TRCI

ti lo t:,

r "i'

t8t

[/linciunile adul

p0

Paul Ekman

Iraducere din englezfl dc ffiihaela ifazilu

itorceri

rmtr.

ii ale inse II

snicie , afaliticI

dic

Ca

ln^,\

tnI

SI,

ml|

cup rlns

Prefafi la erlifia'a III-a

Mulfumiri

1 Introducere

2 Minciuni, scipiri gi indicii de tngelitorie

3 De ce egueazi minciunile

4 Cum si detectezi minciuna din cuvinte,

voce sau migcirile corpului

5 Indicii faciale ale lngelitoriei

5 Pericole gi misuri de precau$e

7 Poligrafirl ca v6nitor de minciuni

8 Verificarea minciunii

I Vinitoarea de minciuni in anii'90

1O Minciuni din viafa publici

lt Noi descoperiri gi idei in legituri cu minciunilegi vAnarea minciunilor

r+ug

^Hhde referinla

11

13

15

27

50

98

153

20L

217

300

349

374

408

438

445

460

,.,\t[,

paul Ekman

icare au citit manuscrisul din perspective diferi-ert Blau, medic; Stanley Caspar, judecdtor de in-lo Carson, romancier; Ross Mullaney, agent FBImr; Robert Pickus, cugetdtor politic; RobertrL psiholog pi Bill Williams, consultant de mana-: Sofa mea, Mary Ann Mason, prima mea cititoa-I ribditoare gi a fdcut o criticd constructivd.rlirutat multe dintre ideile acestei cdrfi cu Ervingn, care a fost interesat de trpeldtorie dintr-un cuI unghi gi m-am bucurat de punctele noastre deurtrastante, dar nu gi contradictorii. M-ag fi bu-r berreficiul comentariilor sale privind manuscri-I e murit pe neagteptate chiar inainte de a i-l tri-leu, 9i cititorul pierdem prin nefericitul fapt cdlrnstru nu se mai poate desfdgura decAt in min-lL

Introducere

Este 15 septembrie 1938 9i una dintre cele mai infamegi fatale inpeldtorii este pe cale sd inceapd. Adolf Hitler,cancelarul Germaniei, pi Neville Chamberlain, prim-mi-nistrul Marii Britanii, se intAlnesc pentru prima oari.Lumea este cu ochii pe ei, conptienti cd e ultima spe-

ranli pentru evitarea unui alt rdzboi mondial. (tn urmd

cu doar pase luni, trupele lui Hitler intraserd tr Austria,

anexAnd-o Germaniei. Anglia 9i Franla protestaserd', dattotul se limitase 1a atAt.) La 12 septembrie, cu trei zileinainte sd se intAlneascd cu Chamberlain, Hitler cere sd

anexeze 1a Germania o parte di+ Cehoslovacia pi stAr-

negte revolta in aceastd !ar5. Hitler deja a mobilizat insecret armata germand sd atace Cehoslovacia, insd ar-

mata lui nu avea sd fie gata pAnd la sfdrpitul lui septem-

brie.Dacd va putea, pentru cAteva sdptdmAni, sd ii impie-

dice pe cehi sd se mobilizeze, Hitler va avea avantajulunui atac-surprizd. Pentru a cAgtiga timp, Hitler ii ascun-

de lui Chamberlain planurile sale de tdzboi, dAndu-pichiar cuvAntul cd pacea va putea ddinui dacd cehii ii vor

't6 Paul Ekman

satisface cerinfele. $i il picdlqte pe Chamberlai& care i:r_cearcd sd ii conving; pe cehi sd nu igi rnoblhzeze armataatAta timp cAt mai existd o gansd de a negocia cu Hitler.Dupd aceastd intAlnire cu Hitler, Chamberlain ii scrie su_rorii sale: ,,...i:r ciuda duritdlii gi cruzimii pe care mi s_apdrut cd i le citesc pe fafd, mi-a ldsat totupi impresia cd sepoate conta pe el dacd gi-a dat cuvAntul...,,. (1) ApdrAn_du-pi politicainfa,tacelor care puneau la indoiali cuv6n_tul lui Hitler, cinci zile maitdrziu,ftrtr-un discurs in falaparlamentului, Chamberlain explicd faptul cd in urmacontacfului personal pe care l-a avut cu Hitler, se consi_derd indreptifit sd spund ci Hitler,,vorbepte serios,,. (2)

Cu 15 ani in urm5,'cAnd am inceput sd studiez min_ciunile, nu aveam nici cea mai vagd idee ci munca meava putea fi legatd de o asemenea minciund. Credeam cdle-ar fi de folos celor care lucreazd cu pacienfi cu tulbu_rdri mintale. Mi-am ir:rceput studiul asupra minciuniloratunci cAnd terapeulii cdrora Ie predam datele mele _cd expresiile faciale sunt universale, pe cAnd gestica estespecificd fiecdrei culturi - m-au intrebat dacd acestecomportamente nonverbale ar putea dezvdlui faptul cdun pacient minte. (3) De obicei, aceasta nu este o proble_md, dar devine o problemd atunci cAnd pacienlil inter-nafi in spital fit urma unor tentative de sinucidere spuncd se simt mult mai bine. Oricdrui doctor ii e groazd sdnu fie pdcdlit de un pacient care se sinucide odata ce esteeliberat din constrangerile spitalului. ingrijorarea docto-rilor a ridicat o intrebare fundamentald legatd de comu-nicarea umand: pot oamenii, chiar pi atunci cAnd suntfoarte supdrafi, sd controleze mesajele pe care le emit, oricomportamenful lor nonverbal poate trdda ceea ce esteascuns dupd vorbele lor?

