luis sepulveda - jurnalul unui killer sentimental

26
Luis Sepulveda Jurnalul unui killer sentimental O zi proastă. Ziua a început prost, şi asta nu pentru că aş fi eu superstiţios, însă cred că în asemenea zile cel mai bine e să nu accepţi nici o misiune, chiar dacă recompensa însemna un cec cu şase zerouri, scutit de impozite. Ziua a început prost, şi târziu, pentru că am aterizat la Madrid la şase şi jumătate, era foarte cald, iar în drum spre hotel taximetristul a ţinut morţiş să-mi ţină o poliloghie despre campionatul european de fotbal. Aş fi avut chef să-i înfig în ceafă ţeava unui pistol de calibrul patruzeci şi cinci ca să-l fac să-şi ţină pliscul, însă nu aveam la mine nici o armă şi, în plus, un profesionist nu se apucă să tragă într-un cretin, chiar dacă respectivul e taximetrist. La recepţie mi-au dat cheile de la cameră şi un plic. În el se afla o fotografie înfăţişând un grup de şase indivizi arătoşi, toţi între treizeci şi patruzeci de ani, care semănau destul de mult între ei; dar pe mine nu mă interesa decât cel care avea în jurul capului un cerc făcut cu carioca. Asta era misiunea mea, iar tipul cu pricina nu mi-a plăcut. În partea de jos a fotografiei se putea citi: „A treia întâlnire a organizaţiilor non-guvernamentale, ONG”. Nici asta nu mi-a plăcut. Niciodată nu mi-au plăcut filantropii, iar tipul mirosea de departe a filantropie modernă. Minima etică profesională interzice întrebările legate de viaţa indivizilor pe care trebuie să-i lichidezi, dar privind fotografia aceea am devenit curios şi asta m-a deranjat. În plic nu mai era nimic altceva, şi de fapt aşa se şi cuvenea să fie. Trebuia să încep să mă familiarizez cu acel chip, să observ amănuntele relevante cu privire la punctele lui forte sau la slăbiciunea sa. Chipul omenesc nu minte niciodată; e singura hartă care înregistrează toate teritoriile în care am locuit. Tocmai îi dădeam bacşiş băiatului care îmi cărase valiza sus când a sunat telefonul. Am recunoscut glasul omului care-mi stabilea misiunile, un tip pe care nu l-am văzut niciodată şi nici nu vreau să-l văd, pentru că aşa stau lucrurile între profesionişti, dar al cărui glas l-aş putea recunoaşte dintr-o mie. — Ai călătorit bine? Ţi-au dat plicul? Îmi pare rău că ţi-am stricat vacanţa, a spus el în loc de salut. — Da, la toate întrebările; cât despre vacanţă, nu te cred.

Upload: monica-bornac

Post on 06-Sep-2015

121 views

Category:

Documents


19 download

DESCRIPTION

Jurnalul Unui Killer Sentimental

TRANSCRIPT

  • Luis Sepulveda

    Jurnalul unui killer sentimental

    O zi proast. Ziua a nceput prost, i asta nu pentru c a fi eu superstiios, ns credc n asemenea zile cel mai bine e s nu accepi nici o misiune, chiar dac recompensa nsemna un cec cu ase zerouri, scutit de impozite. Ziua a nceput prost, i trziu, pentru c am aterizat la Madrid la ase i jumtate, era foarte cald, iar n drum spre hotel taximetristul a inut mori s-mi in o poliloghie despre campionatul european de fotbal. A fi avut chef s-i nfig n ceaf eava unui pistol de calibrul patruzeci i cinci ca s-l fac s-i in pliscul, ns nu aveam la mine nici o arm i, n plus, un profesionist nu se apuc s trag ntr-un cretin, chiar dac respectivul e taximetrist. La recepie mi-au dat cheile de la camer i un plic. n el se afla o fotografie nfind un grup de ase indivizi artoi, toi ntre treizeci i patruzeci de ani, care semnau destul de mult ntre ei; dar pe mine nu m interesa dect cel care avea n jurul capului un cerc fcut cu carioca. Asta eramisiunea mea, iar tipul cu pricina nu mi-a plcut. n partea de jos a fotografieise putea citi: A treia ntlnire a organizaiilor non-guvernamentale, ONG. Nici asta nu mi-a plcut. Niciodat nu mi-au plcut filantropii, iar tipul mirosea de departe a filantropie modern. Minima etic profesional interzicentrebrile legate de viaa indivizilor pe care trebuie s-i lichidezi, dar privind fotografia aceea am devenit curios i asta m-a deranjat. n plic nu mai era nimic altceva, i de fapt aa se i cuvenea s fie. Trebuia s ncep s m familiarizez cu acel chip, s observ amnuntele relevante cu privire la punctele lui forte sau la slbiciunea sa. Chipul omenesc nu minte niciodat; esingura hart care nregistreaz toate teritoriile n care am locuit. Tocmai i ddeam baci biatului care mi crase valiza sus cnd a sunat telefonul. Am recunoscut glasul omului care-mi stabilea misiunile, un tip pe care nu l-am vzut niciodat i nici nu vreau s-l vd, pentru c aa stau lucrurile ntre profesioniti, dar al crui glas l-a putea recunoate dintr-omie. Ai cltorit bine? i-au dat plicul? mi pare ru c i-am stricat vacana, a spus el n loc de salut. Da, la toate ntrebrile; ct despre vacan, nu te cred.

  • Mine va trebui s cltoreti, a continuat el. ncearc s te odihneti. De acord, am spus i am nchis. M-am ntins n pat i m-am uitat la ceas. Mai erau cinci minute pn s aterizeze avionul care o aducea pe fata mea ce nepotrivit e s o numesc astfel din Mexic, i mi-o nchipuiam prguit de soarele din Veracruz. i promisesem c vom petrece mpreun o sptmn la Madrid nainte de a nentoarce la Paris. O sptmn n care s mergem prin librrii i s vizitm muzee, lucruri care ei i plceau i pe care eu le acceptam stpnindu-m cu greu s nu casc, pentru c fata asta desigur, e cu totul nepotrivit s o numesc astfel m fcuse s-mi pierd minile. Un profesionist triete singur. Ca s-i potoleasc poftele trupeti, lumea i ofer o mulime de trfe. ntotdeauna am respectat cu sfinenie aceast lozinc misogin. ntotdeauna. Pn am cunoscut-o pe ea. S-a ntmplat la o cafenea de pe bulevardul Saint-Michel. Toate mesele erau ocupate i ea m-a ntrebat dac putea s bea o cafea la masa mea. Venise ncrcat cu o grmad de cri pe care le-a pus pe jos; a cerut o cafea i un pahar cu ap, a luat una din cri i a nceput s fac sublinieri cu carioca. Eu mi-am vzut de ale mele ca i pn atunci: am rsfoit programul curselor hipice. Dintr-o dat m-a ntrerupt i mi-a cerut un foc. I-am ntins bricheta i eami-a strns mna ntre palme. Se inea de otii feticana. Exist femei care tefac s nelegi c au chef de hrjoan fr s scoat o vorb. Ci ani ai?, am ntrebat-o. Douzeci i patru, mi-a rspuns cu o gur mic i roie. Eu, patruzeci i doi, i-am mrturisit uitndu-m n ochii ei migdalai. Eti tnr, m-a minit ea cu toat tandreea ce emana din gesturile ei, fie c fuma, fie c-i aranja prul, care avea culoarea castanelor coapte i unduirea fin i delicat a apei alunecnd pe stncile acoperite de muchi. Vrei s mnnci nainte sau dup ce ne regulm?, am ntrebat-o cnd l-am chemat pe chelner s-i cer nota de plat, Mnnc-m i reguleaz-m n ce ordine vrei, mi-a rspuns, n stilul crilor pe care le citea. Am ieit din cafenea i am intrat n primul hotel pe care l-am vzut. Nu-mi aminteam s m mai fi culcat cu vreo fat att de stngace; nu tia nimic,dar avea chef s-nvee. i a nvat att de de bine, nct am nclcat regula elementar de a rmne singur i m-am transformat ntr-un killer cuplat. Voia s fie traductoare i, ca toate intelectualele, era suficient de naiv ca s-nghit orice scorneal, aa nct nu mi-a fost greu s o conving c eram reprezentantul unei firme de aeronautic i de aceea trebuia s cltoresc mult. Trei ani cu ea. S-a transformat repede n femeie, i s-au rotunjit oldurile de attea unduiri, privirea i-a devenit ireat, a neles c plcerea const n a fi exigent, trupul i s-a obinuit cu mtasea, cu parfumurile scumpe, cu restaurantele unde chelnerii sunt elegani ca nite ambasadori i cu bijuteriilede firm. A fcut un mare salt, de la fetican la franuzoaic stilat.

