Abonaaienttd: peairu Áustr*-¥u&*ri* pe m m 24 ear.; pe Va m 12 aer.; pe 3 1 mai 6 aar.f pentru Iţâm âni* şt streiriâtăte pe an an 4 0 lei; pe Vj an 20 lei.

ZIAR POLITIC NAŢIONALApare seara, In fiecare zi de lucra. . 1.

Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15.Inseratele se primesc ia administraţie. Preţui după tarif şl învoială Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 2 26 .

— i w r . w g i a M w g r r , Mţ n — t g i a a Mg i r — - Î jjl- v '_L_!Lr-r-g

Rásboiül sal) apa şl ia aer.Un an de răsboiu comercial al

submarinelor.—Desbateri agi­tate in jurul Zepelinelor

in camerele engleze.

Cu cât mai mult se estinde răsboiul mondial, cu atât mai mult se desprind din incăerarea îngro­zitoare a puterilor beligerante pa- gabele enorme produse de măcelul Îngrozitor, pentru sporirea cărora par a se pregăti noui mijloace de distrugere.

Pentru ilustrarea acestei lupte pe viaţă şi moarte, care nu se dă înapoi in faţa nici unui mijloc de distrugere a duşmanului, reţinem următoarele două momente, cari ne deschid perspective din cele mai înfiorătoare.

Zilele aceste s’a împlinit anul decând Germania s’a văzut nevoită să decreteze apele de-alungol coas­telor engleze şi franceze drept zonă de răsboiu. Ou ziua de 18 Febru­arie a anului trecut s’a început răs­boiul submarin german în contra vaselor de comerciu duşmane şi de-atunci aproape zilnio ne aducea firul telegrafic ştiri deăpre scufun­darea de vase duşmane, cari în- gropau cu ele în fundul mărilor bogăţii imense.

Astăzi, după un an de zile de răsboiu sub apă, statistica oficială germană ne comunică, că n u m ăru l vaselor com erciale du şm an e scu ­fundate de subm arinele g erm an e se urcă la 613 cu un ton a j-bru t o de 1 .2 8 4 1 1 6 tone. O cifră înspăi­mântătoare, când ne cugetăm la pagubele în mărfuri şi materialii pricinuite până acum şi la cele ce vor mai urma cu siguranţă în viitor, nesocotind aici ravagiile enorme produse pe uscat şi în luptele m ari­time.

Aceste perderi enorme au şi produs mare consternare cu deo­sebire în Anglia. In şedinţele din 17 Februarie a. c. a cam erelor ew* glese s’ao găsit numeroşi oratori, cari, relevând perdenle engleze pro­duse de submarinele şi Zeppelin-ele germane, au învinovăţit guvernul englez pentru lipsă de pregătire şi prevedere. Au fost desbateri agitate, îa cari s’au spus multe vorbe aspre dar adevărate.

Unionistul Peto a spus-o pe faţă în şedinţa din 17 Febr. a. c.

Zări din univers.— Marte. —

de Gavr. Todica.III.

(Fine.)«Constatând ast-fei că reţeaua ca­

valurilor formează un tot organizat, cu­prinzând planeta dala un pol la altul, aram nu numai proba Înţelepciune! u- nlvirsa'e a constructorilor e*, ci mai aflăm un lucru foarte sugestiv. Numai o necesitate absolută, precum este ne- bes’tatea de a avea apă, poate sili fiin­ţele la e uniune perfectă».

«Un fapt foarte important ce pri­veşte posibilitatea vieţii pe Mărie, este descoperirea destul da recent?, câ ha­bitatul animalelor şi plantelor nu e*te influenţată prin temperatura minimă, bici chiar prin cea mijlocie, ci exclus v prin căldura maximă a regiunii. Mini­mul termometrie nu este o pedecă fa­tală şl temperatura medie nu are in­fluenţă asupra vitalităţii organîsmder. Causa este c& perpetuitatea speciilor depinde exclusiv de posibilitatea repro­ducerii, care reclamă o temperatură potrivită acestei periode critice din existenţa vegetaţiei şi animalelor.»

«Contrar părerilor anterioare, Mer- fiam a dovedit adevărul afirmaţiei pre-

a camerei com unelor , că un nu­măr însemnat de vase engleze au fost distruse de crucişetoarele şi submarinele duşmane şi că guver­nul n-a făcut nimica să înlocuiască aceste pierderi simţite. Un alt ora­tor Ioynson-Hicks, a ironizat m ă­surile de apărare ale guvernului en­glez îa contra atacurilor Zeppeline- lori constatând că flota aeriană'ger­mană e supgrioară pa toate frontu­rile, putând să se mişte liber şi ne- genată peste teritoriile eagleze.

In camera lorzilor s-au auzit glasuri identice. Lordul Or an m ore, vorbind de pericolul Zeppeline-lor, a cerut chiar crearea unei flote ae- riaue şi instituirea unui ministru special pentru marina aeriană.

Guvernul englez n a p tut tre­ce cu vederea critica x care îi s-a a- dus şi atât în camera lorzilor cât şi în acea a comunelor a trebuit să recunoasaă în parfco îndreptIţirea criticelor aduse. Ba în camera co ­munelor primai lord al admirali- tăţii Balfour a scăpât vorba, că A n glia a intrat în râsbo i n epregă­tita şi că, cu toate sforţările făcute de a-şi procura materialul necesar do râsboi, nu l-a primit.