Introducere

Am cdutat in filmele mele cu intervide la psihiatrie un moment in care unFdcusem aceste filme cu alt scop - sA iIgesturi care ar putea ajuta in diagnosti9i tipului de tulburdri mintale. Acum,tram pe inpeldtorie, am crezut ci am d

s€mne de minciund in cAteva filme. Prtputeam si fiu sigur. intr-un singur cazindoiald - din catJza a ceea ce se intinterviu.

Mary era o femeie casnicd, in vArsti rtima sa tentativd de sinucidere din trei pactiv era chiar gravd. Doar printr-o intirgdsit-o inainte ca supradoza de pashle d

omordt. Povestea ei nu era cu mult difimultor altor femei care suferd de deprera doua. Copiii crescuserd gi nu mai aver

Soful ei pirea sd fie preocupat de musimlea fdrd rost. CAnd ajunsese la spitaface fa!5 treburilor din casd, nu mai pbine gi o mare parte din timp stitea siqin primele trei sdptdmAni dupd internarcu medicamente pi cu terapie de grup. Hlfoarte bine la tratament: igi schimbase tnu mai vorbea despre sinucidere. in urviurile pe care le-am filmat, Mary ii spcare o ingrijea cd se simlea mult mai birexternatd pe perioada sfArgitului de sep

sd fie trimisd acasd, a mdrturisit ci minfidrumul. lncd voia cu disperare si se sinluni petrecute in spital, starea lui Marycu adevirat, degi a existat o recidir'5 u

Paul Ekman

,de. Si il pacalegte pe Chamberlain, care in-Eringa pe cehi sd nu igi mobilizeze arrnataI mai exista o gansd de a negocia cu Hitler.thtalnfue cu Hitler, Chamberlain ii scrie su-.frt ciuda dudtdrii pi cruzimii pe care mi s-aeihsc pe fafd, mi-a ldsat totugi impresia ci sepe el daci gi-a dat cuvAntul. ..". (l) ApdrAn-tfu fafa celor care puneau la indoiali cuvAn-, cinci zile mai tdrziu, intr-un discurs in falani, Chamberlain explicd faptul cd in urmagsonal pe care l-a avut cu Hitleq, se consi-lit sa spund ci Hitler ,,vorbegte serios,,. (2)rir urrra, cAnd am inceput sd studiez min-nam nici cea mai vagi idee cd munca meageti de o asemenea minciund. Credeam cdhs celor care lucreazd cu pacienti cu tulbu-Mi-am inceput studiul asupra minciunilorhrapeufii cirora le predam datele mele -Cecials sunt universale, pe cAnd gestica esteHrei culturi - m-au intrebat dacd acester& nonverbale ar putea dezvdlui faptul cdinh. (3) De obicei, aceasta nu este o proble-rrc o problemd atunci cAnd pacienfii inter-tr urrra unor tentative de sinucidere spuntk mai bine. Oricirui doctor ii e groazd sd& un pacient care se sinucide odatd ce estemstrAngerile spitalului. lngrijorarea docto-lo fortrebare fundamentald legatd de comu-t* pot oamenii, chiar gi atunci cAnd sunt[, si controleze mesajele pe care le emit, oritrrl lor nonverbal poate trdda ceea ce esterubele lor?

Introducere

Am cdutat in filmele mele cu interviuri cu pacienlide la psihiatrie un moment in care un pacient minte.Fdcusem aceste filme cu alt scop - s6.izoLez expresii pi

gesturi care ar putea ajuta in diagnosticarea gravitdliigi tipului de tulburdri mintale. Acum, cd md concen-

tram pe inpeldtorie, arn crezlrt cd am descoperit nigtesemne de minciund in cAteva filme. Problema era cumputeam sd fiu sigur. intr-un singur caz t1:u exista nicioindoiald - din carza a ceea ce se intAmplase dupd in-terviu.

Mary era o femeie casnicd, in vArstd de 42 de ani. Ul-tima sa tentativd de sinucidere din trei pe care le avea laactiv era chiar gravd. Doar printr-o trtAmplare cineva a

gisit-o inainte ca supradoza de pastile de dormit sd o fiomorAt. Povestea ei nu era cu mult diferitd de cele ale

multor altor femei care suferd de depresia tipicd vArstei

a doua. Copiii crescuserd gi nu mai aveau nevoie de ea.

