K>s /iesa/'s Äumüreea. gedactiunea:

Straâa prinoipala Z7S a.

fVXOL XXVIII./S92.

krstul pe un an 10 kl.?s 1/2 cle an 5 tl.

ke b/ cie an 2 tl. 70 cr. kentru Lomânia pe an 25 Iei.

0/?â/«-â69 februarie st. v.

21 februarie st. n.

IVIonÄLtii'SÄ ^ámtul.I'âtarii ^i burcii. — Minunea dela 1821. — Loerul Laio?.

I.

ÂMIecL din Verbul Xemtul apuci Ia stânca in sus, prin H^Mvalea unde serpuesce pârîul cu acelas nume, lâsând

Ia drepta cetâtuia als cáréi ruins se înaltâ ps unul "î" âin ugerii klssului, dupâ un drum de vr'o dece

u ckilometri, ajungi p'o 'nâltime acoperită d'o vscks » sî mândrâ pâdure cle stegari. Os acolo 8e desfâ-

^urâ 'naintea ocbilor o altâ prelungire cle vals, formatâ in stânga d'o ramura din culmea kipîrîguluî, iar in drepta clin culmea klesului. In acel sin, încungiuratâ cu păduri <ls bradi sî scâldatâ ds doue psrîass, 86 înaltâ cu turnu­rile si albe si strâlucitdre cea mai veclis si cea mai în- semnatâ monâstire din România, monastirea Xemtul.

Uluite sânte locașuri am vedut in sinul Larpatilor noștri, nici unul inse care sâ aibâ frumusețea acestui giuvaer al IVbaidei române. Xatura par ca s'a intrecut cu vecini si pîosii Oomnitori pentru a reversâ aci atâtea frumuseți si avuții.

Lulmea klssului o adâpostesce despre vânturile nordului; o cutâ din culmea ?ipirigului o imbrâtisera des­pre apus si sud. kâdurile de bradi seculari si deși o incing din tote pârtile si o scaldâ cu profumul lui.

Ooue luni, vâra trecuta, am locuit in acestâ mo- nâstire, si abiâ m'am indurat sa plec din sinul ei, atât de incantâtdre este positia ei, atât de frumoss îi sunt impregiurimile si atât de dulce este aerul. ?e când ocbii se incântâ de ceea ce vede, psptul respira sânetate, iar subetul se imbâtâ de voluptate.

Oupâ arâtarea celor mai însemnați medici, acestâ localitate este cea mai bunâ pentru întremarea celor cari suferâ de piept, ^m pute dice câ este ikeicbenbalul României, cu osebire câ aci natura a rsversat tot din cornul ei de abundentă, pe când la Reicbenbal omul n'a putut încâ sâ invingâ sgârcenia natúréi.

In giurul acestei monâstirî sunt mulțime de isvore sullurose, feruginose si sârate, în care cei sukerindi cautâ vindecare si alinare, (lele mai principale isvore sunt sulfurosul de lângâ Ovedenia, feruginosul dela krocov sî sâratul dela Oglindi.

Oei cari au ales locul acesta pentru monâstire, au avut multâ pricepere. Ou regret trebue sâ o spunem, ca aceia n au fost români, ci câlugâri apusani.

începutul acestui locaș este dela întâia cruciada, din al unsprezecelea secol. O parte <^in cruciatii cari au scâpat de ferul musulmanilor, din 3îria, sub conducerea câtorva călugări, au as uns in acestâ vale; adând aci tot ce trebue pentru o vîetâ linistîtâ sî îndestulata, vîâtâ de care atâtea osteneli sî sukrrînte îi fâcuss doritori, s'au asedat, fâcându-si bîssrîcâ, locuințe, iar în gura vâiei cbîar un loc de aperare, acea cstâtue care avea sâ 6s marturâ la atâtea vitejii trecute!

Intre acel crucîatî se vede câ erau multî dintre cavalerii Lântului loan dela Ierusalim, câci întâia bise- ricâ Zidită de dânșii este incbinatâ 3-tului loan.

Rîe greutatea d'a remâns pentru totd auna în mij­locul unei populații strâîns care ținea la religia strâmo- sîlor ei, 6e dorul el de patrie, 6e influenta unor impre- gîurârî necunoscute noue, acești strâlni, laici sî clerici, s au retra8 cu încetul, nslâsând in aceste locuri decât numele nației lor.

Lâ acei nemți au încercat sâ împunâ cultul lor, nu mai este indoîâlâ. Lrmels incercârei lor au dat rode mal târdiu. ^.sâ leodor Oascu-Vodâ (6ul lui Logdan- Vodâ), care a domnit opt ani, dela 1365 pânâ la 1373, îl vedem catolicîndu-se împreunâ cu mai multi boerî. koporul inse remâne nestrămutat in ceea ce a moștenit dela strâbunii sei. ápa trece, petrile remân. Lu apa se duc si împilatorii cugetului sî apostatiî sî renegatii.

In locul câlugârilor catolici se asesâdâ câlugârîî noștri! ' '

Lâtiva ani dupâ Oascu-Vodâ, un altul, 3teIan-Vodâ, care a domnit in doue rânduri (dela 1390—1392 sî dela

1397), mai LÎdesce o bisericâ de petra în acestâ monâstire.

Oomnii următori se întrec apoi s'o inborescâ cu clâdiri noi sî daruri. In curând ea devine cea mai fru­mosâ sî mai avutâ din toti munții Larpati.

Lând unul din lageloni vine si cautâ scăpare lângâ T^lesandru cel Lun, mărinimosul domnitor adâpostesce pe acest pretendent Ia tronul koloniei in monâstirea Xemtul.

In timpul cât a stat ascuns acolo, lagelon a pus d'a fâcut fântâna care este si acum in fata monâs- tirei.

II.

f rumusețea si avuția acestui sânt locaș nu intârdiâ d'a atîta lâcomia păgânilor.

6

v N I v I _____________ /Mul XXVIII.62

/Atunci totâ obstia monâstirei s'au pus pe rugă­ciune si postire. lotâ noptea au lâcut vegbere, iar a doua di dimineta, in sunetul clopotelor, in corul cântâ- retilor,' au plecat toti intru intimpinarea sântei icóne.

' Cum s'a apropiat, fata sântei Veciore s'a înseninat. In cântece si câdelnitari, betrânii arbimandriti, cari abiâ se țineau pe picidre, au luat-o din car si. . . ce maie minune! . 1

/ttat de usdrâ erâ, atâta sânetate reversa m corput acelor betrâni, incât par câ sburau ducend-o!

In locul unde s'a făcut acesta minune, staretia de atunci a rădicat un pavilion de zid, cu o cruce de petra in mijloc, r^menuntele acestei minuni sunt zugrăvite pe bolta pavilionului si arătate in insciiptie.

(kinea va urmâ.)

Cn. II. Cmim-cv.

Iot ÂL6> ....Gr iKâvt acel voinic c velitul,î.Carc scutura mcrcu/ flamurile deskrumllte1 Oe se sdat in giamul ineu.

Iot aceeas e zăpadaLe sâsterne pe pâmsnt; lot acelas glas de clopot Ne vordesce de mormont.

Iot asâ de lucitore8tau steluțele iie cer;'l?ot aceleași raze line 8era se ascund si pier.

Numai eu nu sünt aceeas, pentru mine eri s'a dus 8i a vremilor trecute I'ulkere pe ani s'a pus.

VinSiV llliisriiv.

IVIscjicivÄ pOpor-^lâ.dredinte, datini, doftorii si descântece poiiOrale.

XVI.IVrsir/ri/.

8e crede in popor, ca provine din necurățenie seu ca a dat peste - lucruri necurate», si se capela la scliim- bârile anotimpurilor.

Versatul e de 4 feluri: ....................a, -Blândele» cari sünt niste râpurei roșu nuc,,

cari se' perd, decâ se krecâ bolnavul, in 3 seri, pe pele cu pâment (terînoij de sub gutîu. /rcesta se ca;ieta vera.

b, «Ludele mici» seu pojarul» se vindeca, decâ se tine bolnavul la căldură si se unge pe corp cu slânmâ. ' c Bubele oesci seu mijlocime. Acestea nusünt rele, dar omul are a se păzi de recela, ca sa nu se tragă la inima.»

d, -Bubele mari» seu rele se numesc acelea, cari umplu corpul de besici si de acestea remân ,'ete pe corpul bolnavului. V bine a preveni acesta s> celm bolnav sa i se lege manile ca sa nu se «ruoa. - Unele

In 1511 banul tâtâresc Idengli-Qberei cu ssideci de mii de tâtari nâvâlesce in Noldova si incepe a prâdâ, indreptându-se spre monâstirea Xemtul. Câlugarn au- âin6 de urgia ce vine, ascund indatâ odorele pretrose si sânte, lâtarii ajung in monâstire. Câlugarii, cari nscun- serâ odórele fug in munți, pentru cn nu, cL^end m mana oLsânilor, prin torturâ sâ 6e siliți a spune locul uncie le ascunsese. Hanul Oberei nu a6L ciecât pe câlugârii care nu scieau nimic, Xu se indurâ cie rugâmintele silacra- mile lor, ii mâcelâresce si le arunca corpurile m tantana de lângâ biserica înălțarea.

ve acl borda tătarilor se retrage pradand, arUena, mâcelârind si robind. Sânge, bacâri si cenusâ lașa in urma lor. Vi duc in robie peste septedecr si patru Mii de säte, tinere si tineri!

Logdan-Vodâ cu oștirea lui, cat putu strinZe m srabâ, si cu vr'o cinci mii cie poloni si unguri, se ia m Lüna iui Oberei care-si impârtise armata in doue cor­puri. Bogdan ajunge corpul cel mare, cie peste patru- âeci cie mii cle tâtari câlâri, cânci se gâtiau a trece Nis­trul. !i skâramL si le râpesce o mulțime de robi.

vn alt corp tâtâresc, avend in frunte pe Lerclti Oberei, 6ul banului, când erâ sâ trecâ Nistrul la un alt vad, se 'necâ cu vr'o patru mii cle tâtari si mar multe mii de robi.

