Jurnalul unui Ornitolog

?resa Universitari Clujean6

ReJer ehli ttiiltfiJhi;?rof urriv, dr. Elena RakosyConf uniy, dr. Ioan Coroiu

Dercrierea CIp a Bibliotecii Nalionale a RolnanieiSTERMIN, AI,EXANDRU NICOTAE_.Jurnalul unui Ornftolog / Alexandru NicoJae stermin. _CIuj-NA?oca: ?resa Univ ersi]];ite Chjea A,2oI7

ISBN 97 I -606 _ 37,0 149 _8

I

Cuprins

Prefa,t6. ,,,....7

Destiinuire .....9

O intAlnire cu pisirile 9i pisirarii Lumiiin Brazilia . .. . . . . . . . a3

Potzana ct oudle de aur . .,. zz

Cocorir de \a marginea lumii . . . . , , , 2'g

India,.. 33 de milioanede zei gitot atdtea arome . ......34

O fi sar-*o fiPorzana lusila? , . . , . . . 41'

Infidelitili in lum ea pd,sirilot

AdevArata Magie a Transilvaniei

Povestea piunului * prin arta 9i religiile Lumii , , .

I)elta Dun6rii * o cetate de stufin drumul pisirilor . .

N r;6-lea Congres Internafional de Ornitologie -cdnd to;i ornitologii au zburat

spre marginea Lumii ...

o 201 7 Au rorut votu m dur. Toare drepnuile rezrrvare. Rrprod ucerea*1.c!1, "" parlaLi a texnnuj pnn orice mjloace, Are acorduJauroruiur esie mrerz;i fise pedepse'te conform,egi;.

Corecturd: Bianca Moldo nTehnoredactare comp steizati,t Nexandttt Cobzas

Universitatea Baber-BolyaiPresa Universitarn ClujeaniDirector: Codrufa SeceleanStr. Hasdeu nr. 51400371 Cluj-Napoca RomeniaT el./fax: (+40)-264-sg7 .4olE'ma,l: edirura@edirura.ubbcld.rohttp:,//w1fu.eAtura.ubbcluj.rol

46

57

66

Natural gi firesc vs. prostitutiegi homosexualitat e . . . . ,

Phsdrle d,eZid, ,........96

Silbiticia Romaniei la 29

de ani de la,,Revolugia" ei . .,..,,ao+

Despre broaste ca despre oameni , . aB

Despre animale care disparodat{ cu bunicii - Bivolii . . .. Lzo

Cu gigtele in spatele Institutului Max planck . .. 12g

IJniversuri paralele -ruine, bufiite, goareci gililieci .... j3g

Filosofia respiratiei in minrea unui biolog. ..... 147

Postf,ati'

Prefatlt

in oceanul ideatic, lexical, comportamental etc., etc.,

este ^proape

irrrPosibil si faci distinclie intre ce este ,,al

meu" 9i ce este irnprumuta! copiat... Greu cu originali'

tatea cind suntem peste 7 mlliarde.'. ti totuti aceasti

gansi existi dac6 ai inspira\ia gi,,norocul" gdsirii dru-

mului spre cititor.

A scrie despre pdsdri un ,jurnal al unui ornitolog" la

3o de ani pare prlrnhazard'at Ia prima vedere, de aceea

m-am aplecat cLt tearrla, dar 9i cu o an]ume curiozitate

asupra acestor sp use, M6 gdndeam cA un jurnal al unui

ornitolog ar fi, preoclpare:- de pensionar al unui Rus-

sel Wallace sau Mayr dupi ,,aventurile" lor in Asia de

Sud-Est. Aveam totugi o anume speranfA, cunoscAndu-l

relativbine pe Sandu. ln primul rAnd, eseurile propuse

nu sunt rapoarte asupra unor specii, popt:Jat)r d'episiri,

eventual legate de habitatele 1or, ci pele de culoare indrumurile autorului prin lari sau aiurea' Astfel ci, ci-

tind 9i despre pisiri desigur, cil6torim in tandem prinlandgafturi neaogeprecum Delta, sudul Olteniei, paji;ti-le transilvane, sau exotice din Brazilia, India, Germania

B nc6,..

