentru Cercetare

Știinţifică CORDIS – Cercetare Comunitară și Serviciu de

Procesare a InformaţiilorCOST – Cooperare Europeană în domeniul Cercetării

Știinţifice și Tehnice CREST – Comitetul pentru Cercetare Știinţifică și

Tehnică C.Sc. – „Candidat în Știinţe“ CTD – Cercetare și Dezvoltare TehnologicăCZ – Republica Cehă DE – Germania DG – Directoratul-General (al Comisiei Europene)D.Sc. – Doctor în Știinţe EAS – Agenţia Estoniană pentru InvestiţiiECTS – Sistemul European de Transfer de CreditEE – Estonia EESD – Energie, Mediu și Dezvoltare Durabilă

(Program Tematic al PC5)Enwise – ENlarge Women In Science to East ERA – Aria de Cercetare EuropeanăERA-MORE – Aria de Cercetare Europeană

– Cercetători MobiliESF – Fundaţia pentru Știinţă din EstoniaETAN – Reţeaua Europeană pentru Implementarea

TehnologieiEURATOM – Programul Cadru al Comunităţii Europene

pentru Cercetare și formare Profesională în domeniul Energiei Nucleare

EUROSTAT – Oficiul Statistic al Comunităţilor Europene

EXSIS – EXperts Sub-Information System (baza de date a experţilor din PC5)

F&S – Femeile și ȘtiinţaFMI – Fondul Monetar InternaţionalFTE – Echivalent full-time FYRoM – Fosta Republică Yugoslavă MacedoniaGC – Grup de Consultanţă (în cadrul PC6)GCE – Grupuri de Consultanţă Externă (în cadrul PC5)GERD – Fonduri brute de la buget pentru C&DGOV – Sectorul de stat (din C&D)GROWTH – Creștere Competitivă și Durabilă (Program

tematic al PC5)HAS – Academia Ungară de Știinţe HCSO – Oficiul Statistic Central al Ungariei HEGPR – Procentajul de Gen(der) din Învăţământul

SuperiorHEP – Programul pentru Revigorarea Învăţământului

Superior și a Cercetării din noile landuri (Germania)HU – Ungaria

IHP – Încurajarea Potenţialului Uman din Cercetare și ameliorarea bazei socio-economice (Program al PC5)

IMM – Întreprinderi mici și mijlociiINCO – Confirmarea Rolului Internaţional al Cercetării

Comunitare (Program al PC5)Innovation/SMEs – Promovarea Inovaţiilor și

Încurajarea Participării IMM-urilor (Program al PC5)INS – Institutul Naţional de StatisticăIS – Învăţământ SuperiorISCED – Clasificarea Internaţională Standard în

domeniul Educaţiei IST – Societatea Informaţională facilă (Program Tematic

al PC5)IT – Tehnologia InformaţieiITRE – Comitetul Parlamentului European pentru

Industrie, Comerţ Extern, Cercetare și EnergieJINR – Institutul comun pentru Cercetare NuclearăLAS – Academia Letonă de ȘtiinţeLCS – Consiliul Știinţei din LetoniaLT – LituaniaLU - LuxemburgLV – LetoniaMA – Master of ArtsMEP– Membru al Parlamentului EuropeanMES – Ministerul Educaţiei și ȘtiinţeiMME – Modulul de Management al Experţilor (baza de

date a experţilor PC6)MP – Membru al ParlamentuluiMÜFA – Fondul pentru Dezvoltare Tehnologică

(Ungaria)M.Sc. – Master of ScienceNACE – Clasificarea industrială generală a activităţilor

economice din cadrul CENEAA – Agenţia Naţională de Evaluare și Acreditare NKC - Ženy a Věda: Centrul Naţional de Contact din

Republica Cehă – Femeile și ȘtiinţaNKFP – Fondul Naţional pentru Dezvoltare Tehnologică

(Ungaria)NL – OlandaOECD – Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare

TehnologicăONG – Organizaţie non-guvernamentalăONU – Organizaţia Naţiunilor UniteOTKA – Fondul pentru Cercetare Știinţifică din UngariaPA – Pennsylvania (SUA)PAN – Academia Poloneză de Știinţe PC – Programul Cadru al Comunităţii Europene pentru

Cercetare și Dezvoltare TehnologicăPC5 – Programul Cadru 5 al Comunităţii Europene

pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică (1998 – 2002)

PC6 – Programul Cadru 6 al Comunităţii Europene pentru Cercetare și Dezvoltare Tehnologică (2002 – 2006)

PHARE – Acţiunea pentru Restructurarea Economiei din Polonia și Ungaria (extins în toate celelalte TECE)

PhD – Doctor of Philosophy PIB – Produsul Intern BrutPNC – Punct Naţional de ContactPNP – Sectorul privat non-profit (al C&D)PL – Polonia QoL – Calitatea vieţii și managementul resurselor vii

(Program tematic al PC5)RAS – Academia Română de ȘtiinţeRDG – Republica Democrată Germană (1949 – 1990) RFG – Republica Federală Germania (1949 – 1990)

Lista abrevierilor

Livre RO.indb 158 10/08/06 13:54:43

159

RO – RomâniaRSFY – Republica Socialistă Federativă Yugoslavia

(1945 – 1991)RTF – Rich Text FormatSAI – Sectorul Afaceri și Investiţii (din cadrul C&D)S&T – Știinţă și TehnologieSCI – Science Citation IndexSE - SuediaSI – Slovenia SIS – Sectorul Învăţământ Superior (în C&D)SK – Republica Slovacă SSCI – Social Sciences Citation IndexSUA – Statele Unite ale AmericiiTECE –Ţările Europei Centrale și de EstTEMPUS – Schema de Mobilitate Trans-Europeană

pentru Studii Universitare

Ţările Enwise: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Slovenia

TSEE – Ţările din Sud-Estul EuropeiUE – Uniunea EuropeanăUK – Marea BritanieUNDP – Programul de dezvoltare al ONU UNECE – Comisia Economică a ONU pentru EuropaUNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru

Educaţie, Știinţă și CulturăURSS – Uniunea Republicilor Sovietice SocialisteVEGA – Agenţia Știinţifică a Ministerului Educaţiei

din Republica Slovacă și a Academiei de Știinţe din Republica Slovacă

WIP – Programul de Integrare a Oamenilor de Știinţă (Germania)

Livre RO.indb 159 10/08/06 13:54:44

160

Documente de interes generalBen-David, Joseph (1971). The scientist’s role in

society. A comparative study. Englewood Cliffs: Prentice-Hall N.J.

Blackburn, R., Browne, J., Brooks, B. and Jarman, J. (2002). ‘Explaining Gender Segregation’. în: The British Journal of Sociology, 53/4: 513-536.

Bourque, Susan C. and Warren, Kay B. (1990). ‘Access is not enough: Gender perspectives on technology and education’. în: I. Tinker (ed.), Persistent inequalities: Women and world development, New York - Oxford: Oxford University Press, 83-100.

Clarke, Steve (2001). ‘Earnings of men and women in the EU: the gap narrowing but only slowly’. în: Statistics in Focus, Theme 3, 5/2001, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NK-01-005-EN-I. ISSN 1024-4352.

Cockburn, Cynthia (1985). Machinery of dominance: women, men and technical know-how. London: Pluto Press.

Dunne, Mary (2003). ‘Education in Europe. Key Statistics 2000/2001’. în: Statistics in Focus, Theme 3, 13/2003, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NK-03-013-EN-C. ISSN 1024-4352.

Elson, Diane and Catagay, Nilufer (2000). The social content of macroeconomic policies. New York: United Nations Publications.

European Commission (1998-2003). Regular reports on progress towards accession and strategy papers for Bulgaria, Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania, Slovak Republic nd Slovenia, accesibil via Europa website la: http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm

European Commission (1999). Women and Science – Mobilising women to enrich European research (COM (1999) 76), accesibil via Europa website la:http://europa.eu.int/comm/research/science-society/documents_en.html

European Commission (2001). Science and Society Action Plan (COM (2001) 714). Luxenburg: OPOCE. ISBN: 92-894-3025-7.

European Commission (2002). National Policies on Women and Science in Europe. Luxenburg: OPOCE. ISBN: 92-894-3579-8.

European Commission (2003a). Third European Report on Science & Technology Indicators –Towards a Knowledge-based Economy. Luxemburg: OPOCE. ISBN: 92-894-1795-1.

European Commission (2003b). She Figures 2003. Luxenburg: OPOCE. ISBN: 92-894-5812-7.

European Commission (2003c). Key Figures 2003-2004. Luxenburg: OPOCE.ISBN: 92-894-5814-3.

European Commission (2003d). Investing in Research: An action Plan for Europe. Luxenburg: OPOCE. ISBN: 92-894-5909-3.

European Parliament (2002). Report on the state of research in applicant countries and measures needed to ensure their full participation in the framework programme (2002/2082/(INI)). Committee on Industry, External Trade, Research and Energy, rapporteur: Jürgen Zimmerling.

Evans, Richard E. (1977). The Feminists. New York: Harper & Row.

Feldman, Saul D. (1974). Escape from the Dolls’ House: Women in graduate and professional school education. New York: McGraw Hill.

Franco, Ana and Jouhette, Sylvain (2003). ‘Labour Force Survey. Principal results 2002. EU and EFTA countries’. în: Statistics in Focus, Theme 3, 15/2003, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NK-03-015-EN-C. ISSN 1024-4352.

Franco, Ana and Blöndal, Lárus. (2003). ‘Labour Force Survey. Principal results 2002. Acceding countries’. în: Statistics in Focus, Theme 3, 16/2003, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NK-03-016-EN-N. ISSN 1024-4352.

Frank, Simona (2003). ‘R&D expenditure and personnel in the candidate countries in 2000’. în: Statistics in Focus, Theme 9, 1/2003, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NS-03-00-EN-N. ISSN 1609-5995.

Gal, Susan and Kligman, Gail (2000). The politics of gender after socialism. A comparative-historical essay. Princeton: Princeton University Press.

Gavin, Brigid (2001). The European Union and globalisation: towards global democratic governance. Cheltenham: Edward.

Glenday, Christine (1993). An overview of science and technology reform in Central and Eastern Europe 1990-1993, Report no. 67. Paris: US Embassy, National Science Foundation’s Europe Offi ce - Science Section.

Graham, Loren (1998). What have we learned about science and technology from the Russian experience? California: Stanford University Press.

ILO (International Labour Organisation) (1990). International standard classifi cation of occupations: ISCO-88. Geneva: ILO.

Jähnert, Gabriele, Gohrisch, Jana, Hahn, Daphne, Nickel, Hildegard Maria, Peinl, Iris and Schäfgen, Katrin (2001). Gender in transition in Eastern and Central Europe proceedings. Berlin: Trafo Verlag.

Journal of the Chemical Society “D.I. Mendeleev” (1990).

Kanter Moss, Rosabeth (1993). Men and women of the corporation. New York: Basic Books.

Laafi a, Ibrahim and Larsson, Anna (2001). ‘Women in public research and higher education in Europe’. în: Statistics in Focus, Theme 9, 7/2001, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog: KS-NS-01-007-EN-I. ISSN 1609-5995.

Miethe, Ingrid and Roth, Silke (eds.) (2003). Europas Töchter. Traditionen, Erwartungen und Strategien von Frauenbewegungen in Europa. Opladen: Leske + Budrich.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) (1994). Manual of the measurement of human resources devoted to S&T – Canberra Manual. Paris: OECD.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) (2002). Proposed Standard Practice for Surveys on Research and Experimental Development - Frascati Manual. Paris: OECD.

Open Society Institute – EU Accession Monitoring Program (2002). Monitoring the EU accession process: equal opportunities for women and men. OSI: Budapesta.

Osborn M. et al. (2000). Science policies in the European Union: Promoting excellence through mainstreaming gender equality. Luxenburg: OPOCE. ISBN 92-828-8682-4.

Paasi, Marianne (1998). ‘Effi ciency of innovation Systems in the Transition Countries’. în: Economic Systems, Physica-Heidelberg, 22/ 3: 217-234.