  • i ntre timp am nclcat mai multe reguli de securitate, n special pe acelea privind singurtatea, obligaia de a rmne anonim, necunoscut, de a nu fi altceva dect o umbr, iar locul unde mi stabileam contactele s-a preschimbat ntr-un birou n care trebuia s ajung n fiecare diminea. Dup-amiezele i nopile mi le petreceam cu iubita mea ntr-un apartament ce ncepuse s miroas a cas burghez, pentru c acolo veneau prietenii ei i se ddeau petreceri. n aceti trei ani am dus la bun sfrit mai multe misiuni n Asia i America, i cred c m-am depit pe mine nsumi ca profesionist, deoarece de fiecare dat am acionat rapid pentru a m putea ntoarce la ea. Dup cum am mai spus, mi pierdusem minile din pricina ei. Pe la nou seara am hotrt s ies din hotel ca s mnnc ceva i s beau un pahar de gin. tiam c nu avea s-i plac s rmn singur la Madrid, i pltisem o lun de vacan n Mexic, ca s-o in departe ct vreme ndeplineam o misiune la Moscova. Civa rui deveniser din cale-afar de obraznici cu cineva de la Call, iar acel cineva m pltise pentru a le aduce aminte c nu sunt altceva dect nite amatori. Nu. Nu avea s-i plac s rmn singur la Madrid, n sfrit, urma s-i spun dup a doua sau a treia tur. Dup ce m-am ghiftuit cu fructe de mare ntr-un restaurant galician, amfcut o plimbare lung prin mprejurimile muzeului Prado. Nu trebuia s m gndesc la tipul din fotografie, dar nu reueam s mi-l scot din minte. Nu tiam nici mcar cum l cheam, ce naionalitate are, ns ceva mi spunea cera latino-american i c, ntr-un fel sau altul, drumurile noastre ncepeau s se apropie. Tipul sta e o misiune ca oricare alta, nimic mai mult. O misiune care, de ndat ce el va da ortul popii, va nsemna pentru mine un cec cu ase zerouri, scutit de impozite, aa c las-te de prostii, mi-am spus intrnd ntr-un bar. M-am sprijinit n coate de tejghea, am cerut un gin i m-am hotrt s-mi aerisesc creierul uitndu-m la televizorul care atrgea privirile tuturor. Peecran, o grsan tembel primea apeluri telefonice de la ali tembeli i dup aceea nvrtea roata unei tombole. Premiile nu erau la fel de imbecile ca participanii la program, ntr-o pauz, ecranul s-a umplut de fete cu fuste scurte care m-au fcut s m gndesc la iubita mea. Mai erau dou ore pn cnd avea s aterizeze avionul care-o aducea pe mica mea franuzoaic. S spunem c n dou ore i jumtate avea s ajung la hotel. Nu m dusesem s-o iau de la aeroport, respectnd astfel consemnul potrivit cruia e mai bine s evii aeroporturile internaionale. Exist o posibilitate la un milion s fii recunoscut de cineva, dar legea lui Murphy apas ca un blestem asupra profesionitilor. Am nghiit dou ginuri n faa televizorului i am ieit de-acolo. Grsana cu tombola n-a reuit s mi-l scoat din minte pe tipul din fotografie.Ce naiba mi se ntmpla? Deodat m-am vzut pe mine nsumi ntrebnd ce-i fcuse acest individ celui care-mi ddea mie sarcini. Vreau s tiu de ce trebuie s-l omor. E ridicol. Singurul motiv e un cec cu ase zerouri. Eram sigur c nu-l mai vzusem niciodat. i chiar dac n-ar fi fost aa, asta n-ar fi

  • schimbat cu nimic lucrurile. Odat lichidasem un individ pentru care chiar ncepusem s nutresc o oarecare preuire. Dar el i-o cutase cu luminarea i,vzndu-m c apar, i-a dat seama c nu mai are pe unde s scoat cmaa. Mi-a sosit ceasul, nu-i aa?, m-a ntrebat. Da. Ai fcut o greeal, i tii asta. Bem mpreun un ultim phrel?, mi-a propus. Cum vrei. A turnat dou pahare de whisky, am toastat, a but i a nchis ochii. Eraun om demn i m-am strduit s-l trimit pe lumea cealalt de la prima mpuctur. Prin urmare, de ce naiba m interesa tipul din fotografie? Dup toate aparenele, lucra pentru o organizaie non-guvernamental, ns motivul pentru care trebuia s-l lichidez nu avea nici o legtur cu asta. Nici o organizaie non-guvernamental nu dispune de fonduri suficiente pentru a plti serviciile unui profesionist, i presupun c ia nu obinuiesc s-i reglezeconturile n felul sta. Prost dispus, am plecat pe jos ctre hotel. Noaptea era n continuare cald, i m-am bucurat pentru ntoarcerea franuzoaicei mele. Cel puin nu avea s tnjeasc dup cldura din Veracruz. i plcea s o muc de gt i, avnd n vedere c urma s se ntoarc prguit de soare, m simeam ispitits-o muc de peste tot. Ei, haide, mi-am zis, n sfrit ncepi s gndeti ca un om normal. La recepie am cerut cheia camerei i am constatat c mai venise un plic pentru mine. Asta nu mi-a plcut. Omul care-mi stabilea misiunile nu-mi trimitea niciodat instruciuni scrise. O dat ajuns n camer, am scos o bere din minibar i am deschis plicul. Era un fax trimis din Mexic de franuzoaica mea: Nu m atepta, mi pare ru, dar nu voi veni. Am cunoscut un brbat care m-a fcut s vd lumea cu totul altfel. Te iubesc, dar cred c sunt ndrgostit. O s rmn n Mexic nc dou sptmni nainte de-a m ntoarce la Paris. Acolo vom vorbi despre toate astea. A vrea s rmn pentru totdeauna cu el, dar cu toate astea m ntorc la tine, pentru c te iubesc i vreau s stm de vorb. Te srut. Regula numrul unu: s rmn singur i s-mi uurez viscerele cu vreo trfuli. Am cerut ziarul la recepie i am cutat rubrica Relax n paginile de anunuri. Dup o jumtate de or a sunat cineva la u, iar eu am deschis i am poftit-o nuntru pe o mulatr care aducea cu sine tot aerul cald al Caraibelor. Te cost treizeci de mii, plata nainte, iubitule, mi-a spus, aplecat n faa minibarului. Ai aici o sut de mii, dac te pori frumos. Eu m port ntotdeauna frumos, tticule, mi-a rspuns ea, deschiznd o gur mare i roie. i s-a inut de cuvnt. Efectele mbuibrii cu fructe de mare au disprutcu totul dup a treia rund, n timp ce se mbrca, a comentat:

  • Ai tcut tot timpul, tticule. Pe mine m excit s mi se vorbeasc, s mi se spun obsceniti. Aa eti mereu? Nu. Dar astzi am avut o zi proast. O zi ngrozitoare. O zi de tot rahatul, i-am rspuns, pentru c sta era adevrul, adevrul blestemat i mpuit. Cnd mulatra a plecat, lund cu ea cele o sut de mii de pesete i brizacldu a Caraibelor, am sunat la bar i am cerut s mi se aduc o sticl de whisky. i astfel, am petrecut noaptea ce a urmat acelei zile proaste fr s deschid sticla, cu toate c aveam un chef nebun s m mbt, vorbind cu fotografia celui pe care trebuia s-l elimin, pentru c, orict de ncornorat ar fi, un profesionist rmne ntotdeauna un profesionist. Un asasin care vorbete despre loialitate Nu tiu ce-ai fcut, dar ai pus-o, frioare. Poate o s supori mai uor dac i spun c o s te omoare unul care a pus-o i el, i ce e mai ciudat n toat povestea asta e c te invidiez, fiindc pentru tine totul se va termina cnd am s-i burduesc trupul cu gloane. n schimb eu, frate, va trebui s triesc n continuare. Tocmai voiam s-l ntreb pe tipul din fotografie ce fel de om era, dac nu cumva m atepta de mult, cnd telefonul mi-a ntrerupt irul gndurilor. nainte de a rspunde am tras perdelele i am deschis fereastra pentru ca fumul celor o sut de igri pe care le fumasem n timpul nopii s se poat mprtia. Se fcuse ziu, iar lumina Madridului i rnea ochii, ca de obicei. Ai dormit bine? m-a salutat omul care mi ddea misiunile. Ai ceva pentru mine? l-am ntrebat. Probleme. Multe probleme. Prea multe chiar, a suspinat el. mi ncarci prea mult valiza. Dup cum tii, azi trebuie s cltoresc, i-am amintit. Desigur. Dar nainte de asta ai o ntlnire cu un mesager la barul hotelului. O s ajung la zece fix, cu un anun de la Turis Sol care, dup cum tim amndoi, te-a numit director. La zece i un sfert te sun din nou. Aha. N-am fcut alt comentariu. M-am uitat la ceas. Era ora nou, aa c m-am dus la du i am stat o bun bucat de vreme sub uvoiul de ap rece. Haide, ntr-o zi tot trebuia s se-ntmple. E o fat tnr, iar tu ai cam nceput s mbtrneti. De ce naiba trebuie s pui att la inim? Ai fcut-o femeie, i nc ce mai franuzoaic ic, aa c nu te mai plnge mi-aspus din oglind un individ n pielea goal care semna cu mine ca dou picturi de ap. Nu m plng. tiu s pierd, dar nu suport lipsa de loialitate, i-am rspuns mprind cu el crema de ras. Un asasin care vorbete despre loialitate Oi fi btut n cap, mi-a spus el n timp ce ridica un aparat de ras asemntor cu al meu. La zece fix eram n barul hotelului Palace, cernd un sandvi cu pui i o bere. Mesagerul a fost punctual. Era un biat de vreo optsprezece ani, mbrcat ca Miguel Indurain, care a intrat arbornd, ca i cum ar fi fost vorba despre trofeul Turului Franei, un anun de la Turis Sol.

  • Mi-a nmnat un plic i mi-a mulumit pentru mia de pesete dat baci ducndu-i o mn la tmpl. M-am ntors n camer cu sandviul, berea i plicul. n vreme ce ateptam apelul celui care-mi stabilea misiunile, am deschis plicul, nuntru erau cinci fotografii cu tipul cu care monologasem aproape toat noaptea, n prima fotografie cobora dintr-un Mercedes albastrucu numr de nmatriculare din Lima. Avea prul castaniu, sau pe jumtate blond, mai lung dect n poza pe care o tiam, n a doua fotografie era pe punctul de a lovi o minge pe un teren de golf. Un caddie1 bondoc i arta ceva n deprtare, ns peisajul de pe fundal, mpdurit, nu mi-a oferit prea multe informaii, n cea de-a treia fotografic intra ntr-o cas care mi s-a pruta fi pe o strad din America de Sud sau din Mexic. La poart era o plcu, dar fotograful nu prinsese n obiectiv dect cuvntul via. A patra era aproape o reluare a fotografiei pe care o primisem cu o zi n urm: aceeai mas, numai c n jurul ei se aflau alte persoane, iar n partea de jos a pozei era trecut alt text: A doua ntlnire a organizaiilor non-guvernamentale, ONG. n ultima fotografie nu mi-a venit prea uor s-l recunosc: avea prul negru i o barb de cteva sptmni. Ceva nu mi-a plcut la poza asta i m-am apropiat de fereastr ca s o studiez cu mai mult atenie. Se ndrepta spre un loc pe care l-am recunoscut imediat, pentru c l fotografiaser n imensul Mexico D. F., tocmai cnd trecea prin faa librriei El Pendulo, n Colonia Condesa, ns nu asta mi-a atras atenia, ci altceva, care i ngroa n mod vizibil talia. Individul era mbrcat cu un pulover portocaliu, blugi i fie avea un penis att de lung nct trebuia s i-l lege cu cureaua, fie purta un pistol ascuns sub haine. n acea clip a sunat telefonul. Ai primit planurile? a ntrebat cel care-mi stabilea misiunile. Da, i cred c terenul e pregtit, am comentat eu. efii vor s lucrezi impecabil i n acelai timp s fie ceva de pomina,a precizat el. De acord. Cnd trebuie s plec? Va trebui s atepi cteva zile, pentru c ne lipsete materialul cel mai important. Am neles. Azi m ntorc la Paris. M suni acolo, i-am spus i am nchis. Carevaszic, tipul dispruse: Ne lipsete materialul cel mai important. Unde naiba o fi fost? Iar efii cereau o moarte de pomin. Ca s vezi! Nu era genul de nsrcinri pe care s le fi acceptat cu drag inim. Ultima oar cnd fcusem o trebuoar asemntoare fusese la Los Angeles, cu un tip care uitase s-i plteasc datoriile. A trebuit s le fac de petrecaniei celor doi ageni de paz ca s pot intra n cas, o munc suplimentar, care nu a aprut ulterior pe nota de plat. Dup ce l-am legat, i-am atrnat lapiept un simulacru de bomb. Atunci am chemat poliia, pompierii, Salvarea, iar la plecare i-am nfipt apte gloane n coapsa sting. S-a golit de snge totstrignd dup ajutor, pentru c nimeni n-a ndrznit s se apropie, de frica bombei.