Mi-e fric6 de acest om, de fapt mi-e fr ici pentru

acest om. Are o aplecare spre cunoagterea de tip enci-

clopedic, atat in domeniul biologiei (ornitologie, etolo-

$e,.genetictt etc.) cat Fi a cunoa;terii in general (istorie,

mitologie, re\igie, ps}.ologie, art6) ti Ltita ci tr6iegte insecolul al XXI-Iea gi cA aceast| cale este sinucidere,.,

Dar, probabil cauti mai mult desfdtarea su{letului de'

cdt rdzhaterca sociald sau gtiin;i6ci. Desigur, este o per-

30 august zoro, Cluj-Napoca

M-am tntors din Brazili,a, de la cel de-al XXV,leaCongres Intefna.fional d.e Ornitologie, deschid, ca intr,unritual caietul tn care mi-am Ldsat gdndurile rdgazurilorde odihn| din Sao ?aulo, Cam2tos do Jorddo ori JungJa d.e

munte prin care am hd,ldduit Si citesc amintindu_mi lnamdnuntJrdnturi de stdri <i pdsdri.

O intAlnire capilsbrileqi p 6stu arii Lumii in Br azilia

Sunt locuri la car e visezi, dac6 stai si te socoJi, nici nuq1ji, de fapt, cdnd a fost prima datd cind ti-a:u trecvtprin minte gi tot ce pofi si spui e ci au venit de unde-

va din tine, chiar de dinainte de a fi deschis ochii citreIume. Cred ci noi, ceiindtLgosti\i de ,viu'l simlim asta

mai mult decAt oricine. Poate cd acesta este motivulpentru care, atunci cAnd ne intAlnim, fie ,fatt c^tte f^tiifie d,oar plin scris, ne povestim prin ce co19 de crdng sa:u

pidure am mai ie git, ce ,,otitthni{ am visat saw ce fl.ori

am mai mirosit.Povestea mea de astiaipoateincepe, fi;ritindoialk, ctt

,,AJost od.ath ca niciod.ath., ! ciLci, acum, in fala voastrinu gfiu daci a fost sau nu aievea.

O dati,la patru ani, mu$ dintre pisirarii lumii 6s-

teia se intAlnesc intr-un Congres Internalional de Or-nitologie, Totul a ineeptttin $84, cAnd la Vena a avut

loc primul astfei d e congres, iar in augost zol.o, dwp| tz6

de ani, s-a organizat al XXl,/-lea, in Campos do Jordao,BtaziTia. Aga favonbil s-au,aliniat planetele" cla dupit

rn zbor de aproximativ ro ore gijumitate peste ocean,

m-am trezit in aeroportul din Sao Paulo. Eram sin-

gur, sar, de tapt, din sutele de persoane care fofioteaupe acolo intr-o zi deinetr,20 alrgttst,5 diminea!4 nucunogteam pe nimeni. Am stat si a gteptbagajwl, ted,weo o16, pdnd cind, pe bandi mai era:u douhbagaje gi

un sac. Bagajul meu nu er4 dar nimic nu m-a mai pututsttpdra attnci, avearnla minebagajul de mAni 9i, dupd

ce doamna drdgufi de la ghigeu mi- a spLls cbbagajd.vaajunge mAine dimineali la hotelul unde aveam sA stau,am ciutat cu privirea neribditor un geam, ca si vad mairepede cum arat6 ,,Lumea Nou6 a Americii de Sud,j

Am iegit din aeropor! afari cald, mult soare, multilumini, mul;i oameni 9i bagaje ropotind pe trotuar insunet de claxoane,in a.utobuzul pe care l-am luat ca s6ajung in orag, atmoslera era mai linifiite, dar eu tremu-ram tot, la fiecarc siTuetit de pasdre pe care o vedeam pegeam. Primii pe c are i,am v6zut au fost ,,urubu,j lrriturimari si negri, cu c apul golag, care se roteau deastpra clk,dirilor, iar ldngi un lac o mu$me de ,,brgutl un fel decormorani d.e-:rr1or'1Nici nu gtiu cAnd am ajuns in Sao!De la statia de metrou, pentru ci lumea nu prea ,tia en-gleziL, dar incerca si mA ajute din r6sputeri, am popositcu greu la hotelul unde aveam si stattrei zJe.

M-am cazat st arn tegit in parc, un loc luxuriant, cuniste ficusi mari 9i bromelii,,suspendatel Atunci am vi-zut r:na din cele mai comune plsfui dela ei, ,,sabi6-la-tanleir{, o mrerlrd cu abdomenul portocaliu, care se agitaprin pajigtea wcath a parcurilor. Pe o fintdn| artezianitun ,,ben-te-vi'j o pasS.re foarte cuno scttt6.inBrazilia da-toritd cAntecului ei, cAntec cu care urma s6 md intAlnescsi la congres. Acolo, in silile de congres, de cAte ori setermina o pauzd, in difuzoare se auze cAntAnd che-mAndu-ne spre s6lile unde incepeau prezentdrile.