Palomba, Rosella (ed.) (2000). Figlie di Minerva. Milano: Franco Angeli.

Palomba, Rosella and Menniti, Adele (eds.) (2002). Minerva’s Daughters – Filles de Minerve. Rome: Italian National Research Council – Institute for Research on Population and Social Policies.

Rübsamen-Waigmann, H. et al. (2003). Women in Industrial Research – A wake up call for European industry. Luxenburg: OPOCE. ISBN 92-894-4400-2.

Sonin, Alexander (1990). ‘The Forum, which did not take place’. în: Nature, 3-4-5.

Sonin, Alexander (1990). ‘How the bomb saved the physicists’. în: Moscow News, 12.

Stiegler, Barbara (2002). Wie Gender in den Mainstream kommt. Bonn: Friedrich Ebert Stiftung.

Stolte-Heiskanen, Veronica (ed.) (1991). Women in science: Token women or gender equality. Oxford: Berg Publishers.

Strack, Guido (2003). ‘Catching up with the EU? Comparing the knowledge society in the EU and the Acceding countries’. în: Statistics in Focus, Theme 9, 9/2003, Luxenburg: OPOCE. Număr de catalog KS-NS-03-009-EN-C. ISSN 1609-5995.

UN (United Nations) (1996). Platform for Action and Beijing Declaration. New York: United Nations Department of Public Information.

UN (United Nations) (2000). The World’s Women 2000. Trends and statistics. New York: United Nations Publications.

UN (United Nations) (2001). Abortion policies. A global review, 3 vol. New York: United Nations Publications.

UNDP (United Nations Development Programme) (2002). Human Development Report. New York – Oxford: Oxford University Press.

UNESCO (United Nations Educational Scientifi c and Cultural Organization) (1997). International Standard Classifi cation of Education, ISCED 1997. Paris: UNESCO. BPE-98/WS/1.

UNICEF (United Nations Children’s Fund) (1999). Women in transition, Regional Monitoring Reports 6. UNICEF: Florence.

Documente de lucru Enwise Blagojević, Marina (2003). Women scientists in

the Balkans.

Bundule, Maija (2003). Latvian national contribution on women and science.

Burkhardt, Anke (2003). Women scientists in the former German Democratic Republic.

Calloni, Marina and Ergma, Ene (2003). Inception paper on women and science in the Enwise countries.

Ergma, Ene (2003). Estonian national contribution on women and science.

Glover, Judith (2003). Statistical contribution on women and science in the Enwise countries.

Groó, Dóra and Papp, Eszter (2003). Hungarian national contribution on women and science.

Havelková, Hana (2003). Czech national contribution on women and science.

Mladenič, Dunja (2003). Slovenian national contribution on women and science.

Oleksy, Elżbieta H. (2003). Polish national contribution on women and science.

Sretenova, Nikolina (2003). Bulgarian national contribution on women and science.

Velichová, Daniela (2003). Slovak national contribution on women and science.

Tripsa, Mioara Florica (2003). Romanian national contribution on women and science.

Zvinkliene, Alina (2003). Lithuanian national contribution on women and science.

Bibliografi e

Livre RO.indb 160 10/08/06 13:54:45

161

Documente Enwise Workshops Blagojević, Marina (ed.) (2004). Starting a debate with

women scientists from the Balkan region, în curs de apariţie. Enwise Workshop. Bruxelles: 11-12 November 2003.

Groó, Dóra (ed.) (2004). Debating bioethical issues with women scientists from the Enwise countries, în curs de apariţie. Enwise Workshop. Budapesta: 2-3 October 2003.

Linková, Marcela (ed.) (2004). Young scientists in the Enwise countries, în curs de apariţie. Enwise Workshop. Praga: 25 April 2003.

Bibliografi e pe ţări

Regiunea balcanică și fosta Yugoslavie

Blagojević, Marina (1991a). ‘Double-faced marginalisation. Women in science in Yugoslavia’. în: V. Stolte-Heiskanen (ed.), Women in science: token women or gender equality, Oxford: Berg Publishers, 75-94.

Blagojević, Marina (1991b). Žene izvan kruga: profesija i porodica (Femei date la o parte: profesie și famillie). Belgrad: ISIFF.

Blagojević, Marina (1991c). ‘Društvene nejednakosti i pol’ (Inegalităţi sociale și gender). în: M. Popović et al., Srbija krajem osamdesetih (Serbia la sfârșitul anilor ‘80), Belgrad: ISIFF, 89-110

Blagojević, Marina (1992a). ‘Nauka i pol: inhibicija institucionalnog okruženja’ (Știinţă și gen(der): Tabu-urile mediului instituţional). Belgrad: Sociologija, 1: 23-37.

Blagojević, Marina (1992b). ‘Nauka i pol: obrasci svakidašnjeg života’ (Știinţă și gen(der): modele ale vieţii cotidiene). Belgrad: Sociologija, 2: 243-257.

Blagojević, Marina (1995). ‘Svakodnevica iz ženske perspektive: Samožrtvovanje i beg u privatnost’ (Viaţa cotidiană din perspectiva femeilor: sacrifi ciu de sine și evadare în viaţa privată). în: S. Bolčić (ed.), Društvene promene i svakodnevica: Srbija početkom 90-ih (Schimbări sociale și viaţa cotidiană: Serbia la începutul anilor ‘90), Belgrad: ISIFF, 181- 209.

Blagojević, Marina (1997). Roditeljstvo i fertilitet: Srbija 90-ih (Viaţa familială și fertilitatea: Serbia în deceniul 9). Belgrad: ISIFF.

Blagojević, Marina (ed.) (1998). Ka vidljivoj ženskoj istoriji: Ženski pokret u Beoradu 90-ih (Towards visible women’s history: Women’s movement in Belgrade in the 1990s). Belgrad: Centar za ženske studije.

Blagojević, Marina (1999a). ‘Gender and survival: Serbia in the 1990s’. în: A. Peto and B. Rasky (eds.) Construction/ reconstruction: women, family, politićs in Central Europe, 1945-1998, New York - Budapesta: OSI Network Women’s Program, 187-214.

Blagojević, Marina (1999b). ‘The walks in gender perspective’. în: M. Lazić (ed.), Winter of discontent: protest in Belgrade, Budapesta: CEU Press, 113-130.

Blagojević, Marina (1999c). ‘Institutions in Serbia: from collapse to what?’. în: G.H. Heinrich (ed.), Institution building in the new democracies: studies in post-post-communism, Budapesta: Collegium Budapest, 43- 84.

Blagojević, Marina (ed.) (2000a). Mapiranje mizoginije u Srbiji: diskursi i prakse (Analiza misoginiei în Serbia: discursuri și practici). Belgrad: AZIN.

Blagojević, Marina (2000b). ‘Patriotizam i mizoginija: mit o srpskoj muškosti’ (Patriotism misoginie: mitul masculinităţii sârbești). în: M. Blagojević (ed.), Mapiranje mizoginije u Srbiji: diskursi i prakse (Analiza misoginiei în Serbia: discursuri și practici), Belgrad: AZIN, 281-310.

Blagojević, Marina (2000 c). ‘Nevidljivo telo i moćna bestelesnost: mediji u Srbiji 90-ih’ (Corpul invizibil și puterea imaterială: media în Serbia anilor ‘90). în: B. Arsić (ed.) Žene, slike, Izmisljaji... (Femei, Imagini, Proiecţii...), Belgrad: Centar za ženske studije, 181-202.

Blagojević, Marina (2002a). ‘Mizoginija: univerzalna i/ili kontekstualna?’ (Misoginia: universală și/ sau dependentă de context?). Belgrad: Srpska politička misao, 2: 21-38.

Blagojević, Marina (2002b). ‘Žene i muškarci u Srbiji 1990-2000: Urodnjavanje cene haosa’ (Femeile și bărbaţii în Serbia 1990-2000: analizând costurile haosului). în: S. Bolčić (ed.) Srbija krajem milenijuma, razaranje društva, promene i svakodnevni život (Serbia la sfârșit de mileniu: distrugerea socială, schimbări și viaţa cotidiană), Belgrad: ISIFF, 283-314.

Blagojević, Marina (2003). Women’s situation in the Balkan countries. Report for the EU Parliament (No. IV/2002/16/03), presented at the EU Parliament, Committee on Women’s Rights and Equal Opportunities. Bruxelles: 10-6-2003.

Bolčić, Silvano (ed.) (1995). Društvene promene i svakodnevni život: Srbija početkom 90-ih (Schimbări sociale și viaţa cotidiană: Serbia la începutul anilor ‘90). Belgrad: ISIFF.

Dinkić, Mladen (1997). Ekonomija destrukcije (Economia distrugerii). Belgrad: Stubovi kulture.

Federal Statistical Bureau FRY. Statistical Bulletins: 486, 1683, 1857 2297, 2305. Belgrad.

Federal Statisticl Bureau FRY (1981). Census, table 078. Belgrad.

Lazić, Mladen (ed.) (1994). Razaranje društva: Jugoslovensko društvo u krizi 90tih (Distrugerea societăţii: Societatea yugoslavă și criza anilor ‘90). Belgrad: Filip Višnjić.

Milić, Andjelka (1992). ‘Nove tehnologije i odnosi polova – pogled iznutra’ (Noile tehnologii și relaţiile de gen(der) – perspectivă din interior). Belgrad: Sociologija, 1: 5-22.

Milić, Andjelka (1995). ‘Svakodnevni život porodica u vrtlogu društvenog rasula’ (Viaţa cotidiană a familiilor în vâltoarea distrugerii sociale). în: S. Bolčić (ed.) (1995), Drštvene promene i svakodnevni život: Srbija početkom 90-ih (Schimbări sociale și viaţă socială: Serbia la începutul anilor ‘90), Belgrad: ISIFF, 135-180.

Papić, Žarana (1994). ‘Women’s movement in former Yugoslavia: 1970s and 1980s’. în: M. Blagojević, D. Duhaček and J. Lukić (eds.), What can we do for ourselves, Belgrad: Centar za ženske studije, 37-49

Popov, Nebojša (ed.) (1996). Srpska strana rata: Trauma i katarza u istorijskom pamćenju (Povestea sârbă a războiului: traumă și catharsis în memoria istorică). Belgrad: Republika.

Popović, Mihailo et al. (1991). Srbija krajem osamdesetih (Serbia la sfârșitul anilor ‘80). Belgrad: ISIFF.

Puzigaća, Milka (2002). Status and challenges for gender equality in Yugoslavia. Novi Sad: Scan Agency for Research and Development.

Samardžić, Slobodan, Nakarada Radmila and Kovačević Djuro (eds.) (1998). Lavirinti krize:Preduslovi demokratske transfomacije SR Jugoslavije (Labirinturile crizei: precondiţiile unei transformări democratice a Yugoslaviei). Belgrad: Institut za evropske studije.

Semenčenko, Dušica (2003). ‘Ljudski resursi u istraživačko-razvojnom sistemu Srbije, indikatori o ženama u nauci’ (Resurse umane în sectorul C&D din Serbia. Date sespre femei și știinţă). Belgrad: Tehnologija, Kultura, Razvoj No 9.

Bulgaria

Arnaoudov, Mikhail (1939). Istoriia na Sofi iskiia universitet Sv. Kliment Ohridski preipurvoto mupolustoletie (1888-1938) (Istoria Universităţii Sf. Kliment Ohridski din Sofi a în prima ei jumătate de veac: 1888-1938). Sofi a: Editura Casei Regale.

Beleva, Iskra and Kotzeva, Mariana (2001). ‘Bulgaria. Country study on international skilled migration’. Lucrare prezentată la ILO Workshop despre Întoarcerea emigranţilor califi caţi în Bulgaria. Sofi a: ILO.

Bobeva, Daniela (1996). Migration, European integration and the brain drain from Bulgaria. Sofi a: CSD.

Damianov, Damian (2003). ‘We need a long-term state policy towards re-emigration’. în: Science, Sofi a: Union of Scientists in Bulgaria, 12/1: 31-33.

Dinkova, Maria (1978). 1000 questions to the modern young woman. Sofi a.

Gächter, August (2002). The ambiguities of emigration: Bulgaria since 1988, International Migration Papers, 39, Geneva: ILO.