Mai optimist a fo3t ministrul Kitchener, care a declarat îa ca ­mera lorzilor, că atacurile germane n-au prea influinţat conducerea de răsboi engleză. Ga toate aceste Anglia e nevoită să ia măsuri energice ca să preîntimpiiie atacurile submari­nelor şi aeroplanelor germane.

Se impun prin urmare Angliei noui sforţări în răsboiul contra sub­marinelor şi Zeppeline-lor germane. Se vor construi desigur noui apa­rate de apărare şi de atac, pentru a răpune pe duşman. In acelaş timp însă Germania îşi perfecţionea­ză pe zi ce merge mijloacele de lupta. Se vorbeşte doar de timp mai îndelungat de un nou tip de sub­marine germane şi tot aşa şi do noui invenţii aplicate la flota aeriană germană.

Perspectivele* cari ni se des­chid în faţa acestor sforţări, sunt prin urmare din cele mai fioroase şi nu sunt nici pe departe menite să apropie sfârşitul răsboiuliii, cu 'toa­te că se recunosc pe faţă ravagiile cumplite produse şi până acum în vieţi omeneşti şi în materialii de tot felul.

cedente studiind fauna munţilor Sau- Francisco din Arizona de nord. Aceşti munţi sunt anume indicaţi pentru cer­cetări de această natură, căci ei se ridică asemenea unei insule reci în mij­locul unui deşert subtropical. De-alun- gul coastelor lor aflăm progresiv toate climatele septentrionale, altitudinea ju ­când rolul latitudine!, până când vâr­furile ating condiţii arctice veritabile. Marriam a constatat câ păstrarea vieţii atârnă exclusiv de căldura suficientă în momentul reproducerii.

Organismele îşi câştigă astfel fa­cultatea de ier nare sub imperiul con­diţiilor ciimaturice. Le trebua timp pen­tru a ajunge aici, căci natura nu ad­mite salturi. Un anima', transportat brusc daia tropiei în o zonă subarctică, va peri, fiindcă nu s-a deprim a utilka somnul de iarnă. Lipsi acestui repaos periodic nu-i pornite să înmagazineze energie suficientă pentru a lupta con­tra climatului. Dar treptat poate rea­liza acest progfas. Existenţa sa se va mărgini atunci să se bucure de călduri în momentul potrivit pentru reprodu­cerea speciei.

Variaţiile zilnice în temperatură nu au mare importanţă presupunând că peste vară nu cad sub punctul de îngheţare. Fapt ce se observă în regiu­nile arctice şi subarctice, ori mat bine |

Drang nach Osten.— Reprivirî şl perspective. —

Germania având un teritoriu re ­lativ mic şl o populaţie maro, a fost silită să se ocupe cu industria. Indus­triaşul are însă lipsă de alimente, de material nelucrat şi de o piaţă, unde să-şi poată desface şi valoriza marfa. D ?că reprivim puţin îa istoria Ger­maniei, ne vom convinge, că Germanul a evitat drumurile pe ap?, el nu a căutat ca a '.te popoare insule şi con­tinente străin*, ci a piecet pe uscat ca să-şi vaioriseze productul muuceî sale. Spre apu3 nu a avut ce căuta paotrucâ şi popoarele din apus aveau o cultură şi o industria bine derroLatâ. I-a r ă ­mas deci răsăritul.

Car.il cei mare colonizează ma l întâi Germani în răsărit înfiinţând »Ost mark oul, d?n Gara s-a fisa t cu vremea un Ostreich, — Oite-rreieh — »'iu Austria de az:. Da aci s-au strecurat pe încetul ta U agiria. Mai târziu vedem colonizări şi în massa: Zipzeri în Slovaci me, Şvabi în Bănat şi Saşi in Ardea1. De aici au trecut mai departe, aşa încât ch!ar şi în oraşele Rusiei şi a vochei Ucraina până în Urai şi Kr*ukizera industria şi comerciui în mânite Germanilor. Indus­triaşi şi comercianţi germani plecau, ca Moţii noştri, cu car&le încărcate cu marfă, spre oraşele din răiărit. In flecare oraş aveau o rudenie sau co­naţional, unde făceau popas, pentru aşi desface marfa şi a cumpăra material nou şi alimente pentru cei de acasă. Tendinţa sau nizuioţa aceasta spre ră­sărit a Germanilor se numeşte: Drang nach Osten.

Cu descoperirea Amaricei s-a mai calmat aceasta tendinţă. Toată lumea pic a spre noul continent; ca în lumea f-ceea nouă, în iumaa bizmador, să îşi încerce norocul. Din Germania au ple­cat mii şi mii de corăbii cu emigranţi spre America. Aceştia au fost aruncaţi apoi în cine ştie ce pustietăţi, unde li s-a pierdut urm1». Venind în contact cu elemente străina, ei şi-au uitat limba şi cei din generaţiile de mai târziu au devenit Americani, — ia cari azi li ruşine să spună câ sunt de obârşie germană.

După ce apoi în luptele cu Na­poleon s’au prăpădit multe forţe şi cei plecaţi peste ocean au uitat da patria mamă, s’a sulevat din nou tendinţa veche adecă: Drang nach Oştea, Generalul Moltke plecă peste Ung aria,-Ardeal-ţara românească Ia Constant! nopol, ca să stu­dieze ch ştia răsăritulu*. Reîntors în anul 1839 el presiatâ trai propuneri:

1. Să se colonizeze Germani în toate localităţile de-alungul Danârai şi cu deosebire în VVa >chia şi Ia gurile Dunărei. »Ta doare inima şî te cu­prinde o jale do ne scris, — sarie Molîke la anul 1841, — rând vezi floarea bărbaţilor noştri vânzându şi toate ale lor şl pleeând cu nevasta şi

pe coastele munţilor San-Francisco. Aid, ca şi pe Marte, avem un strat a t­mosferic mai rar desrnn o stratul in csra no-am obişnuit să trăim. Ui strat care radiază mai tara căldura. Dar atât în oscilaţiile diurne cât şi în cele a nuale, temperatura maximă e impor­tantă, nu cea medie nici cea roioirnă, ori cât ar fi de mică.

