Rzboi ntru CuvntPartea superioar a macheteiCautare

Partea inferioar a machetei Acasa Stiri Anunturi S.O.S. Audio Linkuri Abonare Despre noi Suport

CE SE POATE FACE PENTRU TINERII ORTODOCSI DE ASTAZI? Cu Parintele Serafim Rose desprejoaca de-a Ortodoxiaa noilor generatii narcisistePublicat pe05 Sep 2011| Categorii:"Concentrate" duhovnicesti,Egoismul, voia proprie,Mandria, trufia,Meditatii duhovnicesti,Parintele Serafim Rose,Pentru tineri,Tanarul bogat,Vremurile in care traim|Print

Apropo de Duminica tanarului bogat Se pune azi o ntrebare important:Ce se poate face pentru tinerii ortodoci? Nu cumva muli dintre ei i pierd credina i se ndeprteaz de Biseric?Rspunsul multora la aceast ntrebare suntdansurile, picnicurile, ntlnirile sociale.Dar acesta e un rspuns lumesc, ca i cum adunarea oamenilor laolalt ar fi un scop n sine, sau o scurt rugciune i o mic cuvntare ar fi de ajuns pentru a face reuniunea religioas sau cretin.Ins lucrurile acestea trec i se uit, i nici unul nu este cu mult mai cretin pentru ei Este cu att mai ngrijortoare situaia tineretului de azi ce se ndreapt spre sectari.Eu cred c protestanii i catolicii (ca i ortodocii), plini de entuziasm ecumenic, nu sunt foarte serioi; ei sunt prini de curentul la mod, a crui atracie este, n esen, superficial i far nimic duhovnicesc.Dar sectarismul nu este ceva ce ine de mod; cei ce se ndreapt spre el o fac ca persoane individuale i pentru pricini ce pot fi complicate i confuze, dar cu toate acestea ei tnjesc dup ceva autentic duhovnicesc.Pentru aceti oameni, dac afl despre Sfnta Ortodoxie, mai exist ndejde Alaltsear am ntlnit ntmpltor un grup de tineri ortodoci vorbitori de englez, care alctuiesc un grup de sine stttor. Nu tiu de ce m-au invitat, dara fost un bun prilej de a afla ce via au ali ortodoci. Rspunsul este: nici una. Moarte total.Sunt sinceri, au intenii bune; dar, pur i simplu, nu au de la ce porni.Nu numai c nu sunt pregtii pentru hrana duhovniceasc, dar aproape c nu sunt pregtii nici pentru lapte.Am s-i povestesc despre ei data viitoare cnd ne mai vedem Nu vom fi n concuren cu ei, cciplanurile lor nu trec de nelegerea inter-ortodox i studierea tradiiilor ortodoxe la nivel elementar; dincolo de asta, interesul lor este vag ecumenic, dar nu misionarVezi integral la:MINUNATA FRATIE A PARINTILOR SERAFIM ROSE SI GHERMAN. Ce putere are ravna sincera si curata pentru Ortodoxie si ce inseamna fratietatea adevarata in Duh***Cei morti duhovniceste si cei care stiu mai bine[..]Printre nchintori se numrau oameni care erau ca i mori din punct de vedere duhovnicesc.Iat ce scria Printele Serafim despre doi tineri ortodoci venii din Sacramento pentru o vizit de cteva ore:Sunt tipici pentru confuzia duhovniceasc n care se afl tinerii din ziua de azi, i doar faptul de a fi ortodoci nu i-a ajutat,pentru ccei din jurul lor sunt oameni care au ajuns s se obinuiasc cu credina i nu i-au nvat s o pstreze cu scumptate.Biatul cel mai tnr dorea s rmn mai multe zile, ns s-a temut. Poate c aceast prim cunotin cu o mnstire ortodox i va ajuta s-i afle calea de ntoarcere ctre adevrata credin. Printele Serafim a stat de vorb cu ei i au cntat mpreun Paraclisul Maicii Domnului .Un alt nchintor se afla ntr-o stare asemntoare, ns din cu totul alte motive. Era un convertit la Ortodoxie, care trecuse prin religiile orientale i petrecuse cteva luni pe Mount Shasta, nainte de a petrece un an i jumtate n