Gazette (1890). Legea moștenirii. Decret regal nr. 484, 25-1-1890.

Gazette (1897 a). Legea comerţului. Deccret regal nr. 93.

Gazette (1897 b). Legea educaţiei pentru gimnaziile de fete. Decret regal 20-1-1897.

Gazette (1924). Legea asigurării sociale. Decret regal nr. 7.

Gazette (1937). Decretul privitor la alegerea membrilor parlamentului. Decret regal nr. 264.

Gazette (1944). Legea egalităţii drepturilor. Decret nr. 30.

Gazette (2003). Legea combaterii discriminării. Decret nr. 86.

Genchev, Nikolay (1988). Bulgarian culture XV-XIX century. Sofi a.

Georgieva, Patricia (2002). Higher education in Bulgaria. București: UNESCO – CEPES.

Ilieva, Nikolina (1991).’Women’s work under the condition of transition to market economy’. Lucrare prezentată la Conferinţa Femeile în timpul tranziţiei la economia de piaţă, Sofi a.

Kalchev, Jordan (1997). Profi le and motives of potential migrants from Bulgaria. Budapesta: IOM.

Kalchev, Jordan (2001). The external migration of Bulgarian population. Sofi a: Dunav Press.

National Statistical Institute (2002). Women and men in the Republic of Bulgaria. Sofi a.

National Statistical Institute (2002). Education in the Republic of Bulgaria.Sofi a.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) - Center for Co-operation with Non-members (2002). Thematic review of national policies for education – Bulgaria, Offi cial Report, 22-3-2002.

Simeonova, Kostadinka (2002). ‘Women in Science – The key issue of integration into the European Research Area’. în: Strategies of educational and science policy, 4: 36-52.

Sretenova, Nikolina (1993). ‘Some refl ections on the feminist paradigm concerning gender and science’. în: M. Pellikaan-Engel (ed.), Against Patriarchal Thinking. A Future without Discrimination, Amsterdam: VU Boekhandel/Uitgeverij bv, 107-111.

Sretenova, Nikolina (1994a). ‘The Nation’s Showcase: Bulgarian academic women between the Scylla of totalitarianism and the Charybdis of change’. în: S.S. Lie, L. Malik, and D. Harris (eds.), The World yearbook of education 1994: the gender gap in higher education, London – Philadelphia: Kogan Page, 33-45.

Sretenova, Nikolina (1994b). ‘Cultural and historical background of women’s entrance into higher education in Bulgaria’. în: History of European Ideas, 19/ 4-6: 867-874.

Sretenova, Nikolina (2000). ‘Legalization of women higher education in Bulgaria’. în: Philosophical Alternatives, 2: 153-168.

Sretenova, Nikolina (2002a). ‘About double meanings and subtleties of gender equality in Bulgarian higher education’. în: C. Wiedmer (ed.), Sound changes: an international survey of women’s career strategies in higher education, Zürich: Universität Zürich, 75-82.

Sretenova, Nikolina (2002b). ‘Elizaveta Karamihailova (1897–1968). The fi rst woman physicist, who managed to cross the ‘safety-curtain’ of Sofi a University’. Lucrare prezentată la cea de-a 22-a Școală fi losofi că internaţională de la Varna.

Livre RO.indb 161 10/08/06 13:54:46

162

Totev, Stoyan (2001). ‘The Bulgarian economy in transition: possibilities for Balkan regional integration’. în: G. Petracos (no koma) and S. Totev (eds.), The development of the Balkan Region, Aldershot: Ashgate Publishing, 317-358.

Vavrek, Alexander (1997). ‘Physical Sciences and Bulgarian Academy of Sciences from 1911 to 1955’. în: Journal of the Bulgarian Academy of Sciences, 110/1.

Velev, Kamen (2002). ‘Young scientists in Bulgarian universities and the brain drain problem’. Paper presented at the International Conference Attracting young scientists: Strategies against brain drain, Sofi a.

Republica CehăBrenner, V. and Hrouda, M. (1967-1968). ‘Věda a

vysokoškolské vzdělání’ (Situaţia știinţei și a IS din punctul de vedere al prestigiului profesional. în: Sociologický časopis, 1967/5 și 1968/1.

Filáček, Adolf, Loudín, Jiří and Provazník, Stanislav (1999). University education, science and research. în: Věda, technika, společnost, 4: 77-94.

Filáček, Adolf and Provazník, Stanislav (2000). ‘The intellectual, social and human dimensions of science and research assessment: transformation experience of the Czech Republic’. în: Teorie vědy. Časopis pro teorii vědy, techniky a komunikace, 9/1: 53-65.

Filáček, Adolf (2002). ‘Hodnocení výzkumných a inovačních aktivit: zkušenosti z průzkumu podnikatelských subjektů v ČR’(Punerea în aplicare a activităţilor de cercetare și inovaţie: experienţa din cercetarea în mediul de afaceri din Republica Cehă). în: Teorie vědy. Časopis pro teorii vědy, techniky a komunikace, 3: 5-40.

Holmwood, John (2000). ‘Feminism and epistemology: what kind of successor science?’. în: Věda, technika, společnost, 3: 89-113.

Křížová, Eva and Filáček, Adolf (1991). ‘Obraz vědeckých a výzkumných profesí ve výzkumu Prestiž ´90’ (Imaginea profesiilor știinţifi ce și a cercetării). în: Teorie vědy, 1-2: 37-60.

Linková, Marcela (2002). National Contact Center - Women in Science. Preliminary Findings. Manuscris nepublicat.

Malečková, Jitka (2002). Úrodná pùda. Žena ve službách národa (Pământ fertil: femeile slujesc patria). Praga: ISV nakladatelství.

Možný, Ivo (1981). Rodina vysokoškolsky vzdělaných partnerů (Familia de intelectuali). Brno: UJEP.

Müller, Karel (2001). ‘The Czech Republic - Science, technology and education’. în: G. Gorzelak, E. Ehrlich, L. Falta and M. Illner (eds.), Central Europe in transition: Towards EU membership, Varșovia: Scholar Publishing House.

Musilová, Martina (1999). ‘Equal opportunity as a matter of public interest’. în: Czech Sociological Review, 2: 195-204.

Provazník, Stanislav, Filáček, Adolf, Křížová-Frýdová, Eva, Loudín, Jiří and Machleidt, Petr (1994). ‘Transformace vědy a výzkumu v ČR’. In : Teorie vědy, 3-4: 5-152.

Provazník, Stanislav and Filáček, Adolf (1995). ‘Current problems and new developments in the transformation of the Academy of Sciences’. în: Teorie vědy,1: 7-19.

Provazník, Stanislav, Filáček, Adolf and Machleidt, Petr (1999). ‘Problems of the production and application of knowledge in a societal transformation: the Czech Republic’s approach to knowledge society’. în: Věda, technika, společnost, 1-2: 9-40.

Uhrová, Eva (1995). ‘Feminist Path: Where has it led?’. în: L. Busheikin (no koma) and A. Kolczak (eds.) Altos and sopranos: a pocket handbook of women’s organizations, Praga: Gender Studies Centre.

Wajcman, Judy (2000). ‘Refl ections on gender and technology studies: in what state is the art?’. în: Věda, technika, společnost, 3: 61-87.

Wolchik, Sharon L. (1981). ‘Elite strategy toward women in Czechoslovakia: liberation or mobilization?’. în: Studies in Comparative Communism, 2-3: 123-142.

Estonia

Eesti Naine (1989). Monthly magazine, 9.

Ergma, Ene (2001). ‘Women in science in Estonia’. în: Research and Development, Tallin: Statistical Offi ce of Estonia.

Estonian Human Development Report (1998). Section 3.1.: ‘Differences in the distribution of income in Estonia’: http://www.iiss.ee/nhdr/1998/EIA98eng.pdf

Estonian Human Development Report (1999): http://www.iiss.ee/nhdr/1999/EIA99eng.pdf

Estonian Human Development Report (2000). Section 3.2: ‘The gender dimension of the labour market: Estonia against the backdrop of Europe’: http://www.iiss.ee/nhdr/2000/EIA00eng.pdf

Estonian Human Development Report (2001). Is Estonia Socially Sustainable? Chapter 3: ‘The labour market and education as the basis for social sustainability’: http://www.iiss.ee/nhdr/2001/en/contents.html

Estonian Human Development Report - Human Development Trends and Policy Making (2002). Chapter 3: ‘Family’: http://www.iiss.ee/nhdr/2002/eng/contents.html

Estonian Statistical Offi ce’s Year Books:http://www.stat.ee/index.aw?set_lang_id=2

Funk, Nanette and Mueller, Magda (ed.) (1993). Gender politics and post-communism: Refl ections from Eastern Europe and the Former Soviet Union. New York: Routledge.

Hansson, Leeni and Narusk, Anu (1998). Sotsioloogiline pilk Eesti naistele (Femeile din Estonia din punctul de vedere al sociologului). Prezentare pentru conferinţă.

Jordansson, Birgitta (2000). The politics of gender equality: the encounter between political intentions and the academy in the ‘Tham Professiorships’. Tallinn: Swedish Secretariat for Gender Research.

Kurm, Kairi (2001). ‘Government hopes to cut gender gap’. în: The Baltic Times, 1: 4.

Lauristin, Marju (2002). ‘Introduction. Women in today’s Estonia’. în: The Finnish Review of East European Studies, special issue on ‘Women and transition: the case of Estonia’, 3-4: 8-11.

Maimik, Andres and Kilmi, Jaak (2000). Big Sister. A portrait fi lm about fi ve Estonian women politicians: Kristiina Heinmets, Terje Aru, Signe Kivi, Marju Lauristin, Kadi Pärnits. Tallinn.

Ministry of Social Affairs of Estonia & UNDP (2000). Towards a balanced society – Women and men in Estonia. Tallin.

Narusk, Anu (ed.) (1994). Murrangulised 80-ndad ja 90-ndad aastad Eestis (Anii ’80 și ’90 în Estonia). Tallinn-Helsinki.

Narusk, Anu and Mänd, Kristina (eds.) (1998). Human rights in Estonia. UNDP: Tallinn.

Nordic Council of Ministers (1995). Programme for Nordic co-operation on gender equality 1995-2000. Copenhaga: NCM.

Peltonen, Carita, and Turtiainen, Seija (2001). Gender equality and the future, 2nd Baltic Sea Women Conference. Helsinki.

Persson, Inga and Jonung, Christina (eds.) (1998). Women’s work and wages. London: Routledge.

Pilvre, Barbi (2000a). ‘Kes räägib teleekraanil? Naised meedia kõverpeeglis’ (Cine vorbește la televizor? Femeile în oglinda distorsionată a mass-mediei). în: Akadeemia, 9.

Pilvre, Barbi (2000b). Construction of gender in the cover-column ‘Persoon’ of the Estonian weekly ‘Eesti Ekspress’. Teză de masterat. Tallinn: Universitatea Tallinn.

Republic of Estonia (2001). Initial, Second and Third Report on the Implementation of the Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women: http://spunk.mfa.ee/eesti/oigusloome/Konventsioonid/CEDAW_Report_2001_Estonia.pdf

Rose, Richard (1995). Pensioners, gender and poverty in the Baltic States. Glasgow: Centre for the Study of Public Policy.

Taagepera, Mare (1989). A person and Estonia through a woman’s point of view. Prezentare la ăntrunirea “METROO”. Kääriku.

UNDP (United Nations Development Programme) (1999). Gender in transition: fi ve years of UNDP projects in Eastern and Central Europe and CIS. New York: United Nations Publications.

Wilder, Lisa, Benedict, Mary Ellen and Viies, Mare (1999). Gender differences in earnings in Estonia. Proceedings of the 10th International Congress of Political Economists. Tallinn.

Germania – Noile landuri estice

Arndt, Marlies and Deters, Magdalene (eds.) (1993). Ausgegrenzt und mittendrin - Frauen in der Wissenschaft. Dokumentation einer Tagung an der Humboldt-Universität Berlin (23/24.10.1992). Berlin: Edition Sigma.