Hatmanul Copaciu, ajungând tocmai atunci cu vr o mile cle osteni câlâri, vede acestâ intemplare din o pă­dure de pe malul riului. 3s bizuesce a da pept cu mul­țimea tătarilor, nu pentru a-i bate, ci pentru a da prilej robilor sâ scape, Bomânii se aruncâ cu avântul lor vi­tejesc; sünt incungiurati inse si copleșiți de mulțimea tâtarilor, câri îi mâcelâresc pânâ la cel din urmâ.

0 altâ câlcare suleritâ de acestâ monâstire, a tost aceea de câtrâ turci ia 1821. Si de asta datâ călugării au putut scâpâ odorele incredintându-le catorva călugări cari s'au dus si le-au ascuns in muntele Lussu, in susul monâstire! intr'o boltâ ziditâ intr adins.

Iurcii, in furia lor, câ n'au abat nimic, multe vic­time au fâcut.

vinistindu-se lucrurile si retrâgendu-se turcu dm tera, câlugârii s'au intors in monâstire. Atunci au trimis sâ aducâ odorele, intre cari erâ si icóna Sântei b eciore, fâcâtorea de minuni. .

âcea iconâ si atunci si-a arâtat mmunatia ei.Câlugârii s'au dus cu un car la muntele lxussu,

au scos din boltâ odórele si icóna, care nu perduse ni­mic din strălucirea ei; le-au pus tote in car au p e- cat spre monâstire. Când erau aprópe, carul sa mZreu- nat de-odata asa de mult, încât n'a mai fost cu putmta sâ se misce din loc. ve si drumul era neted, de yi cei patru boi erau puternici, rótele carului pâreau lipite in pâmsnt d'o putere dumnedeesca. â inceput câlugârii sa impingâ la rote, dar indesert. /tu alergat si au adus alti patru boi, tot indesert. /tu voit sâ ridice icona din car, n'a kost cu putintâ s'o cletine macar.

Atunci, uitându-se la icóna, s'au cutremurat, ve- dând cât de mult se incruntase kata sântei Vecióre, care pânâ atunci o scieau blânda si zîmbitore.

Vedend acestâ minune, unii din ei au remas pen­tru pazâ acolo, iar ceialalti au alergat in nronastire si AU SPUS starețului tóté.' /Acesta a strîns indatâ soborul, si s'au consultat in­tre dânșii. Cel nrai betrân dintre arliimandriti, unul care trecuse peste o sutâ de ani, le-a spus atunci ca sântA Veciorâ vââvLratâ pentru pecâtâirea lor: cum se póte sa uite ei, ^^W^pNâ sântii nu trebue sâ se aduoa la locul ei decât pompa bisericescâ?

Lnnl XXVIII. ? N I D I 63

rccoinandä, cn nccstca sä mi se trcgä In inimă, I se be vin, altclc, rncliin.

On eel cu bűbe sä nu orbcscä, i se mnl^c Inptc in ocbi. IVIninclc îs sărută pruncii in ocbi.

On sä nu remne pe fntâ «Arope», s bine n se spcln, cel ce n suferit, fntn cu Inptc dulce cânâ incep bubele n pica.

Oelor cu «bube» încă li se Ince bner de lână des- cântnt cle pn^â cu lână nlbn («cle cnnurn»).

Oelor cu vcrsnt li se descântă si de «bubă.» ^îci vnnr läsä să urmele un descântec dictat de o bubă clin comuna Orcovnt, in vcrstn de 93 de nnib îndată, câncl ain iiiont-o sä ini dictc clescântecul, îmi spuse, cä nstâ- nópte mân visat in vis si iau poruncit sfintele, cu fără cea mai mică opunere, sä mi-1 clicte.

liste ceva semnificativ, că acesta vrăptore Ia tote clilele mari cle peste an clorme. De câncl au < luat-o mi- liiitele» nu mânâncă carne, nici alta mâncare «cle slastâ» (cle 60 Oe ani.) Dintre tote vraptorele, cu care am avut cle lucru, pe nici una nu am aklat-o sâ credâ nsn tare in puterea clescântecului, ca acesta. Oand caută in a^râ, seu câncl descânta, începe a tremura cle ti-i fricL. Des­cântă rar si inteligibil, clar sub nici un cuvent nu intre- rnpe clescânteciil, clin caic causL a fost silita a mi-l >c- l>ctn cle vi V 10 oi i. I'entru descântec nu a primit mai mult decât I cr., fiind că-mi clise, este oprită de sfinte a luâ mai mult.

Da descântec tine in mâna stâncă o seceră si un fir cle mätasä inodat intre degete, carele, când descân­tatul e ^ata, se tra^e de ambele párti in meiul palmei; iar in cea din dreptn, un liricei de matura umblată, dice:

De lâncm octii, Din ^ene, Din sprîncene, Din zpuărcii nasulrii, Din fata ol «razului, Oä X. nu ve póte tine, Xu ve póte i>urtâ, Xu ve póte așterne, Xu ve p<)te clescerne, Xu ve póte ^osti, Xu ve póte >rrefeti, 8â. câtelati, 8a intinrreti, ba cuprincleti, 8â imilati, ba c;îinfati, iXir Vii las sä prindeți rîidecini, Xici căpătîui, Xici sä strîniii, Xici sä pociți, Xici sä striviti, Du l«ul>ä lainică! lîa celainica, Du lrulrä l>lândâ! lîa lläinänilä, Du Iruliä itrâl«itiire! lîa răpitore, lîrîncă cu 9 colți! lîa cu 9 codi, Nocitură dela cină!

Xmin, amin descântecul (numsscc diua), Dlecat-a fi. pe cale, Ne drumurele, bta teliiit i cu lruliele, (.ii l«rîucile, ( ii pocumele, Ou pociturile, Ou ulnlcile, Ou uîzlile, Ou i> sorolelii, I >e iUiieni eliiltivitiii (i, lîiiliâ urică! frestiudu-se), lîudă mirre! liiiiuiiâ miire! lîrîncă mică, Dilmnä mare, Dojana mică, Di«c;anä mare, Dóinna mare, Nocitură mică, Nociturâ mare, tiomnă mare, (älnlcä mică, (ilrîlcă m.are, Domnä urare, (iîrlă mică, (iîrlâ mare, Dirmnă mare, 8e.se rele soriore, De (imeuî clrilLvitore, X'apoi ve intvrceti, Dela X. ve duceți, pin oclri,

( Xumele descântâtorei e Vasîlca Daten.

râu dela odina, Dela modă nópte, Xu dela crucea sfântă, Oîrla clin lruezi, Xu de prin păreți, No^-ana >lin viiiliirî, lîa clin «cârduri, Oc ati venit, Oe-ati răpit, Oe-ati iiitins, Oe-ali cui>rins, Oe-iiti strivit, Oe-ati clnlăvit, Oe-ati slutit, lîulre tiitâiiesiii, l!ul«e cf^«resci, Ou colții ilti impuns j«e X., Ou liinlia ati sters, Oe väaii năiicit, Oe v'ati näprätit, Ou sricilc, Ou cârligele, Ou <rre.selele, Ou ametelele, Ou inclestiturile, Ou ^unnkicturile, Ou arsuri, Ou focuri, Nutati locul, 8i polotiul, Nutiiti stoca, bi restóca, Du lrulro!Drînco!Do^ano! Oîrlo!

*

64 DX IVI I D kX Xnul XXVIII

^FMsZâ Se prea póte! .. . Vecii pe doctorul; pe mine L8ta nu me priveze.

X>scZs-v'c. La, âle, bupâ impregiurare; câci, 6e tre­bue 8â t-o 8pun, am motive 8â creâ câ eu plac cle ase­menea copilei. ,

7?<MsZcX. Die, ace8te sunt amenuntimi cle câsnicie, intelnesce-ts cu doctorul, — câci eu n am timp, si nu inbrâsnesc a-ti spune, câ cele cinci minute. . .

ZvuZcXc'. Di bine, clic, bin ci câ lucrul e astfel, nu mai am bscât un cuvânt a-ti spune. Mcî««.)Xe vom re vecie.

c««cZo>^.) Lu multâ plâcere, cu tóté câ ai fâcut reu aruncânci pe Iacii al meu jos.

X^ecZ^-vc. Voi reveni aci mâni, cu un amic.Xici, cu un amic? îti mărturisesc câ

asta m'ar cam supârâ.X>scZe^rc. Voesci, atunci, sâ vii cita la mine?Z?<MoZcZ§. M-ar conveni mai bine.X-^cZ^'c. sXââcZ.) Da orbinele cltale; iatâ abresa

mea. sZâ.)Z?^-roZcZ^, sX«Zrc/«-rcZ.) Dsti prea bun. sââ «âcs

Zrcr ZZ^vr^ZcX ^r-Z rc-v-r/sck, ^Z/^SZck.) Si cle sigur, inbatâ ce voi pute... si 6e-mi voi abuce aminte, me voi ciuce la el. . .

ââ Domnule...D mai cie trâbâ becât îl crecleam; pöcat

câ are niste miscâri prea nesocotite... /cn-Z-vL -'-?/«« co-rcZer«Z.)

/L-â. ('VEA-'r-râ-Z Dar, clomnule ...

8e6NL XI.Z?^MoZcX, ZVr-rZ^, XeZrrcZZ^.

XcLâ Di bine, sâ plecâm! esti gata? Lum! nici n'ai inceput sâ te scbimbi?

ââ Veâi câ . . . eu tot aștept ca clomnul sâ se lase puțin...

NNZrâ. Da bracul clecâ-l vei mtrebâ pe el, nu vom mai skersi nici oclatâ. (V^cî/ecZ /s cZc?Daicie, scumpul meu, baicle, trebue sâ ne grâbim. . .

ZZ D -^cZi-^^Zct, XZ^^/ZZa ^Z cZct/oZsZ/rc. Z?SMoZcZ^ /i-r/-rcZ co-rc/c-rrcZ /r Z/Ä-Ä«, Za^ck r>r Dâ ZoD. â«ZL rr /ch-r<crr, rr /r^-re cckZ/irc-rr c/e

--rckZcr^ck, /ck cX c^rZs/«ZXcL«ZZ^. Zââ ,«c>5ck.) Xi sfersit ce aveai

6s vorbit cu acel tiner?Z?^vroZ^. X! cia! /e ^-r«^cZ-rrcZ

^'rc -e V«ZsZe Zrcr ââ, r^cckZZckMr>rZe«.)Drebue sâ vorbesci cu el.. . n'am prea inteles; asâ clar i-am spus sâ se 'intelâ^â cu clta ... Xbresa lui e colea, pe mesa acesta.