  • Aa stteau deci lucrurile cu prietenul din fotografie! Din cte se vedea,pcatele lui erau din cele mari i se arta abil. Omul care-mi ddea mie sarcini nu m chema dect atunci cnd toate piesele se aflau la locul lor, pentru c treaba mea este s ajung, s ucid i s plec. S gseti piesele i s le pui la locul lor e treab de hitai. O fotografie n Peru, alta n Mexic. Ar fi fost prea simplu s m gndesc la afacerile cu cocain; mai mult, genul sta de afaceri le rezolv de obicei ucigaii de duzin, doar dac nu cumva infractorul e vreun VIP. Haide, haide,frioare, ce i-a scpat n Mexic i n Peru? Sau, mai bine spus, ce-ai gsit n rile astea dou? i ce-nseamn jocul sta de-a filantropul la dou congrese ale organizaiilor non-guvernamentale? Poate-mi vei explica atunci cnd o s-i sune ceasul. Cred c o s avem timp berechet pentru o discuie interesant. Tocmai plteam nota, cnd recepionerul m-a anunat c m cuta cineva la telefon. Cabina prea o saun, iar cldura a devenit i mai apstoare cnd am recunoscut glasul franuzoaicei mele. Ce mai faci? m-a ntrebat pe un ton nesigur. Transpir, i-am rspuns. Ai putut s dormi? a continuat ea, de data asta cu o voce ngrijorat. Bineneles. O tip din Caraibe mi-a luat o sut de mii de pesete i o jumate de litru de sperm. Mult mai bine dect dac a fi nghiit valium, i-ampovestit fr intenii pedagogice. De trei zile nu reuesc s pun gean pe gean, mi-a mrturisit ea printre sughiuri, nemaiputndu-i stpni plnsul. mi pare ru. Nu pot s te regulez prin telefon, dar dac asta e problema, poi recurge la cardul tu American Express ca s i-o trag un gigolo mexican, am sftuit-o nainte de a nchide, ns distana att de mic dintre receptorul lipit de urechea mea i microfonul aflat la baza telefonului nu i-a putut curma plnsul i nici cuvintele dragostea mea, ascult-m, te rog, care mi s-au lipit de piele la fel de struitor ca transpiraia. Pe drumul spre aeroport a trebuit s suport nc unul dintre acei limbuicomplet anosti care sunt taximetritii din Madrid. V plac taurii? a atacat el. Depinde de ct de bine sunt fripi, i-am rspuns. Domnule, eu m refer la luptele de tauri, la toreadori i la lucrurile de soiul sta, m-nelegei? Iar eu m refer la fudulii, la oule de taur prjite, m-nelegei? Din cte se vedea, m-nelesese, pentru c, dup ce mi l-a ridicat n slvi pe nu tiu ce matador cruia femeile i arunc sutiene, a nceput s se plng de arabi, de negri, de igani, de sud-americani i de toat omenirea care nu corespundea canoanelor lui de european bondoc, cu miros de prjeal. O dat-n plus, am regretat absena unei arme de calibrul patruzeci i cinci n mna dreapt. La aeroport, nainte de a preda bagajul, am intrat ntr-o toalet ca s-mischimb cmaa, n oglind, un individ care semna foarte mult cu mine i

  • tergea faa cu erveelele de hrtie pe care i le dduse un tip slab i identic cu cel ce se afla lng mine. Nu merit s pui atta la inim, mi-a spus tipul din oglind. Nu tiu despre ce vorbeti, am rspuns eu. Pardon? a ntrebat tipul cel slab cu erveelele. Nu, n-are nici o legtur cu tine, am rspuns eu, mbrncindu-l. Nu vezi n ce hal eti? Relaxeaz-te. Gseti o sumedenie de feticane ca ea. la-o ncet, ai timp destul. Despacheteaz-i lucrurile i bea dup aceea dou pahare de gin, m-a sftuit geamnul din oglind. L-am ascultat. De cele mai multe ori i urmez sfaturile, mai ales pe cele profesionale, mi amintesc de o misiune pe care mi-au dat-o prin anii '80. Trebuia s lichidez un industria din Austin, Texas. Tipul respectiv era din cale-afar de abil i gsise cea mai bun formul pentru a se pune la adpost cnd venea i pleca de la birou: cltorea ntr-un autobuz colar plin de copii, aezndu-se n mijlocul lor. Presa texan vorbea cu admiraie despre acel binefctor care renunase la limuzina lui i sponsoriza transportul colar. Ceea ce nu spunea era c ticlosul i folosea pe puti drept pavz. Nu vreau s omor nici un copil, dar n-am alt soluie, pentru c biroul lui e inexpugnabil, i-am spus tipului din oglind. Folosete-i creierul, prietene. Obiectivul tu e un yankeu, care e sinonim cu patriot. Pricepi? Nici un cuvinel. Nu-mi placi cnd vorbeti ca un oracol. Se apropie ziua de 4 iulie, iar obiectivul tu nu va rata o ocazie ca asta pentru a mprtia adrenalin patriotic. Atunci trebuie s acionezi. i ntr-adevr, atunci trebuia s acionez. Un hita a confirmat c yankeul i pregtise hemoragia patriotic pentru ziua dinainte, aa c m-am pus pe treab pe 3 iulie, deghizat n prostnacul clpug din Alb-ca-Zpadai cei apte pitici. M-am amestecat printre lupii feroce, roii Donald, oriceii Mickey i alte fpturi de soiul sta care ateptau autobuzul colar mprind sute de stegulee cu dungi i stelue, bomboane i cupoane pentru McDonald's. Autobuzul s-a oprit la ora programat i noi, copiii, ne-am apropiat de chipurile din spatele geamurilor. Yankeul era nsoit de doi bodyguarzi care probabil se mai ntreab i acum ce naiba s-a ntmplat, pentru c am acionat de ndat ce l-am vzut: de la numai civa metri, l-am cptuit cu un glon dum-dum, calibrul patruzeci i cinci. Printre ipetele copiilor, detuntura, nbuit de amortizor, abia dac s-a auzit, ca un suspin, iar individul s-a prbuit cu ditamai gaura n frunte i creierii i-au ieit prin urechi. A fost o treab bine fcut, dei detest proiectilele dum-dum, fiindc stric ghinturile evii. Tocmai mi beam cel de-al doilea gin cnd, fr voia mea, am tras cu coada ochiului la ziarul pe care-l citea un individ aflat lng mine la bar. Era un ziar turcesc, nu pricepeam nici un cuvinel, ns acolo, ntr-o fotografie, n mijlocul unui grup de femei i brbai, zmbea cel pe care trebuia s-l omor. Vorbii engleza? l-am ntrebat pe cel care citea ziarul.

  • Engleza, spaniola, franceza i germana. Nu e uor s vinzi covoare nzilele noastre, mi-a rspuns el, fcnd s freamte nite musti stufoase. Brbatul sta, al treilea din stnga, e un vechi prieten de-al meu. Mi-ai putea spune ce scrie sub fotografie? Scrie c grupul particip la un congres de arhitectur. Marile orae iproblema migraiei constituie tema central. A nceput ieri i se termin peste trei zile. Asta-i tot. i unde are loc congresul? La Istanbul. Frumos ora. Eu sunt de-acolo, m-a informat vnztorul de covoare. Dup numai cteva minute, telefonul meu l lua prin surprindere pe tipul care-mi stabilea misiunile. La Istanbul? Eti sigur? Particip la un congres de arhitectur care se termin peste trei zile. Rmi n aeroport i sun-m peste o or. Aa am fcut. Am auzit de mai multe ori cum strigau pentru mbarcare pe cineva cu acelai nume ca al meu i m-am gndit la valiza mea, care aveas plece fr mine. Mi-am imaginat-o nvrtindu-se la nesfrit, abandonat pe banda aeroportului din Paris, n timp ce eu ateptam s treac o or ca s plec probabil spre Istanbul, avnd drept int un om pe care trebuia s-l fac s dispar de pe faa pmntului ntr-o manier exemplar. ntlnire la Istanbul. n toate capitalele lumii exist un hotel Sheraton, i toate sunt la fel. Recepionerii par a fi clonai dup un prototip universal i ntotdeauna ntreab acelai lucru: Domnul are rezervare? Aveam. Tipul care-mi stabilete misiunile e foarte riguros n privina asta, dar, cum se ntmpl de obicei n hotelurile Sheraton, mi-au dat cea maiproast camer. Nu mi-a psat. Nu m dusesem la Istanbul pentru a face turism, ci pentru a-l urmri pe cel pe care trebuia s-l ucid. Nu-mi face plcere s recunosc asta, dar avem de-a face cu un material foarte greu de gsit, mi-a spus el. Ce fac dac totui l gsesc? am ntrebat. Nu cumpra nimic acolo. Antreprenorii vor produse naionale, a precizat el. Cu toate c m consider un bun profesionist, cuvintele lui m-au fcut srsuflu uurat. Nu eram pregtit s acionez la Istanbul, nu cunoteam oraul i, de cnd plecasem de la aeroport, militarii turci m clcau pe nervi. Se uitau insistent la orice om care, dup mintea lor, ar fi putut s fie kurd sau s aib de-a face cu kurzii. Prea foarte greu s gseti o arm de calitate n Turcia. De unde naiba or fi rsrind taximetritii tia? Cel care m-a dus de la hotel la centrul de congrese era un turc cu mustile cit ghidonul unei biciclete, i nici nu-mi aezasem bine fundul pe bancheta acoperit cu plastic cnd m-am vzut transformat n inta eforturilor sale moralizatoare. A blestemat toate femeile cu fust scurt care treceau pe strad, toate