«Pe Marte lucrurile sunt de a- cord complet cu cele ce le constatam necesare ia noi pentru pas tr ar sa vieţii. Climatul iui Marte este extrem, căl­duri mari urmând la Interval scurt du­pă geruri aspre, iată două fapte abso­lut sigur® şi indicate neted prin as­pectul suprafeţei planeta« e. Vara şi pesta zi treb te să fie caid, cu certi­tudine peste punctul de congeiaţiune. Un subţire strat atmosferic favorizează sosirea căldurii deşi nu o păstrează în­delungat. Maximul temparaiurei tribue să fie destul do înalt. Minim ni cu sigu­ranţă este foarte coborât, dar am văzut că maximul d8clde posibilitatea v ţii. Cu toată iarna mai lungă şi mai rece decât a noastră, fiinţele organlsate nu sunt împiedecate nici decât de a pros­pera pe planetă.

Din contra, condiţiile par astfel încât ele favorizează viaţa de un ordin mai înalt. Anul marţian fiind de două- ori ca al nostru, vara de asemenea are o durată duplă. Chiar pentru emisfera

copilul spre îum«a cea nouă, pentru a nu se mal întoarce. Cei mai mulţi şi dacă ar vroa să s* reîntoarcă, nu se mai pot — pentrucă nu mal au mij­loacele de lipsă. Pentru ce să duc aceştia în continente streine, când Dunărea ii poate duca uşor şi cu puţine chelfcueli în Walaehia? Walach'a e te o ţară bogată. Acolo află iarăşi aee eaş păduri, aceleaşi parai e răsu­nătoare ca şi ta vechea sa patrie. Află o stăpânire creştinească şi începutul unor stări normale bine organizata. Prie- tinosul prmeapa Ghiea ii primeşte pe toţi şi ar trebui să se facă numai nişte contracte cu el, ca să se înceapă emigrarea în massă spre această ţară j bogată. Atunci nu ar trebui să se refu­gieze sârgulnţa germană în mocirlele infectate şi sub ceriul infocat al con­tinentelor străine. Pe malurile Dunărei măreţe ar răsuna vorba nemţească şi moravurile germane ar stăpâni dela Pădurea neagră până la delta dela Bulina.«

2) Să se înfiinţeze un principat german în Palestina.

Turcia — scrie luuTnaiul general— este ca o casă dărăpănată, care nu şti de cere parte să o propteşti ca să nu să surpe. Şi nu e permis să se sdrpe, pentrucă ar aprinde întreaga Europa şiar coperi cu ruinele sale lumea în­treagă. Conifcantiaopolul este un măr­găritar, pe care trebue să îi câştigăm pe seama germanismului. Dacă se in< fiinţe zâ un principat german — în lo­curile sfinte, — drumul nostru ar dace dela Salina peste Coastaniinopri ia Palestina.

Cu totul altă înfăţişare ar avsa Bosforul dacă pe Cornul de aur — Stambul — Para şi Fanar s-ar plimba grenadiril noştri binediscipltnaţi, sau o armată bineorganfsat.ă de muncitori germani. Legătura cu Palestina ne-ar aduce mai des în contact ou ace! măr­găritar, pontru care trebue susţinută Turcia, ca să nu se strice echilibrul Europei.

3) Să se înfiinţeze colonii între Eufrat şi T gris, pentrucă numai pesta acest ţinut putea ajunge dela S i ii a a— peste Marea neagră la bogăţiile In- diilor, — de unda putem aduce în schimbul mărfel noastre bogăţiile Ori­entului îa Gormaniac

Plănui vestitului generai nu a fost însă ascultat. Germania era atunci prea slabă după zoala avută cu Napoleon şi materialiceşte încă era sleită. Mai târ­ziu Bismark propune întărirea şi conso­lidarea internă. După înfrângerea Fran­ţei au cur. atâţia bani în Germania, încât luaseră avă it colosal coate în­treprinderii^. La iubiieul de 25 ani ai imperiului german dui 13 Unu trie 1896 împăr ţ i ! Wilhelm II. a zis: >Das deut- scMe Rdch ist ein Wdtreich gtwjrdcnU.

la urma succese'or dobândita, ei au lăsat pe pian 1 ai doiJea principiul vechiu profesat şi de generalul Maltke şi b’a pornit un nou curant: Drang nach WeHrv\ »Oceanul este arena cea

[ au3t?aiă unde anotimpul acesta e muit mai scurt, vara durează 158 de zile, latitudinile noastre corespunzătoare ne- avâad d*cât 90. Prelungirea periodoi de reproducere nu poi&te avea decât efect favorabil asupra organismelor, precum prelungirea copilăriei joacă, după loba FiSk-?, un roi aşa de impor­tant în evoluţia animalelor superioare. Z ua şi noaptea sa succed aproape ca pe global nostru şi abstrăgând influ­enţa unei atmosfere mai rare, noi re­găsim acolo variaţule noastre cotidi­ana, despre cari ştim ca nu suut con­trare vieţii.

Dm acest punct de vedere, Marte nicidecât nu este o locuinţă neplăcută...