Mnstirea din Boston, dup care s-a cstorit. Dup cum consemna Printele Serafim n Cronica sa, omul acestavenise n California n primul rnd pentru a revizita Mount Shasta, ndjduind s-i rentlneasc pe fotii lui tovari ntr-ale ocultismului dar n zadar. I-ar plcea s se aeze ntr-un orel ca Muntele Shasta, ns i d seama ct este ceva nerealist i totui nu pare a fi lucid, ci cumva apatic:a intrat sub ascultarea total a unui duhovnic i nu i-a mai rmas nimic pentru sine.Familiile noastre ortodoxe din orelele californiene stau cu mult mai bine.Aplicarea greit a duhovnicieifcuse din acest convertit exact ceea ce Vatican II reuise s fac dintr-un clugr romano-catolic care a vizitat schitul. Clugrul era bun la inim i generos, era un cretin minunat, ns, dup cum nota Printele Serafim,preaplictisit i stins, de parc cineva i-ar fi spus: Rzboiul s-a ncheiat i l-ai pierdut .Prinii fceau tot ce ie sttea n puteri pentru a reaprinde scnteia n cei ce o pierduser.Ins nu forau lucrurile nu cutaus pun vin nou n burdufuri vechi(Lc. 5, 37). De pild, atunci cnd un aspirant la clugrie a plecat fr a se fi artat prea interesat de ceva anume, Printele Serafim scria:Nu am cutat s-i dm o prea mare doz de insuflare, tiind din experien comul trebuie mai nti s o doreasc liber i cu nfocare, ca s-i poat fi de un oarecare folos .Orict de rbdtor i de neobosit era Printele Serafim cu sufletele aflate n suferin, care cutau adevrul ntru simplitatea inimii, totuinu-i plcea s-i piard timpul cu oameni care urmreau doars se joace de-a ortodoxia,sncerce un alt gust al cretinismului. Dup cum am vzut deja, diletantismul era comarul Printelui Serafim. El observase cOrtodoxia are tendina de a-i respinge pe cei ce cred c ei tiu mai bine.La 29 august 1975, trei frai de mnstire anglicani vizitar schitul. Cu un an n urm i ntemeiaser propria mnstire ntr-o cas nchiriat.Pravila lor,scria Printele Serafim, nc nu este cu totul pus la punct. Pare a fi un soi de pravil anglicano-benedictin, ns dezvoltat destul de liber.Auzindu-i c ei simt c rdcinile lor sunt n cretinismul celtic (toi trei erau englezi get-beget), prinii le vorbir bucuroi despre Sf. Cuthbert i despre ali sfini apuseni descoperind ns c ignorana lor despre aceti sfini este la fel de total ca i ignorana n privina cretinismul rsriteanSmbt dimineaa, la 17/30 august, Printele Serafim i-a dus la Schitul Sf. Ilie i apoi n susul drumului, pentru a discuta cu ei i a le rspunde la ntrebri.Nu au pus prea multe ntrebri i, evident, nu au fost prea ncntai cnd au auzit c:Ortodoxia este rspunsul cutrilor voastre; dobndii-o, i toate celelalte vi se vor aduga. Era vdit c doreau un cretinism i un monahism fcut de ei, astfel nct s se simt confortabil n el, dup cum ei nii o spuseser n repetate rnduri.()Unii dintre nchintorii mnstirii erau din jurisdicii ortodoxe necanonice, adic neavnd legtur canonic cu Biserica. Dac nchintorii se aflau ntr-o asemenea situaie doarfiindc doreau ei cu tot dinadinsul s aibe o ortodoxie croit dup propriile preri, prinii nu puteau face mare lucru pentru ei.Dac, dimpotriv, starea lor se datora unor mprejurri nefericite sau ignoranei, atunci prinii le ddeau tot ce le sttea n puteri(Vezi integral la:CUVIOSUL SERAFIM ROSE (2 SEPTEMBRIE 1982) sinoii inchinatori ai Americii)***Imaturitate si duh lumescversusnazuinta spre viata ortodoxa integrala[...] ntorcndu-se acas din vizita la Etna, Pr. Serafim scria cmldia Ortodoxiei crete bine