CUPRINS

PARTEA I- CONTEXTUL 4

1.1. Viziunea şi misiunea şcolii 4

1.2. Profilul prezent al şcolii 5

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2017 – 2018 5

1.4. Priorităţi la nivel european şi naţional 8

1.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale 11

PARTEA A II-A – ANALIZA NEVOILOR 13

2.1. Analiza mediului extern 13

2.1.1. Profilul demografic 13

2.1.2. Profilul economic judeţean 17

2.1.3. Piaţa muncii 22

2.1.4. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Suceava 31

2.1.5. Parteneri actuali şi potenţiali 33

2.2. Analiza mediului intern 34

2.2.1. Predarea şi învăţarea 34

2.2.2. Materiale şi resurse didactice 35

2.2.3. Rezultatele elevilor 37

2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferite elevilor 37

2.2.5. Calificări şi curriculum 38

2.2.6. Asigurarea calităţii 39

2.2.7. Resurse materiale şi umane 40

2.2.8. Parteneriate şi colaborare 42

2.2.9. Analiza Swot 42

2.2.10. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare 43

PARTEA A III- A – PLANUL OPERAŢIONAL 46

3.1. Priorităţi identificate 2018-2019 46

3.2. Plan operaţional pentru anul 2018-2019 47

3.3. Planul de şcolarizare 64

3.3.1. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2018-2019 (realizat) 64

3.3.2. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020 (propunere) 65

3.4. Finanţarea planului 66

PARTEA A IV-A- CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE 67

4.1. Consultare, monitorizare şi evaluare 67

4.2. Programul activităţii de diseminare, monitorizare şi evaluare 68

2

Anexa 1 Date statistice privind numărul total de elevi înscrişi pe nivele de învăţământ

sexe, medii de rezidenţa 70

Anexa 2. Rata de promovare în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi SAM 72

Anexa 3 . Rata de succes la examenele de certificare a competenţelor profesionale pe

filiere, profile, domenii, sexe, medii de rezidenţă 76

Anexa 4. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi SAM 78

Anexa 5. Rezultatele obţinute la concursuri şcolare în anul şcolar 2017- 2018 81

Anexa 6 . Activităţile extraşcolare an şcolar 2017- 2018 82

Anexa 7. Formare profesională – cursuri perfecţionare - an şcolar 2017 – 2018 91

Anexa 8. Tabele centralizatoare discipline C.D.Ş. / C.D.L. 93

Anexa 9. Agenţi economici parteneri 2017- 2018 98

Anexa 10. Parteneriate şcolare 2017- 2018 100

Anexa 11 Programul lectoratelor cu părinţii 102

Anexa 12 Execuţia bugetară în anul 2017 103

Anexa 13. Date privind inserţia socio – profesională a absolvenţilor unităţii şcolare 104

3

PARTEA I- CONTEXTUL

1.1. Viziunea şi misiunea şcoliiViziunea şcolii

Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Sf. Andrei, Gura Humorului, este o unitate şcolară care asigură cadrul optim din punct de vedere educaţional, profesional şi material care permite derularea unui proces formativ – educativ şi recuperator de calitate, având ca finalitate integrarea socio – profesională cu succes a elevilor cu dificultăţi de învăţare.

Şcoala noastră este deschisă pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, în opinia noastră educaţia nu este un privilegiu pentru câţiva ci un drept al tuturor. Misiunea şcolii

In actualul context economic, social, educaţional, misiunea şcolii noastre este aceea de a fi „o unitate şcolară de elită la nivel european”care are ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare, prin dezvoltarea competentelor profesionale care să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială.

Din misiunea şcolii decurg următoarele valori:A. „Să ne tratăm elevii ca pe proprii noştri copii”

COMPORTAMENTE1. să nu permitem ca problemele personale să dăuneze dezvoltării psihofizice, morale sau

evoluţiei şcolare a elevului;2. să cultivăm o relaţie pozitivă, afectiv – încurajatoare cu elevul care să permită o comunicare

constructivă şi o punere în valoare a potenţialului fiecărui elev în parte;3. să manifestăm deschidere şi înţelegere faţă de problemele elevilor şi să-i încurajam să vină

către noi;4. să comunicăm zilnic cu elevii;5. să nu uităm să apreciem progresele făcute de fiecare elev.B. „Să oferim servicii educaţionale de calitate, prin activităţi eficiente”

COMPORTAMENTE1. să renunţăm la conservatorism;2. întreaga noastră activitate să fie sub semnul noului, al inovării, al autodepăşirii;3. să înţelegem că fiecare elev este deosebit de important;4. să ştim să alegem cele mai eficiente metode şi tehnici de lucru cu elevul;C. „Suntem o echipă”

COMPORTAMENTE1. să nu uităm care este misiunea şcolii şi să depunem toate eforturile pentru realizarea şi

susţinerea ei;2. numai împreună putem reuşi;3. să nu ezităm ca în situaţii critice să solicitam sprijinul colegilor.4. să manifestăm o atitudine critic pozitivă şi să evaluăm realist performanţele elevilor;5. să fim deschişi la nou şi să cultivăm gândirea pozitivă.D. „Suntem cei mai buni”

COMPORTAMENTE1. să nu uităm de unde am pornit şi unde vrem să ajungem;2. să cultivăm relaţii de parteneriat care să pună în valoare experienţa dobandită;3. să fim mentori pentru cei care vor să ne urmeze;4. să nu uitam ca cel mai important este elevul.E. „Să utilizăm eficient resursele”

COMPORTAMENTE1. să nu uităm că cea mai importantă resursă este cea umană;2. să promovăm permanent valoarea şi competenţa;3. să utilizăm eficient resursele financiar – materiale pentru a reduce costurile;4. să dezvoltăm continuu baza materială pentru a asigura confortul profesional necesar.

1.2. Profilul prezent al şcolii

4

CSEI „Sf. Andrei” se numără printre cele cinci unităţi de învăţământ special din judeţul Suceava care oferă servicii educaţionale pentru tinerii cu CES din Gura Humorului şi zonele limitrofe.

 În anul 1975, pe lângă fostul liceu teoretic din localitate, se înfiinţează primele clase de învăţământ special pentru copiii cu deficienţă mintală din localitate şi zona limitrofă.

 Învăţământul special humorean este oficializat prin decizia nr. 202 din 14.04.1975 a ISJ Suceava, începutul fiind făcut cu 11 clase, 14 cadre didactice şi 87 elevi, cu o bază materială aproape inexistentă, dar cu o mare dorinţa de a face bine unor copii care aveau nevoie de asistenţă specializată. Din anul 2003 – Şcoala Generală Specială cu clase de şcoală profesională, devine Centrul Şcolar Gura Humorului, instituţie care oferă servicii educaţionale pe verticală, servicii a căror calitate este probată în timp de procentul foarte mare de absolvenţi care se încadrează în muncă la diverse societăţi comerciale din ţară şi din străinătate. Un reper major în evoluţia şcolii îl reprezintă anul 2009, când Centrul Şcolar „Sf. Andrei” se transformă în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei” redefinirea instituţiei atrăgând lărgirea sferei de servicii educaţionale, terapeutice şi recuperatorii oferite de şcoală.

În perioada parcursă de la înfiinţarea şcolii profesionale, în planul de şcolarizare au fost introduse treptat şi alte specializări care se potriveau particularităţilor elevilor cu dizabilităţi și cerințelor pieții.

Calitatea pregătirii elevilor şi prestigiul şcolii noastre s-a menţinut, pregătirea profesională în diverse domenii a elevilor cu CES fiind o finalitate firească în recuperarea şi integrarea socio- profesională a acestor tineri.

La începutul anului şcolar 2018-2019 sunt înscrişi 420 elevi din care : - Ciclul primar 69 elevi - Ciclul gimnazial 113 elevi - Şcoala profesională 238 elevi

Personalul şcolii este format din 93 cadre didactice şi 37 cadre didactice auxiliare calificate în procent de 100%.

Întrucât oferim servicii educaţionale pe nivelul III de calificare pentru elevii cu CES pe o paletă largă de specializări (textile, fabricarea produselor din lemn şi servicii), suntem un important centru care asigură premisele integrării socio-profesionale a acestei categorii de tineri defavorizaţi din zona oraşului Gura Humorului şi zona limitrofă.

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2017 – 2018

În anul şcolar 2017 – 2018 au fost înscrişi un număr de 444 elevi cu vârste cuprinse între 6 şi 21 ani, structuraţi pe profiluri şi nivele de pregătire, după cum urmează:

1. Primar: 73 elevi -16,44 %2. Gimnaziu: 118 elevi – 26,58 %3. Şcoala profesională (nivel 3 de calificare): 253 elevi- clasele a IX-a şi a XIIa

Domeniu/profil Nr. Elevi ProcenteTurism şi alimentaţie 142 31,98%Industrie textilă şi pielărie 58 13,06%Fabricarea produselor din lemn 53 11,94%Total elevi 253 56,98%

5

Din analiza situaţiilor statistice (vezi Anexa 1), se constată pentru anul şcolar 2017-2018 menţinerea tendinţei de scădere a numărului de elevi înscrişi per total în unitatea şcolară. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte ÎPT se constată o tendinţă de creştere a numărului de elevi înscrişi cu menţiunea că cea mai mare creştere o înregistrază domeniul turism şi alimentaţie urmat de fabricarea produselor din lemn.

Din totalul populaţiei şcolare de 444 de elevi la începutul anului : o 204 elevi au fost elevi interni - 45,95%o 52 elevi au avut domiciliul în localitatea Gura Humorului – 11,71%o 90 elevi au fost asistaţi ai Serviciilor multifuncţionale pentru copilul aflat în dificultate Gura

Humorului -20,27%o150 elevi au fost externi – 33,78

6

Pe parcursul anului au venit 21, au plecat 15 elevi, rămânând înscrişi 450 elevi.Din totalul de 450 elevi înscrişi au promovat un număr de 414 elevi ceea ce reprezintă un

procent de promovabilitate total de 92%.Pentru elevii interni, se asigură cazare în internatul şcolii şi masa la cantină.Din analiza comparativă a numărului de elevi înscrişi la liceu şi la S.A.M în perioada 2005-2017

(Anexa 1) şi a numărului de absolvenţi pe aceste rute de profesionalizare, s-a constatat că în fiecare an de studiu am înregistrat elevi care au plecat din şcoală, din diferite motive (lipsa resurselor financiare ale părinţilor, dezinteres manifestat de elevi şi părinţi pentru educaţie, plecarea în străinătate a părinţilor şi a elevilor etc.).

La învățământul profesional, procentul de promovabilitate la sfârşitul anului şcolar 2017-2018 este în medie de 92,28% (Anexa 2).

La examenul de certificare a competenţelor profesionale a absolvenţilor de profesională procentul de promovabilitate a fost 100% (Anexa 3).

Deoarece majoritatea elevilor şcolii provin din familii cu venituri mici şi cu un nivel scăzut de educaţie şi cultură, un număr 6 de elevi nu se prezintă la cursuri şi abandonează traseul educaţional (Anexa 4).

La concursurile şcolare şi pe meserii, elevii noştri au obţinut rezultate remarcabile prezentate în Anexa 5.

Programe educaţionaleProgramele (proiectele) educaţionale, activităţile extraşcolare , culturale şi sportive sunt

prezentate în Anexa 6.

Stagii de formare continuă Echipa managerială şi cadrele didactice au parcurs stagii de formare pentru management educaţional, dezvoltare de standarde, dezvoltare curriculum, parteneriatul cu întreprinderile, învăţarea centrată pe elev, orientarea şi consilierea, integrarea elevilor cu nevoi speciale. Situaţia cursurilor de formare este prezentată în Anexa 7.

Discipline opţionaleCadrele didactice au întocmit programe şcolare pentru disciplinele din pachetele opţionale

oferite elevilor în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii şi curriculum-ului în dezvoltare locală prezentate detaliat în Anexa 8 .

7

Oferta şcolară a fost elaborată în raport cu nevoia de formare, ca răspuns a cererii de pe piaţa muncii, a PRAI şi PLAI(conform Anuarului statistic al județului Suceava, domeniile cu dinamică pozitivă și absorbție pe piata muncii sunt: turism și alimentație, fabricarea produselor din lemn, etc). Există de asemenea, contracte de practică încheiate cu agenţii economici parteneri în anul şcolar 2017-2018 (anexa 9).

Parteneriate educaţionaleÎn vederea desfăşurării unei activităţi educative de calitate, şcoala a încheiat pe parcursul anului

şcolar 2017- 2018 parteneriate cu diverse instituţii (şcoli din învăţământul de masă, şcoli speciale de pa raza judeţului şi din ţară, instituţii ale autorităţilor locale şi judeţene, ONG- uri, etc.) care se implică activ în problematica copilului cu CES.

Centralizarea parteneriatelor derulate pe parcursul anului şcolar 2017- 2018 se regăseşte în Anexa 10.

Colaborarea şcoală- părinţi Colaborarea şcolii cu părinţii s-a realizat prin informarea periodică a părinţilor de către

conducerea şcolii, diriginţi, profesori asupra situaţiei şcolare şi atitudinii copiilor faţă de şcoală şi prin acţiuni de consiliere a părinţilor pentru diminuarea eşecului şcolar.

De asemenea părinţii sunt implicaţi în procesul decizional din şcoală prin intermediul Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi prin intermediul reprezentantului care face parte din Consiliul de Administraţie şi Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Programul lectoratelor cu părinţii este prezentat în Anexa 11.

Rezultate financiare: În anul financiar 2017 şcoala noastră a beneficiat de 338528 RON de la buget . Execuţia bugetară

pentru anul 2017 este redată în Anexa 12.

1.4. Priorităţi la nivel european şi naţional

Contextul europeanEducaţia şi formarea profesională din România din perspectiva ţintelor şi indicatorilor derivaţi din Strategia Europa 2020: 1. Strategia Europa 2020 defineşte următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la cel puţin 75%; b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990; d) reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la maximum 10% şi creşterea procentului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii de nivel terţiar la cel puţin 40% în 2020; e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008.

2. Ţintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele: 1) până în 2020, în medie, cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii; 2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competenţe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %; 3) până în 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învăţământul terţiar, ar trebui să fie de cel puţin 40 %; 4) până în 2020, proporţia părăsirii timpurii a şcolii din sistemele de educaţie şi formare, ar trebui să fie sub 10 %; 5) până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru

8

înscrierea obligatorie la şcoala primară, ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară; 6) până în 2020, proporţia de absolvenţi angajaţi cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani, care au finalizat sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referinţă, ar trebui să fie de cel puţin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010

Contextul naţional Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru educaţia şi formarea profesională se numără:- Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020; - Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020; - Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii în România; - Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020; - Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020; - Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020; - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030; - Strategia naţionala privind incluziunea sociala şi reducerea sărăciei 2015-2020; - Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni; - Strategia naţională pentru competitivitate 2014-2020; - Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2014-2020; - Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020; - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020; - Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020; - Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung orizont 2020-2030; - Planul strategic naţional multianual privind acvacultura 2014-2020; - Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020; - Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune: Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru piaţa muncii, având ca ţintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 şi 4 la 63% până în 2020, faţă de 57,2% în 2014 Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare profesională, având ca ţinte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, faţă de 49,8% în 2014; b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ţinte strategice: a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ; b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi laexamenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014; c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul formării profesionale, având ca ţinte strategice:

9

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională la 4.600 în 2020, de la 2.800 în 2014.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Învăţământului profesional şi tehnic are următoarea structură:

Învăţământul liceal asigură continuarea studiilor în învăţământul obligatoriu (clasele a IX-a şi a X-a) şi în ciclul superior (clasele a XI-a şi a XII-a), dezvoltând, aprofundând şi particularizând competenţe (cunoştinţe, abilităţi şi atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învăţării.Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:

a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în

conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.Studiile învăţământului liceal se finalizează cu examenul naţional de bacalaureat şi cu examen de certificare, pentru absolvenţii filierelor tehnologică şi vocaţională. Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal şi pot obţine, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenţii cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal pentru obţinerea nivelului 5 sau în învăţământul superior, în orice program de studii şi pot obţine nivelurile de calificare 6, 7 şi 8.

Absolvenţii învăţământului liceal, filierele tehnologică şi vocaţională, care promovează examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învăţământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învăţământ, operatorul economic şi elev.Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare:

- învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învăţământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui contract cadru, încheiat între unitatea de învăţământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;

- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a învăţământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învăţământ – agentul economic şi elev;

- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua şansă”.

În învăţământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru obţinerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen de certificare. Absolvenţii care promovează examenul de certificare a calificării profesionale dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

10

1.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale

Contextul regionalÎn perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuaţii,

ceea ce a condus la o accentuare a disparităţilor de dezvoltare faţă de celelalte regiuni. Situaţia economică şi socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de criză economică şi financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din datele statistice existente rezultă că indicele de disparitate a fluctuat continuu în perioada 2005-2010, atât în condiţii macroeconomice de creştere economică cât şi de recesiune, coborând de la 66,7% (2005) la 61,4% (2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de numai 29%.

În acest context în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est îşi propune ca Viziune: „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra şi a locui!” Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României; Ţinta propusa anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional, pe cap de locuitor la nivel regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel naţional şi 37% din valoarea indicatorului la nivel comunitar. În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui judeţ, Strategii de Dezvoltare socio-economică.

Contextul socialC.S.E.I. „Sf. Andrei” este situat în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, Regiunea Nord-

Est. La 1 ianuarie 2018, populaţia cu domiciliul în judeţul Suceava era de 753707 locuitori, reprezentând 3,40% din populaţia României şi 19,07 % din populaţia regiunii Nord Est. Analiza datelor statistice evidenţiază o creștere a populaţiei judeţului în perioada 2010 - 2018, de la 736324 locuitori la 1 ianuarie 2010 la 753707 locuitori cu domiciliul pe raza județului înregistrați la 1 ianuarie 2018 (creștere cu 2,36%, față de -1,43% la nivel național și 1,59% la nivel regional).

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică la orizontul anului 2025 indică o reducere a populaţiei judeţului Suceava faţă de 2005 cu 10,7 mii locuitori (-1,5%).

Până în anul 2025 se estimează reduceri la nivel judeţean ale populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele de vârstă analizate, cea mai mare scădere înregistrând grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional şi ethnic.

La nivelul anului 2018, judeţul Suceava are un grad de urbanizare de 43,87%, valoare situată sub media naţională (56,36%) şi regională (45,34%), iar populaţia activă ocupată în industrie şi servicii are o pondere mare; La nivelul județului Suceava, rata șomajului a înregistrat în anul 2018 valori aproximativ egale cu anul 2017, plecând de la valoarea de 5,62% înregistrată în luna ianuarie 2018 (inferioară celei la nivelul Regiunii Nord-Est (5,8%), dar superioară celei la nivel naţional (3,99%), a ajuns în luna octombrie 2018 la valoarea de 4,69%, cu 0,31 pp mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La 31.10.2018, în evidenţa AJOFM Suceava se aflau 10.770 şomeri, cu 831 şomeri mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În baza nevoilor identificate în capitolele de analiză cât şi a elementelor surprinse de analiza SWOT (PRAI şi PLAI) la nivel regional şi local au fost propuse următoarele direcţii şi ţinte strategice pentru perioada 2018 - 2025:

Obiective locale

Nr. crt.

Denumirea obiectivului Ţintă

1 Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesionala initiala la cerintele pietei muncii şi optiunilor elevilor.

Scăderea ratei şomajului în rândultinerilor sub 25 de ani raportat la total şomeri,

de la 23% (2018) la 15% (2025).2 Creşterea participării la programe de

Formare Profesională Continuă prin Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de pregătire/calificare (min. nivelul 3) prin

11

reţeaua IPT autorizarea ASSED pentru 15 programe de formare continuă şi evaluare a competenţelor obţinute pe cale non formală şi informală

3 Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială

Reducerea ratei abandonului la învăţământul liceal şi profesional de la 1,7 % în 2017 la 1,5% în 2025.

4 Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare

Creşterea ratei de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare continuă, cu un ritm de 25% din total/ an şcolar.

5 Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare

Asigurarea dezvoltării infrastructurii şi dotării pentru un număr de 20 de unităţi şcolare IPT până în anul 2025.

12

PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Profilul demograficLa 1 ianuarie 2018, populaţia cu domiciliul în judeţul Suceava era de 753707 locuitori,

reprezentând 3,40% din populaţia României şi 19,07 % din populaţia regiunii Nord Est.

Evoluția populației rezidente la 1 ianuarie 2018

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Suceava 736324 737737 738868 739991 741314 743744 746237 748150 753707Regiunea N-E 3889757 3883093 3879911 3885934 3899889 3924858 3934389 3939938 3951765

România

22516004

22480599

22433741

22390978

22346178

22312887

22273309

22230843

22193562

Sursa: INS, TEMPO – online

Analiza datelor statistice evidenţiază o creștere a populaţiei judeţului în perioada 2010 - 2018, de la 736324 locuitori la 1 ianuarie 2010 la 753707 locuitori cu domiciliul pe raza județului înregistrați la 1 ianuarie 2018 (creștere cu 2,36%, față de -1,43% la nivel național și 1,59% la nivel regional).

Densitatea populaţiei cu domiciliul în judeţul Suceava este de 88,12 loc/kmp, fata de 107,24 loc/kmp la nivelul regiunii NE şi 93,09 loc/kmp la nivelul României.

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)La începutul anului 2018, judeţul Suceava are un grad de urbanizare a populației după

domiciliu de 43,87%, valoare situată sub media naţională (56,36%) şi regională (45,34%). Distribuţia pe sexeStructura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o uşoară preponderenţă

a persoanelor de sex feminin (50,17%), valoare mai mică comparativ cu media naţională (51,18%) dar apropiată de valoarea înregistrată la nivel regional (50,21%). Structura pe grupe de vârstă

Evoluţia populaţiei după domiciliu după 2012 indică un spor demografic. În judeţul Suceava, grupele de vârstă tinere 0-14 ani, înregistrează un procent de 17,63% din total populație, situându-se în top la nivel național.

Grupa de vârstă pentru ÎPT , 15-19 ani, reprezintă 6,23% din totalul populație (46921 persoane), procent ce se menține constant în ultimii ani.

Deşi este majoritară pe ansamblu, populaţia feminină este în minoritate în grupele tinere şi mature de vârstă (până în grupa 50-54 ani), după vârsta de 55 ani populaţia feminină fiind majoritară.

La data de 1 ianuarie 2018, copiii cu vârste între 10-14 ani deţineau o pondere de 6,04% din totalul populaţiei cu domiciliul în judeţ, populaţia tânără cu vârsta între 15 - 19 ani reprezenta un procentaj de 6,23% iar persoanele tinere cu vârsta între 20-24 ani prezentau o pondere de 6,36%.