Solul ei pdrea sd fie preocuPat de munca sa. Mary se

simlea fdrd rost. CAnd ajunsese la spital, nu mai puteaface fafd treburilor din casd, nu mai putea sd doarmdbine gi o mare parte din timp stdtea singurd 9i pldngea.

tn primele trei sdptdmAni dupd internare, fusese tratatdcu medicamente pi cu terapie de grup. Pdrea sd rdspundd

foarte bine la tratament: ipi schimbase total atitudinea pi

nu mai vorbea despre sinucidere. in unul dintre inter-viurile pe care le-am filmat, Mary ii spunea doctoruluicare o ingrijea cd se simlea mult mai bine pi cerea sd fieexternati pe perioada sfArpitului de sdptdmAnd. inaintesd fie trimisd acasd, a mdrturisit cd miniise, ca sd i se dea

drumul. incd voia cu disperare sd se sinucidd. Dupd treiluni petrecute in spital, starea lui Mary se imbundtdlisecu adevdrat, degi a existat o recidivd un an mai tArziu.

17

18 Paul Ekman Introducere

in cazul unei persoane, ar fi vizibil gi a

p€rsoane mint; irsd semnele ingelatorieip€rsoane la persoan5. Am alcdtuit un exca model minciuna lui Mary, in care per

le-am studiat erau puternic motir-ate sire emolii negative intense pe care le-armomentul in care minfeau. in timp ce tuextrem de nepldcut, cu scene pline de sunor operafii, subieclii inclugi in erpererau nevoili sd-pi ascundi sentimentel,durere pi repulsie pi sd convingd un inlnu putea vedea filmul, cd ei vedeau cudespre nigte flori frumoase. (Descoperir

descrise in capitolele 4 pi 5.)

Nu a trecut mai mult de un an, inci r

le de inceput ale experimentelor prir-indau inceput sd mi caute oameni interesaalt fel de minciuni. Oare descoperirile pputeau fi folosite pentru a prinde amerde spionaj? De-a lungul anilor, pe misurile noastre privind indicii comportan'ringeldciune in relalia pacient-doctor aureviste de ptiin!5, intrebdrile s-au inmul!tea antrena pe cei care ii pdzeau pe lunbinete si depisteze un terorist pus pe acum merge sau din gesturi? Le puteandin FBI cum sd antreneze polifigtii ca sugor dacd un suspect minte? Nu am ratunci cAnd am fost intrebat daca i-a; pigociatorii de nivel inalt sd descopere dtminleau, ori dacd puteam spune pririnPatricia Hearst fdcute in timp ce particip

Fusese externatd pi se pare cX s-a simfit bine mulfi anidupi aceea.

Interviul filmat i-a pdcdrit pe majoritatea psihiatrilorgi psihologilor tineri pi chiar pe mulpi dintre cei cu expe_rienfx cdrora le-am ardtatinterviul. (4) L-am studiat sutede ore, iar gi iar, verificAnd fiecare gest gi fiecare expre_sie, pe vitezd incetinitd, pentru a descoperi orice indiciuposibil de inpeldtorie. intr-o parzdde moment inainte sdrdspundd la o intrebare a doctorului in legdturi cu pla_nurile ei de viitor, amvdzut, rulAnd filmui pe vitezd- in_cetinitd, o expresie faciald de disperare atdi de fugitivdincAt ne scdpase la viziondrile anterioare. Odatd ." rr"_uvenit ideea cd sentimentele ascunse ar putea fi tridateprin aceste microexpresii foafie rapide, am cdutat gi ammai gdsit multe altele, de obicei acoperite intr_o clipdprintr-un zdmbet. Am mai descoperit Si un microgist.Cdnd ii spunea doctorului cAt de bine igi gestiona !ro_blemele, Mary ridica uneori upor din r*".i - abia per_ceptibil. Ridica doar o mAnd, rotind-o pufin. Altfel, mAi_nile le finea linigtite, doar cAteodatd ridica ugor din umdr.

Am crezut cd am mai vdzut gi alte indicii nonverbalede inpeldtorie, insd nu eram siguri dacd chiar le desco_peream sau doar ni ie imaginam. Un comportament per_fect nevinovat al cuiva pare suspicios dacd ptii cd a min_lit inainte. Doar o evaluare obiectivd, neinfluenlatd decunoapterea faptului ci acea persoand a spus sau nu ade_vdrul, poate verifica ceea ce am aflat noi. $i a fost nevo_ie si studiem multe persoane ca sd fim siguri cd indici_ile pe care le-am constatat noi nu sunt idiosincratice.Pentru persoana care incearcd sd depisteze o minciu_nd - adicd vAnitorul de minciuni - ar fi mai simpludacl tipul de comportament care trddeazd o minciund,