acolo. Altundeva nota c obtea pn acum pare s se dezvolte destul de bine pentru a pstra o insul de Ortodoxie.Aceast nou mldi a Friei i-a ndemnat pe prini s cugete laprincipiile obtilor ortodoxe laice, n special cele ce au vieuit n condiii moderne. ntr-un articol pentruCuvntul OrtodoxPrintele Serafim s-a inspirat din nvturile i pilda printelui Adrian (devenit atunci Arhiepiscopul Andrei) spre a stabili aceste principii.Esena adevratei viei ortodoxe este buna-cinstire(sau blagocestia) [evlavia, n.n.], care, dup definiia Stareului Nectarie, ntemeiat pe etimologia cuvntului, nseamn a cinsti ceea ce este al lui Dumnezeu.Este ceva mai adnc dect simpla nvtur dreapt: este intrarea lui Dumnezeu n orice aspect al vieii, al unei viei trite n cutremur i n frica lui DumnezeuOasemenea atitudine produce vieuirea ortodox, care nu cuprinde doar obiceiurile i purtrile exterioare caracteristice cretinilor ortodoci, ci ntregul nevoinei duhovniceti contiente a omului pentru care Biserica i rnduielile ei sunt centrul a tot ceea ce face i gndete.Experiena mprtit, contient, a acestui mod de vieuire, centrat pe dumnezeietile slujbe zilnice, produce autenticaobte ortodox,cu simmintele ei de senintate, bucurie i linite luntric.Neortodocii i chiar muli dintre cretinii ortodoci necontientizai deplin abia dac i pot nchipui ce este aceast experien a comuniunii, fiind nclinai s o exclud ca pe ceva subiectiv, dar cel ce a participat cu toat inima la viaa unei adevrate comuniti ortodoxe, monahal sau laic, nu se va mai ndoi niciodat de realitatea acestui simmnt ortodox.Chiar dup publicarea articolului, prinii au citit nite scrisori adresate lui Alexei de un ortodox din Grecia, avnd ca tem comunitile ortodoxe. Le-am gsit ct se poate de interesante, scria Pr. Serafim acestui om.Noi nine ne-am gndit mult la aceast problem, iar noul numr din Cuvntul Ortodox cuprinde cteva din ideile noastre despre acest subiect.[...]Dar nu e cu putin s ne exprimm pe deplin prin tipar asupra temei menionate, fiindcortodocii sunt pur i simplu prea imaturi ideea de comunitate ortodox este foarte atrgtoare, dar aproape nimeni nu e contient sau gata pentru greutile i jertfele cerute de punerea ei n aplicare i, prin urmare, nu avem dect experimente fr speran i dezamgiri

Totui, dac am fi realiti i nu am atepta de la o comunitate laic tot att de mult ca de la una monahal, aceasta ar fi o alternativ posibil pentru zilele noastre, i chiar una foarte important.Viaa ntr-o parohie ortodox obinuit din ziua de azi,n atmosfera anormal a unei mare ora, cu o mulime de ispite nemaiauzite pn acum,nu este normal pentru Ortodoxie.Cunoatem un preot plin de zel din New Jersey, cu o turm foarte mare, cu muli tineri; dar el spune c duce o btlie dinainte pierdut.Tinerii sunt cu el n biseric cteva ceasuri duminica i poate i smbt noaptea i cam un ceas sau dou smbta la orele de catehism, iar restul sptmnii sunt supui unor influene opuse n colile de stat, la televizor etc.Dorina de a avea o atmosfer n care Biserica s joace un rol mai nsemnat n via i s aib mai mult influen asupra copiilor este o dorin ortodox ct se poate de fireasc, i nu ceva ciudat sau un semn de nelare, cum par s cread muli.