Wrâ. (<7eâcZ.) «Dreberic 8top, sublocotenent in regimentul arcbibucslui Larol.- 8â be cu putintâl... e 6ul veckiului cltale profesor....

Z?FMâ. XI Iui Daniel Stop! care ma mvetat

aciua, ^st bați, fára inboielâ, cei 20,000dorini; câci m'au asigurat, câ fiul profesorului este mi­litar, si tocmai in acest regiment.

)?Eâ Diul seu! n'as ii bânuit nici obatâ! Dcleu sâ vegkere asupra fsricirei Iui! câci tatâl Iui erâ un om onest, un savant latinist; si, îmi acluc aminte, câ oclini- órá. crAc/c' m cr/sz'ck cZ-? cZ«^«Zcr-rck.) larâs blâstL- mata 6e barabanâ! 7-e/â) Se vebe câ sajurat sâ me urmârescâ.

Xi breptate; nu mai e clup oc a remâne in oraș Sâ ne grâbim, câci avem sese legbe cle strâ>

Liamo! Lkílco! Oela gușa Iui N. Óin ingbititvre, Óin vínisöre, Óin nini osióro, Óin limbá, Oe 8ud limbá, Din Iáiéi, Oe sub fLIci, Din pele,

- 8i clin tbto 6selL.LL N. nu ve póte pesti, Nu ve pbte gosti.Dnr nici eu nu ve las sá puiati, 8á cátelati, 8á intingeti, 8á eupiincleti, 8á imtlati, 8á gklmlati, Nici sá prinóeti rLáöcini, Lápátíni, Nici sá pociți, Nici sá strícniti, LL N. a plecat pe cálicels, ke clrumurele, kán' In mine Vasilca, La bun léc sá-si in, Nu nm cint cârti, In tüte párti, 8i nu sárit babele Lu órugile;Nosü cu cárjile, ^unii cu rástácle -Ve clarimá,Ve lapöciá. .

8. Diuaá sí X. láRL

kîs^nolcis înțeleptul.— Lomeâie in 2 acte, cle Lugen 8cribe si NIonvel, —

(Urmare,)

Leens, X.Zó?MoZcX, XEZcvrc.

X^cZe^rc, Xsteptam cu nerLbclare, clle, sâ remânem singuri.

Z?5MoZcX. 3i eu nu mai puțin, — cu cât sunt inat singur, cu atât îmi place inai rnuit.' Xu ve voi tine multâ vreme, cinci mi­nute numai, cra.trc/,^ Voiti a ve insurâ?

^e^-roZcZ^. Da, cile, asâ o cere cloctorul meu. Xr^cZeXc. Xuati pe nepóta cilui cie Wurtrburg? Z?^-roZcZ^. Doctorul scie.XîrecZs^c. Si eu, cile, te slâtuesc, 8A. nu faci a8ta, ^?5MoZcZ5. Ve multâmesc cle 8fat. Dar cita, cile, îmi

vorbesci cle. câsâtoria mea, cu crecleam câ venisesi sâ-mi vorbesci ciespre cbirie.

X'^cZ^rc. Domnule. . ,-?eMoZcZ§. cra^rcZ.^ 8-apoi, cile, mi-ai cerut

cinci minute; cle Ie vom intrebuintâ intru a vorbi cle8pre un lucru Sóu altul, mie-mi e tot una.

X-^cZenD Xu, cile, e eu totul altceva ; trebue sâ scii câ eu. iubesc pe femeia ce s'a clestinat cltale, câ am cluar consim^emSntul mâtu^ei 8ale, care me privesce fórte bine ..

I L I âul XXVIII.6S

bătut si, uite, e de^a amiedâ! (Z)ucuöu^«, âce r>r cc Mur »M//, fi c^/c c/c/wrc 7c cn^MM„c^ccc. Z:/ /c»« fr ââ

7cc/o,v7 r7 «>/7 Efr »»S-mcc /- crc«^ O ora s>sferturi' (Z/ re 7c -nr? fi-/ /irvfce /c «fe.)

var unde mergem?Xc/râ. Sâ scâpâm de vuetul usurâitor al dara-

banei! (7o/i ee.^)^c/rcZ ZZ.

8-rIon b°«at. In fund doue InI.Iiotcci.' bsi Ia drepta si ia âN In lunci, usa 6-mcI in grâââ : ba stâng» actorul». o mesa pL care sünt cârti dc diferite märum. i-a drepta, ianga usa, un

mic dulap.

Leentt I.7c 7/ 7c IIV^S«-:o intrâ prin fund^/)/ 7c IlV-Z^cF. sL» -vrâ.) Si eu, dnâ de V/urt2-

â/â (X/-7»vck.) Via nu cunoscr de-acest cuvent!

ZV 7c ^unge pentru a dómmáâ« 7c var nimic nu se pote tace

mod, 6e in câsâtorie, tis in ori-ce altâ parte,^Z)/ 7c^âS^F. Se pdte; dar noi dominam. Yi

repet, nu voi ca nepota mea sa reie de baib pLrederic Stop al dtale. , „ i,,: >

Zbra 7c Le-ai de dis in contra lu . . .

cât

asâ

t-o

in

Sipe

L un tiner oilcer incâbtâtor.O/ 7c vn ingamfat ce-s 6u usre ne-

mârginite! ... si dta îl protegeri pentru câ iti lucs curt , pentru câ in täte balurile pîca mereu cu dta.

Z)-r« 7c IVâS»-^. Xu, dle; dar pentru cu este amabail, spiritual, delicat .. .

/)/ 7c L! lusa-me >n pace, delicatețagermana me inâdusâ; si sciu eu cat cunturesce, cuc, alaltâserâ, jucând cu dta, dl Stop mu culcut in doue

Z?E 7c IVrr^SATA-. var el are avere! urc doue- deci de mii cle florini.

Z)/ 7c IVrrr7^SA7^. Dur de unde?D-rcr 7c sâ-'/âr^. Xu sciu, clar urm, notarul seu

pote sâ-ti ateste.Di 7c IVr-,-7^S?c^. Li bine, totus îi vei cbce, ca eu

nu voesc.â« 7c IV«-7c,Srrr^. Si pentru ce?ZV 7c IVrrr7FS?cr^. pentru câ am un uit partul ce

mi s'a propus, si pe care l'am primit, singurul si cel clm urmâ moștenitor ui familiei cle Lranbeinsten, si cure este, clupâ cum se spune, asâ cle bogat, incât sünt forte sigur cu nu va il prea pretențios pentru restre.

âcr IVrâS^g. Vru sâ clicâ, acesta este motivul?ZV 7c Xu, ddmno; voesc fericirea ne-

pütei mele; dar o fericire ce nu me va costa nimic îmi o incloit pretiosâ; s-apoi, o legâturâ cu iin Lrankeinsten, e un conte al sfântului-imperiu, face mult bine, asta scote in vddâ pe un consilier aulic; cllui de lVleternicli u plac mult asemenea lucruri. , . ,

Z)-r« 7c IX«r7âr^. Iar cil 6c Netermcb! nai de­cât Neternici in cap.

O/ 7c ^7^7-0.) Sâ dea vcleu, dna,sâ nu am ultâ ceva in cap! — si apoi, dnâ, o ultima considerație mai presus de tóté, Se asigură câ contele este un savant prea distins; si eu, care sunt membru al societâtei bibliograbcs dm Vienu si din 8crlin, coi c s- pondeät al institutului din kuris, nu sünt siiperat ca pot adâugl noue lumini la cele ce de^a familia mea poseda.

D-rcr 7c Si iatâ pentru ce îti sacriticinepota.

Z)/ 7c S'o sacriüc!Z)-c-r 7c fvA^Src^. va, dle, cuci eu urbesce pe

tincrui Lrederic, si dta te impotrivesci inclinabunei suie, siiesci sa se murite cu un moșnegi

Z)Z 7c L de treideci si trei cle uni.7c WV/Zâ/^. vn om ridicul!

O/ 7c I?»7-/^?77^. ^.re doue sute (Ie mii cle llo-

o

renduri pe piciorul drept.7c IfÂ7-/â7-^. Vpoi, de ce te amestecai pe

acolo, când noi ^ucam galopul viener ?X>/ 7c vomnâ! vomna! Sa nu

vorbim de acestea; cu tdte câ sünt consilier aulic, sciu ceea ce clic, ved curat, prea curat pote. Xu voi ca dl Stop sâ ies pe nepóta mea; e prea destul ca . . .

7c Le, me rog?ZV 7c Lâ jdcâ galopul viener cu fe­

meia mea, acesta aruncâ dssconsideratmne asupra unui consilier aulic; dl de Neternicb nu prea mbesco astfel

vini venit.Z)K-r 7c IL7c7-/â;^. Ln Lresus, intrun cuvent pe ea nu-l iubesce si nici îl va iubi; si, fâra voia diale dlui Neternic'b, voi vede ce are sâ se mtemple.

" dnâ, taci; câci iatâ si co­cure si a

pilaO/ 7c IIV-7â^F. Iaci

vine.Z)//^ 7c tocmai, decâ voesci ca so

consultâm si pe eu. . . atunci. . -Z)/ 7c Ivrc-ZLZ?^F. ^.sta o voi si eu.SK« 7c .IPÂ^â-F-. Si nuri la urma, pe ea o pnvsce.

o voi si eu.

(Va urmâ.)X. V. Iloon^ii.

de lucruri. . , , m u-.Z/»a 7c ILr»7â7-F. Le-mi pasâ mm! de dl üe

Neternicb.Z)/ 7c Lucrul e prea ușor sa cad

disgratia lui. .7c vei vdmns! vecas ar destituipe cineva pentru un asâ lucru, ce mai de bârbati i am vedd ducendu-se de-a rostogolul! var din contra, ve­dem pe becare di pe unii, pe cari num^i femeile lor i-au fâcut cunoscuti, si cari n'ar fl astâdi decât o nimica tdtâ ddcâ ar 6 remas neinsurati!