Structura pe vârste şi medii rezidenţialeGrupele de vârstă cuprinse între 0-49 ani au o pondere de 68,98% din totalul populației, în

mediul rural regăsindu-se cu domiciliul 57,1% din totalul grupei menționate. În schimb, pentru grupele de vârstă cuprinse între 50 şi 59 de ani se observă o scădere a ponderii în mediul rural (49,96%) faţă de urban (50,04). Scăderea ponderii persoanelor vârstnice din mediul rural comparativ cu mediul urban evidenţiază o îmbătrânire demografică mai accentuată în urban.

13

Structura etnică (conform recensământului din anul 2011)La recensământul din 20 octombrie 2011, populaţia română este predominant majoritară

(96,2%), celelalte etnii având ponderi mult mai mici: populaţia de etnie rromă 2,0%, ucrainiană 1,0%, poloneză 0,3%, ruși-lipoveni 0,3%, germană 0,1%, ş.a

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie rromă. (de la 1,3% la 2,0%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie ucraniană (de la 1,2% la 1,0%). Mişcarea migratorie

În anul 2017, în judeţul Suceava, numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul din județ a fost mai mare faţă de numărul persoanelor care şi-au stabilit domiciliul în judeţ, soldul schimbărilor de reședință a avut valori negative, observându-de totuși o diminuare a acestui fenomen (-217 persoane în 2017, față de -505 persoane în anul 2014).

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de reședință. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare.

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică la orizontul anului 2025 indică o reducere a populaţiei judeţului Suceava faţă de 2005 cu 10,7 mii locuitori(-1,5%). Față de anul 2007, populaţia județului Suceava a înregistrat o creştere cu 8507 persoane (+1,01%).

Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-14 ani, care a scazut cu 9,0% (-11,7 mii pers.) în 2015 și va scădea cu 18,0% (-24,6 mii pers.) până în 2025. În schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă de peste 65 ani, ritmul fiind mai scăzut decât cel înregistrat la nivel naţional şi regional.

În judeţul Suceava scăderea numărului populaţiei până în anul 2025 cu 1,5% va fi mai mică faţă de scăderea înregistrată la nivel regional (-5,9%) şi naţional (-8,0%).

Până în 2025, numărul tinerilor va scădea, numărul vârstnicilor va creşte, populaţia judeţului va cunoaşte un proces de îmbătrânire.

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară judeţul SUCEAVA - Mii pers. -

Grupe de vârstă 2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005Abs. % Abs. %

3 - 24 ani 225 192 173 -33 -14,7% -52 -23,1%3 - 6 ani 36 32 29 -4 -11,1% -7 -19,4%

7 - 10 ani 36 33 30 -3 -8,3% -6 -16,7%11 - 14 ani 39 34 31 -5 -12,8% -8 -20,5%15 - 18 ani 49 36 32 -13 -26,5% -17 -34,7%19 - 24 ani 65 57 50 -8 -12,3% -15 -23,1%

Sursa: INS, date prelucrate

Până în anul 2025 se estimează reduceri la nivel judeţean ale populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele de vârstă analizate, cea mai mare scădere înregistrând grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional şi tehnic (15 - 18 ani pentru liceu, 19-24 ani pentru învăţământul postliceal şi superior).

În grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se estimează o reducere la nivelul judeţului de de 34,7% până în 2025. La nivel regional se estimează o reducere mai mare, de 38,5% până în anul 2025 .

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani - Mii pers.

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005Abs. % Abs. %

Regiunea Nord260 179 160 -81 -31,2 -100 -38,5

ESTSUCEAVA 49 36 32 -13 -26,5 -17 -34,7

Sursa: INS, date prelucrate

Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 scăderea prognozată la nivel judeţean este de 23,1% până în 2025, valori mai mici faţă de regiune, unde scăderea prognozată este de 29,3% până în 2025.

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării economico-sociale a judeţului.

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani - Mii pers.

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005Abs. % Abs. %

Regiunea Nord EST 348 273 246 -75 -21,6 -102 -29,3SUCEAVA 65 57 50 -8 -12,3 -15 -23,1

Sursa: INS, date prelucrate

Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 scăderea prognozată la nivel judeţean este de 12,3% până în 2015, respectiv cu 23,1% până în 2025, valori mai mici faţă de regiune, unde scăderea prognozată este de 21,6% până în 2015, respectiv cu 29,3% până în 2025 .

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării economico-sociale a judeţului. Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani - Mii pers.

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani - Mii pers. -

  2005 2015 20252015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %Regiunea Nord EST 348 273 246 -75 -21,6 -102 -29,3SUCEAVA 65 57 50 -8 -12,3 -15 -23,1

Sursa: INS, date prelucratePe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani), active pe piaţa muncii, ceea ce în mod logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară.

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT(preluare PLAI 2018)

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPTDeclinul demografic general

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai ales în mediul rural, combinat cu lipsa de experienţă la nivelul consiliilor locale privind specificul finanţării unităţilor de învăţământ

Pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată.Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă regională.Racordare realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi consiliere.Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.Colaborarea şcolilor în reţea:

o ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).

Fenomenul de îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat pentru asistenţă socială şi medicală, nevoi educaţionale specifice.

Ponderea semnificativă a populaţiei feminine

Oferta de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină, programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.

Ponderea semnificativă a populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale, educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate.

Consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă.Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi.

2.1.2. Profilul economic judeţeanJudețul Suceava se situează, ca putere economică, după judeţele Iaşi (cel mai dezvoltat din

regiunea Nord-Est, cu un PIB de 25,97 mld. lei) și Bacău (cu un PIB de 17,39 mld. lei). Celelalte

judeţe din regiune au avut valori ale PIB-ului inferioare. El deține o poziție favorabilă în Regiunea Nord-Est și are o contribuție importantă la economia întregii regiuni, furnizând 18,20% din produsul intern brut al acesteia. Regiunea Nord-Est furnizează aproximativ 10% din produsul intern brut național.

Principalii factori de creştere ai PIB în 2017 au fost industria, cu o contribuţie de 1,90% şi cea mai mare pondere la formarea Produsului Intern Brut (24,20%), comerţul, cu o contribuţie de 1,60% la creştere, şi agricultura cu 0,70%, în timp ce informaţiile şi comunicaţiile au avut un aport de 0,60%. Din punct de vedere al utilizării, consumul populaţiei a fost principalul motor al creşterii PIB anul trecut, cu o pondere de 6,40%, în timp ce formarea brută de capital fix (investițiile) a contribuit cu 1,20%, iar exportul a avut un impact negativ la creşterea PIB, de -0,80%, ca urmare a majorării cu 9,50% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,10%.

La finele anului 2017 Județul Suceava este caracterizat prin următoarele aspecte economice:- 69.361 firme înmatriculate din decembrie 1990 până la finalul anului 2017;- 37.492 radieri aferentei perioadei mai sus menționate;- 105.977 salariați în luna decembrie 2017;- 2673 lei, salariul mediu brut, respectiv 1921 lei, salariul mediu net;- numărul total al agenților economici înmatriculați a crescut cu 3,50 % în 2017 față de anul

2016;- cea mai importantă creștere se înregistrează la înmatricularea societăților cu răspundere

limitată – o creștere de 25,16 % faţă de anul 2016;- raportat la anii anteriori, putem observa o stagnare a înregistrării PFA, II și IF;- numărul de radieri a scăzut, pentru prima dată în ultimii trei ani, cu un procent de 30,38 %;- numărul cel mai mare de societăţi comerciale activează în domeniul Comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 4.875 societăţi, urmat de Transport și depozitare cu 1.817 societăţi comerciale și Industria prelucrătoare cu 1.786 societăţi comerciale;

- companiile din domeniul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor au avut în anul 2017 o cifră de afaceri netă totală de 6.391,96 mil. lei, companiile din domeniul Industriei prelucrătoare au obţinut a doua poziţie în ceea ce privește cifra de afaceri netă cu o valoare de 5.482,78 mil. lei, urmate de firmele din domeniul Transport și depozitare cu 2.562,38 mil. lei și firmele din domeniul Construcții cu o cifră de afaceri netă de 1.225,11 mil. lei;

- în ceea ce privește profitul curent, prima poziție în clasament este ocupată de firmele care activează în domeniul Industriei prelucrătoare cu un profit în valoare de 370,23 mil. lei, pe locul secund se află companiile din domeniul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor cu un profit de 368,12 mil. lei, iar a treia poziție aparține firmelor din domeniul Transport și depozitare cu valoarea profitului de 144,71 mil. lei;

- ierarhia se modifică și în ceea ce priveşte rata profitului, pe primul loc situându-se companiile din domeniul Intermedieri financiare și asigurări ce înregistrează o rată a profitului de 43,33%;

- pe următoarele poziţii în ceea ce priveşte rata profitului se situează companiile din categoria Tranzacții imobiliarea (34,88%), Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (32,43%) și Sănătate și asistență socială (25,96%);

- se observă faptul că domeniile cele mai profitabile au şi un număr ridicat de salariaţi: cei mai mulţi angajaţi din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (18.996 salariaţi), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16.383 salariaţi), Transport și depozitare (9.458 salariaţi) și Construcții (7.499 salariați);

- cele mai productive companii sunt care activează în următoarele domenii: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – o productivitate medie a muncii de 0,39 mil. lei/salariat, Tranzacții imobiliare – 0,31 mil. lei, Industria prelucrătoare 0,29 mil. lei, Transport și depozitare 0,27 mil. lei.

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitateCa urmare a integrării României în UE, firmele din judeţ se confruntă cu o presiune

concurenţială sporită pentru a rezista pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile participării pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute etc.

Industria Industria suceveană a înregistrat, pe ansamblu, în anul 2017 o creştere faţă anul 2016,

în perioada 01.01.2017 - 30.11.2017 indicele producţiei industriale, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului 2016, a fost de 111,2%.

În perioada ianuarie - septembrie 2017, exporturile FOB din judeţul Suceava au totalizat 391.4 mii euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2016, valoarea mărfurilor exportate a crescut cu 21,6%.Creşteri ale volumului exporturilor de mărfuri în perioada ianuarie-septembrie 2017, comparativ cu exporturile din aceeaşi perioadă a anului 2016, s-au înregistrat la secţiunile:- Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale- Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea- Produse minerale- Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare

- Produse vegetale- Pastă de lemn, hârtie, carton şi articole din acestea- Mijloace şi materiale de transport- Materiale textile şi articole din acestea- Mărfuri şi produse diverse- Animale vii şi produse animale- Produse alimentare, băuturi şi tutun- Maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodussunetul şi imaginile- Produse din lemn, exclusiv mobilier- Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

În cadrul regiunii Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul 3, după Iaşi şi Bacău, din punct de vedere al volumului de mărfuri exportate în perioada ianuarie-septembrie 2017, deţinând 17,8% din total exporturi la nivel de regiune. În perioada ianuarie-septembrie 2017, Regiunea Nord-Est a deţinut o pondere de 4,7% în totalul mărfurilor exportate de România.

AgriculturaO caracteristică deosebită a regiunii şi a judeţului este relieful foarte variat şi specificul

montan, cu potenţial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafeţe favorabile culturilor agricole.

Păşunile şi fâneţele ocupă o parte importantă din suprafaţa agricolă, creşterea bovinelor fiind o activitate tradiţională a locuitorilor judeţului.

Deşi s-a făcut o promovare permanent a posibilităţilor oferite prin utilizarea fondurilor europene nu s-a reuşit a se întocmi nici un proiect.

SilviculturaLa sfârşitul anului 2017, suprafaţa totală administrată de Direcţia Silvică Suceava este de

342.735 ha fond forestier, din care 273.398 ha proprietate publică a statului şi 68.462 ha proprietate a persoanelor juridice, uat-uri şi fizice, aflată în administrare şi/sau pază.

Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, aceasta ridicându- se la 437.465 ha la data de 01.01.2017. Suprafaţa reprezintă 6,8% din fondul forestier al ţării şi 50,9% din suprafaţa totală a judeţului.

O sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

TurismulJudeţul Suceava dispune de un potenţial turistic foarte ridicat, prin resursele naturale,

patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare.

Specificul judeţului oferă condiţii deosebite pentru turismul balnear, montan şi agroturism. Agroturismul, beneficiază în mod deosebit de potenţialul gospodăriilor rurale, cu precădere în zona montană.

În structura numărului total al structurilor de primire turistică deschise în 2017, pensiunile agroturistice au deţinut cea mai mare pondere, respectiv 36,8%, urmate de pensiunile turistice urbane (29,1%), hoteluri (17,7%), vile turistice (4,6%) şi 11,8% celelalte tipuri de structuri de primire turistică (moteluri, hostel- uri, cabane turistice, bungalow - uri, s.a.).

Capacitatea de cazare turistică, în funcţiune, a structurilor de primire existente în judeţul Suceava în 2017 a fost de 213.699 locuri — zile. Faţă de 2016 capacitatea de cazare turistică în funcţiune a crescut cu 5,3%.

Numărul de turiştilor străini înregistraţi în perioada 1.01-30.11.2017 a fost de 51.154 persoane, în creştere cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016.

Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan Zona montană acoperă o suprafaţă însemnată din teritoriul judeţului. Gospodăriile ţărăneşti

care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de dispersie teritorială. Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale,

depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei.

Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural.

În ciuda unui randament mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia, specificul montan oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural.

CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea mare a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.);- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.Pentru schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele

de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing,

tehnici de vânzare; colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu:

tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.;

formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Concluzii desprinse din analiza indicatorilor economici.

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPTRitmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi a productivităţii muncii.

Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice regionale.

Provocări induse de procesul de integrare europeană.Dinamica investiţiilor brute şi a investiţiilor străine.

Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale / economice, tehnice - artistice – IT.Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Tendinţa de creştere a ponderii unor sectoare economice, în paralel cu scăderea ponderii altor sectoare în formarea PIB.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare, diversitatea activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Modificări structurale din economie evidenţiate prin modificări ale ponderilor sectoarelor şi activităţilor economiei naţionale la formarea PIB şi VAB.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a IMM.

Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse.Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide.Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe

21

antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.).Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerinţelor de mediu pe baza standardelor UE.

Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea tehnică generală.

Ponderea mare a zonei montane şi premontane în suprafaţa judeţului.

Programe de informare, consiliere şi instruire adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan.

22

2.1.3. Piaţa muncii

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de date BFM (Biroul Forţei de muncă).

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din Balanţa Forţei de muncă, este prezentată în tabelul de mai jos:

Judeţul Suceava 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Populaţia activă – Total 254,1 257,3 244,6 251,8 249,8 246,4 237,7 231,9Populaţia ocupată – Total 234,0 238,4 232,7 237.9 233,6 230,0 222,4 217,4Rata de activitate 58,5 58,0 54,5 55,6 54,9 64,5 62,4 60,4Masculin 59,1 60,5 53,3 55,0 56,0 65,0 63,2 62,8Feminin 57,7 55,3 55,9 56,0 53,6 64,1 61,4 57,3Rata de ocupare 53,8 53,7 51,9 52,5 51,3 60,2 58,4 56,4Masculin 53,9 55,7 50,5 52,0 52,0 60,2 58,8 58,6Feminin 53,8 51,8 53,4 53,0 50,5 60,3 57,8 54,1

Sursa: Anuarul Statistic 2017Principalele constatări desprinse din informaţiile din BFM la nivelul judeţului Suceava:

Populaţia activă, populaţia ocupată:În anul 2016 populaţia activă a scăzut cu 5,8 mii persoane faţă de 2015, şi cu 22.2 mii mai

mică decât în anul 2009, are cea mai mică valoare din perioada analizată.Populaţia ocupată din anul 2016 a scăzut faţă de 2015 cu 4 mii persoane şi cu 16.6 mii mai

mică decât în 2009, şi are valoarea cea mai mică din perioada analizată.Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale

Pe ansamblul judeţului Suceava an de an populaţia ocupată a avut un trend descrescător, în anul 2016 a scăzut cu 3,8 mii persoane faţă de anul 2014, dar este mai mare cu 2-3 procente faţă de perioada 2009-2013.

Ponderea populaţiei ocupate în industrie a crescut 3.3 mii persoane în anul 2016 faţă de 2015 şi are cea mai mare valoare din perioada 2009-2016. Populaţia ocupată în agricultură a scăzut cu 12.2 mii persoane faţă de 2015 şi cu 32 mii persoane faţă de anul 2009.

23

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale-judeţul Suceava

- mii persoane -

Județul Suceava 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016TOTAL 234.0 238.4 232.7 237.9 233.6 230.0 222.4 217.4

Agricultură şi silvicultură 106.3 113.0 107.2 110.1 104.0 100.1 86.5 74.3Industrie 33.4 35.2 37.0 36.7 36.6 35.8 38.6 41.9- Industrie extractive 1.3 1.4 1.4 1.3 1.4 1.7 1.7 1.5- Industrie prelucratoare 30.5 29.8 31.5 31.4 31.7 30.6 33.6 36.7- Energie electrica, termica, gaze, apa 4.2 4.0 4.1 4.0 3.5 3.5 3.3 3.7Construcţii 9.7 9.5 9.7 9.3 9.8 10.1 10.7 11.3Servicii 80.4 80.7 78.8 78.0 79.6 80.3 81.6 82.6- Comert 27.4 27.4 27.8 28.5 30.1 30.3 30.3 30.5- Hoteluri si restaurant 3.6 3.3 3.4 3.8 3.4 4.1 4.2 4.8- Transport, depozitare, comunicatii 10.7 11.2 11.0 10.0 10.1 9.7 10.4 11.2- Intermedieri financiare 1.5 1.5 1.4 1.5 1.4 1.4 1.3 1.3- Tranzactii imobiliare 0.9 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4- Administratie publica și apărare 7.7 6.8 6.7 7.1 7.8 7.7 7.8 5.2- Educație 12.5 11.9 12.1 12.1 11.9 11.9 12.1 12.2- Sănătate și asigurări sociale 10.3 10.6 9.1 8.7 8.7 8.9 9.3 9.5- Altele 5.8 6.0 5.2 5.8 5.7 5.8 5.7 6.5

Sursa: Anuarul Statistic 2017

Populaţia ocupată în construcţii deţine o pondere redusă dar se observă o creştere faţă de anii 2009-2015,egala cu 2010. Din cadrul serviciilor, comerţul se menţine cu aceeaşi valoare, se observă o creştere cu 3.1 mii persoane faţă de 2019, la transporturi se observă o creştere faţă de anii precedenţi la fel si la hoteluri restaurante.

În domeniile Educaţie, Sănătate şi Administraţie populaţia ocupată nu a suferit modificări importante , se observă o creştere cu 0.1 mii persoane în educaţie şi cu 0.2 mii persoane în sănătate.

Structura populaţiei ocupate pe medii şi sexe are tendinţe asemănătoare ca a întregii populaţii ocupate, în sensul că are loc o migrare către mediul rural.

Această tendinţă este mai accentuată la femei care îşi găsesc un loc de munca mai greu în mediul urban, fiind mai mare cu 4 – 5 puncte procentuale la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie şi construcţii, unde numărul de bărbaţi angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De asemenea, în activităţile de Prestări Servicii domină femeile în activităţile de birou sau servicii ce nu necesită efort fizic mare, iar în activităţile cu mult teren, depanări şi servicii, domină bărbaţii.

4.1.3. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionaleDin evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei în perioada 2008 -

2015, se observă o creştere a numărului mediu de salariaţi în perioada 2008-2012 şi o descreştere în anii 2012 – 2015. În judeţul Suceava a crescut numărul de salariaţi în domeniul Servicii, începînd cu anul 2013, la fel în domeniul Industrie numărul salariaţilor este în creştere, iar în domeniul Agricultură şi Silvicultură numărul salariaţilor a scăzut în perioada 2012-2015.

Numărul salariaţilor a crescut în 2016 la 106312 avînd cea mai mare valoare din perioada 2009-2015. În Agricultură, Silvicultură numărul slariaţilor se menţine sub 3000 în perioada 2012-2014, în 2016 a crescut la 3460. În Construcţii numărul salariaţilor a crescut faţă de anii 2009-2015. Se observă o creştere semnificativă în domeniului Servicii, în anul 2015 numărul salariaţilor a crescut la 63320 avînd cea mai mare valoare din perioada analizată.

Evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale, în judeţul Suceava este prezentată în tabelul de mai jos:

24

-persoane

Judeţul Suceava 2009 2010 2011 2012 2013 20142015 2016

TOTAL 99416 91901 94109 95393 95820 98879 102180106312

Agricultură şi silvicultură 2862 2559 2753 2996 2917 2962 3256 3460

Industrie 24316 21441 21203 22489 21565 21457 21361 25281

Industrie extractivă 1468 1293 1334 1301 1460 1633 1680 1476

Industrie prelucrătoare 19254 16497 16368 17608 16938 16969 16820 20699

Energie electrică, termică, gaze, apă 3594 3651 3501 3580 3167 2855 2861 3106

Construcţii 6951 5749 6381 6163 5878 6689 7697 7853

Servicii 63273 59662 56897 52783 53541 55728 61244 63320

Comerţ 20026 17135 16809 16861 16866 17442 20169 21016

Hoteluri şi restaurant 3518 2440 2299 2281 2430 2752 3750 4297

Transport, depozitare, comunicaţii 5519 5521 5342 4970 5298 5639 6338 7086

Intermedieri financiare 1467 1367 1330 1326 1321 1267 1325 1325

Tranzacţii imobiliare 2577 261 457 428 503 485 491 385

Administraţie publică şi apărare 5491 5177 4673 4768 4856 5040 5103 5179

Educaţie 12600 11881 11454 11412 11459 11895 11893 11879

Sănătate şi asigurări sociale 9601 9464 8175 7756 7722 7754 8468 8761

Altele 2474 3143 2914 2981 3086 3454 3707 3392

Sursa: Anuarul Statistic 2017

Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM SUCEAVALa nivelul județului Suceava, rata șomajului a înregistrat în anul 2018 valori aproximativ

egale cu anul 2017, plecând de la valoarea de 5,62% înregistrată în luna ianuarie 2018, a ajuns în luna octombrie 2018 la valoarea de 4,69%, cu 0,31 pp mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

25

Nr.crt.

Luna2017Indicator Ia

aFeb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep. Oct.