()La civa ani dup moartea printelui Serafim, Alexei i amintea:Nu o dat Pr. Serafim mi-a scris/spus:S nu cumva s nvei rusete. Dac o s tii rusete, vei auzi toate brfele i vei fi ispitit s iei parte la ele. i s nu intri n nici un consiliu parohial. Fugi de politica parohial ca de cium!Firete c eu i familia mea am fost ncurajai s lum parte la Liturghie n diferite parohii i s primim Sfintele Taine, dar am fost descurajai s participm la alte activiti parohiale care, simea el, m-ar fi abtut de la chemarea ce credea c-mi fusese trimis de Dumnezeu, adic de la lucrarea misionar prin scris, nvat i publicat. Ca urmare, muli laici rui m numeau de rit vechi!n scrisoarea ctre corespondentul lui Alexei din Grecia, Pr. Serafim explica nevoia unor comuniti, precum cea a lui Alexei, dea scpa de influena lumescului:n condiiile de azi este nevoie de un efort contient pentru a nu ne lsa prini de lume,i astfel, marilor orae le vom prefera localitile mici i ne vom elibera (pe ct posibil) de televizor, ziare, telefon etc. i chiar mai mult:va trebui s existe o distanare de duhul lumesc chiar n viaa bisericeasc; aceasta nseamn ndeprtarea chiar i de viaa parohial obinuit, dac e cu putin, fiindc i ea a devenit astzi foarte lumeasc.Comunitatea din Etna nu este n nici un caz o comunitate cu totul ideal sau experimental; ci mai curnd o dezvoltare natural n nite condiii speciale, deosebit de favorabile pentru o autoconservare ortodox firete, cu condiia ca zelul i ardoarea ortodox de temelie s fie prezente nc de la nceput,n mod paradoxal, cea mai mare binecuvntare a acestei comuniti este faptul c se afl departe de o parohie ortodoxceea ce i-a silit s ias de pe fgaul pe care merg atia ortodoci de astzi care iau ca pe un lucru de la sine neles tot ceea ce ine de Biseric,socotind c altcineva are n sarcin Biserica i slujbele etc. Aceti oameni au fost silii s fac ei nii slujbele i astfel le-au ndrgit cu mult mai mult;iar greutile prin care trebuie s treac spre a ajunge la un preot i a primi Sfnta mprtanie sunt aa de mari nct pstreaz cu scumptate acest privilegiu i efectiv i lucreaz mntuirea cu fric i cutremur.Firete, noi americanii mai avem i binecuvntarea ca tot ce ine de Ortodoxie s fie nou pentru noi i deci preios fiece nou traducere a Vieii sau slujbei unui sfnt este pentru noi o nou descoperire, i cu att mai mult dac putem participa noi nine la ea.ntr-o scrisoare ctre Alexei, Pr. Serafim scria:Ar trebui s-I mulumeti lui Dumnezeu din toat inima pentru c ai prilejul s trieti retras i independent,acolo unde Ortodoxia poate intra cu adevrat n viaa ta de zi cu zi.Iar ntr-o alt scrisoare, comentnd revista Nikodemos:Ne bucurm s vedem cum smna autenticei Ortodoxii prinde rdcini i d mldie, deschiznd o dimensiune a vieii ortodoxe ce nu prea s-a vzut pn acum n America:o ortodoxie laic, dar care nu e lumeasc, care caut rdcinile mai adnci i simte c nu se poate acomoda cu lumea;care nu se mulumete a fi ca toi ceilali, doar cu un punct de vedere ortodox asupra a tot ce se petrece; care caut rspunsuri la Prini, nu la ntrebri academice sau teologice, ci la ntrebri legate de felul cum s triasc.Se ntrezrete aicio ortodoxie ce nu este pur i simplu adugat stilului de via american, ca apoi s-i cear scuze i s devin pe nelesul neortodocilor, acomodndu-se ca o a patra religie majoritar, ci mai curndo ortodoxie ce preschimb viaa, face ca poporul ortodox s fie sminteal lumii i crete pe temeiul propriilor principii,separat de lumea din jur, rmnnd totui sntoas i normal n sine.ns, n acelai timp, Pr. Serafim i-a dat seamact de fragile sunt aceste preioase comuniti mici i cu ct putere ncearc diavolul s le slbeasc i s le distrug.