  • reclamele la romul Baccardi i la igri i, n cele din urm, cnd tocmai m rugam s nu m jigneasc, s-a dezlnuit mpotriva strinilor, care nu fceau altceva dect s-i contamineze ara de obiceiuri dintre cele mai duntoare. Cnd am ajuns la centrul de congrese, o njura ct l inea gura pe mama lui Kemal Atatrk. Cnd i-am pltit cursa, mi-am fgduit s le respect pe profesionistele amorului i s nu mai numesc niciodat fiu de cea pe cine nu merit. Fiul lui Allah mi s-a prut o insult mult mai usturtoare. Omul pe care trebuia s-l ucid era ciudat, n programul ntlnirii Marile orae i problemele legate de migraie apreau fotografia lui, numele, VictorMujica presupunnd c era numele lui adevrat , o biografie interesant care-l prezenta drept un pionier al organizaiilor non-guvernamentale i naionalitatea. Era mexican i se nscuse n 1959 la Guadalajara, Jalisco. Cu alte cuvinte, avea treizeci i ase de ani, o vrst ideal pentru a muri. n cafeneaua de la centrul de congrese s-a aflat la un moment dat la numai doi metri de mine. Ar fi fost un joc de amatori s-l omor acolo, ns nu puteam i nici nu trebuia s fac asta. Cei care mi ddeau banii voiau ca ultimul firicel de aer pe care-l respira s fie american, adic orice aer cuprins ntre Rio Grande i Capul Horn. Vorbea cu un grup de brbai i femei care-l priveau cu respect. Trecea cu dezinvoltur de la englez la german i de la francez la portughez n discuia pe care o purta cu interlocutorii si. O femeie i-a cerut n englez s cnte ceva. Mai nti a refuzat fr convingere, dar la insistenele ei a nchis ochii pentru a intona cu o voce frumoas un cntec popular mexican: a vrut s mai rmn cnd m-a vzut c-s trist, dar rnduit fusese ca-n noaptea aia chiar iubitul s i-l piard Cnta bine hoomanul de mexican, presupunnd c era ntr-adevr mexican. Avea sigurana pariv care-l vinde i pe dracul, cu alte cuvinte maimult ca sigur nu avea probleme de singurtate n aternut. Cam asta e, frioare. O s razi de pe faa pmntului un individ simpatic, mi-am spus i, o dat n plus, m-am simit ridicol pentru c voiam s tiu de ce trebuia s-l ucid. s dobndesc uitarea am vrut, ca la Jalisco, ns acea tequila i orchestra mexican mi-au smuls amare lacrimi A isprvit de cntat fr s deschid ochii, ca i cum versurile acelui cntec popular ar fi fost ceva intim, ceva al su, de care nu se putea despri i, n scurta tcere care a precedat aplauzele celor ce-l nconjurau, m-a npdit amintirea iubitei mele franuzoaice. Ea se afla acolo, n Mexic, bucurndu-se pesemne de uvoaiele de lacrimi pe care le provoac orchestrele mexicane n piaa Garibaldi. Mari mecheri cntreii tia i cei care-i duc acolo iubitele naive! tiu ei prea bine c, dup cteva melodii populare stropite din belug cu lacrimi, nu mai exist picioare sau chiloi care s reziste ispitei. Nu te neleg. Ai venit s-l vezi pe tipul pe care trebuie s-l omori, s-l adulmeci, s-l masori, i aproape c te podidete plnsul din pricina unui cntec stupid. Halal profesionist ai mai ajuns i tu! mi-a spus din oglind brbatul care purta un sacou identic cu al meu. Nu-i mai bate joc. tii doar c nu dau gre niciodat.

  • Sper din tot sufletul. i ce-ai de gnd s faci acum? S citeti un roman de Corin Tellado? O s-i adulmec lucrurile la hotel. Asta nu-i treaba ta. S-o spunem pe a' dreapt: vrei s tii de ce trebuie s-l lichidezi. Eu tiu de ce. i-o s-mi spui i mie? Bineneles: pentru c, fcnd asta, vei primi un cec cu ase zerouri, scutit de impozite. Asta-i tot, ntrule. O bancnot de cincizeci de dolari a nlturat reinerile mustciosului de la biroul de informaii al congresului. Individul era cazat la hotelul Richmond. Nu era deloc de lepdat hotelul la! Vestibulul ddea n vileag nostalgia dupImperiul otoman i recepionerul era pe placul meu: discret la vorb, dar tia s ciripeasc atunci cnd era cazul. Acum cteva ore am lsat nite documente pentru domnul Mujica. E ceva foarte important i vreau s tiu dac le-a primit. Fr s scoat o vorb, recepionerul s-a rsucit pe clcie i, printr-un gest al brbiei, mi-a artat csua goal a camerei patru sute cinci. Documentele i-au fost nmnate domnului Mujica atunci cnd au sosit, a spus el, cu orgoliul servil demn de un hotel de cinci stele. Ajung, ucid i plec. Asta am fcut n ultimii cincisprezece ani, iar n meseria mea nvei tot felul de lucruri fr ca mcar s-i dai seama. Unul dintre ele este s adulmeci la vreme cnd ceva nu miroase a bine. Ce nu mirosea a bine n holul central al hotelului Richmond era grsanul pe jumtate chel care citea New York Times cu spatele sprijinit de perete i faa ctre lifturi. Civa metri mai ncolo ar fi avut la dispoziie o colecie asortat de canapele moi, dar el prefera s citeasc n picioare. Am intrat n lift i am apsat pe butonul de la etajul apte. n singurtatea holului am fumat o igar cu tot calmul din lume i dup aceea am cobort fr grab pe scri. La etajul patru am avut prilejul s constat c cititul ziarului New York Times n picioare i cu faa spre lift era molipsitor. Celui de-al doilea cititor de ziare nu-i mai lipsea dect o plrie texan pentrua-i da n vileag naionalitatea. Cnd m-a vzut, s-a concentrat asupra lecturii. M-am blestemat c fcusem o greeal de nceptor: grsanul de la parter avea cu siguran un transmitor prin care i dduse semnalmentele mele amicului su de la etaj, iar acesta, vzndu-m c apar pe scri, n-a avut nici cea mai mic ndoial. La naiba, trebuia s acionez rapid, i asta am i fcut. M-am ndreptat spre lift i am ntins o mn ca s-l chem, ns, nainte de a atinge butonul de plastic, m-am ntors n aa fel nct s-i trag un ut cu piciorul stng cititorului incorigibil. L-am lovit din plin n testicule i, fr s-i dau timp s-i revin, i-am tras dou lovituri stranice n dreptul urechilor. Nu numai c i s-au spart ctile, dar i-au mai i intrat n carne. Tipul avea i un microfon de toat frumuseea ascuns n reverul jachetei, un treizeci i opt cu eava scurt i, ineiv bine, o legitimaie foarte frumos tras-n ipl de agent DEA, adic Drug Enforcement Agency, agenia american anti-drog.

  • Cteva minute mai trziu, o ieire pentru cazuri de urgen m scuipa n strad. Am pornit pe jos. Trebuia s m gndesc, i nc repede. DEA se afla n spatele celui pe care urma s-l ucid. Istanbul Connection? S fi nceputoare i mexicanii s fumeze covoare? Ci oameni mai avea DEA la Istanbul? Trebuia s gsesc urgent o baie ca s pot sta de vorb cu interlocutorul din oglinzi, care m cunoate att de bine. Oboseala pe care-o resimeam n picioare mi-a atras atenia c trecuser cteva ceasuri bune de cnd m plimbam fr int de colo-colo, sau poate totui mergeam involuntar spre un loc anume care, dei nu m ducea nicieri, m ndeprta tot mai mult de obiceiurile profesionale. M bgasem unde nu-mi fierbea oala, m preocupau motivele pentru care trebuia s lichidez pe cineva, tocmai lovisem un agent DEA i, colac peste pupz, imaginea iubitei mele franuzoaice mi npdea, n rstimpuri dureroase, creierul, ca o reclam la un produs pe care niciodat nu-i vei putea permite s-l cumperi. Cnd m-am trezit nconjurat de un ocean de covoare, carpete, narghilele, nspimnttoare litografii de peisaje, portrete de Jomeini i alte mruniuri orientale, mi-am dat seama c m aflam, fr s-mi fi propus vreo clip asta, n Marele Bazar. Amestecul de tmie i paciuli fcea acrul denerespirat. Vnztorii i luau cu asalt pe turiti, iar acetia pipiau covoarele apatici. Doi mustcioi s-au apropiat de mine surztori; unul dintre ei avea n brae un covor fcut sul, iar cellalt m-a salutat cu o nclinare a capului. Avem fr nici o ndoial ce caut domnul. Dac ne facei onoarea de a accepta o ceac de ceai, putem s cdem la nvoial n privina preului, mi-a spus el, cu gesturi largi, de Ali Baba, mi pare ru. Nu vreau s cumpr nimic, i-am rspuns. V rog s aruncai numai o privire, una singur, la neasemuita calitate a esturilor noastre, mi-a sugerat el, n timp ce-i fcea semn nsoitorului su. Acesta a ridicat covorul fcut sul pn-n dreptul nasului meu. Din pliurile lui se ivea eava dubl a unei puti. De data asta eu mi-am plecat capul cu umilin, acceptnd invitaia de a savura o ceac de ceai n Marele Bazar din Istanbul. Cei doi brbai m-au condus ntr-o ncpere din fundul unei prvlii. Acolo, cel cu puca mi-a artat o pern, pe cnd cellalt vorbea cu cineva la un celular. Cnd a terminat convorbirea, i-a reluat tonul ceremonios. Nu tim cine suntei i nici care v este jocul, dar presupun c n curnd vom afla. De asemenea, trebuie s v spun c nu v-ai purtat deloc frumos cu prietenul de la hotel, bietul om are urechea fcut varz. Mai mult,ai provocat pagube ale unor bunuri publice din Statele Unite. Toate astea sunt din cale-afar de urte. mi pare ru, dar omul acela m-a atacat i am fost nevoit s m apr.M-am gndit c vrea s m prade, m-am dezvinovit eu. Nu sunt prea frecvente jafurile pe holul de la al patrulea etaj al hotelului Richmond. Trenia asta nu-mi place deloc. Cunoatei povestea