Dar mai este un punct demn de remarcat, Po o lume vechs, un le con­diţiile de vUţă sunt din ea Iu ce mai grele, fi n ;ri* trebue să fie din ca in ce mai inteligente pentru ca să poată supravieţui şi evoluţia se face in acast seoz. Starea planetai ne îndeamnă doct a admite pe Marte o viaţă caracteri­zată prin mare inteligenţă.

»Va zice cineva că iasăşi particu­laritatea vieţii martîene îi ia orice in­teres pentru noi. Resodament miop. Cu cât viaţa difere de ceea-ce o cunoaştem pe pământ, cu atât ne deşteaptă inte­resul şi ne îndeamnă ia studiul ca rac- , terelor ei. Am simţit cu taţii, îa copi- iăria noastră, această atragere a necu- (

nouă a Germanicii a zîs Wilholm şi s’au pornit lupte pentru colonii. America de sud, Asia ş\ Africa răsunau de oânte- cele germane.

A venit apoi războiul mondial, care a dovedit cu exemple vil, că Ger­manii au făcut o greşeală mare când s’au abătut dela principiul moştenit dela 8trăm®şi — şl au negles Orientul. Coloniile înfloritoare din Asia, Argen­tina şi Africa, sunt azi izolate şi pră­date de duşmani. Iar azi când Berlinul este în legătură directă cu Bosforul şi Orieat-expresaul te duce cu iuţeala fulgerului la Constantinopol, — s-a su­levat din nou principiul cel vechiu. Drang nach Osten este Idealul germa­nismului de acum. Azi însă când gre- nadirii prusie:)i se plimbă mâodri prin Constau tinopol, azi—uşor de înţeles— nu să îndestulase Germanii cu un mic principat In Palestina, ci privirile lor se îndreaptă spre Suez şi Egipet, Azi nu sâ îndestulesc cu o colonie înfloritoare între Eufrat şi Ti gris, ci vreau s l a- jungă stăpâni paste Indii. Ba conduşi de principiul »Drang nach Ostenc, ţânta lor finală este China. In Germania să o- cupâ deja de asum învăţaţii cu planul cuceriră! Chinei, dar nu cu arma dis­trugătoare, ci cu armele ştiinţei. China este in faza cea nouă cei mai bun te­ren pentru germanism. Din China vor putea lua revanşă faţă de Japonezul, care a distrus cuibul de vulturi din Cingtau.

In Berlin s-a şi făcut luffăţirsa germano-chineză (Deutsck Chineziscker verband). In editura Cari Currius — Boriin — a şi apărut o broşură sub titula : »Deutschland und China nach dem K n e g e Doi scriitori de frunte: Dr. P«ml Rohrba<h şl Wo!f von Dewal se ocupă în această broşură cu coloni­zarea Germanilor în China.

»Trebue să cucerim acest teren neespioatat din rnânile duşmanilor noş­tri. Trebue să acaparăm trenurile din rnânile Belgienilor. Trenul Tatung— Cangtu, trenul ost-vest şi trenul de nord sunt întreprinderi b dgiene. Apoi trebue să regulăm râul Huai. Trebue să facem porturi şi cana'e. Cel mal a- comodat port do răsboiu este Cingtau şi cel mai bun port comercial este Hon- kongy pentrucă sunt în faţa canalului Panama. Indiiie şi cu deosebire China de sud este ţinta germanismului de acum. Aici trebue să şi faci germanis­mul nişte colonii puternice, pentrn că de aici se deschide o lume nouă, de unde putem stăpâni oceanul pacific şi n>se deschide o linie nouă până ia ca­nalul Panama.

Germanii conservativi din trecut au creat în lupta pentru existenţă prin­cipiul »Oran^ meii Cstenc şi conduşi de acest principiu au străbătut în evul mediu cn carăie lor întreg răsăritul Europe;. Azi în veacul Zappelinelor şi al aeroplanelor ;u ajuns Germ mii ide­alişti — pe aripa gândlrif, —- până în extremui orient şî de aici peste ocea­nul Pacific, până ia canalul Panama.

noscutului şi cât timp vom trăi, necu­noscutul ne va atrage eforturile...

Ceea-ce face pa Marte de un in­teres transcendent pentru umanitate, este perspectiva ca rte-o oferă asupra evoluţiei viitoare a Pământului. Globul nostru nu na lasă a studia decât pre­santul şi trecutul. Marş ne permite de a ’ntrezâri vntorul. Oricât de diferit ar fl fost cursul viaţb P® aceste două pla­no t e : una ne ajută deşi Imperfect, să cunoaştem pe cealaltă.

Să nu scăpăm din vedere dorul înnăscut al omului, dor mai mult ab­stract dar ru mal pugin ardent, care-i îndeamnă să cunoască tot Universul, din care face parte, să şi câştiga ştiinţă. Studiul lui Marte favorizează această tendinţă atât prin desvăiirea secretelor altei lumi, cât şi fâciniu ne să cu­noaştem mai bine legile Universului. Va veni o zi, când geologul, meteorolc» gistul şi alţii vor fi recunoscători cer­cetărilor martieae pentru progrese im* portante realizate în domeniile lor res­pective. Mulţi dintre ei îşi întorc urechea de pe acuma informaţiilor venite din acest isvor şi un astfel de schimb de vederi va creşte cu timpul. Studiul lui Marte no ajută să cunoaştem mai bine Pământul şi Universul, din care noi nu suQtem decât o părticică.«

Pagina Nr. 31 - * 3*

pe câftÉtptf’ . dk râstv»;A® 'dimineaţă noi primait. 4«s

roui de çjj^éâ al priro-mi nistrul «i ur măto»F l̂feţs0QHin^&t,e oficiale telegrafie«:

Budtfpéka 22 Februarie.—01b marék cartier gfenérai ai noatro *e mmnn>vt ofldal a l ' data de azî r

In nordul monarhie! şi pe câmpul de operaţii din Balcani: Nimic nou.