Dupi trei ztle d,e Sao Pau1o, dup6 ce an fost in pialade fructe fj am rugat oamenii sa mi invete cum sA mir-ninc, dupl ce m-ain uitat ia mesele ct perte pro^spatca la rafturile de la noi d,e \a mttzeu, dup6 ce aminvhlatcd oamenii de acolo sunt drdguli gi cd circuld. mult cumetroul (acesta fiind unul dintre cele rrrai agl.omerate

locuri din ora;), dup| ce am descoperit intr-un muzeu

un tablou ca ,talele rnat{' despre care m-am intrebat

multi weme de unde or fi r'enit in EEroPq dltpi ce m'apus pe gAnduri m odwL in care ajtng ,ei" pdnd in v|rttlcl dJrilor ca sL laca graffrti, dupi ce mi-am comandat o

mAncare care nu g tiam dacd este sos, supi sau iahnie 9i'.dupi ce mi-am re cwPeratbagai)\ am plecat spre Cam-

pos do Jord,ao.Am mers cu un autobuz zoo km spre Nord, Cel pu-

lin aga cred, pentrtr c6, pentrtr freeare om di'n aatobuz,

locurile prin care treceam p|reau diterite' Unii, oa'

meni ai locului, le vedeau destul de arltroPiz te, c17 c se

mici, cocofate pe coline, cu garduri laxe ce imprejmu-

iau gr6dini r,;rari, ffu6 prea muli pomi fructiferi 9i cu

iarba moarti de secet6. Dar, pentru mine, tot decorul

ascundea o lume noui: sute de termitiere, ttscate, se i-dicau din pimdnt, ascunzind in ele ciLte o colonie vie,

palmierii ina1gi legau pimAntul de cer ca nigte wejuri de

fasole fermecate.IJn rhea sepierdea in monocromia 1o-

culwi, iar, del6'nghdrum, mici bufiril e de pimi'nt (Athe-

ne cutticulLria) ptiveau excesiv de curioase lumea de pe

autostrad[.Drumul a trecut r epedg qibrwsc, peisajul s-a schim-

ba! palmierii au fost acum inlocuili d e o Pedte de ara'

ucaria maiestuogi, care umpleau cu coronamentul 1or

globulos tot cerul ; eram, de fapt, In Campos do Jotdao.In acea zi, nerdbdhtor, am mers sd mi inscriu. PAni

la centrul rmde avea loc congresul, totulp6rea altfel. Era

nn orag ^fl^tl''

L.7oo m altitudine, asemenea Predealu-

lui, dar cu clidiriin stil elvefian. 1n drumul prin orag pe

un stAlp in lumin a soarefui, am observat doi ochi mari

gi rogii.Era o Maria-branca, o pasdre tipic6 pentru 1ocu1

a4

aceIa, ciwdatdL pentru mine, dar obignuiti cu oamenii,pentru ci am putut si m6 apropii sri o fotogra6.ez. Totsoarele o fdcea s5. stri,luceasci gi pe Chopim , o pas remtgratoare ce apare a.colo din septembrie pdnd in mar-tie, Toate tresireau atunci cAnd cerul era bri,zdat decdte un Caracara, un r6pitor din lumea Nou6.

Am ajuns, m-am inscris si a d.oua zr era deschidereamarelui eyeniment care urma sA tin6 ;ase zile. Fiecarezi incepea cu un drum de la hotel pAn6 la centru, cAnd,d,ac| nt eram trezit destul stolurile gdligioase de papa_gali mi, mai aduceau cu picioarele pe pdment. La primaord avealoc o prezentare in sala pr:incipali, dupd care,cei tzoo d,e participanli \a congres se imp6rleau, dupiinteresul flec|ruta, in cele opt s6li, fLecare cu tematicaei. Acolo aveau lo c alte prezentdrl, rrrai scwrte. La fieca-re r5 minute, cAnd se termina o prelegerc, in d$uzoareincepea sd cAnte Trenzinho Caipira - Villa lobos, timpin care, daci woiai, te duceai in altd sa14 in funcfie deprogramul pe care !i-I alegeai. Asa treceau zile\e... cwcite trei pauze, din care ne chema in s6li cAntecul deBen-te-r-i-

A fost ertraordin arl liecare prezentare iti spr"rneaceva, frecare orn, Eecare accent i1i vo rbea despte o patte 9i o pasdre de pe Glob. $ase zile in care oamenii dintoat6 lumea s-an strAns si vorbeasc b d,espre eeea ce i-afascinat inaintea de a se li descoperitpe ei ingigi _ desprepiLsdri.