Z)/ 7c Le voesci dnâ sâ dim prm acesta.Z)»a 7c Ivrc^S«--F. vic . .. dic câ mi-am dat pa­

rola dlui Stop, câ l'am fâcut sâ spere...ZV 7c lNâSr^F. Sâ spere? . . .Z)»« 7c Si acum, cs-i voi respunde eu?Z)Z 7c Vei respunde câ eu nri voesc,

ca sâ-mi dau nepdta dupâ UN militar fârâ ave^e.

c>K»N<»KooU<»A<x>UoMWKxM>ORooKQoRo^^ocK7r<,ic»^.>

IV! a c s i m 6.pentru amor nu esistâ timp definit, câte-odata li ece

prea repede si alte-ori prea^incet.

Orgoliul face pe câțiva prosti a se crede ceva mm mult decât semenii lor. -î-

Lopni Pânâ la 3 ani sünt papusele părinților si de aci incolo pârintii devin papusele lor.

Oolosia e nebunie in prima periodâ. .

Lgoismul e partea defectosâ a omului in genere.(â lVlEMvr./inu.

Anul XXVIII. L A N I L I A 67

pentru ce?— Lentru ce te-ai insurat, Letrisor?— 3L vocii pentru oo, respunse amicul meu, inso-

tináu-si priiuele cuvinte cu un oftat ősit áin funául inilnoi.

Dupa cum scii, um tost présöntőt 6301 oi Lânescu áin lîrgoviste 60 câtrâ o ruââ a mea âin acel oraș. Lârintii fetei ne-au primit kürtő bine; um vorbit âespre timp, âespre agriculturâ, âespre comerț, âespre câile âe comunicație, âespre tariful autonom, âespre cestiunea anglo-rusâ, âar numai âespre căsătoria mea cu ásóra Lânescu nu s'a grâit nimic. Lunicâ-mea mi-a spus ca in asemenea cașuri este obiceiul â'a nu se atinge áe Ioc cestiunea principala care te aâucs in casa fetei. Ni-a plăcut obiceiul acesta. In 6ne ce sa-ti spun? Am veâut fata si Ia prima veâere nu mi-a plăcut âe loc. Aâicâ vreu sa clic, ca mi-a făcut o impresie forte rea.

/cerul cu care s'a presintat, moául cum a vorbit primele cuvinte, m'a lâsat forte rece. Xu sciu ce avea âe superâtor in voce. Lârea câ me lua tot in rîs. Lbiar cânâ se siliâ sâ vorbesca âulce, cuvintele ei veniau ca niste sâgeti care me râniau aâânc. Lânâ riáea, pârea ironia in psrsónL. Lu, âupâ câtva timp, n'am putut s'o m'ai privesc árept in fatâ. Ne ingroriâ risul ei. Afarâ ás asta, am inceput sâ áescoper âefects in 6gurâ. Nie-mi plac grozav nasurile ás tormâ romana. Xu sciu pentru ce. Do sigur câ in acosta inlluentââ forte mult atavis- mul. La avea un nas armenesc. Dar armenesc in totâ puterea cuventului. Avea ocbi negri si eu me inebunesc âupâ oclu albaștri. Lrâ plina la obra^ si mie-mi plac clupurile slabe, Avea o statura potrivitâ si mie-mi plac femeile 'nalte, cât se pote âe nalte, Apoi umbletul ei me punea pe gânâuri: câlcâ ca un oâtsr áe janâarmi. Nie-mi place mersul necumpănit, aâicâ, umblânâ sâ misce âin umeri si áin solâuri si sâ se poticnescâ cânâ si cânâ. Ln asemenea mers soláiu sünt sigur ca nu este aámirat ás nimeni, âar mie-mi place pânâ la nebunie.

kriviná bine, am âescoperit pe obrazul ásóiéi Lâ- nescu üre-care semne ás versat.

Asta m'a fâcut sâ me Iiotâresc âebnitiv. Xu puteam s'o iau, si pace bunâ, in câsâtorie.

Ni-ar 6 aâus variola in familie. Xu-mi plâcsa mo­ául cum se imbrâcâ, cum mânca, cum bea.

Xu-mi plâcsa pânâ si mobila âin camera ei, mo- bilâ lipsitâ cu totul ás bun gust. N'am uitat oâatâ in oglináa ei si m'am veáut forte urît.

Asta m'a imboláit si mai mult ca s'o uresc.Veâoam pânâ si in oglináa ei un vrăjmaș caro

voia sâ ine supere.Ni-a aratat niste broáerii, ale câror subiecte m'au

umplut ás grü^ä.L'Iiipurile iirîte si scalâmbâiate ce broâase, îmi arâ-

tau âoplin totâ capacitatea oi in materie ás tinete si ás bun gust.

Am áellnit-o ropoâo cri un singur cuveni: grosolanâ. Ni-a arâtat tot co lucrase ea si ce mai avea áe gânâ sâ Iricre^e.

La voâorea ilecârui obiect me înfioram, simtiam un friZ in spate. Ni se parca câ mo alin in imperiul reului gust, unâe imperâtesa inri arata isprăvile sale. Loste tot

vulgarul iti isbiá oclrü si auául. Lânâ am plecat â'acolo, m'am simtit ore cum liniștit. Lar' câ scâpasem âintr'un Ioc nesuferit. Xu se pomenise pânâ in colo âin urma in convorbirile nóstre nimic ássprs câsâtorie. Zi făcusem forte bine. Dar m'am gânâit mai táráin, pentru ce intra­sem in casa ásórei Lânescu?

Intrasem ca sâ-i csr mâna. 3i 5000 âe galbeni Zestre nu ssts o sumâ ás áesprstuit.

Linsva prin casâ îmi spuse câ are 15,000 âe gal­beni ásóra Lânescu. 15,000 âe galbeni! ... A inceput sâ mi se parâ aâorabile nasurile armenssci.

D'apoi ocbii negri ce cusur au? mi-am âis eu? Or cât ás uritâ ar 6 fost vocea ásórei Lânescu, sunetul au­rului i-ar fî aââogat üre-care note plâcute, üre-care note vesele, fsrmecâtore. 3-apoi mi-am âis eu: pe care as pute s'o iau? Or cât âe mult as alege, nu voi pute reuși nici oâatâ sâ gâsesc âupâ cum vreau eu. In tot- â'auna îi va lipsi ceva âin ceea ce âoresc si cbiar âecâ nu i-ar lipsi, spiritul meu nâscocitor si cât se póte ás curios, ar inventá un âsfect üre-care.

Lórts bine! âar luânâ pe ásüra Lânescu voi muri ás urît, voi veás reul gust âesfâsurânâu-se in giuru-mi in totâ serbeáia lui.

N'am gânâit inse, câ totul e relativ. — Lesa ce numesc eu reu gust, püte 6 pentru altii mai inferiori âe­cât mine, bun gust. N'am consolat. 3i apoi ásóra Lâ- nsscu îsi va áesvoltá treptat bunul ei gust: va broáá subiecte frumose, interesante, va cântâ la pian bucâti alsse â'ale compozitorilor mari, se va ocupâ cu litera­tura, va aámirá scrierile poeților celebri, îsi va impoâobi camsrlls cu tablouri seu copii âupâ tablouri semnate ás artist! reputati. Va vorbi ca limbâ âe salon, limba fran­cévá, iar nu limba serbescâ, etc. 3câpasem âeci si âe punctul acesta. Oâ era plinâ la obrar, asta nu era un âefect, ci o calitate. Dar nu-mi plâcea'mie! Asta e alt­ceva. Lu, care tiu mult la lugisnâ, am trebuit sâ aâmit ca cineva s mai bine sâ 6e plin la fatâ âecât slab. latâ áar persona ásórei Lânescu reabilitată pe âeplin in fata mea si oâatâ reabilitata, am inceput s'o stimei, s'o iu­besc, s'o aâor.

I-am mai âat si alte visíts si incepeam âin ce in ce sâ crsâ câ eu fusesem seu bet, seu forte reu âispus, cânâ am veáut-o pentru prima órL. I óta mulțimea aceea áe âefecte care-mi sbârlise peru, acum nu-mi apáreau âecât ca farmece. In scepticismul meu creâeam câte-o- âatâ câ sunt fermecat si câ puterea amorului m'a orbit, âe nu mai pot âeosebi frumosul âe urît, bunul âe reu. Xu sciu sigur, âecâ acesta era causa. Iot ce sciu inse, este câ iubiam la nebunie pe ásóra Lânescu si cele r5,000 âe galbeni ale sale.

Letrisor tâcu, sorbi putinâ apâ âintr'un pabar, si ofta. Apoi cââb pe gânâuri.

— Decâ ajunseseși s'o iubesci pânâ intr'atât, îl in­trebai eu, nu inteleg pentru ce n'ai luat-o âe soție!

— Veâi câ n'a vrut ea sâ me ia! ... respunse Letrisor oktânâ pentru a áoua ürá.

DiLiiruiL 'Lnunou.

OistiekuLi.La aripile «Ic ilutur este ncviuovătia:

Lum Ic-atm<;i, pc Ioc Ic piere frumusețea, uiugâsia. * - - ,-V-ti amiuti cât âe âe.sertâ-i o lume 'u care totul piere, Lste-o âurere fârâ margini, <Iar si o mare mâuuâere.

IxLUUULScv XlOLR.-

68 L NILI ^nul XXVIII.

kaiul „búmmal" in Qsk-nLuti.— I^L 8 februarie n. —

Lománismui 6in Lucovina a kát in societatea aca- âemicâ românL «jsunimea» 6ela Universitäten 6e aicia un sprijin forte innre. Lalurile, ce le ^rangéra acestá societnte 6e tineri, nu njuns cle rnult sL 6s baluri cle slitL in societatea buco vinená si un 6emn representant ni na- tiei române intre ntâten site nații streine. Nreu i-n fost începutul la inüintnren universității, pe cnncl Societäten românL acs6emicâ' 6s ntuncin «^.rborosa» si npoi socie­tatea 6s astâcli junimea» nu inceput petrecerile lor cu «serate.» Darâ patriotismul si naționalismul invâpâiat si mare al tinerimei nóstre stuclióse a invins tote obstacu- lele si balurile societății acaclemics române junimea» ajuns-au a 6 centrul societâtii românesci clin Lucovina. ^lte bnluri românesci nu se arangerâ in Lernâuti si pânâ acumn trebue sâ fim multâmiti cu unicul bal ro­mân, ce ne 6â Societäten ncn6emicL românL. Inteligenta nostrâ este incâ reu impârtitâ; grosul ei se ailâ la terâ, reprezentat 6in6 6e preoți. In oraș avem numai putini amploieti români si profesori si comerciant! români nici cle loc. Lentrul societâtii românesci se aklâ 6eci la tine­rimea românL stu6iósL la universitatea clin Lernâuti, care anul acesta si-a implinit misiunea intr'un mo6 forte lau6abil.