1. Rataşomajului % 5.62 5.69 5.49 5.10 4.82 5.05 5.36 5.37 5.26 4.69

2.Şomeri

beneficiari de indemn. 3876 3877 3568 3000 2666 2612 2677 2891 2915 3031

3.Şomeri carenu benefic. de indemn. 9024 9174 9038 8705 8403 8989 9630 9432 9167

4. Total şomeriînregistraţi 12900 13051 12606 11705 11069 11601 12307 12323 12082

În ianuarie 2018, rata şomajului la nivelul judeţului Suceava a înregistrat valoarea de 5,62%, inferioară celei la nivelul Regiunii Nord-Est (5,8%), dar superioară celei la nivel naţional (3,99%), evolând în aceşti parametrii până la 31.10.2018. La 31.10.2018, în evidenţa AJOFM Suceava se aflau 10.770 şomeri, cu 831 şomeri mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Structura şomajului Indicatori Nr. Pondere în totalînregistrat, după: şomeri şomeriStatutul persoanei Şomeri indemnizaţi, din care: 3031 28%

înregistrate - absolvenţi 609 6%Şomeri neindemnizaţi, din care: 7739 72%

- beneficiari ai prevederilor 6960 65%Legii nr. 416/2001

Sex Femei 4912 45%Bărbaţi 5858 55%

Mediul de provenienţă Urban 3038 28%Rural 7732 72%

Vârstă Sub 25 ani 2428 23%25-29 ani 671 6%30-39 ani 1886 18%40-49 ani 2743 25%50-55 ani 1383 13%Peste 55 ani 1659 15%

Nivelul de instruire, Primar, gimnazial, profesional 7477 69%total şomeri Liceal şi postliceal 2879 27%

Universitar 414 4%Distribuţia nr. de şomeri indemnizaţi după nivelul de instruire Pondere în total

şomeri indemnizaţiNivelul de instruire, Primar, gimnazial, profesional 1586 52%şomeri indemnizaţi Liceal şi postliceal 1229 41%

Universitar 216 7%Distribuţia nr. de şomeri neidemnizaţi după nivelul de instruire Pondere în total

şomerineindemnizaţi

Nivelul de instruire, Primar, gimnazial, profesional 5891 76%şomeri neindemnizaţi Liceal şi postliceal 1650 21%

Universitar 198 3%

Tendinţa de scădere a numărului de şomeri din anul 2018, comparativ cu anul 2017, se regăseşte atât în ceea ce priveşte numărul de locuri de muncă vacante înregistrate în evidenţa AJOFM Suceava, cât şi a realizărilor obţinute prin Programul Județean de Ocupare a Forței de Muncă.

Până la data de 30.09.2018, au fost comunicate de către angajatori 14.741 locuri de muncă vacante, cu 1.653 locuri de muncă vacante mai puţin faţă de aceeşi perioadă a anului trecut

Conform Anuarului Statistic al Judeţului Suceava, în ultimii ani se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei civile ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în pararel cu creşterea în servicii şi administraţie. Serviciile sunt pe primul loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean. În scădere, ponderea populaţiei ocupate în industrie este mai mică decât media naţională. De asemenea, agricultura a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani, în schimb construcţiile, cu o pondere puţin mai mică decât media naţională, înregistrează o tendinţă de creştere. Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii locale sunt: comerţ, servicii, construcţii, turism şi alimentaţie.

În tabelul de mai jos sunt prezentate meseriile cu cele mai multe locuri de muncă vacante:

833201 sofer autocamion/masina de mare tonaj 1103muncitor necalificat la demolarea cladirilor, captuseli zidarie, placi mozaic,

931301 faianta, gresie, parc 948522101 Vanzator 775832201 sofer de autoturisme si camionete 621933303 manipulant marfuri 531932904 muncitor necalificat la ambalarea produselor solide si semisolide 471522303 lucrator commercial 465932906 muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor 408921502 muncitor necalificat in silvicultura 370932905 muncitor necalificat in industria confectiilor 353941201 lucrator bucatarie (spalator vase mari) 324711501 dulgher (exclusiv restaurator) 251541401 agent de securitate 246332203 agent de vanzari 227513101 ajutor ospatar 193931203 muncitor necalificat la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje 185931302 muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructii 177941101 ajutor bucatar 171723302 mecanic utilaj 171721410 lacatus mecanic 153513201 barman 151513102 ospatar (chelner) 141512001 bucatar 137723103 mecanic auto 136222101 asistent medical generalist 133532203 asistent personal al persoanei cu handicap grav 128911201 femeie de serviciu 124932101 ambalator manual 123962101 curier 118432111 lucrator gestionar 118331302 contabil 114515104 administrator 103263102 consilier/expert/inspector/referent/economist in economie generala 101711904 asfaltator 100

Analizând ofertele de loc de muncă din partea angajatorilor rezultă menţinerea unei cereri crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru meserii din domeniul construcţiilor, locuri de muncă în domeniul comercial, al turismului şi prelucrării lemnului, şi un număr destul de mare de muncitori necalificaţi.

La 30.09.2018 sunt în plată 535 absolvenţi din promoţia 2018. Anul trecut la 30.09.2017 erau în evidenţă 465 absolvenţi, cu 70 mai puţini decât în anul 2018. Distribuţia pe studii a absolvenţilor 2018 este prezentată în tabelul de mai jos.

Distribuţia pe categorii de studii a absolvenţilor indemnizaţi la 30.09.2018

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 50%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 60% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 4 iar 40% pentru calificări de nivel 3.

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD ESTCalificări Calificări

specificePROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - specifice

Total nivelului 3 deREGIUNEA NORD-EST nivelului 4 de calificarecalificare2011 1233891 160772 10731192012 1228778 160101 10686772013 1223317 159384 10639332014 1201479 156518 1044961

Anul 2015 1196855 155912 10409442016 1190557 155085 10354722017 1183698 154185 10295132018 1176349 153221 10231282019 1168566 152199 10163672020 1160401 151128 1009274

Ponderea din cererea pieţei muncii pentru 13% 87%calificări de nivel 3 şi 4 în 2017Pondere nivel 4 pentru continuarea studiilor înînvăţământ superior în 2017 (asigurarea 27%benchmark european)Ponderi nivel 3 şi 4 în oferta educaţională a 40% 60%IPT - ieşiri în 2017

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regionalPopulaţia activă, populaţia ocupată:

Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare:Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional, cu

disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale.Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia

feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).Şomajul (BIM):

În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel naţional având următoarele aspecte:

- rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului rural la nivel naţional;

- şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor;- şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţieRiscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai

scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă decât la nivel naţional. În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). La nivelregional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de două ori mai mică decât a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial).

Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media pe ţară.

Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)

Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a populaţiei civile - similar cuAMIGO.

Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:

Rata şomajului (şomeri înregistraţi) în scădere.Tendinţă generală descrescătoare a şomajului în prezent (similar cu AMIGO).Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO).

30

Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civileSe constată în ultimii ani tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate

(civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în administraţie.Serviciile:

Primul loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean.Creştere constantă în ultimii ani atât în cifre absolute cât şi ca pondere a ocupării în toate

activităţile din cadrul sectorului.Industria:

În scădere, ponderea populaţiei ocupate în industrie este mai mică decât media naţională.

Agricultura:Scădere constantă în ultimii ani.

Construcţiile:Pondere puţin mai mică decât media naţională - tendinţă de creştere.

Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Învăţământul profesional şi liceal tehnologic:Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă: mecanică, industrie textilă şi

pielărie, comerţ, construcţii, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică, industrie alimentară.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului.

Dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare.

Şcoala postliceală:Domeniile economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, informatică – dinamică

pozitivă la nivel judeţean: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă - şomeri.

31

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPTScăderea ratei deocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii. Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor. Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a

managementului şcolar. Participarea scăzută aforţei de muncă în programe de formare continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: - creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi; - adecvarea calificării cu locul de muncă; - reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; - recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală; - diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă etc.

Evoluţiile sectoriale înplan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS). Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare. Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională. Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială în oferta de şcolarizare în perspectiva 2020. Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale, grupate în domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă în creştere în anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale.(descrie in termeni de CAEN sau COR). Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală: - diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor. - implicarea în programe de formare continuă pe două componente: - formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive; - reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

Decalaje privind nivelulde educaţie în mediulrural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural. Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate. Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social.

32

2.1.4. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Suceava

Contextul demografic şi populaţia şcolară

Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei. Reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani– scădere cu 18% la nivel judeţean pentru perioada 2005-2025.

În anul şcolar 2017-2018 populaţia şcolarizată reprezintă 88,16% faţă de cea şcolarizatăîn anul şcolar 2010-2011, înregistrând o scădere față de anul școlar 2016/2017 cu 1,1%.

Din analiza datelor din tabelul de mai jos se constată:

populaţia şcolarizată în preşcolar înregistrează o scădere semnificativă (22,33%) comparativ cu anul şcolar 2010-2011;

populaţia şcolarizată în primar a crescut cu 7,77% şi cea din gimnaziu a scăzut cu19,59%;

la nivel liceal populaţia şcolară a scăzut cu 24,76%, iar la învăţământul profesional a început să crească, ca urmare a existenței școlii profesionale de 2 ani, după clasa a IX – a liceu și a școlii profesionale de 3 ani și a învățămțântului dual, după clasa a VIII-a;

învăţământul postliceal, înregistrează o creştere accentuată (de 1,45 ori) faţă de anul şcolar 2010-2011, ca urmare a scăderii promovabilităţii la examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu putând urma această formă de şcolarizare, fără diplomă de bacalaureat;

pe total, se constată o scădere de 11,84 % a populaţiei şcolare, faţă de anul şcolar2010/2011.

Evoluţiei populaţiei şcolarizate pe nivele de educaţie

Nr. Niveluri deAn şcolar Evoluţie

2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ (%)crt. educaţie

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2018/20101 Preşcolar 25444 24693 20868 20814 20924 19947 19687 19763 77.67%

2 Primar 32624 31631 35625 35316 35188 34465 34010 35159 107.77%3 Gimnazial 34153 32491 32441 32051 31344 30592 29738 27462 80.41%4 Liceal 34217 35791 31852 30328 28186 26538 25994 25744 75.24%

5Învăţământ

1929 438 1424 1820 2882 3302 3624 3967profesional 205.65%și dual

6Postliceal/

1877 2411 2980 3483 3561 3434 3063 2728 145.34%maiştriTotal 130244 127455 125190 123812 122085 118278 116116 114823 88.16%

Analizând evoluţia populației școlarizate constatăm că există tendinţă de scădere a acesteia, ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei în ţările europene.

Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm diferenţa dintre numărul populaţiei şcolarizate în mediul urban, faţă de cel din mediul rural.

În mediul rural populaţia din preşcolar, primar şi gimnaziu era la nivelul anului şcolar 2017 - 2018 cu 9232 în număr mai mare decât cea existentă în mediul urban (55,60% rural și 44,40% urban).

La nivel de învăţământ liceal, profesional şi postliceal, domină mediul urban, ca urmare a dezvoltării unităţilor şcolare în municipii şi oraşe.

Din totalul populaţiei şcolare, în anul şcolar 2017-2018, 61,91% era în mediul urban şi 38,09% în mediu rural.

33

În privința numărului de elevi cuprinși în învățământul profesional, județul Suceava înregistrază creșteri însemnate în anul școlar 2017-2018, în raport cu anul școlar 2011-2012. Raportat la regiunea Nord-Est, județul Suceava a avut în anul școlar 2017-2018 cel mai mare număr de elevi cuprinși în învățământul dual și profesional după județul Iași, pe domenii profesionale căutate pe piața muncii (mecanică, comerț, turism, industrie textilă și pielărie etc.).

Fig. 5.4. Evoluţia numărului de elevi cuprinși în învățământul profesionalla nivelul regiunii Nord-Est 2010-2018 (Sursa: INS)

34

Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilor.Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi

consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere per elev, numărul de elevi consiliaţi per consilier etc

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, din cauza unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărul mic de elevi testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

În urma sondajului realizat în anul școlar 2018-2019 de către CJRAE Suceava, la care au participat 6133 elevi din clasa a VIII-a (84,22% din totalul elevilor înscriși în clasa a VIII-a) s-au obținut următoarele rezultate: 4775 elevi au optat învățământul liceal, 896 elevi au optat pentru învățământ profesional, 35 elevi au optat pentru unități de învățământ din alte județe, 307 elevi sunt nehotărâți și 120 elevi nu doresc să continue studiile.

2.1.5. Parteneri actuali şi potenţialiUn parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea

carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un învăţământ profesional şi tehnic de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Toate unităţile ÎPT au elaborat curriculumul în dezvoltare locală prin consultarea agenţilor economici partenri.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale.

Procesul de accelerare a schimbărilor, evoluţia ştiinţelor şi tehnologiei, diversificarea profesiilor, creşterea gradului de democratizare a vieţii sociale justifică înscrierea învăţământului în perspectiva educaţiei permanente.

Concluzia unanimă a analiştilor pieţei muncii este aceea că pregătirea profesiilor pentru viitor începe cu pregătirea învăţământului pentru viitor. Şcoala trebuie să asigure absolvenţilor următoarele cinci categorii de competenţe de bază pentru a-i înarma cu „know-ul pentru muncă”:

identificarea, organizarea, planificarea şi alocarea resurselor; muncă în echipă, în colaborare; achiziţionarea şi utilizarea informaţiilor; înţelegerea interacţiunilor complexe a sistemelor relaţionale; operarea cu tehnologii variate.Având în vedere importanţa pe care o acordăm educaţiei permanente, am elaborat un plan

de acţiune pentru reţelele de colaborare la nivel interregional şi internaţional. Astfel, CSEI Sf. Andrei Gura Humorului a încheiat acorduri de colaborare şi parteneriat cu:

administraţia publică locală care se concretizează într-o serie de acţiuni ce au ca obiect educarea şi formarea tinerilor;

societăţi comerciale din regiune în vederea efectuării instruirii practice în domeniile: tricotaje, confecţii, mecanică auto;

AJOFM şi CJRAE în vederea consilierii pentru orientarea profesională; alte instituţii şi organizaţii : Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic,; alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din ţară şi străinătate.În urma interviurilor şi discuţiilor cu reprezentanţi ai agenţilor economici s-a desprins

concluzia că angajatorii preferă persoane care posedă competenţe şi abilităţi tehnice, o bună 35

comunicare şi relaţionare, adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în echipă, care ştiu să utilizeze calculatorul şi în unele cazuri şi competenţa de a comunica într-o limbă străină şi cunoştinţe de marketing şi antreprenoriat (în domeniul serviciilor - domeniul turism şi alimentaţie publică).

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predarea şi învăţareaObţinerea informaţiilor privind procesul de predare învăţare a fost posibilă pe baza

analizelor făcute de fiecare catedră şi comisie evaluând activitatea şi rezultatele anului şcolar trecut, pe baza chestionarelor date elevilor, profesorilor şi părinţilor (chestionare comisia de calitate).

Învăţarea este centrată pe elev şi se are în vedere respectarea stilurilor de învăţare. Cadrele didactice utilizează o gamă variată de strategii de predare, învăţare, recuperare

adaptate la nivelul fiecărui elev. Elevii primesc sprijin în ceea ce priveşte orientarea şcolară şi profesională atât de la diriginţi cât şi de la comisia de orientare .

Analiza rapoartelor şi chestionarelor a condus la următoarele:

PUNCTE TARI: Profesorii dovedesc o bună cunoaştere a curriculumului şi îşi adaptează strategiile de predare învăţare în funcţie de standardele de pregătire profesională, nevoile elevilor, rezultatele la testele iniţiale şi de progresul elevilor, învăţarea fiind centrată pe elev (sursa: planificările semestriale, portofoliile profesorilor) Un procent de 65% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine profesorilor pentru gradul de implicare în procesul de predare (sursa : chestionarele elevilor) Curriculumul la decizia şcolii a antrenat profesorii şi în calitate de conceptori de conţinuturi de învăţământ (sursa: programele disciplinelor opţionale) Conceperea şi dozarea conţinuturilor, modurile de organizare a învăţării se fac astfel încât elevii să fie angajaţi în eforturi cu valoare formativă care să se asocieze cu bucuria de a învăţa (sursa : catalogul clasei, proiectarea lecţiilor) abordarea curentă a demersului formativ-educativ-recuperator şi integrator raportat la particularităţile de dezvoltare psihofizică şi comportamentală specifice copilului cu dificultăţi de învăţare 80% dintre profesori sunt preocupaţi de crearea unei atmosfere generale de securitate şi încredere în clasă, de încurajarea succeselor fiecărui elev, de crearea unui flux de simpatie între profesor şi elev (sursa: chestionare profesori, elevi) 60% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine pentru atitudinea şi comportamentul cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi (sursa :chestionare elevi) 50% dintre profesori folosesc metode adecvate pentru a construi secvenţe instructive bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesul elevilor şi a stimula performanţele, a crea o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultăţile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a problemelor (sursa : proiectarea unităţilor de învăţare, planurile de lecţie, fişele de asistenţe la lecţie). 60% dintre profesori folosesc metode alternative de evaluare, stabilite la nivelul fiecărei catedre, urmărind promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii (sursa: rapoarte catedre) 60% dintre profesori abordează diferenţiat elevii în raport cu care au aşteptări înalte sau scăzute conducând la conştientizarea şi valorificarea resurselor de care aceştia dispun . Preferinţele profesorilor se exprimă diferenţiat în alegerea manualelor, culegeri de texte, de exerciţii şi probleme, atlase, etc. (sursa: chestionare profesori). Resursele materiale existente în şcoală sunt utilizate în lecţie pentru sprijinirea învăţării în proporţie de 80% (sursa: proiectele de lecţii, fişele de asistenţă la lecţie). Rezultate bune la examenul de absolvire a şcolii de arte şi meserii (sursa: statisticile şcolii)

36

Există o preocupare a cadrelor didactice pentru perfecţionare şi formarea continuă prin: susţinerea gradelor didactice, participarea la cursuri de formare: activităţi metodice la nivelul şcolii şi judeţului (sursa: portofoliile profesorilor); oferta educatională realistă, adaptată cerintelor de pe piața muncii în strânsă relație şi cu interesele elevilor (sursa: analiza mediului extern).

PUNCTE SLABE: Rezultatele slabe la testele predictive denotă o pregătire iniţială slabă a elevilor (sursa: rapoarte comisii). Nu există o strategie coerentă la nivelul tuturor catedrelor pentru ameliorarea lacunelor elevilor (sursa: chestionare elevi) Motivaţia elevilor pentru învăţare este scăzută (sursa: rapoarte comisii). Dificultatea de a realiza un program pentru pregătirea suplimentară a elevilor (sursa: chestionare profesori) Există deficienţe în evaluarea ritmică a elevilor şi predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative (sursa: cataloagele claselor) Slaba colaborare a familiei cu şcoala, nesupravegherea elevilor datorită faptului că mulţi părinţi sunt plecaţi în străinătate (sursa: dosarele diriginţilor) Lipsa de interes a elevilor pentru şcoală datorită “mirajului” muncii în străinătate şi a câştigului imediat fără a urma calificările în care s-au pregătit.

MĂSURI: Utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevi, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, oferirea de recompense chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a etapelor. Conştientizarea elevilor cu privire la concurenţa pe piaţa muncii care va creşte în contextul în care România este ţară membră UE. Implicarea consiliului reprezentativ al elevilor şi părinţilor în luarea deciziilor privind activităţile şcolii. Antrenarea unui număr mai mare de elevi la concursurile şcolare. Implicarea comunităţii locale şi a factorilor de răspundere în activitatea şcolii . Solicitarea psihologului şcolar în acţiunile de consiliere a elevilor cu dizabilităti, elevilor cu devieri de comportament, elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar. Folosirea mijloacelor moderne pentru a creşte atractivitatea şi interesul elevilor pentru lecţie.

2.2.2. Materiale şi resurse didacticePUNCTE TARI:

Cele 2 laboratoare de informatică dotate cu 50 de calculatoare legate în reţea asigură instruirea elevilor conform programelor specifice; Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 18097 volume tipărite (14242-titluri de carte existente), utilizatori înscriși 488, utilizatori activi 437, vizite la bibliotecă 4155; 60% dintre elevii şcolii au fişe la bibliotecă (sursa: statisticile şcolii); Dotarea şi reabilitarea spaţiului destinat copiilor cu TSA ( clase special amenajate, cadru plăcut de lucru, spaţiu de joacă , dormitoare, etc. ) Reorganizarea spaţiilor pentru terapii specifice, astfel încât activităţile de recuperare să se

desfăşoare într-un mod corespunzător din punct de vedere terapeutic, într-un cadru optim şi agreabil;

Dotarea celor 3 cabinete de CFM şi Kinetoterapie; Dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor şcolare; Reamennajarea unui spaţiu destinat orelor de educaţie fizică, dotat cu aparate fitness , obiecte

de sport necesare desfăşurării activităţilor sportive din şcoală.

PUNCTE SLABE: supraaglomerarea spaţiilor de cazare

37

unele clase nu oferă elevilor un mediu atractiv pentru desfăşurarea activităţii

38

2.2.3. Rezultatele elevilor

PUNCTE TARI:

participarea unui număr mare de elevi la Olimpiade şi Concursuri sportive şi extraşcolare pentru elevii cu dizabilităţi unde s-au obţinut 441 de premii (anexa 5 );

Promovabilitatea la examenele de absolvire a învăţământului profesional/liceal tehnologic în ultimii trei ani a fost 100%;

Implicarea elevilor în parteneriatele educaţionale derulate la nivelul unităţii şcolare, la nivel judeţean şi naţional;

PUNCTE SLABE:

Rata absenteismul la clasele de la profesională este ridicată (sursa: evidenţele şcolii privind absenţele);

Numeroase sancţiuni acordate elevilor pentru absenteism ridicat (la clasele de profesională), conform Regulamentului Şcolar, însoţite de scăderea notei la purtare.

Un număr mare de elevi provin din familii în care unul sau ambii părinţi lucrează în străinătate

Insuficienta implicare a părinţilor în viaţa şcolii, în activităţile extraşcolare la nivelul şcolii şi al clasei .