La graniţele italiene.Pe frontul delà Isonzo luptele

de artilerie în general au fost v i­oaie, dar ca deosebire la P lm a .

Una din escadrele noas re ae­riene a îndreptat un atac conira stabilimentelor de fabrici clin L :m - b a r d ia . Două avioane au înaintat In recunoaştere până la M ilan, iar o alta escadră a atacat staţi­unea italiană de aviaţie şi stabi­limentele de port delà Desene ano, lângă lacul G a rd a . La amândouă întreprinderile s’au observat că nu­meroase bombe au nimerit în o- biectele atacate. Cu tot tocul vio­lent de artilerie al duşmanului, a- vioanele s’au reîntors în bună stare înapoi.

General d© divizie fiâfer, loc­ţiitorul şefului de st*t inaj or.

P e frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin,^22 Februarie-— Buletinul o» fidal ai marelui cartier general german t pentru ziua de azi următorul :

P e câm pul de op era ţii delà vest : După mai multe zile cu timp neclar, eri timpul s’a luminat adu­când cu sine şi o activitate mai vie de artilerie pe multe locuri ale frontului, aşa de ex. între canalul L a B a ses şi A rras, unde, la ost delà Souches, în legătură cu focal nfostra efectiv, am luat delà Fran- cèzi cu asalt 800 metri din po­ziţia Jor şi am făcut prizonieri 7 ofiţeri şi 619 soldaţi. Activitatea s a potenţat la o mai mare violenţă şi Intre Som m e şi Oise, pe frontul d&Ia A isne şi în mai multe locuri din C ham pagne . La nord-vest delà la h u r e a eşuat un atac francez cu granate de mâna. In cele din urmă au încetat laptele de artile­rie pe înălţimile de ambele părţi ale râului M aas, din su3 de Dun, cari lupte în mai multe locuri se potenţaseră mult şi nu au încetat nici in noaptea trecută.

Intre aviatorii cari s-au ridicat In «ier din ambele părţi s-au dat numeroase lupte aeriene, cu deo­sebire la spatele frontului duşman. Un balon german a căzut azi noapte jertfă focului duşman la tfotoigny.

La ost şi sud-ost*şi pe câm ­pul de operaţii din Balcani: s i­tuaţia în general e neschimbata.

Răsboiul cu Turcii.“-‘-Turcii despre ocuparea Ër-

zerumului. —Constantinopol, 22 Februar,

Din cartierul general se anunţă cu datul de 21 Februar: Armata noa­stră din consideraţiuni militare s-a retras fără pierderi în poziţiile si­tuate la vest delà Erzerum, după ce a distrus poziţiile situate la 3 5 kilom. spre ost de’a oraş, precum şi 60 tunuri vechi, cari nu au pu­tut fi transportate.

Ştirile fantastice lăţite de Ruşi, după cari ei ar fi capturat la Erze- rum peste o miie de tunuri şi ar fi făcut peste 80 .000 pr.'sonieri, sunt contrare adevărului, căci in realitate în jurul Frzerumului nu a avut loc nici o luptă, abstragând de luptele cari au decurs în poziţia amintită, De fapt Erzerum nu a fost o fortăreaţă, ci un oraş des­chis. Forturile vechi aflătoare în preajma lui nu aveau nici o va­loare militară. Din acest motiv menţinerea oraşului^nu a fost luată !n plan.

4.

g A Z I T A T R A N S I L V A N U L

Plecarea d-lu* N. FiPpescti în Rus a întrunire studenţească la laşi

M şcir! de trupe ruseşti de-a- lungul Prutului. Cutremure. Nou

ataşat militar rus.

Din Bucureşti se anunţă, că fostul ministru de război Nicu Fili- pescu a plecat alahăeri la Ungheni, de unde şi a continuat drumul spre Petersburg într’un tren special, care i s’a pus la dispoziţie de câtră au­torităţile ruseşti. La gara din Bu­cureşti s’au prezentat spre a-şi lua rămas bun dela d l Filipescu am­basadorul Rusiei şi ataşatul mili­tar rus.

*

La laşi s’a ţinut aialtăori o întru­nire studenţească pentru a profesia în contra închiderii universităţi! si a ati­tudine! rectorului Stere. L* întrunire au luat cuvântul şi câţiva profesori, între cari dtp. A. C. Cazi.

După adunare studenţii au cîemons- tret pe străzii© oraşului, fără a produce însă turburări.

*

Ziarele bucur eştene comunică că în Basarabia , dc-alungul Prutului continuă concentrările de truoe rus1 şti. Zilnic cir­culă pe drumul Bricean-Lipcani*!\ouâ- sul'ţa automobile numeroase militare.

*

In ţinutul Câineni se resimt zilnic cutremure de pământ. O comisie de geologi, care a vizitat locul cutremu­re! t r a constatat, că ele nu sunt de natură vulcanică ci e vorba de schim­bări de pături subterane. Cu toate a- cestea populaţia e foarte neliniştită şl aşteaptă zilnic evacuarea localităţii.

*

Colonelul rus Tatarinoff a fost numit ataşat militar pe lângă am­basada rusă din Bucureşti.