Paul Ekman

rGt 9i se pare cd s-a simfit bine multi ani

htat i-a picdlit pe majoritatea psihiatrilortineri gi chiar pe mulli dintre cei cu expe-I.am aretat interviul. (4) L-am studiat suteq, rerificAnd fiecare gest pi fiecare expre-tretinita, pentru a descoperi orice indiciufurie. intr-o patzdde moment ir:rainte sdfrrlrebare a doctorului in legituri cu pla-[u, am \,52s1, rulAnd filmul pe vitezd in-ttsie faciald de disperare atAt de fugitivdE l,a vizionirile anterioare. Odatd ce ne-asrtimentele ascunse ar putea fi tr5datenoerpresii foarte rapide, am cdutat gi amb altele, de obicei acoperite intr-o clipdbet. Am mai descoperit gi un miuogist.r doctorului cAt de bine ipi gestiona

*pro-

rfulica uneori upor din umeri - abia per-rdoar o mdnd, rotind-o pulin. Altfel, mAi-fite, doar cAteodatd ridica ugor din umir.il am mai vdzttt;i alte indicii nonverbaleAtsi nu eram siguri dacd chiar le desco-rni le imaginam. Un comportament per-al cuiva pare suspicios dacd gtii cd a min-tr o er-aluare obiectivd, neinfluenlati dettrlui ci acea persoand a spus sau nu ade-rifica ceea ce am aflat noi. $i a fost nevo-mrlte persoane ca sd fim siguri cd indici-m constatat noi nu sunt idiosincratice.m care incearci sd depisteze o minciu-nltorul de minciuni - ar fi mai simpluIrnpclrtament care trddeazd o minciund,

Introducere

ir:r cazul unei persoane, ar fi vizibil pi atunci cAnd altepercoane mint; insd semnele ingeldtoriei pot diferi de lapersoand la persoan5. Am alcdtuit un experiment avAnd

ca model minciuna lui Mary, in care persoanele Pe care

le-am studiat erau puternic motivate sd treacd sub tdce-

re emofii negative intense pe care le-au simlit chiar inmomentul in care minfeau. in timp ce urmdreau un filmextrem de nepldcut, cu scene pline de sAnge din timpulunor operalii, subieclii inclupi in experimentul nostruerau nevoili sd-pi ascundd sentimentele de disconfort,durere gi repulsie gi sd convingd un intervievator/ care

nu putea vedea filmul, cd ei vedeau cu pldcere un filmdespre nigte flori frumoase. (Descoperirile noastre suntdescrise ftr capitolele 4 gi 5.)

Nu a trecut mai mult de un an, incd ne aflam infaze-le de inceput ale experimentelor privind minciuna, cAnd

au inceput si md caute oameni interesafi de un cu totulalt fel de minciuni. Oare descoperirile gi metodele mele

puteau fi folosite pentru a prinde americani suspectafide spionaj? De-a lungul anilor, pe mdsuri ce descoperi-

rile noastre privind indicii comportamentale legate de

ingeldciune in relalia pacient-doctor au fost publicate inreviste de gtiinfd, intrebdrile s-au irmuifit. Dacd i-am pu-tea antrena pe cei care ii pdzeau pe funclionarii din ca-

binete sX depisteze un terorist pus pe asasinat din felulcum merge sau din gesturi? Le puteam noi ardta celor

din FBI cum sd antreneze poliligtii ca sd descopere maiugor dacd un suspect minte? Nu am mai fost surprinsatunci cAnd am fost intrebat daed i-ag putea ajuta pe ne-

gociatorii de nivel inalt sd descopere dacd oponenlii 1or

minleau, ori dacd puteam spune privind fotografiile cu

Patricia Hearst fdcute in timp ce participa la jefuirea unei

19

Paul Ekman

bdnci dacd o fdcuse voit sau nu. in ultimii cinci aniinteresul s-a extins ra nivel internafional. Am fost abor-dat de reprezentanfi a dou5 ldri prietene cu Statele Uni_te, iar cAnd am finut conferinle in Uniunea Sovieticd, deunii oficiali care spuneau cd erau de la un ,,institut deelectricitate" care se ocupa cu interogatorii.

Nu am fost incAntat de interurrli." mi se ardta, te_mdndu-md cd descoperirile mele aveau sd fie folositeintr-un sens negativ, acceptate fdrd rezerve sau folositecu prea mult zel. Simfeam cd indiciile nonverbale pri_vind firgeldtoria nu erau vizibile cAnd aceasta era pricti_catd in domeniul diplomatic, politic ori de cdtre crimi_nali sau infractori. Era doar o bdnuiald. Nu am pufut ex_plica motivul, atunci cAnd am fost ftrtrebat. Ca sd il ge_sesc, trebuia sd aflu de ce oameniifac tntotdeaunag."p""tiatunci c6nd mint. Dar nu toate minciunile eguea r{.Unu_le sunt ,,interpretate" ireprogabil. Nu trebuie neapdrat sdapard indiciile comportamentale ale ilrpeldtoriei _ o ex_presie faciald care a durat prea mult, un gest care trddea_25, o modificare de moment a vocii. Nu trebuie neapd_rat sd existe sefirne care sd il dea de gol pe mincinos. Cutoate acestea, ;tiam cd trebuie sd existe nigte indicii inacest sens. Pdnd pi cei mai hotdrAfi mincinopi pot fi dafiin vileag de propriul lor comportament. Ca sd aflu cAndo minciund are spor sau nu, cum sd depistez indicii deingelitorie pi cand nu meritd incercat, trebuia mai intaisd infeleg cAte feluri de minciuni existd, cAte tipuri demincinopi, dar pi cAte feluri de vAndtori de minciuni.