2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferite elevilor

PUNCTE TARI:

existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară; existenţa unui număr mare de cadre didactice specializate în psihopedagogie specială existenţa a 6 psihologi şcolari atestaţi, existenţa programelor din cadrul Campaniilor Naţionale de dezvoltare personală şi reconversie profesională (Asociația Non Profit Bucovina Pentru Toți, etc ) acţiuni coordonate de către asistentul social al şcolii, consilierul educativ, diriginţi şi cadre didactie existenţa programelor de consiliere coordonate de Consilierul educativ cu sprijinul cadrelor didactice şi a partenerilor existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii : CJRAE, A.J.O.F.M., Poliţie, ş.a, pentru a furniza consiliere şi orientare privind integrarea socială a elevilor; existența numeroaselor contracte cu agenții economici pentru practica elevilor care favorizează integrarea socială a elevilor (aceștia găsindu-și mai ușor un loc de muncă la terminarea studiilor); 90% dintre elevii şcolii au beneficiat de programele de consiliere ale Cabinetului ca beneficiari direcţi şi indirecţi (sursa: documentele din dosarele cabinetului de consiliere) 80% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi (sursa: chestionar elevi); 76% dintre părinţii intervievaţi consideră eficientă relaţia elev-prof. diriginte şi sunt mulţumiţi de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, membrii consiliului clasei (sursa: chestionar părinţi).

PUNCTE SLABE:

relaţia deficitară şcoală-familie şi implicarea nesemnificativă a părinţilor în rezolvarea problemelor de şcolarizare şi integrare a elevilor datorită fenomenului de migrare masivă a forței de muncă în străinătate.

39

2.2.5. Calificări şi curriculum

În anul şcolar 2017-2018 au fost planificate 10 clase pentru învăţământ primar, 15 clase pentru învăţământ gimnazial (s-au realizat 16) şi 18 clase învăţământ profesional, planul de școlarizare realizându-se în procent de 100%.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării stabileşte Standardele de Pregătire Profesională, Curriculumul Naţional, planurile cadru şi conţinuturile programelor şcolare.

La nivel de instituţie de învăţământ, se stabilesc Curriculumul în Dezvoltare Locală (C.D.L) şi Curriculumul la Decizia Şcolii (C.D.Ş.)- anexa 8.

C.D.Ş.-ul se stabileşte în funcţie de nevoile elevilor, specificul şcolii şi cerinţele pieţei muncii.

În plus faţă de C.D.Ş., C.D.L.-ul ţine cont şi de contractele şi convenţiile de colaborare dintre instituţia şcolară şi agenţii economici. În stabilirea C.D.Ş-ului, se propun mai multe pachete opţionale care se discută în şedinţă lărgită cu şefii de catedră şi Consiliul de Administraţie al şcolii. Pachetele aprobate în şedinţă se propun elevilor care optează pentru una din variantele prezentate. Consiliul de Administraţie aprobă pachetul ales de elevi.

Pentru clasele de profesională, în anul şcolar 2018- 2019 se vor aplica:o OMEN 3500/29.03.2018 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de

specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi pentru stagiile de pregătire practică CDL pentru învățământ profesional.

o OMEN 3501/29.03.2018 privind aprobarea programei şcolare pentru clasa a XI-a, învăţământ profesional.

o OMEN 3915/18.05.2017 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi pentru stagiile de pregătire practică CDL şi a programei şcolare pentru clasa a X-a, învăţământ profesional.

o OMEN 3914/18/05/2017 pentru aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală pentru clasele a IX-a şi a X-a, învăţământ profesional.

o OMENCS 4457 din 05/07/2016 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi pentru stagiile de pregătire practică CDL şi a programei şcolare pentru clasa a IX-a, învăţământ profesional.

o OMENCS 4121/13.06.2016 privind aprobarea standardului de pregătire profesională, nivel 3 .o OMECTS 3218 din 21/03/2014 privind aprobarea planurilor - cadru de învăţământ pentru

învăţământul profesional special şi a notei de fundamentare privind elaborarea acestora.o OMECS 5058/27.08.2015 privind aprobarea programei şcolare pentru clasa a XI-a (OMEN

4353/25/07/2013), învăţământ profesional de stat.o Matematică- clasa a IX-a OMECI nr. 5099/09.09.2009, clasa a X-a şi a XI-a OMEC nr.

4598/31.08.2004o Fizică- clasa a IX-a şi a X-a OMECT nr. 3458/09.03.2004, clasa a XI-a OMEC nr.

4598/31.08.2004o Chimie – clasa aIX-a şi a XI-a OMECI nr. 5099/09.09.2009o Biologie, Istorie, Geografie – sem I - OMECT nr. 3458/09.03.2004 şi sem II-OMEC nr.

4598/31.08.2004o Logică argumentare şi comunicare, clasa a IX-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.200o Psihologie, clasa a X-a, aprobată prin OMEC nr. 4598/31.08.2004 (trunchi comun, pentru

clasele cu 1 oră/săptămână)o Educaţie antreprenorială, aprobată prin OMEC nr. 4598/31.08.2004o Educaţie fizică, clasa a IX-a, Şcoala de arte şi meserii, aprobată prin OMECT nr.

3458/09.03.2004 Educaţie fizică, clasa a X-a, Şcoala de arte şi meserii, aprobată prin OMEC

40

nr. 3552/08.04.2004, Educaţie fizică, Anul de completare (clasa a XI-a), aprobată prin OMEC nr. 3872/13.04.2000

o Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, clasa a IX-a, filiera tehnologică, toate profilurile şi specializările, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009-Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, clasa a X-a, filiera teoretică toate profilurile şi specializările, filiera tehnologică toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională, profilurile artistic, sportiv, pedagogic, teologic, ordine şi securitate publică, toate specializările, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009

o Limba franceză/ limba engleză (Limba modernă 1), clasa a IX-a, aprobată prin OMECT nr. 3458/09.03.2004, Limba franceză/ limba engleză (Limba modernă 1), clasa a X-a

o Limba şi literatura română, clasa a IX-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009, Limba şi literatura română, clasa a X-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009

o OMECS 4437/23.09.2014 privind aprobarea programei şcolare Consiliere şi Orientare Curriculum diferenţiat pentru învăţământul profesional de stat cu durată de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a, XI-a

o OMECS 3684/08.04.2015 (Anexa 2) privind aprobarea planurilor de învățământ pentru pregătirea practică din aria curriculară Tehnologii, precum și pentru stagiul de pregătire practică CDL, pentru clasa a XI-a învățământ profesional de stat cu durata de 3 ani

Pentru clasele de învăţământ primar şi gimnazial se folosesc:o Ordin Nr.5755 din 17 septembrie 2012 privind Planul-cadru pentru învăţământul primar,

Ciclul achiziţiilor fundamentale – clasa pregătitoare, învăţământ special Dizabilităţi intelectuale – uşoare şi moderate, severe, profunde şi / sau asociate

o O.M.E.C.T. nr. 5239/01.09.2008 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu dizabilităţi moderate sau uşoare

o O.M.E.C. nr. 4928/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru clasele/grupele/unităţile de învăţământ special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate

o O.M.E.C. nr. 4927/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu deficienţe moderate sau uşoare

o O.M.E.C.T. nr. 5235/01.09.2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru clasele/grupele/unităţile de învăţământ asociate

o Proiecte de programe şcolare pentru deficienţă medie şi uşoară nr. 1633/ 2.07.2018, avizate în comisia CIEC în data de 28.06.2018, în consiliul profesoral din 3.10.2018 și în C.A. din 20.10.2018.

o O.M.E.C.T. nr. 5234/ 01.09.2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru terapia educaţională complexă şi integrată

o Programa școlară pentru disciplina CONSILIERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ CLASELE a V-a – a VIII-a - Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE .

2.2.6. Asigurarea calităţii

Procesul de predare-învăţare-evaluare din şcoala noastră reprezintă latura de bază a procesului instructiv-educativ de la CSEI Sf. Andrei Gura Humorului. În cadrul acestui proces elevii îşi dobândesc competenţele profesionale, abilităţile sociale şi îşi conturează personalitatea. În procesul instructiv - educativ se foloseşte o gamă variată de strategii de predare învăţare pentru a răspunde stilurilor de învăţare individuale, abilitaţilor, culturii şi motivării fiecărui elev.

41

32 săli de clasă

3 laboratoare informatică,

cu 55 calculatoare conectate la

internet

3 cabinete CFM

Cabinete:- industrie textilă- tâmplărie- alimentaţie- limba şi literatura română- limba fraceză- geografie- istorie- matematică- biologie

Cabinet CIEC/ Cabinet de consiliere şi orientare

Bibliotecă şi sala de lectură

Cabinet protecţia muncii şi PSI

Ateliere şi laboratoare: - 3 ateliere confecţii textile - 3 laboratoare alimentaţie publică - un laborator TSC - 2 ateliere tâmplărie

SPAŢII DE INSTRUIRE

Capelă

8 cabinete terapii specifice/ logopedie

Spaţiu de recreere

3 spaţii terapeutice pentru elevii cu tulburări din spectrul autist

Salăde sport

La reuşita procesului de predare-învăţare contribuie cu succes formarea continuă a cadrelor didactice, utilizarea învăţării centrate pe elev, utilizarea metodelor active, implementarea unui program de sprijin în învăţare, folosirea materialelor didactice moderne şi adaptate obiectivelor urmărite. Prin parcurgerea ritmică a materiei s-a urmărit valoarea formativă a cunoştinţelor transmise şi pe utilizarea tehnologiilor didactice moderne.

O atenţie deosebită acordăm creşterii calităţii, transmiterii cunoştinţelor, punându-se accent pe caracterul aplicativ al acestora, printr-o bună pregătire a cadrelor didactice pentru fiecare lecţie, prin întocmirea schiţelor de lecţie, planuri de lecţie pentru profesorii tineri, a materialului didactic adecvat fiecărei ore. În activitatea de predare-învăţare o importanţă deosebita se acordă modului de abordare a conţinutului şi metodelor folosite de profesori. Profesorii au aplicat cu succes metode de învăţare centrate pe elev, captând interesul elevilor şi realizând activităţi practice prin munca în echipă.

În funcţie de opţiunile elevilor, de necesităţile fiecărei clase sunt organizate activităţi care să vină în sprijinul elevilor şi care să-i ajute la participarea la diferite concursuri pe meserii şi şcolare.

2.2.7. Resurse materiale şi umane Resurse materiale

Resurse umane

42

Administraţie şi contabilitate

Spălătorie şi lenjerie

Cabinet medical şi infirmerie

Serviciul

s e c

r e t a r i a t

Cantină

Internat

Serviciul de asistenţă socială Magazie rechizite şi

echipament

SPAŢII AUXILIARE

Centrală termică

Personalul şcolii este format din 93 cadre didactice de predare, din care 66 cadre didactice titulare, 24 cadre didactice suplinitoare, şi 3 cadre didactice încadrate la plata cu ora, 37 persoane încadrate ca personal didactic auxiliar şi 42 persoane încadrate ca personal nedidactic.

Cadrele didactice sunt preocupate în permanenţă de perfecţionare, parcurgând în paralel cu obţinerea gradelor didactice şi stagii de formare în specialitate, metodică şi în psihopedagogie specială.

Distribuţia pe paliere de vechime/grade didactice este:

Vechime

Grad didactic

0 –

1 an

1 –

5 an

i

5 –

10 a

ni

10 -1

5 an

i

15 –

20

ani

20 –

25

ani

Pest

e 2

5 an

iT

otal

Debutant 14 0 0 0 0 0 0 14Definitivat 0 6 10 2 0 0 3 21Gradul II 0 0 5 1 2 2 2 12Gradul I 0 0 0 2 8 9 27 46Doctorat/doctorand

0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL 14 6 15 5 10 11 32 89

Dintre profesorii şcolii 46 au gradul didactic I, 12 gradul didactic II, 21 definitivat şi 14 sunt debutanţi;

În rândul cadrelor didactice din şcoală există 5 profesori metodişti ai I.Ş.J. Suceava și 2 reprezentanţi în Consiliile Consultative ISJ;

95 % dintre părinţii chestionaţi apreciază favorabil calitatea activităţii didactice din unitate (sursa: chestionar părinţi);

75% dintre profesorii şcolii consideră că principala valoare a şcolii este calitatea colectivului didactic (sursa: chestionar profesori);

90% dintre profesori sunt preocupaţi de crearea unei atmosfere generale de securitate şi încredere în clasă, de încurajarea succeselor fiecărui elev, de crearea unui flux de simpatie între profesor şi elev;

70% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine pentru atitudinea şi comportamentul cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi;

43

65% dintre profesori folosesc metode adecvate pentru a construi secvenţe instructive bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesul elevilor şi a stimula performanţele, a crea o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultăţile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a problemelor ;

65% dintre profesori folosesc metode alternative de evaluare, stabilite la nivelul fiecărei catedre, urmărind promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii;

60% dintre profesorii şcolii au susţinut în ultimii trei ani cursuri de formare (iniţiere operare PC, comunicare în limbă străină, abilitare curriculară, elaborare standarde; curriculum, consiliere şi orientare privind cariera, învăţare centrată pe elev etc.) şi estimăm că acest proces va continua, bazându-ne pe faptul că 70% dintre profesorii şcolii consideră că principalul aspect pe care trebuie să-l dezvolte şcoala este formarea continuă a cadrelor didactice (sursa:chestionar profesori);

100% din personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând servicii de calitate.

2.2.8. Parteneriate şi colaborare

Conform obiectivelor din Planurile manageriale anuale, au fost încheiate acorduri de parteneriat, după cum urmează:

Parteneriate cu administraţia publică locală se concretizează într-o serie de acţiuni ce au ca obiect educarea şi formarea tinerilor

Parteneriate cu angajatorii din regiune în vederea efectuării instruirii practice în domeniile: turism și alimentație publică, industrie textilă și pielărie și fabricarea produselor din lemn

Parteneriate cu agenţia locală AJOFM şi Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică în vederea consilierii pentru orientarea profesională, Poliţia de proximitate

Parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic Suceava

Parteneriate sau colaborări cu alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din ţară şi străinătate

Parteneriate prin programe şi proiecte naţionale şi europene. CSEI „Sf. Andrei” Gura Humorului a încheiat şi în acest an acorduri de parteneriat cu agenţi economici din oraş, în scopul efectuării activităţilor de instruire practică pentru elevii de la şcoala profesională, agenţi care au ca domeniu de activitate turism şi alimentaţie, confecţii textile, fabricarea produselor din lemn (anexa 6).

2.2.9. Analiza Swot

PUNCTE TARI

- prestigiul şcolii - calitatea şi coerenţa procesului formativ-educativ şi terapeutico-recuperator - calitatea pregătirii profesionale a absolvenţilor - consolidarea culturii organizaţionale - deschiderea către nou - percepţia pozitivă a şcolii la nivelul comunităţii şi în mass-media - valoarea ridicată a relaţiilor de parteneriat stabilite cu instituţii de

PUNCTE SLABE - neputinţa unor cadre didactice de a gestiona în mod constructiv relaţia cu colectivul de elevi - menţinerea în multe situaţii a stilului de predare tradiţional , predominant informativ ,şi fără legătură coerentă cu formarea deprinderilor practice - relaţia fragilă şcoală-familie - dispersia cabinetelor de terapii- lipsa spaţiilor de joacă amenajate pentru elevii cu DM sever şi autişti - tendinţa unor cadre didactice de a proiecta viitorul doar pe termen scurt

44

învăţământ , comunitatea locală, autorităţi locale şi judeţene , instituţii de cultură etc. - performanţa profesională a colectivului de cadre didactice - baza materială existentă şi perspectiva de modernizare şi diversificare funcţie de alocaţiile bugetare viitoare .- aprecierea părinţilor referitor la calitatea actului educativ-recuperator

- dificultăţi în implementarea lucrului în echipă- rata ridicată a abandonului şcolar favorizată şi de lipsa de tact pedagogic a unor colegi în relaţia cu elevul cu dificultate de învăţare

OPORTUNITĂŢI

- experienţa dobândită în domeniul autismului - implementarea legislaţiei europene în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap- reorganizarea acitvităţii la nivelul D.J.A.S.P.C. Suceava - creşterea numărului de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar la nivelul judeţului Suceava

AMENINŢĂRI

a) externe - incoerenţa legislativă - transferul către C.J.R.A.E. a procesului

de orientare şcolară a elevului cu dificultate de învăţare

- criza economică prelungită şi subfinanţarea învăţământului

- lipsa de atractivitate a sistemului- statutul neclar al învăţământului liceal ,

filiera tehnologică pentru învăţământul special - concurenţa

b) interne - tendinţa de a pune în prim plan

problemele personale în detrimentul celor profesionale

- rata ridicată a pierderilor la nivelul efectivelor de elevi

- lipsa de personal pe anumite sectoare

2.2.10. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţene şi locale şi oferta de educaţie şi formare profesională .

Analiza demografică indică o scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.

Constatările demografice recomandă măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională cu accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor, optimizarea resurselor.

De asemenea, şcolile trebuie să-şi intensifice colaborarea în reţea şi să-şi diversifice oferta de servicii , în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară. Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice, avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie şi al învăţământului tehnologic în favoarea celui teoretic. Totodata trebuie avut în vedere situaţia economiei în momentul actual moment de criza economică la nivel internaţional şi mult mai accentuat la nivel naţional. În aceste condiţii scade motivaţia elevilor pentru a urma un traseu de specializare într -un domeniu profesional existînd tendinţa de a urma un profil teoreric.

45

În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul disponibilizat din întreprinderile mici şi mijlocii şi sectorul bugetar.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Rata de activitate şi rata de ocupare s-au menţinut relativ constante, chiar având tendinţă de creştere în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural şi mai mult în cazul femeilor comparativ cu bărbaţi. Numărul tinerilor şomeri de sex masculin şi din mediul urban este mai mare în judeţul Suceava decât al celor de sex feminin şi din mediul rural. Evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Nivelul general de educaţie al populaţiei ocupate din judeţ este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic, condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi care revin unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali, gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor.

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale.

Aceste priorităţi se referă la: Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin formarea continua a personalului. Creşterea numărului de cadre didactice care aplică metode activ - participative-formative (învăţarea centrată pe elev, învăţare centrată pe competenţe, învăţare incluzivă etc). Adaptarea ofertei educaţionale în funcţie de cerinţa de pe piaţa muncii, perspectiva de dezvoltare a domeniilor profesionale cuprinse în PAS, PLAI, PRAI, politica strategică naţională de dezvoltare durabilă, de asigurare a coeziunii economice şi sociale Dezvoltarea educaţiei la cerere - formarea profesională a adulţilor Orientarea şi consilierea elevilor privind alegerea viitoarei cariere profesionale Dezvoltarea programului de activităţi extracurriculare pentru creşterea gradului de inserţie socială a tinerilor Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă Asigurarea şanselor egale în educaţie şi formarea profesională Deschiderea şcolii către comunitate, dezvoltarea colaborării şi parteneriatului în plan intern şi internaţional. Consolidarea pieţei educaţionale comune a U.E. prin schimbul de idei şi practici educaţionale pozitive Implementarea şi derularea de proiecte educaţionale, formare profesionla, comunitare, proiecte de finanţare prin fonduri structurale, programe europene. Dezvoltarea departamentului de marketing educaţional. Promovarea rezultatelor şi imaginii şcolii. Eficientizarea folosirii resurselor materiale, didactice, echipamentelor tehnice şi a resurselor financiare (dotări atelier, laboratoare, informatizare bibliotecă, mobilier, obţinerea resurselor extrabugetare din activitatea atelierelor şcoală). Dezvoltarea managementului la nivelul şcolii în perspectiva asigurării autonomiei instituţionale şi descentralizării sistemului educaţional.

46

47

PARTEA a III- a – PLANUL OPERAŢIONAL

3.1. Priorităţi identificate 2018-2019

PRIORITATEA 1 Formarea continuă a personalului didactic, îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei

PRIORITATEA 2 Învăţarea centrată pe elev

PRIORITATEA 3 Asigurarea şanselor egale la educaţie pentru elevii cu CES.

PRIORITATEA 4 Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat, promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii

PRIORITATEA 5 Dezvoltarea bazei materiale a şcolii

48

3.2. Plan operaţional pentru anul 2018-2019PRIORITATEA 1: FORMAREA CONTINUĂ A PERSONALULUI DIDACTIC , ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A CALITĂŢII EDUCAŢIEI

OBIECTIVE: -VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSEI UMANE ÎN BENEFICIUL ELEVILOR-FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA UNEI CULTURI A CALITĂŢII EDUCAŢIEI LA NIVELUL ÎNTREGULUI PERSONAL AL ŞCOLII, ELEVI, PĂRINŢI.-ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCATIV-FORMATIV ŞI TERAPEUTIC-RECUPERATOR.-MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA MODULUI DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI ÎN UNITATEA ŞCOLARĂ

ŢINTĂ: MODERNIZAREA CONTINUĂ A COMPORTAMENTULUI DIDACTIC

CONTEXT: NECESITATEA CA ÎNTREG PERSONALUL DIDACTICSĂ ABORDEZE CU RESPONSABILITATE SARCINILEPROFESIONALE CONFORM CU PREVEDERILE LEGII EDUCAŢIEI, CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE ŞI ALE CELORLALTE NORME SPECIFICE DOMENIULUI.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

Observaţii/ Riscuri

Săptămânal fiecare director va efectua 3-4 asistenţe ,fiecare responsabil de comisie metodică va efectua asistenţe la oră membrilor comisiilor metodice

-monitorizare calităţii actului educaţional-asigurarea consilierii cadrelor didactice debutante evaluarea realistă a potenţialului profesional al cadrelor didactice şi promovarea valorilor

permanent -directorii Responsabilii comisiilor metodice

- colectivul didactic - responsabilii de comisii metodice

Se vor asigura resursele necesare pentru organizarea în bune condiţii a concursului PROFESORUL

Încurajarea competiţiei profesionale şi recunoaşterea valorii cadrelor didactice

Iunie 2019 Director Consilierul educativResponsabilii de

Colectivul didactic

49

ANULUIPână pe data de 30 mai 2019 fiecare responsabil de comisie metodică va formula 2 propuneri

comisii metodice

Se vor aplica şi monitoriza strategiile privind asigurarea şi evaluarea calităţii procesului educativ la nivelul unităţii- vizita ARACIP

- 50% din părinţi care să completeze chestionare referitoare la gradul de satisfacţie faţă de serviciile oferite de şcoală- monitorizarea internă a rapoartelor de autoevaluare

Semestrial CEACDirectorii Comisii de lucruResponsabilii de catedre

Personalul didacticFamiliile elevilor

Periodic se va evalua portofoliul cadrelor didactice

- actualizarea bazei de date Semestrial Responsabilii de comisii metodice

Personalul didactic

Participarea cadrelor laactivităţi metodice în cadrul catedrelor şi cercurilor pe discipline

85% din cadreledidactice vor participa laactivităţile de formare continuă organizate lanivelul şcolii

lunar Responsabilii de catedră şicercuri pedagogice

I.S.J. Suceava Unităţile şcolare de învăţământ special din judeţ

Situaţii neprevăzute

Participarea cadrelordidactice la programe deformare continuă.