Baume, Britta and Felber, Christine (1994). ‘Anpassung, Verweigerung und Widerspruch - nun lebenslang? Zur Situation und zu Erfahrungen von Wissenschaftlerinnen (Ost) in der Phase der Umstrukturierung der Hochschulen in Berlin und Brandenburg’. în: Berliner Debatte - Initial, 4: 53 - 63.

Bruhm-Schlegel, Uta and Gantz, Helga (1984). ‘Studium und Geschlecht: zu Problemen weiblicher Studienanfänger’. în: U. Starke and U. Bruhm-Schlegel (eds.), Leistungsstreben von Studienanfängern: Material der gemeinsamen Wissenschaftlichen Arbeitstagung des Laboratoriums für Studentenforschung der Karl-Marx-Universität Leipzig und der Abteilung Studentenforschung des Zentralinstituts für Jugendforschung Leipzig am 17. November 1983 an der Karl-Marx-Universität Leipzig zur SIL A, Leipzig: Zentralinstitut für Jugendforschung.

Büchel, Felix and Weißhuhn Gernot (1997). Unter Wert verkauft: Ausbildungsinadäquate Beschäftigung von Frauen in West- und Ostdeutschland. Arbeitsbedingungen und sozioökonomische Bestimmungsgründe. Bielefeld: Bertelsmann Verlag.

Buck-Bechler, Gertraude, Schäfer, Hans-Dieter and Wagemann, Carl-Hellmut (eds.) (1997). Hochschulen in den neuen Ländern der Bundesrepublik Deutschland. Weinheim: Deutscher Studienverlag.

Burkhardt, Anke (1993). ‘(K)ein Platz für Wissenschaftlerinnen an ostdeutschen Hochschulen?’. în: Beiträge zur Hochschulforschung, 3: 339-372.

Burkhardt, Anke and Stein, Ruth He idi (1996). ‘Frauen an ostdeutschen Hochschulen vor und nach der Wende’. în: E. Kleinau und C. Opitz (eds.), Geschichte der Frauen- und Mädchenbildung. Band 2: Vom Vormärz bis zur Gegenwart, Frankfurt a.M. - New York: Campus Verlag, 497-516.

Burkhardt, Anke (1997). ’New professors – old structures: results of personnel replacement in East German universities from the perspective of women’. în: A.F. Grundy, V. Oechtering, D. Köhler and U. Petersen (eds.), Women, work and computerisation. Spinning a web from past to future, Berlin: Springer, 31-44.

Deutscher Bundestag (1992). Situation der Wissenschaftlerinnen in den neuen Bundesländern: Antwort der Bundesregierung auf eine Kleine Anfrage. Bonn.

Livre RO.indb 162 10/08/06 13:54:48

163

Ganslmeier, Hilke (1997). Karriere, Kind oder Broterwerb? Wirtschaftswissenschaftlerinnen aus den neuen Bundesländern im Übergang von Studium zu Beruf. Eine empirische Studie der Sozialisationsgeschichte und Zukunftsvorstellungen zur Entwicklung bedarfsgerechter Familienförderung in Thüringen. München: Hamp.

Gantz, Helga (1977). Zur Persönlichkeitsentwicklung sozialistischer Studentinnen in der DDR. Dissertation A. Dresden: Technische Universität.

Grandke, Anita (ed.) (1968). Frau und Wissenschaft: Referate und ausgewählte Beiträge. Berlin: Akademie Verlag.

Grygier, Bärbel and Wunsch, Regina (1988). Zugang von Frauen und Mädchen zum Hoch- und Fachschulstudium. Berlin: Zentralinstitut für Hochschulbildung.

Hein, Eva and Rosenfeld, Klaus (1985). Frauen in Ausbildung und Beruf. Berlin: Staatsverlag der DDR.

Hieblinger, Inge (1964). Die Förderung der Frau, Wesensmerkmal des Prinzips der Gleichberechtigung von Mann und Frau und ihre Verwirklichung beim umfassenden Aufbau des Sozialismus in der DDR. Habilitation. Halle: Universität Halle.

Hildebrandt, Karin (1989). Wissenschaftlerinnen im Hochschulwesen der DDR: Ergebnisse einer Befragung. Berlin: Zentralinstitut für Hochschulbildung.

Hildebrandt, Karin, and Stein, Ruth Heidi (1992). ‘‘Töchter der Arbeiterklasse’ - Hochschulstudium und -beruf von Frauen in der DDR’. în: A. Schlüter (ed.), Arbeitertöchter und ihr sozialer Aufstieg. Zum Verhältnis von Klasse, Geschlecht und sozialer Mobilität, Weinheim: Deutscher Studienverlag, 144-172.

Kolinsky, Eva and Nickel, Hildegard Maria (2003). Reinventing Gender. Women in Eastern Germany since unifi cation. London: Frank Cass.

Lang, Sabine and Sauer, Birgit (eds.) (1997). Wissenschaft als Arbeit - Arbeit als Wissenschaftlerin. Frankfurt a. M.: Campus Verlag.

Leszczensky, Michael and Schröder, Manuela (1994). Bildungswege von Frauen in den neuen Ländern 1993: vom Abitur bis zum Beruf. Hannover: Hochschul-Informations-System.

Macha, Hildegard, Klinkhammer, Monika and Hildebrandt, Karin (1994). ‘Zur Lage der Erziehungswissenschaftlerinnen an den Universitäten der neuen Bundesländer. Zwischenbild’. în: A. Kell (ed.), Erziehungswissenschaften im Aufbruch?, Weinheim: Deutscher Studienverlag, 222 – 276.

März, Karin (ed.) (1974). Zur Realisierung der Gleichberechtigung der Frau im Hochschulwesen der DDR: eine politisch-ökonomische und statistische Studie zu Problemen von Studentinnen und Wissenschaftlerinnen. Berlin: Institut für Hochschulbildung.

Meier, Artur, Rabe-Kleberg, Ursula and Rodax, Klaus (eds.) (1997). Transformation und tradition in Ost und West. Opladen: Leske und Budrich.

Meske, Werner (ed.) (1987). Frauen in der Wissenschaft: Wissenschaftspotential-Kolloquium VII am 26. März 1987 in Berlin. Berlin: Institut für Theorie, Geschichte und Organisation der Wissenschaft.

Ministerium für Wissenschaft, Forschung und Kultur Brandenburg (ed.) (1996). Gleichberechtigung: Was können Hochschulen und Forschungseinrichtungen für die Chancengleichheit von Frauen im Beruf leisten? Drittes Brandenburger Symposium zur Hochschul- und Forschungsplanung Potsdam. Potsdam: Verlag für Berlin-Brandenburg.

Nickel, Hildegard Maria (ed.) (1990). Geschlechtersozialisation in der DDR oder: Zur Rekonstruktion des Patriarchats im realen Sozialismus. Berlin: Akademie der Pädagogischen Wissenschaften der DDR.

Pfi ster, Gertrud (1987). ‘Die Grenzen der Emanzipation - Aufstiegsbarrieren für Frauen in der DDR’. în: D. Voigt (ed.), Elite in Wissenschaft und Politik: Empirische Untersuchungen und theoretische Ansätze, Berlin: Duncker und Humblot.

Ramm, Michael and Bargel, Tino (1995). Studium, Beruf und Arbeitsmarkt: Orientierungen von Studierenden in West- und Ostdeutschland. Nürnberg: Institut für Arbeitsmarkt- und Berufsforschung.

Richter, Ricarda (1987). Zur Effektivität rechtlicher Regelungen zur Förderung und Unterstützung von Studentinnen mit Kind und werdenden Müttern, die sich im Hochschuldirektstudium befi nden. Dissertation A. Halle: Universität Halle.

Schlegel, Uta (1993). ‘Ostdeutsche Frauen. Rückblick auf die DDR und die deutsche Vereinigung’. în: Die Frau in unserer Zeit, 2:15-23.

Scholze Siegfried et al. (1987). Zur Rolle der Frau in der Geschichte der DDR: vom antifaschistisch-demokratischen Neuaufbau bis zur Gestaltung der entwickelten sozialistischen Gesellschaft (1945 bis 1981). Eine Chronik. Leipzig: Verlag für die Frau.

Stein, Ruth Heidi and Wetterer, Angelika (eds.) (1994). Studierende und studierte Frauen: ein ost-west-deutscher Vergleich. Kassel: Jenior und Pressler.

Winkler, Gunnar (1990) (ed.). Frauenreport `90. Berlin: Die Wirtschaft Verlag.

Zimmermann, Karin (2000). Spiele mit der Macht in der Wissenschaft. Passfähigkeit und Geschlecht als Kriterien für Berufungen. Berlin: Edition Sigma.

Ungaria

Czuglerné Iványi, Judit, Hajdú, József, Gyulavári, Tamás, Morvai, Krisztina, Pap, Enikő and Szabó, Istvánné (2002). The equal treatment of men and women in Hungary in the light of the relevant EU directives. OSI: EU Monitoring Programme.

Fehér, Erika (2002). ‘Femeile din Ungaria preiau conducerea’. în: Népszabadság, 29-10-2002.

Galasi, Péter (2000). Differences in the earnings of women and men in Hungary, 1986-1996. Budapest: National Centre of Labour and Methodology.

Glatz, Ferenc (2002). ‘Academy and science policy’. în: Hungarian Science, 494-506.

Groó, Dóra (2002). Women in research and development. Teză MBA. Budapest: University of Budapest.

Hámor, Szilvia (2002). ‘De ce au femeile nevoie de o carieră? – Izoalrea socială este cel mai mic obstacol. în: Népszabadság, 8-10-2002.

Haraszty, Ágnes (1991). ‘Equal Opportunities for Women – Women in Science in Hungary’. în: V. Stolte-Heiskanen (ed.), Women in science – Token women or gender equality?, Oxford: Berg Publishers, 193-198.

Haraszty, Ágnes and Hrubos, Ildikó (2002-3). ‘Women and science in a European dimension’. în: Hungarian Science, 333-339.

Hrubos, Ildikó (2001). ‘Chances of women in higher education’. în: Hungarian Higher Education, 8-9-10.

Hrubos, Ildikó (2002). ‘Women and science: a review of the situation in Hungary’. în: European Commission (2002) National policies on women and science in Europe, Luxenburg: OPOCE, 71-72, ISBN: 92-894-3579-8.

Hungarian Central Statistical Offi ce (1987). The qualifi cation of scientists. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (1989). Research and development. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (1995). The qualifi cation of scientists. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (1997). The circumstances, family background and mobility of people with a scientifi c degree. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (1998). Changes in participation and earnings position of women in the Hungarian labour market. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (2000). Research and development. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (2001a). Research and development. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce (2001b). The situation of women on the labour market. Budapest.

Hungarian Central Statistical Offi ce (2002). R&D and tertiary education. Budapesta.

Hungarian Central Statistical Offi ce and Ministry of Social and Family Affairs (2001). Women and men in Hungary. Budapesta.

Kun, Erzsébet J. (2002). ‘Nu este treaba șefului dacă angajata e însărcinată sau nu’. în: Népszabadság, 12.12.2002.

Lendvai, Ildikó (2002). ‘Femeile din viaţa publică și din politică’. în: Népszabdság, 1.02.2002.

Márk, Edina (2002). ‘Discriminarea de gen(der) pe piaţa muncii’. în: Magyar Hírlap, 27.04.2002.

Magyar Tudománios Akadémia (Academia de Știinţă din Ungaria): http://www.mta.hu

Ministerul protecţiei sociale și al familiei – Baza de date din Ungaria: http://www.tarki.hu/adatbank-h/nok/index.html

Nagy, Beáta (1997). ‘New career perspectives – Women entrepreneurs in Hungary’. în: M. Fleischmidt and V. Zentai (eds.). Women and men in East European transition, Cluj-Napoca.

Pongrácz,(koma) Tiborné (2001). ‘The role of family and work in women’s life’. în: TÁRKI - Ministry of Social and Family Affairs, Changing roles, Budapesta.