  • eherezadei? Povetile trebuie s fie convingtoare i bine istorisite. Hasan, inspir-l puin pe invitatul nostru, i-a poruncit nsoitorului su. Hasan tia unde s loveasc. M-a pocnit att de tare cu patul putii n umrul stng, nct mi s-au rchirat degetele de la mn. Durerii provocate de lovitur i-au urmat nite crcei cumplii. i acum, c putem mbunti subiectul povetii dumneavoastr, s ncepem cu o scurt biografie a autorului. Cine suntei? m-a ntrebat cel politicos. Am vrut s rspund: Dar dumneavoastr cine suntei?, ns nu eram n msur s impun condiii. Cnd am primit a doua lovitur n umrul stng, am crezut c o s-mi cad braul, c avea s alunece ca o reptil moart prinmneca hainei. Lui Hasan nu-i plceau pauzele lungi n timpul povestirii. Sunt turist, mi place s fac footing pe holurile hotelurilor. Am calculat bine momentul n care Hasan urma s m loveasc pentru a treia oar. M-am aplecat spre dreapta, iar patul putii abia dac mi-a atins braul lovit, n timp ce cu dreapta am nfcat arma i am nceput s trag de ea n jos. Hasan i-a pierdut echilibrul i s-a mpiedicat de poalele halatului su. n timp ce se prbuea n fa, am reuit s-i iau puca. Habar n-aveam dac era sau nu ncrcat, dar nici nu aveam vreme s-o ncerc. Trebuia s ies de-acolo ct mai repede i, o dat n plus, eram nevoit s m gndesc repede la ce aveam de fcut. Calmai-v. N-o s putei iei din bazar cu o puc n mn. V rog s trecei cu vederea purtrile necuviincioase ale lui Hasan; n ce m privete, v propun un dialog politicos, a spus cel ceremonios. i astea au fost ultimele lui cuvinte, pentru c deodat capul i-a czut n piept, ca i cum ar fi primit o lovitur de mciuc, iar el s-a prbuit cu faa-n jos pe un morman de covoare. M-am ntors. Atunci l-am vzut pe cel pecare trebuia s-l ucid, narmat cu un treizeci i opt cu amortizorul nvelit ntr-un ziar. i zburase creierii i nerbdtorului Hasan, care czuse foarte aproape de prietenul su. Vino dup mine, mechere, mi-a poruncit el i i-am dat ascultare, amintindu-mi clipa n care i vzusem pentru prima oar chipul ntr-o fotografie i tiusem c drumurile noastre aveau s se ntlneasc, la bine sau la ru. ngerul exterminator se prezint. Brbatul pe care mai devreme sau mai trziu trebuia s-l omor mi salvase viaa i m conducea de mn prin labirintul Marelui Bazar din Istanbul. Prea s cunoasc foarte bine acea zon, pentru c nici un mustcios nu a ncercat s-i vnd vreun covor. Le-am spus de nenumrate ori c n-o s funcioneze contactul din Bazar, a optit el pe cnd ne apropiam de ieire. h, m-am mrginit eu s spun. Te-au enervat strinii de la hotel? m-a ntrebat scond un celular dinbuzunar.

  • h, am repetat eu. Eti complet idiot. ia erau acolo doar ca s ctige i ei o pine, nimic mai mult. Dar m rog, hai s mergem acum dup bani, a spus el i mi-aordonat printr-un gest s m ndeprtez civa pai n timp ce forma un numr de telefon. h, am repetat. A murmurat cteva cuvinte pe care nu le-am auzit, m-a nfcat de umr i m-a tras dup el ntr-o cafenea plin de mustcioi care jucau table. A cerut dou cafele turceti. A prefera un gin, i-am atras eu atenia, ndreptnd astfel discuia, pn atunci laconic, pe un alt fga. Dac pomeneti n locul sta o singur butur alcoolic, te trezeti cu boaele pe tejghea. De ce nu m-ai cutat la centrul de congrese? Am fost destul de precis cnd am dat instruciunile, a spus el amestecnd cafeaua cu linguria. Acolo erau i mai muli strini i m-am cam enervat, am replicat eu pe un ton de scuz. Atunci individul m-a privit drept n ochi. ntr-un fel sau altul, cuvintele mele i atrseser atenia c nu eram cel pe care-l atepta. L-am privit la rndu-mi. Avea o constituie robust i se vedea c fcea sport n mod regulat, dup cum i ieeau n eviden muchii. Prea sigur pe el i obinuit s se impun prin acea siguran irezistibil pe care o emana. M-am nviorat cnd l-am vzut ncruntat, semn c gndea repede pentru a-i reveni din uimire. Cine naiba eti? m-a ntrebat ducndu-i mna la bru pentru a-mi aminti c era narmat cu un pistol de calibrul treizeci i opt cu amortizor. Snt ngerul exterminator. Obiectivul meu este s te ucid, ns nu aici. nc nu tiu unde anume o voi face, dar vom afla amndoi cnd va sosi sorocul. n acea clip s-a auzit claxonul unei maini. Individul s-a ridicat de pe scaun i, fr s-i dezlipeasc mna de la bru, a nceput s mearg cu spatele, i pierduse cu totul ncrederea n sine, i tremura brbia i fcea eforturi disperate s spun ceva, dar nu-i gsea cuvintele. Pe cnd terminam de but cafeaua aceea ngrozitoare, aerul a fost inundat de sirenele mainilor poliiei. Ce se-ntmpl? l-am ntrebat pe chelner n timp ce plteam consumaia. Vechea poveste. Teroritii kurzi au omort doi negustori n bazar. Am ieit n strad i, mergnd fr int, m-am rtcit iar. Ce naiba mi se ntmpla? Pentru prima oar n impecabila i ndelungata mea traiectorie profesional l pusesem n tem pe cel pe care trebuia s-l omor, i aveam pe urmele mele pe cei de la DEA, i majoritatea negustorilor de la cele trei mii de prvlii din Marele Bazar ddeau probabil semnalmentele mele poliiei sauarmatei turce. Blestem n toat regula, n crca mea se afla nici mai mult, nicimai puin dect NATO.

  • La cinci dup-amiaz era o cldur infernal, i m-am hotrt s caut rcoarea binevoitoare a unei cldiri impresionante. Era moscheea Ortakey. Din grdinile ei am zrit podul peste Bosfor, acea limb ngust de beton careunete Asia cu Europa. Aplecndu-m deasupra unei fntni, l-am vzut oglindit n ap pe brbatul mbrcat cu jacheta mea. Figura lui mi dezvluia propria ngrijorare. Ai btut recordul mondial la gafe n lan, mi-a spus el n chip de salut. tiu. Ajut-m s gndesc. N-ai prea mult vreme pentru asta. Ia imediat un taxi i du-te la aeroport. Victima ta face probabil acelai lucru, dac nu cumva i-a luat deja zborul cine tie ncotro. N-ar fi ru s dai totui un telefon la Paris. S-ar putea ca omul care-i stabilete misiunile s-i fi lsat un mesaj pe robot. Am urmat sfaturile sosiei mele. La aeroport am cumprat un bilet spre Frankfurt. Era zborul cel mai direct i avionul pleca peste dou ore. La barul internaional, ferit de mnia dezlnuit a mecherailor islamiti, am dat de duc trei ginuri i am sunat la Paris, la biroul de contact. Nu era nici un mesaj nregistrat pe robot. Am pus receptorul n furc. Eram pe punctul s m ndrept spre sala de mbarcare, cnd un impuls straniu m-a fcut s formez cellalt numr de telefon din Paris, numrul apartamentului pe care pn nu demult l considerasem, ca un imbecil, casa mea, cu toate impozitelepltite la zi. Erau mai multe mesaje, toate de la prietenii iubitei mele franuzoaice, care i manifestau ngrijorarea colectiv c nu se ntorsese nc din Mexic. Mai era i un mesaj cu glasul ei, care suna de parc ar fi avut un pumnal la numai civa centimetri de beregat: Eu sunt, rspunde-mi, te rog. Trebuie s vorbesc cu tine. Nu tiu ce se-ntmpl cu mine, dar am nevoie de tine i nacelai timp nu m pot ntoarce pn nu-l vd pe el. Nu m ur! Eti att de bun i de generos! O s m-ntorc de ndat ce vorbesc cu el. Te iubesc, dar nu tiu ce se-ntmpl cu mine. Am nchis nainte de a asculta tot. Aveam oricum destule pe cap ca s mai fac i pe mngietorul. Zborul de la Istanbul la Frankfurt a durat cinci ore, dintre care am dormit patru, ajutat de mai multe sticle de gin pe care o stewardes mi le-a adus cu o generozitate exemplar. nainte de a duce la bun sfrit o misiune ncerc s dorm ct mai mult, i cea mai bun modalitate de a o face este s alung visele, aceste trmuri spre care suntem condui mpotriva voinei noastre. Un coleg irlandez m-a nvat un truc ca s le elimin: trebuie s te gndeti struitor la un cmp verde, nesfrit, care acoper tot ceea ce ai vzut nainte de a nchide ochii. Yoga asasinului, aa i spunea irlandezul, i, ce-i drept, nu dduse gre niciodat, ns n avion imaginea blestemat a iubitei mele franuzoaice a reuit s sfie pnza verde i a nit prin ea, proaspt, irezistibil, ca i cum tocmai atunci ar fi ieit dintr-o lagun. ntr-o zi de toamn, ea m luase de mn ca s facem o plimbare prin Jardins du Luxembourg, mi curase castane calde cumprate la ieirea din staia de metrou Gobelins. Mai trziu, m mngiase pe piept cu micri