Sp.

Adunarea generală a Casinei române.

Invitarela A d u n area G enerală o rd in ară a „C asinei române din B raşov" , care se va ţinea D um inecă în 14/27 F ebru arie a . c. la 3 ore p . m. în localităţile casinei.

P. T. Domni, intelectuali ro­mâni din Braşov şi din împreju­rime, cari au fost membrii ai a- cestei casine în 1915 şi anii pre­mergători, sunt invitaţi şi pe a- ceastâ cale să grăbească a se Înscrie de membrii ordinari respective ex­terni şi apoi să participe cu toţii la această adunare, care se va ţinea cu următoarea

O r d i n e d e z i :1) . bes^hiderea »dunării, consta­

tarea membrilor prezenţi şi design&rea a doi verificatori.

2) . Prezentarea raportului gene­ral al Comitetului dimpreună cu cele­lalte rapoarte. Dezbaterea asupra ace­lora şi luarea hotărârilor privitoare: a) la raportul Cmiltetu’u1, b) !a apro­barea socotelilor de pa 1915 şl descăr­carea Comitetului şi a funcţionarilor de resporss$b Htatea pentru administra­ţia din a. 1915.

3) . Alegerea unui preşedinte ad hoc peotruca şub conducerea aceluia să se statorească directivele cari vor fi e- veutu&l indicate pentru conducerea ca­sinei îq 1916 şi să se aleagă noul Co­mitet dimpreună cu funcţionarii pentru arul 1916.

4) , Ststorirea liftei ziarelor ce surit a S3 abona pentru a. 1916.

5) . Votarea bugetului p* a, 1916.6) Alegerea unei comisîuni pen­

tru revidarea socotelilor din a. 1916.7) . Propuneri eventuale.8) îarhoierea adunării.Din şedinţa Comitetului ţinută

la 22 Februarie n, 1916.

D r. Mic. Vecdrdea Nic. Furnicăpreşedinte. secretar ad hoc.

Notă; Intelectualii români din Braşov se pot face numai membrii ordinari plătind o taxă anuală ds 30 Cor., ori înreagă deodată cu înscrierea ori în 3 rate, una deodată cu înscrierea, alta până la 1 Main şi ultima până la 1 Septemvrie. — Inteleotualii din împreju­rime se pot face membrii externi plătind o taxă de 10 Cor. deodată ca înscrierea.

(1 germană pentru răniţii români.

Ca poşta de astăzi am primit o sumă de 10 oor. însoţită de următoaie.e rânduri scrise i i limba românească:

Stimate d-le redactoriC t«nd «z »Gazata Tr inHHvaoieU,

ce o plăcută î atârn tare mi-a pus-o în «ânâr, in aiâucă durer*, şP cu inimă aprmsă de milă curată, am văzut că şi d-vo**trâ românii, credincioşii noştri colaboratori eiemplau ia apărarea scumpei noastre patrii), faceţi colac- ţiuni băneşti pentru sărmanii soldaţi români, râmaşi orbi In urma inm&gi- oabiiei lor vitejii in războiul ăsta atât de tiran.

Parmiteţi-mi d-le redactor ca şi eu, ca o germană tinâră care cunoaşte frumoasa d-voastrâ ţară, ArdealulU-voastră, ţară ce . zi e în jale mare încă, — sa contribaesc cu 10 co- roaa *, la c uec;iuuea ce aţi interprins P-îutu aoidapi români orb).

Ua •'o; plăcut şi o dulce simţire, mă st&p&ueşt;s totdeauna, când mă transpun ca gdadu! in mijlocul româ­nilor de pe vama Someşului, d da cari mu te lucruri bune am învăţat şi cari c u fdoinee lor, — aceste minunate deine, — de multe ori m’au convins a vedea în alifsl lumea î j d-voastrâ.

Cu toată stima: Karolina Biermann

Sckloss Qoidegg 10 Februarie, n 1916. (Austria)

*

Mulţămim d-e( Biermaun pen­tru darul trimis şi pentru sim­patiile sincere, ce b păstrează, po­porului nostru.

A t a c u r i a e r i e n e i a c o n t r a I t a l i e i . Agenţia Ştefani ^comunică din Roma :

După ştiri sosite aici, aeroplane duşmane au trecut îu sbor Luni dimineaţa peste unele localităţi ale provinciilor Milano şi Brescia. Prin bombele aruncate de aceste ae ­roplane s’au produs Însemnate pa­gube In Desenzaao, lângă lacul Garda, au fost ucise 2 persoane şi mai mulţi răniţi, în Salo 1 rănit, în Tresso şi Dadda 2 ucişi şi 4 răniţi. Toate victiraile aparţin popo* raţiei civile.

S i t u a ţ i a t a I ta l ia « DinLugano se comunică:

Până la deschiderea camerei ita­liene, care are loc în 1 Martie, se vor ţinea, după îof >rm\tiuniie ziarului »Stempac, mai m dte cam-tilii da m i- nîştri, fn cari sa va d abate chestia conferenţei ententa! din Paris, chestia lucrărilor parlamentare şi a 't? oh stil, cari prlvess situaţia economică v italiei,

Pentru sărmanii soldaţi români, cărora li s ’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut

lumina ochilor*.Transport din n-rui trecut 13660 c. 01 f.

Redacţia ziarului »Foaia poporului român« din Buda­pesta ne trimite suma de 62 cor ca colectă făcută de serg. major h an lancu pe câmpul de luptă deia urmă­torii :

Petru Puţin sergent- major din Bozu ctt A b * inf.11 cor., care după ce a făcut acest dar generos a fost lo­vit de o gr?nat.ă duşmană şi a murit îu chinuri grozava.