Velvet (2002). “Un program pentru stabilirea rolului femeii pe piaţa muncii “, 31.10.2002, MTI: http//:www.velvet.hu

Viszt, Erzsébet, Plank, Zsuzsa and Borsi, Balázs (2001). ‘Mobility of human resources in Hungary: An analysis and a proposal for regular collection of statistics’. în: Innovative People – Mobility of skilled personnel in national innovation systems, Budapesta: OECD.

Letonia

Cimdiņa, Ausma (2001). Brīvības vārdā. Biogrāfi ska apcere par Vairu Vīķi-Freibergu (În numele libertăţii. Biografi a președintelui Letoniei: Vaira Vike-Freiberga). Rīga: Jumava Publishers.

Cimdiņa, Ausma and Gertnere, Dace (2003). ‘A woman in a contemporary Latvian science: if and where is a problem?’. în: Feministica Lettica, 42-50.

Department of Statistics to the Government of the Republic of Lithuania (2002). Women and men in the Baltic Countries. Vilnius.

Druviete, Ina (2001). ‘Women and language, language and women’. în: Feministica Lettica, 174-186.

Eglite, Pārsla (ed.) (1994). Women of Latvia-75. Researches. Statistics. Reminiscences. Rīga: Zvaigzne Publishers.

Eglīte, Pārsla and Inna, Zariņa (eds.) (1999). Time use by gender in Latvia. Riga: Institute of Economics.

Eglīte, Pārsla (2003). ‘Advantages and disadvantages of women in post-soviet Latvia’. în: M.E. Domsch, Gender Equality in Central and Eastern European countries, Hamburg: Peter Lang, 169-184.

Humanities and Social Sciences Latvia (1998). ‘Gender Equality - Precondition of Democracy’, 1/18.

Livre RO.indb 163 10/08/06 13:54:49

164

Institute of Philosophy and Sociology - Latvian Academy of Sciences (in collaboration with the Information Offi ce of the Nordic Council of Ministers) (1992). Fragments of reality: Insights on women in a changing society. Riga.

Jurgens, Jekabs (1959). Pētera Stučkas Latvijas Valsts universitāte 40 gados (1919-1959) (Universitate de stat din Letonia Pēteris Stučka - 40 years: 1919-1959). Rīga: Latvijas Valsts izdevniecība.

Kavasa, Dace (1999). Analyses of the Latvian legislation from the gender equality aspect. Rīga.

Korolova, Ilze (ed.) (1997). Invitation to the dialogue: beyond gender (in)equality. Proceedings of the Baltic-Nordic Conference. Rīga: Institute of Philosophy and Sociology.

Kūle, Maija (2003). ‘Women as a value at the Latvian Academy of Sciences: an ideal and reality’. în: Feministica Lettica, 131-136.

Latvijas Republikas Valsts statistikas komiteja (1989). Latvijas sievietes. Īss statistisko datu krājums (Latvian Women. A short collection of statistical data), Riga.

Latvijas Republikas Valsts statistikas komiteja (1997). Latvijas sievietes un vīrieši: statistiskais portrets (Femeile și bărbaţii în Letonia: un portret statistic). Rīga.

Mazsile-Lagzdiņa, Aija (1999). ‘Latvian Women in the Wake of Communism: Weaving the fabric of their lives’. în: Feministica Lettica, 175-198.

Ministry of Welfare (2001). Koncepcija dzimumu līdztiesības īstenošanai (The concept on the implementation of gender equality). Rīga.

Mühlenbach, Kārlis (1908). Latvieši un latvietes Krievijas augstskolās (Bărbaţi și femei din Letonia în Instituţiile de Învăţământ superior din Russia). Jelgava.

Neimane, Astrīda (1999). Dzimums un tautas attīstība Latvijā (Gen(der)ul și dezvoltarea umană în Letonia). Rīga: UNDP: http://(no space)www.un.lv

Rivža, Baiba (2003). ‘Women in Latvian academic community’. în: Feministica Lettica, 246-254.

Stradiņš, Jānis (2003). ‘Academician Lidija Liepiņa – the fi rst Latvian woman-scientist’. în: Feministica Lettica, 285-298.

Trapenciere, Ilze and Plūksna, Gunta (1992). ‘Sieviete zinātnē un ģimenē’ (Femeile deștiinţă și casnicele). în: I. Trapenciere (ed.), Sievietes ceļā (Viitorul femeilor), Rīga: Vaga, 181-189.

Tūna, Aija (1998). ‘Gender Equality at Schools in Latvia: is it important?’. în: Humanities and Social Sciences Latvia, 1/18.

UNDP (United Nations Development Programme) (1998). Latvia. Human Development Report. Rīga: UNDP.

Varslavāns, Alberts (ed.) (1994). Latvijas universitāte 75. Rīga: University of Latvia.

Viderberga, Karina (2001). ‘Translating gender’. în: Feministica Lettica, 161-173.

Zaķe, Ieva (1997). Sieviešu tiesību kustības vakar un šodien (Mișcările feministe – trecut și prezent. Rīga: UNDP.

Zariņa, Inna and Thornborg, Marina (eds.) (2000). Gender equality in Latvia at the threshold of new millennium. Rīga: Institute of Economics.

Lituania

Belyaeva, G.F, Gorshkova, I.D. and Kostikova, I.V (2000). ‘Universitetskie zhenshchiny. Shtichi k portretu’ (Femeile din universităţi. Schiţă de portret). în: Obshchestvennie nauki I sovremennost, 2: 178-187.

Dagyte,(koma) Ina and Voveriene,(koma) Ona (1995). ‘Women and Science in Lithuania’. în: Lithuania: women in the changing society. Report by Lithuanian non-governmental women’s organizations presented at the 4th UN Women’s World Conference in Beijing, 26-27.

Financy I statistika (1990). Women in the USSR 1990. Moscova: Financy I statistika.

Gaidys, Vladas (1998-2001). Mokslininku prestizas (Prestigiul oamenilor de știinţă). Vilnius: Visuomenes nuomones ir rinkos tyrimu centras ‘Vilmorus’.

Hernes, Gunter and Knudsen, Kund (1991). Lithuania. Living conditions. A sociological study. A FAFO-SOTECO Report. Aurskog: Norwegian Trade Union Centre for Social Science and Research.

Kanopiene, Vida (1995). Professional and social mobility of Lithuanian women. Vilnius: UNDP.

Khanin, G. I. (1989). ‘Pochemu otstaet sovetskaya nauka?’ (Cauzele decalajului știinţei sovietice). în: F.M. Borodkin, L.Y. Kosals and R.V. Ryvkina (eds.), Postizhenie: Sociologya. Social’naya politika, Ekonomicheskaya reforma, Moscova: Progress, 140-168.

Lithuanian Academy of Sciences (2001). Lietuvos mokslu akademija 1941-2001. MA leidykla. Vilnius: Academia de Știinţe din Lituania.

Matonyte, Irmina (2001). Posovetinio elito labirintai (Labirinturile elitei post-sovietice). Vilnius: UAB ‘Knygiai’, 220.

Novelskaite, Aurelija (2002). ‘Women in scientifi c community in Lithuania in 1990-2000: Inter-relations between female involvement trends and alternative social surroundings’. în: The development of democracy in the Baltic States. Proceedings of the conference Baltic Readings, Birzai: 4/5-5-2002, 53.

Novelskaite, Aurelija (2003). Moterys Lietuvos akademineje (mokslo) bendruomeneje: sociologine analize, (femeile din comunitate (știinţifi că) din Lituania: analiză sociologică). Dizertaţie de doctorat. Kaunas: Kauno technologijos universitetas.

Paluckiene, Jolanta (2000). ‘Post-socialist welfare state and gender: a comparative study in the Baltic States’. în: M. Taljunaite, R. Blom and H. Melin (eds.), Streaming towards social stability. Social Studies 4, Vilnius – Tampere: Lithuanian Institute of Philosophy and Sociology - Department of Sociology and Social Psychology of the University of Tampere, 95-108.

Statistics Lithuania (2001). Women and men in Lithuania 2000. Vilnius.

Taljunaite, Meilute (ed.) (1999). Socialinis strukturinimasis ir jo pazinimas (Structura socială și cunoașterea ei). Vilnius: Lietuvos fi losofi jos ir sociologijos institutas, 177-178.

Thorborg, Marina (ed.) (1997). Women actors around the Baltic Sea. Karlskrona: The Baltic Institute, 117.

Titma, Mikk and Taljunaite, Meilute (1984). Prestizh professii (Prestigiul profesiilor). Vilnius: Mintis.

Zvinkliene, Alina (1993). ‘Liberalism on the Bolshevik model: the status of women in Lithuania’. în: B. Brecher and O. Fleischmann (eds.), Liberalism and the new Europe, Aldershot: Avebury, 135-148.

Zvinkliene, Alina (1996). ‘The state of family studies in Lithuania’. în: Marriage and Family Review, 3-4: 203-232; and în: M.B. Sussman and R.S. Hanks (eds.), Intercultural variation in family research and theory: implications for cross-national studies, Binghamton: Haworth, 203-232.

Zvinkliene, Alina (1999). ‘Neo-conservatism in family ideology in Lithuania: between the West and the former USSR’. în: S. Bridger (ed.), Woman and political change: perspectives from East-Central Europe, Houndmills Basingstoke: Macmillan, 135-150.

Zvinkliene, Alina (2002). ‘I am a feminist. Who is she?’. în: M. Goluobeva and D. Hanovs (eds.), Women in Baltic Societies: Past and present), Rīga: N.I.M.S., 83-102.

Zvinkliene, Alina (2003). ‘Representation without power. Academic women in Lithuania’. în: Ch. Giordano, A. Zvinkliene and D. Henseler (eds.), Baltic states. Looking at small societies on Europe’s margin, Fribourg: University Press, 157-180.

Zvinkliene, Alina and Popov, Andrej (1990). ‘Perspectives of family planning in the Baltic Republics’. în: A. Matulionis, Z. Morkunas and A. Zvinkliene, Sociological Researches in the Baltic Republics, Vilnius: Institute of Philosophy, Sociology and Law - Lithuanian Academy of Sciences, 114-120.

Polonia

Bator, Joanna (1998). Wizerunek kobiety w reklamie telewizyjnej (Reprezentarea femeilor în reclamele de la posturile de televiziune). Varșovia: Instytut Spraw Publicznych.

Białecki, Ireneusz (1997). ‘Nierówności w dostępie do kształcenia w Polsce powojennej’ (Inegalităţi în acccesul la educaţie în Polonia postbelică). în: Wokół zawodowego równouprawnienia kobiet i mężczyzn (Drepturile egale ale femeilor și bărbaţilor pe piaţa muncii). Varșovia: Wydawnictwo Naukowe ‘Scholar’.

Borowska, Sylwia (1998). Matka, żona, przedmiot pożądania - modelowe wizerunki kobiet (Mother, wife and object of desire. Model representations of women). MA thesis. Varșovia: Universitatea varșovia – Secţia de Jurnalism.

Central Statistical Offi ce (1995). Schools of higher education in 1994-1995. Warsaw.

Central Statistical Offi ce (1998). Statistical Yearbook 1998. Warsaw.

Central Statistical Offi ce (2000). Science and technology in 2000. Warsaw.

Central Statistical Offi ce (2001). Schools of higher education and their fi nances in 2001. Warsaw.

Central Statistical Offi ce (2002). Science and Technology in 2002. Warsaw.

Centre for the Advancement of Women (2000). Directory of women’s organisations and initiatives in Poland. Warsaw.

Centrum Badania Opini Społecznych (CBOS) (Centre for Public Opinion Research) (1997). Aspiracje zawodowe kobiet a życie codzienne (Aspiraţiile profesionale ale femeilor și viaţa cotodiană). Varșovia.

Centrum Badania Opini Społecznych (CBOS) (2002). Views on the governmental policy on women: http://www.cbos.pl

Ciechomska, Maria (1996). Od matriarchatu do feminizmu (De la matriarhat la feminism). Poznań: Brama.

Dabic, Milena (1994). ‘Women and Academic Careers in Poland’. în: Equality and partnership towards higher education, employment/ entrepreneurship and environmental management in Central and Eastern European countries. Future strategic goals and objectives. Conference Proceedings, Wolfheze: European Network of Scientifi c and Technological Co-operation on Women’s Studies - Council of Europe.