Am uitat si rld spun, dar in Brazili4 in augus! estesfartitul iernii. Atunci am inteles de ce pAsdrile colibriintrd in toropeal6 La ld,sarea serii; pentru cd, noapteaswnt 3 gtade, iar zita,la pr6nz,3o. lmi trebuia mereuo geant6 mare cu mine, c6ci, daci dimineata aveam pe

mine cinci bluzg 1a amiazd trebuia si stau in tricou, ur-mind ca pAnd seara sa mA imbrac la loc.

Poate ci totul se termina altfel pentru mine, poate cA

experienla congresului, a oragelor prin care am trecut, a

vegetatiei gi ^

piskrllor pe care Le-atn v\ztt mi-ar fr,lost

de ajuns, dar in miercurea aceea am mers in jung16, gi

povestea mea a inceput atunci,

la 5 dimineat4 mi-am luatbocancii, binoclul, detet-

minatorul 9i am pTec^t in parcul ltatiaia, cel mai vechi

p^rc n tj;;ral dinBrazlha, o pdd:u;re asemenea celei ama-

zoniene, doar c6, {afh de aceast4 in sezorrLtl ploros, ape-

le nu o inundau. la inceputul unui drum forestier care

ducea la un restaurant mic, ghidul ne-a spus si mergem

inainte ftre sd ne abatem. Viperele de copaci, insectele

veninoase 9i plante toxice ne puteau rdm grav.

?e drumul sprejungll, mi-am fdcut un prieten, Era

francez, $i el, ca n;:ing pentru prima dat6 acolo. Am stat

antndoi, d.eparte, in spatele grupului 9i ne uitam in jur.

Pi.rea cd, de sus, din vArfu1 palmierilor, coboarit, pdnirpe pAmdnf o perdea, gros croiti de liane gi alte plante

ci')iLr|toare, pe care era aproape imposibil si o stribagi.

Prima minune pe care arn vdzut-o, prin ochiuriie bro-

detiei verzi, ^

lost tn trogon, poate cel mai frumos dinpartea aceea de jtsngli, ce stitea nemigca! la cinci metride noi. in lumina unei raze, coad,ahibant|, galbenul

de pe abdomerq verdele 9i albastrd depe spatete fbcealsd taci $ si I privegti. in linigtea plin 6 de iald a pddu-

rii, alazeai, pel|ngi copacii inflorifi, utmzetul pistuilorcolibri care strdluceau atunci cAnd le atingea lumina.

Aveam si mA intAlnesc cu el.e gi la restaurantul mic unde

am mAncat. Acolo veneau 1a hrinitorile cu api dulce 9i

stdteau aproape de oameni, incAt puteai sa le atingi.

t6 a7

Erau multe p6.s5.ri mici, dar nu le puteai urmA.ri cuprivirea decAt doui secunde, pentru c6 se ascundeau infuwzele dese, care nu erau atAt de dese ca in sezonulploios gi cu greu imi imaginam cum po^te atata asta.

Cum urcam pe drum, la un mom ent d,at, am auzitLrn sunet. Un cAntec metalic, scutt, se repeta de unde-va din pddvea de lAngi noi. M-am uitat la camaradullnew gr arn /rs: ,,Cred, cA este un tinanfurmli bimiar.r', d,e

fapt, Nici nu gtiam cum cdnti o astfel de paslre, d,ar irlridoream mult sA o vitd. Arn zis amdndoi c6 intr6m in pi-dare ;i, dup6. zece minute de luptat cu lianele si fiunzelemari, dupi ce ne uitam mereu unde punern mAn4 pen-tru ci erau acolo tulpini de plante cu spini de peste rocm, am intrat in pidure. Fa!6 de lumina d,e pe drum, aiciera aproape beznl. gi linigte,