Fr o nevoin duhovniceasc constant i contient, scria el,chiar i cea mai bun via sau comunitate ortodox poate deveni o ser, o atmosfer ortodox artificial n care manifestrile exterioare ale vieii ortodoxe sunt doar degustate sau luate ca atare, n vreme ce sufletul rmne neschimbat, fiind relaxat i n largul su, n loc s rmn ncordat n lupta pentru mntuire.O, ct de des se ntmpl ca o comunitate, devenind prosper i renumit, s-i piard preioasa osrdie i unimea cugetului din primele zile de grele ncercri!Nu exist o formul a unei viei ortodoxe cu adevrat plcute lui Dumnezeu;orice lucru exterior poate deveni fals; totul depinde de starea sufleteasc, care trebuie s fie una de cutremur naintea lui Dumnezeu,avnd legea Dumnezeiasc n faa ochilor n orice domeniu al vieii, punnd cu cinstire cele ale lui Dumnezeu pe primul loc n via n orice clip.(vezi integral la:O ORTODOXIE LAICA, DAR CARE NU E LUMEASCAsau: Cum putem aduce mireasma pustiei in lume?)***GENERATIA EUSAU NARCISISMUL DUHOVNICESCCrestinul trebuie sa fie diferit de lume, deasupra lumii nefiresti, anormale, de astazi, si acesta trebuie sa fie unul din lucrurilefundamentalepe care sa le stie ca o componenta a educatiei sale crestine.Altminteri nu are nici un sens sa ne numim crestini cu atat mai putin crestiniortodocsi.Abordarea gresita ce se afla la extrema opusaeste una care ar putea fi numitafalsa spiritualitate.Pe masura ce traducerile cartilor ortodoxe despre viata duhovniceasca devin tot mai disponibile, si un vocabular ortodox de lupta duhovniceasca pluteste tot mai mult in atmosfera,apare un numar crescand de oameni ce vorbesc despre isihasm, Rugaciunea lui Iisus, viata ascetica, stari inalte de rugaciune si de cei mai inaltati Sfinti Parinti ca Sf. Simeon Noul Teolog, Sf. Grigorie Palama si Sf. Grigorie Sinaitul. Este foarte bine sa fim constienti de aceasta parte cu adevarat inalta a vietii duhovnicesti ortodoxe si sa ii veneram pe marii sfinti care chiar au trait-o; dardaca nu avem o constientafoarterealista sifoartesmerita a cat de departe suntem de viata isihasta noi, toti cei de astazi, si cat de putin pregatiti suntem chiar si sa ne apropiem de ea,interesul in ea va fi doar inca una din exprimarile universului nostru de plastic [artificial], centrat asupra sinelui.Generatia-eu devine isihasta! -este ceea ce incearca unii sa faca astazi; dar in realitate adauga doar un joc nou numit isihasm atractiilor Disneyland-ului ()Voi mai accentua inca o data caambeleextreme trebuie evitate atat desertaciunea lumeasca cat si super-spiritualitatea -dar aceasta nu inseamna ca nu ar trebui sa avem o constiinta realista a cerintelor legitime pe care ni le ridica lumea, sau ca ar trebui sa incetam a respecta si a primi povatuirea marilor Parinti isihasti si a folosi rugaciunea lui Iisus noi insine, pe masura propriilor stramtorari si putinte. Trebuie doar sa fie la nivelul nostru, aici, jos, pe pamant.Ideea este si este una absolut necesara supravietuirii noastre ca si crestini ortodocsi in ziua de azi ca trebuie sa constientizam situatia noastra ca si crestini ortodocsi astazi; trebuie sa constientizam cu profunzime ce fel de timpuri traim, cat de putin stim si simtim cu adevarat Ortodoxia,cat de departe suntem nu doar de sfintii vremilor de mult trecute, ci chiar de crestinii ortodocsi obisnuiti de acum o suta de ani sau chiar de acum o generatie, si cat de mult trebuie sa ne smerim doar ca sasupravietuimca si crestini ortodocsi in ziua de astazi.()Prin urmare, atitudinea noastra, incepand din acest moment, trebuie sa fie cu picioarele pe pamant sinormala.Adica, trebuie aplicata circumstantelor reale ale vietii noastre,sa nu fie un produs al imaginatiei, al tendintelor de evadare si al refuzului de a fi confruntat cu realitatile de multe ori neplacute ale lumii care ne inconjoara.O ortodoxie care este prea exaltata si prea mult cu capul in nori apartine uneiseresi este incapabila de a ne ajuta in viata cotidiana, fara a mai spune ceva de mantuirea celor din jurul nostru.Lumea noastra este extrem de cruda si raneste suflete cu asprimea ei; trebuie sa raspundem inainte de toate cu dragoste crestina si intelegere, cu picioarele pe pamant,lasand isihasmul si formele avansate de rugaciune celor capabili sa le primeasca.(vezi mai mult la:Ortodoxia confortabila si inchipuita sau DESPRE ISPITELE GENERATIILOR RASFATATE)