Laiul tinerimei a avut Ioc intr'a 8 februarie a. c. Liin6 in 6oliu greu 6upâ tntâl meu, protopresbiterul cernâutan loan, n'am putut participâ la bal, care in anul acesta a intrscut tóté arteptârile nóstre. 3i tocmai anul acesta avuse cnrnsvalul un farmec 6sossbit pentru pub­licul ccrnâutan. Laiul junimii si balul polon erâ obiec­tul esclusiv 6e petrecere al cernâutenilor, si care ase- mine a fost cercetat cle fórts multi români. Lin reclactor al unei galete germane a 6at la Lescrierea balului po­lon cle ecstase. La baiul polon erâ localul iluminat cu luminâ electrică si o camsrâ laterala a lui erâ pretâ- cutâ intr'o pinacotecâ 6e icóns istorice clin vieta polonâ, ce nu-i obicinuit la baluri, 6arâ in Lernâuti a plâcut la multi.

Localul balului «jsunimei» a fost 6s-asemins forte frumos 6ecorat si cu mult gust. Lala spatiósL a e6iü- ciului societâtii blarmonice germane, a fost 6scoratL in­tr'un mo6 fórts armonic cu pro6ussle in6ustriei natio­nale române 6in terâ, care 6ecoratie intro6usâ 6s mai multe aristocrate române clin Lucovina, se respân6esce clin ce in ce mai mult si care a fost mult a6miratâ la espositia agronomică clin Visna. Lojels salsi erau im- brâcate cu covórs 6s felurite colori si cu sterguri bro- âats cu palme, iarâ pe briclile ușilor erau aseclats, intre flori, busturile, in mârime naturalâ, a imperatului si a impârâtesei. Locliul salei, pe care erâ postatâ musica militarâ, erâ 6ecorat cu regele munților bucovineni, cu Laróu cu capul seu alb, peste care se râ6icâ stâncile «Lietrile Lómnei.» La pólsle lui se ailâ o colibâ tsrâ- nóscá, acoperită cu muscbi si petri, lângâ care se ailâ musica militarâ, 6espârtitâ lunci 6s public 6s un gar6 6e röfögi. In kun6ul salei, in vestibul erâ instalată oclala unui tórán bogat clin munți. Nobile tapesats cu brâne, pâretii acoperiti cu covóre lungi, 6e6eau o6aei un aspect cleosebit. Le o veciuâ la6a erau aseclats un bucium, o puscâ vecbiâ, traiste si un corn 6e prav. Lsile vestibulului erau ornate cu peróeis 6in altits, iarâ 6easupra lor se aflau pe polițe óle cle felurite forme. Le up pârete aninâ o oglin6â, 6ecoratâ cu ștergare cle felurite colori si cu pene 6e pâun. In o6ae asta terâ- nsscâ, arangiatâ feeric, se retrâgea lumea 6ansantâ la repaos.

Sala a kost 6s tot ticsitâ cle óspeti si nu sciu, 6ecL nu o incbi6ea muntele gigantic Lartzu, ce urmâri ar 6 aclus inun6area. Dupâ calculul óspetilor si celor 6e fatâ, balul junimii» a fost cercetat 6e 600 6e persóne.

Lalui se 6escbise la 9Vz ore, cu jocul «Nora», 6e catrâ prssi6entul 6e onóre 6l álesan6ru baron cle Va- siico cu 6omna contesa Lacs, 6e presi6sntul comitetului balului 6l Qeorgs baron 6s Stircea cu 6ómna baronâ 6e Vasilco si 6s presi6sntul secțiunii 6s arangiare 6l Lalinsscu cu 6ómna baronâ Stircea, câror urmarâ apoi celelalte pârecbi.

Intre ospetii balului abâm pe prese6intele töri! conte Lace cu soția si cumnata baronâ VVinbler, pe^le- san6ru baron cle Vasilco cu clómna, pe mitropolitul 6r. Silvestru Norariu, baronii Victor si Lugen Stircea, baron biicolai Nusteta cu 6ómna sa, baron Alsxi Nusteta, ba­ron Lsorge Vasilco cu 6ómna, baron Lapri cu clómna, contele cle Scala, Nibaiu cav. 6e Origorcea, cav. 6e La- lossscul, cavaler cle lanos, cav. 6e Lostin, cavaler 6e Lalmutcki, cav. cis Llon6or, cav. 6e Lucbentkal, cav. 6e Lorân, 6e Nicuii, generalul Sârâcin cu familia, pro­fesorii cleia universitate Isi6or cavaler 6e Onciul, 6r. Vointcbi cu clómna, arcbim. Vasiii 6e Lepta, Nibaiu Liteiu a6vocat, rectorul Universität, i 6r. Lribram, 6irecto- rul fon6. relig. Visiocbi, 6irectorul poștelor vier, arcbi- man6ritul Liuntulsac 6in Sucóva, consilierul O. Curcan cu 6ÓMNL, Lorub ju6ec. 6in Solea, Origoriu si Nibai Nolban 6in Lomânia, 6ómna Naria Olga Lomiuc, 6sóra Lugenia vomiuc, re6actorul Lompiliu Lipos cu 6ómna si cumnatele sale clin Olus, cle Leus cu 6ómna si bica s. a.

voaletele 6ómnelor au kost kórte alese. Nai multe 6ómne, intre cari soția presi6sntuiui comitetului arangia- tor, baronului Osorgs Stircea, au venit in costume na­tionale, care inkrumsetiâ mult baiul.

vioxisiu O. OiuxLscu.âââE âââ âcâââcâ câcâMicââiââât

IVI o cl Ä.La or6inea clilsi, ca garnitura 6s corsaj, care scbimbâ

cu Lessversirs aspectul unei toalete, recoman6âm micul «Ligaro» variat, care se pote intrebuintâ pe ori ce ro- cbie, si se kacs 6s catifea, pasmanterie, cle tot telul cle broclerii seu in bns cu mârgeie 6s ori-ce nuantâ.

Lârâ mâniei, forte scurt, ósscbis in fatâ si lipit in spate, el póte inse, 6upâ gust, sâ be 6escbis 6innapoi ca si 6innaints, seu rotunclit, imprsunân6u-si pârtile sub un

seu funtâ 6s panglice lungi.Venin6 vorba 6s si tűnte, trebue observat,

câ mai cu semL pâlâriile se garnisesc cu ele, tormân- 6u-se 6in nuanțele cele mai 6ivsrse.

üsttel, 6in6 câ poriincesce mo6a, ocbiul e silit a se obicinui cu impreunâri 6e colori ca urmâtorele: gal­ben, ver6s si rose; albastru cu portocaliu roșu; lila seu eliotrop cu cenușiu 6escbis, etc. Langlicele 6e legat se asorte^L 6upâ garniturâ, si in line sisunt notele 6ominante ale palâriilor.

Vren6 cineva sâ întrebuințeze o jacbetâ prea scurta clin anul trecut cu bascele lungi ale rocbiiior ce se porta acli, se acopere talia cu toile, incungiurâncl-o cu o pang- licâ asortatâ, ce se lega la o parte, seu cu o centura rusescâ, acum torte mult câutatâ, si nimeni nu va recu- nósce combinația asta 6ibace.

' Despre iarâs putem anuntâ ca -rorwcnâvolanele 6e tulpan seu nomub ce se porta cu colturile tâiats a6ânc si testonate cu bumbac alb, roșu seu ai-

ánui xxvm. O 7^ N î O I 69bsstru; aceste volane se intrebuin^ói-L atât Ia câmâsîle 6e bi si nópte, cât si la pantaloni si fuste, inlocuinb bantelele, si constituinb totobatL un lucru 6e mânâ pen­tru femei, plâcut si lesne cle esecutat.

^5tâ<^i trei mocleluri cle toalete prssentâm cetitó- relor nóstrs, câtes trels sünt rocliii cle

Oea întâi, ca toaletâ cle fetitâ, este cle un crep cle Lkina Eo, ^rnisatâ cu fâșii cle 'pene cle aceleași nu­anțe, cusute pe bencli cle mâtase la fel, pe mârmni oa- lóne injuste 6e 6r.

cloua, este o toaletâ cle clomnâ, compusa clin o rebinAotâ ele catifea cu încrucișate laPi^pt, prin pârtile cle binainte, cari se coborâ pânâ jos, Aarni^te pe margini cu Aalone brobate cle mârsele verclî

aurn^reia toaletâ in 6ne, este o rocbie pentru clom-

m?0râ, be crepon cle mâtase vercle ofelia, §arnisîtâ cu Zalóne cle a^int si panglici rose palicle cu -bîrlancle cle bruiere.

8e intelme câ aparține apoi gustului si clibâciei 6ecârel ele^ane be a combina clupâ plac, oclatâ mocle- lurile câpetate, >n ce altâ toaletâ, in nuanțele si clispo- sltnle cle ssarnituii ce va crecle necesare.

bonboné.O clomnâ tinez^ la oprirea tramvaiului:— "U sc,u cine mi-a furat portofelul. . .

un calötor, — clomnul care seclealân^L clta s, s a scoborit Ia Dobrotesa. . . X'ati simtit nimic > >

— La ba. ^m simtit câ me pipâs cu mâna, clar N2M creclut câ erâ pentru portofel I

*On stârcit:

— Xu clau 6e pomanâ nici oclatâ.— De ce?

Lentru câ me tin cle principiul evanseîic: «Lesa ce tie nu-tl place, altuia nu face.»

*Dómna X. are mania parfumurilor.Lstract cle paciul,, estract cle oppoponax, cle elio-

trop, tote < estractele» clin lumeclin lume . . .O prietená clice:

cle nascere.

On câmâtar se tretul.

îi clice:— 8pune-mi, te

On sstract SÍNAUr îi lipsesce, cél*

6uc6 la pictor ca s-âî facâ por-

. r - . . ^ uncle 8â-rni ba^ mânîle, ca?á-m> iac o positie naturalá?— In busunarele mele!