20% din cadreledidactice vor participa anual lastagii de formarecontinuă

Pe tot parcursul anului şcolar

-Dir. Ciocoiu Mihail-Dir. adj. Poclitaru Catalina - Tofan Simona- responsabil Mihaila DanielaSîrbu Gabriela , Dascalu Neonila ,

C.C.D. SuceavaFurnizori de formarecontinuă

Participare scăzută

Participarea cadrelordidactice din şcoală lasimpozioane, concursuri,expoziţii, sesiuni de referate, schimburi de experienţă, etc.

25% din cadreledidactice vor participa laactivităţile menţionate

Pe tot parcursul anului şcolar 2018-2019

-Dir. Ciocoiu Mihail-Dir. adj. Poclitaru Catalina-responsabilii de comisii metodice

Biblioteca şcolii

C.C.D. SuceavaI.S.J. Suceava

Lipsa de informare

50

conformcalendareloractivităţilor

- toate cadrele didactice

Organizarea în conformitate cu metodologia M.E.N. a etapelor pentru ocuparea posturilor vacante pentru anul şcolar 2019-2020

- selecţia eficientă a resursei umane

Iunie 2019 - conducerea şcolii - C.A.Comisia de mobilitate

I.S.J. Suceava

Se va asigura cadrul organizatoric optim pentru desfăşurarea Simpozionului Internaţional “Exemple de bune practici în recuperarea elevului cu CES”

Se va organiza a doua ediţie a Simpozionului National, Bazele Kinetoterapiei şi sportului în recuperarea copiilor cu CES

- valorificarea experienţei colectivului didactic în domeniul educaţiei speciale - editarea unui CD cu ISBN care să conţină lucrările simpozionului

- realizarea unui util schimb de experienţa în domeniul Kinetoterapiei şi al activităţilor sportive- editarea unui CD cu ISBN care să conţină lucrările simpozionului

Iunie 2019

Aprilie 2019

- Ciocoiu M. - comisia desemnatăŢilică Liliana Tofan Simona Cojoc Maria Dulgheru Călina

Ciocoiu Mihail Strugariu CezarChelariu IngridStancu Adrian

CJ SuceavaI.S.J. SuceavaCCD SVAsociaţia IrisUniv..Dunărea de Jos GalaţiUniv. Ştefan cel Mare SuceavaUniv. Al. I. Cuza IaşiAsociaţia Papillons Balancs Tourcoing FranţaCJ SuceavaISJ SuceavaUniv. Dunărea de Jos, GalatiUniv. Ştefan cel Mare Suceava

Autofinanţare Sponsorizări

51

PRIORITATEA 2: ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV

OBIECTIVE:-ABORDAREA CONSTRUCTIVĂ A PROCESULUI FORMATIV EDUCATIV – RECUPERATOR - REDUCEREA CU 10% A RATEI ABSENTEISMULUI ŞI ABANDONULUI ŞCOLAR-ASIGURAREA UNUI CLIMAT SECURIZANT ŞI STIMULATIV PENTRU TOŢI ELEVII ŞCOLII-VALORIFICAREA POTENŢIALULUI CREATIV PENTRU TOŢI ELEVII ŞCOLII

ŢINTA :ÎMBINAREA STRATEGIILOR DIDACTICE TRADIŢIONALE CU CELE MODERNE ÎNVEDEREA CREŞTERII EFICIENŢEI PROCESULUI EDUCATIVCONTEXT: Necesitatea ca întreg personalul didactic să abordeze cu responsabilitate realizarea sarcinilor profesionale în conformitate prevederile Legii 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare .

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

Surse de finanţare/

Observaţii/Riscuri

Organizarea acţiunii „ Ziua porţilor deschise”,“Zilele Şcolii”

Înformarea potenţialilor beneficiari ai serviciilor şcolii cu privire la oferta educaţională

IV 2019Istrate IsabellaDanilov CristinaDuşa AntoniaDascălu NeonilaŢebrean Lucica

Conducerea şcoliiResponsabili comisii metodice Parteneri educaţionali

Sponsorizări

Mobilizarea echipei educative de la clasă în vederea soluţionării eficiente a problemelor şcolare cât şi a devierilor comportamentale constatate

Monitorizarea comportamentului şi a evoluţiei şcolare a elevilor - Intervenţia eficientă în vederea rezolvării proiblemelor - Limitarea situaţiilor de

permanent DiriginţiiTerapeuţi

Elevi PărinţiColectivul didactic de la clasă

52

absenteism şi abandon şcolar Continuarea concursului ,, Elevul Anului”. Se va asigura publicitatea necesară şi se vor căuta sponsori

- Recompensarea pereformanţelor şcolare

- iunie 2019 - Ciocoiu M- Poclitaru C- Istrate I.- Mihăilă D - Tofan S.

- elevii-familie- Asociaţia Te Aud Romania Asociaţia Copiilor cu Dizabilitati ASCD „Sf. Andrei”

- sponsori

Utilizarea eficientă a P.I.P.-ului în vederea evaluării corecte a potenţialului elevului cu C.E.S.

- O bază de date reală - O mai bună valorificare a potenţialului elevilor

- permanent Toate cadrele didacticeTerapeuţi Casandrei A.

DiriginţiiCadre didatice Părinţi

Abordarea diferenţiată a demersului formativ-educativ şi terapeutic -recuperator, în concordanţă cu posibilităţile reale ale elevilor

- Asigurarea unei evaluări şi notări corecte şi stimulative - Stimularea interesului elevilor pentru învăţare Reducerea ratei absenteismului şi abandonului şcolar

- permanent - toate cadrele didactice Elevi DiriginţiiCadre didatice Părinţi

Continuarea procesului de pregătire a elevilor şcolii în domeniul IT

- cuprinderea unui număr cât mai mare de elevi în programul de formare

- permanent - Ţilică Liliana - diriginţii

Implicarea elevilor într-o gamă variată de activitate Extracurriculară în domeniile : a) activităţi cu caracter comunitar b) activităţi cultural artistice

- valorificarea optimă şi creativă a timpului liber al elevilor

- permanent Istrate IsabellaTofan Simona, Ţebrean Livia, Mihăilă Daniela- diriginţii - educatorii

- parteneri instituţionali - familiile elevilor - O.N.G.

53

şi sportive c) activităţi gospodăreşti d) activităţi de socializare şi parteneriat

- instructorii de educaţie - pedagogii

Asigurarea cadrului organizatorico-material necesar participării elevilor şcolii la concursuri locale, judeţene, naţionale în vederea punerii în valoare a potenţialului acestora

- asigurarea cadrului optim incluziunii social-culturale a elevilor şcolii

- permanent - PoclitaruC.- Istrate I.- personalul didactic

Utilizarea eficientă a bazei didactico-materiale a şcolii în conformitate cu cerinţele unui învăţământ modern , centrat pe elev.

- asigurarea accesului elevilor la informaţii de calitate ,conforme cu nevoia de formare a acestora

- permanent - toate cadrele did.

Asigurarea în relaţia cu clasa a unui climat de lucru constructiv – participativ, încurajarea elevilor, sancţionarea promtă a comportamentelor neconforme prevederilor R.O.F.I.P.

- atragerea elevilor la ore, cointeresarea acestora în procesul propriei formări- îmbunătăţirea ambientului şcolarReducerea numărului de abateri disciplinare in colectivul de elevi

- permanent - Toate cadrele didactice - Personal didactic auxiliar-Diriginţii

- elevii

În activitatea curriculară şi extracurriculară cu elevii se vor respecta cu stricteţe normele în vigoare P.S.I. şi P.M.

- asigurarea unui climat securizant pentru toti elevii şcolii indiferent de locul desfăşurării activităţilor

- permanent -Poclitaru Catalina- Tiron K-Corduneanu M

- elevii- personalul did.

54

Promovare performanţelor elevilor şcolii la învăţătură, disciplină, artă, sport, etc

- evidenţierea elevilor cu rezultate deosebite Creşterea gradului de participare a elevilor la concursuri şi manifestări artistice

Permanent - Istrate Isabella- Diriginţii

- Elevii-Parinţi -Mass media

-sponsori

Verificarea permanentă a produselor activităţii elevilor (caiete de teme, teste, chestionare, lucrări de atelier etc.)în vederea corectării acestora dar şi pentru o evaluare obiectivă a sarcinii trasate

- responsabilizarea elevilor - formarea deprinderilor de a respecta cerinţele activităţilor în care sunt implicaţi

- permanent - toate cadrele did.- conducerea şcolii - resp. de comisii metodice- pers. desemnate prin decizie

- elevii

Utilizarea eficientă a timpilor alocaţi pentru activităţi curriculare şi extracurriculare în vederea realizării corespunzătoare a obiectivelor propuse pentru fiecare activitate

- asigurarea timpilor necesari pentru ca elevul să poată parcurge eficient materia

- permanent - toate cadrele did. Istrate Isabella

Se vor lua toate măsurile prevăzute de lege în vederea limitării situaţiilor de abandon şcolar Absenţele vor fi consemnate ritmic în cataloage

- susţinerea elevilor pe toată durata şcolarizării - proiecte şi programe remediale în vedeerea limitării abandonului şcolar şi a

Permanent - dir. adj. Poclitaru C- Balmoş G - Cojoc Maria - diriginţii - terapeuţi

- părinţii elevilor -autorităţile locale

55

repetenţiei Organizarea conţinuturilor şi a cerinţelor în lecţie să fie accesibile şi atractive pentru elevi şi conform cu nivelul acestora de percepere a informaţiei ştiinţifice

- stimulare interesului elevilor pentru parcurgerea cerinţelor programei şcolare

- permanent - toate cadrele did.-şefii de comisii metodice

Elevii

Supravegherea permanentă a elevilor, reprezintă o sarcină obligatorie pentru toate cadrele didactice şi didactic auxiliar conform programelor aprobate

Prevenirea oricăror situaţii care pot aduce atingere securităţii fizice şi psihice a elevilor Respectare graficelor şi programelor de lucru

Permanent - întreg personalul şcolii conform sarcinilor din fişa postului şi a graficelor de serviciu

- elevii nerespectarea graficelor de serviciu sau a orarului şcolii va atrage după sine sancţio-narea pers. vinovat

Se vor continua activităţile din Programul,,Eco-Şcoala”, se va acorda o atenţie deosebită formării deprinderii de colectare selectivă a deşeurilor şi pentru păstrarea unui mediu curat

- consolidarea comportamentu-lui ecologic în rândul elevilor

- permanent Tofan SimonaHojbotă Livia

- elevii- toate cadrele did. - diriginţii

Monitorizarea permanentă a activităţilor organizate pentru elevii autişti în vederea valorificării superioare a

- bază de date proprie - o imagine pozitivă în mass-media

permanent - Danilov Cristina- Breabăn Mihai

-părinţii elevilor - Asociaţia ,,Papillons Blancs”

56

experienţei şi sprijinirii eficiente a familiilor elevilor cu autism

- Asociaţia ,,IRIS”

57

PRIORITATEA 3: ASIGURAREA ŞANSELOR EGALE LA EDUCAŢIE PENTRU ELEVII CU CES.

OBIECTIV:- ASIGURAREA CONDIŢIILOR OPTIME PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE PENTRU ANUL ŞC. 2018-2019 CREŞTEREA NUMĂRULUI DE ELEVI CARE PARCURG ÎNTREGUL TRASEU EDUCAŢIONAL CONSOLIDAREA RELAŢIILOR DE PARTENERIAT CU AGENŢII ECONOMICI

TINTA: OFERIREA ŞANSEI LA EDUCAŢIE PENTRU TOŢI ELEVII CU CES

CONTEXT: 1. Slaba consiliere şi orientare şcolară şi profesională a elevilor din mediul rural.2. Necesitatea pregătirii forţei de muncă raportat la exigenţele pieţei de muncă locale şi europene

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

Observaţii/ Riscuri

Organizarea de întâlniri cu diriginţii şi elevii de clasa a VIII-a de la şcolile generale din zona Gura Humorului

- o mai bună informare a po-tenţialilor beneficiari în legătură cu oferta şcolii- creearea unei baze de date

permanent - Sabin R.- diriginti VIII

- şcolile din zonă

Intensificarea activităţilorde colaborare şcoală- agent economic- AJOFM, în vederea identificăriicalificărilor pentru care s-ar impune autorizare, realizarea de studii privind necesităţile de formare profesională

Acces mai rapid pe piaţa muncii pentru absolvenţii şcolii (creşterea cu cel puţin 2% a numărului de absolvenţi care se vor încadra)Reconfigurarea eficientă a bazei materiale (reamenajarea laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate)

Iunie 2019 Consiliul de Administraţie- Simeria Maria- Flutur Elena- Horga Carmen- Avarvarei Eugen

- AJOFM- Agenţi economici

Organizarea sau participarea la concursuri pe meserii la nivel

- informarea publicului larg în legătură cu rezultatele

semestrial - Ţilică Liliana - Simeria Maria

58

judeţean şi interjudeţean cu asigurarea publicităţii în mass-media locală si naţională

activităţii de profesionalizare -Istrate Isabella

Organizarea eficientă a activităţii teoretice şi practice cu elevii de şcoală profesională, respectarea cu stricteţe a orarului, asigurarea cadrului optim în vederea consolidării şi perfecţionării deprinderilor practice

- absolvenţi bine pregătiţi teoretic şi practic, capabili să se integreze rapid pe piaţa de muncă

permanent -comisia maistri-ingineri- Simeria Maria- Chichifoi Mariana

- elevii

Actualizarea materialului publicitar, a paginii web a şcolii

- promovarea imaginii şcolii permanent - Isabella Istrate- Ţilică Liliana

Se va urmări realizarea sarcinilor asumate prin P.A.S.-ul şcolii şi raportarea permanentă a acestora la cerinţele din PLAI şi PRAI

- asigurarea continuităţii proiectării

permanent - Dir. Ciocoiu Mihail- Simeria M- Consiliul de Administraţie- comisia -PAS

AJOFMISJ Suceava

Consolidarea relaţiei cu agenţii economici în vederea asigurării condiţiilor optime pentru practica elevilor

- consolidarea relaţiei cu piaţa muncii

permanent Dir. Ciocoiu MihailSimeria Maria Cadrele didactice coordonatoare de stagii de pregătire practică

- agenţi economici

Monitorizarea permanentă a situaţiei frecvenţei şi a notării ritmice a elevilor, colaborarea

Crearea unei baze de date privind abandonul şi promovabilitatea.

permanent Poclitaru Cătălina, Balmoş Georgeta, Mîndrilă Gabriela, Hodoroabă Viorica,

- familiile elevilor

59

cu familiile elevilor Reducerea abandonuluişcolar, o mai mare implicare a elevilor în procesul propriei formări profesionale

Simeria Maria

Elaborarea CDL în colaborare cu agenţii economici, autorităţile locale şi judeţene pentru anul şcolar 2019-2020

Elaborarea CDL-urilor pentru fiecare domeniu şi an de studiu.Aplicarea CDL în colaborare cu agenţii economici

martie 2019

Conducerea şcoliiSimeria Maria - cadrele didactice tehnice

Agenţi economiciAutorităţi locale şi judeţeneAJOFMCJRAEISJ Suceava

Participarea şcolii la “Târgul de Oferte Educaţionale” şi popularizarea ofertei educaţionale pentru anul şcolar 2019-2020

Informarea eficentă cu privire la oferta şcolii pentru realizarea planului de şcolarizare 2019/2020- Realizarea unui CD de prezentare a şcoliiRealizarea pliantului şcoliiPregătirea unei expoziţii cu produsele realizate de elevii şcoliiCreşterea numărului de absolvenţi de cl.a VIII a care optează pentru şcolarizarea la CSEI „Sf. Andrei”

anual Ciocoiu MihailAndronic ElisabetaPoclitaru CătălinaBalmoş GetaChichifoi MarianaIstrate IsabellaSimeria M.Sabin R. Buburuzan C.Horvat ElenaŢenovici P.

ISJ SuceavaMass Media Agenţi economici şcoli CJRAE

Orientarea şcolară şi profesională a absolvenţilor de cl. a VIII-a din şcoală conform opţiunilor exprimate dar şi posibilităţilor reale ale acestora

-Toţi absolvenţii clasei a VIII-a şi aşcolii profesionale vor participa laprograme de orientareşcolară şi profesională.

mai 2019 - Cojoc Maria-comisia de orientare din şcoală- Sabin R.

- elevii şcolii de la cl.a VIII-a

60

de însuşire a unei meserii - Balmos Georgeta- Caraciuc Sonia - Casandrei Ana- Tiron Katalin

Realizarea periodică instructajelor de protecţia muncii şi PSI şi PM , respectarea lor cu stricteţe

Completarea ritmică a fişelor de instructajEvitarea producerii de accidente

permanet - Tiron K - Corduneanu M

- diriginţii - maiştrii instructori

Organizarea optimă aprogramuluidedicat Săptămânii Şcoala Altfel “Să ştii mai multe,să fii mai bun“

Oferirea unei game diversificate de participare la activităţi cu caracter educaţional benefice pentru dezvoltarea copilului cu dificultăţi de învăţare

aprilie 2019

Consiliul de Administraţie al şcoliiPoclitaru CătălinaIstrate Isabella

-diriginţii -profesorii-elevii-parteneri instituţionali

61

PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DE PARTENERIAT

OBIECTIV: ASIGURAREA CADRULUI ORGANIZATORIC NECESAR REALIZARII UNEI RELAŢII FLUENTE ELEV - COMUNITATE

TINTA: IMPLICAREA UNUI NUMĂR CÂT MAI MARE DE ELEVI ÎN ACTIVITĂŢI CU CARACTER SOCIAL- INTEGRATORCONTEXT:Necesitatea diversificării relaţiilor şcoală-diverşi parteneri în vederea îmbunătăţirii comportamentului social – civic al elevilor şcolii.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

Observaţii/ Riscuri

- Continuarea relaţiilor de parteneriat cu Asociatia “Papillons Blancs” -Franţa

Organizarea de schimburi de elevi Asigurarea de stagii de perfecţionare în domeniul autismuluiValorificarea experienţei dobândite

Noiembrie 2018-mai 2019

Ciocoiu MihailDulgheru Călina

Asociatia “Papillons Blancs”

Sponsori

Valorificarea experienţei dobândite şi continuarea activităţii în cadrul programului mondial “Eco-Şcoala” ,a programelor şi proiectelor de educaţie ecologică .

Consolidarea deprinderilor de comportament civic şi ecologic pentru elevii şcolii

permanent Tofan SimonaHojbotă Livia

Colectivul didacticEleviComunitatea locală

Continuarea parteneriatului profesional cu personalul didactic şi studenţii de la La Haute Ecole LUCIA DE BROUKERE Bruxelles-Belgia

Realizarea unui schimb de experienţă eficient

Ian. 2019 Ciocoiu MDulgheru C.Paduret Lucica Leşinschi Ortenzia

Personal didacticStudenţiElevi

Consolidarea relaţiilor de parteneriat Implicarea unui număr cât mai permanent Colectivul didactic

62

cu instituţiile şcolare, instituţiile publice , administraţia locală , ONG-uri.

mare de elevi în activităţi de parteneriatValorificarea materialelor educative puse la dispoziţie de parteneri

Ciocoiu Mihail Poclitaru Catalina Istrate IsabellaPadureţ Traian

EleviParteneri

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile de invăţământ special din Bohnia Polonia + asigurarea cadrului necesar în vederea implementării unui proiect Erasmus ++

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat

Oct. 2018 Ciocoiu Mihail Istrate IsabellaPăduret LuciaPădureţ TraianŢebrean Lucia

ParteneriCJ SV.

Implicarea elevilor şcolii în activităţi de interes comunitar în diverse domenii: cultural-artistic şi sportiv

Consolidarea relaţiei şcoală- comunitatea locală

permanent Ciocoiu Mihail Poclitaru C.Istrate IsabellaTofan Simona Sabin R.Mihaila DChichifoi Mariana

Comunitatea locală

Extinderea relaţiilor de parteneriat internaţional cu şcoli din Anglia, Belgia, Bulgaria , Turcia, Polonia

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat internaţional

Iunie 2019 Strugariu CezarChelariu IngridTebrean Lucica

63

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A ŞCOLII OBIECTIV: MODERNIZAREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII ŞCOLII

DOTAREA CORESPUNZĂTOARE CU MOBILER ŞCOLAR, APARATURĂ, OBIECTE DE INVENTAR ŞI MIJLOACE FIXE BAZĂ MATERIALĂ ADAPTATĂ CERINŢELOR UNUI ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIAL DE CALITATE

ŢINTE: -MODERNIZAREA BAZEI MATERIALE EXISTENTE PENTRU O ŞCOALĂ MODERNĂ, CALDĂ ŞI PRIMITOARE CONTEXT SPRIJINUL FINANCIAR ACORDAT DE CJ SUCEAVA ÎN VEDEREA MODERNIZĂRII BAZEI MATERIALE A ŞCOLII

Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate aşteptate Termen Responsabili Parteneri

Suirse de finanţare / Observaţii/

Riscuri

Achiziţia de mobilier şcolar pentru clasele existente dar şi pentru noua cladire

Condiţii optime în clase Înlocuirea mobilerului deteriorat

Septembrie 2019

Dir. Ciocoiu MihailContabil Croitoru Laura

Buget

Finalizarea demersurilor pentru întabularea proprietăţilor şcolii

Starea de normalitate administrativă

Mai 2019 Dir. Ciocoiu MihailContabil Croitoru Laura Admin. Berevoianu Laura

Cadastru Arhivele naţionale

Buget

Obţinerea/reînnoirea autorizaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor instructive (PSI, sanitar- veterinară, etc.)