  • instinctive, dup oboseala orgasmelor bine coordonate, mi dduse s beau din gura ei fierbinte Sancerre rece i scrisese cu limba cuvinte de amor pe oglind. Pe o plaj din Puerto Rico mi strnsese minile ntre coapsele ei pe cnd o ungeam cu crem de protecie solar, mi ceruse s fac dragoste cu ea pe o mas de blackjack ntr-un cazinou din Orlando. mi citise versuri de Prevert, Thomas i ali indivizi, care m lsaser indiferent, i mi cntase la ureche melodii de Brel, ale cror cuvinte mi s-a prut c le neleg. N-a fost uor s m trezesc fr s m ag cu disperare de numele ei blestemat. Taximetristul care m-a dus de la aeroport n centru era turc, dar naionalitatea lui nu reuise s-l smulg din tagma universal a indiscreilor. Cum vi s-a prut Istambulul? Frumos ora, nu-i aa? a bolborosit el fr mil. De unde tii c vin de-acolo? Pentru c sta e ultimul zbor internaional. La Frankfurt aterizeaz unavion la fiecare trei minute, dar zborurile din Turcia ajung pe pista de securitate sporit. Din pricina kurzilor, tii Snt o aduntur de teroriti, iarnemii i iau msuri de siguran. Am petrecut momente ngrozitoare la Istanbul. V cred. Asta li se ntmpl turitilor care nu se las sftuii. La Istanbul, nici Alain Delon nu se-ncumet s agate o femeie; n schimb, suedezii i nemii i fac de cap la Adrianopol. Toi fac baie goi puc i zac la soare pe nisip. Acuma, dac domnul e mai exigent, strzile din Galata sunt nesate de efebi ca-n poveti. E un fel de Cadaques, dar acolo marca german deschide orice inim sau orice popone. Mulumesc pentru informaie, dar eu mi doream s regulez o femeieproas. Pe mine m excit ngrozitor vlul pe care-l poart femeile voastre, l-am asigurat pe fiul ndeprtat al lui Allah. La hotelul Frankfurter Hof mi-au dat o camer n care puteam s joc fotbal. Am cerut s mi se aduc o sticl de gin i l-am sunat pe omul care-mi stabilea misiunile. Trebuie s vorbesc chiar acum cu tine, mult i pe-ndelete, l-am anunat. Sigur c da. Oriunde-ai fi, caut un telefon public i sun-m peste o jumtate de or la un numr pe care dup aceea o s-l uii pentru totdeauna,mi-a spus dictndu-mi un numr de mobil. Am stat ceva vreme n holul hotelului. Era plin de femei frumoase. Era ca un concurs n care se expunea frumuseea feminin n toat splendoarea ei. Mai multe cri de vizit prinse de decolteuri m-au informat c la Frankfurtavea loc trgul anual de mod i design. Era ca i cum a fi vzut-o pe iubita mea franuzoaic ntr-un labirint de oglinzi. Dar frumuseea e trectoare, dup cum se tie, aa c m-am ndreptat spre o cabin telefonic pentru a lua legtura cu omul care-mi stabilea misiunile. Fii scurt, ador capacitatea de sintez, mi-a spus. tiu. Uite cum stau lucrurile: era ct pe-aci s omor un agent DEA, iar dup aceea cine crezi c mi-a salvat pielea lichidnd doi indivizi? Spune-mi, te rog, cine m pltete?

  • La dracu', nu sintetiza att! Ai spus DEA? Eti sigur? N-am vzut n viaa mea dovezi att de concludente. Cred c o s i se dubleze suma. Te sun la Paris mine la amiaz. Te privete cum ajungi acolo la timp, mi-a zis el i a nchis. La ieirea din cabin am fost asaltat de o femeie slab cu ochii verzi. Cmaa asta e de la Kendo, m-a asigurat ea n francez. N-am vrut s discut paternitatea. Una peste alta, se prea poate ca la galeriile Lafayette s se vnd cmi de firm. Ai ochiul format, fetio. De ce nu vii cu mine s-i cercetm ndeaproape butonierele? i-am rspuns lund-o de talie. Ochii aceia verzi aveau n ei balsamul care ndeprteaz visurile. Un asasin scos la pensie. n ziua urmtoare, la opt seara, urmnd ordinele celui care-mi stabilea misiunile, stteam regete la volanul unui Mercedes Benz i ateptam n parcarea de maini nchiriate a aeroportului Charles de Gaulle. Avionul Concorde trebuia s aterizeze n cteva minute, i printre pasagerii zborului New York Paris se afla individul pe care nu-l cunoteam dect dup glas. Team mi-e c nzbtiile tale de la Istanbul au dat totul peste cap, mi-a spus sosia mea din oglinda retrovizoare. Presupun c ai dreptate. Am fcut ce trebuia, i nu m-ntreba de ce. Eu tiu prea bine de ce-ai fcut-o. Problema e c femeiuc asta te-afcut praf i i-e cu neputin s te controlezi, a spus el i a adugat: Nu i-e fric de ntlnirea cu tipul care-i stabilete misiunile? tii doar c n meseria ta nu exist concedieri, ci numai certificate de deces. Dac vine s m vad, o avea el un motiv. Nu l-am dezamgit niciodat. Niciodat? m-a ntrebat el plin de sarcasm. Am tras un dos de palm oglinzii ca s-l fac s tac, dar mi-am dat seama c avea dreptate. La ce naiba m gndeam eu? n dimineaa aceea, venind de la Frankfurt, m ndreptasem spre biroul de contact pentru a atepta telefonul tipului care-mi stabilea misiunile. A fost punctual. A sunat de la aeroportul Kennedy i mi-a dat instruciunile pe care le urmam n acel moment. Apoi am pornit pe jos, mergnd ct puteam de repede ca s-mi limpezesc gndurile, dar o for irezistibil m-a mpins ctre apartamentul unde, pn n urm cu cteva sptmni, locuisem cu iubita mea franuzoaic. Tot ce era acolo mi s-a prut ndeprtat i strin. Televizorul, mobila, aparatul video, combina muzical, lmpile, patul matrimonial, discurile, mulimea de cri, tablourile, barul, hainele din dulapuri, nimic din ce se afla n el nu-mi aparinea i nu avea de-a face cu mine. M-am hotrt s bag cteva costume i cmi ntr-o valiz ca s pot pleca definitiv de-acolo. n timp ce fceam asta, ochii ei m priveau din toate prile, multiplicai n fotografii pe care i le fcusem n multe locuri i pe care le atrnasem cu mna mea pe perei. Atunci a sunat telefonul, de trei ori, i a intrat pe robot. Era ea. Glasul mi s-a prut foarte ndeprtat i obosit. Vorbea despre dragoste, despre o greeal ngrozitoare, despre ruine i despre ntoarcere,

  • de ndat ce avea s scape din ncurctura din care trebuia s ias singur. Rostea insistent cuvinte de iubire, mi amintea de zilele fericite petrecute mpreun, se blestema, iar eu m-am rzbunat pe pereii aceia pn mi-a dat sngele, pentru a rezista ispitei de a ridica receptorul. M-ai trdat, fetio. Nu pot trece peste genul sta de trdare, am optit eu nchiznd ua n urma mea. Glasul ei a continuat s pluteasc n singurtatea acelui apartament n care nu aveam s m mai ntorc niciodat. Un brbat gras care cra o valiz i purta o gabardin cptuit s-a apropiat de main. Am ieit ca s deschid portiera din dreapta mea. Ei bine, n sfrit ne cunoatem, ntlnirea asta n-ar fi trebuit s aib loc niciodat, dar, n fine, aa stau lucrurile, a spus vocea pe care o cunoteam att de bine. Spune-mi unde s te duc, i-am rspuns. O s facem o plimbare. O s mergem pe malul Senei, dac n-ai nimicmpotriv, a sugerat. Noaptea era rcoroas, linitit i, dup ce am parcat maina, ne-am plimbat o jumtate de or pe lng Trocadero. Omul care-mi stabilea misiunile fuma igar de la igar, avea o tuse groas i, de fiecare dat cndncercam s deschid gura, mi rspundea cu un gest al minii: nc nu, biete, acum m gndesc. n cele din urm a artat spre o banc i ne-am aezat pe ea. Spune-mi, ai ceva s-i reproezi celui care-i d de mncare? a nceput el. Nu, absolut nimic, iar tu tii prea bine asta. Perfect. Acum eti un om bogat. Nu m intereseaz ce-ai fcut cu banii pe care i-ai ctigat, dar trebuie s fi strns o sum frumuic. Eti n poziia ideal pentru a te retrage. Mergi direct la subiect. Nu-i vorba despre faptul c ai fcut prea multe greeli; problema e c le-ai fcut pe toate. Presupun c din pricina oboselii, a stresului, sau cum naiba i se spune acum. E un semnal de alarm, care i atrage atenia c trebuie s te retragi. S neleg c mi-a fost semnat condamnarea? Nu deveni melodramatic. E adevrat c atitudinea ta ne-a creat probleme, dar am avut ntotdeauna ncredere n tine. Nu eti un mardeia pe care s-l razi dintr-o lovitur. Eti un profesionist respectat i vrem s te retragi n mod demn. Prea bine. Ce trebuie s fac? S duci totul la bun sfrit, dar singur. E prima i ultima oar cnd nevedem. Telefonul de contact nu mai exist i poi fi sigur c n-am s te mai sun. Trebuie s ajungi la capt n termenii stabilii. O s i se dubleze suma, dar, insist, vrem s faci treaba singur i repede. Bine. S-a fcut. Fr hitai, fr ajutor, singur. Accept. Ai vreo ntrebare nainte de a ne despri? De ce trebuie s-l lichidez? Chiar te intereseaz motivul?