86LbÂN63. ^áÍ6^ONÍlOL I6NON6.

în partea cea mai frumosâ clin 8al2l<ammsrmit se aklâ orășelul stravecluu 8t. VVoltzan^, care îsi clerivâ nu-

episcopul 8t. VVoltzan^ clin LeZensbiirm care parasinbu-si in ascuns scaunul epîscopesc, a trâit vietâ cle eremit in muntele Lalbenstein cle lân^L 8t. Wol'f- LeFnsbur/^o' ci^ooperit, a fost clus incleret la

Lârintele evlavios, pe timpul eremitamului seu a nstruit poporatiunea in economie sî in tâerea lemnelor.

Oe aceea tâetorii cle lemne -lin 8tiria bau ales patron ailor si cliua cle 8t. Wolf^aNA o serbe^â cu mare solenitate.

?atru tâetori cle lemne portâ pe umere cutia cle sticlâ, care conține securea impoclobitâ a Iui 8t. V/olf- ALng;in sunetul clopotelor si al musicei, se cluc in pro­cesiune la muntele Lallcensteîn, acol o pun jos si clupâ ru§Lciuni evlaviose se rentorc in satul lor.

Z-/0--0--0. /)/ /»'. va clescbicle clu-minecâ la 9/21 februarie seria conlerentelor literare Ia Ateneul clin Lucurescî, vorbîncl clespre «Xoi in 1892.»__ /)/ a publicat Ia 8ibiiu o brosurâ intitulata«biserica clin Ocna Libuului. 1600 ori 1701.»

-eâr- /o/o,-. Zub acest titlu a apârut la ^raâ, 6-n tipo§ra6a cliecesanâ, o brosurâ cle cil luliu Lrofsorean, invetâtor in Lalsa. Autorul publicâ aici mai multe prelegeri ti nute poporului si alte lucrâri menite asemenea pentru popor. 8alutâncl cu bucurie acesta lucrare cle mare folos, clâm aici cuprinsul: Lrîeteniî ca cei mai mari vrâsmasi. Leva clespre crescsrea pruncilor. Lreclînta clsssrtâ. (/urâțenia peste tot. Leva clespre eco- nomisare. Leva clespre economia câmpului. însemnătatea cârtii funcluarie. Despre contracte. Leva clin astronomie. Drepturile si clatorintele cetâtsnsscî. Despre lâsâment. însemnătatea invetâturii, Incâ ceva clespre lucrarea pâ- mentului. IVlLestriile. Lum se póte cineva imboAâti? Omul trebue sâ 6e clomn peste el. Lentru ce e bunâ invetâ- tura? Ooncubinatsle. Le trebue sâ facâ creștinul acleve- rat? Lentru ce e scola? 8clavia. Lretul 20 cr.

Dstts /-ose â c// /Vi ^1 8ersuinciosulnostru colaborator clin Iași, cl! X. -V Lobban, a scos cle sub tipar acolo cloue piese: «Liceron» clramâ in 5 acte si «berbecii Ia pâscut» comeclis in versuri, ^mencloue au apârut inteiu in foia nostrâ.

t?» /Mo-- ^o„râ,-. Dinerül Violinist Oeor^eOnescu, clespre care am mai scris in colonele acestei toi, face progrese aclmirabile in conservatorul musical clm^ Viena. Orecut numai cle unspreclece ani, clensul a încântat tot auclitorul la primul esamen al elevilor con­servatorului, prin esecutarea Iui «Laust» cle 8arasate. Incâ clin fra^eclele sale tinerețe, clensul a suprins pe toti cu talentul seu musical si tatâl seu, proprietar cle moșie m Lomânia, l'a clus Ia Viena sâ facâ stuclii complete atât in esecutare, cât si in arta compositiunii.

-----Mc- ----so. Lunoscutul profesor clelimbi străine clin Lucuresci <ll Lm. Lri^orovîta lucre^â, clin inițiativa ministerului cle resboi, Ia un curs practic cle limba rusescâ pentru obterimea românâ. 8e scie câ in tote statele mari se invetâ cu multâ stâruintâ acesta imbâ. Dl OriZorovitâ, care este profesoi^ cle limba rusa

Ia scola superiorâ cle resboi, va umple clar, prin lucrarea sa, un Aol forte simtit.

nu vor în­ceta Ia 1 martie, clupâ cum s'a anuntat; îonbatorîî au clecîs sâ sus^inâ revista si mai cleparte, cu jertfe care sâ clelâture inclîferentismul publicului nostru cetitor. —: ///- r-vro--- Zâ'---r--o se numssce o nouâ revistâ literara, care a apârut Ia Lernâuti, in locul revistei «Oinei imea Lo- mânâ» pe care o anuntarâm si care a apârut numai b- to^rakatâ. Leclactîunea e aceeas: reclactor stucl. jur. 8t. Loclnarescu, colaboratori stucl. 'jur. L. Lerariu si stucl. jui. 6. Ooma, eclîtor stucl. teol. O. lonescu. Va esi oclatâ pe lunâ. e titlul unui cliar nou care a ar>L-rut Ia îasi. '

6

R á N I v l T^nul XXVIII.70

Viena, a fost distins do câtrâ regele României, cu cru­cea do cavaler al ordinului «Ooróna României.» "

TráttttE «FEo/a r» /lora»«. Reuniunea' agri- colâ românâ din comitatul Sibiiu a tinut o intruiiire agricolâ in comuna Roiana la II februarie n. care, după cum allârn din «dfribuna» a reușit fórto bine. T^dunarea s'a desckis de câtrâ președintele reuniunii dl Rügen brote carele in cuvântarea sa de descindere a supus unei esaminâri amünuntito condițiile economiei locale. 7^.poi a luat cuvântul profesorul O. Lomsa, care a viu­bit mai pe larg despre cultura si insâmnâtatea fenateîoi si despre cultura pomilor. Iar dl director al scólei agi cole de instrucție din Rssinari Sabin b. barciau. a vorbit despre facerea brânzei.

â âcsvr»« p^ ^u cultura literatura poporului român, in ședința din urmâ a comi­tetului, a luat act cu plâcore, câ agricultorul <m Ooabor loan al lui Xicolae bridie a dâruit 200 ll. pentru sco­purile societâtii. VI Samuil bodnarescu, rirecror al in­stitutului gimnasial din bomârla. a oferit .societâtii 100 do esomplare din scrierile sale.

Socrekâ« <7,^ 77r/eoe,///m iu-crââ cu multâ sirguintâ pentru promovarea scopiiilloi sale. In deosebi tinde â inklintâ üliale prin tinutiii i. T^st- fel s'a constituit la 7 februarie n. fuala din suburbiul vlocucica al vernâutului. Lonstitioe: s'a fâcut sub pre- sidiul cinei Rlsna de Ropovici. Rresdentâ «tenmaiL sa ales dna /tripina de Onciul, secremrâ dr^i ldari.a b-mte- mir. Statutele Ms'.ei s'LU inaintat A guvern spic a le intâri. .7« H»«. Vestitul piat'st Rubinsteur si-a pârâsit postul seu, gras plătit, dela curtea Rusiei si a plecat in lume ca sâ dea conferte m folosul sâ, aceor. vânsul a fost in Viena si r plecat îa Leriii,. când se alla in Viena, s'a proser at la el m-forte lmerâ pla- nistâ si l'a rugat sâ ascultd câteva esecutii ale or âla- estrul's'a învoit si tinera fatâ s'a pus la piani dupâ în­tâiul ioc urma un al doilea, apoi 'un al treilea si se ,iâ rea câ n'au sâ se mai îsprâvâScâ. — Le ur.nâre.sc> dta cu tote cântecele astea? îu^ebâ meșterul cam norâbdâtor. _ Dlo, respunso pianista, vVeu sâ am deb dta câteva vorbe, 'scrise pe kârtie, despre capacitatea r-oa in jocul de pian. Rubinstein lua un condei si scrise: «jocul de pian nu este un joc cu pianul.» Xu se sole decâ pia­nista n o 6 rupt pe scarâ acest certificat.

^47eFL?77e r» 7?o-»<î-rr« s'au fâcut dilele trecute. 3e 'Melege, c'a invins guvernul si încâ cu mare majo­ritate, atât in alegerile pentru camerâ, cât si n cele pen­tru senat. Opositia a protestat la regele contra teroriză­rii; se dice, câ' nici nu va luâ parte in corpurile lo-

se va intrun' ">d. sâmbâtâ sub prssidiul pre­ședintelui de etate, vescbmerea solemnâ se va vco luni in castelul din Luda. îatâ si resultatul dual al alegerilor: guvernamentali 245, independenti 83, naționali 61, ugronisti 17, iârâ p rtid 3, ba Magm in 4 cercun.

âs7r'7«7e cE''' dm Rugós va (incadunarea sa generalâ in 5 martie. Vin bilanyil publicat allâm aceste date: capital de acțiuni 28,500 fl., venit curat 3558 ll. 30 cr. — vm/o-vr din árad se va întruni in adunare generalâ în 28 februarie. Lapital de actu 100,000 tl., venit curat 14,668 il. 92 cr. — din limisóra va ave adunarea sa generalâ 3 mmMo. Lapital de fondare 50,000 ll., proliit curat 14,552 Ü.1 cr. — 7.« 77Er> are sâ se inliintere o nouâ cassâ do pâstrare poporalâ. In causa acâsta s'a convocat o com forcntâ pe 20 februarie n. In fruntea intreprinderu stai.