***Nota noastra:Este, si dupa perceptia noastra,o adevarata drama a vremii noastre, modul in careduhul lumescatotstapanitor a reusit sa perverteasca si sa deturneze chiar nevoile sufletesti si cautarile spirituale cele mai sincere ale noilor generatii de la noi(in special cele nascute sau doar formate dupa 1989), asupra carora societatea si mass-media si-au pus amprenta intr-un mod decisiv si structural, chiar si dupa ce unii dintre acesti tineri reusesc sa intre in Biserica.Ceea ce in America in care traia Cuviosul Serafim se intampla inca din anii `60, la noi este valabil acum in foarte mare masura.Superficialitatea si egocentrismul hedonist (doritor de placeri/satisfactii imediate si de viata usoara) au intrat in Biserica si cauta sa modifice, sa reduca, sa reconfigureze tot continutul vietii in Hristos dupa chipul si asemanarea lor.Iar la aceasta contribuie, din pacate, in mare masura, si usuratatea cu care aceasta problema este tratata, de regula, de catre multi dintre pstorii Bisericii, dar si de catre unii dintre cei mai vechi si incercati membri ai acesteia.A iesi in intampinarea tinerilorsaua fi apropiat de tineria insemnat de prea multe ori doar a te cobori la nivelul lor pentru a incerca sa-i tii aproape cam cu orice pret, adicafara a-i si ridica la exigentele duhovnicesti ale Evangheliei; a insemnat a-i confirma, a-i indreptati, a-i cocolosi si a-i rasfata suplimentar prin exces de binecuvantari pentru toate obiceiurile si patimile lor, fara a le arata adevarul chemarii Mantuitorului Iisus Hristos si fara a le propune dar cu multa dragoste, cu durere, cu intelegere si fara bruscare, desigur -alternativaunui cu totul alt mod de a trai: integral dedicat lui Dumnezeu, ne-lumesc, ascetic, orientat spre dobandirea si pazirea Imparatiei ceresti inca din aceasta viata, printr-o necontenita lupta interioara si printr-o osteneala fara crutare.Strategia misionara cea mai obisnuita, inspirata din modelele catolice sau protestante este in esenta dea le face tinerilor pe plac, printr-o socializare gaunoasa in duhul lumii, oferindu-le prilejuri si modele care sa-i tina, in mod esential, tot la nivelul la care sunt,multumindu-se cu putin, cu un comportament religios minimalist, ingaduindu-le cu multa larghete sa-si continue modul lor de viata atasat de cele pamantesti, centrat pe ego-ul propriu si, bineinteles, pe confort (inclusiv psihologic si duhovnicesc), pe placeri, pe distractii chiar daca acum oarecum cumintite,devenite, zice-se, decente, adica usor domesticite si ingradite de niste comandamente morale dintre cele mai elementare (de ordinul poruncilor Decalogului).Cu alte cuvinte, tinerilor si adolescentilor de astazi, care deja pornesc la drum cu grave boli si handicapuri sufletesti din cauza de-formarii lor initiale,pare ca li se reteaza apoi si sansa adevaratei vindecari si a nefalsificatei cunoasteri de sine si de Dumnezeu,din prea multa si gresit inteleasa mila si ingaduinta fata de varsta si neputintele lor sau, pur si simplu, pentru ca multi slujitori de astazi au adoptat dejateoria relativismului si a laxismului liberal in domeniul duhovnicesc, considerand ca in secolul XXI nu se mai potriveste sa vii cu morala desueta a Sfantului Ioan Gura de Aur.Asa se ajunge la nasterea unei noi generatii de tineri ortodocsi caracterizati (din observatiile noastre coroborate cu cele ale Cuviosului Serafim), in linii mari, de cel putin cateva simptome (desigur, nu inseamna ca ele se si potrivesc fiecaruia, ci reflecta, credem, niste trasaturi