Autorizaţii conform legislaţiei în vigoare

An şcolar 2019- 2020 (conform termenelor de valabilitate)

Dir. Ciocoiu MihailContabil Croitoru Laura Admin. Berevoianu LauraResponsabilii PSI şi protecţia muncii,Administrator cantină

Unităţile autorizate în domenii

Buget

Continuarea demersurilor în vederea obţinerii de fonduri pentru finalizarea lucrărilor la cantina şcolii şi clădirea internat

Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii

Sept.2018 Dir.Ciocoiu Mihail C.J. Suceava

Buget

64

Extinderea sistemului de monitorizare video spaţii ateliere, teren de sport şi internate

Imbunătăţirea condiţiilor de protecţie şi securitate pentru elevii şcolii Prevenirea comportamentelor cu caracter antisocial Monitorizarea comportamentului elevilor

Sept. 2019 Dir. Ciocoiu Mihail CJ Suceava Buget

Asigurarea resurselor necesare în vederea amenajării unei săli polisenzoriale şi a unui cabinet de terapie psihomotrică pentru elevii cu tulburări din spectrul autist şi deficienţă severă

Asigurarea bazei materiale optime în vederea creşterii eficienţei activităţilo terapeutice

Trim. IV 2019

Dir. Ciocoiu MihailCroitoru Laura Poclitaru Cătălina

CJ Suceava Buget

Se vor efectua lucrări de igienizare a spaţiilor interioare la sala de sport şi de izolaţe termică podul sălii de sport

Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sălii de sport şi limitarea întinderii mucegaiului

Trim III2019

Administrator Berevoianu Laura

Resurse propirii CJ Suceava

Buget

65

3.3. Planul de şcolarizare

3.3.1. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2018-2019 (realizat) cuprinde:

Primar:

Clasa pregătitoare, deficienţă severă (1clasă); Clasa a I-a, deficienţă severă (1 clasă); Clasa a I-a, deficienţă moderată (1 clasă); Clasa a II-a, deficienţă moderată (2 clase); Clasa a II-a, deficienţă severă (2 clase); Clasa a IV-a deficienţă moderată (1 clasă); Clasa a IV-a deficienţă severă (1 clasă).

Gimnaziu :

Clasa a V- a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1clasă); Clasa a VI-a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1 clasă); Clasa a VII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă); Clasa a VIII-a, deficienţă moderată (3 clase), deficienţă severă (2 clase), Clasa a IX a,deficienţă severă (1 clasă); Clasa a X a,deficienţă severă (1 clasă).

Învăţământ profesional, învăţământ de zi:

Profil tehnic, calificările:o Confecţioner produse textile:

clasa a IX-a (1 clasă); clasa a X-a (1 clasă); clasa a XI-a (2 clase); Clasa a XII-a (1 clasă).

o Tâmplar universal: clasa a IX-a (1 clasă); clasa a X-a (1 clasă); clasa a XI-a (1 clasă); Clasa a XI-a (1 clasă).

Profil servicii, calificarea:o Bucătar:

clasa a IX-a (2 clase); clasa a X-a (2 clase); clasa a XI-a (3 clase); clasa a XII-a (3clase).

3.3.2 . Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020 (propunere) cuprinde:

66

Primar:

Clasa pregătitoare, deficienţă severă (1 clase); Clasa a I-a, deficienţă severă (1 clasă); Clasa a II-a, deficienţă severă (1 clasă); Clasa a II-a, deficienţă moderată (2 clase); Clasa a III-a deficienţă moderată (2 clase); Clasa a III-a deficienţă severă (2 clase).

Gimnaziu :

Clasa a V- a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1clasă); Clasa a VI-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă); Clasa a VII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă); Clasa a VIII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clase); Clasa a IX a,deficienţă severă (1 clasă)

Învăţământ profesional, învăţământ de zi:

Profil tehnic, calificările:o Confecţioner produse textile:

clasa a IX-a (1 clasă); clasa a X-a (1 clasă); clasa a XI-a (1 clasă). Clasa a XII-a (2 clase).

o Tâmplar universal: clasa a IX-a (1 clasă); clasa a X-a (1 clasă); clasa a XI-a (1 clasă); Clasa a XI-a (1 clasă).

Profil servicii, calificarea:o Bucătar:

clasa a IX-a (2 clase); clasa a X-a (3 clase); clasa a XI-a (3 clase); clasa a XII-a (3clase).

3.4. Finanţarea planului

Finanţare din surse bugetare şi extrabugetareFinanţare din bugetul C.J. Suceava:

- cheltuieli de personal67

- cheltuieli materiale şi servicii- cheltuieli burse elevi- cheltuieli de capital- hrana, cazare internat pentru elevi- practică ateliere şcolare

Autofinanţare:- chirii şi taxe- sponsorizări- fondul Comitetului de părinţi- activităţi productive prin atelierele şcolare

Finanţare externă prin proiecte şi programe

68

PARTEA a IV-a- CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1. Consultare, monitorizare şi evaluare

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor. 2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local, la nivelul şcolii Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI.4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea obiectivelor priorităţilor.8. Elaborarea planurilor operaţionale. SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare)

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii Site-uri de prezentare a judeţului Suceava PRAI Nord - Est PLAI Suceava Anuarul Statistic al judeţului Suceava -2006 cap 8, pag 97 Agenda Locală 21 Gura Humorului Date statistice - AJOFM Gura Humorului Chestionare, discuţii, interviuri Rapoarte scrise ale ISJ şi MEN întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA.

Implementarea PAS - ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii. Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare; prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de

Administraţie; Corectare periodică şi actualizare.

69

4.2. Programul activităţii de diseminare, monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii Responsabilităţi Frecvenţa acţiunilor Datele întâlnirilor

Prezentarea PAS - ului în Consiliul Profesoral

Director Ciocoiu Mihail

anual Decembrie 2018

Realizarea unui panou informativ cu planurile de acţiune din PAS

Prof. Culidiuc Militina Prof. Sabin Rybanna

anual Decembrie 2018

Prezentarea PAS - ului în Consiliul de Administraţie, Comitetul de părinţi, agenţi economici, mass-media

Director Ciocoiu Mihail

anual Decembrie 2018

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

Dir. adj. Poclitaru Cătălina

lunar -

Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

Director Ciocoiu MihailDir. adj. Poclitaru Cătălina

trimestrial Ianuarie 2019Septembrie 2019

Urmărirea progresului în atingerea ţintelor

Director Ciocoiu MihailDir. adj. Poclitaru Cătălina

anual Iulie 2019

Stabilirea impactului asupra comunităţii

Cons. ed. Istrate IsabellaProf. Chichifoi Mariana

anual Septembrie 2019

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Actualizarea acţiunilor din PAS în vederea realizării obiectivelor propuse.

Director Ciocoiu MihailDir. adj. Poclitaru CătălinaConsilier ed. Istrate Isabella

anual Iulie 2019

70

GLOSAR

TVET – Învăţământ profesional şi tehnic SAM – Şcoala de Arte şi Meserii MEN – Ministerul Educaţiei NaționaleAEL – Programul Asistent Educaţional pentru LiceuPRAI – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic PLAI - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnicAJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de MuncăISJ – Inspectoratul Şcolar JudeţeanCLDPS – Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea

ProfesionalăCCD – Casa Corpului DidacticCJAPP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho - PedagogicăONG – Organizaţie NonguvernamentalăSWOT – Strengths (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunităţi),

Treats (Ameninţări) SPP – Standarde de Pregătire ProfesionalăITC – Tehnologii Informaţionale şi ComunicaţionaleADR – Agenţia de Dezvoltare Regională PF – Persoană fizicăSNC – Societate în nume colectivSCA – Societate în comandită pe acţiuniAF – asociaţie familialăRA – regim autonomSRL – societate cu răspundere limitatăSA – societate pe acţiuniCJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

ECHIPA DE ELABORARE A PAS – ULUI1. Director, prof. CIOCOIU MIHAIL2. Director adjunct, prof. POCLITARU CĂTĂLINA3. Director educativ, prof. ISTRATE ISABELLA4. Prof. CHICHIFOI MARIANA5. Prof. SABIN RYBANNA7. Prof. CULIDIUC MILITINA8. Informatician PLANTUS MIHAELA

71

Anexa 1 Date statistice privind numărul total de elevi înscrişi pe nivele de învăţământ sexe, medii de rezidenţa

Total, nivele de învăţământ, sexe,medii de

rezidenţă

Anul şcolar 2008 2009

2009 2010

2010 2011

2011 2012

2012 2013

2013 2014

2014 2015

2015 2016

2016 2017

2017 2018

Total populaţieşcolară, din care:

533  610  604  550 540 524 499 461 445 444

-pe sexe

masculin 297  359  374  348 345 345 339 314 300 297

Feminin 236  251  230 202 195 179 160 147 145 147

-după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

86  109  119  121 125 92 88 115 112 123

Total din alte localităţi

447  501  485  429 415 432 411 346 333 321

Total din urban 56  50  32 68 38 142 65 72 55 162Total din rural 397  451  453  361 377 290 346 274 278 282

Total în învăţământul primar, din care:

105  101  105  94 88 79 73 68 65 73

-pe sexe

masculin 62  66  68  62 59 56 58 45 42 45 feminin  43  35 37  32 29 23 15 23 23 28

-după mediul de

rezidenţăal elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

15   16 17  34 14 15 17 19 16 29

Total din alte localităţi

90   85 88  60 74 64 56 49 49 44

Total din urban 8   6 7  17 10 24 13 26 25 42Total din rural 82   79 81  43 64 40 43 23 40 31

Total în învăţământul gimnazial, din care:

140   151 168  168 164 164 162 156 136 118

-pe sexe

masculin 80   85 101  100 106 107 110 107 96 89 feminin 60   66 67  68 58 57 52 49 40 29

-după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

19  23  24  44 63 36 47 53 46 51

Total din alte localităţi

121  128  134  124 101 128 115 103 90 67

Total din urban 7  6  6  11 12 56 21 20 20 67Total din rural 114  122  138  113 189 72 94 83 70 51

Total liceu tehnologic ruta directă, din care:

-  92  172  213 240 225 135 54 - -

-pe sexe

masculin -  53  112  139 160 139 88 37 - - feminin -  39  60  74 80 86 47 17 - -

-după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

-  18  32 25 40 34 14 9 - -

Total din alte localităţi

-  74  140  188 232 191 121 45 - -

Total din urban -  8  17  30 15 56 20 7 - -Total din rural -  66  123  158 185 135 101 38 - -

Total în cl. IX - XII SAM, din 288 222 134  53  - - - - - -

72

care: -pe sexe

masculin 155 128  82  31  - - - - - - feminin 133 94 52  22  - - - - - -

-după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

52 41  26  11  - - - - - -

Totaş din alte localităţi

236 181  108  42  - - - - - -

Total din urban 35 26  11  5  - - - - - -Total din rural 201 155  97  37  - - - - - -

Total în învățământul profesional, din care:

- -  -  - - - 73 127 196 253

-pe sexe

masculin - -  - - - - 49 89 131 163

feminin- -  - - - - 24 38 65 90

-după mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

- -  - - - - 9 26 42 43

Total din alte localităţi

- -  - - - - 64 101 154 210

Total din urban - -  - - - - 5 12 25 53Total din rural - -  - - - - 59 89 129 200

Total în anul de completare, din care:

- 44 25  22  - - - - - -

-pe sexe

masculin - 27  11  16  - - - - - - feminin - 17  14  6  - - - - - -

-după mediul de

rezidenţăal elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

- 11 11  7  - - - - - -

Total din alte localităţi

- 33  14 15  - - - - - -

Total din urban - 4  -  5  - - - - - -Total din rural - 29  14  10  - - - - - -

Total stagii de pregătire practică, din care:

- - - - 48 56 56 56 48 -

-pe sexe

masculin - - - - 20 43 34 36 31 -

feminin - - - - 28 13 22 20 17 - -după

mediul de rezidenţă al elevilor

din localitatea unde este

situată şcoala

- - - - 8 7 1 8 8 -

Total din alte localităţi

- - - - 40 49 55 48 40 -

Total din urban - - - - 1 6 6 7 1 -Total din rural - - - - 39 43 49 41 39 -

73

Anexa 2. Rata de promovare în învăţământul primar, gimnazial, liceal, SAM şi profesional

 Rata

promovSexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN ŞCOLAR 2009-2010Primar 97% 95% 99% 100% 94%Gimnazial 96% 94% 98% 93% 99%

AN ŞCOLAR 2010-2011Primar 96% 95% 97% 99% 93%Gimnazial 95% 93% 97% 98% 92%

AN ŞCOLAR 2011-2012Primar 97% 95% 99% 100% 94%Gimnazial 98% 100% 96% 97% 99%

AN ŞCOLAR 2012-2013Primar 97% 95% 99% 100% 94%Gimnazial 96% 94% 98% 93% 99%

AN ŞCOLAR 2013-2014Primar 100% 100% 100% 100% 100%Gimnazial 98,8% 100% 98,19% 100% 98,19%

AN ŞCOLAR 2014-2015Primar 100% 100% 100% 100% 100%Gimnazial 98,78% 100% 98,18% 95,2% 98,93%

AN ŞCOLAR 2015-2016Primar 100% 100% 100% 100% 100%Gimnazial 98,74% 98% 99,08% 97,33% 100%

AN ŞCOLAR 2016-2017Primar 100% 100% 100% 100% 100%Gimnazial 95,68% 92,68% 96,66% 95,52% 95,83%

AN ȘCOLAR 2017-2018Primar 95,89% 93,10% 97,73% 94,54% 100%Gimnazial 91,34% 93,33% 90,72% 91,89% 90,57%

 Rata

promovSexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OLA

R 2

009-

2010

S.A

.M

Mecanică 98,2% 98,2% 97,4% 99,0%Turism şialimentaţie 98,4% 98,4% 97,5% 99,3%Fabricarea produselor din lemn

98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie

99,2% 98,7% 99,7% 99,1% 99,3%

Lice

u-ci

clul

in

ferio

r fil

. teh

nolo

gică Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%Fabricarea produselor din lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie

98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

An

com

plet

are Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie

98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

74

AN

ŞC

OLA

R 2

010-

2011

S.A

.M

Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%Fabricarea produselor din lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie

98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

Cic

lul i

nfer

ior

fil. t

ehno

logi

căMecanică 98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie

98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

An

com

pl. Turism şialimentaţie 99,2% 98,7% 99,7% 99,1% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie

98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

AN

ŞC

OLA

R 2

011-

2012

S.A

.M

Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Fabricarea produselor din lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie

98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

Cic

lul i

nfer

ior

fil. t

ehno

logi

că

Mecanică 98,8% 98,8% 97,4% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,4% 97,3% 99,5% 97,5% 99,3%

Fabricarea produselor din lemn

98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie

98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

An

com

pl. Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Mecanică 98,7% 98,7% 100% 97,4%

AN

ŞC

OLA

R 2

012-

2013

Cic

lul i

nfer

ior

fil. t

ehno

logi

că

Mecanică 98,8% 98,8% 97,4% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,4% 97,3% 99,5% 97,5% 99,3%

Fabricarea produselor din lemn

98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie

98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică

Mecanică 98,2% 98,2% 97,4% 99,0%

Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

75

Industrie textilă şi pielărie

98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

AN

ŞC

OLA

R 2

013-

2014

Cic

lul i

nfer

ior

fil. t

ehno

logi

că

Mecanică 100% 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din lemn

100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie

100% 100% 100% 100% 100%

Stag

ii de

pre

gătir

e pr

actic

ă

Mecanică 99,2% 99,2% 97,4% 99,0%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din lemn

100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie

100% 100% 100% 100% 100%

AN

ŞC

OLA

R 2

014-

2015

Şcoa

la

prof

esio

nală Turism şialimentaţie 89,2% 80% 95,5% 80% 87.5%

Fabricarea produselor din lemn

80% - 80% - 80%

Industrie textilă şi pielărie

87,5% 77,8% 100% 100% 80%

Cic

lul i

nfer

ior

fil. t

ehno

logi

că

Mecanică 90,9% - 90,9% 100% 87,5%

Turism şialimentaţie 94,4% 95,8% 93,3% 91,7% 92,8%

Fabricarea produselor din lemn

95,8% - 95,8% 80% 94,7%

Industrie textilă şi pielărie

84,8% 83,3% 86,6% 100% 80%

Stag

ii de

pre

gătir

e pr

actic

ă

Mecanică 100% - 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din lemn

100% - 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie

100% 100% 100% 100% 100%

AN

ŞC

OLA

R

2015

-201

6

Şcoa

la

prof

esio

nală Turism şialimentaţie 96,8% 94,44% 97,75% 100% 95,5%

Industrie textilă şi pielărie

96,8% 94,44% 97,75% 97,36% 96,62%

Fabricarea produselor din lemn

97,6% - 97,6% 97,36% 97,75%

Lic

eu- Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

76

cicl

ul

infe

rior

Industrie textilă şi pielărie

96% 100% 93,93 100% 94,73%

Fabricarea produselor din lemn

100% - 100% 100% 100%

Stag

ii de

pre

gătir

e pr

actic

ă

Mecanică 100% - 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie

100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din lemn

100% - 100% 100% 100%

AN

ŞC

OLA

R 2

016-

2017

Şcoa

la

prof

esio

nală Turism şialimentaţie 93,81% 97,02% 92,54% 94,73% 93,33%

Industrie textilă şi pielărie

97,62% 100% 95,24% 100% 96,43%

Fabricarea produselor din lemn

87,80% - 87,80% 65% 96.29%

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie

100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din lemn

100% - 100% 100% 100%

AN

ŞC

OLA

R

2017

-201

8

Şcoa

la

prof

esio

nală Turism şialimentaţie 90,15% 87,93% 91,89% 84,21% 92,48%

Industrie textilă şi pielărie

94,55% 100% 89,65% 95,45% 94,44%

Fabricarea produselor din lemn

92,15% - 92,15% 100% 90,24%

77

Anexa 3 . Rata de succes la examenele de certificare a competenţelor profesionale pe filiere, profile, domenii, sexe, medii de rezidenţă

 

ELEVI PARTICIPANŢI LA EXAMEN

Rata succesSexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OLA

R 2

009-

2010

S.A

.M

Mecanică 100% - 6 1 5Turism şi alimentaţie 100% 10 5 3 12Fabricarea produselor din lemn 100% 15 - 9 6Industrie textilă şi pielărie 100% 15 4 4 10

An

com

pl. Turism şi alimentaţie 100% 4 5 4 5

Fabricarea produselor din lemn 100% - 13 3 10

Industrie textilă şi pielărie 100% 7 2 5 4

AN

ŞC

OLA

R

2010

-201

1

S.A

.M

Mecanică 100% - 7 - 7Turism şi alimentaţie 100% 18 7 6 19Fabricarea produselor din lemn 100% - 14 2 12Industrie textilă şi pielărie 100% 10 5 4 11

An

com

pl. Turism şi alimentaţie 100% 6 3 2 7

Industrie textilă şi pielărie 100% 6 1 1 6

AN

ŞC

OLA

R

2011

-201

2

S.A

.M

Mecanică 100% - 11 1 10

Turism şi alimentaţie 100% 16 5 3 18

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 1 8

Industrie textilă şi pielărie 100% 5 4 1 8

An

com

pl. Mecanică 100% - 9 1 8

Turism şi alimentaţie 100% - 9 2 7

AN

ŞC

OLA

R20

12-2

013

Stag

ii de

pre

gătir

e pr

actic

ă

Mecanică 100% - 11 1 10

Turism şi alimentaţie 100% 16 5 3 18

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 1 8

Industrie textilă şi pielărie 100% 5 4 1 8

AN

ŞC

OLA

R

2013

-201

4

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică Mecanică 100% - 12 1 11

Turism şi alimentaţie 100% 12 7 4 15

Fabricarea produselor din lemn 100% - 11 3 8

78

Industrie textilă şi pielărie 100% 5 2 0 7

AN

ŞC

OLA

R

2014

-201

5

Stag

ii de

pr

egăt

ire p

ract

ică

Mecanică 94,7% - 15 1 14

Turism şialimentaţie 100% 14 6 2 18

Fabricarea produselor din lemn 100% - 8 3 5

Industrie textilă şi pielărie 100% 8 - 1 7

AN

ŞC

OLA

R

2015

-201

6

Stag

ii de

pr

egăt

ire p

ract

ică

Mecanică 100% - 9 3 6

Turism şialimentaţie 100% 7 11 4 14

Fabricarea produselor din lemn 100% - 6 1 5

Industrie textilă şi pielărie 100% 7 5 5 7

AN

ŞC

OLA

R

2016

-20

17St

agii

de

preg

ătire

pr

actic

ă Turism şialimentaţie 100% 10 14 5 19

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 3 6

Industrie textilă şi pielărie 100% 6 3 2 7

AN

ŞC

OLA

R

2017

-20

18

Școa

la

prof

esio

nală Turism şialimentaţie 100% 5 17 3 19

Industrie textilă şi pielărie 100% 4 2 4 2

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 1 8

Anexa 4. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi SAM

 Rata

abandonSexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban RuralAN ŞCOLAR 2009-2010 Primar 3% 5% 1% 0% 6%

79

Gimnazial 4% 6% 2% 7% 1%

AN ŞCOLAR 2010-2011Primar 4% 5% 3% 1% 3%Gimnazial 5% 7% 3% 2% 8%

AN ŞCOLAR 2011-2012Primar 3% 5% 1% 0% 6%Gimnazial 2% 0% 4% 3% 1%

AN ŞCOLAR 2012-2013Primar 3% 5% 1% 0% 6%Gimnazial 2% 0% 4% 3% 1%

AN ŞCOLAR 2013-2014Primar 4% 5% 3% 1% 3%Gimnazial 5% 7% 3% 2% 8%

AN ŞCOLAR 2014-2015Primar 1,4% 0 1,4% 0 2,3%Gimnazial 2,4% 3,7% 1,7% 1,4% 3,4%

AN ŞCOLAR 2015-2016Primar 1,47% 0 2,27% 3,84% 0Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ŞCOLAR 2016-2017Primar 0,02% 0 0,02% 0,02% 0Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ŞCOLAR 2017-2018Primar 0,02 0,01 0,01 0,02 0Gimnazial 0 0 0 0 0

 Rata

abandonSexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OLA

R 2

009-

2010 S.

A.M

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%Turism şi alimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%Fabricarea produselor din lemn 0,8% - 0,8% 0,9% 0,7%Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Cic

lul i

nf.

fil. t

ehno

l.

Mecanică 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%Turism şi alimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%

Fabricarea produselor din lemn 1,8% - 1,8% 2,6% 1%

Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

An

com

pl. Turism şi alimentaţie 1,6% 2,7% 0,5% 2,5% 0,7%

Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

AN

ŞC

OLA

R 2

010-

2011

S.A

.M

Mecanică 1,5% - 1,5% 2,8% 0,2%Turism şi alimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%Fabricarea produselor din lemn 1,8% - 1,8% 2,6% 1%Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

Cic

lul i

nf.

fil. t

ehno

l. Mecanică 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Turism şi alimentaţie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 2,5% 0,3%Industrie textilă şi pielărie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

80

An. compl.Mecanică 1,3% - 1,3% 0% 2,6%Turism şi alimentaţie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

AN

ŞC

OLA

R 2

011-

2012

S.A

.M

Mecanică 1,5% - 1,5% 2,8% 0,2%Turism şi alimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%Fabricarea produselor din lemn 1,8% - 1,8% 2,6% 1%Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

Cic

lul i

nf.

fil. t

ehno

l. Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%Turism şi alimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

An. compl.Mecanică 1,3% - 1,3% 0% 2,6%Turism şi alimentaţie 1,8% 3% 0,6% 2,6% 1%

AN

ŞC

OLA

R 2

012-

2013

Lice

u ci

clul

inf.

fil. t

ehno

l.