8182210^ ?i 8002^.Xcr-'r' örse-'rcescr ^co/tr-d. Mr/. -«s-r«^«7 a

áruit cím caseta sa privatL 100 6. comunitLtü biseri- ce5ci gr. or. din Obijósa-de-sus; iar bisericei gr. or. dm vóbronLuti (in bucovina) 50 6. —/V â Sârâ 7)o-

prefect de stricin in seminarul din Vborla, s'a nu­mit profesor de teologia dogmaticâ tot acolo.

vsr'7 <7e co/>/7 r,r F--«soe». Lonform legn nous pentru inüintarea asilelor de copii, biserica 8t. Xicolae clin brașov a înființat un asil pentru copiii români gr. or. de acolo. Inaugurarea s'a fâcut duminecâ la 19/31 ianuarie. Intőin protopresbiterul loan betric a o6ciat liturgbie, apoi n sfîntit localul scólei. ^.ici dl profesor gimnasial 7^.n- 6rei bârsean a rostit un cliscurs de inaugurare, la care a respuns dsóra Augusta Oiodariu, institutórea scólei, care s-a fâcut studiile in pedagogiul clin budapesta. Rsemplul brașovenilor pote servi drept model de imi­tare si altor comune bisericesci, câci nu este cie ajuns numai a protesta in contra asilelor de copii si a tine cuvântări mari, spre a ü ILudati apoi in diare; ci trebue 8â se si facâ ceva real, spre a scâpâ cle pericol.

r» cr7 /-/cr/cr. Autoritățile competente mai inalte au luat dispositiuni, ca preoții militari sa dea tote ingrigirile spirituale soldatilor si in special recruți­lor. tinându-le si esbortatiuni dâspre datorintels lor. - beicliSivn! ^-ul, in legătura cu acesta, publica un circu­lar ai ministrului comun cle resbel câtrâ comandanții de co>^i, in care provocâmdu-se la regulamentul cle serviciu p. 435, in . ensul caruia soldatii sünt indatorati a cercetâ c< pu'un ociata pe luna biserica, le trage atențiunea ca obcerii, cari conduc soldatii la biserică sâ fie cu cea mai mare atențiune la serviciul divin si sâ dea semnele potrivite, când e ca sâ ingenunciue etc.

> // -/or/cî ? ///ii//o. In Rosia-montana s a inflintat «Reuniunea femeilor române pentru ibfrumsetarea bisericei gr. c. si ajutorarea elevilor sâraci ciela scola gr. c. din bosia-montana.» Rresidenta reuniunii e dna Rufimia La- ian, viceprcsidente dnele Rlorentina 8t. 8iulutiu si Regina blenrel, casiera dna Iustina dosma, controlore dnele lu- lia ZOmasan si Silvia Naior, secretar dl Oeorge Qiurgiu, director al reuniunii parocul loan Naior. Reuniunea are 69 de membri.x Reuniunea iîlialâ a in-

vetatorilor români din protopopiatul Rericeiului in 8e- lagiu dieccsa Olrerla, va tine, adunarea sa generalâ in comuna viurtelec Ia 25 februarie n. Invetâtorii Vasiliu Oltean, loan Oorvin, leodor botoc si altii vor tind pre­legeri teoretico si practice.

6 2 2 O U?/V 7>»^«, comerciant in brașov,

la 1/13 februarie s'a logodit cu dsóra Irina Râducan in brașov. — /V /. 7?^c«, câpitan, si dsóra Naria I.bacuciu, s'au cununat la 2/14 l. c. in Seliste. 777 /Er invetâtor gr. c. in Nintia-Nuresanâ, la18 I. c. s'a cununat cu dsóra Sarica baiu in Hațeg. /)/ invetâtor in Lrestovat, la 11 febru­arie n. s'a cununat cu dsóra Rusalia Dorea. — 777 7r<7rr<

invStâtor gr. or. in Nuncei, Ardeal, la 2/14 feb­ruarie s'a cununat cu dsóra ána Xaritâ in Lobodol- boianâ. , . . ,

gr^ c. al Orâdii-mari, a dâruit 50 ll. reuniunii femeilor gr. or. româno din 7^rad. -4^ 777 <7-r rV. bH- rrc, medic in

/mul xxvm. R N I D I -V 7l

clnii álesanöru Lopovici, Dumitru Rorcan, 6r. /turei Xo- vac, loan 8toian, loan Letrovici, losn Calin, 6r. /turei Naniu, Ion N. Rosu, ár. ^iexiu Nangiuca, 3ofroniu .ascu, loma Stanca, Nibai Rometsscu, losik lámáéi, kávéi Ros, /cn6reiu Loboroni, Xicolae Lraia, álesanclru Lopovici.

ác-'o/áFe. protopresbiter gr.or. in Zclba-Iulia, a încetat ciin viötL la 10 februarie n. in etate cle 65 ani. — âr«â7 /'â, paroc gr. c. in verebesei, comitatul Sâtmar, a murit la 24 ianuarie in etate cle 55 ani.

L>o-rr'c« ö«/«-'-7o-' --o-«áe. Da 8/20 februarie balul reuniunii femeilor române clin comitatul Xuneööra, laDeva; Ia 8/20 febr. balul corpului cliclactic clin Lracl; la 8/20 febr. balul ca8inei clin 3. 3ebes; la 8/20 februarie balul clin Orlat; Ia 8/20 februarie balul societâtii «Lrogresul» in ^ra6; la 8/20 februarie balul comunității bisericesc! §r. or. rocnâne clin Nebala; la 9/21 februarie balul ca- 8inei clin Dobra; la 9/21 februarie balul corului vocal bisericesc clin Dipova; 10/22 februarie balul românea clin Oraclea-mare; la 13/25 februarie balul clin Rabricul- Limisorii.

F«/«/ ^sser â-r pe care l'am anun­țat in nr. trecut, se va 6a la 24 februarie (7 martie n.) i'n 8ala teatrului Rational. Lretul unui bilet pentru o persö L va 6 10 Iei. ávantscenels 80 Iei, benoarele 60 Iei logile 6e rang I 30 lei, lojile 6e rang li 20 lei. Le lângâ acest preț, mmpLrâtorul unei logi mai trebue 8â ia -i 4 bilete 6e câte 10 Iei. Cadourile 6e cotilion, !<>u originale, vor 6 a6u8s clela Laris. Dömnele 6in co- oor-'i ,<u sub8crÍ8 suma 6e 1500 Iei pentru plata caclou- icior cotilionului. In 8pecial 6na /D 3c. Obica s'a oferit a lucrâ si a 6onâ societâtii cadouri arti8tice si 6e preț, d'acsa cotilionului va 6 5 lei cle pâreebe. Lrintre alte lucru/, originale s'a 6ecis imprimarea unui album ilus­trat körte frumos. Ilustr" Lunile vor k esecutate la Viena. Comitepd ddmnelor patronese se compun/ clin 19 clomne, in irurk-e cu 6na 3imona Dabori, soția 6lui ministru 6e esterne.

â/tt/ â-r arangiat la 11 feb­ruarie, in folosul studentilor săraci bolnavi, a reușit forte bine. luat parte un public frumos si veselia a fost generală. In costum național inse numai 6oue clame s'au presentat. /tu fost cle fatâ dömnele: Dudovica Lian (Läget), N. Noldovan (Nedias), Emaila Lapiu (in costum națio­nal,) Valéria Dilacan, I6a Ciato, kosa IVlunteanu, Cor- nelia Deacu, Llena Xestor, Deontina Xegrut, Lugenia Lop, Duisa Lonifaciu,, Naria Vlassa, Xeti Noldovan, Na­na Ungurean, Cămila /op; domnisörele Aurelia Noldo- van (Nedias,) Dlena Lányion (in costum national,) Llena 3olomon (Dudos,) Oirels si Nana lurcu, Ida Dandrea, LIena Xistor, flprtensia Noldovan (Cergâul-mic,) Detitia Noldovan, Nr^.^Xulea bb^asiag,) 3ilvia Hosszú.

LVs/«-»a/ «e» dat in sâmbâtatre-cutâ (1/13 februarie) cle reuniunea femeilor române pen­tru ajutorarea vâduvelor sârace gr. or. 6in Lrasov si 8âcele, a avut un succes strLlucit. Costumele naționale au fost representate in numer forte mare, iar jocurile românesci sociale s'au jucat cu multa veselie. Comitetul reuniunii, in frunte cu 6ömnele Lcatarina Radulescu, Virginia Vlaicu si Naria Nunteau, a bine meritat cle publicul, care s'a depărtat cu cele mai plăcute su­venir!.

F«/«/r'w N-nc/. 3ocietatea «Lrogresul» a meseriașilor români 6in ^rad va arangiâ la 8/20 feb­ruarie bal in sala otelului Vass. Comitetul arangiâtor e compus astfel: președinte Llorian Nosescu, notar losif Noldovan, cassar Xicolae Nibalescu.

Se-'/r/ä r» Comitetul paroclualgr. or. român clin Nebala-Dimisorii va 6a la 8/20 feb­ruarie o seratâ cu joc in sala ospötáriei mari «3 arapi» 6e acolo. Lstul va 6 prece6at cle productiuni declama- torice-musicale. Iar in pausâ se va jucâ Lâtuta si Lâlu- serul.

Ccrsr--« âr va arangiâ la 8/20 febru­arie bal in sala clela «Dsul 6e aur.» Venitul curat e clestinat in favorul bibliotecei casinei numite.

â-r Doö--« va 6a la 9/21 februarie bal, clin incidentul serbării asistentei sale cle clece ani. Laiul se va tine in otelul «Da busar.» Venitul curat e clăti­nat in favorul casinei.

0-7«/. Inteligenta românâ 6in comunele Curarîului 8i Orlat va arangiâ Ia 8/20 februarie o pe­trecere cu dans in 8ala ospetâriei principale »Ditscb» 6in Orlat. Venitul curat e 6e8tinat pentru fon6ul biblio- tecei școlare 6in ambele comune.-4S-42- 4^-4^--4^-4^- 4^-4^-4^ î -4^ -4^ 4^ -4^ -4^-4^^-4^ -4^ 4c-

7?s---ârr â'-r /l/ttcsc/o-rr« sr ^ecr'r. Citim in «l'Italie»: Lpiscopul grec 6in Crusovo, ^lexandros, care impieclicase cu forța citirea liturgbiei pe românesce in biserica 6in Crusovo, si maltratase pe cântărețul român, a kost revocat. Românii clin Crusovo au trimis o lungâ 6epesâ 6e plângere marelui vDir si ministrului justiției, rugând pe sublima Lorta sâ opresca pe pátriámul grec cle a trimite un nou episcop grec la Crusovo, clin causâ câ s'ar pute intempla turburâri. Loporatia româna e clin ce in ce mai iritată in contra clerului grecesc.