Minciuna pe care Hitler i-a servit_o lui Chamberlainpi cea spusd de Mary doctorului ei presupuneau ir:rpeld_torii mortale grave, tr care miza eriviagi insdpi. Ambiiigi ascundeau planurile de viitor gi ambii pi_au pus emo_

Introducere

file pe care nu Ie sim]eau ca parte cerilbr. Dar diferenfele dintre minciunile IHitler este un exemplu de ceea ce mai Iscriu drept un actor care joacd natural Isiu inndscut, Hitler era mult mai versatpractica inpel5toriei decAt Mury.

Hitler mai avea pi avantajul cd ingefvoia sd fie inpelat. Chamberlain era o vicreadd minciuna lui Hitler cd acesta nurgranilele Cehoslovaciei erau retrasate olor lui. Altfel, Chamberlain ar fi fost oblica faptul cd politica lui de impdciuire dlfupt, sldbise fara.lntr-o problemd asemiWohlstetter, specialistd in gtiinle politiq,lucru in analiza pe care a fdcut-o despcursa inarmdrii. in legdturd cu incdlcalmania a lnlelegerii navale anglo-germaspus: ,,... cel care inpald gi cel ingelat.-permite unei erori sd persiste. Ambii ttfreze iluzia cd infelegerea nu a fost inciiglezilor de o cursd a inarmdrii, manilxrcepere de cdtre Hitler, a dus la o in;etryenglezii (fdrd sd se consulte cu franceziiau revizuit tacit Tratatul de Ia VersLondrei de o cursd a inarmdrii a impknoascd sau sd confirme furcdlcarea noii i

in multe caz:ide ingeldciune, victilrea grepelile mincinosului, apreciind ca

comportament ambiguu, ajutAnd in morea minciunii, pentru a evita cumplitdrle-ar avea descoperirea acesteia. FacAnd

semnele infidelitdlii sofiei, solul poaEr

?0

PauI Ekman

lcuse voit sau nu. in ultimii cinci aniins la nivel intemafional. Am fost abor-h$ a doui firi prietene cu Statele Uni-furt conferinfe in Uniunea Sovieticd, deI spuneau ci erau de la un ,,institut deEse clcrpa cu interogatorii.ircintat de interesul ce mi se ardta, te-hscoperirile mele aveau sd fie folositeptir-, acceptate fdrd rezerve sau folositeL Simgeam ci indiciile nonverbale pri-ru erau vizibile cAnd aceasta era practi-il diplomatic, politic ori de cdtre crimi-ri. Era doar o binuiald. Nu am putut ex-lunci cAnd am fost intrebat. Ca sd il gd-ffu de ce oamenii fac intotdeauna greSelit Dar nu toate minciunile egueazd. Une-lab" irepropabil. Nu trebuie neapdrat sdErpoftamentale ale inpeldtoriei - o ex-ea durat prea mult, un gest care trddea-rde moment a vocii. Nu trebuie neapd-tE care sd il dea de gol pe mincinos. Cuiam ca trebuie sd existe nigte indicii ingi cei mai hotdrAli mincinopi pot fi dafiriul lor comportament. Ca sd aflu c6nd{rcr sau nu/ cum sd depistez indicii ded nu meritd incercat, trebuia mai intAi*uri de minciuni existd, cdte tipuri delcite feluri de vAndtori de minciuni.me Hitler i-a servit-o lui Chamberlainilan' doctorului ei presupuneau inpeli-lve, in care miza era viafa insigi. Ambiimurile de viitor pi ambii pi-au pus emo-

Introducere

fiile pe care nu le simleau ca parte central5 a minciunii1or. Dar diferenlele dintre minciunile lor sunt enorme.

Hitler este un exemplu de ceea ce mai tdrzht am sd de-

scriu drept un actor care joacd natural. Pe lAngd talentulsdu inndscut, Hitler era mult mai versat, mai antrenat inpractica ingeldtoriei decAt Mary.

Hitler mai avea gi avantajul cd ingela pe cineva care

voia sd fie ingelat. Chamberlain era o victimd dispusd sd

creadd minciuna lui Hitler cd acesta nu voia fizboidacdgranifele Cehoslovaciei erau retrasate conform dorinfe-lor lui. Altfel, Chamberlain ar fi fost obligat sd recunoas-

ci faptul cd politrra lui de impdciuire ddduse grep pi, de

fapt, sldbis e lar a. intr-o problemd asemdndtoare, Roberta

Wohlstettet specialiste in gtiinle politice, a subliniat acest

lucru in analiza pe care a ficut-o despre inpeldtorie incursa inarmdrii. in legdturd cu incdlcarea de cdtre Ger-

mania a ingelegerii navale anglo-germane din 1936, ea a

spus: ,,... cel care ingald gi cel inpelat..- au o mizd in apermite unei erori sd persiste. Ambii trebuie sd i9i pds-

treze Tluzia cd infelegerea nu a fost furcdlcatd. Teama en-

glezilor de o cursd a inarmdrii, manipulali cu atAta pri-i"p"r" de cdtre Hitler, a dus la o lnlelegere navald in care

englezii (fdrd sd se consulte cu francezii sau cu italienii)au revizuit tacit Tratatul de la Versailles; pi teama

