48

LUMtNART

Zilele viitorului stau in fata noastraea un ~ir de miei luminari aprinse ­luminari aurite, ealde ~i vii.

Zilele tree ute ramin in urma,jalnie ~irag de luminari stime ;pe eele apropiate Ie vezi fumegind,luminari reei, topite ~i-neovoiate.

Nu vreau sa Ie vad ; vederea lor ma-ntristeaza.~i ma-ntristeaza amintirea lidririi lor prime.Drept in fata, privese luminarile-mi aprinse.

Nu vreau sa ma intore, ea sa nu vad eu groazacit de repede ~irul lntuneeat se lunge~te,cit de repede luminarile stinse sporesc.

PRIMA TREAPT A ':-

Lui Teoerit i se pHngeaiotr-o zi poetul tin~lr Eumene :"lata doi ani de dnd seriu~i nu am Heut decit 0 singura idila.E uniea mea luerare terminat~Ltnalta e, vai,prea inalta, vad, seara Poeziei ;de pe aeeasta prima treapta unde ma aHun-o sa mai ure in veei, neferieitul de mine."~i Teoerit dlspunse : "Cuvintenepotrivite ~i blasfemii.Daca te afli pe aeeasta prima treapta.fii mindru ~i ferieit.Aiei unde ai ajuns nue pUTin lueru,dt ai faeut e 0 mare ,gloric.Caei inca ~i aeeasta prima treaptae foarte departe de lumea de rind.Pe aeeasta treapta ea sa ealcitrebuie, de drept,sa fii eetatean al ora~ului ideilor.$i-i rar in aeel ora~ ~i anevoieSa ti se aeorde eetatenia.1n Agora, aeolo, gase~ti Legiuitoripc care niei unaventurier nu e in stare sa-i in~ele.I\i.ci unde ai ajuns nu e putin lueru ;dl ai faeut e 0 mare glorie."

49

\1\"

II, "

56

TERMOPILE ,~

Glorie eelor ce in viatalege-~i facura din paza Termopilelor"Nesustragindu-se datoriei nicidnd ;integri ~i drepti in toate faptele lor,totu~i nu fara mila ~i intelegere ;darnici dnd au din ce ~i, dnd n-au,de asemenea darnici, cu modestie,~i saritori dupa cum Ie sint puterile ;spunind totdeauna adevarul,dar fara de ura pentru cei ce mmt.

Glorie ~i mai multa Ii se cuvineatunci dnd prevad (~i sint multi care prevad)ca Efialte, la urma, se va ivi~i ca mezii vor sfiqi prin a trece.

Ce a~teptam, intruniti in Forum?

Azi trebuie sa soseasca barbarii.

De ce, in Senat, e acea.sta apatie ?De ce stau senatorii ~i nu legifereaza 2

Pentru ca azi vor sosi barbarii.Ce legi sa mai faca senatorii?Cind vor sosi, barbarii vor face legi.

De ce imparatul nostru s-a trezit a~a devreme~i sta in fata celei mai mari poqi a ora~ului,pe tron, cu marire, purtind coroana ?

Pentru ca azi vor sosi barbarii.~i imparatul a~teapta sa intimpinepe capetenia lor. Chiar a ~i pregatitun pergament, sa i-I dea. A scris acolomulte nume ~i titluri.

De ce consulii no~tri amindoi, ~i pretorii,au ie~it azi in togile ro~ii brodate ;de ce ~i-au pus bratari cu atitea ametiste~i inele cu smaraide bogat sdnteietoare ?

59

/'

"I

De ce sa poarte azi pre1ioase toiegecu argint ~i cu aur maiestrit incrustate ?

Pentru ca azi vor sosi barbarii,~i asemenea lucruri ii orbesc pe barbari.

De ce retorii no~tri demni nu se apropie iarsa-~i arate elocinp, sa-~i spuna ale lor?

Pentru ca azi vor sosi barbarii,~i pe ace~tia ii plictisesc perorarile ~i predicile.

De ce, deodata, atita ingrijorare~i rava~ire ? (eit de grave au devenit fe1ele !)De ce se golesc in graba strazile, pie1ele,~i foarte ingindura1i se due t01i tnspre casa ?

Pentru ca noaptea s-a lasat ~i barbarii n-auvenit.

~i d1iva soli s-au intors de la hotare '~i-au spus ca nu mai exista barbari.

$i acum ce ne yom face fara barbari ?

Oamenii ace~tia erau totu~i 0 solutie.

60

VOGI

Voci ideale ~i dragiale alor ce au murit, sau ale celor care stnt,precum moqii, pierdu1i pentru noi.

U neori, in vise ne vorbesc ;uneori, in gind, spiritul nostru Ie percepe.

$i cu sunetul cunoscut pentru 0 clipa revinsunete din prima poezie a vie1ii noastre ­ca, in noapte, departe, 0 muzica ce se stinge.

61

ORA~UL

Ai spus : "Ma voi duce-ntr-o aha rara, pe-oaha mare.

Un alt ora~ imi va apare mai bun dedt acesta.Orice efort al meu e aici condamnat ;~i inima imi zace ingropata - ca un cadavru.Pina dnd sa-mi ~tiu spiritul in acest marasm ?

Peste tot unde privirea mi-o indrept, peste totnu vad dedt negrele ruini ale vierii mele,aici un de am trait atiria ani, i-am distrus ~i i-am

.. c,IrOS!t.