Câte 10 cor. : loan lancu sergent major dsn Vaida ctt Hunedoara, Acsente Bej iu sub-ofiţer din Ccnţa, A esenţe Bogdan inf. dinCudij (8 hor,)

Câte 5 cor. : Sun, Ha* ţfegan sergent-m^jor din Vulcan, Todor Vela corp,Todot Bot.

Joan Dragoş sergent din Pre^asa ctt. Alba inf. 4 cor., care după ce a făcut acest dar generos a fost lovit de o grat/ a A duşmană şl a mu­rit în ch nuri grozave.

Vasiie Molses&u da’areg.43, 2 cor. La olaită . . . 62 >

D-şoara Karolina Bier­mann . . . . . . . . 10 >

L» oiatfâ 13732 c 01 f .

I Pentru Orfelinatulromânesc dela Sibiin.

Transp. din n rul 28 al »Gaz.« 2070 c.D-l Davld Dsac, pre«»t

Pâciişu intru amintirea scum* pllo1* d p-îie răposaţi Hora- ţiu f pe câmpul de luptă si a mamei ioi Ludovic* 10 cor. iar ca răscumpărare pa sicrlui n&naşului f Victor Ha- t ’egan fost ofic ai la direcţia poştală In Cluj 5 cor. la o-laitâ............................................... 15 —

D-şoara Livla Laurenţiu flcă da pieit, Berchieş . . 5 —

La olaită. . . . . . 2090 i. —Ş T IR I .— 21 Februarie n. 1916.

Pentru fondul ziariştilor a tri­mes prin administraţia ziarului nostru Redacţia ziarului »Foaia poporului ro­mân« din Budapesta dela soldatul de pe câmpul de luptă Vasilte Moisesztt reg. 43 div. Baekerei 50, 1 cor. Mul­ţumite.

—x—Distincţie. Muntean Qheorghe din

reg. 2 de infanterie, ordonanţă, a fost distins cu medalia de argint cl. II pentru vitejie.

—x —Inginer român distins. Majestatea

Sa a conferit d iui Eugeniu Mirienescu, inginer-şet al căilor terate din Braşov, crucea de aur pentru merite pa pan- tlica medaliei de vitejie, ca recunoştinţă pentru serviciile esceienta prestate pe terenul c rcu.aţiii mihtare.

—x—Moarte« unui erou. Primim ur­

mătorul necrolog: Anunţăm, că rămăşi­ţele pământeşti ale scumpului nostru Enea Sergiu Medean fost secretar la »Agricola« bancă pop. In Szászsebes, murind moarte de erou în Galţîa, la 3 Novembre 1915, transportate la lecui nat*!, vor fi ridicate dela gara din Szâ’zeb ss şi depuao sore odihnă veci- nicâ îa cripti t.iîni!iâră din cimiteriul gr. or. din Szászsebes, Luni în 2L Feb ruane ia 2 oare p. m. L nă sâ-i fie odihna şi memorii binecuvântată!

Szászsebes, 20 Febiuirie 1916. Jalnica îamilie.

Adresăm familiei îndoliate sincere condolenţe.

—x—La m asa studenţilor >V. Onfliu«

au mai contribuit: Dl loan Nan, paroh în Râşnov şi soţia dna Auretia născ. Hamsea, îa ioc de cunună pe sicriul neuitatului lor unchiu Arhimand. f Augustin Haaasea, 20 K.

Primească generoşii donatori sin­cere mul ţă mi te. Direcţiunea mesei stu­denţilor.

—x —„Baralong“. Chestia care preo ̂

cupă de săptămâni dearândul presa mondială este cazul „Baralong«. In lupta contra submarinelor germane a înarmat Anglia toate vasele comerciale şi a angajat In serviciul acestora fal de fel de elemente şi existenţe dub'i. Afară de asta a pus premii mari pen­tru toţi acel marinari, cari vor nimici vreun submarin german. Amăgiţi de premiile ao?ste s-a pornit vânătoarea după vasele germane.

Un altfel de vas comercial, care avea pe bord elemente dubii a în­tâlnit un submarin german şi la acu­fundat. Marinarii germani au sărit în apă ca sâ îşi scape viaţa. După drep­tul internaţional al ginţilor şi pe basa conferinţelor din Bern trebuesc salvaţi aceşti naufragiaţi şi fâcându-i prisio- neri, trebuesc transportaţi în vre-o ta­bără da prisioneri. Marinarii englezi insă, nu au făcut aşa, ci au început a lua ia ţintă pe marinarii germani cari să >uptau cu valurile ş\ în loc să ii salveze i’au omorât pe toţi. Caşul acesta poate nu să ştia, dar dia în­tâmplare au foit pe bord şi nişte a- mer ic a oi, cari s’au revoltat de pur­tarea aceasta criminală şi au pu­blicat casai acesta prin foile din America.

—x-—Construirea unei case cu 17 e-

ta je în 142 zile. Intr’un colţ al celor mai frecvente străzi din Chicago, cum spuneofoaie de specialitate, s’a zidit acum o casă cu 17 caturi. La nt jlocul iui Iunie s’a început cu dărâmarea edificiului vechiu de 15 etaje. La 21 Oct. s’au pu­tut închiria cele patru etaje inferioare din noul edific u, iar la 1 Nov. după 142 zile de lucru, ca?â cea nouă era complect terminată.