Londrei de o cursd a inarmdrii a impiedicat-o sd recu-

noascd sau sd confirme incllcarea noii infelegeri". (5)

in multe cazsride ingeldciune, victima trece cu vede-

rea grepelile mincinosului, apreciind ca foarte firesc uncomportament ambiguu, ajutAnd in mod tacit intreline-rea minciunii, pentru a evita cumplitele urmdri pe care

le-ar avea descoperirea acesteia. FdcAndu-se cd nu vede

semnele infidelitdlii sofiei, solul poate mdcar sd amAne

21

22 Paul Ekman

umilinla de a fi expus ca incornorat pi posibilitatea di_vorfului. Chiar dacd fafi de el recunoagte cd ea este in_fideld, el poate coopera astfel incAt si nu_i dea in vileagminciunile, pentru a evita si recunoascd acest lucru fapXde ea sau pentru a evita sd scoatd totul la lumind.

CAtd vreme nu se spune nimic, el ?ncd mai nutregtesperanfa, oricAt de micd ar fi aceasta, cd solia sa s_ar pu_tea sd nu aibd, de fapt, o aventurd amoroasd.

Nu orice victimd manifesti atAta bundvoinld. IJneori,nu e nimic de cAgtigat din a trece cu vederea o minciu_nd sau a fi cooperant. Unii vAndtori de minciuni cAptigddoar dAnd in vileag o minciund gi, dacd o fac, nu ur rii_mic de pierdut. Polilistul care conduce un interogatoriupierde doar dacd se lasd pdcdlit, ca gi funclio.,u.il burr_car in acordarea unui imprumut, ambii fdcAndu_pi binemeseria numai dacd il demascd pe mincinos pi il recu_nosc pe cel care spune adevdrul. Adesea, victima pi cdg_tigd, pi pierde dacd este pdcdlitd sau dacd demascd min_ciuna; dar cAgtigul pi pierderea nu sunt tocmai egale.Doctorul lui Mary avea doar pulin de cAgtigat aaca'aX_dea crezare minciunii pacientei sale. Dacd aceasta nu maisuferea de depresie, era pi meritul lui in vindecarea ei.Dar dacd nu era cu adevdrat vindecatd, el nu avea preamult de pierdut. Spre deosebire de Chamberlain, docto_

:111 "l ipi punea in joc intreaga carierd; nu era expus pu_blic, in ciuda incercirii, unei judecdli care se dovedea afi grepitd dacd dddea in vileag minciuna. Avea mult maimult de pierdut dacd se idsa p6cdlit, decAt avea de cAp_tigat dacd ea spunea adevdrul. in 1938, pentru Chamber_lain era prea tdrziu. Dacd Hitler .,

"., demn de incre_dere, daci nu exista nicio cale de a-i opri agresiuneapAni 1a rdzboi, atunci cariera 1ui Chamberrain era termi-

Introducere

:ati gi avea sd inceapd rdzboiul pe ca:utea impiedica.

In afari de motivele pe care le ar-ea

ri-l creadd pe Hitler, minciuna avea talpentru cd nu era nevoie si fie trecuteemolii prea puternice. Cel mai adesea, r

za din cauzd. cd apar semne ale unei mascunse. Cu cAt emoliile pe care Ie ac

sunt mai puternice, pi cu cAt aceste ernmeroase gi mai diferite, cu atAt e mai pnna sd se trddeze printr-o formi de conqguranfd cd Hitler nu simlea niciun feemofie care ridicd o problemi de doui c

tru mincinos - nu numai cd apar servileag, dar vinovdlia care il frimanta px

te determina sd facd grepeli in urma ciHitler nu se simlea vinovat cd il nrinfeitul lerii care ir timpul viefii sale ii proro infrAngere militard umilitoare. Spre dr

Hitler nu impirtdpea nipte valori socia

victima sa; nici nu il respecta, nici nu il ,

buia sd treacd sub tdcere niste emofiica minciuna ei sd find. Trebuia sd-5i supi nelinigtea care ii motivau dorinta d

Mary avea toate motivele sd se simti r:igi minlea doctorii: ii pldcea, ii admiranu voiau decAt sd o ajute.