Domański, Henryk (1995). ‘Równouprawnienie. Stereotyp tradycyjnego podziału ról’ (Drepturi egale. Stereotipul împărţirii tradiţionale a rolurilor femeilor și bărbaţilor). în: A. Titkow(no koma) and H. Domański (eds.), Co to znaczy być kobietą w Polsce (Ce înseamnă să fi i femeie în Polonia), Varșovia: IFIS PAN.

Dominiczak, Andrzej (1998). ‘O reformie edukacji’ (Despre reforma din educaţie). în: Bez Dogmatu, 37.

Dziedzic, Kinga (1997). ‘Wizerunek kobiety i mężczyzny w reklamie telewizyjnej w Polsce i Wielkiej Brytanii’ (Reprezentarea femeilor și bărbaţilor în publicitatea TV din Polonia și Marea Britanie). în: R. Siemieńska (ed.), Portrety kobiet i mężczyzn w środkach masowego przekazu (Imagini ale femeilor și bărbaţilor în mass-media), Varșovia: Wydawnictwo Naukowe ‘Scholar’.

Livre RO.indb 164 10/08/06 13:54:51

165

Elgozy, Georges (1973). Paradoksy reklamy. Perswazja legalna (Paradoxurile publicităţii. Constrângeri legislative). Warsaw: Wydawnictwa Artystyczne i Filmowe.

Feltynowska, Urszula (2002). Different but equal, or equal treatment of men and women in employment. Warsaw: Polish Association of Legal Education:

http://www.rownouprawnienie.neostrada.pl/(please cut here the weblink) prawopolskie.html#a

Firkowska-Mankiewicz, Anna (1995). ‘Czy tak samo wychowujemy dzieci?’ (Ne creștem copiii în același fel?). în: A. Titkow(no koma) and H. Domański (eds.), Co to znaczy być kobietą w Polsce (Ce înseamnă să fi i femeie în Polonia), Varșovia: IFIS PAN.

Frątczak-Rudnicka, Barbara (1997). ‘Kobiety w reklamie’ (Femeile din publicitate) în: R. Siemieńska (ed.), Portrety kobiet i mężczyzn w środkach masowego przekazu (Imaginea femeilor și bărbaţilor în publicitate), Varșovia: Wydawnictwo Naukowe ‘Scholar’.

Information Processing Centre (2000):http://www.itl.waw.pl/publ/bk/en/node31.html

Kalinowska, Elżbieta (1995). ‘Kobiety w życiu publicznym’ (Femeile din viaţa publică). în: Sytuacja kobiet w Polsce (Situaţia femeilor din Polonia). Varșovia: Raport organizacji pozarządowych (Raport al ONG-urilor).

Łęcka, Kaja (2000). Women and work: http:// www.oska.org.pl

Mazurczak, Dorota (1995). ‘Dążenie kobiet polskich do wyższego wykształcenia na przełomie XIX - XX wieku’ (Femeile din Polonia și Instituţiile de Învăţământ Superior în pragul secolului 20). în: J. Miluska, and E. Pakszys (eds.), Humanistyka i płeć - studia kobiece z psychologii, fi lozofi i i historii (Studii umaniste și gen(der)ul. Studii feministe de psihologie, fi lozofi e și istorie), Poznań: Wydawnictwo Naukowe UAM.

Melosik, Zbyszko (1996). Tożsamość, ciało i władza (Identitate, corp și putere). Poznań: Toruń Edytor.

Miluska, Jolanta (1995). ‘Przekształcenie ról płciowych a szanse kobiet’ (Transformarea rolurilor de gen(der) și șansele femeilor). în: Humanistyka i płeć (Studii umaniste și ge(der)ul), Poznań: Wydawnictwo Naukowe.

Ministry of National Education - Department of Economics of Education (1999). Newsletter. Schools of higher education, essential data. Warsaw.

Mizielińska, Joanna (1997). Kobieta jako przedmiot i podmiot reklamy (Femeia ca obiect și subiect al publicităţii). în: J. Brach-Czainy (ed.), Od kobiety do mężczyzny i z powrotem - rozważania o płci w kulturze (Între bărbat și femeie. Punerea în discuţie a gen(der)ului în cultură), Białystok: Trans Humana.

Nowakowska, Urszula and Swędrowska, Anna (2000). ‘Women on the labour market’. în: Women’s Rights Centre, Polish Women in the 1990s. A Report. Warsaw: http://free.ngo.pl/temida/rappraca2.htm

Oleksy, Elżbieta H. (ed.) (1999). Mass media w społeczeństwie obywatelskim (Mass-media în societatea civilă. Politica egalităţii drepturilor în mass-media). Łódź: Łódź University Press.

Oleksy, Elżbieta H. et al. (2000). Gender in fi lm and the media. East-West dialogues. Frankfurt a.M. - New York: Peter Lang.

Oleksy, Elżbieta H. and Ostrowska, Elżbieta (eds.) (2001). Gender – Film - Media. Kraków: Rabid.

Pinińska, Joanna (2002). ’Women and science: a review of the situation in Poland’. în: European Commission (2002) National policies on women and science in Europe, Luxenburg: OPOCE, 85-86, ISBN: 92-894-3579-8.

Regulska, Joanna (1997). ‘Rodzina polska - wzory wartości’ (Familia poloneyă – Valori și norme. în: M. Falkowska (ed.), Wartości, praca, zakupy. O stylach życia Polaków (valori, muncă, cumpărături. Despre stilul de viaţă al poloneyilor), varșovia: CBOS.

Siemieńska, Renata (1998). Bariery w godzeniu życia publicznego i prywatnego (Difi cultăţile echilibrului dintre viaţa publică și privată). Documente de conferinţă. Varșovia: Ośrodek Informacji I Dokumentacji Rady Europy.

Titkow, Anna and Domański, Henryk (eds.) (1995). Co to znaczy być kobietą w Polsce (Ce înseamnă să fi i femeie în Polonia). Warsaw: IFIS PAN.

Twardowska, Anna and Olczyk, Eliza (2000). ‘Women in Media’. în: Women’s Rights Centre, Polish Women in the 1990s. A Report. Warsaw: http://free.ngo.pl/temida/rapmedia.htm

Wasilewska, Monika (1996). ‘Wzory kobiet w reklamie telewizyjnej’ (repreyentarea femeilor în publicitatea TV). în: R. Siemieńska (ed.), Portrety kobiet i mężczyzn w środkach masowego przekazu (Imaginea femeilor și bărbaţilor în mass-media), Warsaw: Wydawnictwo Naukowe ‘Scholar’.

Wóycicka, Joanna and Dominiczak, Andrzej (2000). ‘Women’s education’. în: Women’s Rights Centre, Polish Women in the 1990s. A Report, Warsaw: http://free.ngo.pl/temida/rapedu.htm

România

Barzea, Cezar (ed.) (1999). România-Educaţia de Bază. Raport National, București: Editura Metropol.

Behr, Edward (1991). Kiss the hand you cannot bite. London: Penguin.

Belis, Mariana (1986). ‘Romanian Women in Technology’. în: European Journal of Engineering Education, 11/3: 257.

Fischer, Mary Ellen (1985). ‘Women in Romanian Politics: Elena Ceausescu, pronatalism and the promotion of women’. în: L. S. Wolchik and Alfred G. Meyer (eds.), Women, state and party in Eastern Europe, Durham: Duke University Press.

Fischer, Mary Ellen and Pasca Harsanyi, Doina (1994). ‘From tradition and ideology to elections and competition: the changing status of women in Romanian politics’. în: Women in the politics of post-communist Eastern Europe, New York: Sharpe.

Fong, Monica S. (1996). Romania: Gender in the transition, poverty and social policy. Washington: World Bank.

Frangopol, Petre (2001). ‘Cercetarea si Universitatea, între valoare si impostura’. în: Romania Libera, 17-12-2001, 3.

Grunberg, Laura (1999). ‘Access to gender-sensitive higher education in Eastern and Central Europe: refl ections from the CEPES-UNESCO Project on good practice in promoting gender equality in higher education’. în: Higher Education in Europe, 3: 395-413.

Institutul Naţional de Statistică (2000). Anuarul Statistic al Romaniei .București: CNS.

Lovatt, Catherine (1999). ‘Women in politics: the legacy of Elena Ceausescu’. în: Central Europe Review, 3: 30-42.

Miroiu, Mihaela (2001). ‘And-and strategy: a Romanian experience’. în: L. Grunberg (ed.), Good practice in promoting gender equality in higher education in Central and Eastern Europe. Studies on Higher Education: UNESCO.

Pascal, Despina (1998). ‘Women in the Economy’. în: UNDP, Status of Women in Romania: 1997-1998, Bucharest: UNDP: http://www.undp.ro/publications

UNDP (United Nations Development Programme) (1994). National Report on the Status of Women in Romania 1980-1994. Bucharest: UNDP: http://www.undp.ro/publications

UNDP (United Nations Development Programme) (1999). The Condition of Women in Romania. Report on the equality of chances between women and men. Achievements and perspectives. Bucharest: UNDP: http://www.undp.ro/publications

Republica SlovacăBútorová, Zora (2002). Krehká krása (Frumuseţe

fragilă). Bratislava: Inštitút pre verejné otázky.

Bútorová, Zora, Cviková, Jana, Farkašová, Etela and Gyarfásyová, Olga (2002). ‘Rovnosť príležitostí žien a mužov’ (Șanse egale pentru bărbaţi și femei). în: G. Mesežnikov (ed.), Report on the state of society in Slovak Republic in 2002, Bratislava: SME.

Cviková, Jana and Juráňová, Jana (2001). Hlasy žien. Aspekty ženskej politiky (Vocile femeilor. Aspecte ale politicii femeilor). Bratislava: Aspekt.

Krivý, Valdimír (2002). ‘Research on gender opportunities in SAV’. în: Newsletters of the Slovak Academy of Sciences, 9: 8-9.

Kvapilová, Erika and Porubänová, Sylvia (2002). Nerovné cesty k rovnosti (Căi difi cile către egalitate). Bratislava: Aspekt.

Piscová, Magdaléna (2000). ‘Ženy vo vede’ (Femeile din știinţă: Impulsul schimbării). în: Newsletters of the Slovak Academy of Sciences, 9: 8-9.

Piscová, Magdaléna (2002). ‘Women and science: a review of the situation in Slovakia’. în: European Commission (2002). National policies on women and science in Europe, Luxenburg: OPOCE, 88-90, ISBN: 92-894-3579-8.

Piscová, Magdaléna (2003). ‘Rod vo vede - ženy vo vede na Slovensku’ (Gen(der)ul în știinţă – Femeile de știinţă din Slovacia). în: Sociológia - Slovak Sociological Review, 35/6: 579-598.

Porubänová, Sylvia (2002). ‘Rozhovory Ženy vo vede: správa pre SAV‘ (Dialog cu femeile de știinţă: raport al SAV). în: Newsletters of the Slovak Academy of Sciences, 9: 8.

Sedová, Tatiana (2002). ‘Ženy vo vede: Gender mainstreaming a mapovanie šancí v SAV’ (femeiel de știinţă: Gender mainstreaming și analiza șanselor egale în SAV). în: Newsletters of the Slovak Academy of Sciences, 9: 7.

Sedová, Tatiana (ed.) (2003). Ženy a veda v SAV (Femeile și știinţa în Academia de Știinţe din Republica Slovacă). Bratislava: Veda, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied.

Stiegler, Barbara (2002). How to apply gender mainstreaming. Aspects of European Union gender policy. Bratislava: Aspekt and Friedrich Ebert Stiftung.

Vašečka, Imrich (2002). ‘Postavenie žien - vedeckých pracovníčok SAV’ (Poziţia femeilor de știinţă din SAV). în: Newsletters of the Slovak Academy of Sciences, 9: 7-8.

Visegrad States (Czech Republic, Hungary, Poland and Slovakia) (2002). Participation of women in the fi elds of meteorology, operational hydrology and related sciences. Conference Proceedings. Bratislava: Slovak Hydrometeorological Institute.