  • E ultima mea misiune. la-o ca pe o curiozitate a unui pensionar. De ce nu? Fie. Victor Mujica joac murdar cu toat lumea. E un tip abil, inteligent, alunecos i, mai ales, are cazierul curat ca lacrima. Tipul sta n-a trecut n viaa lui strada pe rou, n schimb ine n ah mai multe grupuri care fac trafic de droguri n Statele Unite. i-a construit o reea enorm care-i permite s se aprovizioneze de pe pieele asiatice i care a fcut ca preurile s scad teribil. Asta nu le place deloc columbienilor i nici bieilor de la Miami, ns pn acum nu i-au putut clinti nici mcar un fir de pr din cap, pentru c el i-a cutat cea mai bun acoperire. DEA? Exact, i unge pe cei de la DEA, iar ei l ngrijesc ca pe un bebelu. i ce-i mai ciudat n toat povestea asta este c marfa lui, dei ieftin, e de foarte bun calitate. Tipul sta e un fel de filantrop al drogurilor i din pricina asta trebuie s-l elimini. Acum ai priceput? Ct timp am la dispoziie? Foarte puin. Ai rezervare la zborul Concorde de mine, iar la New York te ateapt un bilet al TWA pentru Mexico D. F. Surpriza de la Istanbul i-adat peste cap toate planurile i a hotrt s se ntoarc. Trebuie s acionezi nainte s se dezmeticeasc. Cine erau hoiturile din bazar? nceptori. Mardeiai n serviciul DEA din Istanbul. Te-au confundat cu un uciga pltit trimis de columbieni. Mujica te-a salvat pentru c a crezut c eti mesagerul lui, omul care aducea banii pentru un transport de heroin,i s-a gndit c ai czut n minile mardeiailor. O serie nesfrit de confuzii.Acum tii toat povestea. La revedere i mult noroc, killerule. L-am vzut ndeprtndu-se cu pai obosii spre staia de taxiuri, s-a urcat ntr-unul din ele i oraul l-a nghiit pentru totdeauna. Am rmas pe banc o bun bucat de vreme, gndindu-m c ajunsesem la cea din urm misiune a mea. Ce naiba, venise clipa retragerii, dar niciodat nu aveam s fiu unul dintre acei pensionari care-i omoar urtul prin parcuri, hrnindu-i visele nfrnte sau ndopnd acei detestabili obolani cu aripi pe care unii i numesc porumbei. Aveam un cont destul de bine burduit la o banc din Grand Cayman i am tiut ntotdeauna c m voi retrage la cincizeci de ani. Toat lumea i face planuri pentru aceast vrst. Planul meu era foarte simplu: o cas pe malul mrii n Bretania, alturi de franuzoaica mea iubit, care avea s-mi citeasc versuri de neneles, n timp ce eu aveam s recit texte din bolerouri.La naiba. Vrsta pensionrii m gsea singur, ca un naufragiat. La naiba. Trebuia s fac ceva ca s evit asta. M-am urcat n Mercedes i am nceput s m nvrt pe bulevardele din jurul Arcului de Triumf. Cele mai frumoase trfe din Paris i ofer acolo trupurile ca nite fructe coapte. Erau negrese, albe, exagerat de albe, mulatre, vietnameze, chinezoaice, brbai atletici travestii, fete cu alur de studente la birotic. Deodat am vzut-o pe cea pe care o cutam: minion, cu olduri ferme, aten, cu snii mici i tari, cu gura mic i roie. Urc, i-am poruncit.

  • Trei sute de franci pe or, mi-a spus cnd s-a aezat pe scaun. Adaug un zero i-o s facem dragoste toat noaptea. Eti cumva eic sau sultan? O s m regulezi n palatul tu? i se pare suficient de bine dac o facem la hotelul Lutecia? Cred c eti regele Solomon, iar eu, regina din Saba. Da, i sunt dispus s-i satisfac toate dorinele reginei mele. Recepionerul de la hotelul Lutecia s-a uitat cu nencredere la fusta extrem de scurt a nsoitoarei mele. n timp ce completam fia de nregistrare, a cutat cuvinte elegante pentru o ntrebare veninoas. Domnul i doamna se nregistreaz mpreun? Domnul tocmai v-a dat documentele sale, iar domnioara e foarte obosit. La acest hotel exist vreun regulament care s-i interzic unui tat s se cazeze cu fiica lui n aceeai camer? Nicidecum, domnule, n-am vrut s v supr. Dar v-ai gndit totui c fiica mea e o arf, am replicat eu. Vai, v rog, nu mi-a permite niciodat s gndesc aa ceva! Tati, la boutique e o bluz care-mi place foarte mult, a insinuat responsabila cu paternitatea mea recent. Comand-o i spune-le s-o treac n contul camerei, i-am spus, nmnndu-i cheia. nsoitoarea mea avea douzeci i trei de ani, dup cum reieea dintr-un buletin de identitate care-o arta slab i cu aerul sumbru al unei fete crescute ntr-o suburbie. Cteva luni petrecute n rsf ar fi putut-o transforma ntr-o iubit pe cinste. Avea talent pentru aa ceva. Cnd m-a ntrebat dac puteam cere nite sandviuri iar eu, n schimb, am comandat langust cu sos american, s-a aezat pe genunchii mei ca s m mute de lobii urechilor i mi-a sugerat s nu uit ampania. Zece minute mai trziu pusese stpnire pe toat camera i-i contempla fericit trupul gol, reprodus n toate oglinzile. Cnd chelnerul a btut la u, i-a adunat hainele nainte de a disprea n baie. Avea stof, feticana. Mcar de-ar fi gsit ntr-o zi pe cineva care s-o transforme ntr-o iubit de toat frumuseea N-ai mncat nimic. Nu i-e foame? m-a iscodit ea cu gura aceea mici roie. Nu. Iar langusta nu se mnnc atunci cnd i-e foame, ci atunci cnd ai apetit. Bineneles. Sracii mnnc de foame, iar cei bogai cnd au apetit. Din ce suburbie eti? Din Creteil. Dar ampania se bea atunci cnd i-e sete? Ca amant era ngrozitoare. Abia dac-i mica oldurile, iar asta o fcea cu singurul scop de a-l uura ct mai repede pe client, dar tia s mintbine, simulnd orgasme nsoite de gfituri senzuale. Cu ce te ocupi? m-a ntrebat mngindu-mi prul de pe piept. M ocup cu uciderea oamenilor. Snt asasin. Killer. Ca Leon? Ai vzut filmul? Da. Ca Leon. Numai c nu sunt att de imbecil.

  • A adormit cu capul pe pieptul meu, i atunci am nceput s vorbesc cu ea de parc ar fi fost iubita mea. I-am spus c o iert, c dup ce-mi voi fi terminat ultima misiune n Mexic aveam s o caut i c ne vom ntoarce amndoi s trim pe malul mrii i departe de moarte. Moartea i taraful su. Dup zborul cu avionul Concorde, de dou ori mai rapid dect sunetul, cel de la New York la Mexico D. F. mi s-a prut la fel de monoton ca o cltorie cu trenul. Ei bine, de unde o s-ncepi? m-a ntrebat din oglind tipul mbrcat cu o canadian la fel cu a mea. O s fac rost de o arm, i-am rspuns. Un Browning de patruzeci i cinci? a insistat el. Nu e momentul cel mai potrivit pentru asemenea exigene. Dar o s gsesc ceva ca lumea, l-am asigurat. Mult noroc, pensionarule, mi-a urat cunoscutul meu. Las valiza la bagaje. Ai grij de ea, i-am spus n ncheiere. Taximetristul care m-a dus de la aeroport la Zona Roa era un profesionist al sfaturilor bune. n concepia lui, trebuia s duc o via ascetic, fr s mnnc sau s beau, pentru c guvernul otrvise multe alimente i buturi pentru ca oamenii s se preocupe de alte lucruri i s nu mai vorbeasc despre depreciere. E ca n Anglia, efule. Acolo, ca s nu mai trncneti despre prinul Charles, despre amanta lui, Lady Tampax, despre Diana cea slbu i priniorii ei, hoomanca aia de regin a poruncit ca vacile s devin nebune. Zona Rosa e un fel de mare magazin de arme. Am dat o rait, examinnd fierraia pe care-o etalau bodyguarzii de la mai multe firme de paz. Mi-a plcut un Colt de calibrul treizeci i opt care se iea de la brul unui slbnog la ieirea de la Sanborn's. Am mpturit cu grij o bancnot de o sut de pesos i m-am apropiat de el. M scuzai, dar am nevoie de ajutorul dumneavoastr, i-am spus strecurndu-i bancnota n buzunarul cmii. Cu cea mai mare plcere, domnule, mi-a rspuns, prefcndu-se c nu bgase de seam nimic. La toalet e un trfoi. M-am dus s fac pipi i m-a pipit. Asta nu se face unui brbat. N-ai vrea s-l bgai n speriei? Ba bine c nu! Hai s-l mtrim pe nemernic, a spus el, scondu-i pieptul n afar. Dar trebuie s fim discrei, pentru c e fiul unui prieten i, pe deasupra, mai e i de familie bun. Intru eu primul, vorbesc cu el i dup aceea venii dumneavoastr i mi-l bgai n speriei cum se cuvine. Nu v facei griji. Vin n urma dumneavoastr. Haidei s-l vedem pe tnrul cu pricina. La toaleta pentru brbai erau doi indivizi n faa pisoarului. Au nceput s njure cnd am intrat artndu-le un afi pe care scria: Curenie la toalete. V rugm s ne scuzai.

  • Cnd i-au terminat treaba i au plecat, am atrnat afiul pe u. Imediat dup aceea am nchis uile cabinelor i am ateptat. Paznicul a aprut dup cteva minute. S-a-ncuiat acolo. Cred c se simte ruinat, i-am spus, artndu-i una dintre ui. Iei de-acolo, tinere. Iei, n-o s peti nimic, l-a asigurat paznicul apropiindu-se de u. Am profitat de momentul cnd sttea cu spatele la mine ca s-l lovesc cu capul de peretele despritor i mi-am desvrit opera dndu-i dou lovituri dup ceaf. Era destul de uor i nu m-a costat prea mult s-l aez peun vas de closet. Avea un Colt impecabil, i cele dousprezece gloane de rezerv mi-au intrat repede n buzunare, narmat, am lsat n urm Zona Rosa i am mers pe jos pn la sediul Sanborn's de pe bulevardul Insurgentes, N-aveam nici un motiv deosebit sa merg ntr-acolo, dar mi-am amintit ca una din fotografii l nfia pe individul pe care trebuia s-l ucid plimbndu-se prin faa librriei El Pendulo, foarte aproape de acel loc, n Colonia Condesa. Mi-am mai amintit i c, n alt fotografie, aprea n dreptulunei case pe al crei frontispiciu era un afi din care se ntrezrea numai cuvntul via. Am luat o bere i am ateptat s fiu strfulgerat de o revelaie. Via. Colonia Condesa. ONG. Colonia Condesa, cartierul preferat al artitilor, intelectualilor mic-burghezi, progresiti i, de ce nu, sediul unei organizaii non-guvernamentale al crei nume include cuvntul via. Cutam acul n carul cu fn. Pe bulevardul Baja California am gsit un hotel cu un nume premonitoriu: El Triunfo. Am luat o camer i am cerut cu mprumut acea replic la enciclopedia Espasa care e cartea de telefoane a oraului Mexico D.F. La cinci dimineaa, dup ce am but litri ntregi de Coca-Cola, dup ce am fumat cinci pachete de igri i am recitit numele a sute de firme i organizaii care se terminau cu cuvntul via, am gsit ce cutam: Institutul Locuinei Pro-Via, Atlixco col cu Alfonso Reyes, Colonia Condesa. Am avut o iluminare datorit acestei descoperiri i am nceput s m gndescla combinaiile care coincideau cu ceea ce tiam despre individul respectiv: Istanbul, congres, marile orae, Institutul Locuinei, problema migraiei, Pro-Via. Bingo!, m-am trezit spunnd n timp ce-mi puneam canadiana i verificam ncrctorul Colt-ului de calibrul treizeci i opt. Poarta hotelului era nchis cu un lan gros, i nu mi-a fost uor s-l trezesc pe portarul de noapte. Nu, ascultai-m. Nu v pot lsa s ieii la ora asta. E foarte devreme i hoii nc se plimb nestingherii. O s v fure pn i sufletul. Mai bine ateptai s se fac ora ase. Haidei, turnai dumneavoastr berea, iar eu v invit la nite turte de mlai pregtite de btrnica mea. n timp ce deschideam o sticl de Corona, i-am mulumit acelui om pentru prudena lui. Uitasem c Mexico D. F. e un ora n care noaptea aparine delincvenilor de la Poliia Judiciar. Am but i am mncat turtele