Am simfit atunci ci sunt altundev4 piLdurea eraprimitoare, m6 simteam in si guran1;6, dar n) ,tiu de ce,aveam sentimentul acela cd parcd. rrrai fusesem acolo,c5, totuJ pirea clru::,oscut, d,ar frecarelucru era nou gi imitrezea o uimire creatoare. Cdlcam pe frunzele moarte gimi scu-fundam in ele ca intr-un ocol de fAn. Mergeaminainte dupA sunetttl acela,Deodatit, att* d.e des eratot,incAt nu am mai putut loc aTiza sunel':r;/.. pfuea c6 vinede sus, de jos sau chiar din faga noastr6. Nu am yilzLttnimic. Era practic imposibil. Atunci mi-am dat seamacd pdsdrlle se arath d.oar in zonele desc.hjse, pe veget^tiacare curge si inconjoar6 locul,

Cind ne-am hotirAt si ne intoarcem, nu mai gtiamincotro se o l#tm, fiecarcIoc pd.rea identic. Am stat gine-am socotit gi incet am ceutat un petec de 1umin6 caresa ne scoata undeva, Deodati, ceva mare gi negru s-amigcat in fafa noa s:.:rd, a zburat greu pe o creangi gi nu

am apucat s6 ii vedem decAt pata r oEie de pe piept; eta

wPavo, o paslre irtdati gi mare (45 cm) care tr6iette inpiduri, Nu am awut timp si ne gAndim prea mult, cici

a dispdnft repede. Am continuat si rrretgem gi, pdn|laurmi, am ajuns in drum. CAnd am reugit si trecem iar

de pdsla deasi 9i verde, ceva mi chema inapoi, e dorul

acela care s'a niscut atunei gi care liciregte in mine 9i

acum.

?e drum, am ajuns iar la o poteci, ne-am abitut de

la ea 9i, dup| ce atncoborAt pe nigte p iette rnari, atn dat

de o poienifi, Nici urmi de om, doar agitafie mult6 timult cdntec. Am vitzwt acolo pe Gsaxe, tn ictetid' ne'

gru, strilucitor, cu pete rogii pe atipi, ce se agita ca o

gaifi. Tot in acel log una din minunile junglei, un Tan-

gara, mic, de un albastru deschis extraordin^t' cs ca'

pul lregrttbri:,dat de o ue std rogie, ciLnta prin crengi,

hipnotizindu-mi.Am piecat spre restauran! iar pe deasupra potecii ce

ducea acolo era o ploaie de culoare, din frecare bromelie

iegea cAte o tanagrh, am vLzut albastrttlbt|zdat de ne'

gru al masculului de Sai-azrtl, verdele limAi de pe capul

pisirilor din speciape care ei o numesc Bandeirinha gi,

nu in ultimul rAnd, m-am blocat cAnd, din copacli de

Idngh mine, a mai zhttat ceva,.. pbrea o ctttcd, dar era

unJacagarcz, o paslre cw carelocalnicii sunt obignuili,

qi care, mare frind, igi duce viala in desigul pidurii.De la restattant, pe drumul care avea peste 4 kslrr

phnila artobuzd ce ne ^rtePta)

nt-au mai ficut si uit de

rana de Ia picior, pe care o aveam din cauzabocanctTot,

ciliva Viuvinh4 pAsiri mici, alb cu negru, care aveau

douA pene lungi in coad|, rn Araca$,-banan4 tucan mai

mic, ce a zb:urat chiar dintr-un bananier qi care atifta

r8 19

foarte diferit de modul in care imi imaginam eu tucaniiin zbor.

De la aufobuz, am ajuns in Campos do Jordao. Attlnai l;rmat fiei zi\e d.e congres gi un banchet frumos oielegant, unde mai puteai cunoagte lume, Apoi am plecatspre Sao Par:rlo. Dup6. ce am schimbat autobuzul, pentrucL am fdcwt pani4 am ajuns la aerop ort, gi, in aproape >4d,e ore de zbot, mers cu autocarul si cu ma9in4 am alun,in tar6,..

inchei acum cu doud rAnduri dinjurnalul meu deciiitorie, singurul lucru, r6mas chezit;ie, care rn6 {acesd cred, cit povestea lrLea fost rcdd: ,,in locurile astea, totulItare aW, day cel mai ciud.at mi se pare timpul (zc aug.tstzoro, Bnzilia)!

t6 august zou, Sic

Sunt d.eja d.oi ani de chnd am tnceput aventura

doctoratului meu. Lhngh stuful dela Sic ascuns de ar;igd in

lrkpa dsufei acoperitk cu stuJ imi dau salopetd de cf,uciu.