Slovenia

Guvernul Republicii Slovenia – Ofi ciul pentru Șanse Egale: http://www.uem-rs.si/eng/stats-edu.html

Jogan, Maca (2000). ‘Women in Academy and Hidden Discrimination. The Case of Slovenia’. în: Researcher, 20: 44-54.

Jogan, Maca (2001). Seksizem v vsakdanjem življenju (Sexismul în viaţa cotidiană). Ljubljana: Biblioteca Știinţifi că – Facultatea de Știinţe Sociale.

Ministry for Science, Education and Sport (2001). Reports with the aggregated data on the situation in national research institutions. Ljubljana.

Ministry for Science, Education and Sport (2002). Research for European competitiveness. Proceedings of the Bled Forum. Bled.

Ofi ciul Naţional de Statistică(1995). Raziskovalni rezultati (rezultatele cercetării), 644.

Livre RO.indb 165 10/08/06 13:54:52

166

Livre RO.indb 166 10/08/06 13:54:54

167

Comisia Europeană: link-uri folositoare DG Cercetare - Europa� Homepage: http://europa.eu.int/comm/research/index_en.cfm

� FAQ Cercetare: http://europa.eu.int/comm/research/faq/

� Știinţă și Societate: http://europa.eu.int/comm/research/science-society/

� Femeile și Știinţa: http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women-science/women-science_en.html

▫ Enwise:http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women/enwise/index_en.html

▫ Platforma europeană a femeilor de știinţă: http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women-science/network_en.html

▫ Statistici și indici:http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women/wssi/index_en.html

▫ femeile și știinţa – Raporturi naţionale despre femeile de știinţă din Europa:http://europa.eu.int/comm/research/science-society/women-science/helsinki03_en.html

▫ Publicaţii “Femeile și Știinţa” și documente de lucru: http://europa.eu.int/comm/research/science-society/documents_en.html

DG Cercetare - Cordis� FAQ: http://www.cordis.lu/helpdesk/faqs.htm

� homepage PC6: http://fp6.cordis.lu/fp6/home.cfm

� PC6 dintr-o privire: http://www.cordis.lu/fp6/fp6_glance.htm

� Înregistrări în baza de date EMM: http://www.cordis.lu/experts/fp6_candidature.htm

� Detalii PC6: http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm

� Știinţă și Societate: http://www.cordis.lu/science-society/home.html

� Gen(der)ul în Cercetare – PC5 și PC6: http://www.cordis.lu/science-society/library.htm

� Ţările candidate: http://www.cordis.lu/national_service/en/candidate_countries.htm

Resurse electronice de interes general � Karat – Uniunea regională a ONG-urilor pentru drepturile femeilor:

http://www.karat.org/about_us/member_organizations.html

� Federaţia Internaţională Helsinki pentru Drepturile Omului (2002): http://www.ihf/hr.org/reports/women/

� Uniunea Inter-parlamentară a Femeilor din Politică: http://www.ipu.org/wmn-e/classif.htm

� Centrul de Contact din Republica Cehă – Femeile și Știinţa - Praga : http://.www.zenyaveda.cz

� UNIFEM – United Nations Development Fund for Women: http://www.unifem.org

Livre RO.indb 167 10/08/06 13:54:54

168

Mulţumiri

Raportul final Enwise a fost realizat în colaborare cu colegi și experţi, care au contribuit cu informaţii, materiale, date și sugestii sau care au ajutat la organizarea întâlnirilor și atelierelor de lucru Enwise.

Astfel mulţumiri sunt adresate de Marina Blagojević către Barbara Hartung, Ruža First, Andjelka Milić; de Maija Bundule către Maranda Behmane, Līva Biseniece, Ausma Cimdiņa, Agnese Gaile, Dace Gertnere, Ieva Kārkliņa, Elizabete Pičukāne, Baiba Rivža, lze Trapenciere, Vita Zelče, Baiba Zukula; de Ene Ergma către Reesi Lepa, Ülle Must, Ülle-Marike Papp, Tiia Raudma; de Dóra Groó către Maram Anbar, Ildikó Hrubos, Borbála Juhász, Eszter Papp, Melinda Ruck, Erzsébet Zöldyné Szita; de Hana Havelková către Alice Červinková, Marta Kolářová, Marcela Linková, Kateřina Šaldová, Barbora Tupá; de Dunja Mladenič către Maca Jogan, Metka Medvešek-Miloševič, Polona Novak, Sonja Robnik, Andreja Umek-Venturini; de Elżbieta H. Oleksy către Małgorzata Dziedziczak-Papis, Dorota Golańska, Joanna Kazik, Aleksandra Różalska, Wiesław Studencki and to Małgorzata Kozłowska; de Nikolina Sretenova către Margarita Atanassova, Iskra Beleva, Bistra Dimitrova, Bryony Gill, Asia Grigorova, Evdokia Pentcheva, Reni Petkova, Todorka Popova, Kostadinka Simeonova, Nedialka Videva, Albena Vutsova, Naum Yakimoff; de Mioara Florica Tripsa către Monica Alexandru, Mihai Alaicescu, Patricia Arsene, Alexandra Caramizoiu, Virginia Enache, Luminita Gheorghiu, Elena Jitaru, Ioana Nicolae, Iulia Mihail, Clementina Ivan Ungureanu, Serban Constantin Valeca1 și tuturor membrilor Comitetului Naţional pentru Promovarea Femeilor din Știinţe în România; de Daniela Velichová către Mária Bieliková, Etela Farkašová, Daniela Gašperíková, Daniela Hricišáková, Zuzana Juščáková, Zuzana Kiczková, Marta Mosná,

1. Fost Ministru de stat pentru Cercetare în 2002

Livre RO.indb 168 10/08/06 13:54:54

169

Magdaléna Piscová, Tatiana Sedová, Marianna Szapuová, Jana Zezulová; de Alina Zvinkliene către Danute Areskiene, Vladas Gaidys, Christian Giordano, Lilija Kublickiene, Loreta Kuzmickaite, Jurgita Petrauskiene, Jolanta Sirkaite, Virginija Stabinskaite, Lijana Stundziene.

Următorii oficiali UE au sprijinit activităţile Enwise și au fost implicaţi în organizarea întâlnirilor și atelierelor de lucru Enwise. Comitetul Parlamentului European pentru Drepturile Femeilor și pentru Șanse Egale: Anna Karamanou – Comisia Europeană - Eurostat: Simona Frank, Karin Winqvist - DG Relaţii Externe și Integrare: Johanna Damming, Louis Hersom, Martin Schieder - DG Cercetare: Hugh Richardson, Rainer Gerold and Louis Bellemin, Jacques Claude, David Coles, Virgínia Enache, Peter Fisch, Sigi Gruber, Maria Kayamanidou, João Pereira de Faria, Anna Remond, Barbara Rhode, Bruno Schmitz, Erika Szendrak.

Mulţumiri trebuie aduse și Unităţii „Femeile și Știinţa“, în principal pentru Véronique Degraef, Marge Fauvelle, Camilla Gidlöf, Tanya Leigh, Marianna Major, Dace Rambaka, Karen Slavin și Nicole Dewandre.

Nu în ultimul rând am dori să mulţumim Brigittei Degen, care a coordonat cu energie și entuziasm activităţile Enwise din partea Unităţii „Femeile și Știinţa“. Ea a iniţiat activităţi Enwise (cele trei workshop-uri și întâlnirea de la Tallinn), care au facilitat lărgirea ariei de interes a Grupului de Experţi Enwise către cercuri mai largi de femei de știinţă din ţările Enwise și din Europa de Vest. Abordarea ei plină de tact a diferitelor fonduri culturale combinată cu atenţia acordată nuanţelor locale a contribuit hotărâtor la reușita acţiunilor noastre.

Livre RO.indb 169 10/08/06 13:54:55

170

Dr. Marina Blagojević (Balcani)Marina Blagojević este cercetător senior la Institutul pentru Cercetare Sociologică și Criminologică din Belgrad, Serbia. Dr. Blagojević este sociolog și este preocupată îndeosebi de sociologia fenomenului gender și de sociologia relaţiilor interetnice. A activat în mișcarea femeilor din Serbia încă de la începutul anilor 1990 și este unul dintre fondatorii Centrului pentru Studii Feministe din Belgrad (1992). A predat cursuri de gen la Universitatea Central-Europeană din Budapesta. În 1998 a devenit membru senior al Colegiului Budapesta, Institutul pentru Studii Avansate. A fost profesor invitat în Germania, SUA și, în prezent, în Muntenegru. În 2003, a finalizat pentru Parlamentul European un studiu despre Statutul Social al Femeii în Balcani. Cercetările pe care le desfășoară în prezent au ca obiect următoarele teme: mecanismele instituţionale și neinstituţionale (culturale, sociale) ale excluderii femeilor, cu accent asupra misoginismului; explorarea conexiunii dintre cunoaștere, dezvoltare și politicile gender în ţările în tranziţie; procesul de reconciliere și istoria pozitivă a Balcanilor.

Dr. Maija Bundule (Letonia)Maija Bundule este conducătoarea Diviziei Știinţă a Departamentului pentru Învăţământ Superior și Știinţă al Ministerului Educaţiei și Știinţei din Letonia. Dr. Bundule a obţinut masteratul în 1977 la Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Letonia, Riga, și și-a efectuat studiile postuniversitare la Institutul pentru Cercetarea Proteinelor din cadrul Academiei de Știinţe din URSS. În 1984 și-a susţinut teza de doctorat având ca temă „factorul EF-G de elongaţie a structurii primare a E.coli“. După întoarcerea la Riga, a devenit cercetător asociat al Institutului de Sinteză Organică. Începând cu 1990 a devenit conducător de proiecte de cercetare privind structura tridimensională a capsidelor native și recombinate în cadrul Institutului de Biologie Moleculară. Din 1994 până în 1997, a fost profesor asistent la Facultatea de Biologie a Universităţii din Letonia. În prezent răspunde de administrarea și coordonarea Programelor UE CTD și de diferitele activităţi de cercetare cu cooperare internaţională. Este membru al PC6, Comitetul de Program pentru Prioritatea 1.

Dr. Anke Burkhardt (Germania)Anke Burkhardt a studiat agronomia la Universitatea Humboldt, Berlin. Și-a început cariera știinţifică în 1980 în domeniul cercetării din cadrul învăţământului superior. După unificarea Germaniei, s-a implicat în proiecte de cercetare finanţate de Ministerul Federal al Educaţiei și Știinţei privind reînnoirea învăţământului superior din fosta RDG. Cercetările ei s-au concentrat asupra înlocuirii personalului academic și promovării studenţilor. Principalul câmp de interes îl reprezintă situaţia femeilor de știinţă în perioada tranziţiei. Din 1990 și până în 2000 cercetările ei au avut ca obiect schimbările structurale din universităţile de medicină și tendinţele manageriale și de finanţare din spitalele universitare. În prezent este membru al staff-ului academic și, din 2001, Director General al Institutului pentru Cercetări în Domeniul Învăţământului Superior din cadrul Universităţii Martin Luther din Halle-Wittenberg. Acesta este singurul institut pentru astfel de studii din noile landuri din estul Germaniei. A fost fondat în 1996 de Ministerul Federal al Educaţiei și Cercetării din Sachsen-Anhalt și are ca principale orientări abordarea integratoare a egalităţii de gen și finanţarea bugetară a studiilor de gen(der).

Grupul de Experţi Enwise

marina.blag@beotel.yu

maija.bundule@izm.gov.lv

burkhardt@hof.uni-halle.de

Livre RO.indb 170 10/08/06 13:54:55

171

Prof. Dr. Marina Calloni (Italia)Marina Calloni este profesor de filozofie socială și politică la Universitatea Milano-Bicocca și este Director al Reţelei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Gender. A obţinut un doctorat în filozofie și un al doilea doctorat în știinţe social-politice. A fost cercetător asistent la Universitatea din Frankfurt și la Institutul Gender din cadrul Școlii Economice din Londra. Profesorul Calloni a fost profesor invitat la universităţile din Bremen, Viena, Lugano, Hanovra, Tirana și Beijing. De asemenea, a fost directorul unui proiect de înfiinţare a unui Institut Gender (sprijinit de UNDP) în cadrul Universităţii din Tirana și este cofondator al Școlii Politice Aleksandra Kollontai (Arkhangelsk, Rusia de Nord-Vest). A participat la mai multe proiecte de cercetare internaţionale, a făcut parte din reţele de cercetare transnaţionale și a publicat un număr mare de lucrări, în mai multe limbi. Principalele teme de cercetare sunt: studiile de gen, teoriile etice, politică și justiţie, cunoaștere și știinţă, cetăţenia europeană și mobilitatea, cercetare și cooperare internaţională. Dintre ultimele sale publicaţii amintim:“I dilemmi dell’aborto. Il bene, il giusto e le differenze“(Roma: Donzelli, 2004).