  • de mlai, reci, ns foarte gustoase, i de ndat ce s-au ivit zorii am ieit n strad. Am recunoscut imediat casa. Era cea pe care o vzusem n fotografie. Nu lipsea dect individul din faa porii. Vizavi, desprit de bulevardul Alfonso Reyes, se afla o biseric. Din fericire, bisericile din Mexic i deschid devreme porile pentru enoriai. Am intrat. Era aproape pustie, aa nct nu mi-a fost prea greu s ajung la ua care ddea spre scrile dinspre clopotni.Un strat gros de praf acoperea treptele, semn c nu trecuse nimeni pe-acolo de mult vreme. ncet-ncet, strada s-a umplut de via. Un chioc de flori i-a etalat culorile n lumina dimineii. Altul a nceput s expun ziare i reviste, n casa pe care o supravegheam a intrat un biat care n-a mai ieit. Mai trziu au intrat dou fete pe care le-am vzut reaprnd o jumtate de or mai trziu. A sunat potaul, biatul a deschis i a luat corespondena. Orele se scurgeau ncet, mi concentrasem ntreaga atenie asupra acelei case, dar nu m puteam mpiedica s nu mi-o imaginez n rstimpuri pe iubita mea plimbndu-se pe bulevard. Ce-a face dac a vedea-o? A cobor pentru a-i iei n ntmpinare? O fi fost acolo, n Mexico D. F., n Veracruz sau se afla ntr-un avion care se ndrepta spre Paris? La dou dup-amiaz s-a oprit n faa casei un biat care aducea pizza. A lsat trei cutii. Trei. Iar eu nu vzusem intrnd dect un biat. Cine erau ceilali doi comeseni? Dup patru m-am luptat cu somnul care m cuprinsese i i-am fost recunosctor cerului care, printr-un zgomot rguit, anuna apropierea unei furtuni dinspre nord. Norii negri au cufundat ct ai clipi strada n ntuneric, i aproape imediat dup aceea s-a dezlnuit ploaia torenial. L-am vzut pe biat ieind n strad. A intrat n magazinul col cu Atlixco i dup alte cteva minute a ieit cu dou cartue de igri. Din locul meu de veghe am recunoscut caligrafia mrcii Chesterfield i m-am gndit din nou la iubita mea, pentru c ea fuma igri din acelea. La opt seara continua s plou. Eram ud pn la piele i drdiam ca un cine. M menineam treaz mutnd gloanele dintr-un buzunar n cellalt ca i cum ar fi fost mrgelele unui irag de mtnii. Ua casei s-a deschis iar. Era tot biatul. Cnd se pregtea s nchid ua n urma lui, s-a ntors pe jumtate i, cu toate c eu n-aveam cum s aud ce spunea, era limpede c vorbea cu cineva dinuntru. Imediat dup aceea a ntors cheia n broasc de dou ori i a pornit grbit la drum prin ploaie. M-am hotrt s cobor i am fcut-o la timp, pentru c n felul acesta am reuit s-l mpiedic pe un btrnel s nchid uile bisericii. Nu v observasem, domnule. Puin mai lipsea s rmnei nchis aici pn mine diminea. Ploaia se nteise. Pe strad nu era nici ipenie de om i deodat, dup cteva fulgere, s-a ntrerupt curentul electric. M-am oprit n faa casei. Am strns pistolul n mna dreapt, am ateptat s fulgere din nou i m-am npustit asupra uii.

  • Casa era cufundat n ntuneric, cu excepia captului unui coridor, unde se vedea licrind o lumini slab. Cu spatele lipit de zid, am trecut prinfaa a dou ncperi ce slujeau drept birou i dup aceea prin faa buctriei. Am armat pistolul i, dintr-un singur ut, am deschis ultima u. Iubita mea franuzoaic a deschis nite ochi foarte mari, necai n lacrimi, a ncercat s se ridice de pe perna pe care sttea, ns, vznd pistolul, singurul lucru pe care l-a fcut a fost s deschid gura mic i roie. Plpirea unei lumnri care ardea n ncpere se reflecta pe obrajii ei. Lng ea se afla cel pe care trebuia s-l ucid, palid ca moartea i cu trupul scuturat de friguri. Era leoarc de transpiraie. Prin venele individului aceluia curgea snge adevrat. M-a privit i a nchis ochii, dndu-mi de neles c pricepea cum stau lucrurile. Ei s nu-i faci nimic E o franuzoaic s-a bgat n povestea astafr s tie nimic, a spus el. Am vrut s m ntorc, dar nu-l puteam lsa aa. Uite ce i-au fcut, a suspinat iubita mea franuzoaic. V cunoatei? Atunci tu? Individul n-a reuit s termine propoziia, pentru c i se ncletase gura din pricina unei doze prea mari de heroin. Lumea e mic, al dracului de mic, am rspuns. S-a ntors ieri dintr-o cltorie, a continuat, suspinnd, iubita mea franuzoaic. Am venit s-mi iau rmas-bun, dar au aprut nite indivizi care i-au injectat ceva. Trebuie s chem un medic, dar nu m las. Cei de la DEA, nu-i aa? Ticloii Au crezut c am vrut s-i trag pe sfoar la Istanbul Mi-auinjectat cinci doze ieri drept pedeaps Ce este DEA? De ce vorbii de parc v-ai cunoate? Nu neleg nimic.Nimic! Scoate-m de-aici! Vreau s m ntorc la Paris, la mine acas! a spus cu vocea sugrumat srmana mea iubit franuzoaic. Acum tii pentru ce am venit, dar nainte de asta vreau s tiu de ce faci ceea ce faci. De ce bagi droguri de calitate i ieftine n Statele Unite? Pentru c i ursc Pe nemernicii ia trebuie trebuie s-i distrugi Vor heroin? Eu le dau i aproape pe gratis Trebuie s-i macini pe dinuntru e singura noastr scpare, a latino-americanilor, nelegi? Pentru fiecare trup cioprit pentru fiecare mexican pe care-l umilesc la grania lor blestemat eu eu distrug mai muli americani, nelegi? Adio, filantropule, i-am spus apropiindu-i eava pistolului de gur. mpuctura a fost seac i scurt. Aa latr pistoalele Colt de calibrul treizeci i opt. Srmana mea iubit franuzoaic tremura cu ochii larg deschii. Am luat-o n brae, njurnd n gnd blestematele capcane ale vieii. Scoate-m de aici, a murmurat ea la pieptul meu. Bineneles, dragostea mea, i-am optit la ureche nainte de a-i nfigeun glon sub minunatul ei sn stng. Da, e adevrat, o iubeam, ns n ultima mea misiune nu puteam face altceva. Eram un killer, iar profesionitii nu amestec sentimentele cu munca.

  • nainte de a iei de-acolo, m-am dus la buctrie i am deschis toate gurile de gaz. M urcam ntr-un taxi pe bulevardul Tamaulipas cnd am auzit explozia. Ce-a fost asta, efule? m-a ntrebat taximetristul. Furtuna. Ce altceva ar fi putut s fie? V deranjeaz muzica? Nu. Las-o. Tocmai descoperisem c la radio se auzeau versurile acelui cntec popular care spune: a vrut s mai rmn cnd a vzut c-s trist, dar rnduit fusese ca-n noaptea aia chiar iubitul s i-l piard Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, nscut la Ovalle n 1949, a strbtut nc de foarte tnr teritoriile posibile ale geografiei i utopiei, din selva amazonian n deertul Saharei, din Patagonia pn la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizaiei ecologiste Greenpeace. Din 1997 triete la Gijon, n Spania. Din aceast via extrem de agitat a dat la iveal povestiri i romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai nzestrai romancieri i nuveliti sud-americani i nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe cnd avea doar aptesprezece ani. Trei ani mai trziu i aprea prima carte de povestiri, intitulat Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Btrnul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la captul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescru i a motanului care l-a nvat s zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare (1996), Hot Line (2002), volumele de povestiri Patagonia Express (1995), Nentlniri (1997) i Istorii marginale (1999), acestea din urm aprute mai nti n ziarul spaniol El Pi. A fost distins cu premii literare de mare prestigiu n lumea hispanic i tradus n numeroase ri. Cu Jurnalul unui killer sentimental i Yacare, Luis Sepulveda valorific din plin resursele romanului poliist, de care s-a simit atras ntotdeauna. Dac n Jurnalul unui killer sentimental asasinul ncalc, din pricina faptului ce ndrgostit, toate regulile impuse de profesia sa implacabil, n Yacare detectivul unei firme de asigurri nu poate s nu depeasc limitele misiunii, lsndu-se cluzit de flerul su de fost poliist, n timp ce asasinul pltit i conduce cititorul de la Paris la Madrid i de la Istanbul n Mexic, n cutarea viitoarei sale victime o int deloc uor de gsit , detectivul firmei de asigurri i prsete, pentru o vreme, biroul din Zurich pentru a ptrunde n lumea necunoscut a indienilor anare, misterioi locuitori din sudul Braziliei, a cror existen e strns legat de yacare, mici caimani care,dup cum se va vedea, sunt extrem de preioi.

    SFRIT

    [1] Caddie biat de mingi la golf sau tenis

  • Luis SepulvedaJurnalul unui killer sentimental