Noi locuri nu vei afla, ~i nici alte mari.Ora~ul te va urma : pe-acelea~i stdlzi te vei roti,prin acelea~i cartiere vei imbatrini ;~i sub acelea~i acoperi~uri iri va albi paru!.Mereu vei sHr~i in acest ora~. Cit de plecare

- nu speranici un vapor pentru tine, ~i nici un drum.A~a cum ri-ai ruinat viara in acest ungher,pe intregul pamint la fel ri-ai distrus~o.

69

I~

! ~

SATRAPlA

Ce ironie - de~i ai fost ereatpentru opere mari ~i frumoase -ea soarta nedreapta, mereu, sa-ti refuzeoriee ineurajare ~i sueees ;sa-ti fie impotriva mesehine obieeiuri,nepasarea ~i atitea josnieii.~i dt de oribila, ziua dnd eedezi(ziua dnd te-ai Llsat ~i eedezi)~i pleei calator spre Susa~i-ti pui viata-n slujba monarhului Artaxerxeee, la eurtea-i, te-ntimpina eu favoruri~i i1i ofera satrapii ~i alte atei11ii de aeest fel !~i tu, tu le aeeep1i eu disperare,aeeste lueruri pe care nu le vrei.Ci altele sint eele pe care sufletul tau le vrea, le

deplinge;laudele Demei ~i ale sofi~tilor,grelele ~i inestimabilele ovatii,Agora, Teatrul, Cununile.Cum sa-1i asigure Artaxerxe toate aeestea,cum sa gase~ti toate aeestea in Satrapie ;~i de nu le ai, ee va fi via1a ta ?

70

IDELE LUl MARTIE '!-

Teme-te, de mariri, 0, suflet al meu.~i dad ambi1iile nu 1i le p01i infringe,eu masura ~i ehibzuin1ale urmare~te. ~i eu dt vei inainta,eu atit mai prevazator ~i atent sa fii.

Astfel, dnd vei ajunge pe eulme, in sfiqit Cezar ;dnd vei avea infa1i~area unui atare om eu faima,atunei, mai ales, ia seama ; de ie~i pe strada,stapin temut ~i eu suita,~i, de se-ntimpla ~i se apropie din mul1ime,purtator de rava~, vreun Artemidor,eare-1i spune grabit: "Cite~te asta ;sint lueruri importante care te privese",nu uita sa te opre~ti ; nu uita sa amiioriee luerare sau diseurs ; nu uitaea pe t01i care te saluta ~i Se prosterna sa-i dai

deoparte(ii vezi pe urma) ; Senatul insu~ia~tepte ; ~i indata sa aflieele serise de-Artemidor.

71

~i chiar saraea de-o vei gasi, Itaca nu te-a in~elat.A~a-nvarat cum ai ajuns, eu atita experienra,ai inreles ee inseamna 0 Itaca.

Pastreaza ltaca mereu in gind ;s-ajungi aeolo iri este relu!.Dar nu te grabi in aceasta ealatorie.Mai bihe sa dureze ani mulri ;~i, de-acum batrin, sa aeostezi in insulabogat doar prin ee ai d~tigat pe drum,filra sa mai a~tepti ca Itaca sa-ti dea bogatii.

Itaea ri-a dat frumoasa calatorie.Fara ea, nu te-ai fi pomit pe cale.Altceva nimie nu-ri mai poate da.

80

ITACA

Cind pentru Itaca te vei pomi pe cale,dore~te-ri ca drumul sa fie lung,plin de aventuri ~i bogat in descoperiri.De Lestrigoni ~i de Ciclopi,de miniosul Poseidon - nu te teme ;eaei din acestea in drumul tau nu se vor ivi,dad gindirea iri ramine inaIta, ~i 0 aleasaemorie iri prinde trupul ~i sufletul.Pe Lestrigoni ~i pe Ciclopi, pe salbatieulPoseidon, nu-i vei intilni,dad nu-i cari in propriul suflet,daea propriul suflet nu ri-i seoate inainte.

Dore~te-ri ea drumul sa fie lung.Ca mul te sa fie diminerile de varadnd, preamulrumit, bucuros,vei patrunde in porturi nemaivazute ;la tirguri fenieiene te opre~te,sa eumperi marfa eea buna,sidefuri ~ieorali, ehihlimbar ~i abanos,~i voluptuoase parfumuri, de tot soiul,dt pori mai muIte voluptuoase parfumuri ;mergi in muIte ora~e egiptene,invara, invara de la cei invarari.

i." ---.- -- -- ,d":,

1

!.,;,

I

I:

81

'I

HEGEMON DIN LIBIA APUSEANA'I-

In general a placut Alexandriei,in cele zece zile dt a stat acolo,hegemonul din Libia Apuseana,Aristomene, fiul lui Menelaos.Ca ~i numele, imbradimintea-i era greceasdi.Accepta mulrumit onorurile,1'nsa nu Ie cauta ; era modest.Cumpara caqi grece~ti,istorice mai cu seama, ~i filozofice.In totul am purin vorbarq.Trebuie ca-i profund 1'ng1'ndiri, se spunea,~i oamenii ca el sint din fire tacuri.

Nu era nici profund 1'ng1'ndiri, nici nimic.Un oarecare, un ridicu!.~i-a luat nume grecesc, s-a 1'mbracat ca grecii,a 1'nvarat, dt de dt, sa se poarte ca grecii ;~i sufletu-i tremura ca nu cumvasa strice impresia bunicicavorbind cu groaznice barbarisme greaca,~i alexandrinii sa-l ia 1'n rl'scum s1'nt deprin~i, infeqii.

I)c aceea se marginea la purine cuvinte,avind grija, cu frica, la declinari ~i pronunrie ;~ise plictisea nu purin avindJ;ramadite cuvinte-n e!.

205