Oe-'«/ r-r 7?rrsrrr. bin vecluu proverb care clice, câ o nenorocire nu vine nici o6atâ singura, se acleveresce acum in Rusia. Le lângă kometea cle care sünt bântuite provinciile clin interiorul Rusiei, gerul ne mai pomenit clin örna asta face o mulțime cle victime, ásá la Raran au fost gâsiti pe câmp sase terani 6egerati. lempera- tura me6is e 36—38 6e gra6e sub rero. Da Letersburg, clin causa mârii care e apröpe, gerul nu e atât 6e cum­plit, 6ar in interiorul terei frigul intrece mesura obis- nuitâ 6in anii trecuti. Lrin töte orașele Rusiei autoritâ- tile au 6ispus sâ se aprinclâ focuri pe strâcli pentru in- câlclirea trecâtorilor.

6^/ /e/e r» ««/»ac/cr. O intemplare6urerösL imprssionerâ förte mult pe locuitorii clin regiu­nea k^reneilor (Rrsnta.) Da Lau, opt tinere fete spa­niole veniserâ la Nauleon, ca sâ caute 6e lucru, clar ne- putân6 gâsi, plecară 6e aci ca sâ se intürcL in tera lor. Xenorocitele au fost surprinse 6e o furtunâ groravâ, 3ase 6intre ele au fost gâsite sub râpa6â; celelalte 6oue n^u putut sâ tis gâsite nici mörte. Cercetările urmsrâ,

Mese-'r'« --r Asupra miseriei care 6omnescsin Rusia, s'a 6at in 6iferite cliare 6escriptiuni, cari au remas in cele mai multe cașuri mai pe jos 6e realitate, O i6se mai esactâ, 6esprs fömetea 6e care e bântuit imperiul vecin, îsi pöte face cineva clin scrisorile parti­culare venite clin guvernamintels lovite cle acest 6agel, ^sâ in 6iarul «Vossiscbe Leitung» gâsim acli o scrisörs trimisâ 6e femeia unui moșier clin guvernamentul sa­mara oâtrâ o prietenâ a ei clin Lerlin. latâ câteva pa- sagii 6in acöstä scrisöre. «îmi lipsesc vorbe pentru a

ce

72 L á N I L I á ánul XXVIII.

descris miseria ce domnesc« act; tiranii sünt condam- nati sL mdrL de fdme, multi au murit deja. ?ânâ acuma aprovisionarea a fost reu organisatâ; 8 au fâcut adusuri revoltâtdre; multe persdne, cari aveau dambarels pline de grâne, au primit ajutore pc când nenorocitii, cari nu puteau sâ dea dacsis starostelui, au fost lâsati sa mora de fdme. Despre miseria cle aci nu ve put^^âce idee, in Luropa occidentală. Incbipuesce-ti ce M'' sâ dicâ, a mâncâ de 2—3 ori pssâptemânâ cate o bucata de pane nâgrâ ca pâmântul si incolo nimic! In guvernământul 5mara tiranii au inceput sâ mănânce soroci. Line a mai avut vite, le-a vândut. Ln cal se cumperâ acum cu 4—5 ruble, o vacâ cu 6 ruble, un vitei cu 50 de copeice!»

LeFeZK-'rs-ttrrZ. Vegetarismul incoltesce in diferitele párti ale Luropei. In Lnglitera, cu deosebire adeptii ve- getarîsmului, forme^a societăți puternice având diarele, cercurile si restaurantele lor. In Lrancia a apârut pe arena publicitâtii o lucrare a doctorului Lonnejov inti- tulatâ «vegetarismul» si regimul vegetarian rational, dog­matism, distorie, practica, cu o introductiune a doctoru­lui Dujardin-Leanmet^, membru al Academiei de me­dicină. De si vieta vegetarianâ nu este intrată încâ in moravuri, totus se face o mișcare in favorsa regimului vegetarian fatâ cu escesele crescânde ale alcoolismului, datorit adusului cârnei in regimul alimentar. 3ciinta la rândul ei s-a dat cuvântul, prescriind pe alocurea esce­sele regimului carnivor si trâgând de aci vederi digis- nics si prescriptiuni tbrapeudce. Astfel, lucrările lui kasteur, lui Loucbard si ale.lui ármond Lautier fLcân- du-ne sâ cundscem toxinele secrete de microki si peri­colele auto-intoxicatiunilor intestinale, au fâcut din regi­mul vegetarian una din dasele esențiale ale terapeuticei antiseptice. Lnul din cei mari apsrâtori si propagatori ai vegetarismului este dr. Dujardin-Lsanmetii, care si-a gâ- sit cdiar propria sa vindecare in regimul vegetarian. Lurentul dar, fâcut in favdrea vegetarismului, tinde sâ modiilce cu timpul multe pagini din digiena si din tde- rapeutica modernâ.

3e scie câ nu de mult s'a asedat cab- lul care lâgâ prin o linie telefonica Larîsul de Londra, ácest telefon functiondiîâ forte dine si dupâ cum se scris, e vorba acum sâ se creeze si alte legâturi inter­nationale spsrându-se a se ajunge la o rețea cât se va putâ de complectă, europenâ. "Lotus, se pare câ intre franța si Lermania nu se va mai pute stabili in curând legătura telefonică. 8'a pus acum câțiva ani un 6r tele­fonic intre Veroiers si áix-Ia-Lkapelle, dar acestâ lucrare s'a intrerupt in urma unei opriri venite din Berlin. Ln sef de birou poștal ore-care primise din strsinLtats, pe cale telefonică, niste injurii pentru. dânsul si pentru Ler­mania si asâ s'a dotârit a se întrerupe relațiile interna­tionale prin telefon. Diferite încercări fâcute dupâ acestâ grotâscâ intâmplarc, n au isbutit. Lermania nu mai vre.

/VsrcrZe sr â/Ze-'r«. De pisici se prinde fdrte lesne difteria si prin urmâ aeeste animale pot sâ dea bdla asâ cum o iau. latâ câteva esemple pe care le dâ odciul de digiena din Londra. O pisicâ, care erâ in atingere cu un bâetas mort de difterie, s'a imbolnâvit si densa. Lu ingrigitâ de patru fetite si una din acestea lua boia; s'au fâcut cercetări si s'a constatat câ infectiunea venise dela acea pisicâ. Intr'un alt cas, cinci copii erau atinși de difterie; dânșii se jucau cu trei pisoi cari muriră unul dupâ altul; Ii s'a fâcut autopsie si s'a vsdut câ bdla care-i omorîse era difteria. Ln bâetas si o fetisdrâ de 5 si de 8 ani, cari locuiau Ia terâ intr'o proprietate isolatâ, fure atinși amândoi de difterie. Xici un alt cas nu se ivise prin impregiurimi. Numa îs aduse aminte câ, cu puțin mai inainte de începerea bóléi, pisica lor favorită îsi perduss glasul si fu.se.se apucată de o tuse râgusitâ insotitâ de inâbuseli. Leva mai mult, animalul îsi ducea mereu labele la gât ca si cum voia sâ-s ia de acolo ceva superâtor. Lîsîca a murit si la autopsie s'a constatat câ avuse difterie.

/.nrMeZe «« Z-'sötte srr-Z -er si cu sorbi­turi mari, trebue sâ-l bei încet, cu o linguritâ micâ, ast­fel încât sâ treca mai mult de patru minute, pânâ când sâ bea tot conținutul dintr'o câscâ. Laptele, indatâ ce intrâ in stomac, se brân^esce, încât când cineva bea o cantitate mare, se brânresce intr'un volum mare si atunci accidele stomacului nu pot lucrâ decât numai pe supra­fața lui din afarâ.

/n â Z-n-rsHr'e » Ze»^e-°«Ztt^Zr delacald Ia frig, e bine sâ ținem in casâ o câldurâ mode­rată. âcesta din causâ câ, fâcând prea multâ câldurâ în casâ si desprindându-se corpul cu dânsa, e espus cineva sâ recescâ, e.sind afarâ, cbiar neüind prea frig. La înce­putul iernei, — dice celebrul doctor engler: IVIatbeus, — e mai bine cbiar ca, diua, in vreme de lucru, sâ nu se facâ foc în casâ.

crr/â. Omul recesce cele mai de multe ori la picidre. L de prima necesitate, prin urmare, ca sâ aveți picidrels calde. Lentru acesta nu trebue nici odatâ sâ luati încâltâminte strimte. Lbstele, când sünt prea potrivite pe picior, impiedicâ circulația sângelui, presând asupra tâlpii piciorului si sâ ve feriti mai ales de ume- dela.

poyta rscjAe^iunsi.LostooL. kentru nr. acesta a in-

târdiat. var stârcitul trebue sâ-l ștergem, câci taie in politicâ.

Wü'u. âu sosit. Oupâ ce Ie vom ceti, vom respuude indatâ in posta redactiunii.

/joâa. tina da, celelalte ba. Oar nu putem conserva manuscrisele, câci atunci ar trebui sâ ne incki-

riâm un magadn.

Doctori mari francezi reco- mandL ca nu cumva sâ se ia, in contra iniluen^ei, «anti- pirinâ.» âcestâ substanța se credea, câ pote vindeca boia; s'a constatat inse, câ slâbind corpul, îl face mai slab fatâ cu microbul. Vecinul lec băbesc e tot cel bun: Bâi calde; primblare Ia aer curat; întrebuințarea ca beuturâ a cognacului seu o rumului, cdiar incâldite. Leaiul cu mult rum e iarâs forte bun.

OâlinclÂi-uI septemânsi.I)iua sept. , Oumin. lâsat.

Lâlindarul vecbiu de carne, Lv. dela diatei c,

, Lâlind. nou25, gl. 2,a inv. 2^

I 8drelero3. Mo

Ouminecâ y 8. IVlarti lilicbssor. 21 Llsnora. 6 54 5 32Luni 10 8. Nart. Llaralambie. 22 ?etru L. 6 51 5 34IVIarti lVIsrcuri

11 Nart. Vlassie. ^23 8vrenus. 6 51 5 3512 !?ar. âlsletie. 24 âlatblas. 6 49 5 57

)oi 13 Luv. âîartiniani. 25!Victvrln. 6 47 5 39Vineri 14 Luv. ^uxentie. 26!üland. Ootb. -6 45 5 40Lâmbâtâ 15 jüpost. Onisimu. j27 Alexandru, 6 43 5 41

Lroprietar, redactor respundâtor si editor: IQZjL VLILLâX. Lu rn>Liriuu uui losm Lâo ix OitLnuL-VlâirL.