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%Turism şi alimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%Turism şi alimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

AN

ŞC

OLA

R 2

013-

2014

Cic

lul i

nf.

fil.

tehn

olog

ică Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şi alimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%Fabricarea produselor din lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică

Mecanică 1,3% - 1,3% 0% 2,6%Turism şi alimentaţie 1,6% 2,7% 0,5% 2,5% 0,7%Fabricarea produselor din lemn 0,8% - 0,8% 0,9% 0,7%Industrie textilă şi pielărie 1,6% - 1,6% 1,6% -

AN

ŞC

OLA

R 2

014-

2015

Lice

u ci

clul

in

ferio

r

Mecanică 2,4% - 2,4% 0,8% 1,6%Turism şialimentaţie 1,6% - 1,6% 0,8% 0,8%

Fabricarea produselor din lemn 2,4% - 2,4% - 2,4%

Industrie textilă şi pielărie 3,2% 3,2% - - 3,2%

Înv.

pr

ofes

iona

l

Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din lemn 0 0 0 0 0

Industrie textilă şi pielărie 1,3% 0 1,3% 1,3% 0

Stag

ii de

pr

egăt

i Mecanică 5,7% - 5,7% - 5,7%Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

81

re

prac

t Fabricarea produselor din lemn 1,9% - 1,9% - 1,9%Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0

AN

ŞC

OLA

R 2

015-

2016 C

iclu

l inf

.fil

. teh

nol. Turism şialimentaţie 7,4 5,88% 10,71% 11,53% 4,34%

Fabricarea produselor din lemn 1,85 - 1,85 3,84 0

Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0În

v.

prof

esio

nal Turism şi alimentaţie 1,38% 3,57% 0 8,33% 0

Fabricarea produselor din lemn 3,44% - 3,44% 0 5%

Industrie textilă şi pielărie 3,84% 0 6,25 6,66% 0

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică

Mecanică 0 - 0 0 0

Turism şi alimentaţie 3,57% 0 5,55% 0 4,87%

Fabricarea produselor din lemn 3,57% - 5,55% 0 4,87%

Industrie textilă şi pielărie 3,57% 5% 2,77% 0 4,87%

AN

ŞC

OLA

R 2

016-

2017

Înv.

pr

ofes

iona

l Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din lemn 0,06% - 0,06% 0 0,06%

Industrie textilă şi pielărie 0,02% 0,02% 0 0 0,02%

Stag

ii de

pr

egăt

ire

prac

tică Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din lemn 0,07% - 0,07% 0 0,07%

Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0

AN

ȘC

OLA

R

2017

-201

8În

văță

mân

t pr

ofes

iona

l Turism şialimentaţie 0,04 0,03 0,08 0,01 0,04

Industrie textilă şi pielărie 0,01 0,02 0,01 0 0,01

Fabricarea produselor din lemn 0,01 0 0,02 0 0,01

82

Anexa 5. Rezultatele obţinute la concursuri şcolare în anul şcolar 2017- 2018

Disciplina/

Concursul

Număr de participanţi

Număr premii Total premii

Premiul I

Premiul II

Premiul III

Menţiuni PS

Concurs Sărbătoarea Învierii- Spiritualitate Și Tradiții Prin Ochi De Copil

573 participanți

60 60 60 60 2 242

Concurs interjudețean”Armonie și Mișcare- Armonia culorilor și sport pentru sănătate”

340 participanți

20 15 15 20 10 80

Concurs județean pentru elevi cu autism și DMS”Lumea mea- Lumea copilăriei” (desene și colaje)

360 elevi 12 15 21 24 7 79

Concurs InternaționalThe Autumn Party Proiect Etwinning

1 1 1

Concurs Tradiții și Creativitate-Tehnic și Științe Aplicative

14 4 6 4 14

Concurs regionalMeseria – cale spre success

10 4 1 1 1 3 10

Concurs Internațional Eco-Fantezii de Crăciun

8 2 2 4

Concurs interjudețeanArmonie prin arta populară și tradiții

9 4 3 2 9

Concurs interjudețeanArtă pentru suflet

1 1 1

Concurs interjudețeanCopiii Europei

1 1 1

83

Anexa 6 . Activităţile extraşcolare an şcolar 2017- 2018

Nr. crt.

Denumirea activităţiiproiectului/concur

sului/activităţii

Tipul de educaţie în care se

încadrează/proiectul/ activitatea

Coordonatoriprofesori

Data /perioada

Invitaţi /parteneri

1. ”Mănâncă responsabil”- Proiect

educativ european

Educaţia pentru sănătate

Prof. Tofan Simona Sept. 2016/febr.

2018

2. “Pericolele străzii”

Educaţie rutieră Prof. Ţilica L. Sem.I 2017 Agenţi de la Poliţia rutieră Gura Humorului

3. Activităţi cu caracter educativ, în ceea ce priveşte comportamentul deviant şi delincvent, traficul şi consumul de droguri, consumul de alcool şi tutun şi siguranţa, protejarea vieţii şi sănătăţii.( Invitație la schimbare)Proiectul educativ –” Factori de risc în dezvoltarea mea”:” O viaţă fară riscuri” Activităţi cu specific în cadrul orelor de consiliere şi orientare.

Prevenirea abandonului școlar şi a traficului de persoane

Profesorii psihopedagogiCadre didactice Diriginţi

o activitate / semestru

Permanent in cadrul orelor de consiliere în cadrul orelor de terapii specifice

Agenţi Poliţia de proximitate Gura Humorului Agenţia Naţională Antidrog SuceavaJandarmeria Gura Humorului

4. Crosul toamnei- activitate în cadrul proiectului educativ Armonie şi mişcare

Săptămâna mişcarii Move Week- educaţia sportivă

Director prof. Ciocoiu Mihail Consilier educativ Poclitaru Cătălina Prof. Mihailă Daniela

23 septembrie 2017

Asociația judeţeană Sportul pentru toţi

5. Ziua Europeană a limbilor

Educaţia inter şi multiculturală, educaţia europeană

Prof. Istrate Isabella Prof. Sabin Rybanna

26 Septembrie 2017

Școala Poiana Micului

6. LET`S DO IT, ROMANIA!Campania de curăţenie naţională Zona Parcului Ariniş

Educaţia pentru dezvoltare comunitară âi voluntariat

Prof. Tofan Simona Septembrie 2017

Primaria oraşuluiGura Humorului

7. „Carnavalul Toamnei” Educaţia cultural artistică

Prof.Ţenovici P.Prof. Buburuzan CIonut Zbircea

octombrie 2017

84

Prof. Padureţ LucicaProf. Ruscan Elena

8. Proiect ”Rețea de Suport și Prevenire a Traficului de Persoane în Județul suceava”

Prevenirea traficulu de persoane

Consilier educativResponsabili ai comisiilor metodice a diriginților

16-20 octombrie 2017

Institutul pentru Parteneriat Social BucovinaCentrul Regional Suceava ANITP

9. “Învaţă să mănânci sănătos, învaţă să trăieşti sănătos”

Educaţie pentru sănătate

Prof.Simeria M. Prof.Duca D. Cadre didactice

17 Octombrie 2017

10. Cum mă angajez Respectarea drepturilor copilului

Diriginți clasele a 12-aPoclitaru C. Culidiuc M.

Octombrie 2017

ASOCIAȚIA NON PROFIT BUCOVINA PENTRU TOȚI

11. “Balul bobocilor” Educaţia cultural artistică

Profesori clasele IX si -XIIDiriginţi

Noiembrie 2017

12. Ziua naţională a României

Educaţia cultural artistică

Codreanu Elenaprof. Mureşan Florinprof. Ţenovici Pprof. Buburuzan C

1 Decembrie 2017

Bibliotecar Hritcu Aurica

13. Și eu sunt cetățean European!

Respectarea drepturilor copilului

Iordache Anca 7 decembrie

14. Târg european de crăciun

Protecția consumatorului

Poclitaru C.; Iordache A.; Mihăilă D.; Istrate I.; Simeria M.; Sava E.; Sabin R.; Baciu E.;

20 decembrie Școala Nr. 1 G.H. , Școala Nr. 2 G. H., Colegiul Alexandru cel Bun, Primăria G. H.;

15. Dăruieşte din puţinul tău!

Educaţia pentru dezvoltare comunitară şi voluntariat

Chichifoi Mariana Decembrie 2017

16. “Indicatoarele rutiere-prietenele celor care le cunosc şi le respectă”

Educaţie rutieră prof. Strugariu M.prof. Ţilica Lilianaprof. Dabija D.ÎnvăţătoriiDiriginţii

Decembrie2016

17. Pădurea izvor de viață Educația pentru mediul înconjurător

Țebrean L, Tofan S., Sabin R., Istrate I.

Decembrie 2017

Ocolul Silvic Gura Humorului

85

18. ,,Eco-Craciunul”-confecţionarea şi realizarea unor expoziţii cu ornamente de brad din materiale reciclabile

Educaţia pentru protecţia mediului

prof. educatori prof. Padureţ Lucia

Decembrie 2017

19. Eminescu veşnic tânărRecital de poezie

Educaţia cultural artistică

Prof. Codrean Elena prof. Tenovici P.prof. Buburuzan C.

15 Ianuarie2017

Bibliotecar Hriţcu Aurica

20. “Hai să dăm mână cu mână!” Sepctacol artistic

Educaţia cultural artistică

prof.Mureșan Florin prof. Dulgheru Călina prof. Zbîrcea Petru

24 Ianuarie2018

21. Prieteni fără frontieră Educaţia inter şi multiculturală, educaţia europeană

prof. Istrate I. prof. Dulgheru Cprof.Sabin R.,

Ianuarie 2017

22. Viața în trafic – între risc și siguranță

Educație rutieră Breabăn MihaiZbîrcea Ionuț

Semestrul II Poliția rutieră a orașului Gura Humorulu

23. “Ziua porților deschise”

Promovarea ofertei educaționale

Istrate, Danilov, Negrea, Țebrea L, Tofan S, Sîrbu G, Horvat L., Săvescu T, comisia maiștri și ingineri

Februarie2018

Școlile gimnaziale din zonă

24. “O lume fără violenţă” Prevenirea exploatării prin muncă, violenţă, abuzul şi promovarea egalităţii de şanse

Comisia de combatere a violenţeiProf. Terapeuţi

Februarie2017

Poliţia de proximitate

25. Factori de risc în dezvoltarea mea

Prevenirea consumului de alcool, tutun, droguri, produse etnobotanice

Istrate I.Sabin R.Țilică L.

Martie 2018 Asociația pentru Sănătate Educație și Familie- Filiala Moldova

26. Expoziție cu mărțișoare în cancelaria școlii/Serbari cu specific zilei de 8 Martie

Educaţia cultural artistică

Educatori/Instructori ProfesoriDiriginti

8 Martie 2018

27. “Meseria-cale spre viitor”

Activitate de promovare a învățământului profesional

prof. Culidiuc Militina Cadre didactice-comisia ingineri și maiștri

21 martie 2018

86

28. - Campanie ”Săptămâna Educației pentru Sănătate”

Educaţie pentru sănătate

Elevi și cadre didactice din școală

19-23 .03.2018

Asociația pentru Sănătate Educație și Familie- Filiala Moldova

29. Traficul de persoane- O viață fără riscuri

Prevenirea traficului de persoane

Horga CarmenDabija Dumitrița

Aprilie 2018 Poliția de proximitate Gura Humorului

30. Ziua Europei Educaţia inter şi multiculturală, educaţia europeană

prof. Istrate I.Prof. Sabin Rybanna Țebrean L

Mai 2018

31. JOC- MISCARE-CULOARE- SANATATE – concurs în cadrul proiectului judeţean ”Armonie şi mişcare”

Educaţia sportivă Profesorii de sport Cadre didactice

Iunie 2018

AJSPT –Suceava Asociaţia sportivă ”Sportul pentru toţi” Suceava

ACTIVITĂŢI ÎN CADRUL PROGRAMULUI “ŞCOALA ALTFEL””Să ştii mai multe, să fii mai bun” 16-20 aprilie 2018

Nr. crt.

Denumirea activității/ proiect/ parteneriat

Data Ora Locul de desfășurare/

Parteneri

Coordonatori

Clasele 0 – IV1. Job Shadow Day 17.04.2018 8-12 - Cooperativa

Meşteşugărească „Solidaritatea” Gura Humorului- ISU Bucovina SV, Garda II Gura Humorului

-Leşinschi Ortenzia-Pintelescu Liliana

2. Şcoala Siguranţei Tedi 18.IV.201819.IV.2018 10-12

10-12CSEI Sf. Andrei Gura Humorului

Leşinschi Ortenzia

3. Semaforul - Reguli de circulație

19.04.2018 10-12 CSEI Sf. Andrei/ Poliția T.F. Cîmpulung Moldovenesc

Dușa Antonia Mândrilă Gabriela Leșinschi Ortenzia

4. Prietenii apei și ai sănătății 16.04.2018 8-12 CSEI Sf. Andrei Gura Humorului/ Cabinet TTL

Rusu Paraschiva Ruscan ElenaAvdei Ecaterina

Clasele V-VIII5. Prietenii Sportului

cl VI-XII 16.04.2018 8-14 CSEI Sf. Andrei –

teren/ sală de sport Mihail CiocoiuChelariu IngridStrugariu CezarNeagoe George

87

Pădureț AlexandruMihăilă DanielaPădureț TraianPădureț LuciaPed. Zbarcea PetruPed. Sava Daniela Instr.Lupei MonicaProf.Cucu LilianaProf.Stancu Adrian

6. Factori de risc în dezvoltarea mea

16.04.2018 9-12 CSEI Sf. AndreiCabinet metodic/ Asociatia pentru sănătate, educație și familie- Filiala Moldova

Istrate IsabellaSabin Rybanna6 profesori

7. Eco-Sănătatecl III- XI

17.04.2018 8 -13 Parcul Dendrologic Ariniș/Primăria oraș Gura Humorului

Tofan Simona20 profesori

8. Din Dragoste pentru Naturăcl III- XII

18.04.2018 8-13 CSEI Sf. Andrei/Primăria oraș Gura Humorului

Tofan Simona15 profesori

9. Bucovină, plai de cântec joc și voie bună!

16.04.2018 10-13 CSEI Sf. Andrei/ Zus Mihaela5 profesori

ȘI EU SUNT COPIL CU ECOATITUDINE

17.04.2018 10-13 Parcul Dendrologic Ariniș/ Operatori de colectare ( Diasil),Primăria oraș Gura Humorului

Strugariu Mariana Avdei Ecaterina, Dusa Antonia, Mândrilă Gabriela, Istrate Isabela, Sabin Rybanna, Corduneanu Maria, Tiron Katalin, Tofan Simona, Sârbu Lia, Danilov Cristina,Chichifoi Mariana, Țebrean Livia, Mihaela Negrea

10. Să învățăm să gătim! 16.04.2018 8-13 Laborator TSC, CSEI ”Sf. Andrei”Colegiul ”Alexandru cel bun”

Negre Mihaela, Hojbotă Livia, Luca Lăcrimioara

11. Excursie tematică - Vizitarea obiectivelor turistice din Municipiul Suceava

19.04.2018 8-16 Suceava Negrea Mihaela

12. ,,SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII- SPIRITUALITATE ŞI TRADIŢII PRIN OCHI

19.04.2018 8-13 Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina Gura

Țebrean Livia

88

DE COPIL,,- ediţia a VIII-a

Humorului

Clasele IX-XII13. „ Traficul de persoane”/

„ O viaţă fără riscuri”17.04.2018 10-12 CSEI SF.

Andrei /Poliţia de proximitate Gura-Humorului

Horga CarmenProfesorii diriginţi de la clasele IX-XII

14. Drumeție la Mănăstirea Voroneț

20.04.2018 8-14 Voroneț Prof. Chichifoi MarianaProf. Neagoe George

15. Dacă e aprilie, ne amintim de poetul Octavian Goga

19.04.2018 8-10 Biblioteca școlii Codrean ElenaNistor ElenaHojbotă Livia

16. Excursie- Vizitarea unor obiective turistice din județele Suceava, Bistrița și Maramureș

17.04.2018-18.04.2018

2 zile Traseu turistic în județele Suceava-Bistrița și Mramureș

Hojbota LiviaMoroșan Elena MihaelaPreda Carolina Liliana

17. În lumea filmului 19.04.2018 8.30-12.30

Biblioteca școlii Prof. Irimia Matei Elena, bibl. Hrițcu Aurica

18. Educație financiară 18.04.2018 CSEI SF. Andrei Dabija Dumitrița19. Învață să trăiești sănătos-

Învață să mănânci sănătos“Alimentație sănătoasă pentru oameni sănătoși”

17.04.2018 8-11 Laborator TSC, CSEI ”Sf. Andrei”

Baciu E., Bejinariu A., Luca L., Mireuță D., Huțanu L., Horga C, Simeria M., Duca D., Flutur E.

Comisia terapeuți20. Stop abandonului scolar! 17.04.2018 8-12 CSEI ”Sf. Andrei”

Cabinet TTLSahlean OlteaRuscan Elena

21. Creativitate și inovație în educația incluzivă

19.04.2018 9-13 Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului/C.S.E.I Nr.1 Bacău C.S.E.I BrăilaȘcoala Auxiliară Nr.5 ChișinăuȘcoala Auxiliară Nr 7 Chișinău

Caraciuc SoniaDanilov CristinaȚebrean Livia

22. Citim împreună schimbăm lumea

17.04.2018 10-12 Biblioteca orășenească

Jucan Monica

89

Proiecte educative Nr. crt.

Denumirea programului

Coordonare/ organizare (MEN, ISJ, alte instituţii/ organizaţii)

Unităţi şcolare implicate

Nr.de cadre didactice şi de elevi participanţi

Resurse implicate în implementare

Impactul la nivelul specialităţii/ grupului ţintă

1.„ PROGRAMUL ECO ŞCOALA”Evaluare pentru mentinerea statutului – de ECO ŞCOALĂ

Coordonat la nivel internaţional de FUNDAŢIA DE EDUCAŢIE PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR,Susţinut de „PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU MEDIU” şi la nivel european de CONSILIUL EUROPEILa nivel naţional de CENTRUL CARPATO- DANUBIAN DE GEOECOLOGIE

Şcoala Gimn. Nr. 1 Gura Humorului Şc. Gimn. Teodor Balan Gura HumoruluiŞcoala Gimn. Petru Comarnescu Gura Humorului Şcoala Gen. Paltinoasa

80 cadre didactice 450 elevi

Proprii Primaria oraşului Gura Humorului Isj Suceava

Oportunitatea realizării unor acţiuni instructiv-educative complexe, cu implicarea activă a elevilor, cadrelor didactice în scopul unui mediu curat

2. ” PRIETENI FARA FRONTIERE”- proiect de instruire prin integrare educaţională

LA HAUTE ECOLE LUCIA DE BROUKERE – BRUXELLES BELGIA ISJ Suceava

LA HAUTE ECOLE LUCIA DE BROUKERE – BRUXELLES BELGIA

manageri proiect prof. din Belgia şi prof. Istrate Isabella, Sabin Rybanna-80 elevi

Proprii Posibilitatea elevilor de a-şi lărgi cercul de cunoştinţe prin cunoaşterea altui mod de viaţă, a altor persoane, atât normale cât şi cu dizabilităţi, a altor spaţii geografice.

3. Proiect de parteneriat educaţional la nivel european – practică pedagogică a studenţilor de la LA HAUTE ECOLE LUCIA DE BROUKERE – BROUXELLES BELGIA

LA HAUTE ECOLE LUCIA DE BROUKERE – BRUXELLES BELGIA ISJ Suceava

Elevii din clasele I-IV si V-VIII Învăţătorii, prof.educatorii si cadrele didactice de la clasele V-VIII

Integrarea socială a elevilor , dezvoltarea personalităţii lor, formarea capacităţii de a comunica şi cu alte categorii de tineri.

90

4. ,,SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII SPIRITUALITATE ŞI TRADIŢII PRIN OCHI DE COPIL”

CONCURSUL NAŢIONAL DE RELIGIE, ARTĂ TRADITIONALA, ESEURI ŞI ECO ART ISJ Suceava

Şcoala gimnazială Petru Comarnescu Gura Humorului Şc. generala Teodor Bălan Gura Humorului Şcoli speciale din ţară

1000 elevi400 profesori

proprii Proiect de parteneriat educaţional, care are drept scop păstrarea şi transmiterea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti.

5. „Factori de risc în dezvoltarea mea.”

Jandarmeria SuceavaAgenţia Antidrog Suceava Poliţia Gura Humorului

80 elevi din clasele V-VIII90 elevi din clasele IX – XII 25 cadre didactice

Proprii Proiect educaţional de prevenire şi combatere a factorilor de risc în dezvolaterea elevilor,

6. „Să creştem sănătos”

Proiect local Cabinetul medical al şcolii

30 elevi clasele V-VIII50 elevi clasele IX –XII 6 cadre didactice

Proprii Proiect educaţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport care are ca scop dezvoltarea armonioasă şi sanatoasă a elevilor, stimularea pentru activităţi de mişcare şi practicarea unei ramuri sportive, conform particularităţilor de creştere şi dezvoltare a le elevilor

7. „O viaţă fără riscuri”

Poliţia Gura HumoruluiJandarmeria Gura Humorului Poliţia Comunitară Gura Humorului

95 de elevii din clasele IX-XII

Proiect educaţional de cultivare a valorilor morale şi a bunelor maniere în rândul elevilor, conştientizarea pericolului prezenţei actelor de violenţă în şcoală, promovarea unui stil de viaţă de calitate

8. ”Lumea mea - Lumea copilăriei”

Concurs județean cultural-artistic, arte vizualeISJ Suceava

360 elevi elevi cu autism și DMS

 Proiecteducacațional de stimulare a abilităților psihomotrice și  celor sociale ale elevilor cu

91

autism și /sau deficiență  mintală severă în vederea integrării acestora în comunitate.

9.”Armonie și Mișcare- Armonia culorilor și sport pentru sănătate”

Concurs interjudețean sportivISJ Suceava

340 participanți

proprii Proiect educaţional de stimulare a interesului pentru creație, educaţie fizică şi sport având ca scop dezvoltarea armonioasă şi sanatoasă a elevilor, stimularea pentru activităţi de mişcare conform particularităţilor de creştere şi dezvoltare a le elevilor

10.