Pentru toate aceste motive ;i pentneste mult mai upor s[ descoperi indiciile de ingelSciune la un pacient sinucimincinos/o solie mincinoasd decat iala un agent dublu. insd nu orice diploi

PauI Elcrran

a fi expus ca incornorat pi posibilitatea di_iar daca tafi de el recunoagte cd ea este in_

poate coopera astfel incdt si nu_i dea in vileagb pentru a evita sd recunoascd acest lucru falXI pentru a evita sd scoatd totul la lumind.rreme nu se spune nimic, el incd mai nutregteaicAt de micd ar fi aceasta, cd sofia sa s_ar pu_aiba, de fapt, o avenfuri amoroasd.b rictimi manifestd atAta bundvointd" tlneori,ic de cagtigat din a trece cu vederea o minciu-Ecooperant. Unii vAndtori de minciuni cAgtigdd foi r-ileag o minciund pi, dacd o fac, nu au ni_eadut. Polifistut care conduce un interogatoriunr dacd se lasi pdcdlit, ca pi funclionarul ban_:darea unui imprumut, ambii fdcAndu_pi binenmtai dacd il demasci pe mincinos pi il recu_d care spune adevdrul. Adesea, victima pi cdg_rrde daci este pdcdlitd sau dacd demascd min_r cA5tigul gi pierderea nu sunt tocmai egale.hri \{arv avea doar pu}in de cAgtigat dacd dd_n minciunii pacientei sale. Dacd aceasta nu maie depresie, era gi meritul lui in vindecarea ei.Itu era cu adevdrat vindecatd, el nu avea preakdut. Spre deosebire de Chamberlain, docto_

ry:" in joc intreaga carieri; nu era expus pu_tda incercirii, unei judecdfi care se dovedea alaca dadea in vileag minciuna. Avea mult maikdut dacd se ldsa pdcdlit, dec6t avea de cAp_Ga spunea adevirul. tn 1939, pentru Chamber_rca tarziu. Dacd Hitler nu era demn de incre_I nu exista nicio cale de a-i opri agresiunea6oi, atunci cariera lui Chamberlain era termi_

Introducere

natd pi avea sd inceapd fizboiu.l pe care el credea cd ilputea impiedica.

In afard de motivele pe care le avea Chamberlain ca

sd-l creadd pe Hitler, minciuna avea tanse si fie crezutipentru cd nu era nevoie si fie trecute sub tdcere nipteemofii prea putemice. Cel mai adesea, minciunile e9uea-

zd dtn cauzd cd apar semne ale unei emofii care trebuieascunse. Cu cAt emojiile pe care le acoperd minciunasunt mai puternice, gi cu cdt aceste emolii sunt mai nu-meroase pi mai diferite, cu atdt e mai probabil ca minciu-na sd se trddeze printr-o formd de comportament. Cu si-guranld cd Hitler nu simfea niciun fel de vinovdlie, oemofie care ridicd o problemi de doud ori mai mare pen-tru mincinos - nu numai cd apar semne care o dau invileag, dar vinovdfia care il fremante pe mincinos il poa-te determina sd facd gregeli i:r urma cirora sd fie prins.Hitler nu se simfea vinovat cd il minlea pe reprezentan-tui ldrii care in timpul viefii sale ii provocase Germanieio infrAngere militari umilitoare. Spre deosebire de Mury,Hitler nu impdrtdgea nipte valori sociale importante cuvictima sa; nici nu il respecta, nici nu il admira. Mary tre-buia sd treacd sub tdcere nipte emofii puternice pentruca minciuna ei sd find. Tiebuia sd-gi suprime disperareagi neliniptea care ii motivau dorinla de sinucidere. IarMary avea toate motivele sd se simtd vinovatd pentru cd

igi minlea doctorii: ii plicea, ii admira pi gtia cd aceptianu voiau decAt sd o ajute.

Pentru toate aceste motive pi pentru altele, de obiceieste mult mai upor sd descoperi indicii comportamenta-le de ingeldciune la un pacient sinucigap sau la un so!mincinos/o sofie mincinoasd decAt la un diplomat saula un agent dublu. insd nu orice diplomat, criminal sau

?3

?4 Paul Ekman

agent de informafii este un mincinos perfect. Mai fac aiacegtia grepeli cAteodatd. Analizele pe care Ie-am fdcutpot permite estimarea ganselor de a putea fi descoperi-te indicii de ingeldtorie sau de inducere in eroare. Mesa-jul meu cdtre cei interesali sd prindd cu minciuna politi-cieni sau criminali este sd nu ignore indicii comporta-mentale, dar sd fie mai precauli, mai congtienli de timi-tdri gi de ocazii.