colective de ansamblu):- o evidenta si neproblematizataslujire la doi domni,lasati prada modelor stupide si apucaturilor distrugatoare ale lumii demonizate, jalnic imbracati (dezbracati) si mazgaliti conform unor standarde dracesti, dependenti de senzorial si epidermic, de imaginea perfecta, punand mare pret pe pielea cat mai fina, mai bronzata si cat se poate mai generos expusa;- relaxati si lipsiti de consistenta, aproape inapti (sau fara vointa) de seriozitate, de profunzime, de fidelitate, de statornicie, de atasamente sufletesti de durata, de implinirea promisiunilor si angajamentelor, dar si de esentialadurere a inimii;- ceea ce pentru alte generatii insemna, de pilda, normalitatea unor trairi sau subintelesul intr-o relatie de prietenie sau de ucenicie al unor trainice si intense sentimente reciproce, exprimate firesc,pentru generatia eu inseamna ceva impovarator si exagerat; relatiile sunt construite dupa calapodul egoist si ultra-comod al societatii de consum:serveste-te si arunca, ia-ti ce si cat iti trebuie, apoi nu te uita in urma, nu te lega sufleteste, nu suferi!;- nepasatori,je m`en fiche -isti, luand totul in ras si in usor, confundand bucuria crestina cu superficialitatea si hlizeala, in spiritul cool si bascalios al timpului postmodern, care dizolva orice lucru grav, convinsi ca nimic nu poate fi vreodata prea rau, catotul va fi bine, sa gandim pozitiv...- alintati si plini de ifose si pretentii, revendicandu-si agresiv drepturile, dar lipsiti de orice constiinta a responsabilitatilor lor fundamentale(ca sa nu mai vorbim de cuvinte mari, precum jertfa), placandu-le sa dea altora lectii cu obraznicie, dar dandu-se grav raniti atunci cand le primesc pe buna dreptate si neacceptand ideea ca au de dat cuiva explicatii pentru ceea ce fac sau nu fac;- invatati sa faca intotdeauna numai ceea ce simt (=au chef) si sa-si inchipuie ca deja stiu tot, inteleg tot,fiind plini de certitudini si pareri categorice despre tot;-obisnuiti sa fuga de cercetarea aspra si sincera a constiintei,in lumina invataturilor perene si datatoare de viata ale Evangheliei si Traditiei, iar nu a atragatoarelor teorii psihologice contemporane, care aproba, justifica si normalizeaza tot ceea ce omul pofteste si ravneste;- extrem de ambitiosi in realizarea proiectelor lor lumesti, dar, in aceeasi masura,plicitisiti, plafonati si lipsiti de setea de a creste in intelegerea si in trairea vietii duhovnicesti pe care prefera sa o reduca la cateva formule si clisee facile si cat mai putin solicitante;- raman tributari conceptiei ca toata viata trebuie sa fie intelesi (=aprobati, confirmati)de altii, fugind de oricine le pune probleme mai serioase de constiinta si victimizandu-se teribil atunci cand nu se simt intelesisi cand li se pune problema schimbarii vietii, a renuntarii la modul lor gresit de gandire, la anumite patimi, etc.- in general,neintelegand sau refuzand nevointa, efortul dureros al luptei de a fi si a ramane permanent sinceri cu ei insisi din pricina exacerbatei iubiri de sine, care ii obisnuieste sa traiasca, in mod inconstient, intr-o minciuna aproape continua, mergand pana la rescrierea completa a realitatii, pana ce va corespunde cu imaginea dezirabila despre sine.Ce e de facut?Au raspuns la aceasta, pe langa Cuviosul Serafim Rose, inca alti destui parinti contemporani (dintre care o parte ii puteti regasi in linkurile de mai jos) Dar pana acolo, un lucru esential este indispensabil:SA PORNIM DE LA A RECUNOASTE REALITATEA TRAGICA in care ne gasim,sa vedem si sa asumam cu vitejie duhovniceasca iadul in care am ajuns, sa nu-l mai acoperim cu frunze de smochin, cu justificari si cu formule optimiste, sa nu mai fim nici noi insine, cei mai batrani,asemenea tanarului bogat care FUGE DE HRISTOS, intristat ca este nevoit sa renunte la confortul sau spiritual.Sa inceapa sa ne doara,sa incepem sa luam in serios!Si toate celelalte ni se vor adauga noua!