Prof. Dr. Ene Ergma (Estonia)Ene Ergma a absolvit în 1969 (cum laude) Universitatea din Moscova ca astronom. În 1972 Prof. Ergma și-a susţinut teza de candidat în știinţe fizico-matematice (echivalent al PhD), iar în 1984 teza de doctorat în știinţe fizico-matematice (Dr. Sc.). Din 1972 până în 1988 a lucrat în cadrul Consiliului Astronomic ca cercetător junior, apoi ca secretar executiv, apoi ca cercetător senior și ulterior ca cercetător șef. Principalele teme ale cercetărilor sunt: evoluţia stelelor și fizica stelelor, fisiunea nucleară instabilă și evoluţia unui sistem binar cu stele neutronice și găuri negre. În 1998 devine profesor de astronomie la Universitatea Tartu, în 1997, membru al Academiei Estoniene de Știinţe iar din 1999 este unul dintre vicepreședinţii acestei instituţii. În martie 2003, prof. Ergma a fost aleasă purtător de cuvânt al Parlamentului Estonian.

Prof. Dr. Judith Glover (Marea Britanie)Judith Glover este profesor de Studii de Administraţie Publică la Școala de Finanţe și Știinte Sociale din cadrul Universităţii Surrey Roehampton, Londra. Specialităţile pe care le predă sunt: Politici Sociale și Politici de Angajare. A colaborat timp de mai mulţi ani cu Unitatea „Femeile și Știinţa“, cartografiind disponibilitatea datelor despre angajarea știinţifică a femeilor în statele membre UE, colectând informaţii despre statisticile americane privind femeile și știinţa și asigurând consiliere în culegerea și sistematizarea indicatorilor statistici referitori la angajarea știinţifică a femeilor. Editează secţiunea Cercetarea Trans-Naţională a publicaţiei Societăţile Europene, aparţinând Asociaţiei Europene de Sociologie. A publicat un număr mare de lucrări despre „femeile și știinţa“ și despre angajarea profesională a femeilor în general iar în prezent scrie despre provocarea pe care o reprezintă pentru manageri schimbarea tiparelor privind angajarea femeilor.

marina.calloni@unimib.it

ene@ut.ee

j.glover@roehampton.ac.uk

Livre RO.indb 171 10/08/06 13:54:57

172

Dr. Dóra Groó (Ungaria) Dóra Groó este Directorul Fundaţiei Ungare pentru Știinţa și Tehnologie încă de la înfiinţare, din anul 1994. Medic de profesie, a lucrat timp de 10 ani în domeniul cercetării farmaceutice și a obţinut doctoratul în medicină experimentală. Dr. Groó a publicat mai multe articole în revistele știinţifice internaţionale din acest domeniu. Din 1991 a devenit director de program al Fondului Comun al Statelor Unite pentru Știinţă și Tehnologie din Ungaria. Sub conducerea ei, Fundaţia și-a extins notabil activitatea, de la un mic birou cu doi membri până la o organizaţie multifuncţională ce activează în mai multe ramuri ale Relaţiilor CDT Internaţionale Ungare. Activitatea ei a beneficiat de cunoștinţele acumulate în urma studiilor de management, finalizate printr-o diplomă MBA în 2002. Tot în 2002, EC-DGRTD a numit-o Asistent Tehnic de Proiect pentru programul tematic al PC5 Calitatea Vieţii. Fundaţia pe care o conduce a fost aleasă pentru a îndeplini rolul de organizaţie „cap de pod“ în cadrul reţelei de mobilitate europeană a cercetătorilor (ERAMORE).

Dr. Hana Havelková (Republica Cehă) Hana Havelková este sociolog și profesor asistent la Facultatea de Știinţe Umaniste din cadrul Universităţii Carol din Praga, unde a pus bazele unui program de specializare în studii de gen(der), care se adresează studenţilor. În 2003, a elaborat și a propus pentru acreditare un program de studii de gen(der) pentru master, care va fi lansat în 2004. Din 1992, face parte din conducerea Centrului pentru Studii de Gen din Praga (ONG), iar între 1992-1998, a fost membru al conducerii IAPh (Asociaţia Internaţională a Femeilor Filozof). De asemenea, este membră a conducerii editoriale a Revistei Cehe de Sociologie și a altor comitete de conducere editoriale. A publicat numeroase capitole de carte și articole în reviste internaţionale, în special în limbile engleză și germană, iar în anii 1990, a editat patru volume referitoare la problema gender. S-a specializat în cercetarea transformărilor gender în timpul perioadei comuniste și postcomuniste, punând accent pe participarea femeilor în politică și implicarea civică a cetăţenilor din punctul de vedere al studiilor de gen(der), precum și în studiul relaţiei dintre sfera publică și cea privată. Profesor Havelková este membră a Comitetului Ceh de Organizare pentru Femeile și Știinţa.

Dr. Dunja Mladenič (Slovenia)Dunja Mladenič este din 1987 cercetător informatician la Institutul Jozef Stefan din Ljubljana. Între 1996-1997 a fost profesor invitat, iar între 2000-2001, membru al consiliului la Școala pentru Știinţe ale Computerului, Universitatea Carnegie Mellon, Pittsburgh, PA, SUA. Activitatea de cercetare include studiul și dezvoltarea învăţării computaţionale și tehnicilor de căutare de date, precum și aplicarea practică a acestora, în special învăţarea asistată de computer. În același timp este și coordonatorul proiectului UE PC5 de CDT „Tehnici de căutare de date și sisteme de suport decizional (DSS) pentru competitivitate în afaceri: un proiect virtual european (Sol-Eu-Net)“, care implică 12 parteneri din 12 ţări. A coordonat mai multe proiecte CDT naţionale și este coeditor al cărţii Tehnici de căutare de date și suportul decizional: Integrare și Colaborare (Kluwer Academic Publishers, 2003).

dora.groo@tetalap.hu

hana.havelkova@volny.cz

Dunja.Mladenic@ijs.si

Livre RO.indb 172 10/08/06 13:54:59

173

eloleksy@krysia.uni.lodz.pl

sretenova@hotmail.com

Prof. Dr. Habil. Elżbieta H. Oleksy (Polonia)Elżbieta H. Oleksy este profesor de Știinţe Umaniste la Universitatea din Łódź, Polonia, unde în 1994 a fondat primul Centru pentru Studii Feministe din Polonia, al cărui director este și în prezent. Este decan al Facultăţii de Studii Politice și Internaţionale. Profesorul Olesky a publicat peste 90 de cărţi, studii și articole în reviste internaţionale. Este specializată în reprezentarea feminităţii și masculinităţii în culturile vizuale, și în pedagogie feministă. Este președintele Consiliului Asociaţiei Instituţiilor pentru Educaţie și Cercetare Feministă din Europa (AOIFE) și expert al Ministerului pentru Șanse Egale din Polonia și al Ministerului Educaţiei, în sectorul relaţiilor internaţionale. Profesorul Olesky a participat la numeroase proiecte finanţate de UE în domeniul știinţelor sociale și învăţământului.

Dr. Nikolina Sretenova (Bulgaria)Nikolina Sretenova este cercetător principal la Institutul pentru Cercetare Filozofică al Academiei de Știinţe din Bulgaria. Este licenţiată în fizică a Universităţii Sofia și a obţinut doctoratul cu o teză despre filozofia fizicii. A fost profesor invitat în Franţa (CNRS), Germania (Institutul Max Planck pentru istoria știinţei), Olanda, Suedia și SUA. Este expert în domeniul Istoriei și Filozofiei Știinţei (fizică). Este autoare a două monografii și a publicat mai mult de 70 de publicaţii în domeniu. Ca multe alte femei de știinţă din Bulgaria, nu a fost informată asupra problemei gender înainte de schimbările politice din ţară. Interesul său pentru această problemă a apărut în 1990. De atunci, în paralel cu principalele sale activităţi în domeniul Istoriei și Filozofiei Știinţei, a studiat și problemele feministe. Este membru al Comitetului Naţional Bulgar de Organizare pentru Femeile și Știinţa și a fost expert evaluator extern al Comitetului „Știinţe Economice, Umaniste și Sociale“ din cadrul PC5.

Prof. Dr. Mioara Florica Tripșa (România)Mioara Florica Tripșa este profesor de Biofizică Medicală la Universitatea din Oradea și director al Departamentului pentru Strategii, Programe și Integrare Europeană din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap din București. Lista ei de publicaţii conţine peste 100 de titluri de cărţi, manuale, ghiduri practice și articole în reviste naţionale și internaţionale. Având experienţă în managementul universitar ca prorector și ca director de departament și coordonator al diferitelor programe de cercetare, dar și ca expert independent al Programului UE Leonardo da Vinci, utilizează aceste abilităţi în creșterea eficienţei activităţilor curente. Profesorul Tripșa este Președinte al Comitetului Naţional pentru Promovarea Femeilor din România și este delegatul României pentru Grupul Helsinki „Femeile și Știinţa“.

Profesor Mioara Florica Tripșa a plecat dintre noi pe 4 Octombrie 2004.

Livre RO.indb 173 10/08/06 13:55:01

174

Dr. Daniela Velichová (Republica Slovacă)Daniela Velichová este Docent (Profesor) de Matematică la Universitatea Slovacă de Tehnologie din Bratislava. În afara carierei universitare, activează în domeniul educaţiei matematice a inginerilor din Europa, ca membru al Comitetului de Organizare al Grupului „Mathematics Working“, din cadrul organizaţiei europene pentru educaţie tehnică. Dr. Velichová este căsătorită și are cinci copii. A publicat peste 100 de cărţi, studii și articole în jurnalele știinţifice internaţionale, precum și note din conferinţele internaţionale de Matematică, Geometrie și Grafică computerizată. În cercetările ei este preocupată îndeosebi de învăţarea asistată de computer și dezvoltarea cursurilor de matematică în format electronic. A participat la numeroase proiecte ale UE din cadrul diferitelor programe: Socrates, Minerva și Leonardo da Vinci. În ultimul timp, Dr. Velichová este implicată în studii de gen(der), legate cu precădere de perspectivele profesionale ale femeilor din ramurile tehnice și știinţele naturii din Slovacia.

Dr. Alina Zvinkliene (Lituania)Alina Zvinkliene este cercetător senior (PhD) la Institutul pentru Cercetări Sociale din Vilnius. Teza de doctorat, susţinută în 1988, a fost: O familie tânără: speranţe și realitate. A fost profesor invitat la: Universitatea din Oslo (1991), Universitatea Wolverhampton (1994), la Institutul pentru Știinţe Umaniste din Viena (1996) și la Universitatea Central-Europeană din Budapesta (1998-1999). Dr. Zvinkliene a participat la diferite proiecte de cercetare, naţionale și internaţionale. Principalele domenii de cercetare sunt: studii de gen(der) și democratizare în societăţile post-socialiste, și abordarea din perspectiva gender a cetăţeniei în societăţile multiculturale. În acest context, a fost invitată să participe, în calitate de consultant, la activităţile de cercetare pentru absolvenţi, organizate de Institutul de Antropologie al Universităţii din Fribourg (Elveţia), în Maroc, România, Sicilia și Mauritius.

velichov@sjf.stuba.sk

alinazvin@gmail.com

Livre RO.indb 174 10/08/06 13:55:06

Livre RO.indb 175 10/08/06 13:55:18

Livre RO.indb 176 10/08/06 13:55:21