Dacd existd dovezi legate de indiciile comportamen-tale ir:r cazul inpeldtoriei, acestea nu sunt foarte clar sta-bilite. Analizele fdcute de mine asupra felului in care oa-menii mint gi a epudrii minciunilor se potrivesc cu dove-zile oblinute in urma experimentelor asupra minciunii,precum pi cu relatdri istorice si literare. Dar nu a fosttimp suficient pentru a vedea cum se verificd acesteaprin experimente aprofundate gi prin discufii critice.M-am hotdrAt sd scriu aceastd carte fdrd sd mai a;tept sdam toate rdspunsurile, pentru cd acei care trcearcd si-iprindd pe mincinopi nu au timp sd aptepte. Acolo undemiza este cea mai mare in caz de gregeald, se fac dejaeforturi pentru a descoperi indicii nonverbale de ingeld-ciune. ,,Exper,t7" care nu cunosc toate dovezlle gi argu-mentele igi oferd serviciile ca persoane care depisteazdminciunile in selectarea de jurii gi intervievatori pentruangajdri. Unii polipigti pi utilizatori ai poligrafului suntinstruili in depistarea acestor indicii nonverbale pentruinpeldtorie. Funcfionarii vamali urmeazd un curs specialde identificare a indiciilor nonverbale pentru contraban-dd. Mi se spune cd munca mea este folositd fur aceastd in-struire, insd ir:r urma cerinfelor mele repetate de a vedeamaterialul care se predd la aceste cursuri am primit doarpromisiuni repetate de tipul ,,vd vom cduta noi,,. Este,

Introducere

de asemenea, imposibil sd aflu ce fac agnaj, pentru ci munca 1or are un caracEtintereseazd ce fac, pentru cd in urmi cuginvitat de Departamentul Apdrdrii si brdeam eu cd sunt avantajele gi riscurile- [auzit zvonuri ci munca progreseazi 9i dcAtorva persoane implicate in aceasti mpe care le-am trimis au rdmas fdri rdsprm

mi s-a rdspuns cd nu mi se poate spunetr,Soreazd, ,,experll7" care nu pot fi validafttagii din comunitatea ptiinlificd ci prrlAceastd carte le va spune limpede lor giolucreazd punctul meu de vedere privind t

curile.Scopul pe care I-am urm[rit cu scrh

nu este sd md adresez doar celor Pe caN

peldtorii grave. Am ajuns sd cred cd shldioamenii mint pi spun adevirul pofi inplde relajii intre oameni. Pufine dintre aoirqeldtoria sau mdcar posibilitatea de tq

fii ipi mint copiii i.n legdturi cu sexul,lxderd incd incapabili sd inieleag5, tot afa

venili adolescenli, le vor ascunde pirinlor sexuale tot din motivul cd acegtia ru

Minciunile apar pi intre prieteni (chiat

prieten te va minfi), profesor pi student c

so! gi sofie, martor gi juriu, avocat gi dicumpdrdtor.

A minli este o caracteristicd atAt de r

fii, fi:rcAt o mai bund inlelegere a acestui]

levantd pentru cele mai multe afaceri rutrernurd cAnd aud un asemenea lucnr, 1

Paul Ekman

a ca pe ceva respingdtor. Eu nu impirtd-t de vedere. Este prea simplu si cred cduie sa minte, in niciun fel de relalii; nicir orice minciund sd fie datd in vileag. Edi-Landers are dreptate atunci cAnd le spu-d ci ader.drul poate fi folosit ca o mdciu-nte provoca durere prin cruzime. $i min-ude. insd nu toate. Unele minciuni, multit obisnuiesc sd pretindd mincinogii, suntdsm. Unele relalii sociale sunt agreabilekor pe care le pdstreazd.lnsd niciun min-e si conteze prea mult pe faptul cd o vic-i6e iruelati. La fei cum niciun un vAnd-i nu isi poate aroga dreptul de a dezvdluiL Unele minciuni sunt inofensive, chiarnascarea anumitor minciuni poate ducetimei sau a unei terfe pdrfi. insd toatehebuie discutate mai amdnunfit, pi astat dlscutate multe alte probleme. Trebuieefinitie a minciunii, o descriere a celorbaza ale minciunii gi a celor doud tipurigelatorie.

Minciunl, scipiri gi indiciide ingelitorie

La opt ani dupd ce gi-a dat demisia din funcfia de pre-

-dinte, Richard Nixon a negat cd a minfit, dar a recu-:oscut cd, la fel ca alli politicieni, a trecut sub tdcere. Este:evoie de acest lucru ca sd cAptigi gi sX ocupi o funcfie:ublicd, a zis el ,,Nu pofi spune. ceea ce gAndegti de-s:re un individ sau altul, pentru cd s-ar putea sd ai ne-'. :ie de el... nu-fi poii spune pdrerea despre conducd-:::ii unor !dri, pentru cd s-ar putea sd fie nevoie sd ai:e-a face cu ei pe viitor". (1) Nixon nu este singurul::re evitd sd foloseascd termenul' a minli atunci cAnd a: j spune adevirul are o justificare.l Apa cum apare in)tford English Dictionary:,,in limbajul modern, cuvAn-:-:1 [minciuna] este in mod normal o exprimare violentd

:-:rludinea se poate schimba. Jody Powell, secretarul de presd al' siului prepedinte Carter, justificd anumite minciuni: ,,Din prima:- t5nd primul reporter a pus prima intrebare durd unui oficial dinr-'. gp, s-a pus problema dacd guvemul are sau nu dreptul sd min--,u ii, are. in anumite imprejurdri, guvernul nu numai cd are drep-:-. ci si o obligafie pozitivd sd mintd. In patru ani petrecufi la Casa

,m|