Salvați copiii

Fundația”Salvați copiii-filiala Suceava”

120 participanți

Proiect educaţional care vine în sprijinul copiilor aflați în situații dificile –siguranța pe internet

92

Anexa 7. Formare profesională – cursuri perfecţionare - an şcolar 2017 – 2018

7.1 Participări la cursuri de formare

Nr. Crt.

Domeniul de interes – denumirea cursului

Furnizor de formare Nr. cadre didactice participante

1 Curs ,,Școala incluzivă, școala pentru toți”

CCD Suceava 32

2 Curs ,,Teste proiective” Centrul de Training și PsihologieConfident

29

3 Curs ,,Legislație și deontologie în educație”

CCD Suceava 3

4 Curs,, Consiliere și orientare” CCD Suceava 65 Curs ,,Managementul carierei și

dezvoltării personale”CCD Suceava 1

6 Curs mentor Didakticos Timișoara 17 Curs formator Didakticos Timișoara 18. Curs perfecționare în vederea

lucrului la clasa pregătitoareISJ Suceava 1

7.2. Participări la simpozioane

Nr. crt.

Participare la simpozioane, comunicări, conferinţe

Organizator Nr. cadre didactice participante

1 Simpozionul Național ,,Rolul kinetoterapiei și al sportului în recuperarea elevului cu CES,,

CSEI ,,Sf. Andrei,, Gura Humorului

50

2 Simpozion Internațional ,,Social Inclusion Stress and Wellbeing of Families With Disabled Children in Europe”

Universitatea Stefan cel Mare , Suceava

19

3 Simpozion Național de Didactică Specială

CCD Suceava 1

4 Simpozionul Naţional ,,Exemple de bune practici în recuperarea elevului cu CES”

CSEI ”Sf. Andrei” Gura Humorului

10

5 Simpozionul Internațional ,,Alternative ale managmentului pentru calitate și progress în educație”

 Școala Gimnazială ,,Gh. Hasdeu,, Iași

3

6 Simpozion Internațional ,,Incluziunea socială, stresul și starea de bine a familiei cu copii cu dizabilități”

Universitatea Stefan cel Mare , Suceava

5

7 Simpozion Județean ,,Educația adaptată pentru autism,”

Asociația copiilor cu Nevoi Speciale, Bacau

5

8 Simpozion Internaţional ”Noutăți în didactică”

 Școala Gimnazială ,,Petru Comărnescu,, Gura Humorului

1

93

9 Prelegere ,,Explorând lumea senzorială a autismului,,

Universitatea Stefan cel Mare , Suceava

10

10 Dezbatere ,,Familii și societăți incluzive,,

CCD Iași 4

11 Proiect Erasmus +, Polonia,,Perfecționarea personalului din învățământul special din județul Suceava în instituții similar din Voievodatul Podkarpackie”

Polonia 5

94

Anexa 8. Tabele centralizatoare discipline C.D.Ş. / C.D.L.TABEL CENTRALIZATOR CU DISCIPLINELE OPŢIONALE

AN ŞCOLAR 2018 – 2019CICLUL PRIMAR

Nr. crt.

Denumirea opţionalului

Clasa Nr. ore/săpt.

Durata/ani

Tipopţional

Nume cadru didactic

propunător

Avizatinspector de specialitate

1. „În ţara jucăriilor” pregătitoareDMS

1 1 La nivelul mai multor arii

curriculareAvdei

Ecaterina2. „ În lumea

poveștilor”1 1 La nivelul

disciplinei

3. „Ed. pentru sănătate” I DMS 1 1 La nivelul mai multor arii

curriculare Ciornei Mihaela4. „Joc şi mişcare” 1 1 La nivelul

mai multor arii curriculare

5. „Pată şi culoare” 1 1 La nivelul disciplinei

6. „ În lumea poveștilor”

I DMM 1 1 La nivelul disciplinei

Mîndrilă Gabriela

7. „ În lumea poveștilor”

a II –a DMM

1 1 La nivelul disciplinei

Dușa Antonia

8. „Lumea jocului şi jucăriilor”

a II –aDMM

1 1 La nivelul mai multor arii

curriculare

Leşinschi Ortenzia

9. „Joc şi mişcare” a II-a 1 1 La nivelul

95

DMS mai multor arii curriculare Danilov Cristina

Fânar Maria10. „Ed. pentru sănătate” 1 1 La nivelul mai multor arii

curriculare11. „Pată şi culoare” 1 1 La nivelul

disciplinei12. „Educație pentru

sănătate”a IV-a DMM

1 1 La nivelul mai multor arii

curriculare

Cîmpanu Gicu

13. „Pată şi culoare” a IV-a DMS

1 1 La nivelul disciplinei Dascălu

Neonila14. „În ţara jucăriilor” 1 1 La nivelul mai multor arii

curriculare

96

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DISCIPLINE OPŢIONALE AN ŞCOLAR 2018-2019

Ciclul gimnazialNr.crt.

Denumirea opţionalului Clasa Nr.ore/săptăm

ână

Durata Tip opţional Numele şi prenumele cadrului didactic

propunator

Aviz inspector de specialitate

1. Magia anotimpurilor V/ DMS 1 1 an La nivelul mai multor arii curriculare

Diacon Gabriela

2. Căsuta cu poveşti V/DMS 1 1an Opţional ca disciplină nouă

Poclitaru Narcisa Cătălina

3. Icoana din sufletul copilului V 1 1 an La nivelul mai multor arii curriculare

Ţebrean Livia Teodora

4. Utilizarea calculatorului V 1 1 an Opţional la nivelul disciplinei

Ţilică LilianaCulidiuc Militina

5. Natura prietena mea VI/DMS 1 1an Opţional la nivelul disciplinei

Groza Diana

6. Alfabetul sănătăţii VI/DMS 1 1an Opţional la nivelul disciplinei

Tofan Olga Simona

7. Zâmbăreţele cifre VI/DMS 1 1an Opţional la nivelul disciplinei

Groza Diana

8. Cartea leagănul copilăriei VI 1 1 an La nivelul mai multor arii curriculare

Sabin Rybanna Elena

9. Personaje de poveste VII/DMS 1 1 an La nivelul mai multor arii curriculare

Istrate Isabella Maria

10. Pe aripile fanteziei VII/DMS 1 1 an La nivelul mai multor arii curricular

Istrate Isabella Maria

11. Poveştile copilărie VII/DMS 1 1 an Opţional ca Poclitaru Narcisa Cătălina

97

disciplină nouă12. Împreună în armonie şi

mişcare VII 1 1 an Opţional ca

disciplină nouăMihăilă Daniela

13. Noua mea enciclopedie VIII 1 1 an Opţional ca disciplină nouă

Tofan Olga Simona

14. Utilizarea calculatorului VIII 1 1 an Opţional la nivelul disciplinei

Ţilică LilianaCulidiuc Militina

15. Folclorul sufletul românului

VIII 1 1an Opţional ca disciplină nouă

Zus Mihaela

16. Apă curată pentru viață sănătoasă

VIII 1 1an Opţional ca disciplină nouă

Chichifoi Mariana

17. Banii și viața oamenilor VIII 1 1an Opţional ca disciplină nouă

Dabija Doinița Dumitrița

18. Portativul fermecat VIIIDMS

1 1 an La nivelul mai multor arii curriculare

Pintilescu Liliana

19. În lumea poveştilor VIIIDMS

1 1an La nivelul ariei curriculare

Strugariu Mariana

20. Educaţie pentru sănătate VIIIDMS

1 1 an Opţional MEN Strugariu Mariana

21. Joc, mișcare, sănătate VIII DMS 1 1an Opţional ca disciplină nouă

Mihăilă Daniela

22. Mâini îndemânatice IX DMS 1 1 an La nivelul disciplinei

Huţanu Ioan

23. Trăistuţa fermecată IX DMS 1 1 an La nivelul disciplinei

Huţanu Ion

24. Obiecte decorative IX DMS 1 1 an Opţional ca disciplină nouă

Ţenovici Paraschiva

25. Minte sănătoasă în corp sănătos

X DMS 1 1 an Opţional ca disciplină nouă

Sîrbu Gabriela

26. Mirajul culorilor X DMS 1 1 an Opţional ca disciplină nouă

Sîrbu Gabriela

98

Tabel centralizator discipline CDL – Învățământ profesional special (clasele IX - XI) – an școlar 2018 – 2019Nr.Crt.

Unitatea Școalară Domeniul de pregătire de bază/domeniul de

pregătire generală/Calificarea

profesională

Clasa Denumire CDL AutoriiDin unitatea de

învățământPartener social

1. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a IX-a Noțiuni de organizare a muncii

Prof. Horga Carmen S.C”Dalvin Group” SRL Gura Humorului

2. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a X-a Notiuni de creație vestimentară

Prof. Horga Carmen S.C „Dalvin Group” SRL Gura Humorului

3. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a XI-a Cerintele locului de munca

Prof. Buburuzan Casandra

Prof. Novac Brîndușa

S.C „Dalvin Group” SRL Gura Humorului

4. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Turism și alimentație/Alimentație/Bucătar

a IX-a Conservarea produselor alimentare

Prof. Simeria Maria Prof. Huțanu Lucia

S.C. „Diamico”SRL Gura Humorului

5. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Turism și alimentație/Alimentație/Bucătar

a X-a Decorarea preparatelor culinare

Prof. Luca LacrămioaraProf. Bejinariu Andreea

S.C. „Damone”SRL Gura Humorului

6. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Turism și alimentație/Alimentație/Bucătar

a XI-a Preparate din bucătăria internaţională

Prof. Mireuță Dorina Prof. Flutur Elena

SC”Nadianca Prod Impex„SRL

SRL Gura Humorului7. CSEI ″Sf. Andrei″

Gura HumoruluiFabricarea produselor din

lemn/Fabricarea produselor din lemn/Tâmplar universal

a IX-a Tehnici de prelucrare manuală a lemnului

Prof. Preda Carolina S.C.” GVR Jardin”SRL Gura Humorului

8. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Fabricarea produselor din lemn/Fabricarea produselor din lemn/Tâmplar universal

a X-a Debitarea și depozitarea

materialului lemnosProf. Avîrvei Eugen

S.C. „Diamico”SRL Gura Humorului

9. CSEI ″Sf. Andrei″Gura Humorului

Fabricarea produselor din lemn/Fabricarea produselor din lemn/Tâmplar universal

a XI-a Tehnologia fabricării binalelor și a caselor prefabricate din lemn

Prof. Preda CarolinaProf. Avîrvei Eugen

S.C. „Diamico”SRL Gura Humorului

99

Anexa 9. Agenți economici parteneri 2017-2018

Nr.crt

Denumirea completă a partenerului de practică cu care este încheiată convenția de practică

Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră Domeniul de formare profesională

Adresă, tel, fax, e-mail, website Reprezentant legal/persoană de contact(Nume și prenume)

1 SC”Diamico„SRL Restaurant Lions, B-dul Bucovina, Nr. 32, Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, tel. 0745137339, pensiunea.lions@yahoo.com

Spatariu Liviu/Spatariu Anca/Obadă Petru

Turism și Alimentație

2 SC”Nadianca Prod- Impex„ SRL

Restaurant Nadianca, str. Ariniș. Nr. 1, Gura Humorului, Suceava, tel. 0744532306

Păscuțoi Gheorghi

3 SC”Nemțoi„SRL Restaurant Rezidence, B-dul Bucovina, Nr. 107, Gura Humorului, Suceava, tel. 0744553710

Vătavu Laura

4 SC”Forestung„SRL Pensiunea Casa Humor, str. Ștefan cel Mare, nr. 5 B, Gura Humorului, Suceava, tel. 0755965780, casahumor@yahoo.com

Fetcu Cătălina

5 SC”Artimar„SRL Str. Avram Iancu, nr. 3B Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, tel. 0741081800, email: jucanmonica@yahoo.com;

Jucan Cristian

6 SC"Foxi"SRL B-dul Bucovinei, Nr. 7, tel. 0749529762, Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, ionitacristina 01@yahoo.com

Ioniță Cristina

7 SC"Pecopan Serv"SRL B-dul Bucovinei, Nr. 181B, Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, tel. 0746667968hotelaldi@gmail.com/0746667968

Rîpan Alina-Nicoleta

8 SC"Damone"SRL B-dul Bucovinei, Nr. 4, Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, tel. 749053156, e-mail: valericaciocan@yahoo.com

Ciocan Valerica

9 SC"Rezidence"SRL Restaurant Rezidence, B-dul Bucovina, Nr. 107, Gura Humorului, jud. Suceava, tel. 0744553710

Vătavu Laura

10 SC"Perla Bucovinei"SRL Voroneț, Gura Humorului, Suceava Bilius Lucrețiu

11 SC”Il Cez Comprod„SRL Pârteștii de Jos, Suceava, tel 0745923217 Strugariu Mihai12 SC”Dalvin Group„SRL B-dul Bucovinei, Nr. 81, Gura Humorului, Suceava, tel.

0230235045, dalvingroup@yahoo.comApetroaie Rodica Industrie textilă

și pieărie13 SC”Diamico„SRL Str.Ciprian Porumbescu, Gura Humorului, Suceava, tel. Obadă Petru Fabricarea

100

0744636849 produselor din lemn14 SC”Doxar Grup„SRL B-dul Bucovina, Nr. 131, Gura Humorului, Suceava, tel.

0230522055, office@doxargrup.roCostan Ovidiu Radu

15 SC ”GVR Jardin” SRL B-dul Bucovina, Nr. 81, Gura Humorului, Suceava, tel. 230232344, e-mail: director@gvr-jardin.ro

Romaniuc Emanuel

101

Anexa 10. Parteneriate şcolare 2017- 2018

Centralizator parteneriate an şcolar 2017-2018Nr. crt.

Institutii partenere Nr.de parteneriate

1 FRANŢA – Asociaţia PAPILLONS BLANCS Roubaix,Tourcoing 12 BELGIA – La Haute Ecole LUCIA DE BROUKERE Bruxelles 13 POLONIA- Specjalny Osrodek Szkolno- Wychowawczy im.ks. Jana

Twardowskiego, Bochnia1

4 TURCIA-Burak Bora Anatolian Highschool Istambul 15 BULGARIA-Școala Gotse Delchev Sofia 16 Consiliul Județean-”Perfecționarea personalului didactic din

învățământul special din județul Suceava în instituții similare din Voievodatul Podkarpackie-Polonia

1

7 Universitatea Ștefan cel Mare Suceava- Proiect nr. 2016-1-RO01-KA204-024504

1

8 Facultatea de kinetoterapie Suceava 19 Agenţia pentru Protecţia Mediului – Suceava 110 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava 111 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean - Suceava 112 Primăria Oraşului Gura Humorului 113 Poliţia Locală 114 Poliţia Oraşului – Compartimentul Poliţiei de Ordine 215 Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina 216 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava 117 Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională 118 Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava 119 Pichetul de Pompieri Militari Gura Humorului 120 Şcoala Doroteia 121 Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva Molid 122 Liceul Tehnologic Special Bivolarie 123 Colegiul Tehnic Al. Cel Bun Gura Humorului în cadrul SNAC 424 Colegiul Tehnic Al. Cel Bun Gura Humorului 425 S.A.M.SPECIALĂ TRINITAS Târgu Frumos, Grupul Şcolar Tehnic

Târgu Frumos, Colegiul I. Holban Iaşi1

26 Şcoala Garabet Ibrăileanu şi S.A.M.SPECIALĂ TRINITAS Târgu Frumos

1

27 Liceul Tehnologic Comuna Ştefan cel Mare Neamt 228 Şcoala Gimnazială Specială Maria Montessori Bacău 229 Şcoala Vama 130 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Humorului 331 Şcoala Generală Nr.2 Petru Comărnescu Gura Humorului 232 Şcoala Generală Nr.3 Teodor Balan Gura Humorului 333 Şcoala Gimnazială Bucşoaia 134 Gradinita cu program prelungit Casuţa piticilor Gura Humorului 135 Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Galaţi 136 Palatul Copiilor Galaţi 1

102

37 Şcoala Profesională Specială Câmpulung Moldovenesc 338 CSEI Suceava 339 Liceul Tehnologic Pârteştii de Jos 140 Clubul Copiilor Gura Humorului 141 Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Suceava 142 Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Neamţ 143 Școala Gimnazială Brătilești, com. Brăiești-Buzău 144 Școala Gimnazială Poiana Micului 145 Seminarul Teologic Ortodox ”Mitropolitul Dosoftei” Suceava 146 Ocolul Silvic Gura Humorului 147 Școala Specială Sf. Stelian Rădăuți 148 Liceul Tehnologic Special Bivolărie 149 Fundația Ancora Salvării Iași 150 Centrul Cultural Gura Humorului 151 AJOFM Suceava-punct lucru Gura Humorului 1

103

Anexa 11. Programul lectoratelor cu părinţii

An şcolar

Nr. crt.

Tema lectoratului Termen ResponsabilA

n şc

olar

20

09-2

010 1. Codul Educaţiei –obligaţiei ce revine

şcolii, părinţilor şi elevilor ca partenerii educaţional

24.10.2009 Caraciuc Sonia

2. Comportamentul sexual între normalitate şi devianţă

13.04.2010 Jucan Monica

An

şcol

ar

2010

-201

1 3. Relaţii şi stil de comunicare cu copilul bazate pe cunoaştere şi încredere

13.11.2010 Poclitaru Cătălina

4. Traficul de persoane, un pericol major pentru adolescenţii şi tinerii care au o relaţie fragilă cu şcoala

14.04.2011 Buţincu Cristina

An

şcol

ar

2011

- 201

2

5. C.S.E.I.,, SF. ANDREI” Gura Humorului şcoală europeană în care elevul cu dificultate de învăţare este subiect şi nu obiect al educaţiei

05.11.2011 Sahlean Oltea Duca Diana

6. Importanţa profesionalizării elevului de liceu filieră tehnologică la standardele europene

12.05.2012 Pitic Mihail

An

şcol

ar

2012

- 201

3 7. Rolul familiei în procesul formativ educativ şi recuperator organizat pentru elevii cu dificultăţi de învăţare

10.11.2012 Vârstă Viorica

8. Traficul de persoane şi riscurile la care sunt expuşi copii nesupravegheaţi

mai 2013 Buzăianu Geta

An

şcol

ar 2

013-

20

14

9. Importanţa măsurilor cu caracter informativ-preventiv , în procesul de reducere a traficului de persoane , muncii la negru şi consumului de droguri

09.11.2013 Călinescu Marian

10. Obligaţiile elevilor pe înţelesul părinţilor

Mai 2014 Strugariu Mariana

An

şcol

ar 2

014-

20

15

11. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate problemele specifice şi se vor alege preşedinţii comitetelor de părinţi pe clasă.

Până pe data de

21.11.2014

Diriginţii

12. Convocarea preşedinţilor comitetelor de părinţi pentru desemnarea preşedintelui comitetului de părinţi pe şcoală .

Până pe data de 25.11.2014

Caraciuc Sonia

An

şcol

ar 2

015-

2016

13. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate problemele specifice şi se vor alege preşedinţii comitetelor de părinţi pe clasă.

Până pe data de

10.11.2015

Diriginţii

14. Convocarea preşedinţilor comitetelor de părinţi pentru desemnarea preşedintelui comitetului de părinţi pe şcoală .

Până pe data de 15.11.2015

Caraciuc Sonia

104

An

şcol

ar 2

016-

201

7 15. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate problemele specifice şi se vor alege preşedinţii comitetelor de părinţi pe clasă.

Până pe data de

11.11.2016

Diriginţii

16. Convocarea preşedinţilor comitetelor de părinţi pentru desemnarea preşedintelui comitetului de părinţi pe şcoală .

Până pe data de 11.11.2016

Caraciuc SoniaA

n şc

olar

201

7- 2

018

17. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate problemele specifice şi se vor alege preşedinţii comitetelor de părinţi pe clasă.

Până pe data de

10.11.2017

Diriginţii

18. Convocarea preşedinţilor comitetelor de părinţi pentru desemnarea preşedintelui comitetului de părinţi pe şcoală .

Până pe data de 10.11.2017

Caraciuc Sonia

An

şcol

ar 2

018-

201

9 19. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate problemele specifice şi se vor alege preşedinţii comitetelor de părinţi pe clasă.

Până pe data de

09.11.2018

Diriginţii

20. Convocarea preşedinţilor comitetelor de părinţi pentru desemnarea preşedintelui comitetului de părinţi pe şcoală .

Până pe data de 09.11.2018

Caraciuc Sonia

Anexa 12 Execuţia bugetară în anul 2017

Buget localPLĂŢI TOTALE 9825046 RONCheltuieli de personal 7897032 RONCheltuieli materiale 1429400 RONAsistenţă socială 300916 RONAlte cheltuieli 197698 RONCheltuieli de capital -

Buget de statPLĂŢI TOTALE 338528 RONCheltuieli de personal 3774 RONAsistenţă socială 13894 RONBurse 320880 RON

105

Anexa 13. Date privind inserţia socio – profesională a absolvenţilor unităţii şcolare

Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia 2018 (situaţia la data de 1 septembrie 2018)N

ivel

ul d

e ca

lific

are

Dom

eniu

l de

preg

ătire

Cal

ifica

rea

Nr.a

bsov

enţi

(dis

tinct

pe

fieca

re n

ivel

, dom

eniu

/pro

fil

şi c

alifi

care

)C

ontin

uă st

udiil

e

Ang

ajaţ

i

Prop

ria a

face

re (i

nclu

siv

ca

pers

oană

fizi

că a

utor

izat

ă sa

u ca

pro

ducă

tor a

gric

ol)

Înre

gist

raţi

în şo

maj

(AJO

FM)

În si

tuaţ

ie d

e şo

maj

, ne

înre

gist

raţi

în e

vide

nţel

e A

JOFM

(da

r car

e nu

sunt

an

gaja

ţi, n

u au

ven

ituri

şi se

af

lă în

cău

tare

a un

ui lo

c de

m

uncă

)

Alte

situ

aţii

Obs

erva

ţii (p

reci

zări

supl

imen

tare

cu

priv

ire la

alte

si

tuaţ

ii, e

tc.)

(niv.3)Turism şi alimentaţie Bucătar 17 0 4 0 5 1 7 străinătate

Industrie textilă şi pielărie Confecţioner produse textile 7 0 3 0 3 - 1 străinătate

Fabricarea produselor din lemn

Tâmplar universal9 0 1 0 4 3 1

străinătate TOTAL pentru nivelul 3 33 0 8 0 12 4 9 -

106