jos gi resgir bucuria i.ncd. unei zite de intdlnire cu mla;tina,

Porzana cu ouile de aur

TnraginaL .vj o mare de 'tul, rrrr rrna carec.rre. al pe cea

mai rnare din Transilvania,,,stulirisurile de la 5ic"l lrinmijlocul stufului cle acolo trece un podet lung de un ki,lometru junitate. La incepul pe pode!, stuful dep6;egtecu rnuit iniltirnea ta si te inr.eluie, insi, pe la jumitate,podetul este mai inalt;j poti cuprinde cu privirea, dedeasupra, inensitatea stufArisrilui, chiar din mrjioculsin. Ej bine, acun doi ani, ln septembrie, pe rnijloculacelui podet, t.ni-am pus intrebarea care urma sd md ob-sedeze lrei ani de atuncj incolo si cred ci toati via!a...

CrL ochii larg deschisi, cu urechile ciulite, cu inimabitand de curicrzitate gi chef de ayenturi, rn,am in-trebat: ,,UnJe-or ft PorzaneleT'l Eram la inceputul doc,toratrrlui rneu, in urmitorii trei ani, urna si studiezindeaproape cele trei specii de crestefi de la r.roi (Cres-

tetul pestrit * Porzana porzan4 Crestetul cenu;iu , Ppan,a (Z*pornia pan a) si Crestetul nic * P. ptrsLlla (Za-pornia pusitla));i cArstelui de baltA (R,rlla,, 64uaticus).iI.r lumea ;tiintifici, s-a scris si spus foarte putin despreaceste specii. Singurii care rnai stiu cAte ceva despre ele

sunt ornitologii,,de teren" i:are, trecAnd la pas pe lAntimaluL biLlilor, au sar.rsa si audi, dimineata sau odati cula"ar.l selii, c,trrtecul acestcr 1 asari.

Lumea pisririlor din stuf este una de tain6. Densita-tea vegetatieJ nu iti prea oferi sansa si vezi phsiriie deacolo si, ca sA fiu sincer, nici ele nu ajung si se priveas-ch prea des cdci, din mijlocrrl srru din marginea stufr-rh-ri,

este irnposibil si vezi ce se afli lajumAtate de netru inf;ta ta. Cu toate aceste4 pisiriie de aici se cur.rosc tbarte

bine unele cu altele, chiar daci se intAlnesc €oarte rar,

cici, in acea lume, singurul mod eicient de a comunica

cu ceilalli este cAntecul. fi astfel, cu ajritorul c6ntecului,

igi gisesc ;i curteazi perechea, comunici atunci cAnd i9i

construiesc cuibul, iqi indrumi puii gi povestesc cu ye-

cinii lor, aflAnd daci vreo alti pasire din specia lor sau

din alti specie a indriznit s6 le calce teritoriul ;i si le

mdnAncc irsectele, viermii gi piienjenii din ogradi.

Plec6nd de la acest obicei ai 1or, de a cinta) toate lne-

todele de inventariere;i monitorizare a acestot pisiripresrrpun, de fapt, nritniratul cAntecelor. Pare destul de

simpiu. Mergi in stul stai, ;i ascuigi. Pentm cArstelul de

balti, aceasti n-retodi este foarte bun5, cici, clupi cum

unii c{intre voi ttiu deja, cAntecui acestei P6s;ri se aude

ca un guitat strident, de la inceputul primdverii pAni la

jumitatea lui iulie, in toate stufirisurile mai mari Din

Lauza aLe.l\1ar dc.elc rrnt mlltc ori cel care Ieneau siyiziteze Stufirisnrile, se opreau speliati pe pode!, cre-

zAnd ci o turmd de mistreli se afli 1a doar cAgiv.r metri

de ei.

Celelalte sp'ecii:crestetii pestrifi, ceuusii 9i mici suut

cu mult r.nai silenlioase gi mai pulin active decAt cArste-

Iul de balth. Cinti, uneori cAteYa miulrte, doar seaL'a si

arareori dimineata devreme, doar cAteva siptimAni in

primivarii. in acest caz, daci nu ai avut norocul si te

alliinjurul bilfi atunci cAnd au cAntal se Poate se tueci

pe lAngA ele firi sd gtii cA sunt acolo. Dar existi un mo-

tiv pentru care cAnti in afara progranului lor obi;nuit.

Atunci cAnd epare un vecin nou sal"l, mai grav, atunci

cAnd o alti pasdre dln aceea;i sPecie PoPosette Pe teri-

toriul lor. Vor cAnta ca si vada cine este cel nou venit 9i

L1