—x—Despăgubirea Greciei. Foile din

Atena scriu că între guvernul din Atena şi întră cei din Londra ajuns la un acord cu privire la despă­gubirile comercianţilor şi a tuturor osior- iaiţi cari su suferit din causa asediere! Salonicului ceva pigubă. Guvernul din | Atena este silit a conscrie toate casu- j

TIPOGRAFIA A. MUR1SIAMÖ BRANIŞOR ê COMP. BRAŞOV

rile şi a preda lista despre pagube comandantului din Salonic, care va avea dreptul să cerceteze respectivesă controleze rele cuprinsa în listă. Gu/ern .1 englez s*a < b ig?>t că dnpft terminarea râfibcmî ui va plăti toata pa­gubele confirm * ta de comandantul tru- paior din S»loni<\

—x—Omnia Kino. Program pentru Jo i

$* Vineri Di 24 ?i 25 Februarie a, c . : Cinoskecs, Ci tema şl Cabjret. R*pr**- aeutaUuni de-aie artiştilor din Capitală în roiurile principale >D6ny Aifrad« numit Pay andar ung. şi Borbdiy Le!y celebra primadonă.: Tâacos-Marci. În­tâmplare veselă îa 3 acte de scenă şi 3 acte în film. Contele Pssyholsky, »Detay Aifred«. Meteiia Dansatoare, »Holiay Cauvlila«, Lizetta Camerieri, »Borbdiy Lily«, Martin Stanek, »Boigâr F râ u « .

Cabaret şi Cinema, reprezentaţi uni Ia oarele 6 şi 8 seara. Preţurile locu­rilor : Lee de Balcon K 1*59 — Logo pentru 5 Pers. 10 cor., Loge mică pen­tru 5 pers. 8 cor,, Locul 1. 1*50, Locul II 80 dleri. Locul Iii 40 fiierj. Balcon II. 80 fiteri. Biletele de abonamente nu sunt valabile ci numai biletele de onoare.

In pregătire: >Mjartea în India«, un film senzaţional.

—x—R&sboiul lecuitor. Un medic ger­

man Dr. Lbhuwnn pe baza unor cer­cetări serioase, a găsit, ca r&sbtiîul ac­tual s’a dovedit Iu muite cazuri de bun vindecător pentru diferite boaie. Mal ales a aflat Dr.Ldhmann, că reumatisme, de cari suferiseră pacienţii am îndelun­gaţi în cursul răsboiuiui au dispărut. Artriticii tineri şi bătrâni, cari altădată se văitau î icuntiuu de supliciile bolii, au pierdut orice aimptome. Chiar şl sclerosa în stadii prime, a fost favorabil influlnţată, şi nu arareori s’a chiar vin­decat. C.-zuri înrădăcinate de morburi de stomac, şi intestinale au disparat. Corpulenţii au devenit mai toţi svelţi, şi au scăpat totodată de grăsime ia Inimă, ia ficat şi de emoroide. Multele boli de inimă s'au redus foarte considerabil. Aceasta confirmă caiace mulţi medici ou experienţă au spus de mult, că jumătate dintre morburile de inima mo­derne, sunt mai mult sau mai puţin de natură nervoasă, şi vindecabile chiar şi în cazuri învechite.

Neurastenia, ac^st flagel modera, a fugit dela cei mai mulţi, pe cari li chinuise ani dearândul.

Dr. LO’imann atribue puterea vin­decătoare a st&rpaţelor de răsbol in par­te unei circulaţiuoi a sângelui mult mal sănătoase, ca în condiţiile de trai acasă. Mişcarea In ier, exerciarea muş­chilor, şi In fin» o d gsstie admirabil regulată, iată exp i e r i * efectelor mi­raculoasa ah râsboiului asupra ceior o-orboji.

—x—Aviz. Se caută o domnişoară fci-

nără română din casă bună, care vor­beşte perfect limba magh ară, la doi bieţi de 7 şl 8 anf.

Ofertele să se adreseze la admi­nistraţia foii. 2—5

Bibliografie.A apărut:Rev sta Copiilor şi a Tinerime! Nr.

6. anul IV cu următorul cuprins: Pentru Cercetaşi de C. G. Costa Foru. Gândul rău, Ia rău te duce (poesle) de Bera- hardt Krenzler. .Bum-Bum de Al. T. Anghideseu. O încercare n^mirită d e A. Reul. Pagini flustrafco de Abonat, Isus şi tâlharul de 1. C. Yissarion. A- miot re (poesie) do M. Pintu Leg mda crinului de C. I. D. Mamei (poesiej de I. V. Faur-Dulceanu.

Poşta liedacţiunii.P&rintelai h a a Median itţ B. Numărul

ordiuaţiunei ministerial* nu-1 avem. Acel ordin s’a trims tnsă desigur şi ofitiilor notariale, întrebaţi deei la ofioiul notarial dia oomună sau ia comitat.

D-şoarei V. S. în Alba-Iulia. In our&nd va apare la Arad revista „Pagini literare“. Rugăm să vă adres ţi deci ziarului „Românul“. Alte reviste, durere, nu apar la noi.

Pruprlafear î

Tţp, A, Itecfdâuaa: Branlscc dfc Cdinşi-

mspcnsab!? » Icmkq Lacea

i g X X X X X Z X X X Z X X X â !

De vânzare9 6 P o r c i g ra ş i de c â te 1 7 0 Klg. p o rca i.

Se pot velea laGáspár Iozsef îu

Hegig (Hidvég.) Staţia Calei ferate Fald ioară.

2 -3